ELEMENTE DE SCIENTOMETRIE

1
“…in activitatea stiintifica există indici precisi
pusi in practica de tari în care activitatea este
luata foarte in serios”
Acad. Prof.dr.Laurentiu Mircea Popescu

2
 Introducere
Scientometria reprezinta setul de metode cu
ajutorul cărora se poate studia si evalua productia,
valoarea si progresul stiintific al unui individ, al unui
grup de indivizi, al unei institutii sau al unei tari.
Folosirea metodelor scientometrice pentru evaluarea
cercetarii stiintifice a apărut in anii 1960 in USA si apoi
prin anii 1970, in diferite tari europene. Cei care au
contribuit la aparitia scientometriei au fost Price de
Solla (1963), Garfield (1955) si Narin (1976) in USA,
Nalimov si Mulchenko (1969) in Rusia, precum si
Braun si Bujdoso (1975) in Ungaria.

3
 Derek John de Solla Price (1922-1983) a studiat fizica, istoria
stiintei si stiinta informatiei si este considerat ca fiind parintele
scientometriei.
 A realizat studii privind cresterea exponentiala a activitatii
stiintifice;
 A inteprins studii cantitative privind retelele de citari;
 A elaborat o teorie matematica privind cresterea retelelor de
citari.
Eugene Garfield (n.1925) este si el considerat unul dintre
fondatorii scientometriei
 Este fondatorul Institutului pentru Informatie Stiintifica ISI din
Philadelphia, Pennsylvania, infiintat în anul 1955. Acest institut
si-a inceput activitatea formandu-si o baza de date prin
colectarea informatiilor de la 2300 de reviste iar astazi s-a ajuns
la aproape 5000 de reviste periodice din aproape toate domeniile
stiintei care reprezinta 90% din revistele care contribuie la
progresul stiintei.
4
 Numarul total de reviste stiintifice din lume este de 150000,
iar cele 5000 reprezinta “mainstraim journals” cuprinse intr-o
asa numita “lista ISI”. Acestea sunt cele mai citite si citate
reviste stiintifice si deci cele mai importante. Publicarea in
aceste reviste este controlata de referenti acreditati si constituie
o garantie a calitatii necesare unei lucrari stiintifice. Lucrarile
publicate in alte reviste decat cele din fluxul principal sunt
rareori citate si cel mai adesea sunt pierdute pentru stiinta;
 A dezvoltat concepte inovative cum ar fi Current Content,
Science Citation Index (SCI), Journal Citation Reports (care
furnizeaza factorii de impact ai revistelor) si Index Chemicus.
In anul 1978 Tibor Braun a pus in circulatie jurnalul
academic SCIENTOMETRIC.
O alta etapa in consolidarea acestei noi discipline o
reprezinta aparitia in anul 1993 a “International Society for
Scientometrics and Informetrics”.

5
 La dezvoltarea scientometriei au contribuit si alti cercetatori din
alte tari si anume:
 In Germania ia nastere “Center for Science Studies” condus de
Peter Weingart, localizat la Universitatea Bielefeld. Acesta s-a
transformat in “Institute of Science and Technology Studies (IWT)”.
Directorul sau a studiat sociologia si filozofia stiintei in anul 1970.
 In Olanda ia fiinta institutul CWTS din Leiden condus de
ANTHONY VAN RAAN. Institutul a fost fondat in anul 1982 si a fost
numit initial Institutul LISBON avand un profil similar cu ISSRU din
Budapesta fiind axat pe scientometrie. Tot in Olanda s-a dezvoltat
Departamentul de Dinamica Stiintei la Universitatea din Amsterdam
condus de LOET LEYDESDORFF. El si-a publicat primele rezultate
in jurnale internationale in anul 1980.
 In Franta, grupul format din Michel Callon, Jean-Pierre Courtial
si colegii de la Ecole Mines din Paris au facut studii scientometrice
inca din anii 1980. Tot in Franta a fost fondata in anul 1990 ca
platforma inter-institutionala “Observatoire des Sciences et des
Techniques (OST)” condusa de Remi Barré. 6
 Spania: in anii 1980 ia fiinta “Centre for Scientific Information and
Documentation” CINDOC remarcat international in anii 1985.
 In Romania a luat fiinta in anul 1949 “Institutul de Documentare Tehnica
(IDT)”, transformat in 1974 in “Institutul National de Informare si
Documentare” (INID). Din 1990 s-a infiintat “Sistemul National de Informare
si Documentare (SNID)” avand ca director pe ANTON MAZURCHIEVICI.
Directiile principale de cercetare sunt:
 Stiinta informarii si documentarii;
 Biblioteconomie;
 Scientometrie;
 Politica stiintei si tehnologiei;
Institutul publica urmatoarele reviste:
 “Probleme de informare si documentare” editata de INID din anul 1980,
care analizeaza pe criterii biblio-scientometrice, toate revistele cu caracter
info-documentar din fluxul principal de publicatii;
 “Cercetare-Dezvoltare si Inovare in Romania” editata de MEdC-ANCS
din anul 2004.
Tot in Romania Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul
Superior, scoate “Revista de politica stiintei si scientometriei” (debut 2003),
transformata recent sub o alta forma editoriala.
7
 a) Autorii cei mai prolifici ai domeniului. Tabelul 1
prezinta primii 10 autori cu cele mai multe lucrari in domeniul
scientometriei. In perioada 1980-2009, acesti autori au scris
26,5% din totalul articolelor aparute. Autorul cel mai productiv
in Scientometrie in perioada mentionata a fost A. Schubert (35
articole, 5%). A doua pozitie este ocupata de T.Braun si W.
Glandzel, ambii cu cate 24 de articole (3,5%)
Dezvoltarea domeniului Numarul de articole %
Schubert, A 35 5.07
Braun, T 24 3.47
Glandzel, W 24 3.47
Leydesdorff, L 22 3.18
Vinkler, P 19 2.75
Garg, KC 18 2.60
Tabelul 1: Autorii Garfield, E 14 2.03
de top din Bonitz, M 9 1.30
domeniul Courtial, JP 9 1.30
scientometriei Krauskopf, M 9 1.30
Total 183 26.48

8
 b) Tari cu, contributii majore in scientometrie. Asa cum se
arata in figura 1, USA, Ungaria, India, Olanda, Rusia, Germania,
Spania, Anglia, Franta si Belgia sunt tarile care au contribuit la
dezvoltarea scientometriei. Primele 6 tari au avut o contributie
substantiala (50,4%) la literatura stiintifica a domeniului. O
contributie majora a aduso USA (14,6%), urmata de Ungaria
(10,5%) si India (8.8%).

