1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 17 (1.152) Vineri, 4 mai 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
LA CERNAUCA, CU GUNOIUL
Primãria oraºului Cernãuþi preconizeazã sã ia
mãsuri de ecologizare a poligonului de deºeuri solide
de la Cernauca. Cu câþiva ani în urmã aceeaºi primãrie
intenþiona sã construiascã o fabricã de prelucrare a
deºeurilor, dar n-avea bani. Între timp cantitatea de
deºeuri creºte, iar bugetul sãrãceºte.
Cuibul familiei de patrioþi români Hurmuzachi a fost
transformat în poligon de deºeuri.
CE INTERES AU MAGHIARII?
Investitori din Ungaria sunt gata sã construiascã
în raionul Chiþmani o fabricã de ceramicã. Mai mult,
conducerea regiunii sperã ca ei sã mai construiascã
o gospodãrie de sere, un hotel cu restaurant, sã
asfalteze 18 km de drumuri ºi astfel sã deschidã 250
de noi locuri de muncã.
Hotelul “Ceremuº”, cândva cel mai luxos din zonã,
tot ei l-au construit, ºi ce s-a ales din el?!
VARZÃ VERDE CU... NITRAÞI
Primele zarzavaturi – varza ºi ridichea au invadat
pieþele din Cernãuþi. Pe lângã faptul cã e scumpã (27-
35 de grivne), ridichea are ºi cel mai mare conþinut de
nitraþi în ea. Din când în când vânzãtorii de zarzavaturi
cu nitraþi sunt alungaþi din piaþã de cãtre controalele
ecologice, dar ei le vând în alte locuri.
De bucuria primelor legume rar consumator se mai
gândeºte la sãnãtatea sa.
UNII SPALÃ, ALÞII SPURCÃ
Anul trecut într-o suburbie a oraºului Cernãuþi a
fost amenajatã o alee a celor neindiferenþi. N-au trecut
nici ºapte luni cum cei de la regia de electricitate au
sãpat-o în lung ºi lat ca sã insteleze niºte cabluri.
Acum “cei neindiferenþi” sar peste ºanþuri ºi se revoltã
de ce cablurile n-au fost trase mai înainte.
Aºa-i acum ºi aici, în Ucraina: unii spalã, alþii
spurcã, ºi nu se-ncurcã unii pe alþii.
TOT MAI GREU ªI MAI RÃU
În regiunea Cernãuþi sunt localitãþi din care mai
bine de jumãtate din maturii apþi de muncã îºi câºtigã
pâinea prin strãinãtãþi. ªi dacã mai înainte câºtigul
mediu lunar era de 1-1,5 mii de euro, acum el a scãzut
sub o mie. Dar ºi aºa oamenii sunt bucuroºi, cãci
acasã situaþia e mult mai proastã.
Ucraina se viseazã în Europa, dar ºi acolo munca
devine tot mai grea ºi mai rãu plãtitã.
DRAGOSTEA DE FATÃ MARE
La Vijniþa a fost înregistratã a mia pereche care
ºi-a oficializat cãsãtoria în 24 de ore. Acest proiect
iniþiat de ministerul justiþiei este foarte mediatizat. Cât
priveºte tinerii la care ne referim, ei prietenesc de
zece ani, dar s-au hotãrât abia acum. Mai bine mai
târziu decât niciodatã...
Ce-i drept, statistica nu aratã cât de durabile sunt
aceste cãsãtorii înregistrate în pripã.
CUÞITARI ÎN PLINÃ STRADÃ
Pe Piaþa Integritãþii din Cernãuþi, o ceartã banalã
dintre doi cetãþeni s-a transformat în tragedie. La un
moment dat unul din ei a scos un cuþit ºi l-a înjunghiat
pe celãlalt. Victima a fost transportatã de urgenþã la
spital, iar oamenii legii îl cautã pe cuþitar ca sã-l dea
pe mâna justiþiei.
Încordarea socialã, rãzboiul ºi sãrãcia îi înrãiesc
tot mai mult pe cetãþeni.
Anton
PANN:
“MAI BINE
STÃPÂN
MIC
DECÂT
SLUGÃ
MARE”.
Evenimentul sãptãmânii
PROIECTE COMUNE,
IMPLEMENTATE DE UNIVERSITARI
DIN SUCEAVA ªI CERNÃUÞI
Î n perioada 27-29
aprilie 2018, Aso-
ciaþia LUMEN ºi Facul-
tatea de Drept ºi ªtiinþe
Administrative din cadrul
Universitãþii „ªtefan cel
Mare“ din Suceava, în
parteneriat cu Asociaþia
ªtiinþificã de Drept ºi
Administraþie Publicã
Suceava ºi Universitatea
Naþional㠄Yuri Fedko-
vych“ din Cernãuþi, a
organizat Conferinþa
ªtiinþificã Internaþionalã LUMEN Rethinking Social Suceava, Universitatea Naþional㠄Yuri Fedkovych“ din
Action. Core Values in Practice – RSACVP2018. Cernãuþi ºi Asociaþia LUMEN din Iaºi.
