1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 21 (1.156) Vineri, 1 iunie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
APÃ RECE DIN FÂNTÂNÃ
Inspectorii laboratorului medico-sanitar din Cernãuþi
au recoltat mai multe probe de apã din fântânile
individuale ºi publice din regiune. În multe din ele
parametrii microbiologici ºi fizico-chimici nu corespund
normelor sanitare. Cu alte cuvinte, nu în toate fântânile
apa este bunã de bãut.
Medicii sanitari recomandã dezinfectarea fântânilor
pentru a preveni îmbolnãvirea cetãþenilor.
ÎNCÃ O MARE BUCURIE
Primãria oraºului Cernãuþi intenþioneazã sã
scumpeasã triplu chiria ºi tarifele pentru întreþinerea
imobilelor. Ultima majorarea a avut loc în 2009 ºi în
prezent un 1 m.p. de spaþiu locativ costã de la 0,8
pânã la 1,6 grivne. Dupã majorare 1 m.p. de spaþiu
locativ va ajunge sã coste 4 grivne.
Organele de stat ºi comunale se întrec care va
face ca viaþa cetãþenilor sã fie mai scumpã .
DINTR-O GROAPÃ ÎN ALTA
La Cernãuþi, pe una din strãzile centrale ale
oraºului, un “Opel” de toate frumuseþea s-a oprit cu
roata într-o groapã. Puþin mai înainte douã cazuri
similare au avut loc pe str. Gulak-Artemovski. Edilii
oraºului dau vina pe reþeaua de canalizare veche de
peste o sutã de ani.
Numai limuzinele înalþilor demintari care trec prin
Cernãuþi nu dau cu roþile în gropi.
INSPECTORI FISCALI FALªI
În regiunea Cernãuþi tot mai mulþi oameni de afaceri
se lasã pãcãliþi de aºa-numiþii unspectori fiscali falºi.
Aceºtia îi sunã la telefon ºi le cer bani, chipurile pentru
superiorii din Kiev. Cine stã la îndoialã este speriat
cu tot felul de controale, iar oamenii de afaceri ºtiu
bine ce înseamnã ele.
ªi îºi desfac pungile, pentru cã dacã, Doamne
fereºte! inspectorii sunt adevãraþi.
HOÞII ÎNªEALÃ BÃNCILE
Mai multe bãnci din Cernãuþi promit premii de pânã
la 10.000 de girvne cetãþenilor doritori de a furniza
informaþii veridice despre hoþii care scot bani de pe
conturi strãine. În ultimul timp sunt aplicate programe
speciale menite sã-i descopere pe falsificatori, dar
uneori nici ele nu-s de folos.
Mai ales atunci când hoþii se aflã chiar printre
funcþionarii instituþiilor bancare.
DIN GRÃDINA LUI TRUMP
Cunoscutul interpret de muzicã uºoarã (iar de la
o vreme ºi compozitor!) Ivo (Ion, Ivan) Bobul din
Tereblecea viseazã la preºedinþia Ucrainei. Dar mai
întâi el vea sã plece în SUA ca sã se întâlneascã cu
Trump. “Cred cã mã va ajuta, doar avem aceleaºi
concepþii”, a declarat Ivo Bobul.
Cã o fi Bobul, sau altã legum㠖 puþin conteazã,
important e sã fie din grãdina lui Trump.
ADIO, TELEFOANE CU FIR!
Potrivit statisticii, la ora actualã în Ucraina sunt 6
milioane de telefoane staþionare ºi aproximativ 60 de
milioane de telefoane mobile la circa 42 de milioane
de locuitori. Dacã îi excludem pe bebeluºii care încã
nu pot vorbi la telefon, reiese cã la un locuitor revin
mai mult de douã telefoane celulare.
Era telefoanelor cu fir apune, ºi cine ºtie ce noi
descoperiri în telefonie ne aºteaptã în viitor!
Roger
BABSON:
“DACÃ
LUCRURILE
MERG
RÃU,
NU MERGE
ÎN DIRECÞIA
LOR”.
Carte frumoasã, cinste cui te-a scris!
Doina BOJESCU
”ALECSANDRIADA”
DE LA BACÃU SPRE CERNÃUÞI
Î n perioada 23-
26 mai, la Ba-
cãu (România), s-au
desfãºurat Zilele
Reuniunilor Cultu-
rale „Alecsan-
driada”, organizate
sub patronajul Con-
siliului Judeþean, în
parteneriat cu Filiala
Bacãu a Uniunii
Scriitorilor, Inspec-
toratul ªcolar Jude-
þean, Colegiul Naþio-
nal „Vasile Alecsan-
