�PRILY Lajos (n. la 14 nov. 1887, Bv. - m. 6 aug. 1967, H�rshegy l�nga Budapesta.

),
poet si traducator. Adevaratul sau nume de familie a fost Jekely, nume pe care �l
va purta fiul sau, Jekely Zolt�n, traducator din limba rom�na si poet. Predecesorii
sai au fost aurari sasi din Bv., �prily fiind o forma maghiarizata a numelui de
Jekely. De la acestia poetul a mostenit maiestria si migala, iar de la tatal sau,
pasionat de muzica, grija deosebita pentru armonia versurilor. Parintii sai au
lucrat la fabrica de chibrituri din Bv., iar din 1890 s-au mutat la Praid, unde
tatal sau a devenit padurar. A frecventat scoala elementara de aici, iar liceul la
Odorheiul Secuiesc. Din 1899 urmeaza cursurile liceului reformat din Cluj, av�ndu-i
profesori, printre altii, pe Kov�cs Dezso si Seprodi J�nos. �si ia bacalaureatul �n
1905 si se �nscrie la Facultatea de Stiinte umaniste, obtin�nd titlul de profesor
de limba maghiara si germana (1909). Petrece un timp la Paris, iar la �ntoarcere
(1909) devine profesor la Colegiul Pedagogic Bethlen din Aiud, unde se
�mprieteneste cu poetii rom�ni Emil Giurgiuca si Octavian Sireagu. Din anul 1910
p�na �n 1926 preda si la gimnaziul din Aiud. �n 1911 se casatoreste cu Sch�fer Ida.
Participa activ la revolutia maghiara din 1919, motiv pentru care a avut de suferit
mai t�rziu. Pentru perfectionarea �n limba franceza, �n anul 1923, a urmat un curs
la Dijon, obtin�nd diploma de profesor. De altfel, �ntr-o scrisoare, Liviu
Rebreanu, atunci presedinte al Societatii scriitorilor din Rom�nia, �i promitea un
sprijin financiar pentru a putea pleca �n Franta. �ncep�nd cu 1930 a fost membru al
societatii culturale Kisfaludy T�rsas�g. �n 1905 �i apare o poezie nesemnata �n
Egyetemi Lapok, iar �n 1909 semneaza �n Erd�lyi Lapok. Atrag�ndu-si critici din
partea lui Kov�cs Dezso, ani de zile nu va mai publica nimic. Abia �n primavara lui
1918 �l �nt�lnim �n paginile revistei �j Erd�ly, de asta data sub pseudonimul
�prily. �ncepe sa colaboreze la revistele Erd�lyi Szemle, Vas�rnapi �js�g,
Napkelet, Zord Ido, P�sztortuz. Primul volum de poezii dezvaluie atitudinea
antirazboinica a poetului, desi el nu participase direct la acesta. Ele constituie
un adevarat protest �mpotriva conflictului care tocmai se �ncheiase. Depl�nge
moartea prietenilor si a cunoscutilor, exprim�ndu-si �ncrederea ca oamenii pot trai
�nfratiti. Temele poeziilor sale au fost legate de mediul �n care traia familia sa,
de peisajul transilvanean, de fenomenele naturii si marile evenimente istorice.
Motive des �nt�lnite sunt, de asemenea, amintirea si singuratatea. De la primele
poezii, apare ca un �ndragostit de peisaj, prefer�nd zona Muntilor Apuseni, �n
mijlocul carora a petrecut numeroase momente de desfatare, recapat�ndu-si
echilibrul spiritual. Primul sau volum de versuri, Falusi el�gia (Elegie rustica)
(Cluj, 1921) a fost apreciat ca un mare succes al liricii maghiare transilvanene,
un triumf al artei, al cizelarii, al limbajului poetic (cum aprecia criticul
literar Gavril Scridon). Aparitia sa a fost ca un miracol poetic �n degringolada
momentana a liricii maghiare dupa N�meth L�szl�. Poetul a respectat formele
traditionale ale poeziei, versurile sale av�nd echilibru si melodicitate si, nu
�nt�mplator, unele au fost puse pe muzica. Aceasta culegere de versuri a fost
urmata de volumele Esti p�rbesz�d (Aiud, 1923) si Rasmussen haj�j�n (Cluj, 1926).
Desi stabilit la Aiud, accepta propunerea lui Kuncz Alad�r de a fi redactor la
suplimentul literar al ziarului Ellenz�k din Cluj (1924). �ntre 1924-1926 a fost
redactor literar la acest ziar, mut�ndu-se definitiv la Cluj, din 1926, devenind si
prof. la Liceul reformat. Participa la �nt�lnirea scriitorilor maghiari din
Transilvania, unde se pun bazele revistei Erd�lyi Helikon, ajung�nd, pentru o
scurta perioada, redactorul sef al acesteia (1928). Se remarca ca unul din
principalii organizatori si conducatori ai vietii culturale a maghiarilor din
Transilvania. �n perioada transilvaneana a activitatii sale literare, �i apar patru
