STUDENTI: CLICINSCHI DIANA

GHIVIZIU GEANINA
HELMAN IOANA
PARLOG CATALINA
GRUPA: EAI 22
 CUPRINS

1.Scurt istoric
2.Scopuri şi obiective ale ASEAN
3.Relaţiile externe ale ASEAN
4.Comerţul în cadrul ASEAN
5.Relaţia UE-ASEAN

1.ISTORIC
 ASEAN - Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est –este una dintre cele mai
importante formule de integrare economică din Asia şi chiar din lume.
Asociaţia a fost înfiinţată pe 8 august 1967, prin semnarea Declaraţiei de la
Bangkok de către miniştrii de externe a 5 membri fondatori:Indonezia,Filipine,Singapore
si Thailanda.
A existat initial o alianţă între Filipine, Malayezia şi Thailanda numită Asociaţia
Sud-Estului Asiei (ASA), formată în 1961. Şase ani mai târziu, ca răspuns la expansiunea
comunismului în Vietnam a fost creată ASEAN prin declaraţia de la Bangkok, semnată şi
de Indonezia şi Singapore pe lângă cele trei state din ASA.
Declaratia de la Bangkok sustinea accelerarea cresterii economice si a dezvoltarii
sociale;promovarea pacii, stabilitatii si a colaborarii active in probleme economice
sociale, culturale sau politice de interes comun.De asemeni, declaratia sustinea o
colaborare mai eficientă pentru dezvoltarea agriculturii şi industriei, acest lucru incluzând
studiul problemelor comerţului, îmbunătăţirea transportului şi creşterea standardelor de
viaţă ale oamenilor.1

În prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existând patru etape de extindere, după cum
urmează:

- la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam aderă la ASEAN.

- la data de 28.07.1995, Vietnam aderă la ASEAN.
- la data de 23.07.1997, Laos şi Myanmar se alătură celorlalte ţări ADEAN.
- la data de 30.04.1999, Cambogia aderă la ASEAN

Prima ţară care se alătură asociaţiei este Brunei, care devine membră imediat după
ce îşi obţine independenţa la 8 ianuarie 1984. A şaptea ţară membră este Vietnam
începând cu 28 Iulie 1995. După doi ani ţări precum Laos şi Myanmar se alătura la 23
iulie. Cambodgia se integrează şi ea în ASEAN pe 30 Aprile 1999.
1
Florin Bouciu, Economie mondială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004,pag

123
 La un moment dat, când optimiştii considerau că lărgirea ASEAN este foarte
probabilă şi că ea va cuprinde cea mai mare parte a ţărilor din sud-estul asiatic, s-a emis
şi ideea lărgirii ulterioare către India şi China. Chiar presupunând că ASEAN ar redeveni
un pol de atracţie pentru statele din zonă, conexiunile politice şi mai ales economice cu
India şi China sunt prea puţin substanţiale, fără a mai aminti imposibilitatea ASEAN de a
absorbi membri de dimensiunile Chinei, de exemplu.
În prezent ASEAN este formată din : Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore
Thailanda, Brunei, Cambodgia, Myanmar, Laos si Vietnam. Ţările membre ASEAN pot
fi împărţite în 2 categorii: ţări dezvoltate (Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore,
Thailanda şi Brunei ) şi ţări slab dezvoltate (Cambodgia, Laosul, Myanmar şi Vietnamul )
Populaţia celor 10 ţări care intră în prezent în componenţa ASEAN este de circa
500 milioane de persoane, ceea ce transforma, potenţial, zona într-una din cele mai mari
pieţe ale lumii, dacă avem în vedere doar numărul de persoane, decât UE sau SUA. Alte
atuuri ale ţărilor din regiune se referă la faptul că posedă resurse naturale bogate, se întind
pe o suprafaţă considerabilă şi se află în apropierea rutelor strategice care leagă Oceanul
Pacific de Orientul Mijlociu, Africa şi Europa.
Cea mai importantă decizie legată de evoluţia acestei organizaţii a fost luată în anul 2003,
în cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia şi s-a referit la crearea unei
comunităţi ASEAN până în anul 2020 (ţinta a fost mutată ulterior pentru 2015), care
urma să se bazeze pe trei stâlpi:

1. Comunitatea de securitate ASEAN;

2. Comunitatea economică ASEAN;
3. Comunitatea socio-culturală ASEAN

Componentele principale ale Comunităţii de Securitate ASEAN pot fi grupate în:

- dezvoltarea relaţiilor politice;
- conturarea şi uniformizarea normelor;
- prevenirea şi rezolvarea conflictelor
- reconstrucţia păcii postconflict;
 - realizarea mecanismelor de implementare. 2

Membrii Comunităţii s-au angajat să utilizeze numai măsuri paşnice în

reglementarea diferendelor şi să considere propria securitate ca fiind conectată
fundamental de securitatea celorlalte naţiuni, având la bază localizarea geografică,
viziunea comună şi obiectivele.
ASEAN s-a implicat încă din 1994 şi în afara graniţelor sale din punct de vedere
al securităţii înfiinţând FORUMUL REGIONAL ASEAN, având drept scop promovarea
cosntruirii încrederii, dezvoltarea diplomaţiei preventive şi elaborarea de abordări pentru
cazurile de conflict.
Comunitatea socio-culturală ASEAN comunitate are la bază trei zone de acţiune
importante:

1. dezvoltarea socială având ca scop ridicarea standardului de viaţă pentru

grupurile dezavantajate şi populaţia din zona rurală.
2. forţa de muncă- cu referire la creşterea investiţiilor în asigurarea cadrului
educaţional de bază şi superior, pregătirea forţei de muncă, dezvoltarea ştiinţei
şi tehnologiei, crearea de locuri de muncă şi protecţia socială.
3. îmbunătăţirea cooperării în zona sănătăţii publice. 3

În acest moment există câteva proiecte socio-culturale derulate în cadrul ASEAN:

- Programul de muncă ASEAN pentru asistenţă socială, familie şi populaţie;

- Programul de muncă ASEAN pentru HIV/ASEAN;
- Programul de muncă ASEAN pentru vârstnici;
- Programul de muncă ASEAN pentru pregătirea tinerilor, Angajare Durabilă şi
alte provocări ale globalizării;

2
Iacob Catoiu, Curs- Elemente de macromarketing vizate de România în cadrul
negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb UE – ASEAN
3
Idem
 - Reţeaua Universitară pentru promovarea colaborării dintre cele 17 universităţii
din ASEAN;
- Programul de schimb de experienţă pentru studenţi, Forum cultural pentru tineret
şi forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;
- Săptămâna culturală ASEAN, Tabăra tineretului ASEAN şi Concursul ASEAN,
ce au loc în fiecare an;
- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;
- Cadrul pentru oraşe cu un mediu natural durabil şi Acordul ASEAN pentru
Poluarea atmosferică transfrontalieră.

