You are on page 1of 55

.

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Drept

DREPT PENAL

- PARTEA SPECIALĂ -

Suport de curs pentru învăţământul la distanţă

Autori: Prof. dr. Valerian Cioclei


Lector dr. Cristina Rotaru

1
INTRODUCERE LA EXPLICAŢIILE TEORETICE ALE PĂRŢII
SPECIALE

Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară
trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate la disciplina Drept penal – parte generală.
Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a
oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială.

I. Obiectul ocrotirii penale

1.Obiectul juridic

Obiectul juridic este reprezentat de valoarea socială ocrotită, precum şi de relaţiile


sociale născute în jurul respectivei valori, a căror existenţă nu este posibilă şi nu poate fi
asigurată decât prin incriminarea faptei care prezintă pericol social.

Fiecare infracţiune are : - un obiect juridic generic - comun unui grup de infracţiuni (din
acelaşi titlu de exemplu)
- un obiect juridic special (propriu) – specific fiecărei
infracţiuni

2. Obiectul material

Prin obiect material se înţelege o entitate materială asupra căreia se îndreaptă actul
de conduită şi prin care se exprimă ( se materializează) valoarea ocrotită. Sunt fapte
prevăzute de legea penală a căror săvârşire este îndreptată asupra unui bun, asupra corpului
unei persoane, asupra unui animal, etc. De regulă, infracţiunile de rezultat au obiect
material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au.

II. Subiecţii infracţiunii

1. Subiectul activ al infracţiunii este acea persoană care săvârşeşte în mod nemijlocit
o faptă penală sau care participă la săvârşirea acesteia.

- este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă, din
contră, trebuie să îndeplinească o anumită activitate, să aibă o anumită calitate ( funcţionar,
militar, cetăţean român, etc.) , adică să fie calificat ( circumstanţiat ).

- este de asemenea important de precizat dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori
sau dacă dimpotrivă este susceptibilă a fi realizată de un autor unic ( in persona propria)
–ex: mărturia mincinoasă.

- trebuie stabilit dacă fapta poate fi săvârşită în participaţie (autori, complici,instigatori)


sau dacă pluralitatea de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau
juridic( ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni)

2
2. Subiectul pasiv al infracţiunii ( persoană vătămată ) este acea persoană, fizică sau
juridică, reprezentantă a valorii ocrotite, care suferă un rău ( o vătămare ) prin
comiterea faptei.

- este important de stabilit dacă subiectul poate fi orice persoană sau doar una care are
o anumită calitate , dacă este calificat (ex: ultrajul)

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii

– timpul şi locul pot constitui un element esenţial pentru infracţiune (ex: timp de
război în cazul infracţiunii de trădarea prin ajutarea inamicului)

- locul şi timpul pot constitui elemente circumstanţiale în conţinutul infracţiunii (ex:


timpul nopţii sau locul public în cadrul infracţiunii de furt calificat)

IV. Situaţia premisă

Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa infracţiunii şi constă în


preexistenţa unei realităţi ( situaţie, calitate, stare) – ex:existenţa persoanei vătămate în
viaţă în cazul infracţiunii de omor. Nu toate infracţiunile au situaţie premisă.

V. Conţinutul constitutiv al infracţiunii – este format din latura obiectivă şi cea


subiectivă.

a) Latura obiectivă - elementul material – (verbum regens), singur sau însoţit de o


cerinţă esenţială, (ex.: pătrunderea în cazul infracţiunii de violare de domiciliu
trebuie să fie fără drept). Poate consta într-o acţiune sau într-o inacţiune.
- urmarea imediată care poate consta într-o stare de pericol sau
într-un rezultat
- legătura de cauzalitate care trebuie stabilită în cazul
infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul
infracţiunilor de pericol.

b) Latura subiectivă – vinovăţia îmbracă două forme: intenţia şi culpa

Intenţia prezintă două modalităţi:


intenţia directă şi

intenţia indirectă

Culpa prezintă şi ea două modalităţi:


culpa cu prevedere ( uşurinţa)

culpa simplă ( greşeala)


-mobilul şi scopul

3
VI . Formele infracţiunii – actele preparatorii
- tentativa
- consumarea
- epuizarea

VII. Variantele infracţiunii - varianta tip ( simplă )

- variante agravate

VIII. Aspecte procesuale – competenţa


- urmărirea din oficiu sau la plângere prealabilă

IX. Sancţiuni - pedeapsa detenţiunii pe viaţa, a închisorii sau amenda penală


- cazuri de nepedepsire sau de reducere a pedepsei
- aplicarea obligatorie a pedepselor complementare

TITLUL I : INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI

I. Obiectul ocrotirii penale

1. Obiectul juridic - infracţiunile din acest titlu au ca obiect juridic general statul român
împreună cu atributele sale fundamentale stabilite prin Constituţie sau, altfel spus, relaţiile
sociale privind ocrotirea şi apărarea siguranţei statului.
Siguranţa statului priveşte toate valorile sociale a căror apărare asigură existenţa României
ca stat: suveranitatea, independenţa, şi unitatea statului,integritatea teritorială, ordinea
constituţională.

2.Obiectul material – infracţiunile contra siguranţei statului sunt lipsite în general de


obiect material. Excepţie fac:

- infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului unde obiectul


material este constituit din teritorii, oraşe,aeronave,
armament, valori, etc. predate sau procurate inamicului.

- infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete unde


obiectul material este alcătuit din documente sau date care
constituie secrete de stat( în măsura în care datele sunte redate
pe un suport material) predate sau procurate adversarului

- infracţiunea de atentat care pune în pericol siguranţa statului


sau de atentat contra unei colectivităţi unde obiectul material
este constituit din corpul persoanei (persoanelor) asupra
cărora se acţionează.

4
II. Subiecţii

1.Subiectul activ - la cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ este
necircumstanţiat, la unele infracţiuni însă el este calificat, absenţa calităţii pretinse în textul
de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu:
- la infracţiunea de trădare , in cele trei modalităţi legislative( art.155, art. 156;
art.157C.pen.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în
România,
- la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra statului, calitatea autorului este
aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul României.
- la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa statului,
calitatea autorului este aceea de funcţionar.
Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în
participaţie: coautorat, instigare, complicitate.
Unele infracţiuni necesită pentru existenţă o pluralitate de făptuitori, ex:complotul,
subminarea puterii de stat.
2.Subiectul pasiv – la toate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv
principal este statul. In cazul art. 171 C.pen. „ infracţiuni contra reprezentantului unui stat
străin’’, există un subiect pasiv secundar – reprezentantul unui stat, iar in cazul infracţiunii
prev. De art. 160 C.pen. „atentatul care pune în pericol siguranţa statului” – o persoană care
îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă.

III. Locul şi timpul – în general nu prezintă relevanţă însă pot exista şi excepţii – în cazul
infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război.
Timpul determină, de fapt, în această ipoteză, o situaţie premisă.

IV. Situaţia premisă

De regulă, infracţiunile contra siguranţei statului nu implică existenţa unei situaţii premise.
Există şi unele excepţii, cum ar fi: art. 156 C.pen., unde situaţia premisă este dată de o
condiţie de timp, cum s-a arătat anterior, preexistenţa stării de război; art.157 C.pen., unde
este necesară preexistenţa secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaţia premisă constă
în săvârşirea anterioară a vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165, 166¹ şi
167 C. pen.

V. Conţinutul constitutiv

a) Latura obiectivă

- Elementul material – infracţiunile contra siguranţei statului se săvârşesc de regulă prin


acţiuni, fiind infracţiuni comisive. Există şi o infracţiune omisivă, aceea de nedenunţare.

- Urmarea imediată – se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru


siguranţa statului, motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de pericol.

5
În cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare-ex.: în
cazul infr. prev. de art.160 C.pen. atingerea adusă vieţii, integrităţii corporale sau
sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.

