„Nu mor

strămoșii
niciodată,
războiul lor în
noi îl poartă”
Octavian Goga

Gazetă regională social-politică din Transcarpatia

NR. 4 (109) ■ Director: Ion M. BOTOŞ ■ Redactor-şef: Echim VANCEA MARTIE 2018

Număr finanţat de : ASOCIAȚIA ,,MORĂRIȚA”, ORADEA, BIHOR, Președinte TIBERIU MORARU

„APSA” - PROCENTENAR
100 de ani în așteptarea recunoașterii…
Noi maramureșenii din partea dreaptă a Tisei (Transcarpatia, Ucraina) în pragul centenarului
așteptăm recunoașterea noastră ca urmașii maramureșenilor care au stat la baza fondării (făuririi)
statului Român ...
De ce nu ne auziți !!!
„Eu sunt oftatul care plânge
Acolo-n satul meu din deal,
Sunt țipătul muiat în sânge
Al văduvelor din Ardeal.
Sunt solul dragostei și-al urii
Un visător de biruinți
Ce port blesteme-n cerul gurii
Drept moștenire din părinți”

Octavian Goga

Apşa de Jos
 2. anul 2018 Apşa nr. 4 (109)
Buna dimineata!
Felicitari pentru noul numar al revistei Apsa!
Ma bucur ca Tiberiu a reusit ceea ce uneori o institutie reuseste cu greutate sa faca.
Cele mai bune ganduri tuturor celor dragi!
Cu prietenie,
Lucian Silaghi

Mulțumesc Ioane.
Felicitări.
Bine că ai găsit resurse și revista poate să apară lunar.
Sper să ai susținere și de la MpRP.
Dacă ai vreo idee de colaborare la Mesager bucovinean, te rog să o și aplici practic.
Multă sănătate și succes în ceea ce faceți.
Atașez prospectul revistei Mesager bucovinean pe 2018.
Cu drag,
Stefan

DIN CRONICA VREMURILOR ■ 5 martie 2002.

■ 3 decembrie 1843. La Apşa de Jos se înfiinţează Filiala „Apşa” a Societăţii Culturale „Pro Maramureş Bogdan Vodă”.
A murit istoricul Mihai Lucicai. ■ 26 martie 2003.
■ 7 martie 1850. A apărut volumul „Românii din dreapta Tisei în istoria României”.■ 2004.
S-a născut preşedintele T.G. Masaric. Alegeri prezidenţiale în Ucraina.
■ 18 martie 1874. Apşa de Mijloc. Turul I:
S-a născut Augustin Voloşin. Viktor IanukoviciViktor IuscenkoDA%DA%20613,81.42469,4
■ 15 august 1878. Apşa de Mijloc. Turul II:
S-a născut guvernatorul Constantin Grabar. Viktor IanukoviciViktor IuscenkoDA%DA%2629,32.99986,9
■ 28 mai 1884. ■ 8 martie 2004.
S-a născut preşedintele dr. Edvard Benes. În publicația „Jurnal de Dâmboviţa” este semnalată apariţia, la Editura „Macarie” (director poetul
■ 13 ianuarie 1919. şi publicistul Mihail I. Vlad) din Târgovişte, a volumului de versuri „Viaţa aşa cum e” de Nuţu N. Mihalyi.
Cehii au intrat în Ujgorod. ■ decembrie 2004.
■ 18 noiembrie 1919. Nuţu Şimon, primarul din Apşa de Mijloc, este decorat de către guvernatorul regiunii Transcarpatia
A fost adoptată Constituția Rusiei Subcarpatice. Ivan Rizac cu Ordinul „Pentru Merit”, gradul III.
■ 29 februarie 1920. ■ 1 martie 2008.
R. Cehia adoptă prima sa Constituţie. La Simferopol (Crimeea) are loc înfiinţarea Comunităţii moldo-române din întreaga Ucraină.
■ 1 martie 1932. Transcarpatia a fost reprezentată de către d.l Ion M. Botoş, preşedintele URRdT „Dacia” şi d.na Ileana
Apare, la Sighet, primul număr al ziarului „Graiul Maramureşului”. Botoş, membră URRdT „Dacia”.
Redactor şef: Mihai Marina, originar din Apşa de Jos. ■ 9 martie 2008.
■ 15 februarie 1935. ▪ La Biserica Albă are loc manifestarea culturală „Mărţişorul raional 2008”.
A fost desemnat guvernatorul Constantin Grabar. ▪ A fost dezvelit bustul Poetului Naţional, Mihai Eminescu.
■ 18 decembrie 1935. ■ 23 martie 2017.
A fost ales preşedintele R. Cehia: dr. Edvard Benes. Din iniţiativa profesorilor de limba română la şcoala din Apşa de Mijloc a fost înfiinţat Cenaclul
■ 15 martie 1939. literar „Vatra”. Prima şedinţă a cenaclului a avut ca temă „Apşa de Mijloc – vatră strămoşească”.
Pe harta lumii apare un nou stat: Ucraina Carpatică. Capitala: Hust. ■ 23 mai 2017.
■ 6 martie 1991. A avut loc cea de a doua şedinţă a Cenaclului literar „Vatra” cu tema „Scriitori români din
La Slatina a avut loc ediția I-a a manifestării culturale „Mărţişor” în Transcarpatia”.
organizarea Asociaţiei social-culturale a Românilor din Transcarpatia „George ■ 30 noiembrie 2017.
Coşbuc”. Preşedinte: ziaristul şi poetul Ion Mihalca. A treia şedinţă a Cenaclului literar „Vatra” a avut ca temă „Să ţinem aprinsă identitatea naţională!”.
■ 7 martie 1993 ■ 21 februarie 2018.
La Strâmtura a avut loc a III-a ediţie a Festivalului Etnografic al ▪ La Şcoala Medie gr. I-III din Apşa de Mijloc în parteneriat cu Asociaţia culturală „Boema OJT”
Românilor din Transcarpatia. din Baia Mare (preşedinte Mihai Cozma) a avut loc ediţia a VII a manifestării culturale „Limba maternă –
■ 5 martie 1995. floare eternă”.
La Apşa de Jos a avut loc ediţia a V-a a Festivalului Etnofolcloric al Au participat reprezentanţi ai şcolilor româneşti din Transcarpatia (Scoala Medie Gr. I-III Plăiuţ,
Românilor din Transcarpatia. Școala Medie Gr. I-III Biserica Albă, Școala Medie Gr. I-III Apşa de Jos, Școala Medie Gr. I-III Dobric,
■ 12 martie 1998. Școala Medie Gr. I-II Cărbuneşti, Școala Medie Gr. I-II Topcino şi şcoala gazdă.
La Radio România Actualităţi s-a inaugurat emisiunea „Ora La manifestare au fost prezenţi: Lucian-Ionuţ Indreiu (consulul României la Slatina), Adrian
românilor de pretutindeni”. Marchiş (Radio România Actualităţi), Ana Dobre (TVR Internaţional).
■ 3 martie 2002. ▪ Cu această ocazie a fost lansat numărul 19 (21 februarie 2018) al publicaţiei şcolare „Vatra
La Biserica Albă Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare se strămoşească”, apărut în colaborare cu Editura „Marist” şi cu sprijinul Asociaţiei culturale „Boema OJT”
inaugurează prima Bibliotecă de carte românească. Baia Mare.
Iniţiator: prof.dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii judeţene. NOTE: 1 Chişenicovâi Calendaric „Kolos” na 1938-1939, Şchil. Ric., Ujgorod.
2
Idem. Idem. 4 Idem. 5 Dem. 6 Idem. 7 Idem 8 Idem 9 Idem. 10 Idem.
3

■ 4 martie 2002. 1
Date furnizate de d.l Nuţu I. Dan, şeful Secţiei juridice a Administraţiei de Stat Rahău, 13 decembrie 2004.
La Apşa de Jos are loc prima întâlnire a preşedintelui Societăţii 12
Idem.
culturale „Pro Maramureş Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca, d.l. Vasile Iuga, cu 13
Ziarul „Sribna Zemlea”, nr.47 (610), 25 decembrie 2004.
14
d.l Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Publicaţia şcolară „Vatra Strămoşească”, nr.19, 21 februarie 2018.
15
Idem. 16 Idem.
Transcarpatia „Dacia” (URRdT „Dacia”).
17
Informaţii primite de la Nuţu L. Pop, participant la manifestare (22 februarie 2018).

