You are on page 1of 5

Universitatea Tibiscus Timișoara

Master Psihoterapii și psihologie clinică

DOSAR CLIENT

– practică, anul II-

Prof. univ. dr.Loredana- Ileana-VÎșcu


Student:Stănescu Miriam

Istoricul cazului

L.M, căsătorită, 47 ani, un copil, diagnosticat cu oligofrenie

În momentul actual ramânând şomeră de la serviciu, a fost nevoită să se ocupe mai mullt de
gospodărie. Mama sa s-a înbolnăvit şi nu a mai putut să aibă grija de fiul său diagnosticat cu
oligofrenie. Soţul, o fire mai autoritară şi rece nu o susţine deloc în depăşirea situaţiei în care se afla.
M. crede că soţul se poartă urât pentru a o determina să se mute din casa la mama sa unde ar urma să
aibă grijă de copil şi de mamă. Ca urmare M. se simte copleşită de viaţă, nu doarme noaptea, se simte
foarte tristă şi deprimată, i se pare că a intrat într-o situaţie fară ieşire, prezinta un tonus scăzut al
activităţii, lipsa interesului şi a sentimentului plăcerii, se simte vinovată pentru că nu a avut grijă de
copil şi la lăsat mamei care acum s-a înbolnăvit, nu poate lua decizii şi are ganduri care o „ bântuie”.

M. mai are o soră mai mare care nu mai stă în localitate cu restul familiei, ea s-a înţeles bine cu mama
şi cu sora când a fost mică dar cu tatăl nu prea, el era alcoolic şi agresiv şi le bătea des. Performantele
şcolare ale lui M. erau scăzute - „Profesorii îmi spuneau mereu: Brânză bună în burduf de câine.
”Relaţiile cu ceilalţi copii au fost reduse - „Am avut prieteni puţini”

Tatăl a decedat când M. avea 28 ani şi era deja căsătorită. Soțul i-a făcut curte o perioadă scurtă de
timp apoi s-au căsătorit şi M. sa mutat la el. La scurt timp după căsătorie a venit şi copilul F. dar acesta
nu părea a fi la fel ca toţi copii, M. îngrijorată a umblat prin spitale să vadă ce are, F. este diagnosticat
cu oligofrenie grad II. Soţul cadru militar la o unitate din zonă are un caracter rigid, este rece şi
orgolios, el nu sa ocupat de loc de copil mai ales cănd a văzut ca acesta are un retard. Soţul a preferat să
o lase doar pe M. să se ocupe de cel mic. Aceasta în cele din urmă datorită faptului că avea servici şi
pentru că soţul său nu accepta copilul a fost nevoită să lase copilul la mama sa. În ultima vreme M. a
fost scoasă în şomaj de la servici şi a rupt legatura cu colegele. Prietene apropiate nu are.
M. a fost operata de colecist acum 5 ani.
Pacienta este bine orientată spaţio temporal, intelectul este normal dezvoltat.
Acuzele principale

Acuză slabă capacitate de atenţie şi concentrare, fatigabilitate, insomnii, lipsa poftei de viaţă,
iritabilitate, nivelul energiei psihice este redus, sentimente de culpabilitate.

A fost internată în secţia de psihiatrie cu diagnosticul depresie reactivă, de unde la recomandarea


medicului psihiatru a venit la psihoterapie.

Diagnostic DSM IV

Axa I - Tulburare depresiva reactivă, prezintă şi unele simtome de gânduri obsesive fără a putea fi
indeplinite condiţiile pentru tulburare obsesivă

Axa II - Persaonalitate dependentă

Axa III - Operată de colecist , actualmente fară tullburări semnificative

Axa IV - Probleme ocupaţionale, actualmente şomeră, fară loc de muncă. Probleme economice,
venituri scăzute. Suport social precar şi inadecvat, lipsa prietenilor şi interacţiune slabă cu soţul

Axa V - Afect plat şi vorbire circumstanţială, puţini prieteni.

Conceptualizarea cazului

Pe fondul unei tip de personalitate dependentă, fiind rejectată şi criticată de tatal său (factori
predispozanţi), datorită faptului că mama sa s-a îmbolnăvit şi trebuie să se mute la ea să o ajute (factori
declanşatori) M. se simte rejectată de soţ. Are sentimente de inutilitate datorită faptului că nu mai
lucrează (factori favorizanţi). Are sentimente de vinovaţie faţă de copilul său cu handicap (factori
favorizanţi), cum ca nu s-a ocupat de el. Are sentimente de incapacitate datorate faptului că nu mai are
loc de munca (factori favorizanti). M. s-a aşteptat la suport din partea sotului dar acesta nu a venit,
toate acestea ducând la o depresie reactivă de intensitate mare ce a facut-o să se interneze în spital, apoi
cerând ajutorul unui psihoterapeut.

Evaluarea cogniţiilor şi comportamentelor actuale

M. nu mai are placere sa efectueze nici o activitate, stă mult în pat şi urmăreşte gândurile care de
devalorizare care nu îi dau pace, a slăbit şi manifestă o inapetenţă severă. Prezintă gânduri de
devalorizare - „soţului nu-i pasă de mine”, gânduri de vinovaţie - “mama s-a îmbolnăvit pentru că i l-
am adus pe F. pe cap, şi eu n-am facut nimic ca s-o ajut”, gânduri de incapacitate-“ nici la servici nu au
mai avut nevoie de mine”, nu sunt suficient de bună.

Aspecte pozitive şi puncte tari ale clientei

M. este o femeia puternică, cu o constituţie solidă sănatoasă, are putere de muncă şi mecanismele de
coping sunt de rezolvare de probleme, va găsi soluţii cu ajutorul meu de a ieşi din această criză.

Ipoteza de lucru

M. a dezvoltat depresia deoarece credinţele ei centrale formate în copilărie (factori declanşatori sau
activat) atunci când soţul nu i-a acordat suport în urma somajului şi îmbolnăvirii mamei sale care avea
grijă de băiat. Lipsa unei comunicări mai bune cu soţul a dus la neînţelegeri şi inferenţe arbitrare cu
privire la devalorizare şi rejectare din familie.

Planul terapeutic

Tehnici comportamentale - planuri de activităţi zilnice, stabilirea unor sarcini gradate, monitorizarea
activităţilor, antrenament asertiv
Tehnici cognitive - tehnici de distragere, numărarea gândurilor
Tehnici cognitiv comportamentale - identificarea gândurilor negative, adresarea de întrebări gândurilor
negative
Strategii preventive - identificarea convingerilor, adresarea de provocări.

Examenul stării psihice:


S-a aplicat testul : Inventarul de depresie Beck - La acest test pacienta a obţinut 23 de puncte ceea ce
denotă o depresie moderată spre severă.

You might also like