- Legătura de cauzalitate – fiind vorba de infracţiuni de pericol, legătura de cauzalitate


rezultă „ex re”. În cazul unei urmări imediate secundare legătura de cauzalitate trebuie
stabilită.

b) Latura subiectivă

- Vinovăţia: Toate infracţiunile contra siguranţei statului se comit cu intenţie, cu


excepţia infracţiunii de nedenunţare care, sub aspectul laturii subiective poate fi săvârşită
atât cu intenţie cât şi din culpă.
- Mobilul şi scopul - nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor, pot
servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Deşi în art.157C.pen. este
menţionat cuvântul „scop” , nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective , ci
de un scop ce ţine de realizarea laturii obiective.

VI. Formele infracţiunilor – prin derogare de la principiul conform căruia actele


preparatorii nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal , art. 173 Cp prevede că
în cazul infracţiunilor contra siguranţei statului actele de pregătire sunt asimilate tentativei
şi ca atare sunt sancţionate.
Tentativa se pedepseşte la majoritatea infracţiunilor din acest titlu(art. 173al.1),
excepţie făcând infracţiunile cu imediată consumare( atentatul) sau cele omisive
(nedenunţarea).

VII. Variante : cele mai multe infracţiuni prezintă pe lângă configuraţia tipică şi variante
agravate

VIII. Aspecte procesuale – judecarea infracţiunilor contra siguranţei statului este de


competenţa Curţii de Apel.

IX Sancţiuni

– pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre, de regulă pedeapsa
detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, la care se asociază, de regulă,
pedeapsa complementară

- în cazul tăinuirii şi favorizării săvârşite de soţ sau o rudă apropiată limitele pedepselor
prevăzute pentru tăinuire şi favorizare se reduc la jumătate.

- este prevăzută o cauza de nepedepsire pentru participantul care denunţă săvârşirea


infracţiunii înainte de consumarea ei şi o cauză de reducere a pedepsei pentru participantul
care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea penală a început ori infractorii au
fost descoperiţi.

6
Întrebări:

1.Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare?

2.Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului?

3.Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiect material?

4.Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmănoase contra statului?

5. Care este diferenţa, între infracţiunea de trădare şi cea de spionaj?

6. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat care pune în pericol
securitatea statului?

7. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contra unei colectivităţi?

8. Care este diferenţa între expresiile: „acţiune armată” şi „acţiuni violente săvârşite de mai
multe persoane împreună”, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 162 Cod penal?

9. Care este elementul material în cazul infracţiunii „actele de diversiune”?

10.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminarea economiei naţionale?

11.Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextul infracţiunii prevăzute de art.166


C. p.?

12. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot?

13. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot?

14.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compromiterea unor interese de stat?

15.Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comunicare de informaţii false?

17.Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenunţare?

18. Care este sancţiunea în cazul infracţiunii prevăzute de art. 171 Cod penal?

Teste grilă:

1. Infracţiunile de trădare (art.155, 156 şi 157 C.pen.) au ca subiect activ:


a) numai cetăţeanul român;
b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domiciliază pe teritoriul statului
român;

7
c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul statului
român

2. Infracţiunea de “Trădare prin ajutarea inamicului” (art. 156 C.pen.) poate fi săvârşită
numai:
a) pe câmpul de luptă;
b) în condiţii de luptă;
c) în timp de război.

3. La infracţiunea de “Atentat care pune în pericol siguranţa statului” (art. 160 C.pen.)
urmarea imediată principală constă în:
a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa, integritatea corporală ori sănătatea unei
persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică
importantă;
b) decesul, vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o
activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă;
c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului.

4. În cazul infracţiunii de “Complot” (art. 167 C.pen.) subiectul activ:


a) nu poate fi un cetăţean român;
b) nu poate fi un cetăţean străin;
c) poate fi atât cetăţean român cât şi cetăţean străin.

TITLUL II : INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI

În Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului cu
atributele fundamentale: viaţa, integritatea corporală şi sănătatea şi libertatea.
Titlul II este structurat pe patru capitole:

- Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii (Capitolul I),

- Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II),

- Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi

- Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV).

Capitolul I: Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale


şi sănătăţii

Acest capitol este format din trei secţiuni: - Omuciderea


- Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau
a sănătăţii
- Avortul

8
SECŢIUNEA I - OMUCIDEREA

I.1.Obiectul juridic - faptele incriminate în această secţiune au în comun valoarea ocrotită


care constă în viaţa persoanei.

2. Obiectul material – este corpul persoanei în viaţă

II. Subiecţii

1. Subiectul activ – autor al infracţiunilor de omucidere poate fi în general orice persoană.


Pot exista cazuri în care legea prevede un subiect activ calificat – de ex. în cazul
infracţiunii de pruncucidere subiectul activ este mama copilului nou-născut ; în cazul
infracţiunii de omor calificat (175 lit. c) – soţul sau o rudă apropiată; în cazul infracţiunii de
omor deosebit de grav (art. 176 lit. g) - judecătorul, procurorul, poliţistul, jandarmul sau
militarul.

2. Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă . Şi în acest caz , legea prevede uneori
un subiect calificat. De exemplu femeia gravidă în cazul omorului deosebit de grav
prevăzut de art.176 lit. e) C. pen.

III:Locul şi timpul – locul public reprezintă elementul circumstanţial în cazul infracţiunii


de omor - art. 175 lit. i C. pen.

IV. Situaţia premisă : pentru toate infracţiunile din această categorie se poate spune că
există o situaţie premisă generică ce constă existenţa unei persoane în viaţă. În cazul
infracţiunii de pruncucidere există o situaţie premisă foarte clară. Aceasta constă într-o
naştere recentă.

V. Conţinutul constitutiv:

a) Latura obiectivă - elementul material: se realizează în cazul acestor infracţiuni în


general printr-o acţiune dar poate consta şi într-o inacţiune(lipsirea unei persoane bolnave
de îngrijirea necesară şi datorată).
- urmarea imediată: moartea victimei
- legătura de cauzalitate: trebuie dovedită

b) Latura subiectivă – legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu intenţie(omor,


determinarea sau înlesnirea sinuciderii) dar şi din culpă(uciderea din culpă)

VI. Formele infracţiunilor – Consumarea faptei are loc în momentul decesului victimei;
omuciderea este susceptibilă de forme de activitate imperfectă (acte preparatorii,tentativă).
Tentativa se sancţionează doar in cazul infracţiunilor de omor (art.174, art.175,
art.176C.pen.);

VII. Variante – Uciderea din culpă este incriminată în variantă tip, la care se adaugă patru

9
variante agravate; la infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii, pe lângă
varianta tip există şi o variantă agravată.

VIII. Aspecte procesuale Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu pentru toate
infracţiunile din secţiunea Omucidere; urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu
de către procuror pentru toate faptele incriminate în această secţiune cu excepţia uciderii
din culpă, iar competenţa judecării în primă instanţă, tot cu excepţia infracţiunii prevăzute
de articolul 178 C. pen., aparţine Tribunalului.

IX. Sancţiuni – pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu


pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi.

Întrebări:
1. Care este subiectul activ al infracţiunii de omor? Care sunt teoriile privind
apariţia vieţii? Care sunt teoriile privind momentul instalării morţii?

2. Cum este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român?

3. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive?

4. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vinovăţiei pentru a


putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă de omor) de alte
infracţiuni contra persoanei?

5. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de error in persona


sau aberatio ictus dacă autorul a exercitat o acţiune ucigaşă?

6. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor?

7. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost comis cu


premeditare?

8. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării?

9. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate”?

10. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra”?

11. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol
viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra a două sau mai multor
persoane?

12. Ce se înţelege prin sustragere, urmărire , arestare în cazul omorului săvârşit


pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare
ori de la executarea unei pedepse?

10
13. În cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei
infracţiuni (art.175 lit. h C.p.p.) aceasta infracţiune este absorbită sau intră
în concurs cu cea de omor?

14. Care este conţinutul noţiunii „în public” în cazul infracţiunii de omor
calificat?

15. Ce se înţelege prin conceptul „cruzimi” în cazul omorului deosebit de grav ?

16. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit anterior şi cel
ce face obiectul judecăţii în cazul infracţiunii prevăzute de art. 176 lit.c)
C.p.?

17. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea unei femei
gravide să constituie omor deosebit de grav?

18. Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut”, „imediat după


naştere”, stare de tulburare pricinuită de naştere”?

19. Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică”, „îmbibaţie alcoolică ce


depăşeşte limita legală”, „stare de ebrietate” în cazul infracţiunii de ucidere
din culpă?

20. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între infracţiunea de


omor si cea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii?

21. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată acesteia în cazul
infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii?

Speţe

1.Inculpatul a lovit victima,socrul său în vârstă de 75 de ani, de mai multe ori în cap şi
peste corp cu un ciomag , provocându-i astfel o hemoragie meningo - cerebrală cu focare
multiple ce a determinat moartea. Care este încadrarea juridică a faptei?

2. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură de cuţit , a cărui lamă a pătruns în cavitatea


toracică prin spaţiul intercostal , lezând pleura şi producând pneumotorax .Această lovitură
nu a pus în primejdie viaţa victimei - aşa cum se arată în raportul de constatare medico-
legală si a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Care este încadrarea juridică a faptei?

11
3. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al III-lea al unei clădiri, provocându-i
leziuni grave - fracturi ale coloanei vertebrale, ale coastelor, ruperea unor organe -
constituie infracţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da, care este
încadrarea juridică a faptei?

4.Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat victimei, aflată într-o avansată
stare de ebrietate , o puternică lovitură cu pumnul, care a proiectat-o într-un bazin cu ape
reziduale, căderea ei fiind auzită de inculpat, precum şi de a o fi părăsit în aceste condiţii
,fără a încerca să o salveze ?

5. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul
IV pe uşa unui balcon fals, ieşirea normală fiind blocată de el. Victima s-a lăsat în jos
,sprijinindu-se cu picioarele de pervazul ferestrei de la etajul III şi când se afla în această
poziţie periculoasă inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său, i-a aruncat hainele în
stradă şi i-a închis uşa de la balcon ,determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust
unde se afla spre fereastra de la casa scărilor , singurul loc prin care ,în condiţiile date, mai
putea reveni în clădire . Victima şi-a pierdut echilibrul ,a căzut şi s-a accidentat mortal. Ce
se va reţine în sarcina inculpatului?

6. Inculpaţii, după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie - fără să fi hotărât însă
uciderea acesteia - s-au înarmat cu bucăţi de lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat
victimei lovituri violente în zona capului ,producându-i un traumatism cranio-cerebral acut,
cu fractură de boltă şi iradiere la bază, care, în cele din urmă a avut drept rezultat moartea
victimei .Care este încadrarea juridică a faptei ? Care este forma de vinovăţie?

7. Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca, din răzbunare, să lovească


victimele cu autoturismul pe care îl conducea cu mare viteză ,chiar dacă acestea nu au fost
lovite ,datorită modului în care au acţionat spre a se salva ? Dacă da, care este încadrarea
juridică?

12
8. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care, conectând cablul de la reţeaua
de curent electric de 220 volţi la gardul de sârmă împrejmuitor al terenului său , cultivat cu
porumb, a cauzat astfel moartea victimei, care a atins sârma gardului încărcată cu
electricitate? Care este forma de vinovăţie?

9. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag în partea inferioară a coapsei o lovitură care a


avut ca efect secţionarea arterei femurale şi care, din cauza unei hemoragii puternice, a
provocat la scurt timp moartea victimei .Care este încadrarea juridică a faptei?

10. Inculpatul, în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o lovitură de cuţit care a fost
primită de victimă ce s-a interpus între cei doi. Care va fi încadrarea juridică a faptei ,având
în vedere că inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei, în
sensul că nu a prevăzut interpunerea victimei?

11. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi introdusese acţiune de divorţ


,după ce şi-a aşteptat soţia la locul de muncă şi au mers împreună într-un parc , a atras-o
într-un loc retras ,unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului cu un cuţit de dimensiuni
mari ,impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane. Care este încadrarea
juridică a faptei ?

12. În speţă s-a reţinut în fapt că într-o seară, după trei săptămâni de la un incident în
cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc ,cei doi s-au întâlnit la un bufet ,iar
ulterior ,în timp ce se îndrepta spre casă, victima a fost urmărită de inculpat, însoţit de alte
trei persoane şi deşi a încercat să fugă ,a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-
un gard ,suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa . Care este încadrarea juridică a faptei?

13. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care, concepând un copil în afara
căsătoriei, după ce s-a hotărât să ascundă sarcina şi apoi să-l ucidă , a realizat hotărârea
luată?

14. În speţă, între inculpat şi victimă care încheiaseră un contract de vânzare-cumpărare cu


clauză de întreţinere, existau relaţii încordate, duşmănoase, imputabile amândurora,
inculpatul comportându-se violent faţă de victimă, iar aceasta, la rândul ei, refuzând să mai

13
ia masa cu familia inculpatului, intentând chiar o acţiune în justiţie pentru rezilierea
contractului, acţiune la care însă a renunţat. Din depoziţiile martorilor oculari a rezultat că
inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a comis fapta dintr-o pornire de moment, datorită unor
neînţelegeri anterioare avute cu victima. Care este calificarea juridică a faptei?

15) În speţă, în actul de naştere al inculpatului partea vătămată nu figurează ca tată al


acestuia, nefiind stabilită paternitatea, dar din probe rezultă cu certitudine că inculpatul s-a
născut din relaţiile din afara căsătoriei dintre mamă si partea vătămată. Acesta din urmă l-a
considerat întotdeauna drept copilul său, l-a adus în domiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară
în această calitate; la rândul lui inculpatul a considerat-o pe partea vătămată ca fiind tatăl
său , rudenia dintre ei fiind de notorietate în comună. Dacă inculpatul a ucis-o pe partea
vătămată, care va fi încadrarea juridică a faptei?

16) Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului, dacă fapta a fost săvârşită
după ce hotărârea de desfacere a căsătoriei a fost atacată cu recurs de către făptuitor, dar
numai pe capătul de cerere privind partajul, în ceea ce priveşte desfacerea căsătorie
hotărârea fiind definitivă?

17. Ce încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea
de la etajul VII , în timp ce aceasta se afla în pat într-un somn adânc, datorită unei stări
avansate de ebrietate ?

18. În speţă inculpatul,major, a aruncat victima în vârstă de 9 ani de pe un pod plutitor


iar aceasta a decedat. Care este încadrarea juridică a faptei?

19. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care a lăsat victima ,persoană în
vârstă, aflată în stare gravă de ebrietate, după violarea ei, pe câmp, parţial dezbrăcată,
noaptea, la sfârşitul lunii noiembrie, ,pe vreme geroasă, iar aceasta a decedat din cuza
şocului hipotermic?

20. În speţă instanţa a reţinut că victima, în vârstă de 81 de ani şi suferind de anumite


afecţiuni ( diabet ,ulcer) s-a deplasat în acea zi la parcela pe care o avea pentru a desfăşura
munci agricole. Inculpatul, care avea un conflict mai vechi cu victima pricinuit de situaţia
juridică a acelei parcele , după o scurtă altercaţie a lovit victima cu sapa în cap, iar aceasta

14
a decedat. Instanţa l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor
calificat prev. de art.174- 175 lit.d) C. pen. Este corectă încadrarea juridică?

21. În speţă, prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevăzute de art. 175 lit.d) cu
motivarea că , după ce a împuşcat victima în piept şi aceasta grav rănită nu a mai putut
opune rezistenţă, inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ,
provocându-i leziuni prin ele însele mortale. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică
reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. Care din cele două soluţii este corectă?

22. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpatului de a intra într-o încăpere
unde dormeau mai multe persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din
ele, pe care o şi ucide, fără a le răni pe celelalte?

23.Care este calificarea juridică a faptei unei persoane care, săvârşind un furt în dauna
unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea cu bunul sustras asupra sa ,pentru a
păstra acel bun, a aplicat paznicului o puternică lovitură de cuţit în regiunea toracică ,
punându-i în pericol viaţa ?