Str. Borcaniuca,17,Apsa de Jos, r-n Teceu, Regiunea Transcarpatia, Ucraina tel.+380-97-39-07-518 UA, 0752-474-079 RO
 Fondator: Uniunea Regionala din Transcarpatia “Dacia”, Gazeta Regionala Social-politica din Transcarpatia
Certificatul de înregistrare: 3T № 224 din 06.09.2001
Adresa redacției: str.Borcaniuca,17,Apsa de Jos, r-n Teceu, Regiunea Transcarpatia , Ucraina tel.+380-97-39-07-518
 Director Ion M. Botos, Redactor Șef Echim Vancea
 Redactori: Foto:
Dr. Livia Ardelean (Cluj-Napoca), Tiberiu Moraru (Oradea) Gheorghe Vasile Petrila (Oradea)
Drd. Vasile Timur Chiș (Sighetu Marmației), Nuţu Dan (Plăiuţ), Dr. Victor V. Vizauer (Cluj- Napoca)
Cristina Gherheș (Baia Mare), Ion Zmerega (Carbunesti), Nutu L. Pop (Apșa de Mijloc)
Ileana I. Botoş (Apșa de Jos), Gheorghe Moiş (Biserica Albă),
Olimpia Iovdii (Apșa de Jos), Ileana I. Marina (Apșa de Jos), Dr. Ilie Gherhes (Baia Mare)
 Numărul este tipărit: „Aska Grafica”, Sighetu Marmației, str. Izei, nr.4, tel:0262312915
 Apare: lunar. Formatul: A3, 8 pagini. Tiraj: 1500 exemplare. Se distribuie GRATUIT.
Colegiul de redacție nu răspunde pentru articolele apărute în ziar. Responsabilitatea afirmațiilor aparține autorilor articolelor.

вул.Борканюка, 17, Нижня Апша, Тячівський р-н, Закарпатська область, Україна тел. +380-97-39-07 UA, 0752-474-079 RO
 Засновник: Закарпатська обласна спілка «Дачія», Закарпатська обласна громадсько-політична газета
Реєстраційне свідоцтво: ЗТ № 224 від 06.09.2001
Адреса редакції: вул. Борканюка, 17, Нижня Апша, Тячівський р-н, Закарпатська область, Україна тел. +380-97-39-07-518
 Директор: Іван М.Ботош, Головний редактор: Єкім Ванчя
 Редактори: Фото:
Др. Лiвiя Арделіан (Клуж Напока), Тіберіу Морару (Орадя) Юрій В.Петріла (Орадя)
Ддр. Васіле Тімур Кіш (Сігету Мармаціей), Нуцу Дан (Плаюц) , Др. Віктор В. Візауер (Клуж Напока)
Крістіна Герхеш (Бая Маре), Іван Змерега (Карбунешть), Нуцу Л. Поп (Середня Апша), Олена І. Ботош(Нижня Апша)
Юрій Мойш (Біла Церква), Олімпія Йовдій (Нижня Апша), Іляна І. Марина (Нижня Апша), Др. Іліе Герхеш (Бая Маре)
 Номер надруковано: “Aska Grafika” м.Сигету Мармаціей, вул. Ізей,4, тел. 0262312915
 Виходить: раз на місяць, Формат: А3, 8 сторінок, Безкоштовно, Тираж: 1500
Редакційна колегія не несе відповідальності за матеріалами, опублікованими в газеті ; відповідальність несе автор матеріалу.