Figura 1: Tari cu contributie in scientometrie 9

 c) Institutiile care au dezvoltat scientometria
Tabelul 2 arata institutiile cele mai prolifice care au contribuit
la dezvoltarea domeniului scientometriei. In fruntea acestora se
afla Academia de Stiinte din Ungaria (5,7%).
Numele Institutiei Numarul de articole %
Hungarian Acad Sci 40 5.71
Natl Inst Sci Technol& Dev Studies 26 3.76
Tabelul 2: Institutii cu Univ Ansterdam 19 2.75
contributii in dezvoltarea
Univ Granada 14 2.03
scientometriei
Inst Sci Informat 13 1.88

Lib Hungarian Acad Sci 13 1.88

Leiden Univ 11 1.59

Russian Acad Sci 11 1.59

Katholieke Univ Leuven 9 1.30

Univ Sussex 9 1.30

Total 165 24.19

Limba predominanta in lucrarile de scientometrie este engleza

10
 d) Dezvoltarea literaturii stiintifice a domeniului
Figura 2 arata ritmul de dezvoltare a literaturii stiintifice, a
domeniului de scientometrie

Figura 2: Ritmul de dezvoltare a literaturii stiintifice

11
 Primele 10 jurnale academice, cele mai productive, care au
contribuit la dezvoltarea literaturii de scientometrie se arata in
tabelul 3.
Numele Jurnalului Numarul de articole %
Scientometrics 320 46.31
Information 20 2.89
Proceeding & Management 20 2.89
Journal of Information Science 14 2.03
Current Science 14 2.03
Journal of the American Society for 11 1.59
Information science and Technology
Journal of Informatrics 9 1.30
Journal of Analitical Chemistry 9 1.30
Journal of Documentation 8 1.16
Current Contents 7 1.01
Total 432 62.52

Tabelul 3: Topul revistelor de scientometrie cele mai productive

12
 Lucrarea Stiintifica
Realizarea unei lucrari stiintifice este un proces intelectual
complex care cuprinde mai multe parti si anume: introducere,
tehnica experimentala, rezultate si discutii, concluzii si referinte
bibliografice.
Sunt considerate lucrari stiintifice, articolele, studiile,
comunicarile stiintifice la lucrarile Conferintelor si Congreselor,
lucrarile de licenta, dizertatiile de masterat, tezele de doctorat,
monografiile, tratatele, rapoartele de cercetare, etc. Cu exceptia
lucrarilor de licenta, masterat si doctorat care au un singur autor,
restul lucrarilor pot avea unul sau mai multi autori. In stilul
stiintific acentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei
s.a., astfel ca functia limbajului este cognitiva.
Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa
argumenteze cunostintele factuale.

13
 Caracteristicile stilului stiintific sunt:
 Are functie exclusiv referentiala;
 Transmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor
rationamente logice, deductive, argumentate;
 Autorii sunt persoane din domeniul stiintific;
 Fiecare domeniu al stiintei isi are propriul vocabular; lexicul
stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu
prefixe si pseudoprefixe (antebrat, contraofensiva) sau
compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc).
Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri,
semne conventionale, formule, stereotipe.
Referintele bibliografice reprezinta citari, adica trimiteri la o
sursa publicata sau nepublicata, avand ca scop recunoasterea
publica a relevantei muncii unui alt autor in cadrul aceleiasi
teme. Pentru alegerea revistei in care sa se publice articolul
scris se vor cauta revistele indexate ISI (reviste cotate ISI).
14
 INDICELE HIRSCH
Activitatea de cercetare stiintifica este domeniul care face
diferenta de performanta si de vizibilitate intre institutiile de
invatamant superior din tara noastra. Parametri scientometrici
care caracterizeaza performanta stiintifica a unei colectivitati
date pot fi, de exemplu, numarul total de articole, numarul
total de citari, factorul de impact, scorul de influenta,
indicele Hirsch s.a.
Indicele Hirsch (h) este o masura simpla care caracterizeaza
simultan atat numarul de articole ISI publicate de un cadru
universitar cat si numarul de citari ISI primite de aceste
publicatii. Acest indice poarta numele fizicianului american de
origine argentiniana Jorge Hirsch, profesor de fizica la
Universitatea din San Diego, USA si a aparut ca rezultat al
frustrarii sale datorita criticii teoriei BCS (Bardeen, Cooper,
Schrieffer) asupra conductivitatii la temperaturi relativ inalte
primita cu raceala de comunitatea stiintifica.
15
 Numarul de articole publicate reprezinta productivitatea, iar
numarul de citari primite de articol reprezinta impactul, deci:

Productivitatea + Impactul = Influenta

Daca se aranjeaza in ordine descrescatoare articolele

publicate de un autor dupa numarul de citari primite de articolul
respectiv, autorul va avea indicele h, daca h articole stiintifice
din numarul total de articole publicate de el au fiecare dintre ele,
cel putin un numar h de citari.
Valoarea indicelui h este influentata de baza de date folosita
la calculul sau (Google Scholar, Scopus, ISI Web of Science si
Scifinder s.a.) prin numarul de citari colectat in timp care poate
fi diferit.
Indicele Hirsch poate fi determinat grafic, manual sau
automat (Scopus si Web of Knowledge). Google Scholar are de
regula mai multe citari comparativ cu Scopus si Web of
Science. 16
Figura 3: Graficul indicelui Hirsch

17
 (a) (b)

Figura 4: Variatia indicelui Hirsch in cazul a doi cercetatori cu acelasi numar

de articole dar cu citari diferite;
a) numar mic de articole mult citate; indice-h scazut;
b) numar mare de articole mult citate; indice-h crescut

18
 Din graficul indicelui Hirsch rezulta alti doi parametrii si anume selectivitatea (S)
si amplitudinea (A) (fig 5).

Figura 5: Selectivitatea si amplitudinea intr-o reprezentare grafica de tip Hirsch

19
 Pot fi intalnite trei tipuri de curbe de tip Hirsch asa cum se arata in figura 6:
− Curba (1) reflecta un cercetator echilibrat
− Curba (2) unul selectiv
− Curba (3) unul neselectiv

Alura curbei Hirsch si implicit

valoarea acestui indice este
influentata de baza de date prin
numarul diferit de citari inregistrat.

Figura 6: Curbele Hirsch reprezentand

un cercetator echilibrat (1), unul
selectiv (2) si unul neselectiv (3)
20
 Redam mai jos deorebirile dintre valorile indicelui
Hirsch in cazul unor determinari grafice manuale
folosind urmatoarele baze de date: Google Academic,
Advanced Google Scholar, Scopus si ISI Web of
Science (fig 7-10).
Datele din aceste figuri demonstreaza existenta
unor diferente semnificative intre valorile indicelui
Hirsch odata cu schimbarea bazei de date.
Tabelul 5 centralizeaza aceste date comparandu-le
cu valoarea calculata cu relatia lui Hirsch.
21
Figura 7: Determinarea grafica a indicelui Figura 8: Determinarea grafica a
Hirsch utilizand baza de date Advanced indicelui Hirsch utilizand baza de date
Google Scholar Scopus 22
Figura 9: Determinarea grafica a indicelui Figura 10: Determinarea grafica a indicelui
Hirsch utilizand baza de date Isi Web of Hirsch utilizand baza de date Google
Science Academic 23
 unde Nc,tot este numarul total de
N c ,tot citari iar a este o constanta de
h proportionalitate cu valoarea
a cuprinsa intre 3 si 5.
Tabelul 5: Indicele Hirsch calculat prin diferite cai.
Indicele Hirsch determinat grafic folosind bazaIndicele
de date:Hirsch calculat cu
relatia lui Hirsch luand:

Advanced Scopus Web of Google a=3 a=4 a=5

Google Science Academic
Scholar
8 10 11 12 ~15 ~13 ~11

Indicele Hirsch este o marime importanta intrucat este

asociata direct cu date reale, fara a mai fi necesara nici o
transformare sau procesare a acestuia.
24
 Luand in discutie numarul total de articole ISI (P) si numarul total de citari
(C) primite de aceste articole a rezultat indicele Hirsch prezentat in tabelul 6
pentru membrii catedrei de chimie din UVT.
Tabelul 6: Indicatori scientometrici pentru caracterizarea activitatii
stiintifice a membrilor catedrei de chimie din UVT (baza de date WEB Of
SCIENCE)
COD Numarul total de Numarul total de citari Citarea medie/articol Indicele Hirsch
articole ISI (P) (C) (h)
P1 157 648 4,13 11
P2 99 522 5,27 11
P3 55 330 6,00 10
C1 56 144 2,57 7
C2 43 91 2,11 6
C3 27 66 2,44 6
L1 21 30 1,42 4
L2 14 28 2,00 3
A1 17 32 1,88 3
A2 17 34 2,00 4
A3 9 27 3,00 3
25
P – Profesor; C – Conferentiar; L – Lector; A – Asistent univ.
 Intre aceste marimi exista o corelatie liniara, in dependenta
semilogaritmica, asa cum rezulta din figurile 11 (coef. corel. =
0,93) si 12 (coef. corel. = 0,99).