2.SCOPURI ŞI OBIECTIVE ALE ASEAN

Printre scopurile ASEAN se numără:

- Impulsionarea comună a creşterii economiei, progresului social şi
dezvoltării culturale din zonă, în spiritul egalităţii şi cooperării;
- Respectarea principiilor de drept, normelor privind relaţiile interstatale
şi Chartei ONU, pentru impulsionarea păcii şi stabilităţii din zonă;
- Impulsionarea cooperării şi ajutorării reciproce în domeniile economic,
social, cultural, tehnologic, ştiinţific ş.a;
- Desfăşurarea unei cooperări mai eficiente în valorificarea agriculturii şi
industriei, extinderea schimburilor comerciale, îmbunătăţirea
transportului şi ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei;
- Menţinerea cooperării strânse şi reciproc avantajoase cu organizaţiile
internaţionale şi regionale cu scopuri şi ţinte similare, căutând căi de
cooperare mai strânsă cu acestea.4
În vederea promovării comerţului între ţările membre a fost creată începând cu 1
ianuarie 1993 Zona de Comerţ Liber ASEAN ( ASEAN Free Trade Area – AFTA).
Principalul obiectiv AFTA a fost acela de:
- Reducere a nivelului protecţiei tarifare între membri la un nivel de cel
mult 5% pentru majoritatea produselor manufacturate până în anul 2003

4
Tudor Edu, Revista de marketing online, vol.2, nr.1
 - Extinderea acestui nivel redus pentru toate produsele până în anul 2010.
Crearea AFTA a fost sprijinită de 2 factori:
- Necesitatea de a răspunde fenomenului de apariţie şi dezvoltare a altor
blocuri comerciale regionale ( în principal UE şi NAFTA) ;
- Liberalizarea şi reglementarea economiilor ţărilor membre care au
însemnat reducerea intervenţiei statului în economie, dezvoltarea
sectorului privat şi creşterea volumului intrărilor de investiţii străine
directe.
Ţările membre ASEAN au adoptat ca principiile fundamentale din Tratatul de Prietenie şi
Cooperare în Asia de Sud-est (TAC). Acestea erau:·

- respect reciproc pentru independenţă;

- suveranitate;

- egalitate;

- integritate teritorială şi identitate naţionala a tuturor naţiunilor;

- respectarea dreptului oricărui stat de a exista fără constrângeri ;

- neamestecarea în afacerile interne ale ţărilor componente;

- rezolvarea disputelor într-o manieră paşnică;

- renunţarea la folosirea forţei;

- cooperare efectivă intre ţările membre

Obiectivele ASEAN sunt următoarele:

 În prezent obiectivele ASEAN sunt cuprinse în ASEAN Vision 2020, adoptat în
1997 de către ţările membre şi sunt :
- menţinerea păcii;
- accelerarea progresului ştiintei şi tehnologiei;
- intensificarea comerţului şi investiţiilor în domeniul mineral între ţările membre;
- dezvoltarea resurselor umane;
- accelerarea circulaţiei libere de servicii profesionale în regiune;
- menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare;
- existenţa unui parteneriat angajat în dezvoltare dinamică între ţările ASEAN.

3.RELATIILE EXTERNE ALE ASEAN

Obiectivul principal al politicii de relaţii externe pentru Comunitatea ASEAN este

