1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 16 (1.151) Vineri, 27 aprilie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
TOT UN RÃU ªI O BELEA
La Cernãuþi, autoritãþile orãºeneºti nu le-au permis
firmelor de transport public urban sã majoreze preþul
biletelor. În replicã, acestea au hotãrât sã reducã orarul
de circulaþie pe rutele urbane. Între orele 11 ºi 15 cei
care nu pot sta acasã vor fi nevoiþi sã se descurce
fiecare cum poate.
Ori cu bilete mai scumpe, ori cu bilete mai ieftine
– tot un rãu ºi o belea pe capul cetãþenilor.
NU E CA ÎN PORTUGALIA
La un salon de frumuseþe din Chelmenþi, regiunea
Cernãuþi, lucreazã un tânãr portughez, de 27 de ani.
Cãsãtorit cu o fatã din partea locului, el a învãþat limba
ucraineanã ºi s-a stabilit la noi. În þara sa lucra
mecanic la o uzinã de avioane, aici face coafuri ºi se
aratã mulþumit de viaþã.
Spre deosebire de Portugalia, la Chelmenþi tânãra
familie þine caprã ºi pãsãri de curte.
SUNT VÂNAÞI ªI AMENDAÞI
În regiunea Cernãuþi a fost declanºatã o vânãtoare
a transportatotilor ilegali. Pânã în prezent au fost
descoperite peste 30 de persoane care transportau
cãlãtori fãrã sã aibã autorizaþiiile necesare. Suma
amenzilor pentru încãlcarea legislaþiei de transport
se ridicã la 160.000 de grivne.
În goanã dupã câºtig transportatorii neautorizaþi
pun în pericol viaþa cetãþenilor.
ÎNCÃLCÃRI LA TOT PASUL
Anul trecut la 910 unitãþi de învãþãmânt ºi educaþie
din regiunea Cernãuþi au fost descoperite grave
încãlcãri ale legislaþiei sanitare. În ultimul timp în
regiune s-au înmulþit cazurile de intoxicaþie a copiilor
la unele ºcoli ºi grãdiniþe, situaþia fiind luatã în
dezbatere la o ledinþã a ARS.
Autoritãþilor locale li s-a propus sã-i concedieze
pe ºefii care nu respectã legislaþia sanitarã.
LUPTA GREA CU CIORILE
În grãdina publicã din oraºul Storojineþ ciorile au
intrat în mare panicã. Cu ajutorul unei macarale
lucrãtorii serviciilor comunale le distrug cuiburile fãrã
milã. Cicã, ciorile spurcã imaginea ecologicã a
parcului ºi fac mare gãlãgie, deranjându-i pe orãºeni
cu croncãnitul lor.
O altã soluþie ar fi sã se taie toþi copacii, încât
ciorile sã nu aibã unde sã-ºi facã cuiburi!
SÃ DAI PESTE OM CINSTIT
În regiunea Cernãuþi judecata l-a amendat pe un
ºofer care a încercat sã dea 50 de euro mitã unui
poliþist. În felul acesta cetãþeanul spera sã-ºi recapete
permisul de conducere care i-a fost retras mai înainte
pentru încãlcarea regulilor de circulaþie. Dar a cãlcat
pe bec ºi a fost pedepsit.
Acum stai ºi ghiceºte: ori poliþia a devenit prea
cinstitã, ori 50 de euro nu mai sunt bani.
AªA SCÃPÃ DE PROBLEME
De la declanºarea conflictului armat din estul
Ucrainei s-au sinucis peste 1.000 de participanþi la
acþiunile antiteroriste. Numãrul participanþilor la OAT
se apropie de 330 de mii, iar numãrul veteranilor e de
peste 1,6 milioane de persoane ºi reprezintã 4% din
toatã populaþia Ucrainei.
Rãzboiul este o traumã psihologicã grea pentru
tineri, de aceea mulþi îºi pun capãt zilelor.
TABLOURI, UN ROMAN ªI ALMANAHUL
D uminicã, 22 aprilie în localul
sediului Societãþii pentru
Cultura Româneasc㠄Mihai Emi-
nescu” din Cernãuþi a avut loc o
acþiune culturalã în cadrul cãreia a
fost vernisatã expoziþia de picturã a
artistei Flavia Pintea din Iaºi, care
prin compoziþiile expuse atenþiei
publicului cernãuþean ne propune,
dupã cum observã criticul de artã
Maria Bilaºevschi, „o cartografiere
umanã care porneºte printr-un
proiect aparte sub forma unei
cãlãtorii iniþiatice, într-un spaþiu ase-
mãnãtor celor est-europene, ce se
aflã în aceeaºi stare de perpetuu
post (comunism , industrial), Cer-
nãuþi. Fãrã a fi un demers jurnalistic,
documentarea pe care o realizeazã
Flavia Pintea porneºte de la nece-
sitatea înþelegerii omului ºi a
limitelor autoimpuse de cãtre
acesta, a rolul individului într-un
sistem represiv ori faþã de sine… sonalitãþi care au activat ºi s-au
Artista surprinde prin fiecare per-
sonaj urmele pe care perpetuarea
unui trecut violent ºi iminenþa
repetãrii acestuia le traseazã adânc
nu atât fizionomic, cât în modul de
a exista”.
