1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 18 (1.153) Vineri, 11 mai 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
A TRÃSNIT ªI S-AU TREZIT
Vinerea trecutã locuitorii mai multor sate din
raionul Zastavna au blocat autostrada Cernãuþi–
Ternopil, cerând ca ea sã fie reparatã în cel mai scurt
timp. La ARS Cernãuþi a ºi fost convocatã o ºedinþã
la care s-a hotãrât ca lucrãrile de reparaþie sã fie
începute chiar sãptãmâna urmãtoare, marþi.
Cã vor fi, cã nu vor fi – e altã vorbã, dar faptul cã
vocea oamenilor a fost auzitã deja înseamnã ceva.
CÂTE GROPI ARE FIECARE
La Cernãuþi, un cetãþean neindiferent, ajutat de fiii
sãi, a plombat cu pietre ºi beton o groapã din faþa
casei sale. Pentru aceastã ispravã i-au trebuit 20 de
grivne ºi 20 de minute. Acum el pozeazã ca un erou
în reþelele de socializare ºi îi îndeamnã ºi pe alþii sã
procedeze la fel.
Cine ar fi contra unei astfel de iniþiative dacã s-ar
ºtie câte gropi are fiecare!?
UZINÃ PREFÃCUTÃ ÎN RUINÃ
În Facebook au apãrut imagini dezasturoase din
interiorul fostei uzine “Quartz” din Cernãuþi. Pe una
din ele se vede un calendar prãfuit, cu fila deschisã la
ziua de marþi, 23 aprilie 1993. Sunt 25 de ani de când
nimeni nu a mai trecut pragul uzinei la care îºi câºtigau
bucata de pâine mii de oameni.
Însãºi þara este ca o mare întreprindere care
degradeazã tot mai mult ºi mai mult.
A DOUA CARTE DE VIZITÃ
Cu prilejul zilei oraºului, chiar în centrul
Storojineþului, la o înãlþime de 16 metri, va fi montatã
o construcþie de metal cu inscripþia ”Eu iubesc
Storojineþul”. Pentru aceasta s-au cheltuit 22.000 de
grivne, banii fiind donaþi de cãtre întreprinzãtori ºi alþi
locuitori ai acestui centru raional.
Este a doua carte de vizitã, prima fiind tancul
sovietic eliberator de la intrarea în oraº.
DE FRICÃ SAU DE RUªINE?
În ziua de 4 mai, la Cernãuþi, în cadrul unei
operaþiuni anticorupþie, chiar în momentul reþinerii a
crãpat inima în pieptul lui Oleksandr Smotr, fost
preºedinte al Consiliului regional Cernãuþi. Se
presupune cã el era intermediar într-o afacere de dare
de mitã în sumã de 17 mii de dolari.
Despre morþi – numai de bine, iar inima i-o fi crãpat
de fricã, cãci de ruºine doar obrazul crapã.
ORI PLÃTIM, ORI ÎNGHEÞÃM
În octombrie anul trecut, la începutul sezonului
de încãlzire, datoria populaþiei regiunii Cernãuþi pentru
gazul consumat era de 119 milioane de grivne. În
câteva luni suma a crescut cu 57% ºi în aprilie era
deja de 275 de milioane. Unii consumatori au datorii
de 30-70 de mii de grivne.
Se prevede o nouã scumpire a gazelor, respectiv
vor creºte ºi datoriile.
ÎN SLÃNINÃ NI-I PUTEREA
Într-un singur an puterea de cumpãrare a locuitorilor
Ucrainei a scãzut cu 30%. Dacã în martie anul trecut
pe un salariu mediu omul putea cumpãra 168 kg de
slãninã, peste un an – doar 117 kg. ªi asta în pofida
faptului cã în aceastã perioadã salariul mediu pe
economie a crescut cu 24%.
Preþurile cresc mai repede decât salariile ºi tot
mai mulþi renunþã la slãninã.
IA ROMÂNEASCà – CODUL
GENETIC AL NEAMULUI NOSTRU
P oporul român îºi
poartã istoria mile-
narã în veºminte, în sim-
boluri meºteºugit alese,
fiecare purtând un anume
înþeles, un anume mesaj ºi
o anume poveste.
Unele dintre simboluri
vin din vremuri imemoriale,
vremuri ale primilor seden-
tari ai Europei, ale primilor
meºteºugari ºi fãuritori de
aºezãri stabile, ale primilor
artiºti ai ceramicii (Cucu-
teni, Gumelniþa, Hamangia
etc.).
În mod cert, dacã ia
româneascã ar prinde viaþã ºi glas sã povesteascã, am
afla din spusele ei povestea fascinantã a unui neam ºi a
unui pãmânt aflate într-o legãturã atât strânsã unul cu
celãlalt, încât conexiunea dintre acestea poate defini
cel mai bine noþiunea de statornicie.
Regãsim motive arhaice ºi simboluri ºi pe veºmintele
populare ale unor naþii din jurul nostru, însã diferenþa
este cã despre toate (bulgari, ruºi, maghiari, sârbi etc.)
ºtim de unde ºi când au venit în zonã, dar despre români
ºi înaintaºii lor nici mãcar inamicii lor nu au putut inventa
vreo poveste sau teorie care sã stea în picioare privind
apartenenþa noastrã la un cu totul alt spaþiu decât cel
carpatic. Aºadar, cãlãreþul migrator hun, slav, maghiar a
fost cel care a preluat în cultura sa popularã simbolurile
autohtone româneºti ºi strãromâneºti, ºi nu viceversa.
Noi, cei de azi, mai purtãm încã pe veºminte ce ne-
au transmis cucutenii de acum 7.000 de ani, într-un limbaj
doar de noi ºtiut, ce pare a fi legãmântul fãcut de cei din
neolitic cu sutele de generaþii ce le-au fost urmaºi. Este
precum informaþia din codul ADN înscrisã în noi din ADN-
ul pãrinþilor, doar cã, de data aceasta, este un cod al
unui neam întreg.