de a deveni un important jucător internaţional. În momentul de faţă, principalii parteneri
ai ASEAN sunt China, Coreea de Sud şi Japonia. Cu aceste trei ţări s-au dezvoltat relaţii
pe multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontalieră, comerţ şi
investiţii, mediu, finanţe, agricultură, energie, turism, sănătate, forţa de muncă, cultură,
ştiinţă şi tehnologie, comunicaţii, asistenţă socială şi dezvoltare, tineret şi dezvoltare
rurală şi eradicarea sărăciei. În privinţa relaţiilor comerciale cu ţările mai sus menţionate,
ASEAN a negociat sau negociază Acorduri de Liber Schimb.
Tot în zona Asiei şi Oceaniei, ASEAN are relaţii strânse, atât politice, cât şi
economice cu India, Australia şi Noua Zeelanda.
De asemenea, ASEAN dezvoltă relaţii pe multiple planuri cu partenerii săi de
dialog. Pe lângă cei deja menţionaţi, aceştia sunt: Uniunea Europeană, Canada, Statele
Unite şi Rusia.
ASEAN întreţine relaţii strânse şi cu organizaţii, cum ar fi: Consiliul Cooperării
Golfului, Grupul de la Rio, Asociaţia Asiei de Sud pentru Cooperare Regională şi
Forumul Pacificului de Sud.
În anul 2002 comerţul între statele membre reprezenta doar 20% din volumul total
al comerţului acestora, dar tendinţa este de creştere rapidă. Un alt efect este şi acela al
creşterii volumului investiţiilor străine între ţările
 Printre evoluţiile recente în cadrul ASEAN, se numără faptul că, la începutul lunii
noiembrie 2002, la Pnom Penh, capitala Cambodgiei, s-a desfăşurat cea de a 8-a reuniune
a şefilor de stat şi de guvern ai celor 10 membre, precum şi fenomenele de concentrare a
capitalurilor în vederea valorificării tuturor avantajelor decurgând din formarea unei pieţe
de mari dimensiuni.ţări membre, la care au fost, de asemenea, prezenţi reprezentanţii
unora din statele cele mai influente din zonă - China, Japonia, Coreea de Sud şi India.
Agenda summit-ului a avut la loc de frunte problemele legate de stadiul
dezvoltării economice a ţărilor membre ale ASEAN, dar mai ales cele referitoare la
posibilităţile de dezvoltare şi diversificare a cooperării şi schimburilor economice dintre
ele, precum şi cu partenerii mai puternici, având pieţe mari de desfacere din zonă,
îndeosebi China şi Japonia.
Participanţilor la reuniune le-a fost distribuit un studiu comandat de guvernele
celor 10 membri ai ASEAN firmei de consultanţă McKinsey. Documentul relevă faptul
că ţările membre ale acestei alianţe sunt nevoite să facă faţă unei concurenţe tot mai mari,
în special din partea Chinei, ca urmare a erodării competitivităţii produselor lor în plan
regional. Se atrăgea, de asemenea, atenţia că ţările ASEAN nu au reuşit încă să fructifice
atuurile pe care le au, în ciuda faptului că dispun de importante resurse naturale şi umane,
dar şi de o piaţă de desfacere aproape echivalentă cu cea a zonelor de coastă ale Chinei,
motorul dezvoltării acestei ţări. Studiul firmei McKinsey atrăgea atenţia şi asupra
investiţiilor străine din ce în ce mai reduse în ţările ASEAN, "cândva o destinaţie
importantă a investitorilor străini"5. Potrivit studiului, exporturile, dar şi investiţiile
străine sunt frânate de problemele provocate de integrarea limitată din cadrul ASEAN,
asociaţie pe care puţini dintre membrii săi o consideră o piaţă unică. Pieţele ASEAN,
sublinia studiul McKinsey, mici şi fragmentate, nu sunt atrăgătoare pentru investitori, în
comparaţie cu pieţe uriaşe cum este cea a Chinei sau din alte zone ale lumii, mult mai
integrate.
Cu această ocazie, a fost semnat de asemenea, un acord între ASEAN şi China,
conform căruia, până în 2010-2015, va fi creată cea mai mare zonă de liber-schimb din
lume, schimburile comerciale bilaterale (China - ASEAN) urmând să ajungă la 1.200
miliarde dolari anual.
5
www.capital.ro
 Comerţul ASEAN cu China a crescut semnificativ în ultimul deceniu, de la
aproape 8 miliarde USD în 1991 la aproape 41 miliarde USD în 2000.
Din 2005, cele două părţi au început să implementeze măsurile de reduceri
tarifare. După reducerea substanţială a taxelor vamale între China şi ASEAN, a crescut şi
volumul exportului ţărilor ASEAN către China a unor produse precum materii prime -
petrol, gaze naturale, ulei de palmier, cauciuc natural, lemn şi fructe tropicale, dar şi
produse petrochimice, circuite integrate, semiconductori, produse mecanice şi electrice.
Produsele chinezeşti electrice şi textile vor avea de asemenea acces nelimitat pe piaţa
statelor ASEAN ceea ce va impulsiona dezvoltarea comerţului exterior din ambele părţi.
Până în 2010 se estimează ca majoritatea produselor să fie comercializate cu taxe vamale
zero. În prezent, China ocupă a 5-a poziţie în topul principalilor parteneri comerciali ai
ASEAN, iar schimburile comerciale ale Chinei cu ţările ASEAN reprezintă peste 1/10
din totalul comerţului exterior chinezesc (peste 850 miliarde USD). 6
La o zi după anunţarea înfiinţării unei zone de comerţ liber ASEAN-China, India
a propus încheierea unui acord, similar celui semnat de China, pentru includerea acesteia
în zona de comerţ liber nou creată. India s-a declarat dispusă să extindă concesiile tarifare
preferenţiale ce vor fi acordate noile state membre ASEAN, mai fragile din punct de
vedere economic, dar şi de a accepta reducerile tarifare pentru acele produse prevăzute în
acordul ASEAN-China. Taxele ce se aplica produselor electronice, chimicalelor,
textilelor si masinilor unelte vor fi reduse si chiar eliminate complet in viitorul apropiat.
Aceste produse reprezintă aproximativ 80% din totalul shimburilor dintre India şi blocul
ASEAN.7
India a exclus din acest acord 489 de produse, printre care cauciucul natural,
producţia de software şi articole de tehnologia informaţiei, ce vor beneficia în continuare
de protecţia taxelor vamale.
O parte mică din produse, catalogate ca fiind "foarte sensibile" pentru economiile
statelor semnatare, precum uleiul de palmier şi cafeaua vor beneficia de asemenea în
continuare de protecţia taxelor vamale, iar anumite reduceri modeste se vor resimti pe o
perioada de 10 ani de zile.
6
www.romanian.cri
7
www.capital.ro
 Japonia a semnat cu ASEAN, în Singapore, un acord preliminar de liber schimb
prin care au fost eliminate tarifele la 90% din schimburile bilaterale – mai puţin la orez .
În prezent, Japonia primeşte 12% din exporturile ASEAN şi este cea mai mare
sursă de investiţii în cele 10 state membre ale organizaţiei. Acordul Japonia- ASEAN,
care va fi definitivat până în 2015, va extinde integrarea economică în estul Asiei.

