Vasile Baghiu

Vasile Baghiu

Date personale
5 decembrie 1965
Născut
Borlești, județul Neamț
Cetățenie România
Ocupație scriitor
Modifică date / text  
Vasile Baghiu (n. 5 decembrie 1965, în
Borlești, Neamț) este un poet, prozator și
eseist român. Aparține așa-numitei
generații nouăzeciste și este cunoscut în
mediile literare ca inventator al
himerismului, concept și manifest care
propune o direcție nouă în poezie și
despărțirea de paradigma
postmodernistă. [1][2][3][4][5][6][7][8]

Date biografice
Vasile Baghiu și-a petrecut copilăria în
satul natal Mastacăn din Comuna
Borlești, Neamț, unde a absolvit și școala
generală.
Mama, Ecaterina (născută Drăgușanu,
1931-2018), a muncit în agricultura
cooperatistă în perioada regimului
comunist. Tatăl, Vasile Gh. Baghiu (1922-
1974), a lucrat ca muncitor pe șantiere și
în exploatări forestiere, după ce toată
tinerețea a fost prizonier de război în
Uniunea Sovietică, experiență pe care a
descris-o (imediat după întoarcerea
acasă și întemeierea familiei, în 1951)
într-o carte de memorii care a apărut sub
titlul Prizonier în U.R.S.S. (Editura Axa,
1998, prima ediție; Editura Fundația
Academia Civică, 2012, ediția a doua).
[9][10][11]
A debutat în presă cu poeme, în 1983,
simultan în revista Ateneu și în revista
Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a
absolvit în 1984. Aici i-a fost îndrumător
profesorul și eseistul Ioan Neacșu, care l-
a introdus în mediile literare ale orașului
lui Bacovia și la cenaclul cu numele
poetului simbolist, unde a cunoscut poeți
precum Ovidiu Genaru sau Sergiu Adam.

Până în 1989 a publicat câteva poeme în

revista Amfiteatru, susținut de poeta
Constanța Buzea [12], în revista Familia,
unde în 1988 a fost prezentat de poeta
Ana Blandiana (sub numele
„Corespondent”, poetei fiindu-i interzisă
semnătura în acea perioadă) [13], și a citit
poezie la cenaclul Universitas condus de
criticul Mircea Martin [14], precum și la
întâlnirile literare organizate prin țară de
criticul Laurențiu Ulici. Tot în această
perioadă, în timp ce lucra ca asistent
medical și trăia izolat la Sanatoriul de
tuberculoză Bisericani din Munții
Neamțului, după debutul în reviste,
coboară din când în când la Piatra Neamț
și îi cunoaște pe membrii așa-numitei
Școli de poezie de la Neamț. [15]

După 1989 - imediat după căsătoria cu

Iuliana, cu care va avea doi copii, Ioana și
Ștefan - părăsește sanatoriul, se mută la
Piatra-Neamț și începe să apară mai
frecvent în presa literară. Publică poeme
și articole și susține periodic rubrici de
critică literară și eseu ("Plasa de fluturi",
în Poesis, "Culisele poeziei", în Cronica și
Mozaicul, "Sfârșit de mileniu" și
"Irealitatea imediată", în Monitorul). [16][17]

Publică, de asemenea, manifestele

himerismului, în România literară[18],
Familia[19], Poesis[20] și Vatra [21].

Debutul editorial se întâmplă în 1994, cu

volumul de poezie Gustul înstrăinării, la
Editura Timpul din Iași, după câștigarea
primei ediții a Concursului Aurel
Dumitrașcu. A fost al doilea volum în
ordinea scrierii, pentru că primul volum
încă era amânat, dinainte de 1989, la
editurile Cartea Românească și Eminescu.
Au urmat, în deceniile următoare, mai
multe volume de poezie, o culegere de
proză scurtă și trei romane.

Este inclus în mai multe antologii, între

care O panoramă critică a poeziei
românești din secolul al XX-lea de Marin
Mincu[22][23], oZone friendly. Iași.
Reconfigurări literare de O. Nimigean,
Deliruri și delire. O antologie a poeziei
onirice românești de Ruxandra
Cesereanu[24], Noua poezie nouă de
Dumitru Chioaru, Alertă de grad zero în
proza scurtă românească actuală de Igor
Ursenco, precum și în dicționarele
Scriitori români din anii 80 – 90 de Ion
Bogdan Lefter și Dicționarul general al
literaturii române (ediția a doua, revizuită,
adăugită și adusă la zi).

A obținut, prin concurs, mai multe burse

literare "writers-in-residence" în Europa
[25][26][27][28], iar textele sale au apărut în
traduceri în reviste și antologii din diferite
spații culturale, în italiană [29], maghiară
[30], slovacă [31], cehă, armeană, rusă.
Este inclus în antologiile germane Um
etwas Zeit zu Retten (Berlin, 2003)[32] și
Abgenutzter Engel - Zehn rumänische
Dichter (Dionysos Verlag, Kastellaun,
2003)[33]. Revista spaniolă Serta include
într-unul din numerele anului 2000 unul
din eseurile sale despre poezie [34].
Anuarul pentru 2004 al orașului Düren
(Germania) a publicat un eseu despre
poezia sa (“Rumänische Impressionen.
Vasile Baghiu und seine Gedichte aus
Langenbroich”) semnat de Achim Jaeger,
iar revista Dichtungsring îi publică, de
asemenea, două poeme [35]. Revista
vieneză Buchkultur îi publică în 2006 un
articol despre himerism [36], iar în 2010
antologia internațională Grenzverkehr II.
Unterwegs, apărută sub auspiciile
Kulturkontakt Austria, include o povestire
a sa.