Fig.11: Dependenta lnP de indicele Fig.12: Dependenta lnC de indicele

Hirsch (h) Hirsch (h)
26
 Corelatii liniare s-au evidentiat si intre indicele Hirsch si media
citarilor/articol (CPP) asa cum au semnalat unii autori. Dreapta (1) din fig. 13
prezinta dependenta h vs. CPP asa cum rezulta cand aceste marimi sunt
extrase din baza de date ISI Web of Knowledge. Dreapta 2 din aceasta figura a
rezultat folosind un indice Hirsch calculat cu relatia:
NC,tot = a·h2
unde NC,tot este numarul total de citari, h este indicele Hirsch, iar a este o
constanta cuprinsa intre 3 si 5. CPP s-a calculat cu raportul:

unde Np este numarul total de articole. Atunci, putem sa scriem:

CPP · Np = Nc,tot
CPP · Np = a · h2
De unde rezulta:

CPP  N p
h
a
Pentru calculul indicelui h s-a folosit valoarea mediana a constantei a (a = 4).
27
 Fig.13: Dependenta indicelui Hirsch (h)
de numarul mediu de citari/articol
(CPP)
(1) h preluat din ISI WEB of Knowledge;
(2) h calculat cu relatia lui Hirsch.

Tabelul 7 prezinta parametrii de selectivitate (S) si amplitudine (A) pentru membri

catedrei de chimie din UVT folosind baza de date Academic Google Scholar. Bazele
de date au limitari si prezinta diferente in privinta cuprinderii exhaustive a jurnalelor
academice existente

28
 Tabelul 7: Parametrii S si A pentru membrii catedrei de chimie din UVT, folosind
baza de date Academic Google Scholar.
COD Indicele Hirsch (h) Selectivitate (S) Amplitudinea (A) S/A

P1 12,5 2,36 1,72 1,37

P2 12 2,50 1,83 1,36
P3 10,5 2,61 1,66 1,57
C1 7 1,28 2,28 0,56
C2 4 1,25 2,25 0,55
C3 3,2 1,18 1,50 0,78
L1 2 0 2,00 0
L2 2 0,50 2,50 0,20
A1 4 1,00 2,00 0,50
A2 4 1,25 3,50 0,35

29
 Fig.14: Dependenta indicelui Hirsch Fig.15: Indicii Hirsch (h) pentru P1 in cazul
(h) de raportul S/A folosirii a trei baze de date diferite

Deosebirile intre bazele de date existente conduc la valori diferite pentru indicii
Hirsch asa cum rezulta din tabelul 8 si figura 15.
Tabelul 8: Indicii Hirsch (h) pentru P1 in cazul folosirii a trei baze de date diferite

30
 Luand in considerare faptul ca indicele Hirsch al unui cercetator este proportional
cu lungimea carierei sale, s-a calculat un parametru m prin impartirea indicelui h la
numarul de ani trecuti de la primul articol al acelui cercetator:

unde h este indicele Hirsch iar y este numarul de ani trecuti de la primul articol
publicat al cercetatorului.
Parametrul m este util in evaluarea rezultatelor cercetatorilor. El serveste de
asemenea la descoperirea tinerilor cercetatori talentati:
 m ~ 1 indica un cercetator de succes;
 m ~ 2 indica un cercetator remarcabil;
 m ~ 3 indica un cercetator unic.
Parametrul m este pe deplin acceptat de lumea academica si a cercetarii
stiintifice.
Unii autori considera ca indicele Hirsch depinde de vechimea in cercetare a
persoanei. Tabelul 9 si fig. 16 si 17 prezinta incercarea de corelare a indicelui Hirsch
cu vechimea in cercetare a membrilor catedrei de chimie calculata in doua feluri si
anume: de la data publicarii primului articol, respectiv de la data aparitiei primei citari.
Pentru calculul parametrului m s-au elaborat o serie de relatii de calcul cum ar fi cea
prezentata mai jos:
31
 Tabelul 9: Indicele Hirsch in functie de vechimea in cercetare a cadrelor didactice
din catedra de chimie a UVT, calculata in functie de aparitia primului articol, respectiv
a primei citari.

*S-a considerat vechimea din anul publicarii primului articol; In cazul legislatiei
din Romania aceasta reprezinta “length of service or seniority” in care problema
primului articol se trateaza cu ocazia concursului pentru functia respectiva;
**Cronin si Meho au propus sa se considere aceasta vechime dupa anul in care
cercetatorul a primit prima citare pentru un articol.

32
Fig.16: Dependenta indicelui Hirsch (h) Fig.17: Dependenta indicelui Hirsch
de vechimea in cercetare a unui cadru (h) de vechimea in cercetare a unui
didactic, calculata de la aparitia cadru didactic, calculata de la
primului articol stiintific aparitia primei citari

Corelarea vechimii in cercetare cu numarul de ani scursi de la primul articol

stiintific sau de la prima citare, la zi, este o problema pe cat de dificila pe atat de
jenanta cat timp publicarea articolelor in revistele din strainatate necesita in acea
perioada aprobarii din partea conducerii institutiei tot asa cum sustinerea tezei de
doctorat necesita aprobare din partea sectorului teritorial de partid.
Figurile 16 si 17 sunt in buna concordanta cu literatura de specialitate (fig. 18).
33
 Fig.18: Dependenta indicelui
Hirsch (h) de vechimea in
cercetare

Corelarea vechimii in cercetare cu numarul de ani scursi de la primul articol

stiintific sau de la prima citare, la zi, este o problema pe cat de dificila pe atat de
jenanta cat timp publicarea articolelor in revistele din strainatate necesita in acea
perioada aprobarii din partea conducerii institutiei tot asa cum sustinerea tezei de
doctorat necesita aprobare din partea sectorului teritorial de partid.
Figurile 16 si 17 sunt in buna concordanta cu literatura de specialitate (fig. 18).

34
 Pentru calculul indicelui Hirsch au fost elaborate si alte relatii de calcul si anume:

unde x arata anii trecuti de la primul articol, iar z arata numarul de articole.

relatia Nielsen

relatia Budiman et al

relatia lui Csajbók et all

unde n este numarul de articole,  este rata medie a citarilor iar C este o
constanta (C = 0,9 pentru jurnale si C = 1 pentru restul cazurilor). Din analiza datelor
din tabelul 10 rezulta ca valorile indicelui Hirsch obtinute pe cai diferite sunt relativ
apropiate.