Simbolurile perpetuate de-a lungul mileniilor ne
vorbesc despre soare ºi stele, despre pãmânt ºi flori,
despre etape din existenþa umanã a fiecãrui individ sau
etape din existenþa unui popor întreg, ale societãþii locale
ºi a stilului sãu de viaþã aflat în conexiune cu mediul
PARADA PORTULUI POPULAR
Duminicã, 13 mai, la ora 14.00, pe fosta stradã
Domneascã din Cernãuþi (în prezent Olga Kobyleanska)
se va desfãºura Parada Portului Popular Românesc,
ediþia a IV-a.
Sunt invitate colectivele de artiºti amatori, ansamblurile
etnofolclorice ºi coregrafice, fanfare ºi orchestre de
instrumente populare, toþi românii din regiune pentru a
sãrbãtori împreunã cea mai frumoasã comoarã pe care
ne-au lãsat-o strãmoºii noºtri: limba, cultura, tradiþiile,
obiceiul, portul popular, credinþa ºi istoria noastrã pe care
trebuie sã le transmitem neîntinate copiilor noºtri.
MENANDRU:
“NICI
UN OM
CINSTIT
NU SE
ÎMBOGÃÞEªTE
REPEDE”.
Evenimentul sãptãmânii
înconjurãtor ºi divini-
tate. Din simbolurile
purtate de ia româ-
neascã descifrãm
HORA, ca joc al
celor ce sunt fraþi,
descifrãm momente
ale vieþii, dar ºi tre-
cerea spre lumea de
dincolo, descifrãm
anotimpurile ºi cum
trebuie sã ne ra-
portãm la pãmânt ºi
la cer.
Costumul tradi-
þional este un ade-
vãrat templu la pur-
tãtor, o imago mundi care conþine o sumã de simboluri,
hierofanii, revelãri ale sacrului care îi dau o poveste ºi
ne dau în acelaºi timp nouã o identitate culturalã unicã,
inimitabilã. Ãsta este adevãratul brand românesc,
templul la purtãtor – costumul popular tradiþional, în care
românul a ºtiut sã-ºi etaleze, de-a lungul vremii, valorile,
în momentele-cheie ale existenþei sale. Atunci avea ºi
textele explicative, textele de folclor literar, care rezonau
cu desenele, cu hieroglifele de pe costume. Cãci pe
costum este scris acelaºi lucru – iatã o viziune teologicã
deja! – anume cã omul poate accepta lumea nevãzutã
pornind de la simbolurile din lumea vãzutã ºi astfel sã-ºi
taie un drum înspre Dumnezeu. 
Un costum nefalsificat trebuie sã conþinã o naraþiune
cosmologicã, e o minirecapitulare a cosmosului. ªi este
mai usor sã înþelegi, dacã te ajuþi de textul unei colinde
româneºti, care capãtã astfel, alãturatã simbolurilor de
pe costum, un înþeles aparte:
“Iatã vin colindãtori / Printr-înºii ºi Dumnezeu /
Îmbrãcaþi într-un veºmânt / Lung din cer pânã-n pãmânt/
Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n ºale, scris în
poale/ De-amandoua pãrþile scris câmpul cu florile/ Iar
prejurul poalelor scrisã-i marea tulbure/ Pe-ai sãi umerei
scriºi sunt doi luceferi/ Pe umãrul de-a dreapta scrise-s
Soarele ºi Luna/ Pe umãrul de-a stanga închipuitã-i
lumea”.
Prof. Ioan Sorin APAN.
Invitaþi de onoare vor fi cunoscuþi interpreþi de cântece
populare din România ºi Republica Moldova.
Spectacolul folcloric „Cântec, joc ºi voie bun㔠este
consacrat împlinirii a patru ani de la deschiderea
Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din
inima Cernãuþiului ºi se va desfãºura în faþa sediului
acestuia de pe str. Kobyleanska, 9.
Sã cinstim cum se cuvine costumul naþional – unul
dintre însemnele distincte ale identitãþii noastre.
Vã aºteptãm cu bucurie.
COMITETUL ORGANIZATORIC.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Centenarul Marii Uniri

ILIE LAZÃR – STEGARUL BUCOVINEI

U na dintre cele mai ilustre
figuri din viaþa publicã a
românilor din perioada inter-
belicã a fost Ilie Lazãr, unul dintre
liderii Partidului Naþional Þãrã-
nesc ºi prieten devotat al lui Iuliu
Maniu. Descendent al unor
familii din mica nobilime mara-
mureºeanã, Ilie Lazãr a devenit
doctor în drept, pentru cã era
decis sã lupte cu instrumentele
juridice pentru democratizarea
vieþii publice, mai întâi în Austro-
Ungaria, iar apoi în România.
Dupã izbucnirea Primului
Rãzboi Mondial, tânãrul Ilie
Lazãr a fost recrutat în armata
austro-ungarã ºi, dupã o pe-
rioadã de instrucþie, a fost numit
ofiþer. El comanda o companie
de români bãnãþeni, cu care, la
finalul rãzboiului, a ajuns din-
colo de Nistru, în Ucraina.
Spre sfârºitul anului 1918, în
condiþiile în care Basarabia se
unise cu România, Ilie Lazãr a
luat decizia sã treacã Nistrul ºi
sã se înroleze în Armata Regalã
Românã. În cele din urmã, el a
trecut fluviul, însã nu singur, ci
urmat de întregul sãu deta-
ºament. Nu au ajuns în Basa-
rabia, ci în Bucovina, unde,
împreunã cu cei 180 de soldaþi
ai sãi, a eliberat Cernãuþiul aflat
într-o situaþie tulbure, cu o
administraþie imperialã în plinã
descompunere, ºi sub teroarea
unor bande de jefuitori ºi tero-
rizatori.