Slatina Ocna Slatina

 Apşa nr. 4 (109) anul 2018 3.
■ APŞA DE JOS
Preoți:
- Baziliu POP (1874) – parohia de Jos;
- Vasiliu CIONCA (1765);
- Toma CIONCA (1770);
- Petru OPRIŞ (1779) – parohia de Jos;
- Paul IVAŞCO (1812) – parohia de Sus;
- Dominicus POP (1526);
- popa Ioan (1634-1637);
- popa Ştefan (1689);
- popa Pătraş (1689);
- popa Chirilă (1689);
- popa Ilie (1715) – parohia de Sus;
- Pantelimon VOLOŞAN (1779) – parohia de Jos;
- Mihail MIHALCA (1751);
- Grigoriu MIHALYI – junior (1825-1847);
- Vasiliu ŞELEVER (1766-1769);
POPP SIMION-DANIEL - Mihail PAVEL (1854-1860) – parohia de Sus;
- Gheorghiu HUBAN 81867-1891);
1917 – 1992 - Emil HUBAN 81893-1911) – beneficiul de Sus;
- Mihail ŢIPLE (1812).
S-a născut la 8 februarie 1917 în comuna Leordina, comitatul Maramureș, Austro-Ungaria, în familia preotului Popp Referinţă bibliografică:
Nicolae și Emilia Coman, al treilea copil dintre cei nouă. Tit Bud, Din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911.
Liceul l-a terminat în 1934 la Sighetu-Marmației, doi ani funcționează ca învățător în partea dreaptă a Tisei în
■ APŞA DE MIJLOC
Cehoslovacia, pe urmă își continuă studiile (1936) la teologie în Seminarul din Blaj, aparținând diecezei din Baia Mare iar în
Preoţi:
anul 1936 este transferat la Seminarul din Cluj. - Costa Pap (1456);
După terminarea studiilor teologice lucrează ca funcționar la contabilitatea Episcopiei. - Tivadar Pap (1506):
La 14 iunie 1943 este hirotonit preot prin punerea mâinilor Excelenței sale martirul Dr. Alexandru Rusu, Episcopul - Laurenţiu Pap de Kozepsoapsa (1520);
Maramureșului, la Sighet. - Ioannes Pap de Kozepsoapsa (1520);
După hiorotonire a fost numit ca preot-paroh în comuna Oncești și Valea Porcului – Maramureș. - Mihai Pap Irimei (1696);
În anul 1944 a fost transferat Episcopiei Greco-Catolice Rutene din Muncaci în localitatea Apșa de Jos, în parohia de - Baziliu Ciora (1878, parohia de Sus);
jos. - Ioannes Pop (1506);
În 14 septembrie 1947 a fost arestat, acuzat că a fost organizatorul crimei de la Apșa de Jos, din 4 august 1947. La - Ignat Pop (1506);
începutul lunii noiembrie este judecat la Ujgorod la 25 de ani de închisoare, în ziua înmormântării Episcopului de Muncaci, - Mihail Pop (1903-1911, parohia de Jos);
martirul Teodor Romja (1911-1947), asasinat și înmormântat la Ujgorod. - Popa Costa (1445);
,,În 21 noiembrie 1947, într-un vagon de transportat vite, este deportat din Livow (Lemberg) spre Siberia, la Taișet. - Popa Balatha (1445);
- PopaIonaş (1689);
Drumul a ținut săptămâni în șir, fără căldură, hrană, în condiții inumane de igienă, în tovărășia criminalilor, ucigașilor și
- Popa Constantin (1609);
tâlharilor, încât și paltonul i l-au dezbrăcat de pe el. Noaptea, zgribulit pe podeaua de fier a vagonului, îi înghețau hainele pe - Popa Iosif (1627);
partea corpului ce era în contact cu podeaua. De atunci el a simțit dureri în șoldul și piciorul drept. - Popa Paul (1670);
Din Taișet l-au deportat la Bratsc la zidirea unei enorme uzine electrice, lângă lacul Baical, pe Amur. Aici muncea la - Popa Nicolae (1773);
construcția drumurilor, la descărcarea vagoanelor la temperaturi de – 40 de grade. - Popa Ionaş (1689);
În 1951 a fost deportat într-un lagăr cu deținuți politici, deci scos dintre criminali și tâlhari. - Anderco Ioan (1835);
În anul 1952 îl deportează spre magadan, la Buhța-Vanina (locul de exterminare prin munca grea, inumană și - Vlad Nicolae (1773);
chinuitoare din cauza climei foarte nesănătoase). Acolo, cu sutele de mii, deținuții politici și-au găsit odihna veșnică. - Vlad Mihail (1806-1810);
Deoarece era slăbit din cale afară, dar mai ales din mila lui Dumnezeu, este reîntors spre Bratsc. - Dan Ionaş (1760);
În 1953 este trimis la Omsc la construcția unei uzine de prelucrare a păcurei (țiței), se înțelege, ca simplu muncitor la - Joody Mihail (1852-1875, parohia de Sus);
turnarea betonului. - Vultur Vasile (1747);
- Vultur Mihail (1791-1796);
Preoții erau sortiți la munci grele, spre nimicirea lor.
- Vultur Demetriu (1837-1841, parohia de Jos);
În Omsc muncește din greu până în anul 1957, când , din nou i se preia dosarul la judecată după 76 de ,,jalbe” - Marina Ilieş (1696);
(plângeri, proteste) din partea lui și 13 din partea mea însoțite de documente prin care dovedeam nevinovăția lui și pe care le- - Marina Ionaş (1651);
am expediat procurorului general din Moscova. Se înțelege, am fost chemată de cei ,,competenți” (KGB-ul, securitatea - Mihalyi Teodorus diaconus (1751);
sovietică) și avertizată că voi putrezi prin închisori și copiii îmi vor fi luați de voi mai îndrăzni să mai scriu și să mai expediez - Mihalyi Georgius dicaonus (1751);
documente. - Papelan Ionaş (1751);
Soțul meu mă încuraja să nu mă tem, căci Dumnezeu e cu noi. El, scumpul de el, care era în mijlocul focarului - Simon Gavril (1751);
inumanității, strivit și zdrobit, despuiat de demnitatea omenească, înfometatul și istovitul de munci grele și chinuitoare, a - Seremi Ilie (1704).
găsit atâta putere să mă încurajeze să nu cad pradă disperării, pierzându-mi astfel sufletul. ■ Referinţă bibliografică:
După revizuirea dosarului, de dimensiuni fantastice și dovezi, acuzări imaginate și compuse cu ticluiri mârșave, Tit Bud, Din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911.
este declarat nevinovat, reabilitat.
Cei zece ani petrecuți pe meleagurile siberiene în condiții golgotiene au fost luați în considerare la calcularea ■ SLATINA
Preoţi:
pensiei și anul acesta (?) a primit o recompensație de 3000 de ruble. Nu e prea mult deoarece un coșciug costă 5000 de ruble.
- Ioan Pap de Tarokfalva (1850-1860);
Înseamnă că în zece ani nici măcar de un coșciug nu și-a câștigat prin munca lui cea chinuitoare. - Ştefan Cyrill (1765);
La 9 mai 1957, după multe peripeșii, în ciuda deciziei judecătorești, reaua voință a tovarășilor ,,competenți” îi - Ioan Batin (1843);
îngreunează eliberarea, dar cu ajutorul lui Dumnezeu, prin interpunerea Sf. Iosif, căruia îi făcusem legământ, noi, familia lui - Demetriu Beothy (1838-1842);
și el acolo, ajunge acasă îmbătrânit din cale afară, slăbit, cu picioarele înghețate, pline de răni foarte dureroase (din cauza - Alexiu Berinde (1873-1875);
lipsei vitaminei C și altele), cu boala numită de ruși ,,țenga”, scorbut, fără de dinți, cu un cuvânt, schilodit și distrus. Acasă își - Vasiliu Pop (1739);
găsește familia într-un hal deplorabil, adăpostită într-un grajd avariat. Îl aștepta lupta cu grijile de supraviețuire. Muncește ca - Constantin Pop (1792-1798);
zidar, apoi la gospodăria sătească (colhoz), de unde a fost pensionat cu 63 de ruble. - Anderco Ştefan (1844-1850);
Datoria de preot și-a făcut-o în condiții de catacombe, cu ferestrele camuflare, ușile bine zăvorâte, servea pe - Berinde Gavrilă (1844);
Dumnezeul nostru celebrând sf. Liturghii, cununând, botezând și rugându-se pentru turma lui răzlețită, speriată, nedumerită. - Doroş Ioan (1886);
În ultimii șapte ani ai vieții sale a fost înlănțuit la pat, cu paralizia picioarelor ca urmare a chinurilor din gulagurile - Voloşan Baziliu (1807-1837);
- Marcoviciu Ioan (1760-1763);
siberiene. Așa schilod, șezând, celebra sf. Liturghie. A pregătit un preot timp de doi ani în locul lui, care a urmat apoi
- Marcoviciu Mihaiu (1789-1791);
conducerea unui profesor de teologie și a fost hirotonit la Ujgorod. - Petrovai Nichita (1798-1807);
A pregătit timp de un an un tânăr ca să urmeze teologia. Era însuflețitorul, sfătuitorul credincioșilor rămași fideli - Pavel Ioan (fratele lui Mihail Pavel, 1875-1881);
Bisericii noastre în aceste patru sate românești. Se ruga pentru ei și izbânda sf. noastre Biserici. Veneau la el cu tot păsul și - Pavel Vasiliu (nepotul lui Mihail Pavel,1881-1886).
durerea lor, necazurile lor și el le ștergea lacrimile, îi întărea, îi încuraja, el, infirmul, bolnavul și zdrobitul de crucea grea ce i- ■ Referinţă bibliografică:
a fost pusă pe umerii lui de preot adevărat al lui Hristos. Tit Bud, Din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911.
În ziua de 20 septembrie 1992 s-a stins viața lui, dându-și sufletul lui bun, blând și curat Celui Căruia i-a fost
credincios până la moarte. În chinul agoniei, noaptea l-am auzit strigând: ,,Doamne, auzi-mă”, ,,Doamne primește-mă” și ■ BISERICA ALBĂ
,,Doamne ia-mă” și l-a luat, dându-i (sunt sigură) coroana martiriului Bisericii noastre sfinte greco-catolice martirizate. Preoţi:
Deie Bunul și Atotputernicul Dumnezeu ca suferința, crucea grea ce a purtat-o în decursul vieții lui cu atâta - Ioan jun. Batin (1841-1847);
umilință, răbdare, dragoste, dăruire de sine, cu deosebită blândețe pentru Isus al Lui, să fie ca un prinos curat pentru cauza - Andreaş Pop (1431);
sfintei noastre Biserici române unite cu Roma, pe care el atât a dorit-o învingătoare față de porțile iadului înfuriate și azi - Mihail Pop (1451);
- Ioannes Pop (1507);
împotriva ei.”
- Nobiles Mihail dictus Pop (1456);
Maria Magdalena - Baziliu Pop (1881-1888);
Soția, Maria-Magdalena Godja s-a născut în 24 decembrie 1921 în familia învățătorului Godja Ioan și Grigași Ioana - Darabant Augustin (1889-1911);
în Rona de Sus, județul Maramureș, România. După terminarea studiilor a lucrat ca învățătoare, s-a căsătorit în 21 mai 1943. - Ioody Baziliu (1867-1881);
După arestarea soțului a rămas cu trei copii: Nicolai-3 ani, Ioan-2 ani, nou- născută Florica, n. 26. 02. 1947. - Kӧkenyesdy Mihail (1847-1866);
După reabilitarea soțului a fost primită la lucru ca contabilă în colhozul ,,Prietenia popoarelor” la Apșa de Jos. - Popşa Teodor (1751);
Împreună cu soțul au educat cei patru copii: Nicolai a devenit medic, Ioan muncitor, Florica asistentă, Livia, născută - Tivadar Ioan (1780-1786);
în anul 1943, locuiește și muncește în Republica Moldova. - Ţiple Teodor (1752-1758);
- Ţiple Mihail (1825);
Notă: - Maria-Magdalena, soția - Ţiple Teodor (1751).
- Stefan Bendas, Daniil Bendas ,,Sveașcenichi” ■ Referinţă bibliografică:
Tit Bud, Din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911.
- Mucenichi, spovidnichi virnosti, Ujgorod, Vâdavnitțvo ,,Zakarpattea”, 1999, p. 187-189