4.COMERŢUL ÎN CADRUL ASEAN

În anul 1977, a fost semnat un acord cu privire la Aranjamentele Comerciale

Preferenţiale. În anul 1987, acesta a fost lărgit printr-un nou protocol prin care se
prevedea adoptarea de măsuri pentru stimularea şi dezvoltarea schimburilor economice
intraregionale prin:
- extinderea preferinţelor tarifare;
- liberalizarea barierelor netarifare;
- contracte pe termen lung asupra volumului fizic al schimburilor;
- susţinerea financiară prin rate preferenţiale ale dobâzii la creditele atrase:
- alte măsuri
Aranjamentele comerciale preferenţiale urmau sa acţioneze pe trei direcţii:
alcătuirea unor liste unilaterale de produse ce intrau sub incidenţa preferinţelor tarifare,
negocierea pe cale bilaterală şi după principiul de la produs la produs a unor concesii
tarifare şi reducerea substanţială a taxelor vamale la bunurile de import cu o valoare în
vamă de minim 50 000 dolari. În ciuda prevederilor stimulative pentru schimburile
comerciale, gruparea a avut cel puţin până la începutul anilor '90 un succes limitat.
Principala piedică în calea dezvoltării comerţului intraregional au constituit-o strategiile
diferite ale statelor membre în privinţa politicilor comerciale. În timp ce Singapore a
renunţat la strategia de industrializare prin substituirea importurilor, celelalte ţări
fondatoare au păstrat trendul pretecţionist, renunţând târziu la această
tactică.
 În ultimii ani, autorităţile din ţările membre ASEAN promovează politica de
deschidere spre economia mondială, prin reducerea gradului de protecţie vamală şi prin
înlăturarea sau restrângerea barierelor netarifare. Se constată totodată o renunţare, în mai
multe ţări, la obstacolele netarifare şi paratarifare şi practicarea unor taxe moderate. Pe
ţări, situaţia prezintă diferenţieri relativ importante, în funcţie de interesele naţionale, care
impun anumite trepte de protecţionism comercial. Ca bariere netarifare în regiune,se
remarcă în special, marcajele si regulile de origine, extrem de stricte.
Paralel cu lansarea cooperării pe planul schimburilor comerciale, statele membre
ASEAN au iniţiat şi programe pentru dezvoltarea relaţiilor intraregionale în domeniul
cooperării industriale, ca de exemplu, ASEAN Industrial Projects Programme, creat în
anul 1977. Efectele acestui program industrial au apărut relativ târziu, începând cu anul
1984, şi cu toate eforturile depuse de statele membre şi sprijunul financiar japonez, la
scurt timp, au început să se manifeste divergenţe cu privire la derularea proiectelor şi în
final, unele ţări s-au retras.
În anul 1981, ca urmare a dorinţei comune a statelor membre, a fost creată o
corporaţie financiară regională, prin participarea a 140 de bănci comerciale şi acţionari
individuali, care şi-a propus ca obiectiv promovarea cooperării economice la nivelul
grupării ASEAN. Acestă instituţie nu a avut însă succesul aşteptat, astfel că în anul 1988
s-a transformat în bancă comercială, având ca principal obiect de activitate acordarea de
fonduri pentru realizarea unor proiecte ASEAN şi stimularea exporturilor.
În tabelul de mai jos este realizată o prezentare sintetică a evoluţiei principalilor
indicatori comerciali ai ASEAN, în perioada 1997-2001, pentru a pentru a evidenţia rolul
grupării în dezvoltarea schimburilor economice.8

8
Tudor Edu, Revista de marketing online, vol.2, nr.1
ASEAN -Evolutia principalilor indicatori economici, în perioada 1997-2001
Din datele prezentate, se constată că pe ansamblu, ponderea exporturilor intra-
ASEAN în totalul exporturilor grupării (17,93-19,85%) a fost inferioară ponderii
importurilor intra-ASEAN (19,56-27,55%). O concluzie ar fi aceea că politica comercială
promovată în cadrul grupării nu a exercitat o influenţă deosebită asupra comerţului între
ţările membre, deşi pe parcursul celor nouă ani de analiză, comerţul intraregional a
deţinut doar o cincime în totalul comerţului ASEAN, comparativ cu Uniunea Europeană,
unde comerţul intraregional depăşeşte 65%. Mai mult, se constată că toţi indicatorii
valorici şi-au incetinit ritmurile de creştere după criza financiară din anii 1997-1998.
Rata inflaţiei a crescut în anul 1998 comparativ cu anul 1997 de 4,5 ori, fapt
reflectat nefavorabil asupra tuturor indicatorilor valorici, precum şi asupra calităţii vieţii
(PIB/locuitor s-a redus de la 1419 dolari la 941 dolari, datorită diminuării puterii de
cumpărare a monedei naţionale). În ultimii doi ani ai analizei se constată o uşoară
revenire a trendului, la majoritatea indicatorilor.
După cum se ştie, Asia de Sud-Est a fost celebrată ca un „miracol al creşterii
economice”, timp de aproximativ 15 ani. Acest raţionament s-a fondat pe paradigm
general acceptată conform căreia, ţările din primul val (Coreea de Sud, Taiwan,
Singapore, Hong Kong) şi ţările celui de-al doilea val (Malayezia, Thailanda, Indonezia)
reprezintă etalonul economic pe care alte ţări în dezvoltare din Asia, Africa, America
Latină şi Pacific ar trebui să încerce să îl imite. După anul 1997 crizele financiare,
ecologice şi sociale au generat efecte negative în special asupra ţărilor din al doilea val
dar şi asupra noilor aspirante. Criza financiară din Asia a început prin devalorizarea
monedei naţionale a Thailandei şi a avut ulterior consecinţe nefavorabile asupra tuturor
categoriilor sociale, gulerelor albe şi albastre, copiilor şi femeilor etc., a intensificat
sărăcia, şomajul, tensiunile rasiale şi etnice, violenţa familială şi societală, atât în
regiunile urbane cât şi în cele rurale. În acest context s-a impus necesitatea trecerii
imediate la reforme economice şi politice care să găsească soluţiile pentru un viitor
optimist al Asiei.

În 2005 ASEAN a exportat în principal către următoarele regiuni :

VALOAREA
NR TARA DE EXPORTURILOR (MIL. COTA PARTE DIN
CRT DESTINATIE USD) TOTAL- %
1 ASEAN 163862.5 25.3
2 SUA 92941.9 14.3

3 UE 80922.1 12.5
4 JAPONIA 72756.4 11.2
5 CHINA 52257.5 8.1
6 COREEA 24362.3 3.8
7 AUSTRALIA 19645.7 3
8 INDIA 15048.3 2.3
9 HONG GONG 13868.6 2.1
10 TAIWAN 8267.7 1.3

În 2005 ASEAN a importat în special din următoarele regiuni:

VALOAREA
NR IMPORTURILOR COTA PARTE DIN
CRT TARA DE DESTINATIE (MIL $ ) TOTAL - %
1 ASEAN 141030.7 24.5
2 JAPONIA 81077.9 14.1
3 CHINA 61136 10.6
4 SUA 60976.4 10.6
UNIUNEA
5 EUROPEANA 59611.6 10.3
6 COREEA 23609.5 4.1
7 AUSTRALIA 11593 2
8 TAIWAN 11532.9 2
9 INDIA 7952.3 1.4
10 ARABIA SAUDITA 6438.1 1.1

În prezent principalele grupe de mărfuri exportate şi importate sunt:

