1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

AMIEL:
“CÃUTÃM
CEEA CE
FUGE
DE NOI
ªI FUGIM
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ DE CEEA CE
Anul 23. Nr. 19 (1.154) Vineri, 18 mai 2018 Difuzare prin abonament NE CAUTÔ.
Caleidoscop informativ Evenimentul sãptãmânii
AUTOPASUL NE SALVEAZÃ Doina BOJESCU
Proprietarii firmelor private de transport urban din
Cernãuþi iarãºi s-au pus pe grevã. De câteva luni bune
aceºtia revendicã majorarea tarifelor de cãlãtorie, însã
autoritãþile nu le dau voie. Dacã nici acum nu li se va
PORTUL POPULAR –
ZESTREA CEA MAI SCUMPÃ
permite scumpirea biletelor mãcar cu o grivnã, ei
ameninþã sã nu vor ieºi pe linie.
Primarul ne îndeamnã sã ne deplasãm fiecare cum

A NEAMULUI ROMÂNESC
poate. Cel mai bine cu autopasul.
EGALITATE LA FESTIVALURI
Pentru ziua de 19 mai la Cernãuþi este anunþatã
deschiderea primului “festival al egalitãþii”. Dupã atâtea
intimidãri ºi acuzaþii de separatism la adresa ne-
ucrainenilor, dupã trecerea masivã a ºcolilor naþionale
D uminica
trecutã, la
Cernãuþi, s-au adu-
decurs sub genericul „Cântec, joc ºi voie bunã”,
amintind despre împlinirea a patru ani de la deschiderea
Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” în inima
la limba ucraineanã, iatã c㠓vlada” ºi-a amintit cã în nat sute de români Cernãuþiului ºi prima ediþie a Paradei Portului Popular
þarã existã ºi alte naþionalitãþi. din cele patru raioa- Românesc.
Cineva spunea cã egalitate adevãratã nu existã ne cu populaþie Cuvinte de salut pentru participanþi ºi oaspeþi au
nici la cimitir. În Ucraina existã, la festivaluri! c o m p a c t ã rostit dl Vasile Tãrâþeanu, preºedintele Centrului
Cultural Român
MARINA A VÃZUT BUCOVINA românesc㠖 Storo-
jineþ, Hliboca, Herþa ”Eudoxiu Hurmu-
Sãptãmâna trecutã în regiunea Cernãuþi s-a aflat zachi”, ºi Excelenþa
ºi Noua Suliþa, la
“într-o vizitã de lucru” prima doamnã a Ucrainei Marina Sa, dna Eleonora
Parada Portului Po-
Poroºenko. Însoþitã înalþi demnitari locali, ea a vizitat Moldovan, Consul
pular Românesc,
fosta reºedinþã a mitropoliþilor bucovineni, iar General al României
ediþia a IV-a. De la
preºedintele Consiliului regional Ivan Muntean i-a la Cernãuþi, care au
mic la mare, îmbrã-
arãtat casa deputatului poporului Maxim Burbak. subliniat valoarea
caþi în port strãmo-
Vizita a demonstrat cã în Ucraina toþi lucreazã, portului ºi tradiþiilor
ºesc, moºtenitorii
chiar ºi soþia preºedintelui þãrii. strãmoºeºti. Par-
celor mai scumpe daruri ale strãbunilor noºtri, cântecul,
PARALELE ªI MANUALELE strigãturile, dansurile ºi tradiþia, cu rãdãcini încã de la ticipanþii au primit un
A fost rodnicã ºi vizita altui demnitar din capitalã daci, care simbolizeazã codul genetic al neamului frumos mesaj de feli-
în regiunea Cernãuþi. Este vorba de Pavlo Hobzei, nostru, au defilat mândru pe fosta stradã Domneacsã citare ºi din partea
adjunct al ministrului învãþãmântului ºi ºtiinþei, care a din Cernãuþi. Au venit de la Cupca, din suburbia Parlamenului Repu-
declarat cã statul n-are bani pentru manuale ºcolare cernãuþeanã Roºa, de la Gimnaziul din Crasna (director blicii Moldova. Spre
în limbile minoritãþilor, s-a fotografiat cu o armã în Gheorghe Mitric, deputat în Consiliul regional Cernãuþi), deosebire de ediþiile
mijocul elevilor herþeni ºi a plecat mulþumit. de la ºcoala româ- precedente, la sãr-
De la o vreme tot mai mulþi demnitari o þin una ºi neascã ºi cea ucrai- bãtoarea de dumi-
bunã: nu-s bani, nu-s bani, nu-s bani! neanã din Ciudei, nicã n-au fost pre-
UNDE-I URà – NU-I CULTURà ansamblul „Mugurel” zente oficilitãþile uc-
din Pãtrãuþii de Jos rainene – nici primarul oraºului Cernãuþi Oleksii
La Secureni, dupã depunerea cununelor ºi jerbelor
(conducãtoare Lari- Kaspruk, nici reprezentanþi de la Administraþia
de flori la monumentul luptãtorilor contra fascismului,
sa Popescu Che- Regionalã de Stat ºi Consiliul Regional, deºi au fost
funcþionari din administraþia raionalã de stat au adunat
dic), ansamblul „Iz- invitaþi ºi aºteptaþi.
toate florile ºi le-au aruncat. Doar unul preºedintele
voraºul” de la Rop- O ploiþã mãnoasã de primãvarã, cu puþinã grindinã,
Consiliului orãºenesc ºi-a luat inima-n dinþi ºi a sesizat
cea (conducãtoare a stropit strada Domneascã, dar oamenii au rãmas tot
organele securitãþii de stat.