Sub aureola impresionantelor
creaþii ale pictoriþei ieºene a avut loc
lansarea volumulului „CFR”, semnat
de cunoscutul scriitor ºi critic literar,
de asemenea din Iaºi, Ioan Rã-
ducea. Liviu Grasoiu, prefãþãtorul
cãrþii, ni-l prezintã pe autor ca
„harnic, în cãutarea acelui drum ce
îi va purta sau nu numele, cãci a
aborda, aproape concomitent,
critica ºi istoria literarã, proza ºi
poezia, înseamnã nu deruta, ci
manifestarea mai multor dispo-
Întâlniri cernãuþene
Dumitru MINTENCU
nibilitãþi…”. La rândul sãu, criticul
Alex ªtefãnescu observã c㠄autorul
cãrþii „CFR” povesteºte – în fraze
lungi, interminabile – diverse cãlã-
torii cu trenul, încercând sã integreze
în relatare ºi ceea ce produce
gândirea lui asociativã, mereu
efervescentã… Amintiri, idei ful-
gurante, referinþe culturale, impresii
de o clipã se succed, torenþial ºi
imprevizibil, într-un text care pare sã
aibã drept model romanul “Ulise” al
lui James Joyce”.
...Patru luni au trecut de când în
întreaga Bucovinã, ºi nu numai, ca
un trãsnet, a cãzut vestea trecerii
în lumea celor drepþi a publicistului
ºi scriitorului cernãuþean Dumitru
Covalciuc, cunoscut investigator ºi
valorificator al folclorului bucovinean,
entuziast ºi neobosit cercetãtor al
trecutului istoric al acestui spaþiu
românesc, al numeroaselor per-
afirmat în viaþa culturalã, socialã ºi
politicã din zonã, al numeroaselor
destine care au putut fi accesibile
cunoaºterii largi prin intermediul
Almanahului cultural-literar al
românilor din nordul Bucovinei “Þara
Fagilor”, alcãtuitorul cãruia a fost 27
de ani la rând. Cele 27 de numere,
care însumeazã nepreþuite informaþii
despre trecutul ºi prezentul acestui
colþ de rai, au fost pregãtite de acest
neobosit „enciclopedist al Bucovinei”
ºi editate, în spiritul unei frumoase
tradiþii ºi colaborãri frãþeºti, de cãtre
Societatea cultural㠓Arboroasa” ºi
Fundaþia Cultural㠓Vasile Netea” al
cãrei preºedinte este inimosul om
ºi erudit intelectual Dimitrie Pop-
tãmaº.
MENANDRU:
“DACÃ
AI PÃR ALB
ÎNCÃ NU
ÎNSEAMNÃ
CÃ ªTII
SÃ ªI
GÂNDEªTI”.
Însã pronia cereascã nu i-a
îngãduit sã-ºi vãdã ultimul numãr.
Prea subit ºi prea devreme ni l-a
rãpit de dintre noi. Or, Almanahul
„Þara Fagilor”, de la apariþia
primului numãr în 1992 ºi pânã
în prezent, a reuºit sã se impunã
drept una dintre cele mai solide
ºi cãutate publicaþii care apar la
Cernãuþi. Geografia rãspândirii ºi
a aºteptãrii acestui Almanah este
variatã ºi impresionantã,
cuprinzând nu numai Ucraina,
România, Republica Moldova, ci
ºi Franþa, Germania, Polonia,
Rusia, Statele Unite ale Americii,
Canada, Australia etc., – þãri
care, dupã tragicele evenimente
ce au urmat dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial, au devenit pentru
mulþi români bucovineni þãri adoptive,
meleaguri în care aceºtia s-au
refugiat evitând pericolul instaurãrii
regimului totalitar comunist ºi
consecinþele tragice care i-au urmat.
Popularitatea de care se bucurã
“Þara Fagilor” se datoreazã în primul
rând tematicii materialelor pe care
le propune atenþiei cititorului alcã-
tuitorul acestuia.
În primul rând, Almanahul ni se
prezintã ca o sursã importantã de
informaþii istorico-culturale atât de
necesare pentru românii nord-
bucovineni, care pe parcursul
ultimilor decenii au fost brutal ºi
forþat vãduviþi de propria memorie,
lipsiþi de propria identitate ºi
spiritualitate, impunându-li-se o
istorie detrunchiatã ºi falsificatã. Ca
ºi celelalte numere apãrute pânã în
prezent, Almanahul “Þara Fagilor”
insereazã pagini importante ºi
revelatorii din istoria, cultura ºi
tradiþiile populare ale românilor din
regiunea Cernãuþi, precum ºi un
capitol „In memoriam” celui care a
fost omul, scriitorul, publicistul,
folcloristul, istoricul, personalitatea
Dumitru Covalciuc, cãruia cu ade-
vãrat ºi cu merit i se poate atribui
post-mortem ºi titlul de membru de
onoare al Academiei Române.
Printre participanþii puþini la numãr
la aceastã manifestare culturã a fost
prezent dl Ionel Ivan, ministru consilier
la Consulatul General al României la
Cernãuþi, care a rostit un mesaj de
salut ºi încurajare din partea con-
ducerii misiunii diplomatice româneºti
acreditate la Cernãuþi.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

LA MAMAIVÞI, PE-O GURÃ DE RAI
mii de vizitatori nu numai din
regiunea Cernãuþi, ci ºi din alte
regiuni ale Ucrainei, precum ºi
din strãinãtate, au venit sã
admire cele peste 50 de soiuri
de lalele de toate culorile,
fãcând coadã mare pânã-n
searã la intrarea în grãdinã.