dri” ºi Societatea ªtiinþific㠄Vasile Alecsandri”. În ultima Bacãu a Uniunii Scriitorilor din România. Iubitorii de
zi a acþiunilor a avut loc Gala Premiilor acestei poezie ºi prozã româneascã au avut o întâlnire de suflet
importante manifestãri culturale, artistice ºi ºtiinþifice. ºi cu scriitorul Dumitru Brãneanu, preºedintele Filialei
În Sala Mare a Teatrului Municipal „Bacovia”, în Bacãu, care a venit la Cernãuþi pentru a-i înmâna
prezenþa unui numeros public iubitor de teatru ºi poezie, personal acest premiu scriitorului Grigore Crigan.
a invitaþilor la Reuniunile Culturale, poeþi, romancieri, Dumitru Brãneanu – agronom de profesie, fost deputat
dramaturgi, critici ºi istorici literari din Republica în Parlamentul României în legislaturile 1990-1992 ºi
Moldova, nordul Bucovinei ºi România, au asistat la un 1992-1996, este autorul mai multor cãrþi de versuri ºi
regal al spiritului ºi culturii române, pus sub semnul prozã, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A
celui care a dat naºtere, a contribuit ºi a înnobilat scris volumele „Suntem fiii acestui timp etern”,
literatura românã modern㠖 poetul, prozatorul,
dramaturgul ºi diplomatul Vasile Alecsandri, nãscut aici,
în Bacãu. Juriul, condus de criticul ºi istoricul literar
Adrian Dinu Rachieru, prorector al Universitãþii „Tibiscus”
Timiºoara, a acordat urmãtoarele premii:
Laureat al Reuniunilor Culturale „Alecsandriada”
2018 – Mircea Martin, critic ºi teoretician literar, membru
corespondent al Academiei Române.
Premiul pentru Poezie – Nicolae Dabija, Chiºinãu,
membru corespondent al Academiei Române.
Premiul pentru Critic㠺i Istorie Literar㠖 Ion Holban,
Iaºi, director de teatru, conducãtor de reviste literare.
Premiul pentru Dramaturgie – Dumitru Crudu,
Chiºinãu.
Premiul pentru Proz㠖 Grigore Grigan, Cernãuþi,
pentru cartea „Cutia Pandorei”, apãrutã la Editura Tipo
Moldova din Iaºi, colecþia “Opera Omnia”.
A fost instituit, la ediþia din 2018 a Reuniunilor,
Premiul Centenarul Unirii, acordat de organizatori
„Însemnãri de pe acoperiºul vieþii”, „Varã târzie”, „A obosit
Colegiului Naþional „Vasile Alecsandri” din Bacãu,
lumina” etc.
Liceului „Vasile Alecsandri” din Chiºinãu ºi ºcolii medii
La manifestare au fost prezenþi dnii Edmond Neagoe,
generale din Mahala (Cernãuþi) – trei ºcoli din trei
consul la Consulatul General al României la Cernãuþi,
provincii româneºti.
Vasile Bâcu, preºedintele Societãþii “Mihai Eminescu”,
Tot cu aceeaºi ocazie, au fost premiate trei reviste
de culturã, din cele trei provincii istorice, care au o Vasile Tãrâþeanu, preºedintele Centrului Cultural Român
contribuþie importantã la promovarea culturii naþionale: „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuþi, scriitorii Mircea
„Actualitatea literar㔠din Lugoj, „Spaþii culturale” din Lutic, care tocmai la acea datã ºi-a sãrbãtorit frumoasa
Râmnicu Sãrat, „Mãrturii culturale” din Satu Mare ºi zi de naºtere, Ilie Tudor Zegrea, preºedintele Uniunii
„Tecuciul literar” din Tecuci. Scriitorilor Români din Cernãuþi, profesori, ziariºti, care
În ziua de 29 mai, la sediul Societãþii pentru Cultura au rostit cuvinte de felicitare pentru premiat ºi pentru
Româneasc㠄Mihai Eminescu” din Cernãuþi, am asistat oaspeþi.
la omagierea scriitorului bucovinean Grigore Crigan, cu Manifestarea s-a încheiat cu un frumos recital poetic
prilejul înmânãrii Premiului de Excelenþã al Filialei din din versurile lui Mircea Lutic ºi Dumitru Brãneanu.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Golgota neamului românesc File de calendar