35
 b) Redner a propus urmatoarea relatie pentru calculul teoretic al indicelui Hirsch:

unde Np este numarul total de articole, iar χ este media citarilor/articol

c) Fred Y.Ye propune urmatoarea relatie:

unde C este numarul de citari

Fig.19: Corelarea indicelui Hirsch

(h) cu numarul de citari C pentru
chimistii grupului din olanda analizat
de Anthony van Raan

36
 Tabelul 10: Indicele Hirsch al componentilor Catedrei de Chimie din UVT obtinuti
prin mai multe metode

O serie de autori au propus relatii de calcul a indicelui Hirsch (h) si anume:

a) Van Raan a studiat corelarea empirica a indicelui Hirsch cu numarul total de
citari si cu numarul total de articole. Studiul a fost efectuat pe un grup de 147
cercetatori chimisti olandezi, gasindu-se relatia:

37
 Fig. 20: Media citarilor/articol pentru
diferite discipline. Rezulta o deosebire
considerabila in privinta practicarii citarii

Pentru determinarea numarului de citari sunt utile relatiile:

(a) Relatia lui Glänzel:

Numarul maxim de citari = 2,05·h1,6, unde h este indicele Hirsch

(b) Relatia lui Phillips:

Numarul de citari = -12,5 + 32,5 · Numarul de ani de la PhD

(c) Relatia lui Roy:

unde: CT= numar total citari; CF= citari ale
TP primelor articole ale autorului; TP= numar
CT  CF  total de articole; FP=primele articole ale
FP autorului 38
 COD Indicele Hirsch (h) calculat cu relatia

Van Raan Redner Fred Y.Ye

Tabelul 11: Indicii Hirsch
P1 8 9 17
al componentilor Catedrei de
P2 7 9 15 Chimie din UVT calculati cu
P3 6 8 12 diferite relatii.
C1 4 5 9
C2 3 4 7
C3 3 3 6

COD Nr. total Nr. Total Media Media

articole ISI citari citarilor citarilor/an
/articol

Tabelul 12: P1 157 665 4,21 36,94

Indicatorii scientometrici P2 100 534 5,34 29,67
privind citarile pentru P3 56 337 6,02 18,72
membrii Catedrei de C1 56 147 2,62 14,70
Chimie din UVT
C2 43 91 2,11 3,33
C3 27 66 2,44 1,50

39
 O clasificare a primelor 20 de institutii cu activitate in domeniul Chimie pe baza
numarului de citari/articol, valabila pentru perioada 1997-2007, arata ca primele 9
locuri au fost ocupate de institutii din SUA. Printre acestea, Universitatea Harvard
prezinta la acest indicator o valare de 32,49 citari/articol, iar ultimul loc al
clasamentului era ocupat de Technical Univerity of Munich, Germania, cu 15,60
citari/articol. Acest clasament are la baza citarile per articol (impactul, dintre acele
institutii care au corectat 50.000 sau peste aceasta cifra de citari in chimie).

 Intr-o alta clasificare a tarilor in functie de numarul de citari/articol, valabila in

perioada 1999-2009, numarul cel mai mare de citari/articol il au Elvetia si SUA (~15
citari/articol) iar cele mai putine Rusia, India si China (~5 citari/articol).

 Intr-un clasament al universitatilor din Canada rezulta ca cea mai buna pozitie o
are University of Toronto cu 11,42 citari/articol iar ultimul loc este ocupat de University
of Lethbridge, Alberta cu 8,28 citari/articol.

 Din studiul unor autori rezulta ca numarul maxim de citari/articol apare, de

regula, la 2 sau 3 ani de la publicarea lucrarii.

Un alt obiectiv al scientometriei il reprezinta productivitatea stiintifica in

domeniile de cercetare abordate. Ea poate fi definita ca numarul de articole ISI
publicata de cercetatori intr-o perioada de timp data. Conditia de performanta in UE
este de 1 lucrare pe an/cercetator. 40
Universitatea Harvard publica 5 articole/an/cadru universitar
 Figurile 21-29 prezinta dependentele lineare ale numarului cumulat de lucrari
publicate intr-o anumita perioada corespunzator fiecarui domeniu considerat. Panta
acestor drepte reprezinta o viteza medie care semnifica productivitatea stiintifica in
sensul aratat mai sus. Tabelul 13 prezinta valorile pantelor (productivitatea stiintifica
si coeficientii de corelatie pentru dreptele din figurile mentionate). Din analiza datelor
respective rezulta ca productivitatea stiintifica medie este de 2,2 articole/an, valoare
care depaseste conditia de performanta din tarile din UE mentionata mai sus.

Fig.21: Dependenta numarului cumulat Fig.22: Dependenta numarului cumulat

de articole referitoare la antioxidanti, de articole referitoare la fenomenele de
fotostabilizatori si agenti antirad de chemiluminescenta, oxiluminescenta si
timpul de publicare lioluminescenta de timpul de publicare

41
Fig. 23: Dependenta numarului cumulat de articole Fig. 24: Dependenta numarului cumulat de articole
referitoare la utilizarea chemiluminescentei in referitoare la utilizarea chemiluminescentei in
degradarea termooxidativa a polimerilor degradarea radio si fotoindusa a polimerilor

Fig. 25: Dependenta numarului cumulat de articole Fig. 26: Dependenta numarului cumulat de articole
referitoare la utilizarea termoluminescenta si referitoare la coloranti, calixarene si vitamine, de
dozimetrie RTL de timpul de publicare timpul de publicare 42
Fig. 27: Dependenta numarului cumulat de articole Fig. 28: Dependenta numarului cumulat de articole
referitoare la fenomene de adsorbtie, substante referitoare la feromagnetismul molecular, de
fotocromice si acumularea metalelor in compusi piroliza, de timpul de publicare
naturali de timpul de publicare

Fig. 29: Dependenta numarului cumulat de

articole referitoare la utilizarea “ICT IN
TEACHING SCIENCE” de timpul de publicare

43
 Tabelul 13: Productivitatea stiintifica in domeniile de cercetare ale catedrei de
chimie din UVT

44
 Indici scientometrici complementari
indicelui Hirsch
 Indicele A definit ca media citarilor primite de articolele din nucleul Hirsch:

unde h este indicele Hirsch iar citj este numarul de citari

 Indicele R este definit ca radacina patrata a sumei citarilor articolelor din nucleul
Hirsch:

 Indicele e a fost propus sa se compare randamentul stiintific al unui grup de

cercetator care au un indice h identic. Acest indice este definit ca radacina patrata a
citarilor in plus fata de acelea luate in considerare la calcularea indicelui h. Relatia de
calcul este:

unde Σcitj este totalul citarilor primite

de articolul h al unui cercetator care are
indicele h 45
 Indicele p este definit ca balanta dintre rata medie a citarilor (C/P) si numarul total
de citari (C):

unde C estenumarul de citari iar P este

numarul de articole

Tabelul 14 prezinta valorile indicilor analizati pentru catedra de chimie din

UVT.