24. În fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe N.E. cu care se aflau în
acelaşi apartament ,insistând , cu toate că femeia le-a spus că dacă nu renunţă ,se va arunca
pe fereastră. Ignorând acest avertisment repetat, inculpaţii au stăruit în intenţia lor ,astfel
că, la un moment dat N.E., aflată în dormitor, dându-şi seama că nu mai are nici o
posibilitate de scăpare , a sărit pe geam de la o înălţime de 31 m., decedând în urma
leziunilor suferite. Care este încadrarea juridică a faptei?

25. În fapt, inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr şi fiind văzut de o femeie de
serviciu ,la început a încercat s-o mituiască oferindu-i un sac cu zahăr şi la refuzul acesteia
şi ameninţarea ei de a-l denunţa la organele de poliţie i-a aplicat lovituri puternice în cap
cu o lopată. Care este încadrarea juridică a faptei?

26. Cum poate fi calificată fapta de a aplica victimei numeroase lovituri grave într-o lungă
perioadă de timp , apreciată la 30-60 minute? În tot acest timp, inculpatul s-a manifestat ca
fiind stăpânit de un puternic sentiment de ură şi cruzime, aplicând lovituri victimei fără să
ţină seama că era în vârstă de 73 ani , de rugămintea ei să nu fie omorâtă şi provocându-i

15
suferinţe prelungite, după care a dezbrăcat-o şi a lăsat-o fără îmbrăcăminte pe un timp
ploios şi răcoros .

27. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri cu o curea pe tot corpul, cu
o deosebită intensitate , care au provocat multiple echimoze , interesând mai mult de
jumătate din suprafaţa corpului , plăgi contuze, fracturi ale coastelor, şi stază în organe
poate fi calificată drept infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi ?

28. Instanţa de fond a reţinut: Din primăvara anului 1977 inculpatul S.P.,fără ocupaţie,
părăsit de soţie ,locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa ,S.L. ,în vârstă de 58 de ani ,pe care
adesea o bătea spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le
obţinea din practicarea cerşetoriei, precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi
sexuale. În ziua de 19 ian. 1980 inculpatul, aflat în stare de ebrietate , a bătut-o din nou pe
sora sa şi aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri , i-a zdrobit ambii globi oculari , iar
în cele din urmă ,întrucât femeia a început să ţipe , s-a urcat cu genunchii peste toracele
acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini, violenţe care i-au cauzat moartea. Ce
încadrare juridică va reţine instanţa?

29. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat conţinutul unei sticle de petrol
peste doi copii ai concubinei sale , pe când aceştia dormeau şi apoi le-a dat foc, iar când
copiii, trezindu-se , au vrut să se salveze, a încercat să-i împiedice - împrejurare care a dus
la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime
şi în final la decesul acestora ?

30. În speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de vânătoare, a fost trezit din somn de
un zgomot şi, fiind noaptea, a văzut o „mogâldeaţă” despre care a crezut greşit că e un
animal; înfricoşat, el a tras în acea direcţie un foc de armă, vătămând în mod grav
integritatea corporală a victimei.
Care va fi încadrarea juridică a faptei?

31. În urma unui conflict personal, inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică
lovitură cu o bâtă, în zona toracică, provocându-i ruptura splinei. Fiind internată în spital,
victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie, apoi externată. După 5 zile persoana
vătămată s-a reinternat, constatându-se că prezintă o ocluzie intestinală, complicaţie

16
postoperatorie cu dezechilibru metabolic grav. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală
de data aceasta pentru ocluzie, însă a intervenit o altă complicaţie – peritonită
postoperatorie – din cauza căreia victima a decedat.
Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost întrerupt în cauză
lanţul cauzal între fapta inculpatului şi decesul victimei ?

32. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit victima cu consecinţa unor
contuzii cranio - cerebrale vindecabile în 7-8 zile, dar care au declanşat o meningită acută,
survenită la un organism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice, cu urmarea morţii
victimei?

Teste grilă:

1. Există agravanta prevăzută la art. 176 lit b) C.p. (săvârşirea omorului asupra a două
sau mai multe persoane):
a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane;
b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai multor persoane
c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul folosit a pus în
pericol viaţa mai multor persoane.

2. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă:


a) omor calificat, săvârşit asupra unei rude apropiate (art. 175 lit. c) C.p.);
b) omor simplu (art. 174 C.p.);
c) omor calificat, profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra (art.
175 lit. d) C.p.).

3. La infracţiunea de pruncucidere (art. 177 C.pen.):


a) tentativa este posibilă, dar nu se pedepseşte;
b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte;
c) tentativa nu este posibilă.

4. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de 2 luni, ce produc o


fractură de boltă craniană şi au ca rezultat moartea, constituie infracţiunea de:
a) pruncucidere;
b) omor calificat;
c) lovituri cauzatoare de moarte.

5. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane, fapta
constituie:

17
a) infracţiunea de ucidere din culpă, modalitatea simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată.

6. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri mortale cu cuţitul într-o zonă
vitală, în scopul sinuciderii, se poate reţine săvârşirea infracţiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
c) lovituri cauzatoare de moarte.

SECŢIUNEA A II-A : LOVIREA ŞI VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII


CORPORALE SAU A SĂNĂTĂŢII

I.1.Obiectul juridic– relaţiile sociale a căror normală desfăşurare implică ocrotirea


sănătăţii şi integrităţii corporale.
2. Obiectul material – corpul persoanei în viaţă
II. Subiecţii
- Subiectul activ – poate fi orice persoană . Există cazuri în care calitatea subiectului activ
reprezintă o circumstanţă agravantă.(Ex:art.180 alin.2¹ subiectul activ trebuie să fie un
membru al familiei victimei)
- Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă . Şi în acest caz , legea prevede uneori
un subiect calificat(Ex:art.180 al.1¹, art.181al1¹, subiectul pasiv trebuie să fie membru al
familiei subiectului activ). În cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni
câte victime.
III. Locul şi timpul - nu prezintă relevanţă

IV. Situaţia premisă - nu prezintă relevanţă

V. Conţinutul constitutiv

a) Latura obiectivă - Elementul material – se realizează de regulă printr-o acţiune. Poate


consta şi într-o inacţiune ( de exemplu – omisiunea de a anunţa
victimei prezenţa în curte a unui animal agresiv)
- Urmarea imediată – constă în provocarea unor suferinţe
fizice,atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există şi o excepţie –
infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte - unde urmarea imediată este
moartea victimei.
- Legătura de cauzalitate – trebuie demonstrată

b) Latura subiectivă –Vinovăţia : aceste infracţiuni se săvârşesc cu intenţie directă sau


indirectă. Există trei excepţii – infr. de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se
săvârşeşte cu praeterintenţie, iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din

18
culpă. Infracţiunea prev. de art.182 C.pen. poate fi săvârşită cu intenţie sau praeterintenţie
iar în varianta de la al.3 doar cu intenţie directă.
- Mobilul şi scopul: prezintă relevanţă doar scopul în cazul
infracţiunii prevăzute de art. 182al.3 C.pen.

VI .Formele infracţiunilor: tentativa este posibilă dar nu este pedepsită în cazul acestor
infracţiuni. Tentativa nu e posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte si a celei de vătămare corporală din culpă.

VII. Variante - aproape toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante
agravate, mai puţin infracţiunea prevăzută de art.183C.pen.

VIII. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni ( art. 180, 181 şi 184 C. pen. ) în
variantele tip, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

IX. Sancţiuni – amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii.

Întrebări:
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”?

2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. 1 şi cea prevăzută în alin. 2 din
art. 180 Cod penal?

3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 180 şi cea prevăzută de art.
181 Cod penal?

4. Care este forma de vinovăţie în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod
penal?

5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal?

6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor?

7. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă?

8. Care este diferenţa între infracţiunea de ucidere din culpă şi cea de vătămare
corporală din culpă?

19
Speţe:

1. Ce infracţiune reprezintă lovirea de către făptuitor cu aceeaşi ocazie a două


persoane?

2. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul pune piedică unei


persoane?

3. A, a suflat praf de bachelită în ochi colegului său. Se poate reţine în sarcina


acestuia vreo infracţiune?

4.Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă cauzându-i pierderea


vederii la un ochi a cărui capacitate funcţională este grav afectată datorită unui traumatism
anterior din cauza căruia victima avea o capacitate de muncă de 33 % reprezintă
infracţiune?

5. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F.D. a suferit o paralizie


recurecţională, ca urmare a lezării nervului laringelui, leziuni care sunt definitive,
reprezentând o invaliditate definitivă de 15 %. S-a menţionat că din punct de vedere
funcţional nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de muncă în raport
de profesia pe care o exercita. Prima instanţă a apreciat că pierderea corzii vocale stângi
este suplinită funcţional de cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist,
orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în art. 181 Cod penal. Este
corectă soluţia?

6. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 182 Cod penal în situaţia în care
inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă producându-i o cicatrice facială stânga de 7
cm., consecutivă unei plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta
apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatriceal?

7. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală fără a cunoaşte că


aceasta e însărcinată. Ce infracţiune se va reţine dacă s-a produs avortul iar victima a
necesitat 18 zile de îngrijiri medicale?

8. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei fracturi a braţului cu


durata de îngrijiri medicale până la 90 zile. Fractura s-a produs în locul unde victima mai
suferise o fractură, iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60 zile.
Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura cubitusului stâng s-a putut
produce prin lovire cu un corp dur şi că prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la
80-90 zile necesare pentru vindecare s-a datorat terenului patologic preexistent pe care a
suferit leziunea, astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat pentru 4 săptămâni,
osificarea nefiind completă după 50 zile. Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata
îngrijirilor medicale. Ce infracţiune se va reţine?

9. Inculpatul a îmbrâncit puternic, cu intenţie victima, în cursul unui conflict


personal, din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a căzut suferind leziuni pentru a căror
vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale de 80 zile. Care este încadrarea juridică?

20
10. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de o gravă maladie
cardiacă, despre care făptuitorul avea cunoştinţă, urmată de moartea victimei din cauza
insuficienţei cardiace, declanşată de violenţe, stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii?

11. Inculpatul, fost boxer profesionist, a aplicat victimei o puternică lovitură de


pumn victimei în zona feţei. Victima s-a dezechilibrat, s-a lovit de un plan dur şi a decedat.
Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

12. Inculpatul, luptându-se la pământ cu victima, a reuşit să o deposedeze de un


cuţit cu care apoi i-a aplicat o lovitură în gambă, lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a
provocat o hemoragie puternică ce a condus la deces. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?

13. Inculpatul şi victima, aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice s-au luat în joacă la
trântă pe un câmp. Inculpatul a reuşit să trântească victima la sol, după care a imobilizat-o
cu faţa spre pământ, el aflându-se de asupra ei şi, cu forţă, a tras cu mâinile spre spate capul
victimei şi un picior, provocându-i hiperextensia coloanei cervicale. Victima a decedat
după 2 zile. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

14. Inculpaţii – unul mecanic, celălalt mecanic ajutor la întreprinderea de exploatare


Metrou Bucureşti conducând un tren de metrou, la plecarea din staţie au pus în mişcare
vehiculul, după care au anunţat că se închid uşile, fără a fi observat că persoana vătămată,
care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea semnalului sonor a rămas prinsă
între uşi, cu laba piciorului stâng şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului, iar cu restul
corpului în afară.
În urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie până la capătul peronului,
unde s-a izbit de peretele tunelului, căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni
corporale grave, pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri medicale.
Care va fi încadrarea juridică?
Ce va reţine instanţa dacă expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50 % în
sarcina celor 2 inculpaţi?

15. Fapta lui A care, lovindu-şi în mod grav, cu pumnii şi picioarele soţia, a
determinat-o pe aceasta să sară pe fereastră de la etajul I, suferind leziuni pentru a căror
vindecare a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale, constituie infracţiune ?

16. Inculpatul a lovit în mod repetat victima provocându-i multiple lovituri ce i-au
pus viaţa în primejdie şi care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. Care va fi încadrarea
juridică.

17. Inculpatul a aplicat victimei în vârstă de 23 de ani multiple lovituri în zona feţei
ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

18. În urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătămarea corporală a
victimei, având ca urmare internarea în spital, tratament medical şi alterarea temporară a
condiţiilor de viaţă. Care va fi încadrarea juridică a faptei?

19. În urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer profesionist, partea


vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medicale.
Ce se va reţine în sarcina şoferului?

21
20. Instanţa a reţinut că, inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice s-a
deplasat cu autoturismul pe drumurile publice unde a intrat pe contrasens şi a lovit frontal
un autoturism care se deplasa regulamentar din sens opus. În urma impactului o persoană a
decedat, una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medicale, alta a suferit leziuni
ce au necesitat 53 zile îngrijiri medicale, iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri
medicale.
Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă buletinul de analiză toxicologică a
indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1,4 %o ?

21. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei bătrâne în vârstă de


70 ani o lovitură în zona feţei provocându-i pierderea unicului dinte pe care îl avea?

22.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat victimei o plagă muşcată a


marginii libere a pavilionului unei urechi – cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care,
cu toată intervenţia de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică n-a putut fi remediată?

23. Inculpatul, enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă, lăsând cele 5 fetiţe
singure, a avut o izbucnire de moment şi a aruncat un taburet în direcţia patului unde se
aflau două din fiicele sale.
Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe, cauzându-i leziuni ce
au provocat moartea.
Deşi inculpatul a aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică, el nu l-a orientat
spre capul fiicei sale, ci fără o ţintă precisă şi doar întâmplarea a făcut ca aceasta să
lovească în cap pe minoră. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

24. Inculpaţii, lucrători la o sondă petrolieră au organizat după orele de program,


împreună cu ceilalţi colegi o petrecere în aer liber. După ce au consumat băuturi alcoolice,
cei doi inculpaţi au cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă, au deplasat-o cu toată
împotrivirea acesteia pentru a o legăna deasupra unui foc. Hainele victimei fiind îmbibate
cu petrol au luat foc cu uşurinţă, iar atunci când s-a reuşit stingerea acestuia victima era
deja decedată.
Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor?

25.Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri, dar acestea au produs leziuni


superficiale (excoriaţii, echimoze, plăgi contuze); traumatismele mai profunde au fost
cauzate prin lovituri date cu picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară.
Victima a căzut într-un şanţ adânc de 2m.; plin cu apă, dar inculpatul a salvat-o de
la moarte prin înec, sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi.
În continuare, inculpatul, lăsând victima pe câmp a plecat în sat spre a aduce haine
uscate pentru victimă şi spre a-şi schimba propriile lui haine ude, dar, fiind sub influenţa
alcoolului, a adormit. Când s-a trezit a plecat la locul unde o lăsase pe victimă, ducând cu
el îmbrăcămintea necesară, însă victima încetase din viaţă; Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?

26. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea prevăzute de art. 182
alin. 2 Cod penal pentru că acesta a aplicat mai multe lovituri victimei i-a tăiat părul şi i-a
ras sprâncenele, considerând că aceasta reprezintă sluţire. Este corectă soluţia?

22
Teste grilă:

1. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a două persoane constituie:


a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. 180 C.pen.);
b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs;
c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.

2. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a produs victimei leziuni care au
necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală.

3. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane, fapta constituie:
a) o infracţiune de ucidere din culpă, modalitatea simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în variantă agravată.

4. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au provocat vătămări ce


necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale, fapta poate constitui infracţiunea
de:
a) lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 1 C.pen.);
b) lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 2 C.pen.);
c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.).

5. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică producându-i o leziune
profundă. Transportată la spital, V este examinată şi tratată superficial de medici, iar după
câteva zile decedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală, în lipsa căreia
leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale. F va fi condamnat pentru
infracţiunea de:
a) omor (art. 174 C. pen.);
b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.);
c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.)

SECŢIUNEA A III –A: AVORTUL

Deşi există o secţiune cu acest titlu ea nu cuprinde decât o infracţiune intitulată


„provocarea ilegală a avortului” ( art. 185 C. pen.) astfel încât analiza făcută secţiunii va
corespunde analizării acestei infracţiuni.
I. 1Obiectul juridic– relaţiile sociale a căror normală desfăşurare implică ocrotirea
sănătăţii integrităţii corporale sau viaţa femeii însărcinate precum şi produsul de
concepţie ca viaţă în devenire.