Bucovina a fost cea de-a
doua provincie româneascã ce
s-a unit cu Regatul României,
în 15 noiembrie 1918. Dupã ce
a eliberat Cernãuþiul ºi dupã ce
Armata Regalã Româ-
nã ºi-a fãcut intrarea în
acest oraº, Ilie Lazãr a
mentul României în anul 1928.
În perioada anilor 1930, când
legionarii terorizau viaþa publicã
implicat în înscenarea de la
Tãmãdãu. Prin intermediul unei
caricaturi de proces, în 12
plecat spre Maramu- româneascã ºi utilizau asa- noiembrie 1947, el a fost con-
reºul natal. La Sighetu sinarea unor personalitãþi pre- damnat la 12 ani de închisoare,
Marmaþiei a avut de dat cum prim-miniºtrii Ion Gheorghe cinci ani de degradare civicã ºi
o nouã luptã împotriva Duca ºi Armand Cãlinescu drept confiscarea întregii averi.
bandelor ce comiteau mijloace de luptã politicã, Ilie A reuºit sã supravieþuiascã
fãrãdelegi ºi care dez- Lazãr a organizat niºte echipe torturilor din temniþele bolºevice,
lãnþuiserã prigoana îm- de voluntari care au fost supra- iar în anul 1964, dupã eliberarea
potriva românilor ºi a numite „gãrzile lui Maniu“ ºi care deþinuþilor politici, el a redactat
evreilor. ºi-au asumat drept misiune o scrisoare pe care a trimis-o
Ilie Lazãr este prin- protejarea liderilor PNÞ faþã de fiului vechiului sãu prieten Iancu
tre cei 1.228 de membri tentativele de ucidere. De Flondor, lider al miºcãrii naþio-
ai Adunãrii Naþionale asemenea, Ilie Lazãr a devenit nale a românilor bucovineni.
care a decis, la 1 De- unul dintre cei mai buni oameni În scrisoarea cãtre ªerban
cembrie 1918, Unirea de încredere ai Regelui Mihai I Flondor, Ilie Lazãr descrie cu lux
Transilvaniei, Mara- al României. de amãnunte eliberarea Cer-
mureºului, Criºanei ºi Dupã instaurarea regimului nãuþiului. Nepotul lui Ilie Lazãr,
Banatului cu Regatul comunist, Ilie Lazãr a plãtit Ionuþ Gherasim, spune cã Ilie
României. scump fidelitatea sa faþã de Lazãr era conºtient de valoarea
Odiseea lui Ilie Lazãr a Regele Mihai I ºi prietenia cu de document istoric a acestei
continuat. A devenit cel mai bun Iuliu Maniu. Mai întâi, comuniºtii scrisori ºi, pentru a nu fi distrusã
prieten al lui Iuliu Maniu. Pentru au încercat sã îl scoatã din joc de comuniºti, el a redactat-o în
cã fusese înzestrat de naturã cu pentru alegerile falsificate din mai multe exemplare. Unul
o forþã neobiºnuitã, antrenatã în 1946. Ilie Lazãr a fost acuzat de dintre ele a ajuns la ªerban
anii de front, Ilie Lazãr a devenit trãdare ºi închis vreme de ºapte Flondor. Un alt exemplar a fost
un soi de gardã de corp pentru luni. pãstrat de familie. Al treilea
Iuliu Maniu. De asemenea, Ilie Maramureºenii sãi au de- exemplar a ajuns în arhiva
Lazãr, care era un orator remar- jucat planurile comuniºtilor ºi au personalã a liderului exilului
cabil, a devenit ºeful organizaþiei trimis-o în Parlament pe soþia lui democratic românesc, Ion
muncitoreºti a PNÞ – partid din Ilie Lazãr, Maria Lazãr. Însã, un Raþiu.
partea cãruia a intrat în Parla- an mai târziu, Ilie Lazãr a fost (D.M).

AMINTIRI ªI FAPTE DIN TRECUT

Scrisoarea lui Ilie Lãzãr cãtre ªerban Flondor
„De la Ilie Lazãr fabricã de zahãr (capital francez), având ca director un
Domnului ªerban Flondor, Bucureºti francez, Trencois, ºi subdirector un general rus
Dragã ªerbane, pensionar, Bunakov.
Am aflat de la fiica mea Lia, pe care ai cunoscut-o Dispoziþiile ºi ordinele ce am primit erau: sã
în casa doamnei Sturza, cã anul viitor se împlinesc restabilesc în cele aproximativ 17 comune ordinea, sã
100 de ani de la naºterea marelui tãu pãrinte, regretatul apãr culturile agricole de jafuri ºi sã pãstrez ordinea
Iancu Flondor. Primesc cu multã bucurie ºi plãcere stabilitã.
invitaþia la aceastã aniversare. Au trecut atâþia ani de Am reuºit în scurt timp sã fiu bine vãzut ºi chiar
la acele memorabile evenimente din 1918, când tatãl iubit de populaþie. Aflând cã nu sunt „vengher„ (ungur),
ºi unchiul tãu Nicu au stat în fruntea acþiunilor mãreþe, ci român, mã invitau la petreceri ºi la nunþi, atât populaþia prunci, veni-va vremea când craiul României va împlânta
când Bucovina noastrã rãpitã ruºinos cu 144 (în 1774) din localitatea ucraineanã, cât ºi cea evreiascã. sabia la Rãchita Roºie la Tisa”. Preocupat de dorul de
ani înainte, s-a unit de bunãvoie cu Patria Mamã. Conducerea fabricii mi-a pus la dispoziþie o ºaretã a vedea visul moºilor ºi strãmoºilor noºtri realizat, am
Cum eu atunci, tânãr sublocotenent în armata frumoasã, iar pentru soldaþi, sãptãmânal, un porc gras. pus în practicã dezertarea, nu numai a mea personalã,
austro-ungarã, întâmplãtor mã gãseam „ca dezertor” Comandantul a aprobat sã primim acest dar ºi sã ci ºi a întregii companii, compusã din 180 de români.