Dumitru MINTENCU LUNA IUNIE
În calendarul gregorian, iunie este a ºasea lunã a anului, una
FÃRÂME DE MÃRTURII dintre cele patru luni cu o duratã de 30 de zile. Numele lunii iunie
provine de la zeiþa Iuno, soþia lui Jupiter ºi protectoarea femeilor

DE LA MASA FOAMETEI mãritate. În calendarul roman, iunie era a patra lunã a anului ºi
avea 29 de zile. Denumirea popularã a lunii iunie este Cireºar.
1 – Ziua Internaþionalã a Ocrotirii Copiilor a fost instituitã

U na dintre cele mai tragice pagini ale

istoriei poporului român din partea de nord
a Bucovinei, înscrisã cu sânge ºi lacrimi de
în 1949 de cãtre Federaþia Democraticã Internaþionalã a Femeilor
pentru a accentua necesitatea apãrãrii drepturilor ºi intereselor
celor mai tineri locuitori ai planetei.
durere, dar ºi una dintre cea mai odioasã crim㠖 240 de ani de la apariþia publicaþiei teatrale „Theatral
este instaurarea regimului comunist în acest Wochenblatt” (1778). Ziarul, apãrut în 1778 la tipografia lui Martin
spaþiu mioritic. În urma odiosului pact Ribentrop- Hochmeister în Sibiu (Transilvania), este primul periodic cunoscut
Molotov în 1940 România a fost forþatã sã cedeze pe teritoriul României de azi.
Uniunii Sovietice un teritoriu de peste 3 milioane 5 – Ziua Mondialã a Mediului, instituitã de ONU în 1972,
de locuitori. Îndatã ce administraþia ºi armata are drept scop sporirea gradului de conºtientizare a necesitãþii
românã au fost evacuate, la 28 iunie trupele de pãstrare ºi ameliorare a mediului.
sovietice au ocupat teritoriul. Începând cu 6 – 135 de ani de la naºterea prozatorului, poetului,
aceastã zi fatidicã peste vesela grãdin㠖 colþ de istoricului literar ºi traducãtorului bucovinean Liviu
rai cu mândre flori s-au abãtut nori negri ºi Marian. Fiul cunoscutului folclorist Simion Florea Marian, L.
diabolici, care au adus cu ei o cumplitã furtunã Marian a fost profesor gimnazial
ce a nimicit ºi a risipit un popor autohton, aºezat ºi liceal, s-a numãrat printre
de veacuri în acest spaþiu septentrional, un neam membrii fondatori ai revistei
paºnic ºi credincios. Multe familii au fost luate „Junimea literar㔠(1904) ºi
prin surprindere de acea desfãºurare rapidã a Societãþii studenþeºti „Dacia”
evenimentelor. În aceastã situaþie mulþi dintre ei, (1905), fiind ºi primul ei pre-
nemulþumiþi de instaurarea noului regim ºi din ºedinte. Este autorul a douã
dorinþa de a se reuni cu rudele înstrãinate, în volume de proz㠄Suflete stin-
perioada anilor 1940-1941, au încercat sã treacã ghere” (Bucureºti, 1910) ºi
graniþa. Aceste încercãri de trecere paºnicã, în înscriu asemenea activitãþi precum ridicarea de „Printre stropi” (1912). A scris
grup masiv, a frontierei recent stabilite au fost troiþe ºi organizarea de parastase, conferinþe, studii despre Gh. Asachi, A.
oprite de grãnicerii sovietici cu mare cruzime, cu întocmirea listelor victimelor, înregistrarea ºi Hâjdeu, B.P. Hasdeu º.a.
rafale de mitralierã. Asemenea tragedii au avut publicarea memoriilor martorilor oculari. (volumul „De la Hasdeu cetire”,
loc la Mahala, Lunca, Fântâna Albã ºi în alte La acest ultim punct de activitate a Societãþii 1932). Opera acestui talentat
localitãþi din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei se înscrie ºi cartea cunoscutei jurnaliste de la scriitor al Bucovinei plinã de o
ºi Þinutul Herþa. Astfel, în nordul Bucovinei au ziarul „Zorile Bucovinei” Maria Toac㠖 nume de adevãratã valoare artisticã
început cele mai tragice momente din istoria ei referinþã în publicistica româneeascã din regiunea continuã ºi astãzi sã fie puþin studiatã de cercetãtori ºi cunoscutã
zbuciumatã. Au început persecutãrile, înfrico-ºãrile, Cernãuþi. Intitulat㠄Martirii români din infernul de contemporani.
umilinþa, deportãrile în masã în GULAG-urile foamei”, cartea vine sã-i dezvãluiascã cititorului 9 – 170 de ani de la începutul revoluþiei paºoptiste în
sibiriene, nimicirea intelectualitãþii româneºti. Dupã mãrturii zguduitoare despre suferinþele românilor Muntenia. Revoluþia Românã de la 1848 a fost parte a revoluþiei
cel de-al doilea rãzboi mondial, ca o continuare a din regiunea Cernãuþi ºi Basarabia, aflate sub europene din acelaºi an ºi expresie a procesului de afirmare a
planului de nimicire a populaþiei bãºtinaºe, regimul ocupaþia sovieticã, în timpul foametei din anii naþiunii române ºi a conºtiinþei naþionale. În þãrile române s-au
cotropitor a organizat ºi dirijat abil o foamete care 1946-1947, precum ºi despre Holodomorul din produs trei revoluþii în anul 1848: revoluþia din Moldova, care a fost