Valoare ( mil $) Cota parte din total

Exportur Importur
Categoria de marfuri Exporturi Importuri Total i i Total
Produse electrice si
electronice 183446 160503.2 343949.2 28.3 27.8 28.1
Masini si echipamente
industriale 106477.8 87931.2 194409.1 16.4 15.2 15.9
Petrol 88249.9 94040.6 182290.5 13.6 16.3 14.9
Materiale plastice 18639.8 15286.4 33926.1 2.9 2.7 2.8
Produse chimice
organice 18542.5 14267.1 32809.6 2.9 2.5 2.7
Vehicule rutiere 14917 16825 31742 2.3 2.9 2.6
Echipament optic si
stiintific 12311.1 13977.4 26288.5 1.9 2.4 2.1
Fier si otel 4818.4 20982.4 25800.8 0.7 3.6 2.1
Pietre pretioase si 8813.1 10388 19201.1 1.4 1.8 1.6
 semipretioase, bijuterii
Cauciuc 15017.2 4011.6 19028.9 2.3 0.7 1.6

INDONEZIA
Indonezia fiind o ţară cu o industrie prelucrătoare intensă este o mare resursă, la
nivel mondial, de materii prime foarte ieftine, cum ar fi: materialele textile, plastice,
alimentare şi forestiere.
Indonezia a exportat în anul 2006 (primele 10 luni) produse în valoare de 82.21
miliarde dolari SUA (o creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005) şi a
importat mărfuri la un nivel de 64.67 miliarde dolari SUA .
Principalele mărfuri exportate sunt materii prime: petrol, gaze naturale, produse
miniere (staniu, cupru, nichel), material plastic, articole de îmbrăcăminte, cauciuc, cafea,
boabe de cacao, ulei de palmier, creveţi, peşte si preparate din peşte, cherestea.
Principalele mărfuri importate sunt: produse chimice organice, vehicule rutiere,
maşini şi echipamente petroliere, maşini specializate pentru industria uşoară, fibre textile,
produse din oţel, produse textile şi confecţii, echipamente pentru transporturi, produse
plastice în formă primară, maşini şi aparate electrice, cereale, maşini şi echipamente
pentru generarea energiei, celuloză şi hârtie, materiale şi produse chimice anorganice,
concentrate pentru animale.
Indonezia are relaţii comerciale în plan bilateral cu ţări din Asia – Pacific, cu
ţările din Africa şi Orientul Mijlociu, cu ţări din Europa şi America.
Principalii parteneri externi ai Indoneziei sunt: 9
2006
Indonezia UE Japonia SUA China
Exporturi (miliarde EURO) 8,3 14,5 7,9 5,4
Importuri (miliarde EURO) 4,7 5.6 3,1 4,7

MALAEZIA

Volumul comerţului exterior malaezian în anul 2008 a fost de 359 miliarde USD.
Exportul a fost de 210 miliarde USD, înregistrând o creştere de 9,6% faţă de aceiaşi

9
www.indonesia.ro
perioadă a anului 2007, în timp ce importul a crescut cu 3,3 %, ajungând la 521,5
miliarde RM (158 miliarde USD) faţă de anul precedent.
Principalele mărfuri exportate (in sem. I 2008) au fost :

1. Produse electrice şi electronice - 37,48 miliarde $ , respectiv 37,8 % din totalul

exporturilor, cu o scădere de 0,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 ;

2. Ulei de palmier - 7,5 miliarde USD , ceea ce reprezintă 7,6% din total , înregistrând
o creştere de 90,7 % faţă de sem. I 2007;

3. Ţiţei - 6,8 miliarde USD , respectiv 6,9 % din export , cu o creştere de 50,3 % faţă
de aceeaşi perioadă a anului 2007 ;

4. Produse chimice – 6,42 miliarde USD , respectiv 6,4 % din export, cu o creştere de
19,7 % faţă de sem. I 2007;

5. Produse petroliere – 5,2 miliarde USD , respectiv 5,3 % din export, cu o creştere de
70,3 %;

6. Gaze lichefiate – 5,1 miliarde USD (, respectiv 5 % din export, cu o creştere de 29,4
%;

7. Maşini şi echipamente – 3,5 miliarde USD, respectiv 3,4 % din export, cu o creştere
de 0,8 %;

8. Produse din metal – 3,01 miliarde USD ,respectiv 3,0 % din export, cu o creştere de
26,2 %.

Destinaţiile principale ale exporturilor, în 2008, au fost către Singapore (15, 1 %),
SUA (13 %), Japonia (9,9 %), China (9,4 %), Thailanda (5,1 %), Hong Kong (4,4 %),
R. Coreea (4,2 %), Australia (3,7 %), India (3,6 %) şi Olanda (3,4 %).

Structura importurilor pe 2008 a fost următoarea :

1. Produse electrice şi electronice – 34,18 miliarde USD , reprezentând 36,6 % din

total import, în scădere cu 1,3 % ;

2. Produse chimice – 7,9 miliarde USD , reprezentând 8,5 % din import, în creştere cu
18 % ;
 3. Maşini şi echipamente – 7,72 miliarde USD , reprezentând 8,27 % din import, în
creştere cu 8,5 % ;

4. Produse petroliere – 5,27 miliarde USD , reprezentând 5,6 % din import, în creştere
cu 41,4 % ;

5. Produse prelucrate din metal – 5 miliarde USD , reprezentând 5,3 % din import,
creştere cu 5,7 % ;

6. Produse primare din fier si otel – 4,8 miliarde USD reprezentând 5,2 % din import,
creştere cu 8,8 % ;

7. Titei – 4,1 miliarde USD , reprezentând 4,4 5 din import, creştere cu 36,3 % ;

8. Echipamente de transport – 3,8 miliarde USD , reprezentând 4,1 % din import,

creştere cu 8,4 %.

FILIPINE

Comerţul total al Filipinelor pentru perioada ianuarie – decembrie 2005 se ridică

la 86,131 mld USD, înregistrând o creştere de 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului
precedent.
Exportul a crescut cu 3,9%, ajungând la 41,221 mld USD, iar importurile au
crescut cu 2%, înregistrând 44,910 mld USD. Astfel, balanţa comercială a Filipinelor a
înregistrat un deficit de 3,668 mld USD.