La conferinþã s-au înscris 266 de participanþi din Pentru detalii suplimentare cu privire la Conferinþã,
România, Ucraina, Republica Moldova, Cehia, Rusia, se poate accesa urmãtorul link: http://conferinta.info/.
Albania, SUA, Franþa, Turcia, Italia, Lituania, Slovacia ºi În cadrul ediþiei de la Cernãuþi au fost prezentate o
Spania, care au prezentat 172 de lucrãri în domenii serie de comunicãri ºtiinþifice de cãtre profesori
precum: sociologie, asistenþã socialã, ºtiinþele comunicãrii, universitari din Suceava ºi Cernãuþi.
filosofie, istorie, filologie, sãnãtate publicã, ºtiinþe Participanþii la evenimentul ºtiinþific de la Cernãuþi
economice, ºtiinþe politice, educaþie, studii religioase. au fost salutaþi de prorectorul Universitãþii Naþionale din
Conferinþa se desfãºoarã în asociere cu cea de a 3-a Cernãuþi, prof. univ. Roman Petreºen ºi decanii
ediþie a Conferinþei ªtiinþifice Internaþionale Ethical and facultãþilor de drept de la Suceava ºi Cernãuþi, prof.
Social Dimensions on Public Administration and Law, univ. av. Camelia Ignãtescu, respectiv prof.univ. Petro
organizatã de Facultatea de Drept ºi ªtiinþe Admini-strative Paþurchivschi.
a Universitãþii „ªtefan cel Mare“ din Suceava, în parteneriat Consulatul General al României la Cernãuþi a fost
cu Asociaþia ªtiinþificã de Drept ºi Administraþie Publicã reprezentat de dl Ionel Ivan, ministru-consilier.
În actualitate
ÎNCHEIEREA STAGII DE PREGÃTIRE
OPERAÞIUNII PENTRU CADRELE DIDACTICE
ANTITERORISTE DIN ªCOLILE ROMÂNEªTI
Preºedintele Ucrainei, Petro Poroºenko, a În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului României
anunþat, luni, în mod oficial încheierea aºa- nr. 31/25.01.2018 privind numãrul burselor, al stagiilor de
numitei operaþiuni antiteroriste în Donbas ºi specializare, criteriile de acordare ºi modalitatea de acordare,
începerea în regiune a operaþiunii forþelor unite. criteriile de stabilire a asociaþiilor, fundaþiilor ºi altor organizaþii
„Începând de astãzi, 30 aprilie 2018, opera- nonguvernamentale prin intermediul cãrora se vor acorda bursele,
þiunea antiteroristã de pe teritoriul regiunilor criteriile de selecþie a beneficiarilor care vor primi aceste burse,
Doneþk ºi Lugansk se încheie. Acum vom precum ºi criteriile de selecþie a cadrelor didactice implicate,
începe operaþiunea militarã sub conducerea publicat în Monitorul Oficial al României nr. 98/01.02.2018, partea
forþelor unite ucrainene pentru apãrarea I, Ministerul Educaþiei Naþionale a stabilit oferta stagiilor de
integritãþii teritoriale a Ucrainei”, a declarat specializare organizate de Universitatea ”Babeº-Bolyai” din Cluj-
Petro Poroºenko în timpul reuniunii cu repre- Napoca, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi,
zentanþii departamentelor de forþã din þarã. Dupã Universitatea ”Dunãrea de Jos” din Galaþi ºi Universitatea ” ªtefan
aceastã declaraþie, Petro Poroºenko a semnat cel Mare” din Suceava pe parcursul acestui an universitar (2017
decretul privind încheierea operaþiunii anti- – 2018) pentru cadrele didactice din ºcolile româneºti din Ucraina.
teroriste. Liderul ucrainean a adãugat c㠄ope- Cheltuielile legate de participarea la cursuri sunt suportate
raþiunea militarã pentru apãrarea integritãþii de Ministerul Educaþiei Naþionale, iar fiecare participant va
teritoriale a Ucrainei se va încheia doar atunci beneficia de cazare ºi masã (mic dejun, prânz ºi cinã), precum
când va fi eliberatã ºi ultima palmã de pãmânt ºi de o bursã în valoare de 300 lei/stagiu.
ucrainean, inclusiv Crimeea”. Detalii: https://cernauti.mae.ro/node/981
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Olga Kobyleanska - 155 de ani de la naºtere File din calendar