Tabelul 14 Indicii complementari lui h analizati

46
 Fig. 30: Dependenta indicelui A de indicele h

Indicele Hirsch creste in timp asa cum se arata in figura 31, pentru care s-a
folosit relatia Nielsen. In intervalul de 245 de zile indicele Hirsch a crescut cu 4% in
timp ce numarul total de citari a crescut cu 8% pentru P1

Fig. 31: Cresterea in timp a indicelui Hirsch

folosind relatia Nielsen

47
 ALTI INDICATORI SCIENTOMETRICI

 Indicele g acest parametru este un indicator de cuantificare a productivitatii

stiintifice bazat pe articolele publicate de un cercetator. El a fost propus de Leo
Egghe in anul 2006 si se calculeaza pe baza distributiei citarilor primite de articolele
unui cercetator. Se defineste ca cel mai mare numar g de articole care au primit
impreuna g2 sau mai multe citari. Din definitie se vede ca g ≥ h. Modul de calcul al
indicelui g se poate vedea din datele prezentate in tabelul 15 si figura 32.

Citations per Order of Cumulative Square order

each paper papers number of of papers
citations
39 1 39 1
38 2 77 4
36 3 113 9
35 4 148 16
26 5 174 25
23 6 197 36
e
17 7 214 49
16
15
8
9
230
245
64
81
Tabelul 15: Calculul indicelui
14
13
10
11
259
272
100
121
gcore g pentru P1 din UVT
12 12 284 144
11 13 295 169
11 14 306 196
11 15 317 225
10 16 327 256
10 17 337 289
10 18 347 324
10 19 357 361
9 20 366 400
8 21 374 441
8 22 382 484
48
 Deci, un numar de articole asezate in ordinea descrescatoare a numarului de
citari primite, are ca indice g numarul cel mai mare de articole din acest aranjament,
care au primit impreuna g2 citari.
In figura 33 se prezinta corelarea
indicelui g cu diferiti alti indicatori
scientometrici, asa cum sunt ei prezentati in
literatura de specialitate

Fig. 32: Determinarea grafica a indicelui g

pentru P1 din UVT

Fig. 33: Determinarea indicilor A, R si h de

indicele g

49
 Indicele hg. Acest indice a fost propus de Alonso in anul 2010 ca medie
geometrica a indicelui h si a indicelui g:

hg  h  g
unde h este indicele Hirsch iar g este indicele g. Prin combinarea acestor doi
indici s-a urmarit sa se unifice partile pozitive ale ambilor, respectiv sa se minimizeze
eventualele avantaje.

 Indicele q2. Autorii au propus indicele q2 care are la baza media geometrica a
indicilor h si m pentru “h-core”:

q2  h  m
unde h este indicele Hirsch iar m este numarul median de citari (si nu media
aritmetica) primite de articolele din h-core.

50
 Deci, m este o masura a tendintei
centrale a indicelui Hirsch. Indicele h arata
numarul de articole (aspect cantitativ) in timp
ce indicele m arata impactul articolelor
(aspect calitativ). Se obtine astfel o imagine
completa a productiei stiintifice a
cercetatorilor.

Fig. 34: Semnificatia “h-core”: numarul de

citari de la cea mai mare pana la cea
corespunzatoare indicelui Hirsch

 Indicii tip medie propusi de Aliguliyev si Hasanova

Tabelul 16: Noi indici pentru evaluarea cercetarii stiintifice

51
 Aplicand acesti indici la membrii catedrei de chimie din UVT au rezultat valorile
inscrise in tabelul 17:
Tabelul 17: Noii indici propusi de Aliguliyev si Hasanova pentru determinarea
productivitatii stiintifice

Cod Indicele Hirsch (h) Indicele-m Rhm Ahm Ghm Hhm

(numarul
median de
citari)

P1 12 24 18.97 18.00 16.97 16.00

P2 12 24 18.97 18.00 16.97 16.00

P3 10 15 12.74 12.50 12.24 12.00

C1 7 11 9.21 9.00 8.77 8.55

C2 6 8 7.07 7.00 6.92 6.85

C3 6 9 6.00 6.00 6.00 6.00

52
 20 20

Arithmetic mean square of h and m indices (Ahm)

19 19
Root mean square of h and m indices (Rhm )

18 18
17 17
16 16
15 15
14 14
13 13
12 12 Fig. 35: Corelatii intre indicii Rhm, Ahm
11 11
10 10
si indicele Hirsch
9 9
8 8
7 7
6 6
5 5
5 6 7 8 9 10 11 12 13
Hirsch index (h) Rhm Ahm

18 18

Harmonic mean square of h and m indices

Geometric mean square of h and m indices
17 17
16 16
15 15
14 14
Fig. 36: Corelatii intre 13 13

(Hhm )
(Ghm )

12 12
indicii Ghm, Hhm si 11 11

indicele Hirsch 10 10
9 9
8 8
7 7
6 6
5 5
5 6 7 8 9 10 11 12 13
Hirsch index (h) Hhm Ghm

53
 Indicii AR.. Acest indice este dependent de vechimea articolului. El are
urmatoarea definitie:
unde h este indicele Hirsch; citj este numarul de
h citi citari pentru articolul j cel mai mult citat; aj este
AR   a
j 1
j numarul de ani scursi de la publicarea articolului j cel
mai mult citat
j

 Indicii hw. Similar cu AR, indicele hw elaborat de Egghe si Rousseau este o

marime sensibila la modificarea performantei cercetatorului. Acest indice se defineste
astfel:
unde r0 este cea mai mare valoare j a indicelui
r0

 citi
dintr-un sir de date, adica rw (j) = citij
hw  j
j 1

 Indicii hm. Molinari y·F si Molinari A. au propus indicele hm ca sa compare

institutii cu dimensiuni diferite sau discipline care prezinta deosebiri in volumul
publicatiilor. Acest indice este o transformare a indicelui Hirsch folosind relatia:
unde h este indicele Hirsch iar N este numarul
h
hm  0.4 de articole
N 54
 Indicii π. Acest indice este definit de relatia:

  0,01C  P   0,01C  P

unde Pπ este numarul de articole mult citate dintr-un set; unde Pπ este definit
ca:

P  P unde P este numarul total de articole, iar C este

numarul de citari

Indicele π reflecta impactul informatiei asupra cercetarii stiintifice.

55
 INDICELE DE RAPIDITATE

Indicele de rapiditate (immediacy index) reprezinta numarul mediu de citari ale

unui articol publicat, intr-un an. Acest indice este o masura a actualitatii unui articol
publicat intr-un jurnal stiintific. Indicele de rapiditate se calculeaza astfel:
Fie:
A = numarul de citari primite de articolele publicate intr-un an in jurnalul X;
B = numarul de articole, recenzii, lucrari la conferinte sau note publicate intr-un
an in jurnalul X.
Atunci avem:
A
Indicele de rapiditate pe anul…. 
B

De exemplu, jurnalul NATURE in anul 1996 are:

 5567 de citari pentru articolele publicate in anul 1996;
 885 de articole publicate in anul 1996;
 Indicele de rapiditate =5567/885=6,290
Se calculeaza de asemenea:
 Indicele de rapiditate a jurnalului (the journal immediacy index) care indica,
cat de repede sunt citate articolele din jurnal;
 Indicele de rapiditate agregat (the aggregate immediacy index) care indica,
cat de repede sunt citatea articolele cuprinse intr-o categorie de subiecte. 56
 Intre factorul de impact si indicele de rapiditate exista o dependenta lineara asa
cum se vede din figura 37:

Fig. 37: Factorul de impact pentru

Fig. 38: Factorul de impact si
jurnalele de medicina nucleata
indicele de rapiditate al unor jurnale
(2005-2006) in functie de indicele de
stiintifice
rapiditate

57
 TIMPUL DE INJUMATATIRE AL CITARILOR (cited half-life)

Aceasta marime masoara-mergand inapoi-numarul de ani care arata jumatate

din totalul citarilor primite de un jurnal.