a nimicit ºi secerat sute ºi mii de români din nordul Ucraina din anii 1932-1933. înãbuºitã de la începuturile ei, cea din Muntenia ºi cea din
Bucovinei, nordul Basarabiei ºi þinutul Herþei. Cartea este compusã din trei capitole. În primul Transilvania.
Mulþi ani aceste evenimente au fost trecut sub – „Fãrâme de omenie din pâinea de foame” autoarea – 110 de ani de la naºterea scriitorului bucovinean Ion
tãcere. Abia dupã prãbuºirea imperiului sovietic a adunat articole, tablete, profiluri care îi dezvãluie Roºca. Una dintre marile speranþe nerealizate sau realizate foarte
s-a putut vorbi fãrã teamã despre tragedia ºi cititorului „nu puþine mãrturii despre degradarea parþial ale poeziei româneºti moderne din Bucovina a urmat Liceul
calvarul adus de odiosul regim comunist. Un rol umanã în infernul foametei, dar ºi nepreþuite fãrâme „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rãdãuþi, a studiat dreptul la Universitatea
important în dezvãluirea ºi evocarea acestor de omenie, de compasiune rar întâlnitã chiar ºi în din Cernãuþi. Talent precoce, Ion Roºca ºi-a fãcut debutul încã fiind
dramatice ºi rãvãºitoare momente din istoria timpuri mai bune”. Al doilea capitol – „Studii, elev de liceu. A colaborat la „Junimea literarã”, „Îndrumarea”, „Glasul
vitregã a românilor din zonã îi revine Societãþii comemorãri, conferinþe...” vine sã oglindeascã Bucovinei”, „Rãboj”, „Pana literar㔠ºi alte publicaþii periodice. Post-
orãºeneºti „Golgota”, condusã de aproape douã momente din activitatea Societãþii orãºeneºti mortem (se stinge din viaþã la 3 octombrie 1933, la vârsta de 25 de
decenii de dl Octavian Bivolaru. Timp de 26 de „Golgota” pe parcursul existenþei sale. Aici vom gãsi ani), în 1937, la editura „Bucovina” a lui I.E. Torouþiu, apare placheta
ani aceastã organizaþie obºteascã vine sã readucã reportaje ºi materiale de la diferite conferinþe, „Semne-n scuturi”, cu o prefaþã de Mircea Streinul.
în memoria contemporanilor amintirea tristã, comemorãri, parastase ºi pelerinaje, ridicarea de „Cândva vom poposi pe-o creastã de leat.
scãldatã în lacrimi ºi sânge, de sute de mii de troiþe etc., organizate de membrii Societãþii. Vom asculta curgerea slabã-a orelor,
destine nevinovate, care au devenit adevãraþi Ultimul capitol – „Recviem pentru Dumitru Apoi vom coborî mai departe
martiri. În agenda de activitate a societãþii se Covalciuc” este dedicat memoriei cunoscutului Pe povârniºul alb al norilor
publicist, scriitor, folclorist, neobositor cercetãtor ºi iatã: aºa va zbura
al trecutului istoric, care a scos la lumina ultima filã din carte”
adevãrului nume de martiri, documente de arhivã 12 – Ziua Internaþionalã împotriva Exploatãrii prin Muncã
ce dezvãluie tragedia neamului românesc din a Copiilor se sãrbãtoreºte din 2002, la iniþiativa Organizaþiei
nordul Bucovinei, care la fiecare conferinþã a Internaþionale a Muncii, pentru a atrage atenþia asupra necesitãþii
Societãþii „Golgota” venea cu noi date despre de a eradica exploatarea prin
genocidul românilor din teritoriile ocupate. muncã a copiilor sub toate
Cartea de faþã, precum ºi cele douã volume formele ei.
„Durerea neamului”, apãrute sub egida Societãþii 14 – 200 de ani de la
„Golgota”, au fost sprijinite financiar de un adevãrat naºterea acelui „rege-al
român, originar din Buzãu, emigrat în Elveþia, al poeziei, veºnic tânãr ºi
cãrui nume a binevoit sã rãmânã în anonimat, ferice” Vasile Alecsandri –
urmând preceptul biblic care ne învaþã cã atunci poet, dramaturg, folclorist, om
„când faci milostenie, nu suna cu trâmbiþa înaintea politic, ministru, diplomat,
ta, cum fac fãþarnicii”. Astfel domnul din Elveþia îºi academician român, membru
manifestã sincerele sentimentele sale patriotice. fondator al Academiei Române,
„Martiri români din infernul foamei”, ieºitã de sub creator al teatrului românesc ºi
pana Mariei Toacã, este închinat㠄românilor al literaturii dramatice în Ro-
martirizaþi de chinul foamei, dar ºi compatrioþilor mânia, perso-nalitate marcantã
împrãºtiaþi prin lume, care au pãrãsit pãmântul natal a Moldovei ºi apoi a României
în epoca comunistã, dar au suferit neîncetat o a altã de-a lungul întregului secol al
foame – cea a dorului de þãrânã ºi limba maternã”. XIX-lea.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 1 iunie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Viaþa ºcolii SINCERE FELICITÃRI!