Scrie și în limba engleză. A publicat

poeme în revistele și antologiile
americane The Blue House[37], Poetic
Diversity, Subtle Tea, Chorus Of Voices
(TJMF Publishing, 2004), L.A. Melange
(Sybaritic Press, 2005), The Orange Room
Review, Art With Words, Flutter Poetry
Journal, în revistele britanice Magma
Poetry [38], Banipal (fragment din romanul
Planuri de viață) [39][40] și Poetry Can, în
revista neo-zeelandeză Southern Ocean
Review și în revista canadiană Stellar
Showcase Journal. Între 2005 și 2009 a
fost redactor al website-ului american de
poezie Poetry Circle. Este co-autor,
împreună cu poeții americani D.M.
Timney și Michael Cotner, al volumului de
poezie Transatlantic Crossings. The
Constant Language of Poetry (TJMF
Publishing, USA, 2006)[41]
A lucrat ca asistent medical în mai multe
locuri de muncă, între care sanatoriul
deja menționat aici, un laborator de
toxicologie, un cabinet privat de
cardiologie și un serviciu de promovarea
sănătății, experiențe care i-au influențat
scrisul. [42][43]

În 2008 obține licența în psihologie în

cadrul Facultății de Sociologie-Psihologie
a Universității „Spiru Haret” din București,
iar în 2010 master-ul în consiliere
psihologică în cadrul Facultății de
Psihologie și Pedagogie a Universității
„Spiru Haret” din Brașov. A urmat mai
multe cursuri de formare și specializare
în terapia narativă la Facultatea de
Psihologie și Științe ale Educației a
Universității "Al. I. Cuza" din Iași, este
membru al Colegiului Psihologilor din
România în specialitatea psihologie
clinică și lucrează începând din 2008 în
calitate de psiholog în același serviciu de
promovarea sănătății al Direcției de
Sănătate Publică Neamț în care fusese
angajat până atunci, timp de mai mulți
ani, ca asistent medical.

Aici a fondat în 1997 prima revistă de

educație pentru sănătate din România,
Modus Vivendi (din care au apărut, până
în 2002, optsprezece numere) și a inițiat
proiectul de cultivare a lecturii în școală
Sănătatea lecturii, în cadrul căruia a
susținut, în școli din județul Neamț,
numeroase workshop-uri și prelegeri
despre beneficiile cititului cărților,
precum și emisiuni TV la posturi locale
pe această temă. [44] Este, de asemenea,
profesor titular la Școala Postliceală
Sanitară din Piatra-Neamț, autor de
manuale de specialitate, între care Teoria
și practica nursing (Editura Viața
Medicală Românească, 2017).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din

România din 1996 până în 2017, an în
care și-a dat public demisia din
organizație în semn de protest față de
ceea ce a numit "lipsa de transparență și
autoritarismul conducerii". Este membru
al PEN-Club din 1998. A fost
vicepreședinte al Alianței Civice (2000),
președinte al Filialei Neamț a Fundației
Memoria (1994-2000), redactor-șef al
revistei Antiteze (2010).

Cărți publicate
Gustul înstrăinării (poeme, Ed. Timpul,
Iași, 1994; Premiul Aurel Dumitrașcu)
Rătăcirile doamnei Bovary (poeme, Ed.
Eminescu, București, 1996)
Febra (poeme, Ed. Panteon, Piatra
Neamț, 1996)
Maniera (poeme, Ed. Pontica,
București, 1998)
Fantoma sanatoriului (antologie de
poeme, Ed. Vinea, București, 2001)
Himerus Alter în Rheinland (poeme, Ed.
Vinea, București, 2003)
Punctul de plecare (proză scurtă,
șaisprezece transcrieri, Ed. Compania,
București, 2004)
Ospiciul (roman, Ed. Vinea, București,
2006; Premiul Uniunii Scriitorilor - filiala
Iași, 2007)
Cat de departe am mers (poeme, Ed.
Limes, Cluj Napoca, 2008)
Magia elementară (poeme alese, Ed.
Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011)
Gustul înstrăinării (antologie de poeme,
Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011)
Depresie (poeme, Ed. Limes, Cluj
Napoca, 2012; Premiul Uniunii
Scriitorilor - filiala Iași, 2013)
Planuri de viață (roman, Ed. Polirom,
Iași, 2012; Premiul Liviu Rebreanu, în
cadrul „Colocviilor Liviu Rebreanu”,
Bistrița, 2012; nominalizat la premiile
Uniunii Scriitorilor - filiala Iași, 2013)
Fericire sub limite (roman, Ed.
Charmides, Bistrița, 2014
În 1998 publicã, la Editura Axa, volumul
Prizonier în U.R.S.S., scris de tatãl sãu,
Vasile Gh. Baghiu (1922-1974), în anii
cincizeci, imediat dupã întoarcerea din
prizonieratul sovietic. În 2012 apare a
 doua ediție a acestei cărți, la Editura
Fundația Academia Civică.

Premii
Premiul pentru poezie “Aurel
Dumitrașcu” (1994)
Premii ale revistei Poesis: pentru
poezie (1995) și pentru critică literară
(1998)
Premiul pentru proză (pentru romanul
"Ospiciul") al Uniunii Scriitorilor, filiala
Iași (2007)
Premiul „Liviu Rebreanu” (pentru
romanul "Planuri de viață"), în cadrul
„Colocviilor Liviu Rebreanu”, Bistrița,
2012
 Premiul pentru poezie "Mihai Ursachi"
(pentru volumul "Depresie") al Uniunii
Scriitorilor, filiala Iași (2013)

Burse și participări în
străinătate
Heinrich-Böll-Haus Langenbroich
(Germania, mai-august 2002)
Künstlerdorf Schöppingen (Germania,
mai-septembrie 2003)
Denkmalschmiede Höfgen (Germania,
septembrie 2005)
KulturKontakt Austria (Austria,
ianuarie-februarie 2006)
Cove Park (Scoția, mai-iunie 2006)
 Künstlerwohnung Chretzeturm (Elveția,
octombrie-decembrie 2006)
Villa Sträuli (Elveția, iunie-decembrie
2011)
Participă, ca poet invitat, la Festivalului
Internațional de Poezie de la Bredevoort
(Olanda, 2003), la Conferința
Internațională a PEN-Club (Bled,
Slovenia, 2007), la Turneul poeților
români (Slovacia - 2007 și Cehia -
2008), la Conferința PEN România-
Franța (Paris, 2011) și la Festivalul
Internațional de Literatură „Ark” (Erevan,
Armenia, 2012).