Eleonora SCHIPOR, LUNA MAI
profesoarã, laureatã a Premiului “Olga Kobyleanska” 1. Ziua Internaþionalã a Solidaritãþii Oamenilor
Muncii a fost decisã de cãtre Primul Congres al

ÎNVEªNICITÃ ÎN NEMURIRE Internaþionalei a II-a de la Paris (1889) în memoria grevei

S ãrbãtoarea a fost prilejuitã de jubileul scriitoarei
– copãmânteana noastrã Olga Kobyleanska.
Anul acesta se împlinesc 155 de ani de la naºterea
scriitoarei ºi 45 de ani de la înfiinþarea muzeului aflat
chiar în casa în care ea a locuit o vreme. Este prima
din ciclul de manifestãri literar-culturale care vor avea
loc anul acesta în raionul Hliboca, în oraºul Cernãuþi,
la Gura Humorului (România) ºi în alte pãrþi unde a
locuit ºi a activat Olga Kobyleanska.
Aceastã primã activitate de amploare a fost
organizatã de secþia de culturã a ARS Hliboca în frunte
cu ºefa ei, dna Elena Repina, dar ºi cu sprijinul ARS ºi
al Consiliului raional Hliboca, cât ºi a comunitãþii
teritoriale Hliboca. ªi-au adus contribuþia ºi departa-
mentul de culturã al ARS Cernãuþi condus de dna Vira
Kitaigorodska.
Au fost invitaþi toþi laureaþii premiilor raional ºi
regional „Olga Kobyleanska” din diferiþi ani, scriitori,
ziariºti, oameni de artã, profesori, elevi din raion. N-au
lipsit profesorii ºi elevii ºcolii din Dimca, sãteni ºi
oaspeþi din diferite pãrþi.
Mai întâi a fost prezentat un concert bilingv, la care
ºi-au dat concursul lucrãtori în domeniul culturii. Grupul
vocal de la cãminul cultural a interpretat câteva cântece,
au fost înscenate ºi câteva fragmente din operele
scriitoarei, în special din povestirea „Pãmânt” pe care
Olga Kobyleanska a scris-o chiar la Dimca. Însãºi Olga
Kobyleanska a fost prezentã cu þinuta sa demnã în
haine de epocã, fiind reprezentatã de o artistã.
În faþa bustului scriitoarei din curtea Casei-muzeu
care îi poartã numele au vorbit mai mulþi invitaþi, printre
care deputatul român în Parlamentul Ucrainei dl Grigore
Timiº, directorul Casei-muzeu dl Ianoº Dan, ºefi ai
structurilor de stat, poeþi, ziariºti, activiºti publici. Au
fost recitate versuri dedicate celebrei doamne care a
eternizat satul Dimca în operele sale.
Cei prezenþi au depus coroane ºi buchete de flori la
bustul scriitoarei.
Dumitru MINTENCU
Cel mai impresionant moment al acestei activitãþi a
fost sãdirea livezii cu meri de cãtre toþi laureaþii
Premiului „Olga Kobyleanska” chiar în livada casei unde
a locuit scriitoarea.
Personal am sãdit un puiet de mãr împreunã cu
publicista ºi directoarea Editurii “Bukrek” din Cernãuþi,
dna Darina Tuz. De acum vom avea ambele un mãr în
livada din curtea casei din Dimca, unde cândva a locuit
ºi a creat Olga Kobyleanska. Acelaºi lucru l-au fãcut
toþi colegii noºtri, români ºi ucraineni, care în felul
acesta au înveºnicit în memorie încã odatã numele celei
care prin opera ºi activitatea sa a proslãvit Bucovina
pe meridianele lumii.
Suita de manifestãri va continua pe tot parcursul
acestui an.
Surprize editoriale
muncitorilor din Chicago. Se celebreazã în statele-
membre ale Organizaþiei Internaþionale a Muncii ºi alte
þãri.
3. Ziua Mondialã a Libertãþii Presei este instituitã
de ONU din 1993 pentru a promova ideea cã o presã
liberã, pluralistã ºi independentã este o componentã
esenþialã a unei societãþi democratice.
9. Ziua Europei a fost declaratã în 1985, marcând
un prim-pas în construcþia Europei unite. Declaraþia din
9 mai 1950, prin care Robert Schuman, ministrul de
externe al Franþei, a propus Germaniei ºi altor state
europene sã pun㠄bazele concrete ale unei federaþii
europene indispensabile pentru menþinerea pãcii”.
9. Ziua Victoriei ºi a Comemorãrii Eroilor cãzuþi
pentru Independenþa Patriei.
15. 180 de ani de la naºterea artistului plastic
Nicolae Grigorescu (1838-1907).
15. Ziua Internaþionalã a Familiei, instituitã de
ONU în 1993 pentru o mai bunã înþelegere a problemelor
familiei ºi îmbunãtãþirea capacitãþii þãrilor de a rezolva
aceste probleme prin politici corespunzãtoare.
15. Ziua Latinitãþii a fost instituitã prin decizia
Congresului XIX al Uniunii Latine (Paris, 2000) ºi
marcheazã semnarea, la 15 mai 1954, a Convenþiei de
constituire a Uniunii Latine, organizaþie care întruneºte
statele cu limba ºi cultura de origine latinã.
17. Ziua Mondialã a Societãþii Informaþionale a
fost instituitã de ONU în 2006 pentru a informa publicul
larg despre beneficiile Internet-ului, tehnologiilor
informaþionale ºi de comunicare, pentru înlãturarea
obstacolelor de ordin tehnologic.
18. Ziua Internaþionalã a Muzeelor, a fost instituitã
în 1977 de cãtre Consiliul Internaþional al Muzeelor
(ICOM) pentru a promova muzeele, a face cunoscutã
publicului larg activitatea ºi rolul lor în viaþa societãþii.

