You are on page 1of 4

ANALIZATORII

Analizatorii sunt sisteme morfofuncţionale prin intermediul cărora, la nivel cortical, se


realizează analiza cantitativă şi calitativă a stimulilor din mediul extern şi intern, care acţionează
asupra recepterilor.
Fiecare analizator este alcătuit din trei segmente:
1. Periferic (receptorul) – este o formaţiune specializată în perceperea anumitor forme de
energie sub formă de stimuli.
2. Intermediar (de conducere) - format din căile nervoase prin care impulsul nervos este
transmis către scoarţa cerebrală.
3. Central – reprezentat de aria din scoarţa cerebrală la care ajunge calea de conducere.
ANALIZATORUL CUTANAT – Pielea
Pielea este învelişul protector şi sensibil al organismului şi se continuă, la nivelul
orificiilor naturale cu mucoasele. Este alcătuită din trei straturi: epiderm, derm şi hipoderm.
Epidermul este un epiteliu pluristratificat keratinizat. Bazal prezintă un strat germinativ,
iar superficial, stratul cornos. În epiderm nu pătrund vase de sânge, acesta fiind hrănit prin
osmoză din lichidul intercelular, însă conţine terminaţii nervoase libere.
Dermul este o pătură conjunctivă densă, în care se găsesc vase de sânge şi limfatice,
terminaţii nervoase şi anexe cutanate. Este format dintr-un strat spre epiderm, numit dermul
papilar, şi un strat spre hipoderm numit dermul reticular.
Hipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv lax cu un număr variabil de celule adipoase.
În hipoderm se află bulbii firului de păr, glomerulii glandelor sudoripare şi corpusculii Vater-
Pacini.
Receptorii cutanaţi
Terminaţiile libere sunt abrorizaţii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali, distribuite printre celulele epidermului.
Terminaţiile încapsulate. În hipoderm se găsesc corpusculii pentru sensibilitatea tactilă,
corpusculii Vater-Pacini.
În derm de găsesc corpusculii Meissner, Krause şi Ruffini pentru sensibilitatea tactilă.
Corpusculii Rufinii sunt consideraţi şi receptori pentru cald, iar corpusculii Krause pentru rece.
Receptorii tactili fac parte din categoria mecanoreceptorilor. Sunt localizaţi în derm şi
sunt mai numeroşi în tegumentele fără păr.
Receptorii termici sunt terminaţii nervoase libere, cu diametrul mic şi nemielinizate.
Receptorii pentru rece ii depăşesc numeric pe cei pentru cald.
Receptorii pentru durere sunt, în principal, terminaţii nervoase libere, însă toţi receptorii
cutanaţi pot transmite impulsuri care pot fi interpretate ca durere dacă sunt stimulaţi excesiv.
ANALIZATORUL OLFACTIV
Principalul rol al simţului oflactiv constă în depistarea în aer a unor substanţe mirositoare,
eventual nocive, şi împreună cu gustul acesta participă la aprecierea calităţii alimentelor şi la
declanşarea secreţiilor digestive.
Receptorii analizatorului oflactiv se găsesc în partea superioară a foselor nazale şi sunt de
tip chemoreceptor. Sunt reprezentaţi de celulele bipolare din mucoasa olfactivă care are şi rol de
prim neuron. Axonii celulelor bipolare se înmănunchează şi formează nervii olfactivi caare
străbat lama ciuruită a etmoidului şi se termină în bulbul oflactiv, unde fac sinapsă cu neuronii
multipolari de la acest nivel.
ANALIZATORUL GUSTATIV
Receptorii analizatorului gustativ sunt chemoreceptori şi sunt reprezentaţi de mugurii
gustativi situaţi la nivelul papilelor gustative.
Mugurii gustativi au formă ovoidă, iar în structura lor se găsesc celule senzoriale, care
prezintă la polul apical un microvil. La polul bazal al celulelor gustative sosesc terminaţii
nervoase ale nervilor faciali, glosofaringieni şi vagi.
ANALIZATORUL VIZUAL – OCHIUL
Globul ocular – are formă aproximativ sferică şi este situat în orbită. Perete globului ocular este
format din trei tunici concentrice.
1. Tunica externă este fibroasă şi formată din două porţiuni inegale: posterioară – sclerotica
şi anterioară – corneea.
2. Tunica medie este vasculară, prezintă trei segmente: coroida, corpul ciliar şi irisul.
Corpul ciliar este alcătuit din procese ciliare (alcătuite din aglomerări capilare care
secretă umoarea apoasă) şi muşchi ciliari ( format din fibre musculare netede)
Irisul este o diafragmă care prezintă un orificiu numit pupilă, rolul lui este acela de a
regla cantitatea de lumină care soseşte la retină.
