Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Af PDF

    Uploaded by

    Dan Catrangiu
    4 views132 pages

    Original Title

    AF.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views132 pages

    Af PDF

    Uploaded by

    Dan Catrangiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 132
    AN AN FIACARA 25h) Speen cosmetics tt i | CAMPANIE VINDEGATORI Doria Wvan © loana Moldovan © Iulia Vantur © Sanatate © Auta © y CASTIGA Ite Editoriale: George Arion, v © excursie in fiecare lund cu Mibail Gétatanu, Tudor Galin EUROPA TRAVEL! 7 Un cadou de esi: po Unde iegim Imobiliare e ae tin a er rnee ire Wi exclusivitate www.revistaflacara.ro Ec virtual a revitei Flacdra vl propune lund de und subioct incitante, article care cele mi diverse domenii de interes. Intotdeauna prima pagin’ a ste-ului va fi dedicat prin palelortturi din edtja Flacdra din una in care ne afm, Pentru aceia care nu cunose Istria revistel Flacdra, putei afl amdnunte accesénd din banda rogie a meniului de pe prima paging onfiunea:Istoria Flacdra, Edie vrtuald este un site explolv care prezinta in esenté tmaterialele jumalistco apsrute in lana respectva la rubricile: Politic, Socal, VIP, Actualtate, ‘SGndtate, Cif, Auto, IT, Life Stl, Istria unui produs,Imobilare, Film, Sport, Unde legim etc Pentru iubitri aticoloor do opine, vi stu la disporiie edtorialele serinato de cunoscuti itor i jumait: George Arion, Mall Galifanu gi Tudor Calin Zarojanu. La inceputl acest an, | Flaca rout radia revisel de a prezeta elude alteraie de trata a ifeeor bl si | id By a lansat Campania Vindecator cu har, o sectiune extrem de cautaté de c3te publicu ctor, «mmm | Venetia vazuti dint.a cafenea Aas fa Himba Valea Rengo. tile lichid. Alb sau negru? Biroul erates oe Gustul aspru al pamantului la sana icull el Te fac un... Skanderbeg? 57 dapanese boy 73 Mirajul nudulai 77 Epopeea nestematelor americane 97 BUSINESS. = Gum e sd lucrezi la cele mai Tnalte cate cx Povestea une femel greu incercatz ca. Campanie sociala: Made la noi, bade! 29 MEDIA Televiziunea si puterea 6s Mona Segal: imi plac realify-show-urile 67 STIL DE VIATA Vara se poarta tunelul cu infrarasii 69 Glamour & Style 2007 a1 Tinute exotice 85 de Constantin Banu POMPILIU L. DUMITRESCU AILIVIAINIAUH FLACARA ESTIWAUL 2007 | ‘Aimaneh anual al revste! Director general adunct aah ALB ‘ARION geowpater FLACARA "Or Vicszresecnte ALEXANDRU PASARIN Fondata in 1911 nna. u ‘deencupssar@n piacere office@publicatiletlacara.ro Editor coordonator aimanah Sel depariament producti ae emildumit@pbicatiiiacara 10 pen ron a x ‘Conta s2f ELENA ANGHEL LILIANA PETRUS. :. Foarte important! 74 ‘Sonior Editor air Se Ceactannats Rain” | POX ar. 206 CP, responsabitata jes pent cooaasgasiaticrat Merpemtmyeanemet | SENT Petipa eens DAN POPA ‘Aina and, Dan Medeens Viren rare resporsabltatea juice aparine, AUREL ST ALDLANDREScU ——"E=#e Aran cia, Pare Faces Greta gl tehroradactare Arana, ene, ‘LAURA TIBAR, rms ecg Corectua neaie eas Rete de vard = Gioceslatd a SNA Banea de eeoinventied Daly ‘es Galeria de arté Facdra me Digital art ia VP O var fierbinte cu Mandinga m DIVERTISMENT = docuri, 19 careuri, integrame Consiul de Adminisvaie: Presecinte— director general GEORGE. Director econorric: GABRIEL BUMB. Director publtitate si marketing, NII DUM ISBN: 10-973-7900-23.5, ISBN: 13-978-973-7900.23-4 Tiparul: OLIMP PRINTING SERVICES SRL Pre 5,90 lel sevensiavesieessiavinissnsasinusiessananaseeneansne POM cscs Venetia vazuta dintr-0 cafenea S-aintamplat sa ajung in Venetia de mai multe ori. De aceea mi-am permis luxul de a o privi in mai multe feluri. Ca turist, disperata si vad toate palatele, podurile ¢i basilicile. Ca ziarist, atenta sila viata de zi cu zia local- nicilor, la casele lor, pline de igrasie, de unde si tot soiul de boli... Am trecut siprin faza romantica, evident, cu vaporetto pe Grand Canalesicu gondola spre periferii. Mai mult, n-am fost scutita nici de ispite intelectuale, gen muzee, expozitii, ba chiar Institutul Cultural Roman din laguna. Cea mai frumoasa Venetie, insa, am vazut-o dintr-o cafenea. E drept, nuuna oricarel ALWIANAH FLACARA ESTIVAL 2007, Sigur c& nul mam propus s& merg la Venetia gi s& stau o jumatate de zi intr-o cafenea. Dar aga s-a intam: plat. Ma invarteam prin Piata San Marco, inoercénd sini fac curaj pentru coada de la intrarea in Catedrala. ‘Aveam de gand si revad mozaiourile, Cu at&t mai mult cu cat erau scéildate in soarele din miezul zilei. Va dati ALMANAH FLACARA ESTIVAL seama cum arata patru mil de met patrati de mozai- curl c€nd se joaca printre ele puzderie de raze? E magie curatd. Sentimentul acela, straniu si inaltator, c& totul Jn jur devine de aur. Cum s& ratezi un aga spectacol? Drept dovadé c& intentile mele erau nobile, am c&utat prin geanta, fa capitolul maruntis, pan am adunat trei euro. Ca s& intru gi la Museo di San Marco, daca tot ‘sunt tn zon. $i mal vad o data call in num&r de patru, 2007 din bronz aurit. Fascinanti ca expresie artistic’, dar mal ales ca poveste. Au fost turnati la Roma i apoi .exilati* la Constantinopol, de unde venetienii kau recuperat dupa distrugerea oragului, in 1797, cand a pridat Venetia, Napoleon fa luat la Paris. Deabla dupa caderea Imperiuiui Francez cali din bronz aurit sau Intors acas. Din pacate, orbi. Ochii mari, din rubin, leau fost furati. Sie atita tristete in orbitele goale! On pian in Piata San Marco Ma Tndreptam spre Catedrala, agadar. Cu un mers ‘cam sovaitor. Din motive neelucidate, inc&. In zarva din plat’, peste corul acela obositor, pe sute de voci, in zeci de limbi ale paméntului, ceva parc’ ma trigea ‘napoi. Un sunet ciudat, difert de tot ceea ce era in jur. ‘Am incercat s&i iau urma. Dug’ cativa pasi prin multime, sa transformat th acorduri parcé dint-o alta lume. Diafane, ademenitoare, gata s8 te bage in pacat. Un pian in Piata San Marco? Nu, pe bune, cred c& am facut insolatie gi, usor, delirez. Si totus Intru pe o us’ deschis’ larg. Apuc s4 vid c& deasupra el serie Caffe Florian. intr-un salon mare, ca de bal, chiar concerteaza un pianist. Singur-singurel, clientii sunt pe teras8. Briza laguneie, totusi, mult mai plécuté dec&t aerul conditjonat. Dar pianul nu se aude la fel! Si stéteam asa, dea proastelea, in mijiocul salonului, ‘ntrebanduma ce s& fac. Ghinion, pianistul sia ridicat chil si mi-a zémbit. Nu stiu daca mi s-a parut sau chiar ALMANAH FLACARA ESTIN mia aratat, din privir, o