Apşa de Mijloc Dobric

4. anul 2018
Comunicat de presă
26 martie 2018
Prima etapă a proiectului „Descoperă și Cunoaște România”, ediția Centenar
În perioada 23-25 martie a.c., s-a desfășurat prima etapă a proiectului „Descoperă și
Cunoaște România”, ediția Centenar, dedicată românilor din toate comunitățile istorice.
Aceasta a debutat pe data de 23 martie cu prezența în România a 50 de etnici români
din Ucraina – sudul Basarabiei.
Programul pregătit de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a cuprins atât
vizite la monumente istorice și muzee, cât și întrevederi cu reprezentanți ai autorităților
centrale și locale. Cei 50 de etnici români din Ucraina au participat la festivitatea de
deschidere de la Palatul Parlamentului, unde, ulterior, au avut beneficiat și de un tur
clădirii, a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume.
În cadrul conferinței, etnicii au primit un mesaj de bun venit din partea doamnei ministru
Natalia-Elena Intotero și a domnului Dumitru Mergeani, vicepreședintele Consiliului
Județean Tulcea. Până la finalul primei zile, participanții au vizitat Muzeul Național al
Satului „Dimitrie Gusti” din București, unde au admirat costume populare românești,
construcții reprezentative provenite din importante zone etnografie, expoziții temporare
realizate în parteneriat cu muzee și instituții culturale de prestigiu, construindu-și o
imagine de ansamblu asupra vieții tradiționale românești.
A doua zi a proiectului a cuprins o vizită la Consiliul Județean Dâmbovița, unde etnicii
români din sudul Basarabiei au fost primiți de către domnul Președinte Daniel
Comănescu, doamna deputat Oana-Silvia Vlăducă și doamna deputat Georgeta-
Carmen Holban. Ulterior, participanții, însoțiți de secretarul de stat Veaceslav Șaramet,
au vizitat Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni
și Muzeului de Istorie. Ziua s-a încheiat cu o vizită la Mănăstirea Dealu, punându-se
astfel accent nu doar pe latura culturală românească, ci și pe cea spirituală.
Înainte de a se întoarce acasă, MRP le-a pregătit participanților ca destinație Muzeul
Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, unde aceștia au aprofundat subiecte
precum biodiversitatea României, istoria umană, etnologia și mineralogia.
Prima etapă a proiectului „Descoperă și Cunoaște România”, ediția Centenar s-a
încheiat pe data 25 martie 2018, cu impresii și gânduri pozitive din partea celor 50 de
etnici români din Ucraina – sudul Basarabiei, urmând ca celelalte etape dedicate
tinerilor din comunitățile să se desfășoare în perioada martie – decembrie 2018.
Sursă:
http://www.mprp.gov.ro/web/prima-etapa-a-proiectului-descopera-si-cunoaste-romania-
editia-centenar/
27 martie 2018
Comunicat de presă
MRP și MTS lansează programul de tabere „ARC”, ediția 2018 - „ARC CENTENAR”
Miercuri, 28 martie a.c. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu
Ministerul Tineretului și Sportului, va lansa programul de tabere „ARC” ediția 2018,
dedicat în acest an celebrării Centenarului Marii Uniri.
La eveniment, care va avea loc la Palatul Victoria, sala Transilvania, vor particpia Prim-
ministrul României, VasilicaV
- iorica Dăncilă, ministrul pentru românii de pretutindeni,
Natalia-Elena Intotero, și ministrul tineretului și sportului, Ioana Bran.
De asemenea, cu această ocazie se va semna și un Protocol de Colaborare între
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Tineretului şi Sportului pentru
lansarea programului taberele „ARC”, ediția 2018.
Biserica Albă
Apşa nr. 4 (109)
27.03.2018
Comunicat de presă
MRP sprijină presa de limba română din comunitățile istorice
Un număr 30 de reprezentanți ai presei de limba română din Ucraina, Serbia,
Albania și Republica Moldova, participanți la programul “Itinerar centenar pentru jurnaliștii
români din afara granițelor”, derulat de MRP, au luat parte astăzi, 27 martie a.c., la ședința
comună a Parlamentului și au avut discuții cu parlamentari, cu liderii celor două Camere
și cu ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
Jurnaliștii au asistat la Ședința Solemnă comună a Senatului și Camerei
Deputaților, în care a fost dezbătută și adoptată “Declarația solemnă a Parlamentului
pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin
care se reflectă unitatea poporului și a limbii române.
A urmat o întrevedere cu liderii celor două camere ale Parlamentului, precum și cu
membrii comisiilor pentru Românii de Pretutindeni și ai comisiilor de Politică Externă.
În acest context, jurnaliștii din Ucraina au ridicat problema burselor pe care statul
român urmează să le finanțeze pentru etnicii români din statul vecin, în baza Hotărârii de
Guvern nr. 31/2018. Ei le-au propus parlamentarilor din comisiile reunite ca beneficiarii
celor 1.000 de burse prevăzute să fie elevi de clasa I-a și au arătat că în acest fel copiii
românilor din Ucraina ar fi încurajați să studieze în limba maternă din primul an de școală.
MRP a luat act de propunere, cu mențiunea că aceasta s-ar putea concretiza doar
cu sprijinul parlamentarilor, prin avansarea și susținerea unui amendament la OUG
85/2017, aflată la acest moment pe circuitul legislativ.
Totadă, jurnaliștii au prezentat problemele cu care se confruntă mass-media din
țările din care provin și au pledat pentru continuarea sprijinului din partea autorităților
române.
“Presa de limba română este una dintre cele mai importante legături pe care
diaspora românească le are cu identitatea sa națională. Prin publicațiile și emisiunile în
limba maternă, românii au posibilitatea să rămână conectați la valorile lor naționale, iar
jurnaliștii din presa de limba română din diaspora sunt printre cei mai apropiați parteneri
pe care îi putem avea în demersul de a le promova. Obiectivul nostru, al tuturor, este de
a păstra și promova ideea de apartenență la românitate, de a promova imaginea
României și de a educa tânăra generație în spiritul respectului față de valorile românești”,
a spus ministrul Natalia-Elena Intotero.
Valoarea finanțărilor nerambursabile pe care MRP le-a acordat în 2017 unor
publicații de limba română din afara granițelor țării a fost de 1.021.457,00 RON. Dintre
cele 21 de proiecte aprobate în cadrul programului mass-media “Mihai Eminescu”, 12
s-au derulat în Republica Moldova, 6 în Ucraina, 2 în Serbia, 1 în Ungaria. În anul 2018
au fost aprobate 11 proiecte (4 în Republica Moldova, 4 în Ucraina, 2 în Serbia și 1 în
Bulgaria). Pentru proiectele derulate în anul curent, cererile de finanțare se transmit cel
târziu până la data de 1 noiembrie 2018.
Seria de întrevederi s-a încheiat la sediul Ministerului pentru Românii de
pretutindeni. Participanții la programul “Itinerar centenar pentru jurnaliștii români din afara
granițelor” se află în România în perioada 26-30 martie a.c.
Sursă:http://www.mprp.gov.ro/web/mrp-sprijina-presa-de-limba-romana-din-
comunitatile-istorice/
Ajuns la a zecea ediție, programul se adresează etnicilor români din afara granițelor,
respectiv elevi, tineri, studenți din țările aflate în jurul granițelor și BaSlcearnbi:a,
Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova (inclusiv regiunea Transnistreană),
Albania, Republica Macedonia, Croația, precum și românilor din diaspora de m
obilitate
din țări ca Italia, Spania, Franța, Belgia, Germaa,niAustria, Marea Britanie, Grecia,
Canada, Statele Unite ale Americii etc.
Programul de tabere „ARC” își propune să creeze și să păstreze legături între cetțăenii
și etnicii români din diferite ţări, să ofere cunoștințe despre culturzaațișai civili
românească, să promoveze valorile patrimoniului cultural românesc.
„ARC” este parte a Programului de Guvernare 2-0210820 și face parte din pilonul
Educație „Nicolae Iorga”, înscriindu-se în Planul anual de acțiuni proprii al Ministerului
pentru Românii de Pretutindeni.
Plăiuţ
 Apşa nr. 4 (109) anul 2018 5.
APȘENII
,, Am fo” ș-om si!”