Oamenii susþin cã priveliºtea
este de-a dreptul ca ruptã din
rai. Grãdina de lalele, care se
întinde pe o suprafaþã de circa
un hectar, a fost aglomeratã ca
niciodatã ºi se vede bine chiar
de pe drumul central, aidoma
unui covor þesut din cele mai
aprinse culori. Florile n-au fost
plantate la întâmplare: culorile
au fost alese cu grijã pentru a
Doina BOJESCU
cumpãra pe loc de la grãdinarii
îmbrãcaþi în port popular lale pe
placul lor.
Timp de zece ani, pro-
prietarul grãdinii, dl Olexandr
Stratiiciuc, arendeazã acest
câmp ºi planteazã lalele de
primãvarã, în fiecare an com-
peletându-ºi mereu colecþia cu
soiuri noi de flori aduse din
Olanda. Circa un hectar de teren
a fost sãdit anul acesta. Florile
sunt plantate de cu toamnã, iar
dupã înflorire bulbii sunt sãpaþi,
depozitaþi ºi pãstraþi pânã în
toamna urmãtoare. Desigur, nu
e o muncã uºoarã, însã rezul-
tatul este uimitor de fiecare datã.
Deoarece grãdina de flori a fost
Feeria vieþii
Programul festivalului a
cuprins ºi o expoziþie de meº-
teºuguri populare, mese ºi
divertisment pentru toþi oaspeþii.
Au fost prezenþi meºteri populari
cu obiecte de artizanat, lumea
a servit bucate naþionale deli-
cioase sub cerul liber. Des-
chiderea solemnã a avut loc la
ora 12, când dna Natalia Kat-
ryuk, primarul comunitãþii teri-
toriale Mamaivþi, precum ºi alþi
invitaþi de onoare i-au felicitat pe
toþi cei prezenþi cu aceastã
sãrbãtoare deosebitã. Sãrbã-
torea a cuprins ºi un concert
susþinut de colective de artiºti
amatori. Grãdinarii au iniþiat ºi
un târg de diferite flori de grãdinã

D uminica trecutã, de Ziua

Mondialã a Pãmântului,
în loclitatea Mamaivþi (Mã-
mãieºti), nu departe de Cernãuþi,
pentru întâia oarã s-a des-
fãºurat, cu mare success,
Festivalul Lalelelor. Chiar dacã
intrarea pe câmpul fermecãtor
de lalele a fost cu platã, pentru
a vedea aceste flori minunate
crea o imagine de contrast.
Vizitatorii s-au putut plimba pe
cãrãruile grãdinii care era
împãrþitã în fâºii mari. Lumea
fãcea selfie pe fondalul florilor ºi
deschisã pentru vizitatori cu
câteva zile înainte de sãrbã-
toare, dupã calculele organi-
zatorilor ea a deja a fost vizitatã
de circa 15 mii de admiratori.
ºi de camerã, înºirând ghiveciuri
de toatã spendoarea.
Pe platoul sãrbãtorii a rã-
sunat muzicã ucraineanã ºi
româneacã.

LEGENDA LALELEI Popasuri spirituale

A cum 1000 de ani, lalelele sãlbatice

creºteau în Persia. Floare originarã
din Asia, laleaua a fost cultivatã ºi încru-
De altfel, se crede ca termenul „bursã”
provine din acele vremuri, întrucât cei care
speculau „piata lalelelor” se întruneau de
MONUMENTUL
ciºatã, pentru întâia oarã, de cãtre turci.
Cântatã de cãtre poeþii persani, reprezentatã
obicei în casa familiei nobile van Bourse.
Datorita valorii enorme la care erau
LUI ªTEFAN CEL MARE
adesea în picturã ºi graficã de cãtre artiºtii
turci, laleaua a devenit la un moment dat un
simbol al imperiului otoman.
estimate lalelele, între anii 1634 si 1637 s-a
creat o adevarata obsesie pentru aceste flori,
multi oameni abandonându-si slujbele, sotiile
În anul 1928, arhitectul Alexandru
Plãmãdealã ridicã în centrul
Chiºinãului o statuie a domnitorului
Conform unei legende persane, un tânãr sau caminele pentru a se dedica cultivarii ªtefan cel Mare, care a avut la rândul
pe nume Farhad se îndrãgostise de frumoasa lalelelor. Câte mituri si legende nu au ajuns ei o istorie dramaticã.
Shirin. Ajungând la el vestea cã iubita i-a fost sa fie asociate cu ele... În 1923 lui Alexandru Plãmãdealã
ucisã, Farhad ºi-a încãlecat calul favorit ºi a În anul 1637, printr-un decret, speculatiile i s-a propus sã elaboreze proiectul
pornit în goanã cãtre Shirin, dar s-a prãbuºit cu aceste flori au devenit ilegale si foarte multi monumentului lui ªtefan cel Mare. În
de pe o stancã ºi ºi-a gãsit moartea. Din olandezi au dat faliment în urma caderii cãutarea portretului lui ªtefan cel
fiecare picãturã a sângelui preturilor. Mare el a cutreierat mai multe
sãu scursã în pãmânt a Lalelele au continuat sa fie mãnãstiri, pânã când în una din ele –
rãsãrit apoi câte o lalea pretuite si în Turcia. Într-un mãnãstirea de la Humor – a desco-
purpurie, simbol al dragostei manuscris din sec. XVIII se perit o miniaturã, din anul 1475, valoa-
perfecte sau pasionale. mentioneaza ca seicul Moha- rea cãreia constã în aceea cã pictorul
Se mentioneazã cã am- med Lalizare, cultivatorul l-a pictat pe ªtefan cel Mare în naturã.
basadorul Sfântului Imperiu oficial de lalele al sultanului Aceastã imagine sculptorul a luat-o
Roman a trimis seminþe ºi Ahmed, ajunsese sa îngri- drept bazã pentru portretul domni-
bulbi de lalea lui Clusius din jeasca un numar de 1.323 de torului.