masa in dreapta lui, cu vedere ‘superba spre piata si Catedral Destul si bine ca m-am ‘agezat. O decizie care avea s& ma coste cam mult. 18 ‘euro, respectiv 20, cu bacsigul, pentru o cafea si o apa plat. De unde era sa stiu»ca preturile in salon, cu anoramd, sunt de trei ori mai mari decat pe terasd? Dar zu c& a meritatl lao cafea : GU Dickens, Proust si Gasanava Dupa cum va spuneam, cea mai frumoasa dintre Venetii de aici am vazuto, Pianistul, desigur, mia fost un fel de ghid. Muzica lui, in care nu am reusit s& iden- tific nici un’acord cunoscut, desi nu sunt chiar tufé in domeniu, parca ma legat de scaun, 0 dupéamiazé ‘ntreaga. Dezleganduma, ins’, de vraja care altfel te (AL 2007 tine departe de intimitatea Venetiei, ca turist. $i ni uti d& voie $8 clatoresti in timpurile el. Am inceput prin a sta la 0 cafea cu insugi Casanova. Nu mia facut avansuri, sunt prea trecut’ pentru gustul lui. Charles Dickens a fost dezamagit c& nui sunt fan. Marcel Proust chiar mia z4mbit. Dintrun timp pierdut. Si dintrun pli- ant, desigur. Unde sunt prezentate toate personalitatle care si-au baut cafeaua aici. $i uite-asa aflu c& am facut o alegere buna. Caffe Florian este cea mai veche cafenea din Venetia. Functioneaz’, fara intrerupere, din 1720. Vedeti cd igi merité banul?! Bine c& na darémato Napoleon, ma géndesc. Probabil c& a fost prea impresio- nat de frumusetea Venetiei, in general, si a pietei San Marco, in special, ca s&i mai pese de o biata cafenea. Gel mal frumos Salon al lumit* Privesc pe geam si peisajul pietei se intinde ca 0 poveste. Un spatiu larg des- chis, strajuit de 0 procesiune ordonaté de arcade. Cand a vazut asta, Napoleon a simtit nevoia s& strige: .Cel mai fru- ‘mos salon al lumill*. $i a ordonat imedi- at 88 fie redeoorata. Arhitectii sai au demolat o biserica din secolul al XVHea, cu 0 fatadi de Sansovino, pentru a con- strui Ala Napoleonica (Aripa Napoleo- nina). $i Basilica di San Marco se vede din cafenea, in toaté splendoarea ei. Soarele tocmai a cedat in fata celor ci cupole rotunjite. Pare gata sa se retrag’, obosit de atéta opulent. Catedrala Venetiei, intradevar, parca sia propus s& adune, inteun amestec exotic de sti- luri gi maiestuozitate, toate frumusetile pamantene. Utopie care, macar pe alocuri, Fa gi reusit. Este singurul loc, dupa stiinta noastra, unde crestinatatea si Orientul ,se gospodaresc” atat de bine impreuna Privirea mi alunec’, mai departe, spre Campanile. Faimoasa clopotnité din Aramid a Venetiel. Muzica pianistului a urcat, deja, pand la Ingerul din varful ei. La 99 de metri inaitime. Gata s&i elibereze pana si pe clericii pacatosi. Dar neoum pe mine, vinovaté doar c& am stat cdteva ore Intro cafenea, in loc s& vad mozaicurile de San Marco si c ‘chil scosi. In secolul al XV4ea, clericii cuzati de purtare imorala erau Tnchisi in colivii” din lemn suspendete in Cam- paanile. Unil erau sili S& traiasca doar cu paine si apa, chiar si un an de zile. Alti erau lasati s& moar’ de foame. Eu sunt silité doar s&mi parisesc_pianistul. Vraja sa spart intro secunda. Tocmai ma sunat telefonul mobil. Am intarzlat la intalnirea cu grupul, la cin, ta nu mai stiu care restaurant. Si voi fi lsat sa mor de foame. Ei, dar ce cafea am paut! ___1ex1 Liliana Petrus. ALMANAHFLACARA ESTIVAL 2007 la Himbas Africa. Misterioasa, exotici, periculoasa. Un continent negru, plin de con- traste. Un loc unde gasesti orase ridicate de albi, bine dadite, cu masini $i aeroporturi, dar si un loc unde saracia, inapoierea si boala fac ravagii prin- tre populatia de culoare. in Africa, mai mult dect oriunde pe pamant, sunt inca triburi intregi de oameni despringi dintr-o alta lume. Apartinand altei ere. Departe cu mii de ani in urma lumii civilizate. Chiar daca albii au facut si mult rau Africii, tot ei sunt cei care au incercat sau continua sa incerce sa puna umarul la civilizarea ei. Da, sunt oameni care se chinuie sa aduca populatiile triburilor necivilizate macar un pic mai aproape de lumea noas- tra. Si nu-i usor. Cu unii sunt sorti de izbanda, cu alti nu. ALIMANAH FLACARA ESTIVAL 2007 ALMAI Stela si Axel Kohnen sunt doi medic! care calatorese in Jurul lumii si noearcé s8 ajute populatile serace acolo unde le Intélnese, Timp de trei luni, soti Kohnen au célétorit in Arica, de la sud c&tre nord. ,Eram in nordul Namibiel. Axel ‘auzise de existenta unor triburi mai speciale, numite him- ‘existent izolat de lume, agatali de obiceiurle lor stévechi Societal Inchise. Am piatt un ghid sineam dus in satul lor. ‘Am stat la el 07 ntreaga. Nu pérea Si supere. Erau pasnici ‘sine-au rspuns la mejoitatea intrebailor noastre. Chiar $i ‘cele mal intime. Aga am afatc& la ei barbatul nu munceste. Nu face nimic de dimineata pana seara, Femeia este cea care Ingrjeste vacile — sursa lor principala de hranéi—tot ea bate laptele in bostanul gol de seminte pana ce acest lapte devine unt, si, evident, femeia ingrleste de cop. $i sunt multi copil. Un brbat are cam cinci soti. Nu exista rival- tate/gelozie intre ele finde’ bérbatul le trateaz’ egal. La prima céiséitorie se face un ceremonial de nunt’, chiar si 0 mas. De obicei se tale 0 vac’ si se pune la protap, se danseaza etc. Problema acestor himbas este c& pentru ei ‘apa reprezinté doar 0 sursi pentru asi potoli setea. ‘Notiunea de spéiare a corpului ni exist8l Cu toate aoestea ru miros. Din untul obtinut din laptele de vac’ si din praful cbtinut prin raderea unei roci din regiune se obtine 0 crema pe care 0 folosese frecvent pentru dat pe corp. E ca un fel de body peeling. Se pare c& aceasta crema ii protejeazd si de soare gi de insecte gi nici nu miros @ nespalat. De ‘i acel bia. Leam dat dulciuri, am vorbit cw el si am init un Jc privind diferenfele de culoare a piel, punand tofi mainile tunele peste altele. Aga ne-am imprietent cu ef sam intrebat calatogy” ‘asemenea, femelle - pentru afi mai sexy ih fata b&rbatulul ~ gi atéma de labii greutati pentru a le mari. Sigur, lucruile ‘avestea nu sunt la vedere, dar mi leu povestit. Bérbatii se Pot castor! de cate ori vor cu femei mult mai tinere decét «i, chiar copite affate la prima menstruatie. Sotile mai in varsté isi indeamna barbatul s& ig ia o fat cét mai tan&ré Fetitele, cénd au prima menstra, sunt duse de c&tre mama sau de catre o alta femeie afaré din tarcul trbului pan oe ‘rece. Bérbatii nu au voie s& o vada asa, iar apol luat’ de sof de catre un barbat. Toate acestea le-am afiat de la el, {ra nici 0 