ÎN PRAG DE JUBILEU ªI CENTENAR A treia duminicã a lunii. Ziua Internaþionalã a

Lumânãrilor Aprinse se marcheazã din 1983 la
iniþiativa Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii pentru a

P rimul numãr al revistei trimestriale o nobilã ºi cu adevãrat

comemora victimele SIDA ºi a încuraja întreaga
de istorie ºi cultur㠖 “Glasul frãþeascã misiune: cea de a
societate sã se implice în lupta împotriva SIDA.
Bucovinei” cu redacþia la Cernãuþi (redactor- expedia publicaþia prin poºtã
21. Ziua Mondialã a Diversitãþii Culturale pentru
ºef Alexandrina Cernov, membru de onoare direct la cititor. Ce-i drept de
Dialog ºi Dezvoltare este instituitã de ONU în 2002
al Academiei Române) ºi editor la Bucureºti aceastã prioritate se bucurã
pentru a întãri potenþialul cultural ca metodã de a atinge
(Institutul Cultural Român (ICR), pânã nu doar cei mai fideli cititori ai
prosperitatea, dezvoltarea ºi pacea globalã.
mai demult Fundaþia Culturalã Românã) a revistei, ceilalþi rãmânând sã-
24. Ziua Sfinþilor Kiril ºi Metodiu. Sãrbãtoarea
apãrut în 1994 având ca obiective principale ºi facã rost de revistã la
alfabetului chirilic ºi a culturii slave.
recuperarea adevãrului istoric: cronologia redacþia acesteia aflatã în
istoricã ºi politicã, activitatea partidelor sediul Editurii româneºti
politice, mãrturii istorice, aspecte de viaþ㠓Alexandrul cel Bun” din
spiritualã religioasã, dicþionare bibliografice, Cernãuþi. ªi iatã cã zilele
portrete ale reprezentanþilor ºtiinþei ºi culturii acestea ICR a completat
româneºti din Bucovina, memoralisticã, cutiile poºtale ale românilor
demografie, creaþie literarã, artã, etnografie din regiune cu ultimul numãr
ºi folclor. De la lansarea revistei ºi pânã în al “Glasului Bucovinei” pe
prezent au trecut 13 ani, perioadã în care anul 2017. Numãrul 4/2017
colegiul de redacþie a avut de înfruntat (An. XXIV, Nr. 96) vine cãtre
nenumãrate obstacole pentru ca aceastã cititor cu deja tradiþionalele
publicaþie nu numai sã supravieþuiascã în sale rubrici. Ca ºi celelalte
condiþiile ostile ale zonei în care ne aflãm, ci ºi sã ediþii ale revistei, numãrul de faþã conþine articole, studii,
ajungã la destinatar – oameni de bunã-credinþã în materiale ºi informaþii referitoare la istoria, cultura, viaþa 31. 135 de ani de la naºterea scriitorului,
sufletul cãrora încã mai palpitã flacãrã demnitãþii ºi social-politicã a românilor din zonã. publicistului, pedagogului Onisifor Ghibu (1883-
conºtiinþei de neam. Noua ediþie a revistei debuteazã cu tradiþionala 1972).
Luând în consideraþie distanþã dintre redacþie ºi rubric㠓Bucovina – procese istorice ºi sociale”, la care 31. Ziua Mondialã împotriva Fumatului a fost
editor, întretãiatã de numeroase formalitãþi vamale care redactorul-ºef al revistei, dna Alexandrina Cernov, instituitã în 1987 de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii
îngreuiazã, sã nu zicem împiedicã, difuzarea revistei membru de onoare al Academiei Române, prezintã un pentru a conºtientiza pericolul pe care îl prezintã fumatul
în rândul cititorilor, Institutul Cultural Român ºi-a asumat Êp. 3 ºi necesitatea de a promova modul de viaþã fãrã fumat.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 4 mai 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Culturã fãrã frontiere PARADA

MAªINA CU POEÞI PORTULUI POPULAR
Duminicã, 13 mai, la ora 14.00, pe Invitaþi de onoare vor fi cunoscuþi

LA BERCHIªEªTI fosta stradã Domneascã din Cernãuþi (în

D upã multe întâlniri la Cernãuþi ºi
la Suceava, douã la Ipoteºti
(Memorialul „Ipoteºti”, Centrul Naþional de
Studii „Mihai Eminescu”), douã la
Mahala, în ziua de 29 aprilie Cenaclul
al Societãþii „Mihai Eminescu” ºi redac-
tor-ºef al ziarului raional ”Monitorul de
Hliboca”, Elena Nandriº, primar de
Mahala, Gina Puicã, asistent universitar,
doctor la Universitatea „ªtefan cel Mare”
prezent Olga Kobyleanska) se va
desfãºura Parada Portului Popular
Românesc, ediþia a IV-a.
Sunt invitate colectivele de artiºti
amatori, ansamblurile etnofolclorice ºi
coregrafice, fanfare ºi orchestre de
instrumente populare, toþi românii din
regiunee pentru a sãrbãtori împreunã cea
mai frumoasã comoarã pe care ne-au
lãsat-o strãmoºii noºtri: limba, cultura,
tradiþiile, obiceiul, portul popular, credinþa
ºi istoria noastrã pe care trebuie sã le
transmitem neîntinate copiilor noºtri.
interpreþi de cântece populare din
România ºi Republica Moldova.
Spectacolul folcloric „Cântec, joc ºi
voie bun㔠este consacrat împlinirii a
patru ani de la deschiderea Centrului
Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
din inima Cernãuþiului ºi se va desfãºura
în faþa sediului acestuia de pe str.
Kobyleanska, 9.
Sã cinstim cum se cuvine costumul
naþional – unul dintre însemnele distincte
ale identitãþii noastre.
Vã aºteptãm cu bucurie.
COMITETUL ORGANIZATORIC.