Note
1. ^ Chioaru, Dumitru: "Himerismul lui
Baghiu este o provocare în stil
avangardist."; în volumul "Noi developări în
perspectivă", Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010
2. ^ Nicolau, Felix:„Himerismul îmi este
simpatic pentru altceva – anume pentru
încăpățânarea cu care se opune
postmodernismului.”; în Luceafărul de
dimineață, Nr. 28 / 23 septembrie 2009,
articolul “Manifeste literare nouăzeciste și
(post)douămiiste”
3. ^ Abăluță, Constantin: "Autor a patru
volume și al unui manifest (Himerismul),
Vasile Baghiu se desparte de generația sa
propunînd ferm o altă paradigmă literară.";
în "Ziarul de duminică" - supliment al
"Ziarului Financiar", 30 martie 2001,
articolul "Paradigma Baghiu"
4. ^ Miheț, Marius: „Între atitudinile
alergice la postmodernismul autohton se
numără și himerismul. Curiozitatea, căci
există una, vine de la faptul că noțiunea nu
este teoretizată și susținută de o grupare
anume, ci de un singur scriitor. Lui Vasile
Baghiu îi priește ipostaza donquijotescă.
Și e perseverent. Așa se face că între 1998
și 2010 a publicat patru manifeste ale
„curentului” himerist, considerându-l „cea
mai coerentă direcție poetică de la oniriști
încoace”.”; în România literară, nr. 33, 2012
5. ^ Diaconu, Mircea A.: „Vasile Baghiu a
impus nu numai ceea ce poate fi numit
îndeobște un univers literar, volumele de
până acum fiind de o rară unitate
emoțională, stilistică și tematică și toate
vărsându-se , asemenea unor aluviuni, în
ultima apariție editorială, numită Maniera
(Ed. Pontica, 1998), ci și un manifest, un
concept, himerismul, de la care orice
înțelegere a poeziei lui ar trebui să
pornească. Aș spune ca e ultimul mare
manifest literar al sfârșitului de secol. Nu
pentru ideologia sa intrinsecă, ci pentru
că, am convingerea, acest program este
expresia unei conștiințe poetice sigure și
pentru că el poate oferi, așa cum o
demonstrează poemele propriu-zise, o
soluție pentru criza postmodernă a
poeziei.”; în Convorbiri literare, aprilie 1999;
în volumul Fețele poeziei, Ed. Junimea,
1999
6. ^ Tzone, Nicolae: „În cadrul generației
nouăzeci, Vasile Baghiu este, fără doar și
poate, Diferența. El chiar mărturisește la
un moment dat, cu aplomb, acest lucru,
autonumindu-se himerist și promulgând,
cu o hotărâre ce ar onora pe oricare dintre
poeții notabili de ieri și de azi, curentul
literar al himerismului, care în viziunea sa,
ar putea deveni „o direcție poetică”, „o cale
posibilă pentru ieșirea din oboseala
tematică și formală în care se află poezia
română”. Astfel, el țese cu febrilitate
matricea unui veritabil sistem liric, pe care
nu numai că-l propune ca model, dar îl și
întemeiază și legitimează printr-o poezie
cu totul aparte, nu numai între confrații de
generație, ci în genere în întregul perimetru
al poeziei contemporane.”; în prefața la
volumul Fantoma sanatoriului, Editura
Vinea, 2001
7. ^ Coande, Nicolae: „Cu Maniera, utopie
lirică de referință a poeziei noastre
contemporane, avem în fața ochilor un
poet superior, important, care-și pune
întreaga ființă în poem, acesta văzut nu ca
un simplu joc – pentru că în joc nu e doar
literatura, nu doar „maniera”, ci este chiar
viața care agonizează „într-un hotel din
Lima”, departe de sanatoriul din Bisericani,
unde un tânăr poet crede că a inventat
himerismul, spre stupefacția amuzantă a
„capetelor pleoștite ale criticilor și
istoricilor literari.””; în postfața la volumul
Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, 2001
8. ^ Cistelecan, Al.: „Vasile Baghiu are
stofă de protagonist. Nu numai ca poet,
dar și – de nu mai ales – ca poetician. Mai
acum cinci ani el a pus la cale o insurecție
programatică, publicînd în România
literară un prim manifest al himerismului”;
în volumul Al doilea top, Ed. Aula, 2004
9. ^ Bittel, Adriana: "Țăran din satul
Mastacăn, județul Neamt, Vasile Gh.
Baghiu (1922-1974) a luptat pe front și, la
23 august 1944, a fost luat prizonier. A
stat în lagărele sovietice din Siberia șapte
ani. Întors în satul lui, și-a făcut o familie
pentru care a lucrat ca muncitor la
exploatările forestiere și pe șantiere, până
când un dubios accident de muncă i-a pus
capăt vieții. În anii 50 (când găsirea
manuscrisului îl putea costa chiar viața) s-
a simțit dator să depună în scris mărturie
despre calvarul îndurat în detenție la
sovietici. Extraordinarul talent de
povestitor al acestui om simplu, cu șapte
clase, curajul, bunătatea, candoarea și
umorul fac din paginile scrise de el mai
mult decât un document despre Gulag.
Vasile Gh. Baghiu reușește să păstreze vii
întâmplările consemnate, suferința
anonimilor pe care paginile de istorie nu o
înregistrează decat în cifre seci. Și poate
că această impresionantă mărturie n-ar fi
ajuns niciodată până la noi, dacă unul
dintre cei patru copii ai lui Vasile Gh.
Baghiu, pe nume Vasile Baghiu, n-ar fi unul
dintre cei mai înzestrați poeți și eseiști de