jen8. Au aoceptat $8 vorbeascii despre ei. nein ‘pundnd nici un fel de restrict. Se pot c&s&torl, de cate ori Vor, iar dacd fata pleaca intrun ait trib gi nu se mai intelege ‘cu barbatul,tribul elo va primi inapo'", spune Stela Kohnen. Probleme pentru himbas au doar tine care pleacd din trib ‘spte zone mai civiizate, findcd el, odata plecatl, nu mal sunt acceptati apoi de cétre memibii comunitaji. Cum haine in adevératul sens al cuvéntului nu au, singurele accesori vestimentare le reprezintS un fel de fuste din piele de vaca menite sii acopere de la jumatate in jos plus o serie de podoabe, la nastere primesc un inel implett din sérma peste care se aduna pe mésura trecert aniior alte inele, amulete sau ate podoabe. Femelle cdsétorite poart’, pe ap, 0 podoabi confectionata din urechi de vacd si care ‘Semnificd feptul c& sunt c&sétorte. in mod ciudat, himbas ‘au peme de dormit, dar nu orce fel de peme, ci unele spe- ciale, confectionate din lemn, un fel de scaune de foarte mmici dimensiuni, unde barbati isi pun capul sé doarmé. La acd este de acord si facem céteva fotografi findcd plese. A acceptat A fost foarte sreu 8 se uite in aparat. Nu suporta deloe lumina Copil din Malawi mergeau a gcoali, ens nu, ‘pune Stla. {in Malawi, ca mai peste tot in farile africa ne, gcolle an fost amenate de cétre abi, cei de culoare au propre coli, propre spitale, ‘Adesea copii insi ivafé afaré, sub céte un ccopae. ,Copacul mai mic are la umbra sa clasa ‘nti, copacal mai mare adposteste 0 clasd de levi mal marl Mlane este capltala Malawi, far in safari de aceasti urbe mal sunt citeva origele ‘mai miei, pe marginea laculi Nyasa (Lacal Malawi) cu ete un hotel, chiar frumos amena~ jat, unde se poate locui civlizat. Prin acesto hteluri ne-am cuibirit serile. tia cf au potential turistc, si de aceea sunt functional, Mojoritatea au fost ficute de cétre alti, cénd ‘jung po mine negrilor se cam alege praful. in ‘orage existd oarece civilizatie, dar cum iesi din orag, lucrurile se schimbis automat. De atfel in afara oragelor am si «experimen tab» cfteva atacuri asupra masini noastre.E drept, nu in Malawi, 1 in Namibia sf Zimbabwe. La primul atac, eram chiar in drum ‘spre himbas. Ne-am oprt int-un oFag eu o bane un supor- market, in Namibia, Axel a coborét 58 mai cumpere ceva de la magazin, Am mas la magn’, Ha zs 6 blochez lle po into mal apueat si aiung fa si le blocher of au ‘masini, Eram inmebuniti! Cand au pus mana pe camera de lat vederi din masind, am ut cfitul cu care curstasem um mi si jam zs 1 Kil you! $i au ful. Nu se asleptau cao femele si fle ‘gresvs Nu erau profesinig find altel mi-ar fi dat una in ‘cap i ata arf foct tot im pring cura} de ta ast, ql wi-am ‘cumpirat un cufit mai profesional pentru apérare, pe care i pur- ‘tam la cingitoare, si se vada c& sunt inarmata gi ¢@ sunt preg de atac,povestest Stla. picior poartainele, care prin zgomotul pe care! produc il fe- resc de muscdturle de sarpe sau ale altor insecte veni- oase, Pentru trib nu existé vase de gétit, au doar niste bidoane rémase de la oamenii care au trecut pe acolo si astfel au avut acces la civilizatje. in ele isi tin apa pe care fereile 0 aduc dela fantéile spate in afara satu. Toate overile sunt purtate pe cap de catre femei. Himbas traiesc aici de mil de ani gi, desi triburile sau Imputinat, ef insists s&si ducd viata in acelasi stil ca strémosil lor de acum mit de ani in uma. .Dupa parerea oastr8, aceste triburi vor dispétea cat de curénd. Sunt societét} inchise, nu vor s&si timité copili la gcoal’. Autorttle namibiene si organizaile intemationale leau promis cle timit profesor in sate, dar et raspund invariabl ‘Nu ménoém scoala! Mai ¢ 0 problema, si inc& una foarte mare, pentru intreaga Africa, dar mai cu seam pentru him- bas. SIDA este prezenta in 40% din populatia Afric, inclusty la tribul himbas. Stiu c& au SIDA, li s2 explicat, dar refuza la orice medicament sau 88 facd sex protejat. Degeaba prezervative, anticonceptjonale. Lucrurile astea nu tin la ‘multe populajin Aica. Li s-au dat siraguri de m&rgele abe ‘i rosi, ca 5a ajute femelle s& tind un fel de calendar, s8 nu mal fac aga de mul) copii. Margelele rosii semniicand Zilele in care $8 nu mai facd sex. Dar femele, cénd ajung la imégelele rogi, le dau in spate si iar trec la cele abe. Nu ai ‘cu cine vorbi despre astfel de Iucruri, Himbas nu accept decat plantele medicinale pe care le stu el, far daca nu merge cu aceste plante medicinale, apeleaz’ la gaman. Himbas nu au zei, nu cred in nimic, sunt pagnici, dar sunt atel, Singur in cate cred cu sfintenie este gamanul. Care, evident, e plait in produse si e ce! mai bogat. rat la fel cu rmajoritatea himbas, doar c& are mai mutte piel de animal pe el. De gaman ascutté mai multe triburi, finde e unul singur. Ceea ce e mai grav la himbas este c& samanul lea spus batbatilor cB, daca fac sex cu o tan&ra fecioar’, vor scépa de SIDA. Ij dai seama ce nenorocite gi cum se intinde SIDA ‘n triburi. E adevarat c& SIDA nu e 0 problema doar a tributlor, cia Afici in general. Char si populatile de culoare chilizate ct de cat nu accept s& facd sex protejat. Ba la himbas am effet c& exist un neamt care a venit 38 tr8iasc& la trib. Sia luat neveste himbas si a parasit civiizatia. Noi nu tam intalnit, dar am affat de la ghid gi de la tibul pe care am viztat”, povestesc soi Stela si Axel Kohnen. tet Ali foto arhiva sofilor Kohnen .. ALMIANAHFLACARA ESTIVAL 2007 paras Capitala tinutului Toscana, Florenta este unul dintre cele mai frumoase orase ale Italiei. Oras al Renasterii, Florenta trebuie vizitata incet si pe Racletate, cca fa neitee payer oeauior sale comori bat turigtl din toata sezon abia daca reusesti sé evitisa te calciin picioare. | CéeSanta Croce, i as Jumea, iarin plin ALMANAH FIACARA ESTIVAL 2007 Piata Domului din Florenta. Vizevi de intrarea in dornul ‘Santa Maria del Flore (Biserca Sfintei Maria a Florion) se afl Beptisterul. 