3. Tunica internă este reprezentată de retină. Ea este o membrană fotosensibilă care
realizează recepţia şi transformarea stimulilor luminoşi în influx nervos.
Retina prezintă două zone importante:
- Pata galbenă (macula lutea) situată în dreptul axului vizual. La nivelul ei se găsesc
mai multe celule cu conuri. În centrul maculei lutea se află o concavitate numită
fovea centralis.
- Pata oarbă se află situată inferior petei galbene, reprezintă locul de ieşire a nervului
optic din globul ocular şi de intrare a arterelor globului. În pata oarbă nu se găsesc
celule fotosensibile.
În structura retinei se găsesc 10 straturi, în care se găsesc trei feluri de celule funcţionale,
aflate în legătură unele cu altele: celule cu conuri şi bastonaş, celule bipolare şi celule
multipolare. În afară de acestea mai există şi celule de susţinere şi de asociaţie.
Celulele cu bastonaş sunt adaptate pentru vederea nocturnă, la lumină slabă, şi sunt în
număr de aproximativ 125 de milioane. Conţin un pigment numit rodopsină (purpur retinian).
Celulele cu conuri sunt în număr de 6-7 milioane, sunt mai numeroase în pata galbenă.
Sunt adaptate pentru vederea diurnă, cromatică. Conţin un pigment numit iodopsină.
Medii refringente – sunt reprezentate de : corneea transparentă, umoarea apoasă,
cristalinul şi corpul vitros ( umoarea sticloasă).
Acomodarea reprezintă variaţia puterii de refracţie a cristalinului în raport cu distanţa la
care privim obiectul. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect se numeşte
punct proxim şi se află la 25 cm, iar punctul cel mai depărtat la care vedem clar se numeşte punct
remotum şi se află la o distanţă de 6 m.
ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
Analizatorul acustic şi analizatorul vestibular îşi au sediul în urechea internă. Fiecare are
câte un nerv care conduce impulsul nervos: nervul acustic (cohlear), respectiv nervul vestibular.
Pe traiectul nervului cohlear se află ganglionul spiral Corti, iar pe traiectul nervului vestibular se
află ganglionul vestibular Scarpa. Cei doi nervi se unesc şi formează perechea VIII de nervi
cranieni.
Urechea este alcătuită din 3 segmente:
1. Urechea externă - cuprinde: pavilionul şi conductul auditiv extern
2. Urechea medie – este o cavitate săpată în stânca temporalului. Anterior se află timpanul,
iar posterior se află fereastra ovală şi fereastra rotundă. Tot la nivelul ei se deschide
trompa lui Eustachio, care comunică cu nazofaringele şi are rolul de a egaliza presiunea
pe ambele feţe ale timpanului.
În urechea medie se găsesc şi cele mai mici oase din corpul uman: ciocanul, nicovala şi
scăriţa. Ciocanul şi scăriţa prezintă fiecare câte un muşchi. Muşchiul ciocanului
diminuează vibraţiile sonore puternice, iar muşchiul scăriţei le amplifică pe cele slabe.
3. Urechea internă – este formată dintr-un sistem de încăperi, numite labirint osos, săpate în
stânca temporalului. În interiorul labirintului osos se află labirintul membranos. Între cel
osos şi cel membranos se află perilimfa.
Labirintul osos este format din vestibul osos, canalele semicirculare osoase şi melcul
osos.

Segmentul receptor:
a) În cazul analizatorului auditiv este reprezentat de celulele auditive care se găsesc la
nivelul organului Corti
b) În cazul analizatorului vestibular celulele receptoare se găsesc în membrana utriculară
şi saculară.
Segmentul intermediar şi central:
a) Calea acustică - primul neuron se află în ganglionul spiral Corti. Axonii acestor
neuroni se unesc şi formează nervul cohlear care se îndreaptă spre nucleii din punte,
unde se află al doilea neuron. Axonii celui de-al doilea neuron se încrucişează şi
urmează un traiect ascendent spre coliculul inferior, unde se află neuronul trei. Al
patrulea neuron se găseste în corpul geniculat medial. Axonul celui de-al patrulea
neuron are proiecţie corticală în girul temporal superior.
b) Calea vestibulară - primul neuron se află în ganglionul vestibular Scarpa. Axonii
formează rampa vestibulară a perechii a VIII-a de nervi cranieni. Ramura vestibulară
se îndreaptă spre cei patru nuclei vestibulari din bulb, la nivelul lor aflându-se cel de-
al doilea neuron al căii vestibulare şi de aici pleacă mai multe fascicule.

You might also like