SINGAPORE
Singapore este membru fondator al Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-
Est.Fiind o ţară de dimensiuni mici, cu o populaţie şi o piaţă locală relativ redusă, fără
resurse naturale şi cu o agricultură practic inexistentă, promovează o politica de
liberalizare a comerţului internaţional, atât în cadrul multilateral cât şi cel bilateral şi
incurajeaza actiunile de globalizare ale
companiilor singaporeze. Nu sunt restricţii tarifare, comerţul exterior fiind în general,
liber fără taxe vamale.
 Singapore a încheiat Acorduri de Comerţ Liber cu ţări sau grupuri de ţări cum
sunt: ASEAN, SUA, India, Japonia, Coreea, Australia, Noua Zeelanda, Panama, Iordania,
Peru, China, EFTA (Elvetia, Norvegia, Lichtenstein si Islanda) şi Trans Pacific SEP
(Brunei, Noua Zeelanda, Chile si Singapore). Cele mai importante sectoare industriale ale
ţării sunt industria electronică,
industria chimică şi petrochimică, cu importante capacităţi de procesare a ţiţeiului,
industria farmaceutică. Facilităţile acordate de către guvernul Singaporez se adresează
tuturor ţărilor, exceptând ţările ASEAN, unde comerţul bilateral şi multilateral se
desfasoară în baza preferinţelor vamale reciproce.
Singapore a incheiat Acorduri de Comert Liber cu tari sau grupuri de tari cum
sunt: ASEAN, SUA, India, Japonia, Coreea, Australia, Noua Zeelanda, Panama, Iordania,
Peru, China, EFTA (Elvetia, Norvegia, Lichtenstein si Islanda) si Trans Pacific SEP
(Brunei, Noua Zeelanda, Chile si Singapore).

THAILANDA
În 2005, exporturile au atins valoarea de 109,21 miliarde USD, în creştere cu 15%
faţă de 2004, când au totalizat 94,94 miliarde USD.
Importurile au crescut simţitor faţă de anul 2004, cu 26%, înregistrând valori de
peste 100 miliarde USD (117,79 miliarde USD), determinând revenirea la o balanţă
negativă a schimburilor comerciale după 7 ani.
Comerţul exterior al Thailandei în perioada 2000-2006 (nov)
Milioane USD
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006(NOV)
Exporturi 67889 63070 66092 78105 94941 109210 118990
Importur 62423 60576 63353 74346 93481 117788 116800
i

Exporturile Thailandei s-au orientat în primele 11 luni din 2006, mai ales, spre
ţările ASEAN - 24,97 miliarde USD, (reprezentând 21%), SUA - 17,99 miliarde USD
(15,1%), UE – 16,37 miliarde USD (13,7%) şi Japonia - 15,09 miliarde USD (12,7%).
În primele 11 luni ale anului 2006, principalele produse la export au fost
produsele manufacturate, din care produsele de înaltă tehnologie au reprezentat 73,66%,
iar produsele bazate pe resurse naturale şi cele care necesită muncă intensivă 11,38%,
respectiv 10,42%.
Conform unui studiu publicat de Ministerul Comerţului thailandez-Biroul de
Comerţ şi Indicatori Economici, au fost înregistrate creşteri ale exporturilor la
următoarele mărfuri: maşini şi echipamente de procesare automată a datelor şi
componente ale acestora, polimeri de etilenă şi produse din mase plastice, produse din
fier si oţel, mobilă şi articole de mobilier. Diminuări ale exporturilor au fost înregistrate
la: maşini şi echipamente electrice şi electronice, autovehicule, părţi si accesorii auto,
produse chimice, îmbrăcăminte şi produse textile, pietre pretioase şi bijuterii, diferite
preparate din legume şi fructe, cauciuc şi peşte congelat, ceea ce a determinat creşterea
stocurilor acestor produse.
În primele 11 luni din 2006, importurile Thailandei au provenit, în principal, din
Japonia – 23,48 miliarde USD (20,1%), ţările ASEAN – 21,46 miliarde USD (18,37%),
China – 12,34 miliarde USD (10,56%) şi UE – 10,17 miliarde USD (8,7%).
Principalele bunuri importate de Thailanda în primele 11 luni ale anului 2006 au
fost materiile prime şi bunurile intermediare, care au reprezentat circa 40,9%, urmate de
bunurile de capital, cu 26,2%. Bunurile de consum au reprezentat doar 7,5% din totalul
importurilor.
S-a constatat deja, după 11 luni din 2006, o creştere a importurilor de bunuri de
consum şi de materii prime: gaz si derivate din petrol, faţă de aceeaşi perioadă a anului
2005.

VIETNAM
Conform datelor furnizate de Oficiul Guvernului, în anul 2006, schimburile
comerciale au fost de aproximativ 84 mild. USD: exporturi 39,6 mild. USD, în creştere
cu 22,1% şi importuri 44,4 mild. USD, creştere cu 20,1%, comparativ cu anul precedent..
Principalele grupe de produse la export, fiecare cu valoare mai mare de 1 mild
USD, au fost: ţiţei, produse textile, încălţăminte, produse marine, cauciuc, orez, lemn şi
produse din lemn, calculatoare şi produse electronice şi cafea.
 Principalii importatori din Vietnam sunt SUA – 5,83 mild USD, UE – 6,42 mild
USD, Japonia – 4,35 mild USD, China – 2,8 mild USD, Australia – 1,91 mild USD si
Singapore – 1,82 mild USD.
Exportul s-a redus treptat în ţările ASEAN şi alte piete tradiţionale din Asia,
îndreptându-se, în special, către SUA, UE, Japonia şi China. Distribuţia produselor la
export este de 40% pentru produsele industriei uşoare şi 31% pentru produsele minerale
şi produsele din industria grea, agricultura, silvicultura şi pescuitul ocupând 29%.
Principalele produse la import au fost maşini, echipamente şi piese de schimb,
produse petroliere rafinate (în special combustibili), oţel, textile, materiale pentru
confecţii (fibre sintetice) şi încălţăminte, componente electronice, bumbac, ciment,
îngrăşăminte şi materiale chimice, produse farmaceutice, autoturisme, motorete şi piese
de schimb pentru acestea, etc. Structura importurilor s-a modificat în sens pozitiv pentru
Vietnam, fiind în creştere pentru grupele de materii prime şi în scădere pentru bunurile de
consum. De asemenea, grupa de produse la import pentru maşini, echipamente şi piese de
schimb este orientată din ce în ce mai mult către pieţe cu înalt nivel tehnologic (SUA,
UE, Japonia, Coreea).
Principalele ţări exportatoare în Vietnam sunt China – 6,97 mild USD, Singapore
– 4,53 mild USD, Japonia – 4,23 mild USD, Taiwan – 3,83 mild USD, Coreea de Sud –
3,76 mild USD, UE – 3,29 miliarde USD, Thailanda – 2,95 miliarde USD, Hong Kong –
1,16 miliarde USD, Malayezia – 1,16 miliarde USD si SUA – 870 milioane USD.
Distribuţia produselor la import este de 61,1% pentru materii prime, materiale şi
combustibili, 32,5% maşini, echipamente şi accesorii şi 6,4% pentru bunuri de consum.