INDICELE DE RETRACTIE

Articolele pot fi retrase din redactiile revistelor datorita existentei unei erori
si/sau lipsuri in vederea remedierilor. Acest fenomen nu este insa foarte frecvent.
Spre exemplu jurnalul Infection and Immunity a respins numai 15 articole din peste
28 000 intr-o perioada de 40 de ani.
Figura 39 arata dependenta lineara intre factorul de impact si indicele de
retractie pentru 15 jurnale analizate

Figura 39: Dependenta factorului de

impact de indicele de retractie

58
 INDICELE MATTHEW

Lucrarea de pionierat a lui Merton, trateaza problema “migrarii” citarilor catre

cercetatori “cu nume sonore” in dauna unor cercetatori necunoscuti, pentru
contributii stiintifice cu calitati comparabile. Acest fenomen se remarca si la nivelul
tarilor si poarta numele de “efect Matthew”: unele tari mari primesc disproportionat
de multe citari in raport cu alte tari mici.
Indicele Matthew (MI) este definit de raportul:

( obs )i  (exp)i
MI  (%)
(exp)i

In acest fel unele persoane si/sau tari vor avea procente in plus iar altele in
minus asa cum se vede din figura 40:

59
Figura 40: Clasamentul tarilor in
functie de indicele Matthew
(1990-1994)

60
 FACTORUL DE IMPACT

Factorul de impact al unei reviste stiintifice este o marime care reflecta

numarul mediu de citari primite de articolele din acea revista, publicate in
decursul unui an, intr-un interval de timp de doi ani dupa anul considerat.
De exemplu, factorul de impact pe anul 2010 pentrun revista X este:
numarul de citari in 2010 al articolelor publicate in 2008 si 2009, impartit la
numarul total de articole citabile care au fost publicate in 2008 si 2009.
Factorul de impact variaza in functie de factorii:
 Tematica revistei;
 Tipul de revista si de articol;
 Dimensiunea revistei;
 Fereastra de citare
Revistele din domeniile umanist, matematica, botanica nu au un numar
mare de articole si nu sunt des si rapid citate. In schimb articolele din
stiintele biomedicale sunt cel mai des citate.

61
 SCORUL DE INFLUENTA

Scorul de influenta este o marime care reflecta, pentru o

anumita revista stiintifica, influenta medie a unui articol din
acea revista intr-un interval de 5 ani dupa publicare, prin
luarea in considerare a numarului de citari primite de articolele
din acea revista, ponderata cu influenta revistelor care citeaza
articolele. Scorul de influenta (“article influence score”) este
calculat de Thomson Reuters in Journal Citation Reports.

62
 UTILIZAREA INDICELUI HIRSCH

a) Calsificarea tarilor dupa productia stiintifica

Tabelul 18 arata primele locuri in clasamentul tarilor dupa productia
stiintifica iar tabelul 19 prezinta un clasament asemanator pentru tarile este
europene.
Tabelul 18: Clasamentul tarilor dupa
productia stiintifica (2011)

Nr. crt Tara Indicele Hirsch

1 USA 1139

2 UK 689

3 Germania 607

4 Franta 557

5 Canada 536

63
Tabelul 19: Clasamentul tarilor est-europene dupa productia stiintifica pe anul 2008

Nr. Tara Indicele Nr. Tara Indicele

crt Hirsch crt Hirsch
1 Federatia 285 6 Slovenia 127
Rusa
2 Polonia 258 7 Bulgaria 121

3 Ungaria 224 8 Ucraina 121

4 Rep. Ceha 206 9 Croatia 118

5 Slovacia 131 10 Romania 117

64
 b) Calsificarea universitatilor dupa productia stiintifica
In prezent exista un numar total de universitati de 17 036. Tabelul 20 prezinta
clasificarea universitatilor anglo-americane (2006) folosind indicele Hirsch.

Tabelul 19: Clasificarea universitatilor anglo-americane (2006)

dupa productia stiintifica

Nr. crt Universitatea Indicele

Hirsch
1 Harvard University 140
2 Massachusetts Institute of Technology 127

3 Princeton University 117

4 University of California-Berkley 116

5 University of Cambridge 115

65
c) Calsificarea institutelor de cercetare stiintifica
Tabelul 21 prezinta topul institutelor de cercetare stiintifica din Romania.

Nr. Denumirea institutului Indicele

crt Hirsch
1 Institutul Victor Babes, Bucuresti 13
2 Institutul de Chimie-fizica I.Ghe.Murgulescu, 13
Bucuresti
3 Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti 11

4 Institutul Oncologic N. Chiricuta, Cluj-Napoca 11

5 Institutul de Biochimie al Academiei Romane 10

66
d) Calsificarea cercetatorilor
Tabelul 22: prezinta topul chimistilor dupa indicele Hirsch

Nr. Nume Domeniul Indicele

crt Hirsch
1 Whitesides, G.M Chimie organica 169
2 Karplus, M. Chimie teoretica 144
3 Corey, E. J. Laureat Premiu Nobel Chimie organica 140
4 Heeger, A.J. Laureat premiul Nobel Chimie organica 134
5 Gratzel, M Chimie fizica 128

67
e) Calsificarea tarilor dupa gradul de dezvoltare a medicinei
Tabelul 23: topul tarilor dupa gradul de dezvoltare a medicinei

Nr. Tara Indicele Hirsch

crt
1 USA 686

2 UK 436

3 Canada 375

4 Germania 364

5 Franta 356

56 Romania 51

68
 Tabelul 24: Clasificarea unor unitati medicale indiene dupa indicii Hirsch
primiti, dupa patologi.

Nr. Domeniul h-index Nr. Domeniul h-index

crt. crt.
1 Cardio-vascular disease 60 6 AIDS 39

2 Diabetes 57 7 Hepatits 36

3 Cancer 56 8 Malaria 33

4 Tuberculosis 47 9 Pneumonia 28

5 Diarrheal disease 41 10 Respiratory 27

infection

69
f) Calsificarea jurnalelor stiintifice (Tabelul 25)

Nr. Jurnalul Tara Indicele Hirsch

crt
1 Nature UK 698
2 Science USA 678
3 Chemical Reviews USA 356
4 Journal of Biological Chemistry USA 350

5 Phisycal Review Letters USA 349

70
 g) Prezentarea unor savanti (Tabelul 26)

Nr. Nume Prezentare Indicele

crt Hirsch
1 Albert Einstein Autorul teoriei relativitatii. Premiul nobel. 92
Peste 300 de articole
2 Poul Erdos Matematician prolific: analiza 76
combinatorie, teoria grafurilor, s.a.
3 Claude Elwood Matematician si inginer electrotehnist, 44
Shannon parintele teoriei informatiei
4 Jorge Hirsch Profesor la universitatea din San Diego, 31
initiatorul factorului Hirsch

71
 Numeroase exemple arata folosirea indicelui Hirsch si in
domeniul stiintelor umaniste si al stiintelor sociale. In acest fel
acest indice se dovedeste a avea o aplicabilitate larga,
contrazicand unele explicatii fanteziste in aceasta directie.
Grigore Moisil spunea: “Ni se cere sa facem stiinta productiva
si productie stiintifica. Ar fi mai bine daca am reusi sa facem
stiinta stiintifica si productie productiva”.