0 constructie octogonala amonizaté cu athitectura domuiui, dar mult mai veche decat acesta. Dedicat Sf. loan Botezétorul, Baptisteriul din Florenta este ‘cea mai veche clade a orasului, daténd probabil din se colul cinci d. Hr. Stil romanic apartine secolelor XHXIl. Aci a fost botezat Dante Algheri. Decorat la exterior cu marmur&, iar la interior cu mozalcur reprezentand scene biblice, inclusiv Judecata de Apo, Baptisteriul este renu- mit pentru cele trei seturi de usi ale sale orientate spre nord, sud si est. Dintre acestea, cele mai vechi sunt cele orientate care sud. Acestea constituie intrarea in Baptisteri si au fost proiectate de céitre Andrea Pisano, dat€nd din prima jumatate a secolului al XIV4ea, mai exact ‘ntre 1380 si 1336. Cele 28 de lambriuri reprezinta in relief povesti despre viata Sf. loan Botez8torul si cele sapte virtuti teologale. inital din lemn, use au fost inlocuite in 1322 cu altele din bronz, realizate tot dupa prolectul lui Pisano, Usile seam&nd cu 0 carte pe care 0 citesti de la dreapta la stnga, de sus ih jos: ingerul si Zaharia, Nasterea Sf. loan Botezétorul, loan merge in pustiu, loan predic& poporulu, loan boteazé poporul, loan iT boteaza pe Hristos .2.m.c. Umétoarele dou seturi de si constituie lucrarlle lui Lorenzo Ghibertl, cAgtigatorul proiectuiui, care ta avut ca rvali pe Brunelleschi respectiv Jacopo della Quercia. Setul de dou’ usi orientate cétre nord, prima dintre cele dou uoré de Ghibert, 2 fost realzat in-23 de ani, din 1402 in 1424, Ca si usile oreate de Pisano, acestea sunt alcatuite din 28 de lambriur, in stil gotio, reprezentand scene biblice ale Noului Tes- ‘tament: Nasterea Méntuitorului, Adorarea magi, Ispita din pustiu, Alungarea negustorilor din templu, Invierea lui Laz, Intrarea in lerusalim, Cina cea de taind, Trédarea lui luda, Drumul Crucl, Rastignirea etc. Deasupra acestor usi din bronz se aflé o sculpturé de Giovan Francesco Rusti reprezentandu pe Sf. loan Botezétorul, levtul si fariseul. Cele mai-admirate si cele mai frumoase usi ale BaptisteriuluirSman, ins, usile dingpre est, usile pe care Michelangelo lea numit, la 50 de ani dupa crearea lor ~ Portle Paradlisulul, Realizate in 27 de ani, din 1425 si pana in 1452, Portle Paradisului reprezints dovada ~ambitie! aristului florentin de a realiza ceva extreordinar, ceva ce nu mal fusese vazut pand atuncl. Spre deosebire de celelalte douatipuri de usi, aoestea sunt alodtuite din zece casete in relief si 48 de flgur in relief, mat micl, care inconjoaré casetele mari. Usile sunt din bronz, dar gravure din fiecare caseta sunt realizate din bronz poleit cu aur, realizat pritro tehnicd specialé in care se amestecd aurul si se dizoWva in mercur si prin reactie chi- mic aurul se fixeazéi de structura de bronz. Des! initial proiectul usilor de est ~ Portle Paradisulutrebuiau sa fie Plasate in’ zona de nord @ Baptisteriului,. Ghiberti lea rmutat in partea de est. Sunt zece casete reprezentand scene din Vechiul Testament. Prima caseta reprezinta Crearea lui Adam $i Eva, Pécatul originar si Alungarea ain Paradis. Povestea continua cu caseta a Ia din stanga $1 ‘anume Cain $i Abel, Omordrea lui Abel, Dumnezeu $i Cain, urmata de caseta a lika in care e reprezentat Sacriticiul ui Noe si Imbétarea lui Noe. Caseta cu numsrul ppatru reprezint&: Aperitiaingerulul lui Avram, Sacrifcarea lui Isaac, iar cea de a V-a: Nasterea lui Esau si lacob, Vinderea iui losif, Rebecca sfétuinduse cu lacob, Rebecca vorbind cu Dumnezeu, Esau merge la vaneitoare, Pe usa din dreapta, caseta a Via prezinté soena vanzari losif si descoperirea potirlui in sacul lui Beniamin respectiv reounoasterea lui losif de cate fratii séi. Urmeaza caseta a Vika reliefand scena Primi tablelor legli de catre Moise inconjurat de evrel, apo caseta a Vilka ou. Poporu! (ui Israel in lordan, in timp ce ultimele dou’ casete prezinta Lupta impotrva Fiisteniior, Omo- rérea lui Goliat si Solomon primincto pe regina cin Sheba. Dea lungul vremii pastrarea curata a acestor usi si ‘conservarea lora luat 0 multime de timp. In perioada celui de-al doilea rizboi mondial, Portle Paradisului au fost sooase si ascunse undeva in afata Florentel. De aseme- nea, ele au suferit ih urma inundatilor din 1966 gi au cunoscut 0 serie de restauréri pandi in 1979, asta si datoritS faptului c& Piata Domului, locul unde este ‘amplasat Baptisteriul, reprezint& una dintre cele mai po- late zone ale Forentel fio lice Gharman ALMANAHFLACARA ESTIVAL 2007 la cetatea Rasnov poate invia Dracula in.ultimul timp s-a vorbit foarte mult despre castelul Bran, daca s-a vandut ‘sau nu. S-a pus foarte des in discutie cine o sail cumpere. Consiliul Judetean Brasov sau Roman Abramovici? Pana acum nu avem raspuns la aceasta intrebare. insa ceea ce stim deja este ca, in judetul Brasov, Branul nu este singurul punct de atractie. Cetatea Ragnovului este un alt exem- plu. Are si ea cAteva sute de ani vechime, si aici au trait cavaleri si domnite, mestesugarii au faurit diferite obiecte de valoare si au incercat sa se apere de turci cum au putut mai bine. lar spiritul lui Dracula poate aparea oricand, important este sa ai imaginatie! Misterul este acelasi, iar legenda este povestita turistilor pe masura ce viziteazé muzeul din interior. Arme de vanatoare, arbalete, obiacte de tortura, dar si altele folosite in gos- podiarie precum foale, copaie de framantat sau cutite pot fi vazute aici. Obiectivul ALIMANAH FIACARA ESTIVAL 2007 Ceiatea Ragnoni, const in sco ol ¥en gi testatddocumen- ‘ar la incpatal sco urmator, Rosenaner Burg aféct fat muitor ase, a addpostt tuple ni Mihai Viteaml dup inréngerea de la irik gi fost cero singurd dati store de Gabriel Bathory, in ‘1612, din cauza lipsei de api. Construiti pe dealul ce se inal la sud de ‘centrl ageziitRignov prin efrtl colectv al locaitordor din east ‘sera, autatl de cel din comunee invecinae, Cristian gf Vulcan, ‘cetaea Rignov a. mumit celle firdneascd, deoarece pricipala ‘cupafie a constructorior era agrcaltura. Denumirea a mentinut de-a Im soi; dare ere at ccs ae | abreslelor, un promunfat caracter agrar. | Witsel in oe de Suvenirari Odatt ajuns aici te mai poy plimba pe ingustele alel ale cetati si pot! intra in magazinele cu suvenirurl, unde — fie vorba intre noi - gsesti cam aceleasi lucruri ca gi in Bucuresti la artizanatul din magazinul Victoria. Nimic orig nal. Pacat! Mai trist este cdnd te plimbi pe alei gi observ vechile casute intrun stadiu accentuat de degradare. Se pare o& noul proprietar vrea s& refaca aceste loouinte. Din loc in loc chiar e vizibil_c& se mai reface cate ceva. Si parca si mai tist mam simtit c&nd am vazut c& pe pan- tele dimprejurul cetatii erau aruncate sticle gio gramad de gunosie. Sau poate c& arf trebuit s8 nu ma simt asa, 8 doar aga e peste tot in Romania?! In fine, dacd vezi ct de frumos ¢ luminat& cetatea noaptea, parca fi mai {rece gustul amar cSpatat ziua, la vederea gunoaielor. my ‘ce¢a ce te Incént& cel mai mult este