în Cernãuþi, cred cã ar fi cazul sã aºtern pe hârtie ce îmbunãtãþim regimul alimentar al soldaþilor. Buna Pregãtirea dezertãrii s-a fãcut pas cu pas. Simþeam
am vãzut atunci ºi cine cu ce a contribuit la acest act dispoziþie a soldaþilor mei, din cauza regimului ce cã mã bucur de simpatia desãvârºitã a soldaþilor mei.
al unirii, care s-a desãvârºit sub conducerea pãrintelui avuserã, era ca niciodatã pânã atunci. Dimineaþa mã În consecinþã, am început, încã din septembrie
tãu la 28 noiembrie 1918. 1918, sã mi-i apropii, prin mese copioase ºi petreceri
Iatã, pe scurt, ce îmi aduc aminte: în locuinþa mea, întâi cu gradaþii, pe urmã invitam ºi
Unitatea mea din fosta armatã austro-ungarã era soldaþi mai dezgheþaþi. Le vorbeam de România Mare
încadratã într-o unitate mixtã germano-austro-ungarã, ce va sã vinã, de faptul cã armata românã a intrat în
un fel de „Ausbildungsgruppe” cu sediul în Nicolaiov, Basarabia, ºi altele. Descoperindu-i pe cei mai inimoºi,
lângã Lemberg. Efectivul companiei mele era de 180 i-am sfãtuit sã stea de vorbã ºi între ei ºi sã se informeze.
de soldaþi din regimentul 8 honvezi din Lugoj. La un moment dat, convins fiind cã terenul este pregãtit,
Comandantul era Oscar, al treilea fiu al Kaiserului am tratat cu doi ucraineni de la cãile ferate ºi cu un
Wilhelm, având sediul la Drohobiþ. O parte din aceastã mecanic. Dupã câteva zile, aceºtia mi-au comunicat cã
unitate, având comandant pe colonelul austriac pe preþul a 26 puzi de grâu (un pud era 16 kg) mã vor
Rosenmayer, a fost transportatã în Ucraina ºi servi.
Transnistria. Motivul acestor miºcãri de trupe era cã S-au învoit ca sã ne punã la dispoziþie locomotiva
acolo au izbucnit revolte þãrãneºti ºi pogromuri. Rostul ºi vagoanele necesare. Convins cã terenul este pregãtit
nostru, ca armatã de ocupaþie, era menþinerea ordinei. primeau ºi strigau în cor: „Trãiascã Naþia!”. Chiar ºi în cele mai mici amãnunte, i-am rugat pe cei trei sã
Compania mea, compusã din români bãnãþeni, a primit croitorul Klein Naþi striga alãturi de ceilalþi: „Sã trãiascã, tragã pe linie trenul ºi sã stea gata. Dupã ce am fãcut
ordinul sã ocupe regiunea: Troscianeþ-Podolschi fiindcã ºi eu trãiesc cu românii!”. controlul, noaptea la orele 12 am dat alarma. Într-o
(judeþul Tulcin). În aceastã situaþie ºi componenþã am stat acolo jumãtate de orã, întreaga mea companie era învagonatã.
În companie nu aveam decât un singur strãin, opt luni, pânã la începutul lunii noiembrie 1918. Aflând Eu cu un plutonier ne-am urcat pe locomotivã ºi fãrã
croitorul companiei, Klein Nathan, de fel din cã armata românã a intrat în Basarabia încã în primãvara mare zgomot ºi fãrã ca locomotiva sã fluiere am ieºit
Caransebeº, restul erau români. În acest târguºor anului 1918, mã preocupa mereu gândul sã dezertez din garã. Intenþia mea era sã mergem cu acest tren
frumos, cu bogãþii imense, mori, parcuri, fabrici, în Basarabia. Mã gândeam la vorbele tatãlui meu (din pânã unde se va putea, spre Basarabia.
agriculturã foarte dezvoltatã, cu lacuri de peºti ºi o mare Giuleºti-Maramureº), când eram copii mici: „Mãi, (Va urma).
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 11 mai 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

În actualitate

ACCESUL PE PIAÞA MUNCII DIN ROMÂNIA

D eputatul Constantin Codreanu, preºedinte al
Comisiei pentru comunitãtile de români din afara
granitelor þãrii, împreunã cu deputatul Petru Movilã,
vicepresedinte al Grupului parlamentar al PMP, precum
si alti numeroºi colegi parlamentari au iniþiat un proiect
de lege care va deschide piaþa muncii din România
pentru românii din Republica Moldova ºi alte state
nemembre ale Uniunii Europene.
Iniþiativa legislativã are impact pozitiv atât pentru piaþa
muncii din România, cât si pentru etnicii români din
comunitãþile istorice din afara graniþelor ºi vizeazã
completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2014 privind
încadrarea în muncã si detaºarea strãinilor pe teritoriul
României ºi pentru modificarea ºi completarea unor
acte normative privind regimul strãinilor în România.
Proiectul prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o
nouã literã, având urmãtorul cuprins: „n) strãinii vorbitori
de limba româna de nivel B1 sau B2, cetãþeni ai
Republicii Moldova ºi ai altor state în care existã
comunitãþi de români, care pot fi încadraþi în muncã pe
teritoriul României pe o perioadã de cel mult 1 an”.