Eleonora SCHIPOR, Sãptãmâna aceasta, apreciatul
scriitor Mircea LUTIC, cu o rodnicã
profesoarã
activitate de poet, publicist, traducãtor,

SÃRBÃTOAREA ULTIMULUI CLOPOÞEL cercetãtor literar

ºi istoric al cul-
turii, ºi-a sãrbã-
LA ªCOALA DIN CUPCA torit frumosa zi
de naºtere. Virtu-

O sãrbãtoare solemnã, dar ºi

nostalgicã. Mai ales pentru
elevii clasei a 11-a, care îºi iau rãmas
bun de la ºcoalã ºi pentru care este
ultimul careu ºcolar din viaþa lor de elevi.
Puþini la numãr, cu emoþii în glas ºi
nostalgie în suflet, conduºi de neobosita
lor dirigintã Lidia Olar, în prozã, versuri
ºi cântece, cei câþiva absolvenþi ºi-au
luat rãmas bun de la cei unsprezece ani
de ºcoalã, prima învãþãtoare, dirigintã,
toþi profesorii, de la colegii de ºcoalã...
La careul solemn au vorbit cu emoþii
doamna directoare a
CIE Cupca Maria La-
zurca, primarul satului
Aurel Alerguº. Sãrbã-
toarea a fost bine-
cuvântatã de cei doi
preoþi ai bisericii locale
Vasile ºi Ilie Cuciurean.
Împreunã cu doamna
directoare am înmânat
o serie de diplome celor
mai buni elevi ai ºcolii
care s-au evidenþiat la
mai multe olimpiade, concursuri,
festivaluri, de nivel raional ºi regional.
Cupa, medaliile ºi felicitãrile le-am
înmânat celor mai buni fotbaliºti ai
ºcolii (grupa mijlocie).
Ne bucurãm de faptul cã absol-
ventul acestui an Alexandru Tarâþa a
obþinut un loc de frunte la olimpiada
regionalã de informaticã (profesor –
Ion Plevan) ºi este înscris în cartea
de elitã a elevilor raionului Hliboca.
Înainte va fi atestarea finalã de stat,
practica, excursii, multe retrãiri, griji,
bucurii... Pentru cei mai mulþi vine
vacanþa mare cu surprizele ei, pe care
le-o dorim plãcutã tuturor.
tea cea mai de
preþ, care îi lumi-
neazã fiinþa ºi
care i-o alimen-
teazã este cre-
dinþa în Dumezeu
ºi metafora vieþii. Acestea îl întãresc în
dragostea de creaþie, în chibzuinþã ºi
în dreaptã socotealã, în iubirea de
aproapele.
Domnule Lutic, cu prilejul zilei dum-
neavoastrã de naºtere, vã adresãm cele
mai sincere urãri de sãnãtate! Astãzi,
la popas aniversar, vã dorim ca, în
pofida scurgerii timpului, sã trudiþi cu
acelaºi elan, anii sã îngãduiascã,
virtutea sã nu vã pãrãseascã, sã fiþi ferit
de orice suferinþã, iar munca sã vã fie
spornicã, cu ºi mai multe roade ºi
împliniri.  Credinþa, râvna ºi dragostea
pentru creaþie, pe care o aveþi cu
prisosinþã, sã vã rasplãteascã truda,
dãruindu-vã sãnatate, dragoste, respect
ºi apreciere. Fie ca bunul Dumnezeu
sã vã umple sufletul de bucurii ºi sã vã
aibã mereu în pazã!
Viaþã îndelungatã, spor la muncã ºi
noi realizãri în activitatea scriitoriceascã
ºi culturalã. La mulþi ani!
CONCORDIA.

ACTIVITÃÞI ªI PROIECTE Litera legii

EDUCAÞIONALE
E DREPTUL MEU!
P roiectul naþional de educaþie juridic㠄E dreptul meu!“ este implementat
de Ministerul Justiþiei al Ucrainei în cooperare cu sistemul de asistenþã
juridicã, organele de justiþie teritoriale, cu sprijinul unor organe juridice, a donatorilor
internaþionali ºi parteneri. Scopul proiectului este îmbunãtãþirea cunoºtinþelor
juridice a cetãþenilor ºi formarea unei noi culturi juridice în societate. Aceasta
este o reformã pe scarã largã a conºtiinþei juridice care va asigura dezvoltarea
durabilã a Ucrainei ca stat democratic modern.
Proiectul nu este numai de a informa cetãþenii cu privire la drepturile lor, ci, de
asemenea, de a-i învaþã cum sã protejeze aceste drepturi, oferindu-le sfaturi
concrete ºi clare cu privire la modul de a acþiona atunci când drepturile lor sunt
încãlcate, aducerea la cunoºtinþa cetãþenilor cã statul poate fi partenerul lor ºi
stabilirea egalitãþii în faþa legii pentru fiecare ucrainean. Un element important al
proiectului este crearea, pe baza Cabinetului de Miniºtri al Ucrainei, a unui grup
de monitorizare pentru revizuirea sistematicã periodicã a examinãrii cazurilor-
cheie privind încãlcarea drepturilor cetãþenilor. Deviza proiectului este: „ªtiu!
Acþionez! Apãr!”.