Victoria Costinean), atât de fericiþi, n-au
Buruiana urii înãbuºã germenii culturii, ºi de la
ansamblul „Tãlãn- încetat sã cânte ºi
asta ni se va trage toatã pierzania.
cuþa” de la Opriºeni sã danseze, fiind
ZÃU NU-I RÃU SÃ FII EVREU (conducãtoare Vero- încurajaþi de dna
Numãrul doritorilor de a-ºi da copiii sã înveþe la nica Rusu), colec- profesoara Larisa
ºcoala evreiascã nr. 41 din Cernãuþi este de câteva tive din localitãþile Jar ºi prezenta-
ori mai mare decât posibilitãþile ºcolii. Direcþia ºcolii Boian, Mahala, Vo- toarea Carolina
deja a primit peste 80 de cereri. Prima condiþie este loca, Horbova etc., Jitaru.
ca aspiranþii sã aibã rãdãcini evreieºti ºi mulþi pãrinþi precum ºi un grup În mod cert, dacã
prezintã acte false. etnofolcloric ucrainean din regiunea Cernãuþi, toþi portul românesc ar
Zãu nu-i rãu sã fii evreu, dacã ºcoala evreiascã demonstrând cu mândrie portul popular autentic, avea glas, am afla din
din Cernãuþi este atât de solicitatã. fãcând parte din colective de artiºti amatori, ansambluri spusele lui povestea
NU-L RÂNESC, ÎL OCOLESC etnofolclorice ºi coregrafice, fanfare ºi orchestre de fascinantã a unui
Dupã ce au instalat o conductã de gaze, meºterii instrumente populare, prezentând cultura ºi tradiþiile, neam ºi a unui pã-
au lãsat, vorba ceea, o movilã de rahat în urma lor cântecele, dansurile ºi strigãturile. mânt aflate într-o
chiar în faþa cinematografului “Cernãuþi”. De atunci toþi Din România au venit oaspeþi deosebiþi: un ansamblu legãturã atât de strân-
îl ocolesc, dar nu-l rânesc. În acelaºi timp ziarele de la Vatra Moldoviþei ºi renumita interpretã Angelica sã unul de celãlalt,
scriu patetic cât de încântaþi sunt oaspeþii strãini ºi Flutur, comoara culturalã a huþulilor din Obcinile încât conexiunea din-
tot soiul de demnitari de frumuseþea oraºului. Bucovinei, precum ºi ansambluri din raionul Briceni, tre acestea poate
Probabil, îl admirã din cabinetele înalte, cãci numai Republica Moldova. Au fost prezente delegaþii din partea defini cel mai bine no-
de la înãlþime rahatul nu se vede. Primãriei Bucureºti ºi de la Suceava. Sãrbãtoarea a þiunea de statornicie.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Centenarul Marii Uniri

AMINTIRI ªI FAPTE DIN TRECUT

Scrisoarea lui Ilie Lãzãr cãtre ªerban Flondor
(Sfârºit. Începutul în nr. 18 (153)
din 11 mai a.c.)
Înaintând ºi pãstrând cea mai perfectã liniºte ºi
disciplinã, la un moment dat observ cã între Troscianeþ
ºi Vapniarca, într-o comunã Dimidovca, o mulþime de
þãrani cu cãruþe jefuiau o mare magazie de grâne.
Vãzând aceasta, ne-am gândit cã oare operaþiunea
noastrã riscantã n-ar necesita ºi ceva bani? Gândul
fapt s-a fãcut. Pe loc am oprit trenul, am dat ordin
soldaþilor sã înconjure magazia ºi fiecare soldat sã
vândã ca dintr-a lui.
În cel mult o orã tot grâul s-a vândut ºi fiecare soldat
s-a ales cu bani suficienþi. În circulaþie erau atunci
bancnote albe “Kerenski”. Ajunºi în gara Smerinca, am
fost dirijaþi pe linia Kiev. Vãzând pericolul, am luat
contact cu funcþionarul principal plãtindu-i 8.000 ruble
ºi imediat ne-a dirijat spre Moghilev. Reuºind aceastã
manevrã, am ajuns la graniþa Basarabiei. Aici, niºte
gãrzi civile cãutau sã ne dezarmeze. Imediat m-am
dat jos de pe locomotivã însoþit de câþiva soldaþi ºi foarte
energic le-am pus în vedere cã dacã trag dupã tren,
opresc imediat ºi dau foc oraºului. În urma acestei
discuþii am ieºit din garã fãrã nici o dificultate.
Astfel am reuºit sã ajungem cu acest tren rusesc cu
linie largã pânã la Noua Suliþã. Nefiindu-ne posibil sã
mai înaintãm, ne-am dat jos. Aici, pe pãmântul lui ªtefan
Vodã cel Mare, le-am vorbit soldaþilor, care entuziasmaþi
au subliniat cele spuse de mine cu cântecul „Deºteaptã-
te, Române”. Dupã aceasta, ne-am consultat cu toþii
împreunã, ce sã facem? Eu singur mi-am lepãdat
insignele gradului de ofiþer, în faþa soldaþilor. Le-am spus
cã atunci când mi-am pus în gând sã dezertez am crezut
cã trebuie sã ne predãm armatei române, care se afla
deja în Basarabia. Soldaþii mei au hotãrât sã mergem
în marº forþat pânã la Cernãuþi.
Am procedat conform dorinþei lor. Dupã câteva ore
am sosit în piaþa oraºului Cernãuþi. Aici am dat ordin
sã se punã puºtile în piramidã, fiecare sã se
aprovizioneze ºi sã se odihneascã. Eu circulam tot
timpul în sus ºi în jos, în jurul lor. La un moment dat se
apropie de mine un domn ºi se prezintã: „Sunt profesorul
Sextil Puºcariu”. Îi rãspund: „Mã numesc Ilie Lazãr, de
fel din Maramureº, iar soldaþii mei sunt toþi români
bãnãþeni din regimentul 8 honvezi din Lugoj”. Îi arãt
situaþia noastrã, cum am dezertat ºi cã intenþionãm sã
ne predãm armatei române, dar cã, la dorinþa soldaþilor
mei, am venit pânã la Cernãuþi.