72
 IERARHIZAREA JURNALELOR STIINTIFICE
 Parintele jurnalelor stiintifice este considerat germanul Henry
Oldenburg (1618-1677), stabilit la Londra dupa anul 1652. Secretar al
Royal Society din 1663, el creeaza in anul 1665, ca editor si publicist,
primul jurnal stiintific din lumea civilizata.
 Evolutia numarului de jurnale stiintifice de-a lungul anilor cunoaste o
crestere foarte mare: 1665 primul jurnal, 1800 o suta de jurnale, 1900 o
mie de jurnale, 2000 douazeci de mii de jurnale (fig. 41)

Fig. 41: Cresterea numarului de jurnale

stiintifice in ultimele trei secole

73
 In baza de date ISI Thomson Rruters sunt indexate 16000 de titluri,
reprezentand jurnale stiintifice recunoscute dupa criterii de selectie foarte
exigente. Aceste jurnale sunt tinute in evidenta la Institute of Scientific
Information din Philadelphia, SUA (ISI) si apartin tuturor ramurilor stiintifice.
 Pentru ierarhizarea jurnalelor stiintifice se folosesc mai multi parametrii
scientometrici, cum sunt: factorul de impact, scorul de influenta si indicele
hirsch.
 Pentru chimie distingem urmatoarele grupe:
a) Jurnale din grupa chimie multidisciplinara (Tabelul 27);
Titlul jurnalului Indicele Factor de impact Scor relativ de
Hirsch relativ influenta
Chemical Reviews 356 9,20794 37,5425
Acconts of Chemical Research 204 4,66146 19,74343
Chemical Society Reviews 160 5,14366 19,80835
Coordination Chemistry Reviews 155 4,55191 8,16686
Annual Review of Physical Chemistry 96 5,75231 10,74175
Catalysis Reviews-Science and 58 2,55764 5,49638
Engineering
Advances in Catalysis 35 1,17622 5,01689
Advances in Organometallic Chemistry 41 2,90105 4,66275
Progress in Inorganic Chemistry 38 1,66707 4,20917 74
Progress in Solid State Chemistry 25 1,24088 3,77673
b) Jurnale din grupa chimiei polimerilor (Tabelul 28);
Titlul jurnalului Indicele Factor de impact Scor relativ de
Hirsch relativ influenta
Macromolecules 188 1,933396 4,08257
Polymer 133 1,52237 3,19878
Polymer Degradation and Stability 65 0,91777 2,0367
Polymer Engineering and Science 64 0,69838 1,41666
Polymer International 54 0,91052 1,79817
Macromolecular Materials and Engineering 43 0,74222 1,69419
Polymer Testing 42 2,06312 1,66972
Polymer Bulletin 39 0,43204 1,0000
Journal of Macromol. Sci. Pure and Appl. Chem. 30 0,33745 0,55352
Journal of Inorg. and Organnometalic Polymer and 23 0,72049 1,1896
Materials
Journal of Polymer Engineering 13 0,20707 0,3792
E-Polymer 6 0,27439 0,57798
Materiale Plastice - 0,387 0,038

75
c) Jurnale din grupa chimiei analitice (Tabelul 29);
Titlul jurnalului Indicele Factor de impact Scor relativ de
Hirsch relativ influenta
Analytical Chemistry 199 1,9765 3,03561
Journal of Chromatography A 130 1,55459 1,65412
Analytical Chimica Acta 98 1,42418 1,73957
Journal of Chromatography B: Analytical 87 1,05269 1,47915
Analyst 81 1,24033 1,8942
Talanta 83 1,24716 1,51577
Analytical and Bioanalytical Chemistri 75 1,31918 1,80671
Microchimica Acta 38 1,00379 0,84435
Journal of Analytical and Applied Pyrolysis 54 1,22405 1,22792
Analytical Science 44 0,57847 0,8057
Analytical Letters 38 0,49924 0,53713
Phytochemical Analysis 36 0,70894 1,02217
International Journal of Environmental 27 0,6878 0,66124
Analytical Chemistry
Current Analytical Chemistry 12 0,81236 0,98067

76
 d) Jurnale din grupa “chemistry of miscellaneous fields” (Tabelul 30);
Titlul jurnalului Indicele Factor de impact Scor relativ de
Hirsch relativ influenta
Chemical Reviews 356 9,20794 37,5425

Chemical Society Reviews 160 5,14366 19,80835

Green Chemistry 81 1,49449 4,44822

New Journal of Chemistry 71 0,76978 2,34621

Organic and Biomolecular Chemistry 68 1,31954 1,74797

European Journal of Organic Chemistry 83 1,08593 1,51395

European Journal of Inorganic Chemistry 70 1,19262 1,64042

European Journal of Medicinal Chemistry 62 1,24628 1,60731

Helvetica Chemica Acta 60 0,36748 1,1932

Canadian Journal of Chemistry 46 0,3644 1,16847
Central european Journal of Chemistry 15 0,27273 0,75734

Revue Romain de Chimie 14 0,06735 0,12983

Revista de chimie 12 0,3089 0,09274

77
e) Jurnale din grupa chimiei fizice (Tabelul 31);
Titlul jurnalului Indicele Hirsch Factor de impact Scor relativ de
relativ influenta
Journal of Physical Chemistry (B) 223 1,14328 2,25101
Journal of Physical Chemistry (A) 137 1,12758 1,42237
Journal of Chemical Physics 195 1,20303 1,48321
Chemical Physics Letter 143 0,89109 1,27755
Chemical Physics 73 0,88565 1,1794
Chinese Journal of Chemical Physics 9 0,1902 0,13139

La aceste grupe de jurnale, indicele hirsch are urmatorul sens descrescator:

Biochimie(350) > Chimie fizica(223) > Chimie analitica(199) > Chimia

polimerilor(188) > Chimie organica(138) > Chimie anorganica (133)

Scade indicele hirsch al celui mai bine cotat jurnal al domeniului.

78
 Figurile 42, 43 si 44 arata corelatia marimilor scientometrice

Fig. 43: Dependenta scorului relativ de

Fig. 42: Dependenta scorului indicele hirsch pentru grupa compusilor
relativ de indicele hirsch pentru macromoleculari
grupa chimiei multidisciplinare

79
Fig. 43: Dependenta scorului relativ de
indicele hirsch pentru grupa chimiei
analitice

80
 JURNALE ACADEMICE FRECVENT UTILIZATE

 Muzica (Tabelul 32)

Nr. Jurnalul Tara Indicele Hirsch
crt.

