Mătulescu Amalia Alexandra

TGHPIO, an I

STATELE DEZVOLTATE SI PROBLEMA MALNUTRIȚIEI

Termenul „malnutriție” se traduce prin „nutriție greșită”.

Malnutriția a devenit deja o problemă de ordin global. Această
afecțiune este considerată o epidemie tăcută la nivel mondial, căreia nu i se dă
importanța cuvenitî.
Malnutriția nu înseamnă neapărat hrană insuficientă, ci mai degrabă se
poate asocia cu hrana neadecvată, adică acea hrană care nu conține vitaminele
şi elementele nutritive necesare unei persoane pentru a se dezvolta firesc şi
sănătos. Pentru a asocia malnutriția cu una din definițiile de mai sus, trebuie
sa facem diferența între ipoteza statelor sub-dezvoltate şi ipoteza statelor
dezvoltate. În cazul statelor sub-dezoltate, automat malnutriția se asociază cu
lipsa hranei, pe când în statele dezvoltate, termenul de malnutriție este asociat
cu lipsa calității hranei, de regulă. Un corp hrănit necorespunzător nu are o
imunitate puternică, așadar este mult mai vulnerabil în fața bolilor, care
uneori pot duce și la deces.
Malnutriția este în definitiv o afecțiune care constă în cantitatea
insuficientă de substanțe nutritive de care are nevoie o persoană. Nutriţioniştii
includ în termenul de malnutriţie şi stările de obezitate, nu numai subnutriţia.
La ora actuală, malnutriția afectează oameni din multe țări. În primul
rând cele mai afectate țări sunt cele slab dezvoltate, unde malnutriția este
asociată cu foametea sau insuficiența hranei, principala cauză fiind sărăcia.
Poate chiar paradoxal, însă malnutriția afectează și statele dezvoltate. Aici
malnutriția este asociată cu hrana care, deși este suficientă, aceasta nu deține

1
 Mătulescu Amalia Alexandra
TGHPIO, an I
resurse insuficiente de vitamine şi nutrienți necesari persoanelor pentru a se
dezvolta sănătos şi a avea un sistem imunitar puternic.
Se spune că trăim în secolul vitezei unde totul este făcut pe principiul
„repede-nainte”. Acest „tot” include inclusiv felul în care persoanele se
hrănesc. Mâncarea de tip fast-food/junck-food este cea mai comodă şi cea mai
la îndemanână. Problema este însă că puține persoane realizează consecințele
extrem de dăunătoare pe care acest tip de hrană la poate genera la nivelul
organismului uman, expunându-și chiar şi copiii, de la vârste fragede,
hrănindu-i cu acest tip de mâncare non-nutritivă.
De asemenea, în țările bogate și industrializate, malnutriția este de
obicei cauzată de: o dietă saracă, problemele legate de saănătatea mintală,
problemele legate de mobilitatea persoanei, bolile digestive şi afecțiunile
stomacului şi alcoolism.
Se pune accentul foarte multe pe procesul de import-export al hranei,
iar alimentele pentru a fi exportate şi a putea ajunge la destinație în condiții
optime, trebuie tratate cu substanțe care le scad considerabil calitatea, sau
chiar le fac să fie nocive.
În tările dezvoltate, unde hrana este suficientă, malnutriția ia forma
obezității.
Privită din punctul de vedere al prezenței ei în statele dezvoltate,
problema malnutriției care este deja privită ca o calamitate la nivel mondial
are mai multe cauze şi aspecte. De exemplu, în SUA30 milioane (10%) de
persoane sunt afectate de această problemă, din cauza decalajului mare al
veniturilor. Aproximativ 76 % din acest număr sunt americani de culoare,
problema având şi un caracter rasial. Prin urmare, problema alimentară este
una social-economică şi politică. De asemenea, SUA este în vizor din punct
de vedere al creșterii incidenței malnutriției, unde imunitatea celulară scăzută
produsă de malnutriție favorizează sensibilitatea crescută la infecţii, care
agravează deficitul iniţial, infecţia fiind adesea cea care produce decesul. În

2
 Mătulescu Amalia Alexandra
TGHPIO, an I
statele dezvoltate, una dintre principalele cauze ale malnutriției este reducerea
intensivă a suprafețelor agricole din cauza presunii demografice.
În țările dezvoltate, consecințele unei alimentații slabe în energie pot fi
văzute la persoanele suferinde de anorexie nervoasă și câteodată, în randul
populației îmbătranite. În aceste țări, forma cea mai comună a malnutriției
este supranutriția, de exemplu, obsesia. Obsesia crește riscul de boli cum ar fi
bolile de inima sau diabetul.
Dacă din alimentația unui individ lipsesc elementele nutritive, el sau ea
vor dezvolta, în final, simptome de deficiență. Bolile de deficiență sunt adesea
asociate lipsei vitaminelor sau a mineralelor. Majoritatea sunt rare în tarile
dezvoltate. De fapt, este mai comun ca în aceste tari sa se intalneasca
probleme de sanatate cauzate de hranire exesiva. Efectele deficientei de
elemente nutritive pot fi severe şi pot avea un efect tare asupra morbiditatii şi
a mortalitatii în tarile în curs de dezvoltare unde aceasta este raspandita.
Recapitulând, constatăm că în țările dezvoltate principalele cauze ale
malnutriției sunt:

- Timpul insuficient al unei persoane în rutina zilnică;

- Contrastele cauzate de diferențele vizibile de venituri;
- Cauze rasiale;
- Reducerea suprafețelor terenurilor agricole;
- Probleme de sănătate;
- Cauze de ordin social, economic, cultural și de mediu (exemplul Emiratelor
Arabe Unite, unde femeia este discriminata)
- Lipsa de informare;
- Alimentația modernă;
- Repartizarea din punct de vedere geografic al hranei (în sensul zonelor
propice pentru creșterea anumitor plante) nu coincide cu repartizarea
demografică;

3
 Mătulescu Amalia Alexandra
TGHPIO, an I
Consecințele directe ale malnutriției sunt reprezentate de apariția
bolilor cu mai multă usurință. Aceste boli pot duce fără mare greutate la
deces. Malnutriția și foametea iau viețile a 3,5 milioane de copii în fiecare an,
deși sunt cauze care pot fi absolut prevenite. Malnutriția scade, de asemenea
rata fertilității, problemă care afectează direct demografia statelor. Cei mai
expuși malnutriției sunt copiii, întrucât primele luni din viată ales acestora
sunt decisive pentru ei.
O soluție eficientă ar putea fi demararea unor campanii de informare a
oamenilor cu privire la consecințele deosebit de grave pe care malnutriția le
poate avea pentru ei.
Problema statelor dezvoltate este aceea că se pune accentul pe cantitate,
ci nu pe calitate. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că jumătate din
populația bogată a planetei suferă de malnutriție.
În consecință, este oficial faptul că malnutrția este o problema la scară
mondială deja, dar căreia din păcate i se acordă minimul de atenție. Deși în
mod normal această afecțiune ar trebui sa afecteze predominant statele sub-
dezvoltate sau în curs de dezvoltare, malnutriția este tot mai des întâlnită şi în
statele dezvoltate, unde produce efecte pe care prea puțini le conștientiezează.
Din această cauză lupta cu această afecțiune nebagată în seamă este una slabă.