Colo înspre dreapta Tisei, în Maramureș aflați

Sunt frați de-ai noștri, de-un sânge, maramureșeni
curați!
Chiar dacă au avut parte, ca granița să-i separe
De Țara-Mamă, ei totuși au rămas cu suflet mare!

Sunt apșenii de acum, conservați ca-ntr-o minune

Cu grai, port, tradiții sfinte, cu aleasă-nțelepciune!
Parcă timpul s-a oprit, ei au rămas neschimbați,
În ei vezi moșii-strămoșii, sunt falnicii noștri frați!

Așa sunt de prietenoși, calzi, plăcuți, de omenie,

Te-atașezi de ei pe veci, cu o caldă simpatie.
Vorba lor parcă coboară din epoca voievodală,
Păstrată fără schimbare și acasă și la școală!

De aici a fost Titanul istoriei vechi, locale:

Ioan Mihalyi de Apșa, ce-a scris diplomele sale.
Ele sunt dovezi solide, că în veci vom dăinui,
Aici, noi în Maramureș, împreun- am fo” ș-om si!!! Pr. Ioan Dunca Liberescu Limba maternă
Patrioți înflăcărați, în prezent și în trecut, Limba maternă pentru români
Apșeni la Marea Unire, multă vervă au avut! Este limba de aur însușită
A fost momentul istoric, când au fost cu-adevărat De către copiii micuți
În Țara-Mamă incluși, dar puțini ani a durat...!!! De la mama lor iubită.

Dacă granițele țării sunt trase de cei puternici, Fie că-i băiat sau fată,
Maramureșenii însă, sunt nedespărțiți și veșnici, Limba dulce ei învață
Căci avem același suflet și aceeași rădăcină, Din cuvintele-auzite
Care n-o desparte nimeni, nici o putere străină! Legănați în pat și-n brațe.
La apșeni se-organizează mai multe evenimente , Iar apoi la grădiniță
La care români din Țară, trăiesc suave momente
Și la școală-i studiată.
Împreună cu apșenii, însă și cu cei din jur,
Din satele românești, toți români cu suflet pur!
Limba noastră-i neschimbată,
Dar mereu îi atacată.
Zilele lui Eminescu sunt festive, cu esență ,
Când toată suflarea simte, a Poetului prezență. Limba maternă-i limbă rară
Cei mici recită, din suflet, versuri eminesciene... Şi o vorbim la noi în țară.
Unii sunt actori dotați, genii maramureșene! Lima maternă în lume-i prețuită
Şi de noi e mult iubită.
Acolo mai vin copii, dar și profesorii lor
Din Strâmtura, Valea Scradei, Cărbunari sau Podișor, Gheorghe MOIŞ Limba noastră se grăieşte
Din satul Bouțul Mare, dar și din Bouțul Mic Oriunde te poartă paşii.
Și din Biserica Albă, din Slatina și Dobric... Ea îi sfântă pentru noi,
La Alba Iulia Şi n-o lăsăm călcată în noroi.
Când auzi aceste nume ești facinat tot mereu Pe aceste locuri sfinte
Că sunt ca pe Valea Izei , pe Mara sau pe Vișeu. Limba română ni-e maternă
Îmi pare că-s acasă
Iată o dovadă clară, că același neam suntem Este o haină modernă
Ca-n ceasul dinainte
Și bravi maramureșeni, cum dorim să rămânem!!! Pe care-o purtăm cu mândrie
Când stam cu-ai mei la masă.
Din începuturi pe vecie.
Școala este populată de copii mulți, liniștiți,
Ordonați, cuminți, ce-ascultă de profesori și părinți! Şi-s mândru ca un munte
Încă nu sunt afectați de a lumii modernism, Cu voi prieteni dragi Limba maternă e un tezaur,
Sunt în starea cea mai pură, ca în vechiul creștinism. Cu Ţara asta Sfântă Precum nu sunt alte averi.
Cu iz de pini şi fagi. N-au mai fost și n-or mai fi,
Apșenii sunt gospodari, muncitori cinstiți, onești Cât pe acest pământ noi vom trăi.
Vile de ultima modă, vezi peste tot cum privești. Şi inima îmi creşte
Dar nu uită de trecut, au un muzeu valoros! Şi altfel eu mă simt Limba noastră-i sfântă, pură
În casa lui Ion Botoș, vezi un trecut glorios! Şi simt mai româneşte E plăcută pentru grai.
Spunând într-un cuvânt. Limba noastră-i mult curată,
Iar acum, la Centenar, dacă una nu vom fi Nu poate fi asimilată.
Ca acum un veac, noi credem, că uniți am fo” ș-om si!!! Şi azi sunt mai ferice
Da, suntem un nobil neam , care n-am fost despărțiți Pe mine mai stăpân Limba românului întotdeauna sună,
Niciodată, căci și Tisa ne-a ținut pe veci uniți! Duşmanii orice-ar zice Glasul ei e cântec și mereu ne-adună.
Eu ştiu că sunt român. Niciodată nu se va pierde,
Să ne întâlnim mai des, ca maramureșeni frați Limba noastră cea română.
Apșenii cu sighetenii, ca vecini apropiați,
Iar izenii și mărănii, vișeuanii și borșenii Şi nimeni niciodată
Să știe că-s frați de-o mamă și de-un sânge cu apșenii!!! Eu cred, n-ar îndrăzni Când întâlnești și întrebi românul:
Să ne dezbine neamul Ce este limba maternă?
Iată un omagiu sincer, adus fraților apșeni Că ştie că nu-i mere. El răspunde simplu – totul:
Și tuturor celor care sunt puri maramureșeni. Graiul, istoria, cultura şi portul…
Toți sunt patrioți curați, iubesc limba, iubesc glia, Căci noi din temelie
Și iubesc Patria-Mamă, iubesc sincer ROMÂNIA! Trăim pe-acest pământ Religia, pământul și limba noastră –
Şi-or fi o veşnicie Sunt averea strămoșească,
X X X X **** X X X X Români cu crezul sfânt. Zestre de la daci primită,
De noi mult îi preţuită.
Pr. Ioan Dunca Liberescu Căci noi din temelie
Trăim pe acest plai Nici viața şi nici moartea
Ziarul ,,Curentul” Şi-or fi o veşnicie Nu-s în stare s-o oprească.
Vișeu de Sus Nepoţii lui Mihai. Limba noastră românească,
22 martie 2018 Lambă pur dumnezeiască.
■(1988)