azi. El a păstrat și încredințat tiparului
mărturia chinuitului său tată."; în Formula
AS (nr. 327, 1998), despre volumul
Prizonier în U.R.S.S. de Vasile Gh. Baghiu
10. ^ Rusan, Romulus: „Omul care
devenise cap de familie și creștea patru
copii și-a găsit timp și pentru scris,
socotind că este o datorie să descrie
infernul prin care a trecut în prizonierat.
Rezultatul este această carte - un amestec
înălțător de absurd al faptelor și de
puritate a modului de narare. Vasile Gh.
Baghiu, cu cele numai șapte clase de
învățătură, este un povestitor înnăscut,
care amintește, uneori, prin franchețe,
umor și simplicitate pe Ion Creangă, iar
alteori, prin descrierea meandrelor
detenției, pe autorii realiștii ai
memorialisticii concentraționare. Cartea a
scris-o în răgazurile lucrului, cu un curaj
remarcabil pentru perioada anilor 50, când
ar fi putut să fie condamnat din cauza ei la
zeci de ani de închisoare. Calitățile acestui
prozator ingenuu sunt comunicativitatea,
lipsa de teamă, de prejudecăți, ca și o
inocență creștină care îl ține departe de
ură și părtinire. Faptele relatate sunt
curate ca lacrima, sunt păstrate în clipa
căreia îi aparțin și, astfel, cititorul care
cunoaște ansamblul le poate folosi ca pe
niște documente sigure, extraordinare.”; în
prefața la volumul Prizonier în U.R.S.S
11. ^ Rădulescu, Banu: „Însemnările
țăranului Vasile Gh. Baghiu sunt extrem de
valoroase nu numai prin autenticitatea lor,
ci și prin faptul că au fost scrise în anul
1953, adică imediat după eliberarea lui din
prizonierat. Ele și-au menținut
prospețimea, memoria lui funcționând
exact.”; în Memoria - revista gândirii
arestate, nr. 12/1995, p. 129
12. ^ Buzea, Constanța: „Vasile Baghiu nu-
și poate îngădui, după cum mărturisește
într-o tulburătoare scrisoare, să
glumească prea mult și nici să creadă că
numai ironia e o bună metodă în poezie, ci,
mai curând, poate compasiunea, pe care-o
crede superioară și-și depășește obiectul
(asimilându-i-se) printr-o profundă
suferință. (...) Prin 1986, când i-am
publicat în Amfiteatru primele poezii, lucra
ca asistent medical într-un sanatoriu de
tuberculoză. Cred că de la acel episod din
biografia sa vin, în poezia pe care a scris-
o, suferința, renunțarea, și din care un
personaj bovaric evadează...”; în România
literară, nr. 34, 1993
13. ^ Blandiana, Ana: "Umbra protectoare
și tonifiantă a poeziei americane din prima
jumatate a secolului se întinde, fără să-l
falsifice, peste acest univers contemporan
și dă argumente acceptate de estetică
unui flux poetic preocupat numai de
propria sa autenticitate. Ca și acolo,
paradoxul folosirii mijloacelor prozei
pentru producerea poeziei funcționează
cu rezultate notabile, personaje complexe
și bine reliefate ținând locul metaforelor și
slujind cu toată epicitatea lor cauza
poeziei."; "O realitate paralelă, prezentare a
unui grupaj de poeme de Vasile Baghiu; în
"Familia", noiembrie-decembrie 1988
14. ^ Martin, Mircea, coordonator:
„UNIVERSITAS - A fost odată un
cenaclu...”, Ed. M.N.L.R., 2008
15. ^ Sava, Nicolae: „Scriitorii nemțeni din
așa-numita Școală de poezie de la Neamț
există, scriu, publică. Adrian Alui Gheorghe
și-a creat deja o operă și scoate o revistă
(Conta), Daniel Corbu (acum ieșean) (...)
scoate revista Feed Back de cîțiva ani,
Radu Florescu a publicat vreo zece cărți
de poezie, iar pentru această toamnă
pregătește un volum foarte consistent cu
texte inedite, Gheorghe Simon, profesor în
Agapia lui dragă a publicat vreo șapte cărți
de poezie, George Calcan (devenit între
timp băcăuan) a scris cîteva cărți
importante de poezie. Toți sînt membri
activi în Uniunea Scriitorilor din România.
Nu l-am numit aici pe Emil Nicolae, poet
care face parte din generația anilor ’70, pe
Vasile Baghiu, poet din generația
nouăzecistă, și nici pe Dorin Ploscaru,
poet care a devenit nemțean după
trecerea sa prin perioada ieșeană. Din
păcate cel care a fost liderul poeților
nemțeni, poetul Aurel Dumitrașcu, a trecut
în eternitate mult prea devreme, la doar 35
de ani.”; în Ceahlăul, 13 iulie 2012
16. ^ Boldea, Iulian: "Prin anvergura și
diversitatea orizontului estetic, Vasile
Baghiu confirmă, într-o măsură însemnată,
vocația postmodernă a descentrării și
polimorfismului; el scrie poezie, proză și
critică literară cu aceeași naturalețe, fără
crispări ori fracturi interioare vizibile."; în
Cuvântul, nr. 3, martie 1999 și în volumul
Poeți români postmoderni (Ed. Ardealul,
Colecția Sinteze, 2006)
17. ^ Ilie, Emanuela: „Prezență activă în
peisajul literar autohton, scriitorul Vasile
Baghiu dă senzația că se împarte, de ceva
vreme, între poezie și proză (dacă nu
punem la socoteală, firește, veleitățile de
eseist și critic literar, evidente în articolele
și eseurile risipite prin periodice). După
șase volume de poeme apărute în mai
puțin de un deceniu (Gustul înstrăinării -
Timpul, Iași, 1994; Rătăcirile doamnei