panorama ‘supra imprejurimilor pe care 0 poti vedea din cetate. In stanga sunt munti, pe aloouri acoperiti de z8padé, iar jos se asteme oragul, care, de la aceasta inaitime, parca este 0 asezare pentru pitici. Rar mi s-a mai infatisat. in ‘ala ochilor atata frumusete care parc& i taie résufiareal Dacé aveti noroe, putetinimer intro 2 in care se fac trageri cu arcul. Este una dintre atractile cet’ care 1 ‘nent pe orice turst. Parca te simti asemeni lui Robin Hood céind se intinde sfoara arculil Dup& ce te plitisesti in cetate de zumzetul turistilor care vor 88 le vada si 88 le fotografieze pe toate, poti coboriin Ragnov unde vei gsi mult, mult lniste. Casele cu ferestre mari, cu porti bolt, frumos varuite gi foarte ‘ngajte,biserica in stil gotic, calmul, sunt un semnn c& aici 1 pot trage suffetul. in ultimul timp, aici au apiiut nu: meroase pensiun, investitori simtind probabil potentjalul ‘uristic al zone. Chiar dacdi se incearca pastrarea still arhitectonic, el bine, induntru vet| gsi o imbinare perfect’ inte vechi $i nou. Cred c& ceea ce isi doreste orice bbucurestean si nu numai dupa o sptémand de munca. le: ..... ALIMANAH FLACARA ESTIVAL 2007 repone@y Pe malul raului Adige se inalta de peste 2.000 de ani Verona. Mentionat finea din secolul I .Hr., orasul se afla la intretéierea a trei drumuri romane importante: Augusta, Gallica si Postumia. Pe atunci numele sau era Augusta Verona, Datorita asezarii sale geografice, intotdeuna Verona a fost considerata Poarta de intrare a Ialiei. Cu Arena di Verona sa aflata in Piata Bra, Castellovecchio, cu bisericile sale nenumarate - San Giovanni in Foro, Santa Anastasia, catedrala Santa Maria Matricolare etc., cu zidul cetatii si numeroasele gradini, Verona atrage an de an turistii din toata lumea. Nimeni nu a facut, insa, atat de celebra Verona ca William Shakespeare sia sa piesa de teatru Romeo $i Julieta. Italienii ar trebui sale multumeasca englezilor. ALMANAHFIACARA ESTIVAL 2007 si Julieta prinde viaté datorité unet serii de cl mentionate in piesa de teatru si care se regisesc astazi pe strézile Veronei. Da, la Verona veti gisi atdt Casa Julietei cat si pe cea a lui Romeo. Din fericie, prima se poate vizta, cea de a doua este intro stare avansat de deteriorare fiind inchis& publicului. Casa lui Romeo si implicit a familiei Montague se af pe strada Via dele Arche Scaligeri nr. 2~ 4, dar portie sale sunt inchise. Nu departe de Piata Erbe, pe Via Capello nr. 23, se aflé casa influentei fami veroneze Capulet si, deci, a Julietei. 0 casa din carémida, perfect ermonizata cu athitectura imobilelor vecine, renovaté 1935-1940 de Antonio Avena, si care atrage atentia prin plécuta de marmura ‘care anunt@ povestea ce se spune cd sar fi fesut Intre zidurile sale. Daténd proba- bil din secolul al XilHea, transformati in muzeu, casa este vizitat’ de turistii din ‘ntreaga lume, un fel de Mecca al iubiri. De aveea, a rata Casa df Giulista este si cum ai arunca la cos o parte din sufle- {ul Veronel si al réni sentimentele tuturor acelora care cred in dragoste. Casa- muzeu este deschisd zinic intre 9.00 si 19.30. Din curtea interioar se poate vvedea celebrul balcon unde se spune c& at fi stat Julieta visénd la Romeo. Balconul nu a existat din totdeauna la aceasta casa, el a fost addugat fatadel ALMANA AH FLACARA ESTIVAL 2007 teroare, cu prilejul ucratior de restaurare din 1935. Tot atunci au fost adéugate intrarea in stil gotio si fe- restrele de la primul nivel. Dupa ce treci de poarta th stil otic, chiar in fat, se afla, inconjurata de ieder’, statuia de bronz a Julietelrealizata de c&tre Nereo Constantin. Se spune 8 oricine mé are noroc in dragoste. in plus, in timp ce méngaie sénul ‘rebuie s&si puna in génd 0 doringé. Drept umare, mai ‘oti turisti - mai ales reprezentanti sevului tare — dorese s& mangaie snul si s& fac fotografii cu Julieta. Drept lurmare, sénul ,feciorelnic* al acesteia sa cam tocit si pare disproportonat fat’ de celalatt, care a rémas intact, ‘asouns sub mna Julietel. Tocit, dar lucios, da bine in fotografi, zc cétiva tursti romani afiati gi ei in trecere pe la Casa di Giuleta. Pozaté din toate unghiurile, statuia pate sa aib& chiar mai mare trecere in och viitatorlor decat casa insasi. Totusi, intrand in casa - biletul de intrare la muzeu costa patru euro — poti vedea c&minul Julietel pe indelete. La etajul intai se afla 0 sala cu ‘ablouri infétisand scena memorabilé. sub balcon din piesa lui Shakespeare aga cum skau imaginat-o diversi Pictori de-a lungul vremii. Furor face mai ales balconul, aflat la nivelul intai al imobilului, unde, de asemenea, toaté lumea tine s& se imortalizeze sérutandu-si pperechea. Ce poate fi mal romantic decat sé} sarut| ub ‘a chiar in balconul unde Romeo si Julieta fsi sopteau Vorbe dulci si se sérutau! flat intre nivel gil, dormi- torul Julietel este dominat de un pat mare, unde se pare 4 sa tumat si una dintre numeroasele ecranizéri ale celebrei povesti. Intro parte a camerei troneaza in vitrine eostumele de epoca ale lui Romeo $i Julieta. Sus, a rivelul al dollea, poate fi admirata 0 colectie de piese de ‘ceramic’ din perioada renascentist a Veronei. Odata ‘urul casel facut, nu mai rimgne dec&t sé lasi un rivag Postertati, un mesaj de iubire si o dorinté ascunsé, sperand ca ea s& capete viata intro zi. Acest mesaj poate fi sors pe zidurile casei si mai ales pe zidul de vize- Vi de balconul Julietel, Acolo exist un adevérat mozaic de meseje in toate limbile p&méntului. Doar, doer se vor ‘implinit : lex si foto Alice-Claudia Gherman mangaie sénul de bronz al Julietei Valea Rengo. Chile lichid. Alb sau rosu? _ ALMANAHFIACARA ESTIVAL 2007... Pink style Negresit c& dragostea incepe printro degustare. Recunose ¢&;, in privinta vinurilor chiliene, eram virgin. Nu stim nimic, dar completamente nimic. Niente, Stiam, @ drept, 0 groazé de lucruri despre Chile, la 0 adica si chestia asta mar fi putut ajuta, dar nu foarte mult. Mam dus spre restaurantul de la ‘Case lanculul, unde se afia .in par’ arsenalul de degustare, cu ideea 8 poti s& (re)descoperi o tard pomind de la un clou. De la asemenea amanunte. Ca o pot} inventa pe masura ce 0 degusti Primul_contact @ fost pliantul, prezentarea. Un c&lugér infésurat in sutana sa maronie, iesind dinteo pivnita, imediat dup& ce a ‘inchis lumina si a urcat Uttimele cinci trepte ale grotel sale, acestea il duc care suprafaté, dupa ce a parcurs un traseu initiatic al sub- teranei. Si