Intelectul,

aspect
important al
planului mental
care
contribuie la
luarea
deciziilor,
joaca un
rolcrucial in
starea
de sanatate si
de bunastare a
individului.In
ciuda
variatiilor
capacitatiiintel
ectuale, toti
indivizii sunt
capabili sa
invete cum sa
dobandeasca si
sa-si
evaluezeinfor
matiile si cum
sa aleaga.
Sanatatea
intelectuala
este uneori
inclusa in
sanatatea
emotionalaca
parte a
sanatatii
mentale.
Totusi,
desi strans
intrepatrunsa
cu emotiile,
gandirea
intelectualase
distinge de
aceasta.
Emotiile pot
altera
capacitatea de
a gandi a unei
persoane, iar
gandireaconfu
za poate
accentua si
mai mult
problemele.
Totusi, relatia
dintre
emotional si
intelect
nu lesuprapune
.Sanatatea
fizicaSanatate
a fizica se
refera la
starea
organismului si
la
raspunsurile ac
estuia in fata
vatamarilor sia
bolii. Pentru
mentinerea
unei conditii
fizice bune,
este important
sa adoptam
acele
conduitece ne
confera o
bunastare
fizica.De
exemplu,
evitarea
tigarilor, a
consumului
de alcool,
alimentatia
moderata sunt
doarcateva
obiceiuri ce
asigura o buna
sanatate
fizica.
Exercitiile
fizice
adecvate, un
efort catsi un
repaos
echilibrat
si mentinerea
unei greutati
normale .
O stare buna
de sanatate
fizicanecesita
faptul ca o
persoana sa
acorde
atentie semnal
elor propriului
organism, fiind
astfel maiusor
sa distinga
exact de ce
are nevoie
–
 mai multa
odihna
saudiferite
alimente.
Aptitudinile
fundamentale
de auto-
ingrijire sunt
cea
mai importanta
unealtain a
mentine o
stare de
echilibru fizic.
Totusi, este
la fel de
importanta
acceptareares
ponsabilitatilo
r pentru
controale si de
a sti sa
abordam in
cunostinta de
cauzainstitutiil
e si
serviciile de
sanatate
atunci cand
apar probleme
serioase
medicale.Sana
tatea
socialaSanatat
ea sociala se
refera la
capacitatea de
indeplinire
a rolului in
institutia
sociala in care
seincadreaza
un individ, cum
ar fi rolul de
fiu sau
fiica parinte,
sot, prieten,
cetatean, intr-
unmod eficient
si confortabil,
fara a tulbura
climatul de
ecologie
sociala, de
protectie al
altorpersoane.
Fiecare dintre
aceste roluri
presupune
diferite
responsabilitat
i.
Implinireatreb
uintelor umane
pentru
dragoste,
intimitate,
de apartenent
a, constituie
un factor
importantin
realizarea
sanatatii
sociale.
Persoanele
care sunt
private
de aceste
trebuinte pot
dezvoltacompo
rtamente
disctructive
starii lor de
sanatate,
intrand astfel
in
sfera deviante
i si
patologieisocia
le.Sanatatea
spiritualaO
alta
dimensiune a
sanatatii este
sanatatea
spirituala, acel
sentiment,
traire, dupa
carecomporta
mentul si
valorile
fundamentale
ale unei
personae sunt
in
armonie.Anumi
ti specialisti in
sanatate
sustin ca
fortele
spirituale
afecteaza
si sunt
afectate
desanatatea
pe ansamblu.
Sanatatea
spirituala
poate include
sentimentul
de veneratie,p
rofunda
credinta
religioasa sau
sentimentul de
pace launtrica
referitor
la viata
cuiva.Numeroa
se studii au
aratat o
asociere intre
afiliatia
religioasa si
rata scazuta
de boli
cronice si a
mortalitatii.
Unii oameni
atribuie
aceste efecte
regulilor
religioase,
afirmandca
religia
descurajeaza
conduitele
ce pot conduce
la probleme
severe de
sanatate.
Altepersoane
au declarat ca
afilierea
religioasa
poate
contribui
in mod direct
asupra starii
desanatate si
a bunei
dispozitii in
general.Lagach
e D.,
sintetizand
datele
obtinute de
unii
cercetatori
descrie urmat
oarelecaracter
istici
principale ale
sanatatii
mentale:·
Capacitatea de
a produce, de
a tolera
tensiuni
suficient de
mari si de a le
reduceintr-o
forma
satisfacatoare
pentru individ,·
Capacitatea de
adaptare a
propriilor
aspiratii la
cele ale
grupului,·
Capacitatea de
adaptare a
conduitei
proprii la
diferite tipuri
de relatii cu
ceilaltiindivizi,·
Capacitatea de
identificare
atat cu fortele
conservatoare,
cat si cu cele
novatoareale
societatii.Sana
tatea
mentalaO
rezultanta
complexa a
unei multimi de
parametri ai
vietii organice
si sociale,
aflati in
echilibrudinam
ic, ce se
proiecteaza
pe modelul