Î n cadrul festivitãþilor de încheiere a

anului ºcolar 2017/2018, Colegiul
Naþional ”I.L. Caragiale” din Ploieºti a
evenimentul de semnare a actului
bilateral. Delegaþia Colegiului Naþional
”I.L. Caragiale” din Ploieºti, formatã din
semnat un acord de parteneriat cu cadre didactice, elevi ºi pãrinþi, a fost
Gimnaziul ”Alexandru cel Bun” din condusã de prof. Eugen Niþã.
Cernãuþi în vederea implementãrii unui În baza acordului semnat între
proiect bilateral, în perioada 2018-2020. Colegiul Naþional ”I.L. Caragiale” din
Proiectul Internaþional se numeºte Ploieºti ºi Gimnaziul ”Alexandru cel Bun”
”Educaþie intercultural㠖 respect pentru din Cernãuþi vor fi organizate acþiuni ºi
cultura ºi tradiþiile popoarelor”. proiecte educaþionale, în România ºi
Înþelegerea între cele douã instituþii de Ucraina, în perioada 2018-2020.
învãþãmânt a fost agreatã de Inspec- Salutãm iniþiativele venite din Patria
toratul ªcolar Judeþean Prahova ºi noastrã istoricã, dar dacã e vorba de relaþii
Direcþia de Învãþãmânt din cadrul Primãriei interculturale oare nu ar fi mai nimeritã
oraºului Cernãuþi. Domnul Serhii Mar- o ºcoalã ucraineanã. Dar aºa români- Trebuie sã ne cunoaºtem drepturile. Sã le folosim, sã ºtim ce trebuie sã
tiniuc, director al Direcþiei Orãºeneºti de români – unde-i interculturalismul? facem atunci când drepturile noastre sunt încãlcate. Suntem protejaþi în
Învãþãmânt Cernãuþi, a fost prezent la (Coresp. nostru). conformitate cu legile statului, iar statul ne protejeazã pe noi ºi drepturile noastre.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
1 iunie 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA Noutãþi. 9.00., 16.05. Do- 16.00, 16.05., 16.30., 19.20. Tema zilei. 14.10., misiune. 13.40., 19.20. 19.00. Noutãþi. 20.00.
LUNI, 4 IUNIE cumentare. 10.00., 21.00. 18.05., 19.45., 20.15. 15.45. RadioZiua. 14.50. Tema zilei. 14.10., 15.45. Concert.
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. Pauzã în transmisiune. Documentare. 10.00., Amurguri. Destine. 17.10. RadioZiua. 14.50. Amur- DUMINICÃ, 10 IUNIE
Buna dimineaþa, Bucovina! 13.40., 19.20. Tema zilei. 21.00. Pauzã în trans- Discuþie dificilã. 17.45. guri. Destine. 17.10. Sche- 7.00. Desene animate.
7.30., 8.00., 13.30., 17.00., 14.10., 15.45. RadioZiua. misiune. 13.40., 19.20. Noutãþi (în limba românã). me. 17.40. Istorie de- 8.00. Cum adicã? 8.20.,
19.00., 20.40. Noutãþi. 14.50. Amurguri. Destine. Tema zilei. 14.10., 15.45. 18.00. Adevãruri veºnice secretizatã. 19.45. T/s “În 17.20. Divertisment. 8.30.
9.00., 9.30., 16.05., 17.10., 17.10. La treabã. 17.45. RadioZiua. 14.50. Amur- (în limba românã). 18.30. interes de serviciu” Bunã dimineaþa, Bucovina!
17.45. Documentare. Noutãþi (în limba românã). guri. Destine. 17.10. Banii La noi în Bucovina (în SÂMBÃTÃ, 9 IUNIE 9.30. Eneida. 10.00., 21.00.
10.00. Pauzã în trans- 18.00. La noi în Bucovina. noºtri. 19.45. T/s “În in- limba românã). 19.45. T/s 7.00. Desene animate. Pauzã în transmisiune.
misiune. 13.40., 19.20. (în limba românã). 18.30. teres de serviciu” “În interes de serviciu” 8.00. Bunã dimineaþa, 13.30. Despre Cuvânt.
Tema zilei. 14.10., 15.45. Adevãruri veºnice (în limba JOI, 7 IUNIE VINERI, 8 IUNIE Bucovina! 9.30. Eneida. 13.40., 19.30. Tema zilei.
RadioZiua. 14.50. Amur- românã). 19.45. T/s “În 7.00., 7.35., 8.05., 8.35, 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 10.00., 21.00. Pauzã în 14.10. Istorie desecre-
guri. Destine. 15.45. Radio- interes de serviciu” “Bunã dimineaþa, Buco- “Bunã dimineaþa, Buco- transmisiune. 13.30. Des- tizatã. 15.00. Diverse.
Ziua. 19.45. Eneida. MIERCURI, 6 IUNIE vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., pre Cuvânt. 13.40., 19.30. 15.30. Concert. 16.30.
MARÞI, 5 IUNIE 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 13.30., 17.00., 19.00., 13.30., 17.00., 19.00., Tema zilei. 14.10. Istorie Vreau sã fiu. 17.10. Wise-
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. “Bunã dimineaþa, Buco- 20.40. Noutãþi. 9.00., 20.40. Noutãþi. 9.00., desecretizatã. 15.10. Cow. 17.30. Cine e stãpân
Buna dimineaþa, Bucovina! vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 16.05., 16.30. Documen- 16.05., 16.30., 18.30. RadioZiua. 16.00. Afiº în casã? 18.00. T/s “Sânge
7.30., 8.00., 13.30., 13.30., 17.00., 19.00., tare. 10.00., 21.00. Pauzã Docu-mentare. 10.00., cultural. 16.30. Film ar- ºi trandafir”. 18.45. Con-
17.00., 19.00., 20.40. 20.40. Noutãþi. 9.00. în transmisiune. 13.40., 21.00. Pauzã în trans- tistic. 18.00. Documentar. cert. 19.00. Documentare.