Viena. Acesta le-a însa- varietati. Alexandru Plãmãdeala a prezen-
mântat, iar când florile au La scurt timp dupa ter- tat trei variante ale monumentului.
ajuns la maturitate, nestiind minarea celui de-al doilea Sculptorului i s-a propus sã aleagã singur terenul unde va fi instalat mo-
ce sa faca cu sutele de bulbi, razboi mondial, olandezii au numentul. La evenimentele zilei de 28 iunie 1940, generalul Ion Râºcanu a
le-a dat bacanului sau care, trimis sute de mii de lalele la insistat ca monumentul sã fie evacuat în România, la vest de Prut, pentru a
de asemenea, dezorientat, i- Ottawa, pentru a-si exprima nu fi lãsat în mâinile sovieticilor. Monumentul a fost instalat în oraºul Vaslui,
a mâncat asezonati cu ulei recunostinta fata de soldatii in apropierea bisericii Sf. Ioan, construitã de ªtefan cel Mare. La Chiºinãu,
si otet. Exista si în prezent, canadieni care eliberasera armatele sovietice de ocupaþie au aruncat în aer piedestalul lucrat de Alexandru
în lume, traditia de a mânca Olanda de sub ocupatia ger- Plãmãdealã ºi în locul domnitorului au instalat figura, fãcutã în grabã ºi aprins
bulbi de lalele din anumite mana si drept multumire pentru coloratã, a lui Stalin (figura avea sã cadã la 16 iulie 1941). In 1942 monumentul
varietati, în Japonia, spre exemplu, preparân- faptul ca regina Maria fusese gazduita în Ottawa este readus la Chiºinãu, ca peste doi ani din nou sã fie strãmutat tocmai la
du-se din aceºtia un soi special de fãinã. în perioada razboiului. Craiova. Dar monumentul a fost gãsit ºi acolo, fiind întors la Chiºinãu ca
În Europa, Olanda a fost cel mai mare Laleaua rosie este unul din simbolurile zilei „proprietate a statului sovietic“ ºi instalat pe locul sãu vechi din faþa grãdinii
cultivator si furnizor de lalele timp de sute de Sfântului Valentin (Valentine’s Day). Se spune publice. Dupã evenimentele din Ungaria (1956), autoritãþile sovietice au început
ani. Lalelele devenisera în aceasta tara un ca în sec. XVI, sultanul Persiei isi arata o luptã acerbã contra surselor naþionalismului local „moldovenesc“, în centrul
însemn al celor bogati întrucât numai acestia afectiunea fata de aleasa sa daruindu-i lalele cãruia se afla figura lui ªtefan. (Spre exemplu, una dintre cele mai cunoscute
îsi permiteau sa le cumpere. Datorita pretului de un rosu aprins, simbolizând flacara organizaþii clandestine anticomuniste a luat chiar numele domnului român –
ei mare, laleaua era supranumita „pocalul de nestinsa a iubirii sale. Florile aveau mici puncte „Arcaºii lui ªtefan“, Soroca). Din aceastã cauzã s-au purtat discuþii privind
aur”. negre, ceea ce arata ca inima sultanului era evacuarea monumentului din centrul Chiºinãului sau chiar distrugerea lui.
În jurul anului 1600, femeile nobile din transformata în carbune de focul pasiunii sale. Doar graþie intervenþiilor intelectualitãþii s-a reuºit pãstrarea operei lui
Franta purtau corsaje cu lalele si rochii din Datorita legendei, în epoca victoriana, lalelele Plãmãdealã (vãduva sculptorului s-a adresat lui Hruºciov printr-o scrisoare,
materiale pe care erau imprimate aceste erau folosite pentru a comunica dragostea. dupã care organele locale au hotãrît sã schimbe sentinþa – sã-i fie “doar”
flori. Cea mai mare parte a bulbilor lalelelor Laleaua – floarea primaverii simbolizeaza schimbat locul monumentului). Totuºi, în 1971 s-a decis mutarea statuii mai
erau obtinuti în Flandra, de catre calugari. imaginatia, visarea, iubirea adevarata. Iar în dosul parcului, cu aproximativ 18 metri, interpretatã atunci ca o simbolicã
În acea perioada, în Olanda, laleaua a lalelele pestrite contin mesajul cifrat „Ochi „mutare spre uitare“. In 1989 monumentul lui ªtefan cel Mare a fost reîntors
devenit o adevarata „moneda de schimb”, frumosi”, cele rosii – „Dragoste irezistibila”, pe locul istoric, ales de cãtre Alexandru Plãmãdealã. Au fost restabilite si
valoarea ei fiind cotata asemeni actiunilor. iar cele galbene – „Iubire fara speranta”. inscripþiile iniþiale de pe monument.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 27 aprilie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Aventura fotografiei

CU OCHII EXPRESIVI ªI GÂNDUL MELANCOLIC…

George Coºbuc este unul dintre cei
mai cunoscuþi scriitori români. Deºi au
trecut aproape 100 de ani de la moartea
sa, foarte multe detalii despre viaþa lui au
rãmas ascunse în scrisori, manu-scrise
ºi cãrþi vechi. Cu faþa palidã, ochii expresivi
ºi zâmbetul melancolic, trãda încã de
atunci pe poetul adânc gânditor, pe care
aproape întotdeauna îl vedeai ºi îl gãseai
notând sau citind scriitori vechi ºi noi.