Aceastã prevedere eliminã obligativitatea obþinerii de
cãtre angajator a avizului de angajare în cazul românilor
din state non-UE.
„La angajarea cetãþenilor din afara Uniunii Europene
sau a Spaþiului Economic European existã o serie de
paºi care trebuie parcurºi de cãtre angajator ºi de cãtre
persoana fizica cetãþean non-UE. În primul rând, este
precizat faptul cã persoanele cu cetãþenia unui stat
non-UE pot fi angajate pe teritoriul României la un singur
angajator – persoana fizicã sau juridicã ºi numai în
limita contingentului anual aprobat prin hotarâre de
Guvern. În conformitate cu Ordonanþa Guvernului nr.
25/2014, strãinii cu ºedere legalã pe teritoriul României
pot fi încadraþi în muncã în baza avizului de angajare
obtinut de angajatori în condiþiile ordonanþei mai sus
menþionate. Avizul de angajare se elibereazã de cãtre
Inspectoratul General pentru Imigrãri la cererea „Angajatorii români sunt nevoiþi sã încadreze cetãþeni
angajatorului dacã sunt îndeplinite condiþiile generale strãini într-un timp foarte scurt. Propunerea legislativã
ºi speciale prevazute de ordonanþã în funcþie de tipul completeaza OG nr. 25/2014 cu prevederea legalã
de lucrator. Procedura privind obþinerea avizului de conform cãreia strãinii vorbitori de limba românã de
angajare pentru persoanele provenite din spatiul non- nivel B1 sau B2, cetãþeni ai Republicii Moldova, Ucrainei
UE este complexã, de lungã duratã ºi implicã costuri si Republicii Serbia, dar ºi din statele balcanice sau
ridicate. Toate aceste aspecte au un impact negativ alte state pot fi încadraþi în muncã pe teritoriul României
asupra angajatorului ºi asupra dezvoltãrii economiei la pe o perioadã de cel mult 1 an, fãrã a fi necesarã
nivel local”, spun iniþiatorii. obþinerea avizului de angajare de cãtre angajator.
Potrivit celor de la PMP, migraþia forþei de muncã din Considerãm cã propunerea legislativã va aduce beneficii
România în alte state UE, unde condiþiile de muncã economiei româneºti ºi va crea oportunitãþi de
sunt atractive ºi mai bine remunerate, conduc la un colaborare mai strânse cu statele vecine. Aceastã
deficit de forþã de muncã autohton tot mai accentuat iniþiativã este binevenitã în contextul economic si social
aºa cum rezultã ºi din studiile efectuate în ultimul an actual la nivel european ºi global”, a precizat deputatul
de cãtre analiºtii din domeniu. Constantin Codreanu.

Sub semnul destinului

Diana BÃNESCU Doctorul le-a propus sã rezolve
problema cu ajutorul unei mame

ILEANA CEA FRUMOASA surogat sau sã adopte un copil.

Din cauza unui orgoliu ne-
mãsurat, Ileana nu a putut sã

E ra o femeie superbã ºi
frumoasã foc. Reuºea sã
atragã orice bãrbat ºi sã-l punã
Tânãra a fost uimitã de ordinea accepte aceastã variantã. Vi-
din locuinþã. Era un apartament sase atât de mult sã poarte
luxos, cumpãrat de pãrinþii lui, nouã luni sarcina, sã simtã ºi
pe gânduri. Cu Viorel s-au cu- care lucrau în strãinãtate. ea cum se zbate sub inima
noscut într-o zi de mai, când o Aceºtia s-au fãcut luntre ºi firicelul de viaþã, încât nu se
ploiþa deasã stropea oraºul, iar punte ca unicul lor fiu sã aibã putea împãca cu o astfel de
pe trotuar se facu fleºcaraie. apartament în centrul oraºului. rezolvare a problemei. Din zi în
Ileana pãºea încet ºi cu mare Aºa s-a fãcut ca Viorel trãia totul zi tot mai tristã, femeia devenise
atenþie ca sã nu-ºi murdãreascã pasional alãturi de Ileana. Ca sã de nerecunoscut. Oricât încerca
ghetele. Viorel a oprit maºina în poatã fi mai mult împreunã, Viorel sã o scoatã din aceastã
dreptul ei: iubita s-a mutat la el. stare, nu îi reuºea. Prefera sã
– Urcati, va rog, domniºoarã. Ilenei îi plãcea cã Viorel avea stea singurã, cât mai mult
Vã duc unde vã trebuie. apartament luxos, avea bani ºi singurã. Lacrimi ºi tãcere, o
Cu voce dulce si fericitã, fata îºi câºtigase un nume la locul tãcere care îl punea pe gânduri
i-a zis: de muncã. îi plãcea cã era pe soþ. îºi hrãnea conºtiinþa cu
– Daca se poate, pe strada foarte înþelept, ºtia sã fie galant, un singur gând: mai bine sã se
Eminescu, 39. avea foarte multã rãbdare cu ea retragã decât sã trãiascã alãturi
Era o tânãrã înaltã, cu faþa ºi era o persoanã care ºtia sã de bãrbatul iubit cu sentimentul
smeadã si ochi albaºtri. Ea s-a mulate cu un decolteu ce îþi lua un ochi toata noaptea. Gân- facã surprize plãcute. Erau de vinovãþie cã nu este în stare
aºezat pe bancheta din spate ochii. Avea sâni mari, frumoºi, durile îi erau numai la ea. În zori, gesturi, nu doar cuvinte: o floare, sã aducã un copil pe lume.