Transfrontalier „Maºina cu poeþi” a poposit
în comuna Berchiºeºti, judeþul Suceava,
la invitaþia doamnei primar Violeta Þãran.
Aici s-a desfãºurat urmãtoarea ºedinþã
a Cenaclului, la care au participat scriitori
din Bucureºti, Fãlticeni, Rãdãuþi Suceava,
Siret etc. La aceastã întâlnire literar-
artisticã au fost prezenþi ºi participanþi din
Cernãuþi – dnii Vasile Tãrâþeanu, pre-
ºedintele Centrului Cultural Român
”Eudoxiu Hurmuzachi”, Vasile Bâcu,
preºedintele Societãþii pentru Cultura
Româneasc㠔Mihai Eminescu” din
Cernãuþi, Nicolae ªapcã, vicepreºedinte
din Suceava, lector de românã la
Universitatea Naþional㠔Iuri Fedkovyci” din
Cernãuþi, poetul Gheorghe Ungureanu,
Aurel Saviuc. Participanþii au mulþumit
organizatorilor pentru invitaþie ºi posi-
bilitatea de a prezenta un nou ciclu de
versuri într-un mediu atât de frumos,
precum ºi dnei primar Violeta Þãran,
gazdã perfectã de fiecare datã.
Oaspeþii au rãmas impresionaþi de
excelenþele dotãri umane ºi materiale ale
acestei comune, în mod vizibil foarte bine
administratã.
(Coresp. nostru).
Viaþa ºcolii
Eleonora SCHIPOR
LECÞII
ALE TINERILOR SPECIALIªTI
Anual tinerii specialiºti din ºcolile
noastre susþin lecþii deschise, fiecare la
obiectul sãu.
La CIE Cupca sunt douã tinere profe-
soare care se strãduiesc sã facã faþã
numeroaselor cerinþe ce stau în faþa
profesorilor la etapa actualã. Dna Lilia
Sucevean, profesoarã de biologie, lucreazã
deja al treilea an la ºcoala noastrã. Ea
susþine a doua lecþie de acest gen. În anul
curent tânãra profesoarã a susþinut o lecþie
deschisã integratã la biologie ºi geografie
în clasa a 6-a cu tema „Biosfera”. Doamna
profesoarã a folosit metodice clasice ºi
moderne – manualul, lectura, întrebãri ºi
rãspunsuri, fiºe, hartã, mijloace tehnice,
mass-media. La lecþie s-a fãcut legãtura ºi cu literatura, arta, cultura... Profesoara

ÎN PRAG DE JUBILEU s-a prezentat foarte bine, elevii au fost activi, iar lecþia a fost interesantã.
Cea de-a doua profesoarã este tânãra specialistã de limba englezã Adelina Plevan,