Domnul profesor Sextil Puºcariu îmi spuse
urmãtoarele: „Oraºul este ocupat de vreo 700 de
galiþieni care jefuiesc cazãrmile ºi periferia oraºului,
duc lucruri de mare valoare spre Sniatin (Grigore Ghica
Vodã de mai târziu). Toþi românii sunt ascunºi prin pivniþe
ºi poduri de case ºi ne este teamã cã ne vor duce ca
ostatici în Galiþia. Asta fiind situaþia, dupã ce m-am
informat cine sunteþi, vã rog sã ne daþi o mânã de ajutor”.
I-am rãspuns: „La dispoziþia Domniei Voastre, cu cea
mai mare plãcere ºi bucurie”. Am rugat pe dl profesor
Puºcariu cã, dacã se gãsesc câþiva ofiþeri din
regimentul local austriac în care domnia-sa are
încredere, sã vinã imediat ºi sã-mi ia soldaþii în grupuri
de câte 15-20 de oameni sã-i concentrãm într-o curte
sau într-o salã mare. Dupã cel mult o orã, toþi soldaþii
mei au fost conduºi într-o salã de cinematograf, unde
le-au vorbit profesorul Puºcariu, locotenentul Dan ºi
eu. Le-am arãtat situaþia din oraº ºi le-am cerut
ascultare ºi supunere.
În acea noapte, de teamã cã a intrat armata românã,
s-au stins luminile în tot oraºul; alergau disperaþi cãruþe
ºi cãlãreþi, toþi grãbiþi, mai furau câte ceva ºi duceau
totul spre Sniatin. A doua zi unitatea mea era singura
forþã armatã din întreg oraºul. Bandele venite din Galiþia
erau conduse de doi foºti ofiþeri din armata austriacã:
Maier ºi Vorobetz, cu care ne-am rãfuit la 16 ianuarie
1919, când au ocupat ºi oraºul Sighetu-Maramureº.
Lupta de la Sighet este un alt capitol.
Dupã cazarea soldaþilor mei, însoþit de fosta mea
ordonanþã Alexandru Iorga, am tras la hotelul din centru,
în imediatã apropiere de soldaþi. Hotelul se numea „La
Pajura Neagr㔠(Schwarzer Adler). Aici am primit vizitele
mai multor români: Isopescu-Grecul, V. Budnãrescu,
prof. Gheorghiu, dr. Lupu, prof. Procopovici, Tarangul,
Hahon, Tarnevschi ºi mulþi alþii. Dl. prof. Gheorghiu a
venit ºi cu propunerea sã mã mut la domnia-sa. Am
primit invitaþia ºi tot timpul ºederii la Cernãuþi am stat
la dânsul. Dupã ieºirea galiþienilor din oraº, ne-am dus
în grup la bãtrânul Mitropolit Vladimir Repta, care ne-a
primit pãrinteºte. Dupã ce am ieºit de la mitropolit, am
hotãrât „sã preluãm imperiul”.
Într-o maºinã ne-am urcat vreo cinci tineri ºi cu noi
ºi fostul senator ºi primar de mai târziu al Cernãuþilor:
Nicu Flondor. Eu, cu un steag tricolor în mânã, tot timpul
eram cãlare pe motorul maºinii. În aceastã formaþie
ne-am dus la comandamentul jandarmeriei bucovinene
din timpul rãzboiului, generalul Fischer, cãruia dl. Nicu
Flondor i s-a adresat în limba germanã, somându-l ca
imediat sã predea jandarmeria locotenentului Dan.
De aici am plecat la poliþie, unde am instalat pe un
domn Tarangul, iar pe urmã ne-am dus la Tribunal, unde
am instalat ca preºedinte pe un domn Ion Hahon. Dupã
aceste acþiuni rapide, eu ºi un tânãr ardelean cu numele
Nicoarã, de fel din Arad, ne-am urcat pe acoperiºul
Primãriei ºi am înfipt primul steag românesc tricolor,
dupã 174 de ani. Ca primar am instalat pe un domn
profesor preot ?andru. Întreaga populaþie româneascã
a oraºului care se gãsea în faþa primãriei aplauda ºi
cânta cântece patriotice.
Din toþi banii Kerenski ce aveam din vânzarea grâului
de la Dimidovca, am cumpãrat toate florile din piaþa
oraºului, oferindu-le femeilor române din Cernãuþi,
rugându-le sã batã cu flori armata românã, a cãrei intrare
era aºteptatã. Corul Mitropoliei cânta în permanenþã
cântece patriotice. Iancu Flondor, preºedintele
partidului naþional român, a dat dispoziþii ca
intelectualitatea oraºului, în haine de sãrbãtoare, sã-l
primeascã în casa naþionalã pe generalul comandant
al armatei române.
Vãzând cã armata românã întârzie, dupã trei zile
de aºteptare, aceiaºi tineri, în frunte cu Nicu Flondor,
ne-am dus în întâmpinarea ei. Eu tot timpul eram cu
steagul în mânã ºi cãlare pe motorul automobilului. La
vreo 60 km distanþã, într-o garã, am dat de domnul
general Zadic, comandantul Diviziei a 8-a, care þinea
raport cu ofiþerii.
Ne-am prezentat cu toþii, i-am raportat situaþia din
oraº ºi l-am rugat sã-ºi facã intrarea deoarece populaþia
de trei zile este în stradã ºi aºteaptã. Dupã acest prim
contact ne-am reîntors, aducând rãspunsul generalului.
