You are on page 1of 2

Efectele invenţiei lui Gutenberg au fost imediate şi au ajuns

extraordinar de
departe, pentru că de îndată mulţi cititori şi-au dat seama
de marile avantaje ale
acesteia: rapiditatea, uniformitatea textelor şi preţul
relativ scăzut.{268} La doar
câţiva ani după ce prima Biblie fusese tipărită, presele de
tipărit s-au instalat
peste tot în Europa: în 1465 în Italia, în 1470 în Franţa, în
1472 în Spania, în
1475 în Olanda şi în Anglia, în 1489 în Danemarca. (Tiparului
i-a luat ceva mai
mult să ajungă în Lumea Nouă: primele prese au fost instalate
în 1533 în Mexico
City şi în 1638 în Cambridge, Massachusetts.) S-a calculat că
peste 30.000 de
incunabula (un cuvânt latinesc din secolul al
şaptesprezecelea, însemnând
„referitor la leagăn”, folosit să descrie cărţile tipărite
înainte de 1500) au fost
fabricate cu aceste prese.{269} Având în vedere că tirajele în
secolul al
cincisprezecelea erau de obicei mai mici de două sute
cincizeci de exemplare şi cu
greu atingeau câteodată o mie, realizarea lui Gutenberg
trebuie să fi fost
considerată uimitoare.{270} Deodată, pentru prima oară de la
inventarea scrisului,
a devenit posibil să produci rapid şi în cantităţi
apreciabile material de citit.
Poate fi de folos să menâionăm că tiparul nu a eradicat, în
ciuda evidentelor
preziceri ce aminteau de „sfârşitul lumii”, gustul pentru
textul scris de mână.
Dimpotrivă, Gutenberg şi cei care i-au urmat au încercat să
imite meşteşugul
scribilor şi cele mai multe incunabula au un aspect de
manuscris. La sfârşitul
secolului al cincisprezecelea, chiar dacă tiparul era de
acum bine înrădăcinat,
interesul pentru scrisul de mână elegant nu dispăruse cu
totul, iar unele dintre
cele mai memorabile exemple de caligrafie erau încă de
domeniul viitorului.

You might also like