privind absentã prin geamul care l-au ameþit pe bãrbat. A când a aþipit, a vãzut-o în vis. I o brãþarã, un inel ºi multe altele. Problema i se trãgea de la
portierei. condus-o cu delicateþe la o s-a pãrut lungã sâmbata, au Când Viorel credea cã ºi-a avortul pe care îl fãcuse la 16
– Locuiþi pe strada Emi- masã. Tot ce îºi dorea în acele trecut greu orele de duminicã cunoscut iubita în toate di- ani, când rãmãsese gravidã de
nescu? a întrebat-o Viorel, clipe era sa o sãrute, dar tocmai pânã la ºase seara, când s-au mensiunile sale, a cerut-o în la un bãrbat, cu zece ani mai
întorcându-se spre ea. asta nu se putea. Abia se revãzut. Povestea lor de amor cãsãtorie. Ea nu a stat mult pe mare decât ea, cu care se
– Nu! Merg la verisoara mea, cunoscuserã. Dupa cina ro- s-a înscris frumos în aceastã zi. gânduri, a acceptat cu multã iubise în tainã. Acesta era
Victoria. manticã, s-au plimbat puþin prin În scurt timp, cei doi s-au bucurie. gândul care o chinuia, iar
Ileana l-a ameþit cu chipul parcul din preajmã. Ileana i-a apropiat foarte mult unul de altul. O iubea enorm. Dupã ce- celelalte lucruri nu îi mai pãreau
sãu frumos. Dupã câteva schim- vorbit despre colegii ºi profesorii Dupã câteva luni, îºi puteau remonia fastuoasã de nuntã ºi- atât de importante. Pâna la
buri de vorbe din care au aflat de la facultate. Era studentã în spune orice fãrã suspiciuni. au propus sã devinã pãrinþi. Dar urmã, au divorþat. I-a dorit din tot
unul despre altul câte ceva, anul trei la filozofie. Viorel i-a Dacã aveau chef de plimbat, se zilele treceau ºi barza se lãsa sufletul lui Viorel sã poatã iubi
ºoferul a încetinit, a tras pe spus, în puþine cuvinte, ce face plimbau, daca doreau sa se aºteptatã. Au încercat sã con- din nou, sã întâlneascã o femeie
banda de margine, apoi s-a el ca inginer programator la sãrute, se sãrutau. Le plãcea la ceapã un copil, însã fãrã suc- dupã inima lui, care sa-i poatã
oprit. bancã, o muncã nu doar bine amândoi sã iasã noaptea în ces. Au fost nevoiþi sã meargã naºte copii. A plecat de la el
Am ajuns! Îmi pare rãu cã plãtitã, dar care îi aducea si oraº. Ce nebunie! Nu crezuse la medic. Au bãtut pragurile iubindu-l, trãind deja iubirea ca
drumul a fost aºa de scurt. Nu satisfactie. Într-un moment, în ca va veni ºi în viaþa lui o fatã cabinetelor medicale un an. pe o pacoste.
ai dori sã ieºi cu mine disearã timp ce se þineau de mânã, ea pentru care sã-ºi piardã capul. Analizele finale au arãtat cã Divorþul se pronuntase de
la o cafea? i-a spus cã încearcã niºte Avea tot felul de fluturaºi pe Ileana are o problemã ºi ºanse câteva luni, dar Viorel nu-ºi
Ileana a acceptat propu- sentimente ciudate de bucurie. inimã. Se cunoºteau, se sim- de a deveni mamã nu sunt. S- putea afla liniºtea. Cãsnicia lui
nerea. A mers seara cu Viorel Iar el i-a rãspuns cã întâlnirea i- þeau, se iubeau, se respectau. au întristat amândoi. Iar Ilieana cu Ileana durase numai trei ani.
la o cafenea din centrul oraºului a provocat o bucurie imensã. Ea devenise pentru el forþa era ºi mai necãjitã ºi se întreba: Chiar dacã se terminase fãrã
– local cu ambianþa relaxantã, Ziua de vineri în care s-au universului. Îl asculta, încerca „Oare de ce mi se întâmplã mie scandal, bãrbatul suferea cum-
cu chelneri perfecþi. În timp ce cunoscut a fost una superbã. sa-l susþinã, îi spunea ce crede. toate acestea?”. plit. O iubea ºi nu a crezut
o ajuta sã-ºi scoatã mantoul, Conveniserã sã se revadã peste Ziua în care a invitat-o în Era greu de înteles pentru ea, niciodatã cã povestea lor de
cavalerul a ramas mut. Dom- o zi. Viorel se îndragostise de apartamentul sãu a fost o care avea practic toate bunurile amor se va consuma atât de
niºoara era îmbrãcatã în haine Ileana. Aproape cã nu a închis sãrbãtoare pentru amândoi. pãmântului la picioare. Plângea. repede...
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
11 mai 20 18 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA 9.00. T/s “Sânge ºi tran- tãþi. 9.00. T/s “Sânge ºi 19.20. Tema zilei. 14.10., 19.50., 21.15. Documen- F.a. “Zahar Berkut”. 18.05.
LUNI, 14 MAI dafir”. 10.00., 21.00. trandafirul”. 10.00., 21.00. 15.45. RadioZiua. 14.50. tare. 10.00., 21.00. Pauzã Documentar. 19.00. Nou-
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. Pauzã în transmisiune. Pauzã în transmisiune. Amurguri. Destine. 15.45. în transmisiune. 13.40., tãþi. 20.00. Concert.
Buna dimineþa, Bucovina! 13.40., 19.20. Tema zilei. 13.40., 19.20. Tema zilei. Cum adicã? 16.10., 19.50., 19.20. Tema zilei. 14.10. DUMINICÃ, 20 MAI
7.30., 8.00., 13.30., 17.00., 14.10., 15.45. RadioZiua. 14.10., 15.45. RadioZiua. 20.15. Documentare. Radio ziua. 14.50. Univer- 7.00. Desene animate.
19.00., 20.40. Noutãþi. 14.50. Amurguri .Destine. 16.00, 16.30., 17.30., 17.10. Discuþie dificilã. sitatea publicã. 17.10. 8.00. Afiº cultural. 8.30.