A patra zi a sosit în suburbia oraºului, la Ceahor,
regimentul 29 Dorohoi, de sub comanda colonelului
Gheorghiu, pe care l-am gãsit seara fãcând planul intrãrii
armatei în oraº. Alãturi de dl. general era ºeful de Stat
major al diviziei, lt. colonelul Rovinaru, iar eu înainte.
Am trecut pe lângã primãrie, pe care fâlfâia steagul
tricolor, ºi ne-am oprit alãturi, în faþa casei naþionale.
Când ne-am dat jos din maºinã, generalul a fost
bãtut cu flori de cãtre doamnele române, iar eu l-am
ridicat pe umeri ºi în bãtaia florilor l-am urcat sus la
etaj, unde a fost primit de toþi intelectualii în frunte cu
Iancu Flondor, care, îmbrãþiºându-l, a început cam aºa:
„Daþi-mi voie, domnule general, sã ne îmbrãþiºãm ca
doi fraþi care nu s-au vãzut de 175 de ani…” Toþi cei de
faþã au manifestat cãlduros.
Dupã cele mai sus arãtate, armata ºi-a urmat
programul, iar celelalte probleme s-au rezolvat în timp,
dupã indicaþiunile primite de la Bucureºti. Marea
Adunare Naþionalã abia la 28 noiembrie 1918 a votat
unirea Bucovinei cu Patria Mamã, în sala de marmorã
a Mitropoliei. Adunarea a fost prezidatã de venerabilul
Dionisie Bejan, iar moþiunea prezentatã de cãtre
preºedintele Partidului Naþional, Iancu Flondor, a fost
votatã cu nespus entuziasm.
Dupã toate aceste mãreþe evenimente am mai stat
câteva zile la Cernãuþi, de unde am plecat prin Iacobeni-
Cârlibaba spre Maramureº, iar soldaþii mei în mare
majoritate au plecat prin Vechiul Regat acasã, în Banat.
Ajuns la Borºa în Maramureº, am aflat despre
prãbuºirea frontului italian ºi convocarea Adunãrii de la
Alba Iulia, la care am avut cinstea sã particip ca votant
oficial în numele Maramureºului.
De la Alba Iulia am avut fericirea sã însoþesc, fãcând
parte din gardã, delegaþia care a prezentat la Bucureºti
Actul Unirii.
Cluj, 1 septembrie 1964.
dr. Ilie Lazãr”.

Fãuritori de frumos
Eleonora SCHIPOR
MEªTERIÞÃ HARNICÃ ªI PRICEPUTÃ
A
ºa este doamna Maria
Vatamanescu din Pãtrãuþii de
Jos, raionul Storojineþ, o femeie cu mâini
Toate sunt deosebite ºi te fascineazã
prin frumuseþea ºi mãiestria cu care au
fost cusute. Are ºi maºinã de cusut de
de aur. Ea ºtie sã facã lucruri frumoase care se foloseºte atunci când are
ºi necesare. Am descoperit în casa ei nevoie.
icoane ºi tablouri cusute cu mãrgele, cu Mi-a mãrturisit cã multe din aceste
o mãiestrie deosebitã. M-au impresionat frumuseþi le coase în Italia, unde ºi-a
mai ales icoanele. A cusut ºi mai coase gãsit de lucru de vreo trei ani ºi ceva.
ºtergare, nãframe. Toate sunt frumoase, Îngrijind de bãtrânele de acolo, coase
încântã privirile. M-au impresionat mai tot timpul, astfel îi mai trece ºi dorul de
ales ºtergarele cusute anume pentru casã, de cei dragi, de sat. Reparaþiile câte ceva din cele fãcute de ea, acum
Sfintele Paºti fãcute în ultma vreme au fost costi- le face mai mult pentru sine ºi pentru
În afarã de icoane ºi tablouri, sitoare, de aceea a fost nevoitã sã plece membri familiei.
doamna Maria mai coase rochii ºi la câºtig peste hotare. Nu ne rãmâne decât sã-i dorim
cãmãºi. În deosebi mi-au plãcut rochiile Am mai descoperit în camerele deja meºteriþei Maria Vatamanescu din
de diferite culori, pe care le îmbracã la frumos reparate ºi aranjate copaci Pãtrãuþii de Jos succes, rãbdare,
bisericã, nunþi, cumetrii, hramuri sau decorativi confecþionaþi tot de mâinile ei sãnãtate ºi acelaºi optimism de care a
alte ceremonii religioase sau de familie. harnice ºi pricepute. Cândva mai vindea dat dovadã întotdeauna.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 18 mai 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Culturã fãrã frontiere Proiecte de parteneriat

Doina BOJESCU ÎNTRU PROMOVAREA
NOSTALGIA DUPÃ EUGEN IONESCU MOªTENIRII CULTURALE
Î n zilele de 6 ºi 7 mai, o delegaþie de profesori ºi scriitori

Î n ziua de 14 mai, fondatori, alãturi de alþi din judeþul Bacãu a vizitat mai multe localitãþi româneºti
la Universitatea studenþi, la cenaclul din regiunea Cernãuþi. Din delegaþia din România au fãcut
din Cernãuþi, Facultatea Facultãþii de Litere „Ate- parte Dumitru Brãneanu, consilier judeþean ºi preºedinte al
de Litere, Centrul de lier postmodern”. A Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bacãu, profesorii Cãlin
Filologie Comparatã urmat masteratul de Boambã, Iulian Benchea, jurnalistul Mircea Merticariu,
„Grigore Bostan”, în Teorie a Literaturii ºi preotul Constantin Abageru, cu împuternicirea Proto-
contextul proiectului Literaturã Comparatã al popiatului Bacãu ºi a Arhiepiscopiei Romanului ºi Bacãului.