volume de poezii si o drama �n versuri. O parte din creatia sa a fost tradusa �n
limba germana si publicata partial �n revista Klingsor din Brasov. �n 1929 renunta
la postul de redactor al revistei Helikon, consider�nd pe de o parte ca nu i se
potrivea, iar pe de alta parte si din cauza greutatilor familiale, care l-au
determinat sa se mute la Budapesta. �n capitala Ungariei a predat la Liceul de fete
"Ba�r Madas", unde a ajuns director. Plecarea sa intempestiva a generat numeroase
regrete �n r�ndul scriitorilor maghiari transilvaneni care-l considerau "nu numai
un poet din Transilvania, ci �nsasi �ntruchiparea poetului transilvanean". A
continuat sa aiba str�nse legaturi, at�t cu publicatia Erd�lyi Helikon, c�t si cu
scriitorii maghiari din Transilvania. Din 1930, fara a-si parasi postul de
profesor, este si redactorul revistei Protest�ns Szemle. �ntre 1934-1949 a fost
membru al Academiei de Stiinte Maghiare. A facut c�teva excursii de studii �n
Finlanda, Franta si Austria (toamna lui 1935). �ncep�nd cu anul 1937, �si petrece
mult timp la Visegr�d, oras situat pe Dunare, cu un peisaj care �l atragea. �n vara
lui 1941 s-a retras la Praid, l�nga Odorheiul Secuiesc �n Transilvania, iar �n 1944
s-a pensionat. Dupa aceasta data s-a stabilit definitiv �n localitatea
Szentgy�rgypuszta (l�nga Visegr�d) din Ungaria. Pentru scurt timp, �n 1946, a
ocupat un post �n Conventul reformat si, �n acelasi an, a devenit redactorul
revistei �j Magyar Asszony. �ntre timp a publicat mai multe volume de versuri.
Debuteaza �n viata literara a Ungariei, dupa zece ani de tacere �n 1939, c�nd
publica volumul de versuri A l�thatatlan �r�s. (Scrisul invizibil). Versurile
exprima nostalgia poetului dupa siguranta si linistea locurilor natale �n contrast
cu tumultul marelui oras care era Budapesta. Urmatoarele volume pastreaza �n linii
mari aceeasi tematica, dar au un tot mai ridicat nivel valoric. �n ele se simte
nostalgia si tristetea celui plecat de l�nga oamenii si locurile dragi. Arta lui
�PRILY Lajos este �n esenta impresionista, �nsotita de o deosebita muzicalitate,
tin�nd de parnasianism si simbolism, pastr�ndu-si mereu originalitatea. Uneori
poezia devine un mijloc de autoanaliza a poetului, care recunoaste ca n-a luptat cu
soarta, n-a �naltat steaguri si baricade. A acordat un interes deosebit poeziei
rom�nesti, traduc�nd cu deosebit simt artistic poezii din M. Eminescu, St. O.
Iosif, L. Blaga, iar mai t�rziu Al. Macedonski, T. Arghezi, G. Cosbuc si I. Pillat.
A facut traduceri si din H. Ibsen, A. Puskin, I. Turgheniev, W. Shakespeare, P. B.
Shelley, Fr. Schiller, M. I. Lermontov, N. V. Gogol s.a. Traducerile nu constituie
pentru el o activitate auxiliara, ci una �n care s-a ilustrat cu valoroase reusite
ce respecta spiritul poetului din care traduce, dar prin talentul sau recreeaza
opera celui talmacit. A tradus din latina, germana, rusa, rom�na, chineza. Poezia
lui originala a fost tradusa �n germana, engleza, franceza, slovaca, rom�na. �PRILY
Lajos s-a afirmat ca unul din cei mai de seama poeti lirici de limba maghiara,
dintre cele doua razboaie mondiale. Lirica lui �prily poate fi �ntrezarita �n arta
faurarului �n aur, stramos al poetului". Pentru activitatea sa literara, �n 1954, a
primit premiul J�zsef Attila. Eseurile si criticile sale au aparut abia �n 1981 �n
volumul �lom egy k�nyvt�rr�l. O strada din Brasov �i poarta numele, precum si
liceul cu limba de predare maghiara.

Pe strada Lunga nr. 109 se afla casa natala unde s-a nascut Aprily Lajos. �n
decembrie 2012, la �mplinirea a 125 de ani de la nasterea poetului, s-a asezat o
placa memoriala �n trei limbi (germana, maghiara si rom�na), marc�nd momentul si
locul nasterii lui Aprily. Recomandam o plimbare pe strada Lunga �n descoperirea
casei natale si a placii memoriale, unul dintre locurile unde s-a nascut o
personalitate a Brasovului.

Referinte si bibliografie: Carturari Brasoveni (sec. XV-XX). Ghid biobibliografic,

Brasov, Biblioteca Municipala, p. 19-20 (cu bibliografie); Balota, N., Scriitori
maghiari din Rom�nia, 1920-1930, Bucuresti, Editura Kriterion, 1981.