Bovary, Eminescu, București, 1996; Febra,
Panteon, Piatra Neamț, 1996; Maniera -
Pontica, București, 1998; Fantoma
sanatoriului - Vinea, București, 2001;
Himerus Alter în Rheinland - Vinea,
București, 2003), poetul a părut a ceda
întâietatea prozatorului, precum nu puțini
dintre scriitorii moldavi, din ce în ce mai
mult atrași de Caliope, în dauna Euterpei.
Volumul de proză scurtă Punctul de
plecare (Compania, București, 2004) și
romanul Ospiciul (Vinea, București, 2006)
erau, în orice caz, semnele sigure ale unei
schimbări îndelungate de opțiune
auctorială. Înșelătoare, totuși, căci ultimul
op semnat de Vasile Baghiu este tot unul
de poeme, dovedind faptul că cele două
tipuri de ficțiune prozastică au fost cel mai
probabil dacă nu simple interludii, atunci
cu siguranță pauza de respirație necesară,
din cînd în cînd, unui poet de cursă lungă.”;
în Bucovina literară, Nr. 5-6 (219-220), mai-
iunie, 2009, articolul Poetului moldav îi
șade bine cu drumul
18. ^ Himerismul, un manifest poetic.
Postfață la o trilogie, în România literară,
nr. 8, 1998, p. 14-15
19. ^ Colocviul "O nouă direcție în
literatura română?", în Familia, nr.5, 1998,
p. 16-40
20. ^ „Al treilea manifest al himerismului
sau Experiența live a realității ficționale”; în
Poesis, nr. 6-7-8, 2006, p. 21-26
21. ^ „Al patrulea manifest al himerismului
sau Încercarea de a împăca poezia cu
viața”; în „Vatra”, nr. 2, 2010; tema
numãrului: „Manifeste poetice”, p. 52
22. ^ Crețu, Bogdan: „...o antologie
exigentă a poeziei noastre din veacul
trecut.”; în Observator cultural, nr. 416,
2008
23. ^ Mincu, Marin: „Având o vocație a
morții, aproape eminesciană prin trăirea ei
în profunzime, acest poet tragic
demonstrează intuitiv cum se poate
avansa în discurul liric, sobru și
negălăgios, imprimând cu modestie un ton
cât mai silențios propriei voci. Autorul
Febrei este o asemenea voce „slabă” care
se impune prin discreție și gravitate;
tocmai derizoriul, maladivul, precarul,
regresivul și acel aer slăbit de umanitate
comună, comunicate într-un limbaj
nemetaforic, transparent până la
literalitate, îi dă acestei poezii o ciudată
autenticitate, spre care aspiră
dintotdeauna poezia adevărată.”, în O
panoramă critică a poeziei românești din
secolul al XX-lea, Ed. Pontica, 2007
24. ^ Cesereanu, Ruxandra: „Febra sa este
roșie-galbenă. Vorace în delir, din universul
său cleios cu greu se poate ieși, căci
acesta are structura unei caracatițe
febrile. Atâta timp cât Vasile Baghiu
concepe poezia ca pe o boală, nici nu s-ar
putea ca lucrurile să stea altfel. O stare de
lichefiere a simțurilor, de unde percepțiile
moi și, în același timp, crude ale poetului,
fac din Vasile Baghiu un molcom opioman
care-și transcrie opiniile, dar într-o lume
unde maladiile organice sunt
atotstăpânitoare. Poetul însuși se
recunoaște a fi un himerizat, de aici, poate,
vocația sa pentru delirul cu febră.” în
Deliruri și delire. O antologie a poeziei
onirice românești, Ed. Paralela 45, 2000
25. ^ „Unterstützung fanden die Dürener
auch durch den rumänischen Schriftsteller
Vasile Baghiu, der vor einigen Jahren
Stipendiat im Heinrich Böll-Haus
Langenbroich war; der Autor informierte
über Rumäniens Geschichte und Kultur.”; în
Achener Nachrichten, 3 mai 2009
26. ^ Höfferer, Dagmar: „Sie haben den
osteuropäischen Autor Vasile Baghiu zu
einem Workshop eingeladen,als er Writer
in Residence von KulturKontakt Austria
war. Was nahmen die Jugendlichen von
dieser Begegnung mit? Ich erarbeitete mit
den Schülern und Schülerinnen einen Text
von Herrn Baghiu, um sie auf den Besuch
einzustimmen. Dabei fragten sie sich,
welche Eindrücke und Erwartungen ein
Autor aus einem osteuropäischen Land
hat, wenn er für kurze Zeit zu uns
kommt...”; într-un interviu publicat pe site-
ul Fundației Kulturkontakt Austria din
Viena
27. ^ „Auf einer europäischen Reise der
ganz besonderen Art machte Vasile
Baghiu, rumänischer Autor und Journalist,
Station in Düren. Vasile Baghiu kennt die
Stadt und die Gegend sehr gut von seinem
Aufenthalt als Böll-Haus-Stipendiat im
Jahre 2002.”; într-un articol din Achener
Nachrichten, 3 septembrie 2009
28. ^ „Vasile Baghiu reiste. Er wurde in
Dichter-Residenzen eingeladen. Er war in
Schottland, Österreich, der Schweiz, in
Deutschland. Sein Aufenthalt in
Langenbroich am nördlichen Rand der
Eifel war - vielleicht - besonders
beeindruckend, denn er lebte in dem
(ehemaligen) Bauernhof, den Heinrich Böll
bewohnte, und in dem der aus der
Sowjetunion ausgewiesene Alexander
Solschenizyn Zuflucht fand.”; în
prezentarea de pe site-ul Radio Österreich
1 a emisiunii Terra incognita - Rumänien:
Vasile Baghiu, unde a fost citită povestirea
sa "Der Diskretionsabstand", în traducerea
Arancăi Munteanu
29. ^ „O scrisoare a lui Himerus Alter/ Una
lettera di Himerus Alter”, poem, în
antologia româno-italiană „Sprijinit pe o
carte înflorită/ Appoggiato ad un libro