Strâmtura Bouţu Mic

 6. anul 2018 Apşa nr. 4 (109)
„Românii de la capătul lumii – Românii din Românii din Apşa de Mijloc văzuţi din afară 4.03.1995. În paginile publicaţiei
„Curcubeul Timocean”, Anul II,
Siberia” 1995, nr. 9, revistă periodică a
Apostolat în Maramureşul de Filialei din BOR a Comunităţii
Românilor din Iugoslavia, apare
Dialog cu preotul Sebastian LICAN dincolo de Tisa legenda celor trei Apşe scrisă de
Petru Lancovici Timoceanu.
(„popa din Apşa”) – Un dialog cu preotul greco-catolic
despre românii din Apşa de Mijloc Vasile Iusco –
„Legendă”
Preotul Vasile Iusco este unul dintre absolvenţii celei dintâi
promoţii a Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. Face,
aşadar, parte din prima generaţie postcomunistă crescută în lumina Cum au căpătat
libertăţii religioase. În urmă cu 5 ani, cei aproape 50 de tineri preoţi s-
au răspândit în toate zările, purtând pe umeri apăsătoarea numele Apşa de
responsabilitate de a recuperia prin propia jertfă o jumătate de secol de
suferinţă şi întuneric. Sacrificiul lor este străfulgerarea care anunţă
Jos, Apşa de Sus şi
sfârşitul beznei şi întoarcerea lumii cu faţa spre adevăr. Părinte Vasile, Apşa de Mijloc
cum îi spun credincioşii, a primit o misiune mai aparte; el a fost trimis
să slujească în satele româneşti din Ucraina Subcarpatică. Rândurile
ce urmează se vor o încercare de a prinde în imperfecţiunea cuvintelor Era o fată frumoasă cu
această inedită experienţă de viaţă a unui român printre români, care numele Apşa, care în vremurile mai
riscă să devină uneori aventura unui străin rătăcit într-o mare de de demult avea o cârciumă unde
străini. aştepta drumarii şi le dădea de beare
Dumitru Mariş: Cum aţi ajuns să slujiţi la românii din Ucraina? şi de mâncare.
Preotul Vasile Iusco: În ianuarie 1995 preasfinţitul Ioan Cârciuma era înconjurată
Şişeştean mi-a înmânat numirea de preot paroh în Slatina şi Apşa de cu un codru mare, înfrunzit şi
Jos ca urmare a unei cereri înaintate Episcopiei de către credincioşii frumos. Odată, la cârciumă au sosit şi
din zonă. După aproximativ un an am fost mutat în Apşa de Mijloc, trei prieteni, care au fost bine primiţi
unde era o parohie mai mare care a rămas fără preot. Acolo sunt şi şi ospătaţi de frumoasa fată care,
acum. dacă te uitai la ea ziceai că te uiţi la
D.M.: V-aţi gândit vreodată, în anii de studenţie, că aţi putea fi soare sau la lună, aşa era de
pus în situaţia de a vă asuma o misiune atât de dificilă? frumoasă.
Eugenia Guzun: Ne-am cunoscut, părinte Sebastian Lucan, acum V.I.: Sincer, nu. A fost aşa, pe moment, şi am luat-o ca Nu puţin după ce plecară cei
trei ani în Apşa de Mijloc, la românii de peste Tisa. N-am apucat să vă atare.Părinţii însă au fost mai rezervaţi, dar, mulţumesc lui Dumnezeu, trei prieteni buni veniră trei turci
întreb atunci şi o fac astăzi: ce v-a determinat să plecaţi acolo, dat fiind soţia a spus doar atât „Dacă ştiu româneşte şi ne putem înţelege, toate-s flămânzi şi setoşi. De obicei erau
faptul că aţi terminat seminarul teologic de la Suceava, iar locul de bune. Vom rămâne acolo cât Preasfinţitul ne-o va cere.” bine primiţi de fata cea frumoasă.
baştină vă este în judeţul Neamţ? D.M.: Care a fost prima reacţie când aţi ajuns? După ce se săturară, turcii aşa grăiau:
Părintele Sebastian Lican: Eu cred că după 1989 toţi vroiam să V.I.: De mare mirare. Am văzut de toate, mai puţin credinţă. - Măi fârtaţi, hai să furăm fata,
intrăm în rolul de erou, recunosc mi-am însuşit şi eu acest rol. Românii de dincolo de Tisa sunt din punct de vedere material în faţa că-i frumoasă, şi s-o ducem
E.G.: A fost doar un îndemn al tinereţii? noastră cu 50 de ani (au case cu 2-3 nivele, maşini de lux, obiecte de uz în turcie, soţie să ne fie!
S.L.: Mă gândesc că poate bătrâneţea celor din Apşa de Mijloc casnic moderne), dar pe partea spirituală au rămas cantonaţi la nivelul Zis şi făcut. O luară de
m-a determinat mai mult. Când un bătrân de acela, muncit prin Siberii, începutului de secol XX. Majoritatea credincioşilor aveau o cultură mâini şi de picioare şi plecară prin
prn Petropavlovsc, prin Sankt-Petersburg, îţi scrie în nişte cuvinte religioasă precară şi a trebuit s-o iau aproape de la început, dar în final codru spre turcie. Mergând aşa,
româneşti pe care de-abia le desluşeşti, cu litere latine: „Părinte, nu ne a venit şi satisfacţia. destul de mult, la un moment dat se
lăsa orfani, cum să nu te duci? Să le vezi bărbile alea ruginite şi ochii D.M.: N-aţi avut probleme de comunicare? înţeleseră să mânce ceva. Erau destul
aceia întristaţi? V.I.: Ba da. M-a şocat încă de la început felul lor de a vorbi. Au de obosiţi şi nu baş aveau grijă de fata
E.G.: Am aflat că au venit la Suceava în grup ca să vă ceară preot un vocabular românesc foarte vechi peste care s-a suprapus un strat de furată, care, ştiind ce o aşteaptă la
pentru satul lor. Cum v-au cunoscut până a veni la seminar după neologisme preluate din limba ucraineană sau maghiară.Se întâmpla turcie, iute luă cuţitul de la un turc şi
Dumneavoastră? ca din unele fraze să nu înţeleg aproape nimic. Spre exemplu ne şi-l înfipse în inimă. Când băgară
S.L.: Cred că este inutil să vă spun de ce sunt în stare pregăteam să ne întoarcem în România iar înainte de a ieşi bătrânul la seama turcii, era târziu, fata îşi
maramureşenii. Toţi sunt dintr-o bucată. Mie îmi plăcea să fac excursii. care stăteam mi-a spus: „Părinte, nu uita înainte de a pleca să dăduse sufletul. Cum nu mai aveau
Am avut colegi din Ucraina, Transcarpatia, din Maramureşul istoric şi descopceleşti holodilnicul din rizatcă. „Uncheşule – i-am răspuns – ce aştepta, turcii părăsiră locul,