George Coºbuc (20 septembrie 1866,
Hordou, comitatul Bistriþa-Nãsãud, azi
Coºbuc, judeþul Bistriþa-Nãsãud – 9 mai
1918, Bucureºti) a fost un poet român
din Transilvania. S-a nãscut al optulea
dintre cei 14 copii ai preotului greco-
catolic Sebastian Coºbuc ºi ai Mariei,
fiicã de preot greco-catolic. Copilãria ºi-
o va petrece la Hordou, în orizontul mitic
al lumii satului, în tovãrãºia basmelor
povestite de mama sa. Primele noþiuni
despre învãþãturã le primeºte de la þãranul
Ion Guriþã, dintr-un sat vecin, despre care
Maria Coºbuc auzise „cã ºtie poveºti”.
De la bãtrânul diac Tãnãsucã Mocodean,
Coºbuc învaþã a citi încã de la vârsta de
cinci ani.
În 1895 George Coºbuc se cãsã-
toreºte cu Elena Sfetea – fata unui mare
comerciant al momentului. Un an mai
târziu aceasta dã naºtere primului ºi
singurului lor copil, Alexandru. Momentul
a fost unul extrem de fericit pentru poet,
acesta fiind deosebit ataºat de copilul lui.
Bucuria lor a fost însã ºtirbitã de un tragic
eveniment în 1915. Pe 26 august asupra
familiei Coºbuc se abate o mare neno-
rocire. La data respectivã piere, într-un
accident de maºinã, lângã Târgu-Jiu,
unicul lor fiu, Alexandru, în vârstã de numai
19 ani. Bãiatul lui Coºbuc era în compania
moºierului Ion-Alexandru Stâlpeanu din
O fotografie poate fi un instantaneu al vieþii, capturat pentru eternitate, care
nu va înceta niciodatã sã priveascã înapoi, sã se uite la tine. În imagine (de la
stânga la dreapta): George Coºbuc cu soþia sa Elena Coºbuc, Alexandru
Vlahuþã, Alexandru Vaida-Voevod ºi Ion Luca Caragiale prin anul 1911.
Teleorman, care se afla la volanul maºinii.
Acesta gonea nebuneºte pe ºosea ca sã
nu-l prindã noaptea, când automobilul se
loveºte de un bolovan ºi se rãstoarnã.
Moºierul moare imediat, cu coºul pieptului
zdrobit de volan, iar Alexandru Coºbuc,
cu craniul fracturat, este transportat la
spitalul din Târgu-Jiu, unde decedeazã în
zorii zilei.
Alexandru Vlahuþã (5 septembrie
1859, Pleºeºti, azi Alexandru Vlahuþã,
judeþul Vaslui – 19 noiembrie 1919,
Bucureºti) – poet, prozator ºi publicist.
Cu o copilãrie ingratã, minatã de boalã,
Vlahuþã, fiul Ecaterinei (nãscutã Pe-
trescu) ºi al lui Neculai Vlahuþã, mic
proprietar, trece pragul ºcolii cu o
întârziere de doi ani. Imaginea lui Vlahuþã
din ultimii ani ai vieþii este a unui om de
mare omenie, generos ºi modest,
sfãtuitor al tinerilor aspiranþi la gloria
literarã. El are acum autoritatea unui
adevãrat mentor. Cât priveºte propria
creaþie, aceasta a depins dintotdeauna
de felurite înrâuriri. O primã perioadã,
de un decepþionism apãsãtor, dezvãluie
o sensibilitate exacerbatã, dar mai ales
frecventarea asiduã a poeziei emi-
nesciene.
Ion Luca Caragiale (1 februarie
1852, Haimanale, judeþul Prahova, astãzi
I. L. Caragiale, judeþul Dâmboviþa, – 9
iunie 1912, Berlin) a fost dramaturg,
nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director
de teatru, comentator politic ºi ziarist
român, de origine greacã. Este consi-
derat a fi cel mai mare dramaturg român
ºi unul dintre cei mai importanþi scriitori
români. A fost ales membru al Academiei
Române post-mortem. Caragiale s-a
bucurat de recunoaºterea operei sale pe
perioada vieþii, însã a fost ºi criticat ºi
desconsiderat. Dupã moartea sa, a
început sã fie recunoscut pentru
importanþa sa în dramaturgia româ-
neascã.
Alexandru Vaida-Voevod (27
februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna – 19
martie 1950, Sibiu), a fost om politic,
medic, publicist, unul dintre liderii mar-
canþi ai Partidului Naþional Român din
Transilvania, apoi Partidului Naþional
Þãrãnesc. Vaida-Voevod a debutat
politic în anturajul arhiducelui Franz
Ferdinand, ca susþinãtor al drepturilor
românilor transilvãneni. Dupã Unirea
Transilvaniei cu România ºi fuziunea
naþionalilor transilvãneni cu þãrãniºtii din
Vechiul Regat, s-a numãrat printre liderii
marcanþi ai noului Partid Naþional
Þãrãnesc. În activitatea politicã, Vaida-
Voevod a ocupat timp de trei mandate
funcþia de premier al României, remar-
cându-se de asemenea la conducerea
Ministerului de Interne ºi a Ministerului
de Externe. A sprijinit regimul autoritar
al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care
i-a pãrãsit pe naþional-þãrãniºti ºi a
întemeiat propriul partid. Dupã instau-
rarea monarhiei autoritare a fost numit
consilier regal, iar ºeful statului l-a folosit
pentru a-ºi justifica regimul, mizând pe
credibilitatea unor politicieni cu expe-
rienþã, care erau fideli monarhiei.