lumina care cade peste el si peste un Girdulet_ din fier forjat. Poti deja sé simti céldura orbitoare, nédusitoare chiar, a unei tri care se afl in bund vecindtate cu Ecuatorul. Celelalte instantanee tl mit, din nou, la un decor exotic, cel putin pentru nok: palmieti si crengi de palmieri, in mijloc, o fantan’ arte- ziand, alba, cum albe sunt casele prin Sahara, toate provocénd o lumin8 torid&, care o s& ne insoteasc. Nici ‘iu mai sti/crezk: c& te afli in Casa lanculu, iar afaré e cea mal mohoraté zi cu putint&. Plonjezi defa tn lumea de acolo, cea pe care 0 aduc vinurile cu ele. Dup’ ce siau Tncereat norocul, la noi, vinurile spaniole de Torres. Au venit si cele din Australia sau Noua Zeelanda, despre care FLACARA a scrs, in rubric! de revist. Dar si cele italiene sau frantuzesti, Nu mai zio c& piata este literal- mente invadata de vinuri basarabenesti, in final, tot roménesti, c&ci Cricova are parfum gi de Stefan cel Mare. Aflu, aici, c& ,Paradisul vinului* este un alt apela- tiv pentru Chile, Tara in care vinul se produce de cinci secole fix, de cand colonizatorii au cam céicat pe acolo. De fapt, doar de zece ani, vinul chilian a scos nasul la export intro asemenea ,explozie" care Fa cam pus pe «ganduri si pe marii producéitori traditionali. Chile a furat teren de la francezi gi spaniol, mai cu seam, Am luat paharele si am gustat, Am rotitvinul prin cupele de stict& Imai inti, dupa datina. Ne-au impresionat, nu toate, ci mal curand vreo dougitrei. Bucuria noastr’ s-a oprit la Sauvignon Blano, dar a tvecut si prin Cuvée Cabemet ‘Sauvignon sau Cuvée-Carmeniére. Ultimele dou’, con form declaratilor organizatorilor, constituie varful de gama. Au fost si varful nostru de plécere, cel rogu mai hotérét, mai aspru, cel alb - unul cu care te pot! imprie- teni la drum lung. Vin de cursa lung’ si cu care, vorba unui prieten, ,poti s84i spell instalatia. lar gétlejul meu, cel putin, se vroia spalat. i ‘cel mai mult si mai mult mia placut povestea Vinurilor. Aga se intémplé intotdeauna: orice vin se vinde cu 0 poveste a sa. Cu bucuria lui, cu legenda, cu mitul, ingrediente de neevitat — si, mai ales, de degu- stat. Si la fel se intampla cu toate bauturile: Rom Havana, Bacardi, coniacul Metaxa... Dacd te uit! pe hart, s& vezi, de exemplu, unde e leagénul vinurilor cu pricina, pe mine m-a pus curiozitatea sai ma uit, Valea Rengo este ascunsa/culcusita spre munti, din- colo de alte trei vai care primesc oceanul in plin, Pacificul. Ele sunt: Valle de Rapel, Valle del Maipe, Valle de! Maule, nume cu parfum spaniol de coloniza- tori. Climatul este mediteraneean. Veri lungi si uscate, in nord, Ecuatorul e in tara vecind, Brazilia. Prin mijloc de Chile trece Tropicul Capricormului. Din imaginile care ne sunt prezentate, vedem locurile de odihnai ale Vinurilor: nigte celule scaldate mtr-o lumina rosietic’, semanand cu nigte inchisori ale secolelor trecute. intruna dintre ultimele imagini, adie un vant de hacienda, Sub un cer senin, inalt, albastru, ca sticla, imobil, mai inamovibil ca judecditoril romani. Cea ce ma impresionat, insd, la climatul vinurilor chiliene este 08, zilnic, acolo unde se pritocese ele, @ 0 fluc- tuatie de temperaturé de peste 415 grade. Mi se pare mult, Ele sunt supuse unor mari variatiuni, ca niste .dusuri scotiene* de aer. Cat priveste alte caracteris- tici, pot, doar s& citez din alte afirmatii, pentru c& eu Unde expat | Conform datelor (sec, de altfel, dar, atentie, cifrele | ‘inseamnd profit, totusil.), prima destinatie la export este | Marea Bane. Expicabi, i | prin forta puterii de cumparare, | Adoua mare pial traditional |= Statele Unit. Pe locul tre, | Danemarca. Pe listd mai fi- |__aureaz, in vecindtate, landa | si Germania, Prima fard asaticd | din aveasti onine de business |, cts cumva revi: apni, | Pasinne & eredini. Vinul asta chilian are in el si ceva pasiune. Dar si credin{a. ‘Se ede treaba cS legenda care zice cS primi misionaricrestini ‘an agezat aici, in Valea Rengo, are reale ganse si fie adevirata. Conchistadorii si batinagii aici s-an intalnit. Prima | biseticd: din Rengo s-a fost etitorit la 1730. Unul dinire | cdlugitimisionari n-a murit pani nu a termina biserica Va fi fost, la acea vreme, legiméntul su. $i opera sa. Fard de care tar fi fost nici opera vinurilor de astazi, cdci ele sunt, oare- | cumva, mnistiesti. $i sila vinurlor are chiar o cruce care | se ridicé pe imbinarea bratelor unei litere ,,M“. Vinurile-insele nu le-am verificat personal (nam avut cum):,este vorba de un continut mare de flavanol, un antioxidant natural care ar avea oarece rol in protejarea s& natati*. Acu’, ce 88 zic: o fi, n-o fi? Nam, momentan, instrumentul de masurat flavanolul (flavanolometru? Ce denumire imposibilal...) la mine. Aaa, si mi-a mai plécut un lucru, dacé e s8 0 spun: frescele chiliene. Sunt cuminti, dar intr-un total bungust, in ceeea ce priveste asonanta culorilor. Scenele pe care le arat& 0 slvesc, neindoios, pe Ceres, sub alte nume, fireste. $i, pesemne, pe Bachus. Dar pe Bachus sau Dionisos il slvim si noi, acum, la degustare, in fata unor pla- ‘touri dupa care vinul merge din plin. Cel care, toat ziua E activ ca o albind, E puternic precum un taur, Munceste ca un cal, Si care seara sentoarce rupt de oboseala precum un caine, Ar trebui S& consulte un vetetinar, coi este foarte probabil sa fle un bou. © ‘nto zi, lon ji face o vizita prietenului sau Gheorghe. ‘Alungand la casa acestuia, vede o placa mare la poarta: ru! Intrafi pe propria rAspundere! Mai aveti timp 4 v8 rézgénditi” lon intr in curte cu frie, dar nu apare nici un caine. La usa casei vede alté plac: .CAINE RAU! acd tineti la viata voastra, intoarcetjv8 acum!" Speriat de-a binelea, deschide usor usa si paseste in hol, unde ‘Vintémpin’ Gheorghe. intrun colt, un céine apatic. = Servus, Gheo! Dar ce cu toate avertismentele Seton cl vod did By eo Init? Nizioal ot rau? = li foarte rau, dar se consuma in el... © ‘Am parcat masina grabit gi am dat o fuga s& cumpar ‘igri si bere de la magazinul din colt. Cand am iesit (dupa doar eéteva minutel!!) deja era afara un politist care scria de zor 0 amend. M-am dus la el si Lam spus: .Poate ma mai slabesti un pic*, la care el a continuat s& serie amenda f8r@ S& se vite la mine. Atunci kam fécut nnazist. De data asta s.a oprit, sa uitat la mine, si a ‘nceput sa sorie o alté amend’ pentru cauciucuri uzate, ‘Asa c& eu Lam poreclit curcan témpit, iar el a inceput