ei mă invitau la dânşii în fiecare vară, iar acolo îmi spuneau „Vino să dacă vrei să fac ce m-ai zi vino şi-mi arată. El s-a aplecat şi a scos lăsând-o pe frumoasa Apşa moartă în
cântăm la slujbă”! Fiindcă acolo se cântă româneşte... Şi nu s-au lăsat de frigiderul din priză. codru.
mine. Vedeţi în ce „hal” îl aduce pe om cântecul românesc... D.M.: Comunitatea greco-catolică a reuşit să-şi construiască o Nu departe de locul acesta,
E.G.: Cum i-aţi găsit pe românii din Maramureşul istoric, pe cei biserică? Unde oficiaţi Sânta Liturghie? un cioban păzea oile şi când a văzut
din Apşa de Mijloc? V.I.: Înainte de al doilea război mondial în Apşa de Mijloc au ce s-a întâmplat cu hoţii, a luat-o pe
S.L.: Câţi au fost rătăciţi, rătăciţi au fost şi ne-am străduit să-i existat două parohii greco-catolice, slujbele oficiindu-se în paralele în frumoasa Apşa şi a îngropat-o într-un
adunăm... Să ştiţi că s-au întors înapoi sub streaşina bisericii celea vechi cele două biserici. După ce-au venit comuniştii la putere le-au retezat loc ferit, să n-o mănânce jivinile din
de aproape 400 de ani... turlele, una fiind transformată în depozit al C.A.P., iar cealaltă în pădure. Dar nu trecu mult timp şi cei
E.G.: Să nu uităm că Transcarpatia este o zonă invadată de secte. Cămin Cultural. Aceasta din urmă a fost preluată în 1992 de către trei prieteni care erau bine primiţi de
S.L.: Da, nu numai de secte... ţi de apucăturilea astea occidentale. credincioşii greco-catolici, care i-au ridicat două turnuri, iar pe locul frumoasa crâşmăriţă începură a o
Iubim Europa în primul rând pentru că suntem europeni... dar aceste scenei au reclădit temelia altarului. În anul 1994 biserica a fost căuta. Mergând aşa prin lume,auziră
apucături fac şi acolo ravagii. Mulţi nu-şi dau seama ce înseamnă să-ţi resfinţită cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel de către că a fost răpită de turci. Se sfătuiră să
pierzi graiul, să vorbeşti stâlcit româneşte, să dezbraci haina aceea Preasfinţitul Lucian Mureşan, pe atunci episcop al Maramureşului. meargă prin lume, s-o caute ori unde
maramureşeană unică... Să nu uităm că ei totdeauna spun că că-s daci... D.M.: Cum este văzută România de către românii din Ucraina? ar fi, şi s-o aducă înapoi, la casa ei.
Mergeţi acolo ţi întrebaţi cine sunt – şi ei îţi răspund fără a şovăi: „Aici V.I.: Se simt prea puţin apropiaţi de România. Mama lor Mergând aşa prin lume, întâlniră un
au fost dacii! Aici avem cetăţi rămase de la daci”. Şi-au păstrat limba, continuă să fie Rusia. Moscova a rămas centrul de alături, în jurul cioban şi-l întrebară dacă nu ştie
dar au fost văduviţi de credinţă pentru că le-au fost aruncaţi preoţii în căruia îşi petrec o mare parte din viaţă. Abia la bătrâneţe, după ce şi-au cumva pe unde s-o caute.
închisori. Majoritatea satelor au avut enoriaşi greco-catolici. Eu sunt adunat de toate, revin şi se aşează pe la casele lor. Ciobănaşul, cu mare jale, le-a spus ce
preot ortodox... şi după cum spuneam preoţii lor au fost aruncaţi în D.M.: Nu aveţi probleme la trecerea frontierei? s-a întâmplat şi le-a arătat locul unde
închisori, alungaţi departe de casă, că au rămas coconii ai nimănui pe V.I.: Ba da. Graniţa este un handicap, un examen psihologic au îngropat-o.
faţa pământului... pe care trebuie să-l depăşim de fiecare dată. După patru ani de zile de Auzind de soarta fetei,cei
E.G.: Aţi zidit o biserică în Apşa de Mijloc, aţi început construcţia trecere regulată vameşii ucraineni încă ne descos unde mergem, , ce trei prieteni se jurară şi cel mai mic
unei mănăstiri... vrem să facem în Ucraina şi aşa mai departe, deşi pe paşaportul nostru spuse:
S.L.: Da, am făcut o biserică împreună, cu averea ălora de scrie clar: domiciul în Apşa de Mijloc, Strada Mihai Eminescu, nr.14 - Unde m-am născut eu, acolo o
acolo. D.M.: Vă este foarte greu? Vă simţiţi acolo ca în altă ţară? să înfiinţez un sat cu numele
E.G.: Prin Siberii... V.I.: În general oamenii ne ajută demonstrându-ne bună- Apşa de Jos.
S.L.: Prin Siberii, departe de casă, prin Rusia, Ucraina, prin voinţă şi respect. Apoi munca de pionerat pe care o facem nu ne prea Cel mijlociu spuse:
alte ţări, prin Cehia, pe un de au ajuns acuma sărăcuţii de ei. S-a ridicat o lasă timp de gânduri negre. Totuşi, aş m inţi dacă n-aş recunoaşte că - Unde m-am născut eu, acolo o
biserică, s-a pus temelia unei mănăstiri şi uitaţi-vă – câteodată parcă ne uneori mă simt străin, străin, străin, deşi graniţa e la 5 kilometri. Îmi să înfiinţez satul Apşa de
mai trimite Dumnezeu prin lume, să se mai odihească şi pământul zic atunci: „mâine plec şi nu mă mai întorc”. Ei, peste noapte mă Mijloc.
acesta. Pentru că în ultimul veac, în ultimul an, omul atât munceşte răzgândesc. Urc eventual în tren, vin până-n Sighet şi parcă am Al treilea prieten aşa zise:
pământul acesta că uită să-l mai lase să se odihnească... Şi am lăsat renăscut. Pot să mă întorc chiar atunci şi totu-i în regulă câteva luni. - Unde m-am născut eu, acolo o
fundaţia în Biserica Albă acum un an de zile şi gândesc că într-o zi se va Dacă Dumnezeu vrea să mai rămân un timp acolo, eu nu mă pot să înfiinţez un sat cu numele
ridica o biserică albă, cu cruce albă de o să se vadă din Sighet... împotrivi. Apşa de Sus.
Aşa vorbiră, aşa făcură.
■ Dialog apărut în periodicul „Curierul românesc”, ■ Dialog apărut în cotidianul Aceasta este istoria celor
Anul XIV, nr.8 (187), august, 2002. „Glasul Maramureşului” din 17 iulie 1999. trei sate de peste Tisa, din
Maramureşul Bătrân din Ucraina.”