functional sau
morfologic in
istoria sa
vitala.Manifes
tarea acestor
stari de
sanatate ar fi
existenta unei
judecati si a
unei viziuni
realist-
logiceasupra
lumii, dublate
de existenta
unei discipline
psihologice si
sociale a
muncii, bazate
peautocontrolu
l volitional,
acordat la
normele
sociale, pe
fundalul
bucuriei de a
trai si
alechilibrului
introversie-
extroversie.
Capitol II
Determinantii
sanatatii
Raportul Comisiei
Prezidenţiale
pentru analiza
şi elaborarea
politicilor din
domeniul sănătăţii
publice din
România, Bucureşt
i,2008
Conform
acestui model
stratificat, la
baza
determinanţilo
r stării de
sănătate ai
individului
stauanumiţi
factori
cromozomiali,
vârsta şi
sexul,
practic factori
asupra cărora
individul are
un
control
minimalist sau
chiar
inexistent. În
continuare,
un rol i
mportant în
sănătatea
indivizilor
îl joacă
reţelele
sociale şi ale
comunităţilor,
în care este
inclusă şi
familia,
individul
putând
uşoradopta
stilul de viaţă
mai sănătos
sau mai puţin
sănătos
promovat de
cercul social la
careacesta
aderă. În plus,
există şi alţi
factori,
printre
care amintim
structurile
locale de
informare
şiasigurare a
promovării
sănătăţii
publice în
rândul
indivizilor,
educaţia
pentru sănătat
epromovată de
autorităţi,
sistemele de
furnizare a
serviciilor
de asistenţă
medicală mai
mult
sau
mai puţin
orientate
înspre
prevenţie,
condiţiile de
trai şi de
muncă ale
populaţiei,
agricultura
şiproducţia de
alimente
organice,
puritatea apei
şi igiena
corporală.
Mediul ca
factor
determinant al
starii
de sanatateEs
te cunoscuta
legatura intre
anumite
afectiuni si
factori
de mediu
necorespunzat
ori:
poluare,calitat
ea apei, a
alimentelor,
stress,
disconfort
psihic
si social.Compo
rtamentul ca
factor
determinantSt
ilul de viata,
comportament
ele alimentare
nesanatoase
pot determina
afectiuni,
unele dintreele
fiind
pe primele
locuri in
ce priveste
morbiditatea
si
mortalitatea.
Exemplu:
fumatul
sicancerul
pulmonar;
consumul de
sare si
hipertensiunea
arteriala;
alcoolul si
ciroza
hepatica;consu
mul de glucide
si diabetul
zaharat;
sedentarismul
si
obezitateaBiol
ogia umana ca
factor
determinant al
starii de
sanatateEste
cel mai greu
de influentat,
este bagajul
genetic cu
care ne
nastem. Exista
insa programe
desanatate
cum sunt
programele de
screening care
urmaresc
depistarea,
inca de la
nastere sau
peparcursul
vietii, a unor
afectiuni
care, nediagno
sticate, pot
avea
consecinte
severe.
Concluzie
Sa presupunem
ca munca
noastra se
desfasoara în
armonie cu
valorile
noastre de
baza.
Aceastaarmoni
e poate
contribui la
sustinerea
sanatatii
noastre
spirituale. Pe
de alta parte,
o
sanatatespirit
uala poate
avea
efecte profun
de asupra
sanatatii
emotionale.
Sanatatea
emotionala
serasfrânge
asupra
relatiilor
sociale si
toate aceste
dimensiuni ale
sanatatii îi
va permite
fiinteinoastre
sa solutioneze
si mai bine
problema
fizica.Fiecare
persoana
acorda
o anumitaimpo
rtanta uneia
dintre cele
sase
dimensiuni ale
sanatatii. Dar
aceste dimensi
uni
formeazaun
tot unitar si
fiecare are un
efect asupra
celorlalte.
Neglijarea
unei singure
dimensiuni
poateavea
consecinte
asupra
sanatatii pe
ansamblu si
asupra calitatii
vietii,
de aceea
trebuie sa
leacordam
atentie
constanta,
identificand
legaturile
dintre ele si
incercand sa le
mentinem
inechilibrul
propice unei
dezvoltari
armonioase.
Cu toate
acestea,
starea de
sanatate, cu
toate
componentele
ei, este o
alegere
personala
!
Bibliografie

"Dezintoxicare
a. Magia
vindecarii" -
autori : Virgina
Faur, Remus
Tanase
https://health
education12.wi
kispaces.com

“Psihologia
in organizatiile
moderne” (coo
rd., 2008)

“Increderea
organizational”
(coauthor:
Pamela
Shockley
-Zalabak,
2008)

CUPRINS
Introducere
i.

Definitie
sanatate
Continut
Capitol I
Dimensiunile
sanatatii
i.

Sanatatea
emotionalii.
Sanatatea
intelectualaiii.

Sanatatea
fizicaiv.
Sanatatea
socialav.

Sanatatea
spiritualavi.
Sanatatea
mentalaCapitol
II
Determinantii sa
natatii
ConcluzieBib
liografie