Cultura fãrã frontiere Viaþa ºcolii

CÂNTECUL CARE UNESTE NEAMUL ACTIUNI DE CARITATE

GVC FILM GLOBAL, împreunã Caritatea este una din acti- Asemenea activitati educa la
cu Centrul Naþional al Cine- vitatile principale ale scolilor din elevi bunatatea, milostenia, grija si
matografiei, Uniunea Produ- regiunea noastrã. O avem de douã stima fata de cei nevoiasi, de cei
cãtorilor de Film ºi Audiovizual din ori pe an – de Sf. Nicolae ºi înainte bolnavi si suferinzi. Bunatatea,
România – Patronatul Societãþilor sau dupa sfintele Pasti. credinta în Dumnezeu, modestia,
Producãtoare din Cinematografie
ºi Televiziune, Arhiva Naþionalã de
Film din România ºi cu sprijinul
nemijlocit al Societãþii pentru
Cultura Româneasc㠄Mihai Emi-
nescu” din regiunea Cernãuþi ºi al
Consulatului General al României
la Cernãuþi, sâmbãta, 21 aprilie, la
Teatrul Academic Muzical-Dra-
matic Ucrainean „Olga Koby-
leanska” din Cernãuþi a organizat
un spectacol de muzicã popularã
româneascã de mare þinuta ar-
tisticã sub genericul „Cântecul
care uneºte neamul”.
Invitaþi speciali ai acestui
spectacol au fost Nicolae Furdui Iancu ºi organizãrii acestui eveniment cultural important
Mariana Deac din România, Victoria Cos- pentru comunitatea româneascã, dedicat Cen-
tinean din localitatea Ropcea, raionul tenarului Marii Uniri, a adresat dna Eleonora
Storojineþ, împreunã cu Ansamblul folcloric Moldovan, consul general al României la La recenta actiune de caritate sinceritatea sunt calitati ce trebuie
„Izvoraºul”. Cernãuþi. elevii ºcolii au adunat o suma de în permanenta cultivate si educate
În cadrul deschiderii evenimetnului, cuvinte La concert au fost prezenþi diplomaþi ai bani pe care i-au transferat pe un cu multa rabdare si atentie de
de salut au rostit dl Vasile Bâcu, preºedintele oficiului consular al României la Cernãuþi ºi cont special ºi urmeazã sã fie catre parinti, profesori, biserica,
Societãþii pentru Cultura Româneasc㠄Mihai reprezentanþi ai comunitãþii româneºti din folosiþi la tratamentul copiilor societate...
Eminescu” din regiunea Cernãuþi, dl Dumitru regiunea Cernãuþi. bolnavi (cu vederi slabe), cât si la Eleonora SCHIPOR,
Pohus, director S.C. Global Film SRL. Un (Coresp. nostru). procurarea de instrumente medi- pedagog-organizator la CIE
frumos mesaj de felicitare, cu prilejul Foto Vladimir ACATRINI. cale necesare. Cupca, raionul Hliboca.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
27 aprilie 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA Tema zilei. 14.10., 15.45. Noutãþi., 17.00., 19.00., 15.45. RadioZiua. 16.10., ziua. 14.50. Amurguri. 20.00. Concert. 20.45.
LUNI, 30 APRILIE RadioZiua. 14.50. Amurguri. 20.40. Noutãþi. 13.40., 19.50., 20.15. Documen- Destine. 16.10., 16.35., Emisiune pentru tineret.
7.00. Eurovision 2018. 8.00. Destine. 18.00. La noi în 19.20. Tema zilei. 14.10., tare. 17.10. Discuþie difi- 18.30., 19.50., 21.15. Do- DUMINICÃ, 6 MAI
Documentar. 9.00. Eneida. Bucovina. (în limba românã). 15.45. RadioZiua. 14.50. cilã. 17.45. Noutãþi (în cumentare. 17.10. Sche- 7.00. Desene animate. 8.00.
10.00., 21.00. Pauzã în 18.30. Adevãruri veºnice (în Amurguri. Destine. 16.10., limba românã). 18.00. me. 17.40. Istorie dese- Vreau sã fiu. 8.20., 16.15.
transmisiune. 13.30. Stopp limba românã). 19.00. 17.35., 18.30., 19.50., Adevãruri veºnice. 18.30. cretizatã. Emisiune distractivã. 8.30.
fact. 13.40., 19.20. Tema Noutãþi (în limba românã). 20.15. Documentare. 17.10. La noi în Bucovina (în SÂMBÃTÃ, 5 MAI Bunã dimineaþa, Bucovina!
zilei. 14.10., 15.45. Radio- 19.20. Stop Fake”. 19.30. Banii noºtri. limba românã). 7.00. Desene animate. 9.30. Eneida. 10.00., 21.00.
Ziua. 14.50. Amurguri. Concert. 20.40. Noutãþi. JOI, 3 MAI VINERI, 4 MAI 7.50. Eurovision – 2018. Pauzã în transmisiune.
Destine. 16.10., 19.50. MIERCURI, 2 MAI 7.00., 7.35., 8.05., 8.35, 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 9.30. Eneida. 10.00., 21.00. 13.30. EdEra. 13.40., 19.30.