„Valori culturale euro- aceleiaºi universitãþi ºi La ºcolile din Ostriþa, Mahala ºi Ceahor oaspeþii au fãcut
pene”, a avut loc con- al Universitãþii din Bur- o donaþie de carte românescã, abecedare ºi cãrþi pentru
ferinþa „Nostalgie de gundia (Dijon, Franþa). copiii din învãþãmântul primar ºi gimnazial. Au fost încheiate
Eugene Ionesco”, fiind În present este docto- parteneriate de colaborare între Colegiul Naþional „Vasile
organizatã de doamna rand în cadrul Univer- Alecsandri“, reprezentat de directorul Cãlin Boambã, ºi
profesoarã dr. doc. Lora Bostan ºi susþinutã de drd. sitãþii „Paris IV-Sorbonne” (Franþa), cu o tezã despre ºcolile din Vancicãuþii Mari, Ceahor, Ostriþa ºi Mahala, în
Darie Ducan de la Sorbonne Universite. La conferinþã teatrul lui Eugen Ionescu ºi al lui Harold Pinter. A cadrul proiectului „Promovarea moºtenirii culturale”, prin care
au fost prezenþi dl consul Aurelian Ruginã, cu un publicat poezie, dramaturgie, criticã literarã, eseu în se vizeazã conservarea limbii române în regiunea Cernãuþi.
mesaj de salut din partea Consulatului General al publicaþii din România, Canada, SUA, Germania, De asemenea, domnul profesor Pricopie Miticã, preºedinte
României la Cernãuþi, dl Vasile Tãrâþeanu, preºe- Italia, Spania, Franþa. De asemenea susþine al Asociaþiei Despãrþãmântul Astra „Vasile Alecsandri”,
dintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hur- spectacole de performance poetic în diverse oraºe Bacãu, a demarat organizarea unor tabere ºi acþiuni culturale
muzachi” din Cernãuþi, profesori universitari, studenþi din þarã ºi din strãinãtate (Bucureºti, Cluj-Napoca, pentru românii din Ucraina.
de la Catedra de Filologie Românã ºi Clasicã, Iaºi, Braºov, Paris, Dijon, Madrid, Montreal etc.). A Primarul comunei Mahala dna Elena Nandriº, care
jurnaliºti. scris circa 25 de cãrþi de poezie ºi criticã literarã. conduce una dintre cele mai mari localitãþi româneºti din
Darie Ducan este un poet român din tânãra În dupã-amiaza zileri de 14 mai, Centrul Cultural regiune, a iniþiat mai multe proiecte, parteneriate ºi înfrãþiri
generaþie. La numai 19 ani a devenit membru al Uniunii „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuþi de asemenea a cu localitãþile din România, cu impact în viitor.
Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca. Între anii organizat o întâlnire cu Darie Ducan, în cadrul cãreia Delegaþia a avut întâniri ºi cu reprezentanþii unor
2004-2009 a participat, numãrându-se printre au avut loc un recital de poezie ºi lansare de carte. asociaþii culturale, care þin aprinsã flacãra românismului
în regiune. La sediul Societãþii pentru Culturã Ro-
File de calendar mâneasc㠄Mihai Eminescu“ din Cernãuþi oamenii de
culturã din Bacãu au fost bine primiþi de membrii Corului
„Dragoº Vodã”, condus de dirijorul Dumitru Caulea, iar la

VASILE ALECSANDRI Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi“ din

Cernãuþi – de preºedintele Vasile Tãrâþeanu, poet ºi
membru de onoare al Academiei Române.
200 de ani de la naºterea scriitorului În urmãtoarea perioadã, în zilele de 19-21 mai, Corul

P oetul, prozatorul ºi
dramaturgul Vasile Alec-
sandri s-a nãscut la 14 iunie (21
inspirate din poezia popular㠖
Doinele. Al doilea grup – Lãcrã-
mioare, Suvenire (1853), Mãrgã-
„Dragoº Vod㓠al românilor din regiunea Cernãuþi este
invitat în judeþul Bacãu, în comuna Solonþ, la Festivalul
„Nedeia de la Pãdurãreni”, organizat de preotul Irinel
iulie) 1818/1821, la Bacãu. Provine ritarele (1863). Cernat, coordonator al Ansamblului „Florile din Cucuieþi”.
dintr-o familie boiereasc㠖 fiu al Deceniul al ºaptelea al sec. XIX La eveniment este aºteptat ºi primarul localitãþii Ceahor.
medelnicerului Vasile Alecsandri ºi reprezintã un moment de cotiturã
al Elenei, nãscutã Cozoni. în viaþa lui Vasile Alecsandri.
Pãrinþii sunt oameni cu stare ºi Pastelurile, Legendele ºi Ostaºii
îi vor asigura o creºtere aleasã. noºtri lãrgesc ºi aprofundeazã
Primele lecþii le ia de la un dascãl inspiraþia folcloricã, ce va rãmâne
grec, între anii 1826-1827, apoi în 1882 este ales preºedinte al secþiei una din constantele creaþiei sale.