23
2.Obiectul material – este corpul femeii însărcinate, precum şi produsul de concepţie.

II.1 Subiectul activ – poate fi orice persoană(chiar şi medicul) , cu excepţia femeii


însărcinate.
2.Subiectul pasiv – femeia însărcinată

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – prezintă relevanţă locul, prin prisma art. 185
alin. 1 litera a), care se referă la fapta comisă în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor
medicale autorizate.

IV. Situaţia premisă – Existenţa sarcinii; dacă femeia nu era însărcinată suntem fie în
prezenţa unei fapte putative, fie în prezenţa altor infracţiuni ( vătămare corporală, ucidere
din culpă, etc., după caz).

V. Conţinutul constitutiv

a) Latura obiectivă - Elementul material – se realizează de regulă printr-o acţiune,


aceea de întrerupere a cursului sarcinii. Cerinţa esenţială ataşată elementului material este
ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze într-una din împrejurările
prevăzute la alin. 1(în afara instituţiilor medicale, de o persoană care nu e medic de
specialitate; dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii
însărcinate

- Urmarea imediată – constă în întreruperea cursului sarcinii.


Pentru varianta agravantă urmarea imediată constă în vătămarea corporală gravă sau în
decesul victimei.
- Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită de la caz la caz.

b) Latura subiectivă –Vinovăţia : intenţie directă sau indirectă în variantele tip şi


praeterintenţia pentru variantele agravate.

- Mobilul şi scopul: nu prezintă relevanţă pentru încadrarea juridică.

VI. Forme : tentativa este posibilă şi se pedepseşte; fapta se consumă în momentul în


care are loc întreruperea efectivă a cursului sarcinii.

VII. Variante - prezintă două variante tip – al 1 şi 2 şi o variantă


agravată – al.3

VIII. Aspecte procesuale – în cazul avortului urmat de moartea femeii însărcinate,


urmărirea penală se efectuează de către procuror, iar judecata în primă instanţă este de
competenţa tribunalului.

IX. Sancţiuni – pedeapsa închisorii, iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi
interzicerea unor drepturi; alineatul 6 prevede trei cazuri de nepedepsire.

24
Întrebări:

1.Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de avort?

2.Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de avort?

Teste grilă:

1. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca urmare moartea victimei şi
vătămarea corporală gravă ce a avut ca urmare avortul apare la nivelul:
a) elementului material
b) subiectului pasiv
c) situaţiei premisă

2. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale, însărcinată în 5 luni, o puternică lovitură cu o


bâtă peste abdomen pentru a o ajuta să avorteze, lovitură care i-a provocat însă moartea
acesteia:
a) omor deosebit de grav
b) ucidere din culpă
c) avort urmat de moartea victimei

Capitolul II : Infracţiuni contra libertăţii persoanei

I. 1. Obiectul juridic – libertatea persoanei şi relaţiile sociale a căror existenţă şi bună


desfăşurare sunt condiţionate de manifestarea neştirbită a dreptului la libertate .
2. Obiectul material - deoarece obiectul juridic este un drept subiectiv în cele mai
multe cazuri infracţiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. Pot exista şi
excepţii,de ex.: în cazul infracţiunii prevăzute de art.189 când fapta este săvârşită în
varianta agravantă a supunerii la suferinţe care nu constituie prin ele însele o infracţiune ,
corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii.

II. 1.Subiectul activ - subiectul activ nu este circumstanţiat. Excepţie - art. 196
(divulgarea secretului profesional) – unde într-una din modalităţi subiectul activ trebuie să
aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de anumite date. Participaţia în
general este posibilă, iar la unele infracţiuni(lipsire de libertate în mod ilegal, violare de
domiciliu ) comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună reprezintă
circumstanţă agravantă.

2.Subiectul pasiv este de obicei necircumstanţiat. Pot exista şi excepţii, de exemplu:

25
în cazul calificat la una din împrejurările agravante de la lipsirea de libertate în mod
ilegal(art.289 C.pen.) atunci când subiectul pasiv este minor.

III. Locul şi timpul - în general nu prezintă relevanţă. În cazul violării de


domiciliu(art.192 C.pen.) noaptea reprezintă un element circumstanţial agravant.

IV. Situaţia premisă – la infracţiunea de violare de domiciliu, situaţia premisă constă în


preexistenţa unui domiciliu în sensul legii penale.

V. Conţinutul juridic
a).Latura obiectivă - Elementul material se realizează printr-o acţiune. În unele cazuri
(lipsirea de libertate, violarea de domiciliu) elementul material se poate realiza şi prin
inacţiune . La unele infracţiuni pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială(de
exemplu în cazul infracţiunii de violare de libertate pătrunderea trebuie să se facă fără
drept.
- Urmarea imediată - încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei
aspecte. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav - decesul
victimei - în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată
- Legătura de cauzalitate rezultă de regulă din materialitatea faptei.
Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei) unde legătura de
cauzalitate trebuie stabilită.

b)Latura subiectivă – Vinovăţia - intenţia directă sau indirectă. Excepţie –in cazul art. 189
- lipsirea de libertate la varianta agravată de la alin. 6 forma de vinovăţie este
praeterintenţia.
- Mobilul şi scopul - nu prezintă aspecte relevante.

VI. Forme – tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol dar este
sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate alin.1-4.

VII. Variante - Există variante agravate la: lipsirea de libertate în mod ilegal; violarea de
domiciliu; şantaj.

VIII. Aspecte procesuale – pentru unele din infracţiunile acestui capitol, în unele variante,
( spre exemplu art. 192 alin. 1. ) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă
a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

IX. Sancţiuni - este prevăzută de regulă pedeapsa închisorii, iar în unele cazuri (art. 192
alin. 1 şi art. 193) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii.

Întrebări:

1.Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal cu cea
de viol?

2.Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de libertate?

3.Care este elementul material al infracţiunii de sclavie?

4.Ce se înţelege prin „muncă obligatorie”?

26
5.Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de domiciliu?

6.Care este obiectul material al infracţiunii de violare de domiciliu?

7.Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare?

8.Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare?

9.Când se consumă infracţiunea de şantaj?

10. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj?

11. Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional?

12.Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violarea secretului


corespondenţei?

Speţe:
1.Inculpaţii , au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de bani pretins datorată
de aceasta. De aceea , au imobilizat-o şi au condus-o într-un loc părăsit, unde au legat-o cu
lanţuri la picioare de un par, au sunat-o apoi pe soţia acesteia, căreia i-au solicitat suma
respectivă în schimbul eliberării victimei. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? Sunt
întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj?

2.Numitul L.A. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său pentru perioada cât
urma să fie plecat în concediu. Inculpata a găsit în apartament cheile părţii vătămate care
locuia şi ea în acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. Folosind aceste
chei , inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate. Ce se va reţine
în sarcina sa?

3.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţat partea vătămată că dacă nu îi


va remite suma de 2000 lei o va denunţa la poliţie pentru săvârşire unei infracţiuni?

4.Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o casă la care a găsit


uşa de la intrare neasigurată?

5. În speţă, inculpatul, în urma unei neînţelegeri cu tatăl său l-a trântit pe patul din
bucătărie şi imobilizându-l prin apăsarea toracelui cu genunchiul, i-a legat mâinile şi

27
picioarele cu o bucată de sfoară, după care, astfel legat, l-a dus în pivniţă unde după
aproximativ o oră victima a decedat , moartea sa producându-se conform expertizei
medico-legale ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptură de splină,
produs prin comprimarea toraco-abdominală. Care va fi încadrarea juridică?

Teste grilă:
1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este
săvârşită:
a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei;
b) în timpul unei calamităţi;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.

2. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.):


a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial;
b) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenţa domiciliului în sensul legii
penale;
c) este incriminată în forma tentativei.

3. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.) va fi reţinută în variantă agravată atunci când este
săvârşită:
a) în timpul unei calamităţi;
b) prin folosire de calităţi mincinoase;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită.

4. La infracţiunea de şantaj (art. 194 C.pen.):


a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul pasiv nu a cedat
constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat;
b) tentativa nu este posibilă;
c) tentativa se pedepseşte.

5. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de
bani. A doua zi, în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului, V este
interceptată de organele de poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. În sarcina
făptuitorului se va reţine:
a) şantaj;
b) tâlhărie;
c) tentativă la şantaj.

6. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infracţiunea de:


a) lipsire de libertate în mod ilegal;
b) violarea secretului corespondenţei;
c) divulgarea secretului profesional.

28
Capitolul III:Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală

I.1.Obiectul juridic – este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la libertatea şi


inviolabilitatea vieţii sexuale. Obiectul juridic secundar – viaţa, integritatea corporală şi
sănătatea persoanei( în cazul unor modalităţi agravante, de ex.: violul urmat de moartea
victimei)
2. Obiectul material – nu are întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale
care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. Când faptele sunt comise prin utilizarea
violenţei fizice se poate discuta de un obiect material secundar – corpul persoanei.
II.1.Subiectul activ – de regulă prezintă unele circumstanţieri (de ex. : legate de sex în
cazul infr. de seducţie unde subiect activ poate fi doar o persoană de sex masculin, legate
de vârstă în cazul infr. de corupţie sexuală unde subiectul activ este un major,de calitatea
de rude în cazul infracţiunii de incest, ori legate de autoritatea sau influenţa pe care o
poate exercita asupra victimei în cazul infracţiunii de hărţuire sexuală sau agravanta
infracţiunii de viol.)
Violul este o infracţiune cu autor unic, coautoratul nefiind posibil, însă este posibilă
participaţia sub forma complicităţii sau instigării. Unele infracţiuni necesită o participaţie
naturală – de ex. incestul
- Subiectul pasiv – este uneori circumstanţiat în funcţie de sex( la infr. de seducţie
subiectul pasiv e o persoană de sex feminin), vârstă( în cazul infr. de act sexual cu un
minor, agravanta infr. de viol prevăzută în al.3,) , calitate de membru al familiei(în cazul
infr. de viol prev. de al.2b¹), calitatea de rudă(infr. de incest)
III. Locul şi timpul - nu prezintă relevanţă

IV. Situaţia premisă - nu prezintă relevanţă

V. Conţinutul constitutiv

a) Latura obiectivă - Elementul material – se realizează printr-o acţiune , de regulă act


sexual sau raport sexual.
Urmarea imediată – constă de regulă într-o încălcare a libertăţii
sexuale. La unele variante agravate se cere şi producerea unui rezultat , de exemplu în cazul
violului urmat de moartea victimei urmarea imediată trebuie să constea în moartea victimei.
Legătura de cauzalitate – rezultă de cele mai multe ori din
realizarea elementului material. In cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat,
legătura de cauzalitate trebuie stabilită.
b) Latura subiectivă –Vinovăţia : intenţia directă sau indirectă. In cazul unor
agravante(viol urmat de moartea victimei) forma de vinovăţie este praeterintenţia.
- Mobilul şi scopul: nu prezintă relevanţă

VI. Formele infracţiunilor: cu excepţia infracţiunilor de seducţie şi hărţuire sexuală, la


celelalte infracţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează.

VII. Variante – infracţiunile de viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală şi


corupţie sexuală, pe lângă variantele tip ale fiecărei infracţiuni, au şi mai multe variante

29
agravate. Elementele circumstanţiale se referă, fie la subiectul activ, fie la subiectul pasiv,
fie la gravitatea violenţelor etc.

VIII. Aspecte procesuale – pentru infracţiunea de viol, în varianta tip, acţiunea penală se
pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate; în cazul seducţiei, împăcarea
părţilor înlătură răspunderea penală.

VI. Sancţiuni – la infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este amenda alternativ cu


pedeapsa închisorii, pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii.

Întrebări:

1.Care este subiectul activ al infracţiunii de viol?

2.Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act sexual şi raport sexual?

3.Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un minor şi cea de viol?

4.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie?

5.Care este elementul material al infracţiunii de seducţie?

6. Care este conţinutul deciziei III/23.05.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie


(recurs în interesul legii) privind sfera de aplicare a infracţiunii de perversiune sexuală?

7. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală?

8. Care este conţinutul deciziei II/23.05.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie


(recurs în interesul legii) privind infracţiunea de incest?

9. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală?

Speţe:

1.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care , încercând să violeze victima , a izbit-o cu


capul de o piatră , iar aceasta a decedat?

2. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat dacă unul din ei a întreţinut acte
sexuale cu victima prin constrângere, iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată?

3. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii , persoană suferindă de o
atrofie musculară ,deci în imposibilitate de a se apăra, împotriva voinţei acesteia. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului ,având în vedere că victima, majoră, nu fusese înfiată de
inculpat, iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa?

4. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe , în scopul de a avea raport sexual cu


aceasta ,iar victima ,pentru a se apăra, s-a urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de

30
unde, dezechilibrându-se din cauza stării de temere în care se afla , a căzut şi a încetat din
viaţă. Ce se va reţine în sarcina acestuia?

5. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a întreţine raport sexual cu bunica


sa care locuia în aceeaşi casă?

Teste grilă:

1. La infracţiunea de viol (art. 197 C.pen.):


a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul;
b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia;
c) subiectul activ poate fi orice persoană, indiferent de sex.

2. Violul (art. 197 C.pen.) este în varianta agravată:


a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra;
b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală;
c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului.

3. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui act


sexual, reprezintă infracţiunea de:
a) viol;
b) viol în concurs cu lipsire de libertate;
c) viol în varianta agravată.

4. Violarea victimei urmată de uciderea ei pentru ca fapta să nu poată fi descoperită


reprezintă:
a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. 197 alin. 3 C.pen.);
b) infracţiunea de omor calificat (art. 175 lit. h C.pen.) – pentru a înlesni sau ascunde
săvârşirea unei infracţiuni);
c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat (art. 197 alin. 1 C.pen. + art.
175 lit. h) C.pen.).

5. Actul sexual cu un minor (art. 198 C.pen.) este în variantă agravată:


a) când minorul care nu a împlinit vârsta de 15 ani se afla în îngrijirea, ocrotirea,
educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) când fapta este săvârşită asupra minorului între 15-18 ani de tutore sau curator folosind
calitatea sa;
c) când fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.

6. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani atunci când acesta nu se opune reprezintă
infracţiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) perversiune sexuală;
c) viol.

31
TITLUL III : INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

I. Obiectul ocrotirii penale


1.Obiectul juridic – general - relaţiile sociale privind patrimoniul. Nu este ocrotit doar
dreptul de proprietate ci şi posesia şi detenţia.
- secundar –în cazul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori – viaţa
şi integritatea corporală în cazul infr. de tâlhărie şi a celei de piraterie.

2. Obiectul material –general - un bun mobil în cazul unor infracţiuni (furt, abuz de
încredere), un bun mobil sau imobil în cazul altor infracţiuni(distrugerea), un bun
imobil(tulburarea de posesie) sau o universalitate de bunuri(gestiunea frauduloasă)
- secundar - corpul persoanei în cazul infr. de tâlhărie şi
piraterie.
II. Subiecţii infracţiunii
1.Subiectul activ - este de regulă necircumstanţiat. Pot exista toate formele de
participaţie( coautorat, instigare,complicitate) cu excepţia infracţiunilor săvârşite din
culpă ( ex: distrugere din culpă)
2.Subiectul pasiv – este necircumstanţiat

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii - pot constitui elemente circumtanţiale :


noaptea, locul public în cazul infracţiunii de furt calificat, tâlhărie.

IV. Situaţia premisă - unele infracţiuni au situaţie premisă, de exemplu: tăinuirea, unde
situaţia premisă constă într-o faptă penală din care trebuie să provină bunul tăinuit;
infracţiunea de tulburare de posesie pentru existenţa căreia e necesar să existe un bun
imobil în posesia subiectului pasiv.