s& scrie 0 a treia amenda pe langa cele doua deja agatate ‘n parbriz, Chestia asta @ cam durat vreo 20 de minute. Cu cat i jigneam mai tare, cu atat se invartoga la scris ‘amenzi, Pana am obosit eu si am hotarat s& cedez. Asa c& am plecat pe jos, am dat cottul si mam urcat in ‘masina mea, © Capitanul de pe Titanic Ti strange pe pasageri pe punte si le spune: ~ Am doua vesti pentru dumneavoast tuna bund. Pe care 0 vreti prima? ~ Pe cea rea. ~ In dou ore, vaporul se va rupe in dou si se va seufunda. Si cea bun’? = Vom lua 11. Oscarun, : una rea gi desi Lam cresout ih spirtul religiei mo gfia ca el sa respecte mereu caile si legile ludaice, mka 'Spus 0 vrea 8 devina crestin. Cu ce am gresit? La care rabinul réspunde: ALLIVIAUNIBUH! FLACARA ESTIINVANL 200) Un ascultéitor sund la un post de radio: = Bund ziual ~ Bund ziual Va ascultam. Am gissit un portofel care contine 15.000 de doleri si.un buletin de identitate pe numele fon lon. ~ Si reti s& gasim p3gubagul? — Nu, ag vrea st ofer 0 dedicatie muzical’. ® ~ John! - Da, Sir! — Unde este cdinele? ~ Facea politicg gi tem imougcat! — Cum tiai dat tu seama c& facea politica? ~ Mnca rahat in grédind. © lertatima, Sir, dar am impresia c& va caut cineva la telefon. - Cum ai impresia, John? Sau ma cautd cineva la telefon sau nu ma cauta! = Vedet}, Sir, c&nd am ridicat receptorul, vooea de la cceldlalt capait a spus: Tu esti, caraghios batran, chel si idiot? © Un evreu se duce la rabin gi fi spune: = Rabi, nu stiu ce s& ma fac cu fiul meu, pentru c& ice gi am avut = E interesant o& ma intrebi toomai pe mine, pentru ca si eu Lam crescut pe fiul meu cat am putut de bine, si kam ingrit, si am avut grid s& respecte CALEA, dar si el mia spus ca wea sa devina crestin. — Bine, $i ce ati facut? — Am cdutat réspunsul la Dumnezeu. = Si ~ Si El mia rSspuns: ,£ interesant c& ma intrebi too- mai pe mine, pentru c& $i eu..." © Nigte nebuni erau transportati cu avionul la un att spital. Doctorul stétea in cabina pilotului. La un moment dat vine s verifice ce fac nebunii Astia jucau fotbal. Ca s& vada dac’ sunt toti fi numéra si vede ca lipseste unul. ~ B&, nebunilor, unde Gigi? Pe aripa avionului. Executé comerull Din Corfu se poate pleca, pentru 0 zi, in Albania. Ceea ce presupune tre- ee ET eT copdotiaes dominat de anglo- americani, ne-am vazut in fara ulti- muluiloc al statisti- cilor europene. in orasul Sarande, la 24dekilometride situl arheologic Butrint. Cel pentru ere, ante’89, istoricii siarhe- ologii straini tre- ceau trei randuri decontroale armate. Nu fiindca era mare armata albaneza ci, con- form bancului din epoca, pentru cd era foarte, foarte bine organizata.in contrabalans cu tea) blocurile-ochi *) golitide substanta -atarnand de masinile tari (la noi, cujeep-ul). Gatorii Un oras cu 30.000 de locuitori. Strazi in panta. O atmos: fer de fostd cooperativa sovie- thea, de stat-sat fara ordine, intrun olf, un oras amfiteatru care se bate cu contrastele: séracia tara- nului care-si vinde produsele pe strazile-targ, unghere pline de gu- noaie (domin& PET-urile) si localul de protocol pe unde au trecut sefii de state/premierii invitati. Si pe unde trecem si noi acum. Cu americanii. Sau ca americanii. Un hotel de cinci stele Tsi deverseazd resturile, ca toate celelalte. imo- bile, direct in mare. Drumul spre sit trece prin sate unde albanezi plecati din tara au investit in con- ‘structii ce profileazé statiunea de coasta in care turismul va aduce prosperitate. Pana atunci, drumurile rman. ca la noi. Chiar daca, politicos (nu ca la noil), soferii isi acorda prioritatea pe 0 sosea ingustii, asfaltata cum se cade, rodul integrarii sitului in patrimoniul UNESCO (1997). Sate aproape parasite. Jalnicele blocuri ale perioadei cand agricultura sa facut cu deportarea maselor. Aproape de canalul care leaga de mare lacul Butrint, noi ferme particulare, agricole gi de crestere a ‘molustelor. Apoi un bac, actionat de troliu. Plin, si el, cu Mercedes.uri. De la copii la adult, fete agile, expresie a loculul pe unde s-au scurs civlizatille. ‘Am incercat sa m& imaginez intro asemenea excursie in, $ zicem, Mangalia. Luand ca reper acelasi "89. Fata de ceea ce erau atunci, parca sau miscat mai repede. Si mai temeinic. ‘Tandrul care a condus grupul nostru (dou grupuri de limba englezd, unul de limb’ german&) era un reprezentant al invataémantului local. Vorbea o englez’ frumoas&, nemestecatd, a croit o vizitare de doua ore (!!!) a situlul (fara ca vreun turist sa ofteze), cu prezentari serioase, ocolite de bancuri rasuflate. $i a fost singurul c&ruia turul de o or, pe jos, prin oras, neconventional, ia iesit. (Timp in care, cellat| au topit platourile cu sooic. Unde-au visat ei asa pomand de moluste in Albania’ in sit lucreaz’ acum trei echipe ~ englezé, italiana, albaneza — iar in centrul orasului a fost descoperit un ‘mozaio apartingnd unei vechi sinagogi, cea ce va deter mina 0 colaborare cu Israelul. Afigele amintind ultimele ‘alegeri incep sisi schimbe culoarea in soarele tare al veri. La Sarande au castiget cei cu bani. Care au promis. Politia de frontier& albaneza s-a comportat total UE. Pacat c& nam primit viza. Desi, ulterior, ni sa explicat c& nu e un avantaj dace vei sé ajungi in SUA (2). in schimb, la revenirea in Corfu, vamegul grec ne-a retinut pasa- poartele. Pin de draci. Nu aveam viza de iesire. Ca el 0 una pe cea de intrare. De pareé noi o stampilam! ka fost imposibil ghidului grec s& explice c& vina apartine ofiterului din ture de dimineata, care verticase actele si, de tanar ce era, luase Romania in EU. Trecusera pang si albanezii ale ofror aote fusesera cu asupra de masura verificate, ca si bagalele. Noi si poltia de frontieré ce mai ramaseseram, intro sear de duminic’, la cheremul unui functionar zelos. Pand i colegil priveau cu ironic’ mirare. Gandindu-se, poate, la o prima (cu ce captural), sia sunat superiorul. larsi Roménia, iardsi ton réstit. Pentru ca, bruse, s& inchida, ca oparit, de parca fi fusese tras oblonu’ peste figura. Si sé ne ‘ntind’, mut, pagapoartele. Cea ce ka fost senvit la telefon, atét de neasteptat dur (iesirea din absurd), nu ia lésat régazul de a da impresia c gestul i se dato- reazi. Ura, sefu'l Romania iesise din clenci cu onoarea foarte repe- rata. Deacum inainte, fa orice tre- cere de frontier, venitplecat, vom intreba, ca niste copii prosti: Nu ne stampilat}?" Chiar dac’ nimeni nu va cere pagaportul. Can Albania ait de anid