fiorito”, Campanotto Editore, Italia, p. 19-27
30. ^ Opt poeme traduse în maghiară, în
antologia de poezie română
contemporană “Kortars Roman Koltok”,
Ab-Art, Bratislava, 2007
31. ^ Opt poeme traduse în slovacă, în
antologia “Antologia sucasnej rumunskej
lyryky” (Poezie română contemporană),
Ab-Art, Bratislava, 2007
32. ^ „Nichts, außer einer Katastrophe“
(„Nimic, în afară de o catastrofă”), proză
scurtă (cu câteva date biografice despre
autor), traducere în germană de Anne
Cerbe și Achim Jaeger, în antologia „Um
etwas Zeit zu Retten“, Heinrich Böll
Stiftung, Germania, 2003, p. 53-58
33. ^ „Ich brauchte vielle Jahre/ Mi-ar
trebui un șir de ani”, „Ich lebe in einem
Film/ Trăiesc într-un film”, poeme, în
română și în traducere germană, în
antologia „Abgenutzer Engel/ Zehn
rumänische Dichter”, Dionysos Verlag,
Germany, 2003, p. 22-27
34. ^ „Efectul de poezie/ El efecto de
poesía”, eseu (traducere în spaniolă de
Mariana Sipoș), în „Serta - revista
iberorrománica, poesía y pensamiento
poético”, nr. 5/ 2000, p. 494-503, Madrid,
Spania
35. ^ „Alles, wass ich im Stande war zu
sein/ Tot ce am fost în stare să fiu”,
„Meine Seele ist ein Schauspiel aus
Proben/ Sufletul meu e un spectacol de
repetiții”, poeme în română și germană, în
revista „Dichtungsring – Zeitschrift für
Literatur”, nr. 33, Germania, 2005, p. 19-21
36. ^ „Chimärismus“, articol în
„Buchkultur”, traducere în germană de
Aranca Munteanu, Viena, Austria, aprilie-
mai, 2006, rubrica „Schlusspunkt”, p. 66
37. ^ Dabkowski Corcoran, Karen: „Vasile
Baghiu is a Romanian poet. He illustrates
how charmingly the language makes
strange new turns when it is not a writer's
native tongue: it is new music.”, în
prezentarea făcută de editorul revistei
americane online The Blue House, în
numărul din iunie 2004
38. ^ „Vasile Baghiu has published six
books of poetry and a collection of short
stories in Romania. His poems have also
appeared in magazines and anthologies in
the USA, Germany and Italy.”, în revista
Magma Poetry (nr. 31, 2005)
39. ^ „Guest Literature from Vietnam and
Romania showcases fiction – „The Field
of the American Arm by Vietnamese
author Ho Anh Thai and a chapter from
Life Plans by Romanian poet and novelist
Vasile Baghiu”.; în Banipal (Magazine of
Modern Arab Literature), nr. 45, 2012
40. ^ Sava, Nicolae: „Prestigioasa revistă
britanică Banipal, care publică literatură
arabă contemporană în limba engleză, are
în numărul aniversar 45 (15 ani de apariție
neîntreruptă), la secțiunea Guest
Literature, alături de o proză scurtă a
scriitorului vietnamez Ho Anh Thai, un
fragment din romanul Planuri de viață (Ed.
Polirom, 2012) al scriitorului din Piatra
Neamț Vasile Baghiu, în traducerea
Ramonei Lupu. Fragmentul este însoțit de
o prezentare a autorului, o fotografie și o
descriere a cărții. Realizată de scriitorii
Margaret Obank și Samuel Shimon, revista
Banipal este foarte vizibilă, deopotrivă în
spațiile arabe și în cele de limbă engleză,
iar prezența unui autor român în paginile ei
atrage atenția nu numai asupra acestui
roman și a lui Vasile Baghiu ca scriitor, ci
și asupra spațiului literar românesc. De la
apariția în vară, romanul Planuri de viață a
avut până acum o bună receptare în
România, atât din partea criticii, cât și a
cititorilor.”; în Ceahlăul, 13 noiembrie 2012
41. ^ Nye, Ken: "Vasile Baghiu has never
been to America... Yet he has, through
determination and unwavering dedication
to the task, taught himself not only to use
the English language in simple survival
conversation, but to express his deepest
emotions in poetry written in English. And
not only does he write his poetry in a
tongue he has never heard, he has read
the works of and is familiar with the great
poets of America and England, seeing
connections between the modern poets
with whom he works and the masters of
the past. By teaching himself to think and
write in English, Vasile simply ignored the
major hurdle in this kind of trans-Atlantic
collaboration."; în prefața la volumul
Transatlantic Crossings. The Constant
Language of Poetry (TJMF Publishing,
USA, 2006)
42. ^ Abăluță, Constantin: „De altfel, la
poetul sanatoriului, memoria este ea
insasi un factor egalizator...”; Sanatoriul
Universal, în „Ziarul de Duminică”, 3 iunie
2003
43. ^ Mincu, Marin: „...trebuie să spunem
că Vasile Baghiu este un autentic poet
post-textualist care recuperează, ca
altădată post-romanticii și post-simboliștii,
un areal textualizant prin definiție, acela al
sanatoriului.”; în cronica „Sanatoriul
celest”, în Luceafărul, nr. 47, 1998, inclusă
și în antologia O panoramă critică a
poeziei românești din secolul al XX-lea, Ed.
Pontica, 2007
44. ^ „Dificultăți ale muncii de promovare
a sănătății în România, cu referire specială
la rolul părinților și al școlii în prevenirea
fumatului la copii și adolescenți”; în Viața
Medicală, 17 iulie 2009