casa pãrinteascã învaþã cu cãlu- literare a Academiei; este numit Vasile Alecsandri este primul
gãrul maramureºean Gherman vicepreºedinte al Senatului (1884); scriitor român premiat în strãinã-
Vida, profesor la Seminarul de la ministru plenipotenþiar al României tate. Acest mare succes era
Socola. În 1828-1834 îºi continuã la Paris (1885), post pe care îl consemnat în anul 1878, la un
studiile la pensionul francez al lui deþine pânã la moarte. concurs de poezie desfãºurat în
Victor Cuènim, unde îl are coleg A fost unul dintre fruntaºii oraºul francez Montpellier. Poezia
pe Mihail Kogãlniceanu. κi ia miºcãrii revoluþionare din Moldova, sa Cântecul gintei latine a fost
bacalaureatul în litere (1835). redactând, împreunã cu Mihail declaratã cea mai frumoasã crea-
Încearcã, pe rând, Facultatea de Kogãlniceanu, Dorinþele partidei þie, autorul primind o cupã. Juriul,
Medicinã, Facultatea de Drept, naþionale din Moldova – principalul în frunte cu poetul francez Mistral,
ªcoala de drumuri ºi poduri. manifest al revoluþionarilor moldo- acordã scriitorului român locul
Susþine examenul de ºtiinþe, dar veni. Debutul literar ºi-l face în întâi, iar în 1881 i se decerneazã
cade ºi renunþã la studii univer- revista „Dacia literar㔠cu nuvela Marele Premiu „Nãsturel-Herãscu” Mai mulþi profesori ºi oameni de culturã din regiunea
sitare. Din aceºti ani avem primele Buchetiera de la Florenþa. Vasile al Academiei Române pentru Cernãuþi sunt invitaþi la Conferinþa Naþionalã a Bibliotecilor
încercãri literare – poezii în limba Alecsandri a scris volume de drama Despot-Vodã ºi pentru „Biblioteca Public㠖 soluþii ºi perspective în dezvoltarea
francezã. teatru: comediile Chiriþa în Iaºi sau poeziile din ultimul volum de Opere comunitãþii“, eveniment organizat de Biblioteca Judeþeanã
Dupã întoarcerea în þarã ocupã douã fete º-o neneacã (1850), complete. „Costache Sturdza“, la iniþiativa profesorului dr. Adrian Jicu,
funcþii însemnate în sfera culturii Chiriþa în provincie (1855), Chiriþa Poet graþios, discret, vibrând în în parteneriat cu Primãria Municipiului Bacãu. Manifestarea
ºi a politicii. A activat ca ºeful în voiagiu (1865); volume de faþa frumuseþii, atent la armonia an- la care sunt aºteptaþi ºi profesorii bucovineni are loc la Teatrul
mesei pensiilor ºi despãgubirilor poezie: Poezii populare. Balade samblului ºi fin cizelator de imagini de Var㠄Radu Beligan“ din Bacãu, pe 18 mai, sub titulatura
banilor scutelniceºti, în Depar- (1852), Doine ºi lãcrãmioare surprinse fugitiv în evanescenþa „Unirea Bibliotecilor“.
tamentul Finanþelor (1839). În (1853), Pasteluri (1868); proze: anotimpurilor, sensibil la farmecul Prin parteneriatele semnate de delegaþia din Bacãu
1840, împreunã cu Costache Istoria unui galben, Un salon din naturii genuine, dar ºi la sugestiile la Ceahor ºi Mahala vor fi organizate, cu sprijinul
Negruzzi ºi Mihail Kogãlniceanu, Iaºi, Românii ºi poezia lor, Vasile rafinate ale unui obiect de artã. profesorilor bãcãuani, concursuri de limba românã în
fondeazã revista „Dacia literar㔠ºi, Porojan, Despot Vodã (1880) º.a. Se stinge din viaþã pe 22 august ºcolile din aceste localitãþi ºi tabere pentru copii, în
printr-un contract semnat cu guver- Prin traducerea în limbile 1890 la Mirceºti. Este înmor- judeþul Bacãu, în care aceºtia se vor relaxa împreunã cu
nul pentru patru ani, ia conducerea francezã, germanã, englezã ale mântat în curtea casei sale. Casa elevii din România.
teatrelor francez ºi român reunite poeziilor populare sau ale unora este dãruitã în 1914 Academiei Pe viitor se aºteaptã alte colaborãri reciproc avanatjoase
la Iaºi (1842); ocupã postul de ºef din poeziile originale, Vasile Române de cãtre soþia poetului ºi între judeþul Bacãu ºi comunitãþi româneºti din Ucraina, un
al Arhivei Statului la Iaºi (1850). În Alecsandri se numãrã ºi printre devine muzeu. exemplu constituindu-l faptul cã satul Vancicãuþii Mari, din
1867 este numit membru al So- primii noºtri scriitori moderni a cãror În 1928, deasupra mormântului raionul Noua Suliþã, regiunea Cernãuþi, ºi comuna Rãcãciuni
cietãþii literare române pentru operã a devenit accesibilã strãinã- a fost ridicat un mausoleu din din judeþul Bacãu intenþioneazã sã semneze un acord de
cultura limbii, care în 1879 avea sã tãþii. Poeziile au fost structurate în iniþiativa Academiei. înfrãþire.
devinã Academia Românã, iar în câteva cicluri. Primele sunt cele I. NEGOIÞESCU. (Coresp. nostru).
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
18 mai 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA 21.00. Pauzã în 16.30., 18.05., 19.45., 19.20. Tema zilei. 14.10., transmisiune. 13.40., Noutãþi. 20.00. Concert.
LUNI, 21 MAI transmisiune. 13.40., 20.15. Documentare. 15.45. RadioZiua. 14.50. 19.20. Tema zilei. 14.10., DUMINICÃ, 27 MAI
14.00., 17.00., 19.00., 19.20. Tema zilei. 14.10., 10.00., 21.00. Pauzã în Amurguri. Destine. 17.10. 15.45. RadioZiua. 17.10. 7.00. Desene animate.
20.40. Noutãþi. 14.10., 15.45. RadioZiua. 14.50. transmisiune. 13.40., Discuþie dificilã. 17.45. Scheme. 17.40. Istorie 8.00. Vreau sã fiu... 8.20.