e cult b lau-grana Barlogul extraterestrilor Camp Nou, stadionul pe care joaca extraterestrii (CF. Barcelona) este al doilea obiectiv turistic, ca numér de vizitatori, dupa Muzeul Picasso, din capitala Cataluniei. Este si motivul pentru care o vizité acolo se poate constitui in obiectul unui reportaj in toata regula, chiar daca pe stadion nu se joaca nici un meci. . ALMAN, ‘Am plecat de dimineata, cu autocarul. La ora zece, ‘am ajuns deja in fata stadionului, cu toate c pentru asta a trebuit $8 traversam oragul. Este o dimineata stearsa, Gu sineali pe cer. Cel care nu vor sa viziteze stadionul au de ales: pot vita cafenelele.Intrém prin poarta masinilor si, cu greu, gasim loc de parcare. Parcarea e ticsita. Sunt teva zeci de autocare cutandusi un refugiu pentru o ra sau doua, cat va dura vizta. Turul este organizat. in ele inclus si holbatul in Muzeul Barcelonei. Cost& cam piperat. Numai intrarea simpla, fara s& faci nimic altoeva ~ $i fr si beneficiei de alte faclitit- face zece euro. Daca sotia si copilul vor s& faca altceva, treaba lor: au restaurante, bérulete, fastfooduri chiar aoolo, Sau in apropiere. Deci pot sta si isi pot augmenta tesutul adi- pos, in liste & cu tandrete. Eu, nu! Oho, pe stadion e de mine, nu? Stadionul are forma unei potcoave. De sus pare chiar o bjuterie, Am vazut poze cu el lvate din avion, sunt superbe. Mai ales cele de pe vreme de noapte, cénd totul © luminat imprejur a giomo. E drept, pe lumina cenusie @ unui cer ploios, pare si el, stadionul, cam ciufut, cu luciri reci, metalice. Noroc cdi iese soarele si, de unde era, pana atunci, o vreme bufnitd, se face atat de cald ineét c&dem in plasa contrarilor. Curg apele de Pe noi c&, jaca, doar € cald, e, sa zicem, vara. Si, ulte, a doi pasi se mai tolineste si Mediterana. Ridic capul si Vad pasarela prin care se strecoara cei care nau nici un chef s& sooata dou’zeci de euro din pungé. Degeaba, chiar dac& intr printeuna dintre celelalte intr, tot nal 88 poti fotografia, dac’ nu platesti. O groaza de paznici ssi cameni de ordine sunt cu ochil pe tine ca pe butelie. Corect. Normal. Firese: doar orice cap de turist care se zgfieste induntru face céteva zeci de euro, nu? Asta ‘nseamné Industrie. Cét despre turism, turismul ingenuu i dezinteresat se mai face poate numai fa nol Muzeul are exponate. Si pe 0 parte si pe cealalt’ a peretilor, Are seturi de cate unsprezece tricour, de cele mai multe ori céstigatoare. Celebre. Incdrcate de urale. Piesa cea mai ,glorioasa (sau, hai, ei bine, una dintre cele mai") este trofeul Ligi’ Campionilor (cucerit in anul 2005). Alté cup’, alte trofee, tricouri de Campions cea mai mare capacitate din Europa. AIH FLACARA ESTIVAL 2007 d'Europa 2003. Dac: va placd s& hoinariti pe acolo, cu siguranta veti gasi niste nordici gata sd se traga in poz. Sau, mai bine zis, niste nordice. Multe. Eu, de pildd, am surprins nigte suedeze intinzandu-se ca niste mate lascive peste galantarele cu trofee. Blondele au Zambit si s-au maimutérit in fata fotografului, mandre c& ,evolueazéi* pe teren catalunez. Nu erau piese rele, nici ele. Ar fi putut figura, la randul lor, in vitrina de trofee a oricdnul barb. ‘Bineinjeles, toate astea trebuiau sé poate un nume, aga cali sa spus stadionul Clubulul de Fotbal Barcelona, jar inaugurarea ,bariogului* rosalbastilor a avut loc la 24 septembrie 1957, motiv pentru care stacionul nostru si acareturle de prinmprejur vor impiini, anul aoesta, ccincizeci de ani, In partida de inaugurare au jucat, la acea ALMANAH FLACARA ESTIVAL dat’, Barca si selectionata Vargoviel. Fireste, catalanii au invins, lar Eulogjo Martinez a marcat primul gol ati iri, Turul de stadion este valabil tot anul, 1! poate face oricine, cu exceptia cétorva zile, in care stadionul este, cel putin in principlu, inchis: data de 1 ianuarie (Anul Nou, fireste, Revelion), 6 ianuarie (Boboteaza, Adorarea Magilor, in Calendarul Catolic, una dintre cele mai mari s&rbatori ale crestinatati, fie c& e la ortodoosi sau la catolici), 24 septembrie gi in zilele de Craciun, Este singurul stadion spaniol care a primit califica- tivul de ,cinci stele". Probabil seamin8 cu coniacul. Aributele arhiciamate ale stadionului sunt: confort al locurilor, vizblitate extinsa si amplficare foarte bund. il intretin 0 armaté de angejati: veo 580. Dintre ei, Uunii se ocupa cu probleme tehnice, gazon, mentinerea lui, oameni de ordine etc. 1.460.000 este num&rul de viitatori pe care sta- regenerarea, icb&virea gi hirotonisirea prin botez, toate la Un loc. Dupai ce primeau consolamentum, noli perfect isi predau averile lumesti comunitati, se Imbricau Intro Toba neagra simpla cu cordon de sfoard si isi asumau o viet’ dedicat’ urméiri exemplului tui lisus Hristos gi apos- tollor lui: 0 viaté de rugaciune, puritate, predici si fapte une. Mai presus de orice, perfect isl dedicau existenta ajutarii altor credinciosi, in efortul acestora de a gsi calea care ducea, din acest tinut intunecat, c&tre téramul de lumina considerat atat sursa primara, cat si starsitul ultim al umanitai. Perfectitrebuiau s& fle celibatar, contactele sexuale si eproducerea fiind considerate ca o inrobire a spiritulul de cétre came. Abstinenta sexualé era recomandata chiar si cupluilor c&s8torte. Cei care deveneau perfecti se despérteau de sot/sctie. In timp ce perfect traiau vieti ascetice, simple, fue gale si pute, credinciosii cathari nu erau obligati si adopte acelasi stil de viata rigures. Trebuiau,insa, s& se abting de la consumul de came si produse lactate. Cu toate aceste restrcti, catharismul a devenit repede 0 religie populara in sudul Frantei, iar numéiul celor care se considerau credinciosi cétre sférsitul secolulu al XIHea cuprindea 0 mare parte a locuitorilor din Languedoc, printre care multe familli de nobii gi curtenii acestora, Deseori, aveste persoane se cas’itoreau, mancau came si duceau vietirelativ normale in societatea medievala, Venerandui pe perfecti si consideranduri modele de tunmat. Desi nu erau capabilis& adopte imediat o viaté de puritate desévarsit8, credinciosii sperau c& va veni o weme cand aceasta va fi propria lor chemare si cale. Multi primeau in cele din urma consolamentum, cand se afiau in preajma mori iar uni dintre acestia refuzau s& mai m&nénce si s& bea dup& indepliniiea ritualului, pen- ‘ru ai grabi sférsitul. Aceast practiog a fost denumita endura. Multe au fost motivele care au condus la rézboiul

    You might also like