Bibliografie
În periodice

Abăluță, Constantin: „Sanatoriul

universal”, în „Ziarul de duminică”, iunie
2003; „Paradigma Baghiu”, în „Ziarul de
duminică” (supliment al „Ziarului
Financiar”), 30 martie 2001, p. 2;
„Pentru a fi dispus la orice”, în „Ziarul
de duminică”, iunie 2003; „Himerismul,
un manifest incitant”, în „România
literară”, nr 23-24/ 1998; „Dragă Vasile
Baghiu”, scrisoare deschisă, în
„Poesis”, nr. 122-123/ 2000, p. 14;
„Fericirea confuză a celui care a ajuns
departe”, în "Ziarul de duminică"
(supliment al "Ziarului Financiar"), nr.
50 (432), 19 decembrie 2009
Bălănescu, Flori: „Câștigătorii nu arată
ca noi”, în Cultura, nr. 56, 2012, cronică
la volumul de poezie Depresie (Ed.
Limes, 2012)
Blandiana, Ana: „O realitate paralelă”
(prezentare cu poeme), în „Familia”,
noiembrie 1988
Boerescu, Dan-Silviu: „Vasile Baghiu”, în
„Cartea” (articolul „Dicționarul
debutanților...”, nr. 2/ februarie 1996,
p. 20; „Rătăcirile doamnei Bovary”, în
„Luceafărul”, nr. 16/ 1996; „Fantoma
sanatoriului”, în „Luceafărul”, nr. 1/
1995
Boldea, Iulian: „Realitate și utopie”, în
revista "Cuvîntul", nr.3, 1999
Chioaru, Dumitru: „Vasile Baghiu”, în
„Euphorion”, rubrica „Developări în
perspectivă”, martie-aprilie 2006, p. 15
Cesereanu, Ruxandra: „Mic dicționar de
poeți români onirici”, în „Steaua”, nr. 5-
6, mai-iunie 1999, p. 50-55
Coande, Nicolae: „Tainicul pelerin”, în
„Convorbiri literare”, mai 1997, p. 23;
„Poemul ca mic vehicul și
temperaturile sufletului”, în „Ramuri”,
mai-iunie 1997, p. 16-17; „Contra...
zicerea d-lui Dimisianu”, în „Convorbiri
literare”, februarie 1999; „Ecuația
secretă”, în Luceafărul de dimineață, nr.
4, 2012, cronică la volumul de poezie
Depresie (Ed. Limes, 2012)
Cristea, Dan: recenzie, în “Luceafărul",
nr. 35 / 22 octombrie 2008
Demetrian, Bucur: „Poezia între Mozart
și Goethe”, în "Ramuri", Nr. 12 (1110),
decembrie 2008, pag. 5
Diaconu, Mircea A.: „Vasile Baghiu.
Bovarism și alienare”, în „Convorbiri
literare”, aprilie 1999, p. 24
Dorian, Gellu: „Vasile Baghiu”, în
„Convorbiri literare”, mai 1996, p. 2;
„Vasile Baghiu și gustul înstrăinării cu
poezia”, în „Caiete botoșănene”, nr. 1-
2/ 1995, p. 25
Druță, Gianina: „Pe urmele trecutului”,
în revista Cultura (nr. 35/ 20
septembrie 2012), cronică la romanul
Planuri de viață (Ed. Polirom, 2012)
Hanu, Dan Bogdan: „Hinterlandul
poeziei”, în „Convorbiri literare”, mai
2004, p. 74-75.
Ilie, Emanuela : „Poetului moldav îi șade
bine cu drumul”, în "Bucovina literara",
Nr. 5-6 (219-220), mai-iunie, 2009
Iovian, Ioan Tudor: „Gustul înstrăinării”,
în „Zburătorul”, nr. 4-5-6-7-8-9-10/
1996, p. 36
Jaeger, Achim: „Rumänische
Impressionen. Vasile Baghiu und seine
Gedichte aus Langenbroich" (Impresii
românești. Vasile Baghiu și poemele
sale din Langenbroich), în „Jahrbuch
der Kreises Düren. 2004", Düren,
Germania, p. 155
Livescu, Cristian: „Himerus Glob-Alter,
un cetățean al zilelor noastre”, În
„Convorbiri literare”, septembrie 2003
Matus, Adrian: „Planuri din trecut,
planuri din prezent”, recenzie în Steaua
(nr. 12, 2012), la romanul Planuri de
viață (Ed. Polirom, 2012)
Miheț, Marius: „Resemnări
profesioniste”, în "România literară", nr.
33/ 2012, cronică la romanul Planuri de
viață (Ed. Polirom, 2012)
Mincu, Ștefania: „Între himeră și
manieră”, în "Paradigma", Anul 16, Nr.
3-4/ 2008
Mincu, Marin: „Sanatoriul celest”, în
„Luceafărul”, nr. 47/ 1998, și în volumul
„O panoramă critică a poeziei
românești din secolul al XX-lea”,
Pontica, 2007, p. 1117
Neacșu, Ioan: „Vasile Baghiu: Gustul
înstrăinării”, în „România liberă”, 8
martie 1995; „Eternitatea Clipei”, pe
Rețeaua Literară/ 13 septembrie 2012
(http://reteaualiterara.ning.com/ ),
cronică la romanul Planuri de viață (Ed.
Polirom, 2012)
Nicolae, Emil: „Vasile Baghiu: Gustul
înstrăinării”, în „Acțiunea”, 23-29
decembrie 1994, p. 8; „Vasile Baghiu
explică austriecilor himerismul”, în
„Realitatea”, 31 iulie 2006, p. 4; „Febra
lui Vasile Baghiu”, în „Realitatea”, 1
noiembrie 1996; „Baghiu despre Goma
și invers”, în „Acțiunea” (rubrica
„Baioneta”), p. 2; „Rătăcirile doamnei
Bovary”, în „Ateneu”, decembrie 1996
Pârvulescu, Ioana: „Ca-n Pădurea de
mesteceni...”, în „România literară”, nr.
8/1995, p. 5
Ploscaru, Dorin: „Tema purificării prin
suferință sau Un Vincent van Gogh al
poeziei contemporane”, în „Vatra”, nr.
11-12/ 1996
Popescu, Florian: „Punctul de plecare”,
pe site-ul Flashbook (http://flowerin-
flashbook.blogspot.ro/ ), cronică la
volumul de proză scurtă Punctul de
plecare (Ed. Compania, 2004)
Popescu, George: „Vasile Baghiu –
Proba alterității” [rubrica „Lecturi de
rezervă”], în „Cuvântul libertății” din 21-
22 iunie 2003, p. 5; „Manierismul
autopastișant”, în „Paradigma”, nr. 3-4/
1998, p. 14
Racaru, Roxana: „Tușind și suferind”, în
„România literară”, nr. 15/ 2002
Romila, Adrian G.: „Un poet depresiv”, în
Luceafărul de dimineață, nr. 5-6, 2012,
cronică la volumul de poezie Depresie
(Ed. Limes, 2012)
Stănescu, C. (Interim): „Revista
revistelor culturale”, în ALA („Adevărul
 literar și artistic”), 21 septembrie 1999,
p. 2; 10 noiembrie 1998, p. 2; 23
noiembrie 1997, p. 2; 30 martie 1997,
p. 2; 14 septembrie 1997, p. 2; 26
martie 2002, p. 2
Sipoș, George: „Poetul Vasile Baghiu”,
în „Poesis”, nr. 4-5/ 1996, p. 3
Sorescu, Roxana: „Lumi paralele”, în
„Luceafărul”, nr. 30/ 1995
Vancu, Radu: „Magia elementară”, în
România literară, nr. 16, 2011, cronică
la volumul de poezie Magia elementară
(Ed. Dacia XXI, 2011)
Vulturescu, George: „Gustul înstrăinării”,
în „Poesis”, nr. 4/ 1995, p. 4