19.20. Tema zilei. 14.40. Amurguri. Destine. 17.10. 19.20. Tema zilei. 14.10., Noutãþi (în limba românã). desecretizatã. Divertisment. 8.30. Bunã
Divertisment. 14.50. La treabã. 17.35. Clipe cu 15.45. RadioZiua. 14.50. 18.00. Adevãruri veºnice SÂMBÃTÃ, 26 MAI dimineaþa, Bucovina!
Amurguri. Destine. 15.45. Cobzarul. 17.45. Noutãþi Amurguri. Destine. 17.10. (în limba românã). 18.30. 7.00. Desene animate. 9.30. Eneida. 10.00.,
RadioZiua. 16.10., 17.10., (în limba românã). 18.00. Banii noºtri. La noi în Bucovina (în 8.00. Bunã dimineaþa, 21.00. Pauzã în
19.20. Documentare. La noi în Bucovina. (în JOI, 24 MAI limba românã). Bucovina! 9.30. Eneida. transmisiune. 13.30.
19.45. Eneida. 21.00. limba românã). 18.30. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35, VINERI, 25 MAI 10.00., 21.00. Pauzã în EdEra. 13.30. Despre
Pauzã în transmisiune. Adevãruri veºnice (în “Bunã dimineaþa, 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. transmisiune. 13.30. Cuvânt. 13.40., 19.30.
MARÞI, 22 MAI limba românã). Bucovina!”. 7.30., 8.00., “Bunã dimineaþa, Despre Cuvânt. 13.40., Tema zilei. 14.10. Istorie
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. MIERCURI, 23 MAI 8.30., 13.30., 17.00., Bucovina!”. 7.30., 8.00., 19.30. Tema zilei. 14.10. desecretizatã. 15.00.
Buna dimineaþa, Bu- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 19.00., 20.40. Noutãþi. 8.30., 13.30., 17.00., Istorie desecretizatã. Diverse. 15.30. Concert.
covina! 7.30., 8.00., “Bunã dimineaþa, 9.00., 16.05., 16.30., 19.00., 20.40. Noutãþi. 15.10. RadioZiua. 16.00. 16.30. Muzicã folk. 17.10.
13.30., 17.00., 19.00., Bucovina!”. 7.30., 8.00., 19.45., 20.15. 9.00., 16.05., 16.30., Afiº cultural. 16.30. F.a. Cine e stãpân în casã.
20.40. Noutãþi. 9.00., 8.30., 13.30., 17.00., Documentare. 10.00., 18.30., 19.45., 21.15. “Umbrele strãmoºilor 17.40. WiseCow. 18.00.,
16.10., 19.45. 19.00., 20.40. Noutãþi. 21.00. Pauzã în Documentare. 10.00., uitaþi”. 18.00. 18.30., 19.00., 20.00.
Documentare. 10.00., 9.00. 16.00, 16.05., transmisiune. 13.40., 21.00. Pauzã în Documentar. 19.00. Documentare.

TVR-1
LUNI, 21 MAI
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00. Perfect
imperfect. 12.00., 0.30.
Tribuna partidelor par-
lamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 3.15. Tele-
jurnal. 14.55., 4.05. Vor-
beºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe
unu. 17.30., 1.00. Întrebãri
ºi rãspunderi. 18.30. Pul-
sul zilei. 19.55., 22.50.
Starea zilei 21.00., 1.00.
România. 22.55. Starea
naþiei. 23.30., 2.25. Docu-
mentar. 0.30. Adevãruri
despre trecut. 2.50. Pro
Patria.
MARÞI, 22 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.15. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05.
Maghiara de pe unu.
17.30., 1.30. Europa mea.
18.30., 19.35., 4.10. Pul-
sul zilei. 19.55. Starea
zilei. 21.00., 1.00. Româ-
nia 9. 22.55. Starea naþiei.
23.30. Documentar. 0.30.
Creativ.
MIERCURI 23 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00. Per-
fect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05.
Convieþuiri. 17.30. Interes
general. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.
Poveºti neºtiute ale mu-
zeelor. 19.55., 22.55.
Starea zilei. 21.00., 1.30.
România 9. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 23.30.,
2.25. Documentar. 0.30.
Zona @. 2.50. Anchetele
comisarului Antonescu.
JOI 24 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.55., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00.,
2.00. Banii tãi. 18.30.,
19.35., 4.10. Pulsul zilei.
19.55., 22.50. Starea zilei
21.00., 1.00. România 9.
22.30., 22.55. Starea
naþiei. 2.25. Documentar.
2.50. M:A.I. aproape de
tine.
VINERI, 25 MAI
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.05. Tele-
jurnal. 14.55., 21.55.,
4.20. Vorbeºte corect!
15.00. Fãrã etichetã.
16.05. Euro polis. 17.30.,
3.45. Cooltura. 18.00.
Lumea azi. 18.35., 19.35.
Pulsul zilei. 21.00. Docu-
mentar. 21.55. Istoria
Campionatului Mondial de
Fotbal. 0.30. Dosar Ro-
mânia. 1.30. Profesio-
niºtii.
SÂMBÃTÃ, 26 MAI
6.30. Zona@. 7.00. Filier
Fifa. 9.00. Creativ. 9.30.
M.A.I. aproape de tine.
10.00. Documentare.
10.55. Istoria cu Virgil.
11.15. Vreau sã fiu sãnã-
tos! 12.15. Gala Omul
Anului în Forþe Navale.
13.50. Bucureºti, capitala
rezistenþei româneºti.
14.30. Adevãruri despre
trecut. 15.00. Ora regelui.
16.00., 17.00., 21.00.
Vedeta popularã. 18.00.
Exclusiv în România.
18.50, 2.50. Bucureºti,
capitala rezistenþei româ-
neºti. 18.55. Teleenci-
clopedia. 19.50., 3.05.
Eusuntromânia. 23.00.