ªI CENTENAR
care lucreazã în ºcoalã abia primul an. Ea a prezentat o lecþie de limba englezã în
clasa a 3-a, având ca tem㠄Casa, apartamentul”. Elevii ei au fost activi, au rãspuns
Äp. 3 preºedintele þãri în care îi pune un un „ºah- la întrebãri, au tradus cuvinte din englezã în românã ºi în ucraineanã. Au fost aplicate
articol referitor la inovaþiile noii legi a mat” pentru legile semnate care constrâng metode moderne, cu folosirea computerului, cu elemente de cântec ºi poezie,
învãþãmântului care constringe studierea dezvoltarea limbii române în ºcoli. completarea fiºelor prin desene ºi cuvinte etc.
limbii române în ºcoli. La aceeaºi temã Cititorul va mai gãsi în paginile revistei Le mulþumim ambelor tinere specialiste pentru muncã ºi strãduinþã ºi le dorim
se referã în articolul „Dialogul surzilor cu poezii ºi prozã semnate de scriitori succese în continuare. Sperãm cã elevii vor învãþa lecþiile, vor face carte în pofida
muþii”. Despre statutul, rolul ºi funcþiile bucovineni (Nicolae Spãtaru, Mircea Lutic, tuturor problemelor zilei de azi, iar pãrinþii îi vor susþine ºi ne vor înþelege.
limbii române în Ucraina, despre legislaþii Marin Gherman), un articol in memoriam
ºi practici aflãm din studiul semnat de despre scriitorul Augustin Buzura (Alexan-
CERNOBYL – TRAGEDIA
Vlad Cubreacov, jurnalist ºi politician din drina Cernov), pagini din istoria Bucovinei
Republica Moldova. (Filip Þopa), prezentãri de cãrþi, reviste ºi
ªI DUREREA NOASTRÃ
Anual este comemo-
La rubica „Teorie, criticã ºi istorie conferinþe (Doina Cernica). ratã tragedia de la CAE
literarã”, Olga Kravciuk, doctorand la Ne aflãm în anul „ Centenarul Marii Cernobyl. Anul acesta s-au
Catedra de Literaturã Universalã ºi Teoria Uniri”, an în care „Glasul Bucovinei” împlinit 32 de ani de la
Literaturii din cadrul Universitãþii Naþionale rotunjeºte frumosul jubileu de 25 de ani catastrofa ce a zguduit
„Iuri Fedkovyci” din Cernãuþi, semneazã de la primul sãu numãr. Cu acestã ocazie întreaga lume. Îi come-
un medallion despre Rose Auslander – urãm colectivului de redacþie ºi editorului morãm pe toþi acei care au
una dintre reprezentanþii ultimei generaþii – Institutul Cultural Român – un an cãzut jertfã acelei tragedii,
de poeþi de limba germanã care s-au spornic ºi rodnic, precum ºi dorinþa ca cât ºi pe cei care au parti-
cultivat în atmosfera Bu- cipat la lichidarea con-
covinei multiculturale. secinþelor ei.
Despre manuscrisul lui La CIE Cupca am or-
Aron Pumnul în Biblioteca ganizat expoziþii cu ziare,
Universitãþii din Cernãuþi cãrþi, reviste, fotografii cu
aflãm din studiul tânãrului materiale despre acel
cercetãtor istoric Vladimir eveniment tragic. Câþiva
Acatrini. elevi, membri ai comitetului ºcolãresc, au de reculegere lângã cele douã morminte
„Bucovina – vechile recitat versuri despre Cernobyl, publicate aflate alãturi de capeliþa înãlþatã de sãteni
noastre icoane” este titlul în ziarele noastre. Elevii claselor mari au în memoria victimelor staliniste. În capeliþã
unui impresionant eseu privit un film documentar despre urmãrile s-au aprins lumânãri ºi s-au rostit rugã-
semnat de fostul consul acestei tragedii. ciuni pentru sufletele celor treecuþi prea
interimar al Consultatului Cu bucheþele de flori, luminiþe ºi devreme în altã lume.
General al României la Cernãuþi, diplo- de 1 decembrie bucovinenii sã aibã în candeluþe elevii din diferite clase au Au participat activ la organizarea
matul Dorin Popescu. La fel, la rubica faþa lor cele patru numere ale revistei pe comemorat amintirea tuturor acelor care acestor activitãþi de comemorare membri
„Eseu” o regãsim pe fosta noastrã colegã acest an. Împreunã cu celelalte 96 de ºi-au pierdut viaþa în timpul lichidãrii, dar comitetului ºcolãresc ºi membri cercului
de redacþie Dorina Ciobanu, acum numere apãrute pânã acum vor rotungi ºi dupã tragedia nuclearã. Am depus flori, tinerilor muzeografi de la CIE Cupca, alþi
Popescu, cu o scrisoare deschisã cãtre ºi ele primul lor Centenar. am aprins lumânãri, am pãstrat momente elevi din ºcoalã.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
4 mai 20 18 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA mentare. 10.00., 21.00. 17.30., 18.05., 19.50., RadioZiua. 14.50. Amurguri. Destine. 16.10., 16.35., DUMINICÃ, 13 MAI
LUNI, 7 MAI Pauzã în transmisiune. 20.15. Documentare. Destine. 16.10., 19.50. 18.30., 19.50., 21.15. Do- 7.00. Desene animate.
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. 13.40., 19.20. Tema zilei. 10.00., 21.00. Pauzã în Documentare. 17.10. Dis- cumentare. 17.10. Sche- 8.00. Vreau sã fiu. 8.20.,
Buna dimineþa, Bucovina! 14.10., 15.45. RadioZiua. transmisiune. 13.30. Cãlã- cuþie dificilã. 17.45. Noutãþi me. 17.40. Istorie dese- 16.15. Emisiune
7.30., 8.00., 13.30., 17.00., 14.50. Istoria desecre- torii TV. 13.40., 19.20. Tema (în limba românã). 18.00. cretizatã. distractivã. 8.30. Bunã
19.00., 20.40. Noutãþi. tizatã. 16.35. Universitatea zilei. 14.10., 15.45. Radio- Adevãruri veºnice. 18.30. La SÂMBÃTÃ, 12 MAI dimineaþa, Bucovina! 9.30.
9.00. Eneida. 10.00., 21.00. publicã. 17.10. La treabã. Ziua. 14.50. Istoria dese- noi în Bucovina (în limba 7.00. Desene animate. Eneida. 10.00., 21.00.
Pauzã în transmisiune. 17.35. Cãlãtorii TV. 17.45. cretizatã. 17.10. Banii românã). 8.00. Bunã dimineaþa, Pauzã în transmisiune.
13.40., 19.20. Tema zilei. Noutãþi (în limba românã). noºtri. VINERI, 11 MAI Bucovina! 9.30. Eneida. 13.30. EdEra. 13.40. Tema
14.10., 15.45. RadioZiua. 18.00. La noi în Bucovina. JOI, 10 MAI 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 10.00., 21.00. Pauzã în zilei. 14.10. Istorie
14.50. Amurguri. Destine. (în limba românã). 18.30. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35, “Bunã dimineaþa, Buco- transmisiune. 13.30. Ed- desecretizatã. 15.05.
16.10., 17.10., 19.50. Do- Adevãruri veºnice (în limba “Bunã dimineaþa, Buco- vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Era. 13.40., 19.30. Tema Divertisment. 15.30.
cumentare. românã). vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 13.30., 17.00., 19.00., zilei. 14.10. Istorie desecre- Concert. 16.30. Muzicã
MARÞI, 8 MAI MIERCURI, 9 MAI 13.30., 17.00., 19.00., 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s tizatã. 15.00. Divertisment. folk. 17.10. Cine e stãpân
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s “ªoimul ºi hulubaºul”. 15.10. RadioZiua. 16.05. în casã? 17.20. Wise Cow.
Buna dimineþa, Bucovina! “Bunã dimineaþa, Buco- “ªoimul ºi hulubaºul”. 10.00., 21.00. Pauzã în Afiº cultural. 16.30. F.a. 18.05., 18.30., 19.00.,
7.30., 8.00., 13.30., 17.00., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 10.00., 21.00. Pauzã în transmisiune. 13.40., 19.20. “Visul”. 18.05. Documentar. 20.00. Documentare.
19.00., 20.40. Noutãþi. 13.30., 19.00., 20.30. Nou- transmisiune. 13.40., 19.20. Tema zilei. 14.10. Radio 19.00. Noutãþi. 20.00. Con- 19.30. Tema zilei (în limba
9.00., 16.00., 19.50. Docu- tãþi. 9.00., 16.00, 16.30., Tema zilei. 14.10., 15.45. ziua. 14.50. Amurguri. cert. românã)