TVR 1
LUNI, 4 IUNIE
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00. Perfect
imperfect. 12.00., 0.30.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 3.15. Tele-
jurnal. 14.55., 4.05. Vor-
beºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe
unu. 17.30., 1.00. Întrebãri
ºi rãspunderi. 18.30.,
4.10. Pulsul zilei. 19.55.,
22.50. Starea zilei 21.00.,
1.00. România. 22.30.
Starea naþiei. 23.30., 2.25.
Documentar. 0.30. Maga-
zin FIFA. 2.50. Lumea azi.
MARÞI, 5 IUNIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.15. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Ma-
ghiara de pe unu. 17.30.,
1.30. Europa mea. 18.30.,
19.35., 4.10. Pulsul zilei.
19.55., 22.50. Starea zilei.
21.00., 1.00. România 9.
22.30., 22.50. Starea na-
þiei. 23.30. Documentar.
0.30. Creativ.
MIERCURI 6 IUNIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00. Per-
fect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Con-
vieþuiri. 17.30. Interes
general. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.55.,
22.55. Starea zilei. 21.00.,
1.00. România 9. 22.30.,
23.00. Starea naþiei.
23.30., 2.25. Documentar.
0.30. Zona @. 2.50. Pro
Patria.
JOI 7 IUNIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.55., 4.05.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00.,
2.00. Banii tãi. 18.35.,
19.35., 4.10. Pulsul zilei.
19.55., 23.00. Starea zilei.
20.00. Handbal. 22.30.,
22.45., 23.10. Starea naþiei.
23.45., 2.25. Documentare.
2.50. MAI aproape de tine.
4.05. Discover România.
VINERI, 8 IUNIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.05. Tele-
jurnal. 14.55., 21.55., 4.20.
Vorbeºte corect! 15.00.
Fãrã etichetã. 16.05. Euro
polis. 17.30., 3.45. Cool-
tura. 17.55. Moment Art.
18.00. Lumea azi. 18.35.,
19.35. Pulsul zilei. 21.00.,
23.30. Documentare.
22.00. Istoria Campiona-
tului Mondial de Fotbal.
0.30. Dosar România.
1.30. Profesioniºtii.
SÂMBÃTÃ, 9 IUNIE
6.30. Zona@. 7.00.,
10.50. Filier Fifa. 8.45.
Istoria cu Virgil. 9.00.
Making of Eurovision.
9.30. M.A.I. aproape de
tine. 10.00., 13.00. Docu-
mentare. 10.55., 0.15.
Filier Fifa. 11.00. Starea
naþiei. 12.00., 1.55. Vreau
sã fiu sãnãtos! 13.00.,
22.00. Documentar.
13.50., 1.50. Bucureºti,
capitala rezistenþei româ-
neºti. 14.30. Adevãruri
despre trecut. 15.00. Ora
regelui. 16.00., 17.00.,
21.00. Vedeta popularã.
18.00. Exclusiv în Româ-
nia. 18.50, 2.50. Bucu-
reºti, capitala rezistenþei
româneºti. 18.55. Tele-
enciclopedia. 19.50., 3.05.
Eusuntromânia. 21.00.
Dosar România. 23.00.
Profesioniºtii. 24.00.
Moment Art. 3.25. Viaþa
satului.
DUMINICÃ, 10 IUNIE
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi.
8.10., 4.15. Universul
credinþei. 9.30., 3.30. Pro
Patria. 10.00. În grãdina
Danei. 10.35., 12.00. Viaþa
satului. 11.50. Minutul de
agriculturã. 13.00. Tezaur
folcloric. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.,
1.55. Ultima ediþie. 15.30.,
24.00. Politicã ºi de-
licateþuri. 16.30. Replay.
18.00., 1.50. Bucureºti,
capitala rezistenþei
româneºti. 18.10. Lozul
cel mare. 18.45. Istoria cu
Virgil. 19.00. Dosar
România. 20.00.
Telejurnal. 21.00. Vedeta
popularã. 0.55., 3.25.
Documentar. 4.15.
Universul credinþei.