Dosar România. 24.00.
Starea naþiei. 24.00. Sta-
rea naþiei. 1.10. Docu-
mentar despre fotbal.
3.25. Viaþa satului.
DUMINICÃ, 26 MAI
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi.
8.10., 4.15. Universul
credinþei. 9.30., 3.30. Pro
Patria. 10.00. În grãdina
Danei. 10.35., 12.00.
Viaþa satului. 11.50. Minu-
tul de agriculturã. 13.00.
Tezaur folcloric. 14.00.,
20.00., 2.45. Telejurnal.
14.30., 1.55. Ultima ediþie.
15.30., 24.00. Politicã ºi
delicateþuri. 16.30. Hand-
bal. 18.00., 1.50. Bucu-
reºti, capitala rezistenþei
româneºti. 18.10. Lozul
cel mare. 18.45. Istoria cu
Virgil. 19.00. Profesori de
milioane. 20.00. Tele-
jurnal. 21.00. Vedeta
popularã. 23.00., 3.25.
Garantat 100%.

TVR-2
LUNI, 21 MAI
7.00., 8.50., 4.50. 5 minute
de istorie. 7.10. T/s “Mis-
terele din Glenwood”.
8.00., 2.40. Mic dejun cu
un campion. 9.00., 17.40.
T/s “Legendele dragonilor”.
10.10. Ferma. 11.00. Gala
umorului. 12.00. Docu-
mentare. 13.00., 19.00.,
4.00. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
5.00. Se zice cã... 14.40.
Cultura minoritãþilor.
16.40., 4.00. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta! 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 21.10.
Destine ca-n filme. 22.00.
D-ale lu Miticã. 23.10. T/s
“În numele legii”.
MARÞI, 22 MAI
7.00., 12.00. Docu-
mentare. 8.00., 20.00.,
0.10. Câºtigã România!
8.50., 22.50., 0.05., 4.50.
5 minute de istorie. 9.00.,
17.40. T/s “Legendele
dragonilor”. 10.10.,
16.40., 3.05. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Destine ca-n filme.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00., 23.45., 4.10.
Se zice cã... 14.50. Cul-
tura minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 21.10., 1.10.
F.a. “Minciuni virtuale”.
23.10. T/s “În numele
legii”.
MIERCURI, 23 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.45.
Câºtigã România! 8.50.,
22.50., 3.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Legendele dragonilor”.
10.10., 16.40., 3.00. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00., 2.50. Cap Com-
pas. 11.30., 5.00. Naturã
ºi aventurã. 13.00.,
19.00., 4.05. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 24.00., 4.10. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 21.10., 1.45.
F.a. “Papillon”. 23.45. T/s
“În numele legii”.
JOI, 24 MAI
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 8.50.,
16.30., 22.50., 3.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. T/s “ Legendele
dragonilor”. 10.10.,
16.40., 3.00. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Pescar hoinar. 11.30.
Plimbaþi ºi mâncaþi.
13.00., 19.00., 2.10.,
4.00. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
23.45., 4.00. Se zice cã...
15.00. Cultura minori-
tãþilor. 18.50. E vremea ta!
21.10., 1.20. F.a. “Eve-
rset”. 23.10. T/s “În nume-
le legii”.
VINERI, 25 MAI
7.00., 11.10., 12.00.,
15.40. Documentare.
8.00. Câºtigã România!
8.50., 22.50., 4.50., 0.50.
5 minute de istorie. 9.00.,
17.40. T/s “Legendele
dragonilor”. 10.10., 16.40.
Femei de 10, bãrbaþi de
10. 11.00. Duelul pianelor.
13.00., 19.00., 3.35. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00. Cultura mino-
ritãþilor. 16.40., 1.10. Ieri.
Azi. Mâine. 18.50. E
vremea ta! 20.00. Gala
umorului. 21.10., 2.50.
F.a. “Everest”. 23.10.,
3.00. F.a. “Preþul zahã-
rului”.
SÂMBÃTÃ, 26 MAI
7.00., 11.10., 12.10.,
16.10., 18.00. Documen-
tar. 8.00. Desene ani-
mate. 9.10. T/s “Racheta
albã”. 9.50. Poate nu ºtiai.
10.00., 3.10. Mic dejun cu
un campion. 11.00. D-ale
lu-Miticã. 12.00. Violon-
celiºtii noi. 12.30. Gala
umorului. 13.20., 17.10.,
21.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 13.30., 0.10. Mo-
torVlog. 14.00., 5.00.
Memorialul Durerii.
15.00., 3.30. Cap Com-
pas. 15.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 16.00. F.a.
“Croazierã de neeuitat”.
17.30., 18.50. E vremea
ta. 18.00. T/s “Misterele
din Glenwoold”. 19.00.,
4.00. Telejurnal. 20.10.
Film artistic. 22.10., 2.00.
F.a. “Hochei în Alaska”.
22.15., 2.15. F.a. “ Lorzii
crimei”. 0.20. F.a “Preþul
zahãrului ”.
DUMINICÃ, 27 MAI
7.00., 14.45., 21.45. 5
minute de istorie. 7.10.,
18.00. T/s “Misterele din
Glenwoold”. 8.00. Desene
animate. 8.50. Poate nu
ºtiai. 9.00., 5.00. Ferma.
10.00., 3.35. Pescar hoi-
nar. 10.30. Naturã ºi
aventurã. 11.00. Destine
ca-n filme. 12.00. Azi
despre mâine. 12.30.
Sãnãtate cu de toate.
13.10., 0.25. F.a. “Chiriþa
în Iaºi”. 14.35., 18.50. E
vremea ta! 16.00., 2.00.
Duelul pianelor. 17.00.,
3.30. D-ale lu-Miticã.
19.00., 3.30. Telejurnal.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.