TVR-1
LUNI, 7 MAI
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00. Perfect
imperfect. 12.00., 0.30.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 24.00., 3.15. Tele-
jurnal. 14.55., 4.05. Vor-
beºte corect! 15.00., 16.05.
Maghiara de pe unu.
17.30., 1.00. Întrebãri ºi
rãspunderi. 18.50. Poveºti
neºtiute ale muzeelor.
19.50. Drumul spre Lisa-
bona. 20.00., 2.10. Gala
Premiilor UNITER a XXVI-a
ediþie. 0.30. Adevãruri des-
pre trecut.
MARÞI, 8 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.15. Tele-
jurnal. 14.55., 0.25., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe unu.
17.30., 1.30. Europa mea.
18.30., 19.35., 4.10. Pulsul
zilei. 19.30. Poveºti neºtiute
ale muzeelor. 21.30. Drumul
spre Lisabona. 22.00. Euro-
vision 2018. 0.30. Creativ.
MIERCURI 9 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00. Ediþie
specialã. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Con-
vieþuiri. 17.30. Interes gene-
ral. 18.30., 19.35., 4.10.
Pulsul zilei. 19.30. Poveºti
neºtiute ale muzeelor.
19.55., 22.55. Starea zilei.
20.50. Drumul spre Lisa-
bona. 21.00., 1.30. Româ-
nia 9. 22.30., 23.00. Starea
naþiei. 23.30., 2.25. Docu-
mentar. 0.30. Zona @.
2.50. Anchetele comisaru-
lui Antonescu.
JOI 10 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Parlamentul României.
13.00. Aici, acum. 14.00.,
16.00., 17.00., 20.00.,
23.30., 3.20. Telejurnal.
14.55., 0.55., 4.05. Vor-
beºte corect! 15.00., 16.05.
Akzente. 17.30. Lozul cel
mare. 18.00., 2.00. Banii tãi.
18.30., 19.35., 4.10. Pulsul
zilei. 19.30. Poveºti neºtiute
ale muzeelor. 21.30. Drumul
spre Lisabona. 22.00. Euro-
vision 2018. 0.30. Drumul
spre Rusia. 1.00. Interes
general. 2.50. M:A.I. ap-
roape de tine. 4.10. Pulsul
zilei.
VINERI, 11 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Ro-
mâniei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.05. Tele-
jurnal. 14.55., 21.55., 4.20.
Vorbeºte corect! 15.00.
Fãrã etichetã. 16.05. Euro
polis. 17.30., 3.45. Cool-
tura. 18.00. Lumea azi.
18.35., 19.35. Pulsul zilei.
19.30. Poveºti neºtiute ale
muzeelor. 20.50. Drumul
spre Lisabona. 21.00.
Documentar. 21.55. Istoria
Campionatului Mondial de
Fotbal. 23.35. Anchetele
comisarului Antonescu.
0.30. Dosar România.
1.30. Profesioniºtii. 2.25.
Exclusiv în România.
SÂMBÃTÃ, 12 MAI
6.30. Zona@. 7.00. Istoria
Campionatului Mondial de
Fotbal. 9.00. Creativ. 9.30.
M.A.I. aproape de tine.
10.00. Documentar. 11.00.
Starea naþiei. 12.00., 1.45.
Vreau sã fiu sãnãtos!
13.00. Chipurile României.
13.50., 18.50., 2.40. Bu-
cureºti, capitala rezistenþei
româneºti. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.
Adevãruri despre trecut.
15.00. Ora regelui. 16.00.
Vedeta popularã. 18.00.
Exclusiv în România.
18.55. Teleenciclopedia.
19.50., 3.05. Eusunt-
românia. 21.00. Drumul
spre Lisabona. 22.00.
Eurovision 2018. 1.50.
Vreau sã fiu sãnãtos. 3.25.
Viaþa satului.
DUMINICÃ, 13 MAI
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi.
8.10., 4.15. Universul
credinþei. 9.30., 3.30. Pro
Patria. 10.00. În grãdina
Danei. 10.35., 12.00. Viaþa
satului. 11.50. Minutul de
agriculturã. 13.00. Tezaur
folcloric. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.,
1.55. Ultima ediþie. 15.30.,
24.00. Politicã ºi deli-
cateþuri. 16.30. Handbal.
18.00., 1.50. Bucureºti,
frontul invizibil. 18.10.
Lozul cel mare. 18.45.
Istoria cu Virgil. 19.00.
Profesori de milioane.
20.00. Telejurnal informa-
tiv. 21.00. Vedeta popularã.
23.00., 3.25. Garantat
100%. 0.55. Film docu-
mentar.