1 Music Perception USA 20

2 Psychology Music UK 17

3 Journal of Research in Music USA 16

Education
4 International Journal of Music USA 9
Education
5 Journal of American Musicological USA 9
Society

Muzicologie = stiinta care se ocupa cu strudiul istoriei si teoriei muzicii

cu estetica, cultura muzicala a diferitelor popoare.
81
 Matematica (Tabelul 33)
Nr. Jurnalul Tara Indicele Hirsch
crt.
1 Applied Mathematics and Olanda 60
2 Journal of Differential Eqations
Computation USA 54
3 American Journal of Mathematics USA 29
4 Journal of Dynamics and Differential USA 23
5 IMA Journal of Applied Mathematics
Equations UK 20

82
 Fizica (Tabelul 34)
Nr. Jurnalul Tara Indicele Hirsch
crt.

1 Journal of Applied Physics USA 187

2 Reviews of Modern Physics USA 176

3 Proceedings of the IEEE USA 139

4 Applied Optics USA 106

5 Journal of the Acoustical Society of USA 92

America

83
 Chimie (Tabelul 35)
Nr. Jurnalul Tara Indicele Hirsch
crt.

1 Journal of Physical Chemistry (B) USA 223

2 Analytical Chemistry USA 199

3 Journal of Medicinal Chemistry USA 149

4 Journal of Organic Chemistry USA 138

5 Pure and Applied Chemistry USA 77

84
 CLASIFICAREA STATELOR EST EUROPENE DUPA
INDICELE HIRSCH IN DOMENIUL CHIMIEI (1996-2010)
Nr. crt. Tara Numar articole in Numar atricole in Indice
domeniul chimiei domeniul ingineriei Hirsch
chimice
1 Federatia Rusa 80806 21077 285
2 Polonia 32594 12287 258
3 Ungaria 11260 3966 224
4 Republica Ceha 14186 3873 206
5 Slovacia 4920 1378 131
6 Slovenia 4203 1445 127
7 Bulgaria 4852 2272 121
8 Ucraina 12231 4578 121
9 Croatia 3518 1546 118
10 Romania 9450 5446 117
11 Estonia 1335 458 111
12 Lituania 1770 525 96
13 Armenia 762 116 90
14 Belarus 3887 1180 90
15 Letonia 1023 288 76
16 Georgia 573 147 70
17 Moldova 790 56 51
18 Macedonia 512 126 48
19 Serbia 1668 665 42

20 Bosnia si Herzegovina 81 68 36
85
 CLASIFICAREA STATELOR EST EUROPENE DUPA
INDICELE HIRSCH IN DOMENIUL CHIMIEI ANALITICE
(1996-2010)
Nr. Tara Numar de Numar de Indice
crt. articole citari Hirsch
1 Polonia 6059 59865 69
2 Republica Ceha 3014 42428 67
3 Federatia Rusa 4475 34383 63
4 Ungaria 2635 28388 56
5 Slovenia 788 10471 45
6 Slovacia 813 9165 40
7 Ucraina 743 7022 39
8 Bulgaria 624 7330 37
9 Romania 1031 8787 37
10 Lituania 444 6162 36

86
 CLASIFICAREA STATELOR EST EUROPENE DUPA
INDICELE HIRSCH IN DOMENIUL CHIMIEI ANORGANICE
(1996-2010)
Nr. Tara Numar de Numar de Indice
crt. articole citari Hirsch
1 Federatia Rusa 10568 42492 51
2 Ungaria 1250 13769 46
3 Polonia 4104 29768 45
4 Republica Ceha 1547 15125 39
5 Slovacia 484 4242 29
6 Romania 616 4770 28
7 Ucraina 1414 5855 26
8 Slovenia 355 3174 25
9 Bulgaria 390 2921 22
10 Belarus 297 872 15

87
 CLASIFICAREA STATELOR EST EUROPENE DUPA
INDICELE HIRSCH IN DOMENIUL CHIMIEI ORGANICA
(1996-2010)

Nr. Tara Numar de Numar de Indice

crt. articole citari Hirsch
1 Federatia Rusa 12538 51928 63
2 Polonia 4585 45292 58
3 Republica Ceha 2053 24645 55
4 Ungaria 2167 23084 48
5 Ucraina 2258 9205 37
6 Bulgaria 640 6825 36
7 Romania 898 8665 35
8 Slovacia 762 8127 34
9 Slovenia 603 7032 34
10 Croatia 498 4506 27

88
 CLASIFICAREA STATELOR EST EUROPENE DUPA
INDICELE HIRSCH IN DOMENIUL CHIMIEI FIZICE
(1996-2010)

Nr. Tara Numar de Numar de Indice

crt. articole citari Hirsch
1 Federatia Rusa 23274 121647 81
2 Polonia 10369 100875 79
3 Republica Ceha 3756 44721 70
4 Ungaria 3731 40804 59
5 Ucraina 3498 25229 52
6 Bulgaria 1734 18165 45
7 Romania 1562 15423 45
8 Slovacia 1249 13890 45
9 Belarus 901 8020 41
10 Slovenia 891 10557 44

89
 CLASIFICAREA STATELOR EST EUROPENE DUPA
INDICELE HIRSCH IN DOMENIUL INGINERIEI CHIMICE
(1996-2010)

Nr. Tara Numar de Numar de Indice

crt. articole citari Hirsch
1 Federatia Rusa 21077 85971 77
2 Polonia 12287 85085 71
3 Ungaria 3966 36878 62
4 Bulgaria 2272 25375 54
5 Republica Ceha 3873 31755 53
6 Romania 5446 21992 47
7 Slovenia 1445 13576 47
8 Ucraina 4578 17731 47
9 Slovacia 1378 9838 41
10 Croatia 1546 8134 38

90
 TOPUL 10 Al MATEMATICIENILOR

(1) Leonhard Euler

(2) Carl Friedrich Gauss
(3) G.F. Bernhard Riemann
(4) Euclid
(5) Réne Descartes
(6) Alan Turing
(7) Leonardo Pisano Blgollo
(8) Isac Newton si Wilhelm Leibniz
(9) Anderw Wiles Leonhard Euler
(10) Pythagoras din Samos

91
 TOPUL 10 Al FIZICIENILOR

(1) Isaac Newton

(2) Albert Einstein
(3) James Clerk Maxwell
(4) Michael Faraday
(5) Richard Feynman
(6) Ernest Rutherford
(7) Erwin Schrodinger
(8) Paul Dirac
(9) J.J. Thomson Isaac Newton
(10) Wolfgang Pauli

92
 TOPUL 10 Al COMPOZITORILOR CLASICI

1) Johann Sebastian Bach

2) Ludwig van Beethoven
3) Wolfgang Amadeus Mozart
4) Franz Peter Schubert
5) Claude Debussy
6) Igor Stravinsky
7) Johannes Brahms
8) Giuseppe Verdi
9) Richard Wagner Johann Sebastian
BACH
10) Béla Bartók

93
 TOPUL 10 Al CHIMISTILOR

(1) Jacob Berzelius

(2) Justus Liebig
(3) Jean Dumas
(4) Robert Boyle
(5) Antoine Lavoisier
(6) Friederich Kekule
(7) Joseph Priestley
(8) Henry Cavendish
(9) Carl Scheele Jacob BERZELIUS

(10) Claude Berthollet

94
 In incheierea acestei lucrari prezentam doua opinii valoroase:

 Acad. prof. dr. Laurentiu Mircea Popescu – “….in activitatea stiintifica exista
indici precisi pusi in practica de tari in care activitatea este luata foarte in serios”

 Acad. prof. dr. Tibor Braun - ”Scientometria s-a nascut din necesitatea de a
cunoaste mecanismul de functionare al activitatii de cercetare stiintifica, a legilor si
regularitatilor cantitative care o guverneaza cu scopul de a o putea menaja si
administra in mod optim…” 95