Documentare. 20.40. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. “Bunã dimineaþa, Buco- “Bunã dimineaþa, Buco- Pauzã în transmisiune. Tema zilei. 14.10. Istorie
Noutãþi. “Bunã dimineaþa, Buco- vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 13.30. EdEra. 13.40., dese-cretizatã. 15.10. Di-
MARÞI, 1 MAI vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 13.30., 17.00., 19.00., 13.30., 17.00., 19.00., 19.30. Tema zilei. 14.10. vertisment. 15.30. Concert.
7.00. Concert. 8.30., 16.10., 13.30., 19.00., 20.30. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s 20.40. Noutãþi. 9.00. Tele- Istorie desecretizatã. 16.30. Muzicã folk. 17.10.
17.00. Documentare. 9.00. Noutãþi. 9.00. Teleserial “ªoimul ºi hulubaºul”. serial “ªoimul ºi hulubaºul”. 15.10. RadioZiua. 16.05. Cine e stãpân în casã?
Teleserial “Sânge ºi tran- “ªoimul ºi hulubaºul”. 10.00., 21.00. Pauzã în 10.00., 21.00. Pauzã în Afiº cultural. 16.30. F.a. 17.20. Wise Cow. 18.05.,
dafir”. 10.00., 21.00. Pauzã 10.00., 21.00. Pauzã în transmisiune. 13.40., transmisiune. 13.40., 19.20. “Vavilon XX”. 18.05. Docu- 18.30., 19.00., 20.00. Docu-
în transmisiune. 13.40. transmisiune. 13.30. 19.20. Tema zilei. 14.10., Tema zilei. 14.10. Radio mentar. 19.00. Noutãþi. mentare.

TVR-1
LUNI, 30 APRILIE
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00. Perfect
imperfect. 12.00., 0.30.
Adevãruri despre trecut.
13.00. Aici, acum. 14.00.,
16.00., 17.00., 20.00.,
24.00., 3.15. Telejurnal.
14.55., 4.05. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05.
Maghiara de pe unu.
17.30. Întrebãri ºi rãspun-
deri. 18.30., 19.35., 4.10.
Pulsul zilei. 19.30. Jurnal
de Centenar. 19.55.,
22.55. Starea zilei. 21.00.,
1.00. România 1. 22.30.,
23.00. Starea naþiei.
23.30., 2.25. Zigzag prin
istorie. 2.50. Pro Patria.
MARÞI, 1 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Adevãruri despre
trecut. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.15. Tele-
jurnal. 14.55., 0.25., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe
unu. 17.30. Europa mea.
18.30., 19.35., 4.10. Pul-
sul zilei. 19.30., 21.50.
Jurnal de Centenar. 19.55.,
22.55. Starea zilei. 21.00.,
1.00. România 1. 22.30.,
23.00. Starea naþiei.
23.30., 2.25. Zigzag prin
istorie.
MIERCURI 2 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Adevãruri despre
trecut. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.25., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Convieþuiri. 17.30.
Interes general. 18.30.,
19.35., 4.10. Pulsul zilei.
19.55., 22.55. Starea zilei.
20. 50. Drumul spre Lisa-
bona. 21.00., 1.30. Româ-
nia 9. 22.30., 23.00. Starea
naþiei.
JOI 3 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.55., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00.,
0.30., 4.10. Banii tãi.
18.30., 19.35., 4.10. Pul-
sul zilei. 19.30. Jurnal de
Centenar. 19.35., 22.55.
Starea zilei. 20.50. Drumul
spre Lisabona. 21.00.,
1.30., 2.20. România 9.
22.30., 23.00. Starea na-
þiei. 23.30., 2.25. Zigzag
prin istorie. 2.50. M:A.I.
aproape de tine. 3.55.
Discover România.
VINERI, 4 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul
României. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 23.30.,
3.05. Telejurnal. 14.55.,
21.55., 4.20. Vorbeºte
corect! 15.00. Fãrã eti-
chetã. 16.05. Euro polis.
17.30., 3.45. Cooltura.
18.00. Lumea azi. 18.35.,
19.35. Pulsul zilei. 19.30.,
21.50. Jurnal de Centenar.
19.55. Starea zilei. 20.50.
Drumul spre Lisabona.
21.00. Istoria Campio-
natului Mondial de Fotbal.
23.30. Anchetele comisa-
rului Antonescu. 0.30.
Dosar România.
SÂMBÃTÃ, 5 MAI
6.30. Zona@. 7.00., 10.00.,
10.50., 22.00., 24.00., 0.10.
Documentare. 8.55., 3.15.
Vorbeºte corect! 9.00.
Creativ. 9.30. M.A.I. aproape
de tine. 11.00. Starea naþiei.
12.00., 1.45. Vreau sã fiu
sãnãtos! 13.00. Chipurile
României. 13.50., 18.50.,
2.40. Bucureºti, capitala
rezistenþei româneºti.
14.00., 20.00., 2.45. Tele-
jurnal. 14.30. Adevãruri
despre trecut. 15.00. Ora
regelui. 16.00. Vedeta po-
pularã. 18.00. Exclusiv în
România. 18.55. Teleenci-
clopedia. 19.50., 3.05.
Eusuntromânia. 20.50.
Drumul spre Lisabona.
21.00. Dosar România.
23.00. Profesioniºtii.
DUMINICÃ, 6 MAI
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi.