Topcino Peştere
 Apşa nr. 4 (109) anul 2018 7.
Toate comunităţile româneşti aflate în teritoriile din jurul României au diferite
probleme pe care jurnaliștii le-au ridicat. Noi, cei din Maramureşul istoric, am ridicat problema
recunoaşterii faptului că Maramureşul istoric din partea dreaptă a Tisei a aparţinut Statului
Român în perioada 1 Decembrie 1918 - 26 iulie 1921 (pentru o perioadă scurtă) după care a fost
cedat Cehoslovaciei, conform tratatelor internaţionale.
Am dori şi noi ca în anul 2018, aflându-ne în capitala Românilor de Pretutindeni la
sărbătorirea celor 100 de ani de la Marea Unire, să fim cu sufletul împăcat.
Noi am votat Marea Unire la 1 Decembrie 1918, noi am votat legile de bază ale fondării
Statului Român în primul Parlament al României Mari. Având senatori şi deputaţi aleşi am fost
împreună o scurtă perioadă de timp, am trecut prin diferite sisteme politice. S-au străduit să ne
înstrăineze dar am rămas convinşi că totul se poate schimba, în afară de sânge. Noi am păstrat
tot ceea ce a fost legat de Neam: istorie, limbă, tradiţii, obiceiuri şi – ce-i mai scump –dorinţa de
a fi alături de poporul român.
La sfârşitul intervenţiei, D-na Ileana Botoş a îndulcit sufletul participanţilor cu cântecul
„Doamne, ocroteşte-i pe români!”.
După încheierea în Parlamentul României ne-am îndreptat cu toţii către sediul
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Ne-am bucurat că am avut ocazia să cunoaştem conducerea Ministerului pentru
Românii de Pretutindeni în frunte cu D-na Ministru Natalia-Elena Intotero. Au fost prezenţi:
Veaceslav Şaramet – Secretar de Stat, Lilia Boglarka Debelka - Secretar de Stat, Victor Ionescu
- Subsecretar de Stat. Aproape de sfârşitul intervenţiei a sosit şi Dl. Andrei Tinu, preşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Fiecare jurnalist a avut posibilitatea să discute
problemele comunităţii din care provin, acestea fiind multe şi specifice.
Fiind târziu şi obosiţi după lunga zi, ne-am deplasat către hotel într-un mod organizat,
cu microbuzele puse la dispoziţie de către minister.
Miercuri, 28 martie, după micul dejun ne-am îndreptat către Societatea Naţională de
Televiziune, alături de reprezentantul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Dl.
Veaceslav Şaramet, Secretar de Stat.
Noi, cu toţii, am avut ocazia să cunoaştem modul de funcţionare al Televiziunii
Naţionale şi al mass-media din România. Am făcut turul TVR-ului: ne-a fost prezentată
tehnica studiourilor, regiilor şi a grupurilor de montaj, ne-am întâlnit cu jurnalistul Marian
Voicu cu care am discutat problemele comunităţilor româneşti istorice, am vizitat Studioul 4 al
Televiziunii Române, locul de unde a fost transmisă Revoluţia din decembrie 1989. La final am
avut o întrevedere cu membrii trupei „The Humans”, reprezentanţii României la
EUROVISION 2018 din Lisabona.
După emoţiile pe care le-am avut la TVR ne-am îndreptat spre Guvernul României
pentru a participa la Conferinţa de lansare a Programului „ARC Centenar” de tabere, aici
participând şi Primul-ministru al României.
Ediţia 2018 a taberelor ARC este dedicată celebrării celor 100 de ani de la Marea
Unire, numărul locurilor alocate de Guvern participanţilor crescând cu 50% (de la 2000 la
3000 participanţi) şi având ca pentru anul 2018 şi o ediţie de iarnă.
Programul ARC 2018, ediţia de vară, se va desfăşura în perioada 25 iunie - 28 august,
având 14 serii a câte 7 zile, în centrele de agrement din Sulina, jud. Tulcea, şi Oglinzi, jud.
Neamţ. Vor participa 2700 persoane.
Programul ARC 2018, ediţia de iarnă, se va desfăşura la Centrul de Agrement
„Căprioara”, judeţul Hunedoara şi la Centrul de Agrement Săcelu, judeţul Gorj, cu participarea
a 300 de persoane.
Itinerar Centenar pentru jurnaliştii Am asistat cu toţii la semnarea Protocolului de colaborare dintre MRdP şi MTS,
protocol semnat de către Ministrul pentru Românii de Pretutindeni - D-na Natalia-Elena
din comunităţile istorice Intotero – şi Ministrul Tineretului şi Sportului – D-na Ioana Bran.
După aceasta s-au rostit discursurile D-nei Prim-ministru Viorica Dăncilă, al D-nei
Ministru al Tineretului şi Sportului Ioana Bran şi al D-nei Ministru pentru Românii de
La invitaţia Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, din Transcarpatia a plecat Pretutindeni - D-na Natalia-Elena Intotero.
spre Bucureşti un grup de jurnalişti, pentru a participa la manifestările planificate în Programul Prânzul l-am luat în apropierea sediului MRdP, după care ne-am deplasat către
„Centenar pentru jurnaliştii români din comunităţile istorice”, program desfăşurat în perioada Societatea Naţională de Radiodifuziune (SRR). Am fost aşteptaţi de gazdele noastre: Georgică
26-30 martie 2018. Severin – preşedinte, Director General al Radio România, Maria Ţoghină – consilier, Dan
Aş dori să amintesc că regiunea Transcarpatia a fost reprezentată de către Elvira Preda – manager şi Eugen Cojocaru – secretar general al Radio România Internaţional.
Chilaru, Jeta Marina (Secţia Română a Televiziunii de Stat de la Ujgorod), Ion Huzău După întrevedere am vizitat studiourile. Am dorit să ne întâlnim cu Sergiu Dan,
(redactorul şef al publicaţiei „La Nord de Tisa”, publicaţie ce apare în Baia Mare, jud. jurnalistul din partea dreaptă a Tisei, originar din Apşa de Mijloc. Nu era acolo, i-am vizitat
Maramureş, director Mihai Cozma), Ion M. Botoş (directorul publicaţiei „Apşa”) şi Ileana locul de muncă, scaunul încă era cald, colegii ne-au spus că a plecat înaintea sosirii grupului
Botoş (redactor la publicaţia „Apşa”). pentru că nu a avut răbdare, deşi a ştiut foarte bine programul.
La Bucureşti s-au adunat un număr de 30 de reprezentanţi ai presei de limbă română Totul s-a finalizat foarte târziu, dar s-a respectat programul. Ne-am deplasat la
din comunităţile istorice: Ucraina, Serbia, Albania, Republica Moldova. Agerpress unde am fost aşteptaţi şi ne-am întâlnit cu reprezentanţii instituţiei.
Noi am sosit cu trenul, ruta Sighetu Marmaţiei-Bucureşti, luni dimineaţa. Am avut Am auzit de la Directorul general adjunct al Agerpress, d-na Claudia Nicolae despre
program liber până după amiază şi am putut să ne bucurăm de frumuseţea capitalei şi a unor modelul general de funcţionare a unei agenţii de presă şi aspectele legate de organizarea pe
locuri istorice. redacţii şi departamente.
În jur de ora 1800 ne-am adunat cu toţii la Hotelul „Ibis Parlament” pentru cazare şi Ne-a vorbit şi despre proiectul filmului dedicat Centenarului; am aflat detalii şi
cină, dar majoritatea ne-am cunoscut în urma participărilor la diferite manifestări de-a lungul despre studioul video al Agerpress.
anilor. Totul a fost frumos şi foarte interesant pentru noi şi s-a finalizat cu deplasarea la hotel
Ucraina a fost prezentă cu cele două comunităţi istorice din Cernăuţi şi Transcarpatia. unde am servit cina.
A lipsit regiunea Odessa. Joi, 19 martie, după micul dejun ne-am deplasat pe ruta Bucureşti-Piteşti. Prima
Marţi, 27 martie, după micul dejun, ne-am îndreptat către Palatul Parlamentului, spre întrevedere am avut-o la Consiliul Judeţean Argeş, alături de noi a fost şi Secretarul de Stat
00
intrarea Senat. În jur de ora 10 am participat la Şedinţa solemnă comună a Senatului şi Veaceslav Şaramet. Ne-am întâlnit cu membrii ai administraţiei. Fiecare a avut posibilitatea
Camerei Deputaţilor, şedinţă dedicată Sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu să-şi spună problemele şi să le discutăm. La întrunire au participat Dan Constantin Manu –
România. Aici a dezbătută şi adoptată „Declaraţia solemnă a Parlamentului pentru Celebrarea Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Şerban Constantin Valeca – senator, Simona Bucura-
Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă la 27 martie 1918”. Oprescu – deputat, Dănuţ Bica – deputat, Emilian Dragnea – Prefectul judeţului Argeş.
După puţin timp liber am avut discuţii cu reprezentanţii celor două camere ale Ne-am luat rămas bun şi ne-am îndreptat mai departe pe ruta Piteşti – Curtea de Argeş,
Parlamentului în Salonul Alb din Senat la care au participat şi reprezentanţii Ministerului unde, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Calinic, am vizitat Complexul Monastic Curtea
pentru Românii de Pretutindeni în frunte cu D-na Ministru Natalia-Elena Intotero. Amintesc că de Argeş şi Noua Necropolă Regală. Am avut posibilitatea să vizităm mormântul Regelui
în data de 3 martie 2018, d-na ministru a venit în Comunitatea Română din Transcarpatia Mihai şi al Reginei Ana.
vizitând Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, Liceul „Mihai Ne-am întors pe ruta Curtea de Argeş – Bucureşti, fiind foarte mulţumiţi de excursia
Eminescu” de la Slatina. Aici s-a întâlnit cu reprezentanţii românilor la Şcoala Medie Gr. I-III organizată pentru noi de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în frunte cu d-na Ministru
din Apşa de Jos şi a participat la manifestarea culturală „Mărţişor 2018” organizată sub Natalia Elena Intotero.
patronajul Consulatului Ambasadei Române de la Slatina condus de D-na Consul Gabriela După cină am avut program de odihnă, dar am profitat de întrevedere şi împreună cu
Nicola. colegii din alte zone am pus în discuţie problemele noastre comune şi dorinţa ca să ne vizităm şi
Ne întoarcem la masa rotundă din Senat. Jurnaliştii români au ridicat diferite să ne susţinem.
probleme specifice zonelor de unde au venit. Jurnaliştii din Ucraina au ridicat problema Vineri, 30 martie, după micul dejun ne-am pregătit pentru plecarea către casă, fiind
burselor pe care Statul Român le planifică pentru elevii români în baza Hotărârii de Guvern nr. mulțumiți de zilele petrecute la Bucureşti.
31/2018. S-au propus diferite soluţii, dar până la urmă am rămas cu ideea că anul acesta este un
an experimental, trebuie să vedem toate părţile, şi cele pozitive şi cele negative deoarece este Ion M. Botoş,
un „program-pilot”, dar a rămas ideea principală de a încuraja ţi a stimula copiii să înveţe limba Ileana I. Botoş
română. Apşa de Jos, raionul Teceu,
Transcarpatia, Ucraina

Bouţu Mare Cărbuneşti

8. anul 2018 Apşa nr. 4 (109)
Itinerar - Centenar pentru jurnaliști români din Comunitățile istorice
Organizator: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni 26-30 martie 2018 București

Natalia-Elena INTOTERO
Ministrul pentru Românii de
Pretutindeni

Foto: Nicolaie Hauca

Cernăuți

Podişor Valea Malului