9.00. Eneida. 10.00., 16.10., 19.50. Documen- 18.05., 19.50., 20.15. Do- 17.4o Cãlãtorii TV. 17.45. Scheme. 17.40. Istorie Bunã dimineaþa, Bucovina!
21.00. Pauzã în trans- tare. 17.10. La treabã. cumentare. 1.50. Istoria Noutãþi (în limba românã). desecretizatã. 9.30. Eneida. 10.00., 21.00.
misiune. 13.40. (în limba 17.35. Prolog la viaþã. desecretizatã. 17.10. Banii 18.00. Adevãruri veºnice (în SÂMBÃTÃ, 19 MAI Pauzã în transmisiune.
românã), 19.20. Tema zilei. 17.45. Noutãþi (în limba noºtri. limba românã). 18.30. La 7.00. Desene animate. 13.30. EdEra. 13.40., 19.30
14.10., 15.45. RadioZiua. ropmânã). 18.00. La noi în JOI, 17 MAI noi în Bucovina (în limba 8.00. Bunã dimineaþa, (în limba românã). Tema
14.50. Amurguri. Destine. Bucovina. (în limba româ- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35, românã). Bucovina! 9.30. Eneida. zilei. 14.10. Istorie desecre-
16.10., 17.10., 19.40. nã). 18.30. Adevãruri veº- “Bunã dimineaþa, Buco- VINERI, 18 MAI 10.00., 21.00. Pauzã în tizatã. 15.05. Divertisment.
Documentare. nice (în limba românã). vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. transmisiune. 13.30. Ed- 15.30. Universitatea publi-
MARÞI, 15 MAI MIERCURI, 16 MAI 13.30., 17.00., 19.00., “Bunã dimineaþa, Buco- Era. 13.40., 19.30. Tema cã. 16.20., 17.30., 20.00.
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., zilei. 14.10. Istorie dese- Documentare. 17.20. Wise
Buna dimineþa, Bucovina! “Bunã dimineaþa, Buco- “Sânge ºi trandafirul”. 13.30., 17.00., 19.00., cretizatã. 15.00. Diver- Cow. 18.40. Istoria dese-
7.30., 8.00., 13.30., 17.00., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 10.00., 21.00. Pauzã în 20.40. Noutãþi. 9.00., tisment. 15.10. RadioZiua. cretozatã. 20.50. Stop
19.00., 20.40. Noutãþi. 13.30., 19.00., 20.40. Nou- transmisiune. 13.40., 16.10., 16.30., 18.30., 16.05. Afiº cultural. 16.30. Fake.

LUNI, 14 MAI
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00. Perfect
imperfect. 12.00., 0.30.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 3.15. Tele-
jurnal. 14.55., 4.05. Vor-
beºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe unu.
17.30., 1.00. Întrebãri ºi
rãspunderi. 18.50. Poveºti
neºtiute ale muzeelor.
19.50. Drumul spre Lisa-
bona. 21.00. România 9.
22.30. Starea naþiei. 22.50.
Starea zilei. 0.30.Magazin
FIFA. 2.50. Pro Patria.
MARÞI, 15 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00., 3.15.
Telejurnal. 14.55., 0.25.,
4.05. Vorbeºte corect!
15.00., 16.05. Maghiara de
pe unu. 17.30., 1.30. Euro-
pa mea. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.
Poveºti neºtiute ale mu-
zeelor. 21.00., 1.00.2.50. În
grãdina Danei. România 9.
22.30., 23.00. Starea naþiei.
0.30. Creativ.
MIERCURI 16 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00. Per-
fect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05.
Convieþuiri. 17.30. Interes
general. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.
Poveºti neºtiute ale mu-
zeelor. 19.55., 22.55.
Starea zilei. 21.00., 1.30.
România 9. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 23.30., 2.25.
Documentar. 0.30. Zona
@. 2.50. Anchetele comi-
sarului Antonescu.
JOI 17 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.55., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00.,
2.00. Banii tãi. 18.30.,
19.35., 4.10. Pulsul zilei.
19.30. Poveºti neºtiute ale
muzeelor. 21.00., 1.00.
România 9. 22.30., 22.55.
Starea naþiei. 22.50. Starea
zilei. 23.30., 2.25. Docu-
mentar. 0.30. Drumul spre
Rusia. 2.50. M:A.I. aproape
de tine. 4.10. Pulsul zilei.
VINERI, 18 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.05. Tele-
jurnal. 14.55., 21.55., 4.20.
Vorbeºte corect! 15.00.
Fãrã etichetã. 16.05. Euro
polis. 17.30., 3.45. Cool-
tura. 18.00. Lumea azi.
18.35., 19.35. Pulsul zilei.
19.30. Poveºti neºtiute ale
muzeelor. 21.00. Docu-
mentar. 22.05. Istoria Cam-
pionatului Mondial de Fot-
bal. 23.35. Anchetele comi-
sarului Antonescu. 0.30.
Dosar România. 1.30. Pro-
fesioniºtii. 2.25. Exclusiv în
România.
SÂMBÃTÃ, 19 MAI
6.30. Zona@. 7.00. Filier
Fifa. 9.00. Creativ. 9.30.
M.A.I. aproape de tine.
10.00. Documentare.
11.00. Starea naþiei. 12.00.,
13.00., 14.30. Ediþie spe-
cialã. 15.00. Ora regelui.
16.00., 17.00., 21.00. Ve-
deta popularã. 18.00. Ex-
clusiv în România. 18.50,
2.35. Bucureºti, capitala re-
zistenþei româneºti. 18.55.
Teleenciclopedia. 19.50.,
3.05. Eusuntromânia.
23.00. Dosar România.
24.00. Starea naþiei. 24.00.
Filier Fifa.