5.RELAŢIA UNIUNII EUROPENE CU ASEAN

În ceea ce priveşte relaţia dintre Uniunea Europeană şi ASEAN se poate vorbi

despre trei perioade şi anume cea dintre anii 1967 – 1980 in care s-au pus bazele
contractelor dintre cele două ţări, apoi perioada 1980 – 1994 ce s-a remarcat prin
semnarea Acordului de Cooperare EC – ASEAN (martie 1980) şi ultima care prezintă
relaţiile dintre cele două regiuni ce au ca scop realizarea unui cadru multilateral pentru
dezvoltarea relaţiilor pe baze egale. În prezent, Uniunea Europeană şi ASEAN pun
accentul mai mult pe economie, politică şi securitate. 10
Tocmai în acest sens a fost semnat Acordul de Liber Schimb, ce se dorea a fi
unul în variantă extinsă, acoperind pe lângă comerţul cu bunuri, serviciile, facilitatea
investiţiilor şi protejarea proprietăţii intelectuale. De asemenea se dorea ca acest acord să
fie negociat în afara acordurilor politice şi de cooperare care există deja şi eventual, să le
completeze pe acestea.
Din perspectiva Uniunii Europene, relaţia cu ASEAN, are ca scop întărirea
poziţiei în această zonă faţă de principalii concurenţi globali, şi anume Japonia şi SUA,
care sunt mai bine reprezentate economic.
Din perspectiva ASEAN, relaţia cu Uniunea Europeană, avea să asigure intrarea
pe piaţa europeană şi beneficierea de experienţe ei în managementul relaţiilor
comunitare.
Astfel , semnarea Acordului de Liber Schimb avea să ducă la o creşterea a
exporturilor Uniunii Europene în ASEAN cu 24%, ia valoarea exporturilor ASEAN in
UE cu 18,5%
În momentul negocierii Acordului cu ASEAN, existau trei variante la dispoziţie şi
anume ALS cu toate ţările ASEAN, ALS UE cu ASEAN “-“ 3, şi 7 ALS bilaterale, fiind
aleasă în final a doua variantă. Acestea au apărut ca urmare a mai multor realităţi:
- UE derula negocieri pentru Acorduri de Parteneriat şi Cooperare cu Tailanda,
Singapore, Indonezia, Malaiezia, Filipine şi Brunei. De asemenea, urma să înceapă
negocieri cu Vietnam.
- În momentul acela, datorită situaţiei politice din Myanmar, încălcarea drepturilor
omului şi a libertăţii, UE avea în vedere aplicarea de sancţiuni.
- Cambogia şi Laos erau considerate ţări prea sărace pentru a face faţă renunţării
la taxele vamale. Oricum, UE negocia cu Laos şi Cambogia acorduri separate.