În volume
Abăluță, Constantin: "Regal poetic", Ed.
Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
2009, p. 10
Chioaru, Dumitru: "Noi developări în
perspectivă", Ed. Limes, Cluj-Napoca,
2010, p. 11
Cistelecan, Al.: "Al doilea top", Ed. Aula,
Brașov, 2004, p. 123
Diaconu, Mircea A.:„Fețele poeziei”, Ed.
Junimea, 1999, p. 191
Mincu, Marin: „O panoramă critică a
poeziei românești din secolul al XX-
lea”, Ed. Pontica, 2007, p. 1117
Popescu, George: "Mecanica formei",
Ed. Pontica, Constanța, 1999, p. 147
 Țone, Nicolae: "Moartea ca o invazie de
cormorani...", prefața la volumul
"Fantoma sanatoriului", Ed. Vinea,
București, 2001, p. 13
UNIVERSITAS - A fost odată un
cenaclu..., coordonator Mircea Martin,
Ed. M.N.L.R., 2008
Ante, Laurian: O antologie a literaturii
nemțene, Ed. Mușatinia, Roman, 2006,
p.34-35, ISBN 978-973-876-251-0
Tomșa, Constantin: Un dicționar al
literaturii din județul Neamț de la copiști
la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012,
Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra
Neamț, 2014, ISBN 978-606-8450-22-3

Legături externe
U.S.R. Iași
Dan C. Mihăilescu despre romanul
Planuri de viață
Editura Polirom
Contemporary Romanian Writers
Radio Österreich 1 (DE)
România literară
Vasile Gh. Baghiu Prizonier în U.R.S.S.,
Ed. Fundația Academia Civică, 2012
ediția a doua
Portalul german de literatură Fixpoetry
(DE)
PEN-Club, Centrul român
Subtle Tea (EN)
Magma Poetry (EN)
Southern Ocean Review (EN)
Stellar Showcase Journal (EN)
Banipal (EN)
It Might Take Me Years/ Mi-ar trebui un
șir de ani, prima antologie de poeme
scrisă de membrii PEN-Club-ului
român, al cărei titlul este dat de un
poem al lui Vasile Baghiu (RO, EN)
"Toate dificultățile unui scriitor...";
interviu realizat de Robert Șerban, în
"Ora de Timiș", 24 martie 2011
"Poetul Vasile Baghiu, invitat la Scriitori
la Tradem" (Agenția de carte)
„Comunicarea este cheia normalizării
vieții literare de la noi”; interviu realizat
de Andra Rotaru, pe Agenția de carte
„Vasile Baghiu, scriitorul nemțean care
găsește inspirație peste hotare”
(articol în Adevărul, 31 iulie 2011)
"Vasile Baghiu în revista britanică
Banipal", știre în Ceahlăul (13.11.2012)
semnată de Nicolae Sava
„Sanatoriul este o temă principală a
scrisului meu. Suferințele care
pândeau la tot pasul în acel sanatoriu
m-au vindecat în bună parte de orgoliul
pe care ești tentat să-l ai ca scriitor”;
interviu realizat de George Chiriac, pe
Hyperliteratura
Situl personal al scriitorului
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Vasile_Baghiu&oldid=12358057

Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.