TVR-2
LUNI, 7 MAI
7.00., 8.50., 4.50. 5 minute
de istorie. 7.10. Teleserial
“Marele jaf al trenului”.
8.00., 2.40. Mic dejun cu
un campion. 9.00., 17.40.
T/s “Iubire imposibilã”.
10.10. Ferma. 11.00. Gala
umorului. 12.00. Docu-
mentare. 13.00., 19.00.,
4.00. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
5.00. Se zice cã... 15.00.
Cultura minoritãþilor.
16.40., 4.00. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta! 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 21.10.
Destine ca-n filme. 22.00.
D-ale lu-Miticã. 1.20. Fil-
mul de artã.
MARÞI, 8 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 8.50.,
22.45., 1.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Iubire imposibilã”. 10.10.,
16.40., 3.00. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 11.00. Des-
tine ca-n filme. 13.00.,
19.00., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45., 4.15. Se
zice cã... 14.50. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 21.10. F.a.
“Noaptea trãdãrii”. 22.55.
Poate nu ºtiai. 23.10. T/s
“În numele legii”. 1.20.
Sãnãtate cu de toate.
MIERCURI, 9 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 8.50.,
22.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Iubire imposibilã”. 10.10.,
16.40., 3.15. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 11.00., 2.50.
Cap Compas. 11.30. Natu-
rã ºi aventurã. 13.00.,
19.00., 4.05. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 24.00., 4.05. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 21.10. F.a.
“Escorta morþii”. 23.10. T/
s “În numele legii”. 1.20.
F.a. “Noaptea trãdãrii”.
4.55. Naturã ºi aventurã.
JOI, 10 MAI
7.00., 12.00. Docu-
mentare. 8.00., 20.00.,
0.20. Câºtigã România!
8.50., 16.30., 4.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. Serial coreean.
10.10., 16.40., 3.10.
Femei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Pescar hoinar.
11.30. Plimbaþi ºi mâncaþi.
13.00., 19.00., 2.10., 4.00.
Telejurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 23.45.,
4.00. Se zice cã... 15.00.
Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.,
1.20. F.a. “Efecte per-
sonale”. 23.10. T/s “În
numele legii”. 5.00. Des-
tine ca-n filme.
VINERI, 11 MAI
7.00., 11.10., 12.00.,
15.40. Documentare. 8.00.
Câºtigã România! 8.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s “Impo-
sibila iubire”. 10.10., 16.40.
Femei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Duelul pianelor.
13.00., 19.00., 3.35. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00. Cultura mino-
ritãþilor. 15.40., 1.10. Ieri.
Azi. Mâine. 18.50. E vre-
mea ta! 20.00. Gala umo-
rului. 21.10., 4.30. F.a. “Un
american liniºtit”. 23.10.,
3.00. F.a. “Trupa de elitã”.
5.00. Mic dejun cu un
campion.
SÂMBÃTÃ, 12 MAI
7.00., 11.10., 12.10.,
16.10., 18.00. Docu-
mentar. 8.00. Desene
animate. 9.10. T/s “Ra-
cheta albã”. 9.50. Poate
nu ºtiai. 10.00., 3.10. Mic
dejun cu un campion.
11.00. D-ale lu-Miticã.
12.00. Euromaxx. 12.30.
Gala umorului. 13.20.,
17.10., 21.50., 4.50. 5
minute de istorie. 13.30.,
23.45. MotorVlog. 14.00.,
5.00. Memorialul Durerii.
15.00., 3.30. Cap Com-
pas. 15.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 16.00. Handbal.
17.30., 18.50. E vremea
ta. 18.00. T/s “Marele jaf
al trenului”. 19.00., 4.00.
Telejurnal. 20.10. F.a.
“Ecaterina din Alexandria”.
22.10., 2.00. F.a. “Onoare
ºi respect”. 0.20. F.a “Un
american liniºtit”.
DUMINICÃ, 13 MAI
7.00., 21.50. 5 minute de
istorie. 7.10., 18.00. T/s
“Marele jaf al trenului”.
8.00. Desene animate.
9.00., 5.00. Ferma. 10.00.,
3.35. Pescar hoinar. 10.30.
Naturã ºi aventurã. 11.00.
Destine ca-n filme. 12.00.
Azi despre mâine. 12.30.
Sãnãtate cu de toate.
13.10., 0.15. Film artistic
“Ringul”. 15.00., 2.00.
Duelul pianelor. 17.00.,
3.30. D-ale lu-Miticã.
18.50. E vremea ta! 19.00.,
3.30. Telejurnal. 20.10.,
3.05. Film artistic “Zestrea
domniþei Ralu”. 22.10. Film
artistic “Dheepan”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.