TRĂSĂTURILE VIITORULUI ACORD DE LIBER SCHIMB

10
Iacob Catoiu, Curs- Elemente de macromarketing vizate de România în cadrul
negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb UE – ASEAN
 În primul rand se dorea semnarea acordului în termen de 2 ani, cu o perioadă de
tranziţie de 10 ani, ce putea fi extinsă în cazul produselor şi serviciilor sensibile.
Comisia Europeană dorea prin acest ALS, negocierea accesului liber nu numai
pentru bunuri dar şi pentru servicii şi investiţii.
În acest sens, erau prezentate câteva caracteristici ale viitorului ALS, care merită
subliniate:
1. nivelul taxelor vamale de la care se va începe reducerea este cel „erga omnes”.
2. măsurile posibile de salvgardare se vor raporta la nivelul Naţiunii celei mai
favorizate pentru agricultură, ceea ce înseamnă că UE va putea ridica taxele vamale, dar
nu mai mult de nivelul mai sus menţionat. De asemenea, părţile vor putea lua măsuri
antidumping şi de contrcarare conform reglementărilor OMC (Art. 6 GATT 94 sau
Acordul OMC asupra subvenţiilor şi măsurilor de contracarare).
3. comisia are în vedere aplicarea de măsuri de sprijin pentru ţările mai puţin
dezvoltate din cadrul ASEAN. Se va încuraja mai ales extensia de timp în dauna altor
măsuri.
4. comisia va urmări o reducere simetrică a tarifelor de ambele părţi. Prevederi
speciale vor fi prevăzute pentru produsele identificate ca fiind sensibile. Acestea vor fi
perioade de tranziţie mai lungi sau înţelegeri de liberalizare parţială cu o clauză de
revizuire. Toate taxele vamale, impozitele sau taxele de export şi restricţiile cantitative la
export către cealaltă parte, care nu sunt justificate ca fiind excepţii în cadrul Acordului,
trebuie eliminate.
5. barierele netarifare- Comisia Europeană doreşte eliminarea tuturor barierelor
netarifare ce nu pot fi justificate.
6. serviciile şi investiţiile- Comisia Europeană doreşte tratarea lor împreună.
Totuşi, nu vor fi incluse aspecte, precum protejarea investiţiilor, expropieri şi
reglementarea disputelor dintre stat şi investitor. Comisia Europeană doreşte introducerea
celor două într-un capitol, denumit „servicii, investiţii şi e-commerce”. Din start sunt
excluse câteva domenii: operaţiunile cargo din porturi; anumite servicii aeronautice;
servicii audio-vizuale şi culturale. Părţile se angajează să nu favorizeze companiile locale
în dauna celor aparţinând ţărilor celeilalte părţi, cu respectarea specificului domeniilor
sensibile. În cazul în care o ţară ASEAN semnează un acord de integrare economică cu
un stat terţ, aceasta va trebui să acorde investitorilor şi serviciilor din UE cel puţin
tratament egal.
7. achiziţiile guvernamentale- UE doreşte liberalizarea accesului, inclusiv la
utilităţile publice. Chiar dacă Comisia Europeană este pregătită să acorde tratament
preferenţial în sensul prelungirii perioadei de tranziţie, câteva ţări ASEAN nu doresc
negocierea acestei laturi.
8. proprietatea intelectuală- este un domeniu prioritar, dar nu vor fi negociate
acorduri specifice, ci doar se va cere respectarea reglementărilor internaţionale existente.
9. dezvoltarea durabilă- UE este interesată de standardele sociale şi de mediu,
precum şi liberalizarea bunurilor şi serviciilor conexe mediului înconjurător.
10. mişcarea capitalului şi plăţile- acordul va urmări liberalizarea plăţilor curente
şi a mişcării capitalului dar include şi o clauză de rezervă pentru situaţii excepţionale,
cum ar fi dificultăţi monetare sau referitoare la cursul de schimb sau supervizare
prudenţială sau impozitare.
11. referitor la procedurile vamale şi facilitarea comerţului se vor negocia reguli,
cerinţe, formalităţi şi proceduri în legătură cu importurile, exporturile şi tranzitul.
Ţările ASEAN vor avea cel mai mult de câştigat din reducerea taxelor pentru
servicii (75%) presupunând o reducere de 50% a barierelor comerciale în servicii.
Barierele exportului din ţările ASEAN în UE sunt considerate a fi: exigenţele şi
standardele tehnice şi contingentele tarifare pentru produsele sensitive.
Barierele exportului UE în ASEAN sunt considerate a fi: exigenţele şi limitările în
domeniul serviciilor şi politicile naţionale în susţinerea anumitor ramuri industriale.
Percepţiile negative, care pot fi înregistrate în zona ASEAN, referitoare la
Acordul de Liber Schimb ar putea proveni din:
- liberalizarea în agricultură va afecta ţările ASEAN mergând până la transformări
radicale, cum ar fi modificarea structurii proprietăţii, utilizarea pământului şi modul de
procesare a produselor.
- în industrie- pesimiştii din zona ASEAN susţin că industria bunurilor va fi
afectată în sensul că se va reduce protecţionismul pentru ramuri importante, cum ar fi:
produsele de cauciuc, metale fabricate, lemn şi produse din lemn, hârtie şi produse din
hârtie. De asemenea, vor mai fi afectate: industria constructoare de vehicule, industria
mobilei, industria de mase plastice, industria pielăriei, încălţămintei şi a îmbrăcămintei.
- în privinţa slujbelor, se estimează o reducere a acestora pe sectoarele industriale
menţionate mai sus între 1,7% în cazul electronicelor până la 6,4% în cazul metalelor
neferoase.
- în privinţa serviciilor, multe dintre acestea sunt reglementate în Constituţiile
ţărilor membre ASEAN, principala temere fiind liberalizarea accesului pentru străini.
România ar putea propune o grilă de dialog, care să fie utilizată la nivel european
pentru proliferarea ideilor de colaborare şi câştig reciproc de pe urma semnării unui
Acord de Liber Schimb.
Principalele idei promovate ar putea fi grupate în:
- câştigul reciproc pe termen lung;
- chiar dacă Uniunea Europeană este văzută ca principal câştigător al acestui ALS,
trebuie subliniate şi aspectele pozitive pentru ASEAN, cum ar fi: accesul pe o piaţă mare,
liberalizarea accesului pe pieţele serviciilor din UE etc.
- trebuie scoase în evidenţă ajutoarele şi sprijinul financiar si nu numai pe care UE
le acordă ASEAN pentru armonizarea standardelor şi mecanismelor regulatorii, venind şi
cu exemple deja existente în cazul altor ALS ale UE.
- promovarea ţărilor UE şi a domeniilor prioritare din cadrul fiecăreia pentru
identificarea de oportunităţi pentru ţările ASEAN.
În privinţa promovării intereselor companiilor româneşti, autorităţile din România
ar putea întreprinde măsuri pe anumite direcţii, având în vedere Regulile de Transparenţă
incluse în „Directiva pentru Negocierea unui Acord de Liber Schimb între Comunitatea
Europeană şi ţările sale membre şi ţări ale ASEAN”:
- punctul de plecare în negocierea ALS trebuie să-l reprezinte potenţialii
beneficiari. Trebuie identificate interesele urmărite la nivel microeconomic şi acestea
trebuie transformate în priorităţi guvernamentale.
- dacă Regulile de Transparenţă prevăd publicarea regulilor generale cu impact
deosebit asupra comerţului internaţional de bunuri şi servicii, autorităţile române ar trebui
să promoveze stabilirea şi publicarea de reguli specifice pe anumite domenii, mai ales pe
domeniile prioritare ale ASEAN, care sunt stabilite pe termen mediu-lung.
 - promovarea (pe lângă informarea) beneficiilor acestui acord pentru entităţile
implicate în relaţiile economice internaţionale. Acest aspect ar trebui să se realizeze prin
intermediul unor mijloace interactive, cum ar fi un portal web complex şi întâlniri ale
autorităţilor cu Camerele de Comerţ şi Asociaţiile Patronale.

CONCLUZII

 ASEAN este o grupare aflata mereu in cautarea identitatii sale si niciodata

suficient de eficienta pentru a-si atinge pana la capat obiectivele propuse.
 Cu exceptia Filipine, ceilalti membri fondatori ai ASEAN s-au aflat printre cele
mai mari ”success stories” in ultimele decenii, succes datorat mai degraba
politicilor si potentialelor nationale decat apartenentei la ASEAN.
  Integrarea regionala putin mai accelerata in anii ’90 s-a datorat in mare parte
eforturilor de liberalizare pe plan mondial si cresterii economice a statelor
membre.
 Statele membre ASEAN trebuie sa lase la o parte frustrarile
privind integrarea lor intr-un bloc comercial regional si sa se distanteze de
modelul UE pe care, de fapt, nici nu pot si nici nu doresc in mod real sa il urmeze.
 O solutie ar fi pastrarea climatului de cooperare regionala si a dorintei de a
actiona in comun fara a forta nota,caci atunci cand va fi momentul roata va incepe
sa se miste de la sine.
 Statele membre ASEAN par sa considere deocamdata ca cea mai importanta
organizatie economica este pentru ele Organizatia Mondiala a Comertului, pe care
o considera ca fiind cel mai important forum de coordonare a elementelor de
politica comerciala din lume.

BIBLIOGRAFIE:

1.Florin Bouciu, Economie mondială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004,pag 123
2.Iacob Catoiu, Curs- Elemente de macromarketing vizate de România în cadrul
negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb UE – ASEAN
3. Tudor Edu, Revista de marketing online, vol.2, nr.1

4. www.asean.org
5. www.capital.ro
6. www.indonesia.ro