DUMINICÃ, 20 MAI
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi.
8.10., 4.15. Universul cre-
dinþei. 9.30., 3.30. Pro
Patria. 10.00. În grãdina
Danei. 10.35., 12.00. Viaþa
satului. 11.50. Minutul de
agriculturã. 13.00. Tezaur
folcloric. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.,
1.55. Ultima ediþie. 15.30.,
24.00. Politicã ºi deli-
cateþuri. 16.30. Handbal.
18.00., 1.50. Bucureºti,
frontul invizibil. 18.10.
Lozul cel mare. 18.45.
Istoria cu Virgil. 19.00.
Profesori de milioane.
20.00. Telejurnal. 21.00.
Vedeta popularã. 23.00.,
3.25. Garantat 100%.

TVR-2
LUNI, 14 MAI
7.00., 8.50., 4.50. 5 minute
de istorie. 7.10. Teleserial
“Marele jaf al trenului”.
8.00., 2.40. Mic dejun cu
un campion. 9.00., 17.40.
Teleserial “Legenda dra-
gonilor”. 10.10. Ferma.
11.00. Gala umorului.
12.00. Documentare.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshopping.
14.00., 5.00. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
16.40., 4.00. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta! 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 21.10.
Destine ca-n filme. 22.00.
D-ale lu-Miticã. 23.10. T/s
“În numele legii”. 1.20.
Filmul de artã.
MARÞI, 15 MAI
7.00., 12.00. Documentare.
8.00., 20.00., 0.20. Câºtigã
România! 8.50., 22.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. Teleserial
“Legendele dragonilor”.
10.10., 16.40., 3.10. Femei
de 10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Destine ca-n filme. 13.00.,
19.00., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45., 4.10. Se
zice cã... 14.50. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E vre-
mea ta! 21.10. Film artistic
“Prietenie fatalã”. 23.10.
Teleserial “În numele legii”.
1.20. F.a. “Ecaterina din
Alexandria”.
MIERCURI, 16 MAI
7.00., 12.00. Documentare.
8.00., 20.00., 0.20. Câºtigã
România! 8.50., 22.50.,
3.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s “Legen-
dele dragonilor”. 10.10.,
16.40., 3.00. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 11.00., 2.50.
Cap Compas. 11.30. Naturã
ºi aventurã. 13.00., 19.00.,
4.05. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
24.00., 4.00. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.
F.a. “Johnny Oro”. 23.10. T/
s “În numele legii”. 1.20.
F.a. “Prietenie fatalã”. 4.55.
Naturã ºi aventurã.
JOI, 17 MAI
7.00., 12.00. Documentare.
8.00., 20.00., 0.20. Câºtigã
România! 8.50., 16.30.,
22.50., 3.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s “
Legendele dragonilor”.
10.10., 16.40., 3.00. Femei
de 10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Pescar hoinar. 11.30. Plim-
baþi ºi mâncaþi. 13.00.,
19.00., 2.10., 4.00.
Telejurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 23.45.,
4.00. Se zice cã... 15.00.
Cultura minoritãþilor. 18.50.
E vremea ta! 21.10., 1.20.
F.a. “Tatã ºi fiu”. 23.10. T/s
“În numele legii”. 2.50.
Poate nu ºtiai. 5.00. Desti-
ne ca-n filme.
VINERI, 18 MAI
7.00., 11.10., 12.00.,
15.40. Documentare. 8.00.
Câºtigã România! 8.50.,
4.50., 0.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Legendele dragonilor”.
10.10., 16.40. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Duelul pianelor. 13.00.,
19.00., 3.35. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
15.40., 1.10. Ieri. Azi.
Mâine. 18.50. E vremea ta!
20.00. Gala umorului.
21.10., 2.50. F.a. “Cãrãri
întortocheate”. 23.10., 3.00.
F.a. “Preþul zahãrului”.
4.40. Pescar hoinar. 5.00.
Mic dejun cu un campion.
SÂMBÃTÃ, 19 MAI
7.00., 11.10., 12.10.,
16.10., 18.00. Documetar.
8.00. Desene animate.
9.10. T/s “Racheta albã”.
9.50. Poate nu ºtiai. 10.00.,
3.10. Mic dejun cu un
campion. 11.00. D-ale lu-
Miticã. 12.00. Euromaxx.
12.30. Gala umorului.
13.20., 17.10., 21.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
13.30., 23.45. MotorVlog.
14.00., 5.00. Memorialul
Durerii. 15.00., 3.30. Cap
Compas. 15.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 16.00. Handbal.
17.30., 18.50. E vremea ta.
18.00. T/s “Misterele din
Glenwoold”. 19.00., 4.00.
Telejurnal. 20.10. Film
artistic. 22.10., 2.00. F.a.
“Glasul sângelui”. 0.20. F.a
“Preþul zahãrului ”.
DUMINICÃ, 20 MAI
7.00., 14.45., 21.45. 5
minute de istorie. 7.10.,
18.00. T/s “Misterele din
Glenwoold”. 8.00. Desene
animate. 9.00., 5.00. Fer-
ma. 10.00., 3.35. Pescar
hoinar. 10.30. Naturã ºi
aventurã. 11.00. Destine
ca-n filme. 12.00. Azi des-
pre mâine. 12.30. Sãnãtate
cu de toate. 13.10., 0.10.
F.a. “Cucoana Chiriþa”.
15.00., 2.00. Duelul pia-
nelor. 17.00., 3.30. D-ale lu-
Miticã. 18.50. E vremea ta!
19.00., 3.30. Telejurnal.
20.10., 2.40. F.a. “Sãptã-
mâna nebunilor”. 21.55.
Poate nu ºtiai. 22.10. F.a.
“Regina Margot”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.