8.10., 4.15. Universul
credinþei. 9.30., 3.30. Pro
Patria. 10.00. În grãdina
Danei. 10.35., 12.00. Viaþa
satului. 11.50. Minutul de
agriculturã. 13.00. Tezaur
folcloric. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.,
1.55. Ultima ediþie. 15.30.,
24.00. Politicã ºi delica-
teþuri. 16.30. Handbal.
18.00., 1.50. Bucureºti,
frontul invizibil. 18.10.
Lozul cel mare. 18.45.
Istoria cu Virgil. 19.00.
Profesori de milioane.
20.50. Drumul spre Lisa-
bona. 21.00. Vedeta
popularã.

TVR-2
LUNI, 30 APRILIE
7.00., 8.30., 12.00. Docu-
mentare. 8.00., 2.40. Mic
dejun cu un campion. 8.50.
5 minute de istorie. 9.00.,
17.40. Teleserial “Iubirei
imposibilã”. 10.10. Ferma.
11.00. Gala umorului.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40., 4.00. Se
zice cã... 14.40. Poate nu
ºtiai. 14.50. F.a. “Vocea
iubirii”. 16.40., 3.10. Femei
de 10, bãrbaþi de 10.
18.50. E vremea ta! 20.00.,
0.20. Câºtigã România!
21.10. Destine ca-n filme.
23.10. Premiile Muzicale
Radio România 2018.
0.10. Câºtigã România!
1.10. Filmul de artã. 22.00.
De-ale lu-Miticã. 22.30. T/
s. “În numele legii”. 23.50.,
2.50. Poate nu ºtiai. 1.20.
F.a. “Rãpirea fecioarelor”.
4.00. Se zice cã...
MARÞI, 1 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.10.
Câºtigã România! 8.50.,
22.50., 5.00. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Iubire imposibilã”. 10.10.,
16.40., 3.00. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 11.00.,
13.40. 1 MAI, la iarbã
verde. 13.00., 19.00., 4.00.
Telejurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 23.45.,
4.15. Se zice cã... 14.40.,
23.55. Poate nu ºtiai.
14.50. F.a. “Eu, tu ºi
Ovidiu”. 18.50. E vremea
ta! 21.10. F.a. “Pãcalã se
întoarce”. 1.10. F.a. “Vo-
cea iubirii”.
MIERCURI, 2 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.25.
Câºtigã România! 8.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s “Iubire
imposibilã”. 10.10., 16.40.,
3.00. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00., 3.30. Cap
Compas. 11.30. Naturã ºi
aventurã. 13.00., 19.00.,
4.05. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
24.00., 4.50. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.
F.a. “Viu sau mort”. 23.10.
T/s “În numele legii”. 1.20.
F.a. “Pãcalã se întoarce”.
JOI, 3 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 8.50.,
16.30., 22.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. Serial
coreean. 10.10., 16.40.,
3.00. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Pescar hoi-
nar. 11.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 13.00., 19.00.,
2.10., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45., 4.00. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 21.10., 1.20.
F.a. “Moby Dick”. 23.10. T/
s “În numele legii”. 5.00.
Destine ca-n filme.
VINERI, 4 MAI
7.00., 11.10., 12.00.,
15.40. Documentare. 8.00.
Câºtigã România! 8.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s
“Imposibila iubire”. 10.10.,
16.40. Femei de 10, bãr-
baþi de 10. 11.00. Duelul
pianelor. 13.00., 19.00.,
3.35. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00. Cul-
tura minoritãþilor. 15.40.,
1.10. Ieri. Azi. Mâine.
18.50. E vremea ta! 20.00.
Gala umorului. 21.10.,
4.30. F.a. “Penumbra”.
23.10., 3.10. F.a. “Preþul
pasiunii”. 3
SÂMBÃTÃ, 5 MAI
7.00., 11.10., 12.10.,
16.10., 18.00. Documen-
tar. 8.00. Desene animate.
9.10. T/s “Racheta albã”.
9.50. Poate nu ºtiai.
10.00., 3.10. Mic dejun cu
un campion. 11.00. D-ale
lu-Miticã. 12.00. Euro-
maxx. 12.30. Gala umo-
rului. 13.20., 17.10.,
21.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 13.30., 23.40.
MotorVlog. 14.00., 5.00.
Memorialul Durerii. 15.00.,
3.35. Cap Compas. 15.30.
Plimbaþi ºi mâncaþi. 16.00.
Handbal. 17.30., 18.50. E
vremea ta. 18.00. T/s
“Marele jaf al trenului”.
19.00., 4.00. Telejurnal.
20.10. F.a. “Papillon”.
22.40., 2.35. F.a. “Onoare
ºi respect”.
DUMINICÃ, 6 MAI
7.00. 5 minute de istorie.
7.10., 18.00. T/s “Marele
jaf al trenului”. 8.00. Dese-
ne animate. 9.00., 5.00.
Ferma. 10.00., 3.35. Pes-
car hoinar. 10.30. Naturã
ºi aventurã. 11.00. Destine
ca-n filme. 12.00. Azi
despre mâine. 12.30. Sã-
nãtate cu de toate. 13.10.,
0.15. F.a. “Ciuleandra”.
15.00., 2.00. Duelul piane-
lor. 17.00., 3.30. D-ale lu-
Miticã. 18.50. E vremea ta!
19.00., 3.30. Telejurnal.
20.10., 3.05. F.a. “Haiducii
lui ºapte cai”. 21.45. Poate
nu ºtiai. 21.50., 4.50. 5
minute de istorie. 22.10.
F.a. “Un profet”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.