TVR-2
LUNI, 4 IUNIE
7.00., 8.50., 22.50., 4.50.
5 minute de istorie. 7.10.
T/s “Misterele din Glen-
wood”. 8.00., 20.00., 0.20.
Câºtigã România! 9.00.,
17.40. T/s “Legendele
dragonilor”. 10.10. Ferma.
11.00. Gala umorului.
12.00. Documentare.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshopping.
14.00., 5.00. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
16.40., 3.25. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta! 21.00. Destine
ca-n filme. 22.00. De-ale
lu-Miticã. 23.10. T/s “În
numele legii”. 1.20. Filmul
de artã.
MARÞI, 5 IUNIE
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.10.
Câºtigã România! 8.50.,
22.50., 0.05., 4.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. T/s “Legendele
dragonilor”. 10.10., 16.40.,
3.00. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Destine ca-n
filme. 13.00., 19.00., 4.00.
Telejurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 23.45.,
3.50., 4.10. Se zice cã...
14.40. Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.,
1.10. F.a. “Autostrada
destinelor”. 23.10. T/s
“Misterele Orientului”.
MIERCURI, 6 IUNIE
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.10.
Câºtigã România! 8.50.,
22.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Legendele dragonilor”.
10.10., 16.40., 3.00.
Femei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00., 2.50. Cap Com-
pas. 11.30., 5.00. Naturã
ºi aventurã. 13.00., 19.00.,
4.05. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
24.00., 4.10. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.
F.a. “Petrecãreþele”. 23.10.,
5.00. T/s “Misterele Orien-
tului”. 1.10. F.a. “Auto-
strada destinelor”.
JOI, 7 IUNIE
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 0.30.
Câºtigã România! 8.50.,
16.30., 23.20., 4.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. T/s “ Legendele
dragonilor”. 10.10., 16.40.,
3.00. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Pescar hoi-
nar. 11.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 13.00., 19.00.,
2.10., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45., 4.00. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E vre-
mea ta! 21.10., 1.20. F.a.
“Pacificul de Sud”. 23.30.,
5.00. T/s “Misterele Orien-
tului”.
VINERI, 8 IUNIE
7.00., 11.10., 12.00., 15.40.
Documentare. 8.00.,
20.00., 0.10. Câºtigã Ro-
mânia! 8.50., 22.50., 4.50.,
0.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s “Legendele
dragonilor”. 10.10. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Duelul pianelor. 13.00.,
19.00., 3.35. Telejurnal.
13.40. Teleshopping. 14.00.
Cultura minoritãþilor. 15.40.,
1.10. Ieri. Azi. Mâine. 18.50.
E vremea ta! 20.00. Gala
umorului. 21.10., 2.50. F.a.
“O familie perfectã”. 23.10.
F.a. “Ultimul glonþ”. 0.55.
Poate nu ºtiai.
SÂMBÃTÃ, 9 IUNIE
7.00., 11.10., 12.10.,
16.10., 4.30. Documen-
tare. 8.00. Desene ani-
mate. 8.50., 13.20.,
17.10., 21.50., 4.50. 5
minute de istorie. 9.00. T/
s “Safari”. 9.50. Poate nu
ºtiai. 10.00., 3.10. Mic
dejun cu un campion.
11.00. D-ale lu-Miticã.
12.00. Euromaxx. 12.30.,
3.00., 4.30. Gala umo-
rului.. 13.30., 0.10. Motor-
Vlog. 14.00., 5.00. Memo-
rialul Durerii. 15.00., 3.30.
Cap Compas. 15.30. Plim-
baþi ºi mâncaþi. 16.40.,
3.55. Festivalul Inter-
naþional de Circ de la
Monte Carlo. 17.30.,
18.50. E vremea ta. 18.00.
T/s “Misterele din Glen-
woold”. 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 20.10. Film artistic.
22.40., 2.10. “lumea de
dincolo 2”. 1.20. F.a. “Ulti-
mul glonþ”.
DUMINICÃ, 10 IUNIE
7.00., 8.50., 14.50., 4.25.
5 minute de istorie. 7.10.,
18.00. T/s “Misterele din
Glenwoold”. 8.00. Desene
animate. 9.00., 5.00. Fer-
ma. 10.00., 3.35. Pescar
hoinar. 10.30. Naturã ºi
aventurã. 11.00. Destine
ca-n filme. 12.00. Azi
despre mâine. 12.30. Sã-
nãtate cu de toate. 13.10.,
1.10. F.a. “A doua cãdere
a Constantinopolului”.
15.00., 2.00. Duelul pia-
nelor. 17.00., 3.30. D-ale
lu-Miticã. 18.50. E vremea
ta! 19.00., 3.30. Telejurnal.
19.45., 2.50. F.a. “Tudor”.
21.25. Handbal.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.