V. Conţinutul constitutiv

a) Latura obiectivă - elementul material – constă de regulă într-o acţiune (luarea


unui bun, distrugerea, inducerea în eroare,etc.) însă multe din infracţiunile din acest
titlu pot fi comise şi prin inacţiuni( furtul , înşelăciunea, însuşirea bunului găsit)
- urmarea imediată: constă în general în producerea unui
prejudiciu. Poate exista şi o urmare imediată secundară
constând în atingerile aduse sănătăţii, integrităţii corporale,
vieţii în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.
- legătura de cauzalitate – uneori rezultă din materialitatea
faptei (infr. de furt, distrugere), iar în alte cazuri trebuie
stabilită. (infr. de tâlhărie)

b) Latura subiectivă – forma de vinovăţie – cu excepţia infracţiunii de distrugere din


culpă unde forma de vinovăţie constă în culpă, restul infracţiunilor se comit cu
intenţie. În cazul unor agravante(art.211 al.3 C.pen.) forma de vinovăţie este
praeterintenţia.
- mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă

32
VI. Formele infracţiunilor - tentativa: este posibilă( cu excepţia infr. prevăzute de art.
219, ) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 208-212,215,215¹,217 şi
218. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată care pot atinge
un moment al epuizării.

VII. Variantele infracţiunilor - În cazul majorităţii infracţiunilor (art. 211, 212, 215,
215¹ C.pen.) pe lângă varianta tip sunt prevăzute şi variante agravate.

VIII. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni patrimoniale cum ar fi : art. 210 C.
pen. ( pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă); art. 213 C. pen. ( abuzul de
încredere); art. 214 C.pen. ( gestiunea frauduloasă), acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

IX. Sancţiuni – cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închisorii


iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii
(distrugerea,distrugerea din culpă, însuşirea bunului găsit, abuzul de încredere).

Întrebări:
1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?

2. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă?

3. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii de furt?

4. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane împreună” în cazul
infracţiunii de furt calificat?

5. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă” şi „substanţă narcotică” în cazul


infracţiunii de furt calificat?

6. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată”, „deghizată”,


„travestită”?

7.Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în imposibilitatea de a-şi


exprima voinţa sau de a se apăra?

8.Care este accepţiunea noţiunii de „loc public” în cazul infracţiunii de furt


calificat?

9. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de transport în comun


conform practicii existente în cazul infracţiunii de furt calificat?

10.Definiţi noţiunile de „efracţie”, „escaladare”, „folosirea fără drept a unei chei


adevărate ori a unei chei mincinoase”?

11. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau
identificare?

33
12. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere prealabilă (art. 210
Cod penal)?

13. Când trebuie exercitate violenţele în raport de sustragerea bunului pentru a


putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie?

14. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei şi
cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării?

15. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de tâlhărie?

16. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de piraterie?

17. Care este subiectul material al infracţiunii de abuz de încredere?

18. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încredere?

19. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă?

20. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune?

21. Care este urmarea imediată a infracţiunii de înşelăciune?

22. Care este conţinutul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în
interesul legii) privind înşelăciunea prin cecuri?

23. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunile de abuz de


încredere, gestiune frauduloasă şi delapidare?

24. Care este elementul material al infracţiunii de delapidare?

25. Care este conţinutul deciziei III/2.12.2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
(recurs în interesul legii)?

26. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt şi cea de însuşirea
bunului găsit?

27. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere?

28. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art.217 C.p.) şi cea de
distrugere calificată (art.218 C.p.) şi între infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din
culpă (219)?

29. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie?

30. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire?

Speţe:

34
1.Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor , în vârstă de 13 ani, sustragerea unui
portofel din poşeta persoanei vătămate acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său
– reprezintă infracţiune?

2.Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul de înmatriculare a unui autovehicul?

3.După desfacerea căsătoriei inculpata a continuat să locuiască împreună cu fostul soţ -


parte vătămată în proces – pentru a îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie . Aceasta a
înstrăinat bunuri personale ale părţii vătămate fără acordul acesteia. Ce se poate reţine în
sarcina inculpatei?

4.Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a sustrage bunuri din camera de hotel
unde este cazat?

5.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de victima unei agresiuni săvârşită
de altă persoană şi, profitând de faptul că aceasta se afla la pământ, i-a smuls ceasul de la
mână?

6.Cum va fi încadrată fapta de a ataca un poliţist aflat în urmărirea autorilor unor furturi şi
de a – l lovi cu parul peste mâna în care avea pistolul cu care încerca să se apere de
agresor , cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor ?

7.Fapta inculpatului care, primind în custodie , pe baza unui proces - verbal , de la


executorul judecătoresc , anumite bunuri proprietatea persoanei vătămate , refuză să le
restituie acesteia, reprezintă infracţiune?

8. Inculpatul, muncitor într-o echipă de fierari betonişti a fost tolerat să doarmă alternativ,
timp de aproximativ 6 luni, în una din cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti
, în care era cazată echipa din care făcea parte. Cum va fi încadrată fapta sa de a fi sustras
într-o noapte , pe când se afla spre a dormi într-una din acele încăperi,diverse obiecte şi
sume de bani aparţinând muncitorilor din ambele camere?

9. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi însuşi un obiect uitat de un
călător în autovehiculul condus de el?

10.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă din rastelul aflat în faţa unui
magazin şi a circulat cu ea până într-o comună învecinată ,iar apoi, în loc să o restituie
părţii vătămate, a depus-o drept garanţie pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani?

11. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garderobieră prin atribuirea


calităţii de depunător al unor haine pentru care s-a eliberat fisă , pierdută de depunătorul
real şi găsită de inculpat?

12. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o agenţie „Loto” un loz falsificat ,
ulterior constatat nevalabil în cadrul operaţiei de omologare?

13.Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului care a scos în mod


repetat sume de bani din încasările zilnice , dintre care pe unele le-a cheltuit, iar pe altele
le-a ascuns în magazie?

35
14. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă, după ce a cumpărat unele bunuri
sustrase de la autorii furtului , s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători,iar
apoi, în baza acestei promisiuni, autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri
sustrase ulterior de ei, dăruindu-i unele bunuri furate?

Teste grilă:
1. Prin infracţiunea de furt:
a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare;
b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nici o împrejurare;
c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului bunului mobil.

2. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material:


a) imobilele prin destinaţie;
b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius);
c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).

3. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când:


a) bunul în cauză aparţine făptuitorului;
b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana vătămată;
c) bunul în cauză fusese pierdut.

4. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă:


a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început, dar ea nu a fost dusă până la
capăt;
b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile, fiind prins imediat după sustragere;
c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază, dar nu reuşeşte să treacă de
paznic.

5. Înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:


a) doar dacă au valoare economică;
b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;
c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.

6. În cazul inculpatei care, neprimind chiria de la partea vătămată, i-a luat acesteia, fără
consimţământul ei, o bluză, afirmând că i-o va restitui când va primi chiria, instanţa
supremă a decis că:
a) fapta constituie infracţiunea de furt, deoarece făptuitorul ştie că ia un bun fără
consimţământul posesorului său;
b) fapta reprezintă infracţiunea de furt, deoarece nimeni nu-şi poate face dreptate singur;
c) fapta nu constituie furt, deoarece lipseşte scopul însuşirii pe nedrept.

7. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două persoane şi sustrage bunuri
aparţinând amândurora încadrarea juridică va reţine:
a) două infracţiuni de furt;
b) o infracţiune de furt;
c) o infracţiune de furt în formă continuată.

36
8. Fapta şoferului de taxi care, deşi observă că partea vătămată coboară din maşină fără să-
şi recupereze un bun depus pe bancheta din spate nu o atenţionează, iar ulterior îşi
însuşeşte bunul respectiv, reprezintă infracţiunea de:
a) însuşirea bunului găsit ( art. 216 C.pen.);
b) furt (art. 208 C.pen.);
c) furt calificat (săvârşit într-un mijloc de transport în comun – art. 209 alin. 1 lit. f
C.pen.).

9. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie reprezintă:


a) furt calificat, săvârşit în public (art. 209 alin. 1 lit. e) C.pen.);
b) furt calificat, săvârşit într-un mijloc de transport în comun (art. 209 alin. 1 lit. f)
C.pen.);
c) furt simplu, întrucât autobuzul, neavând nici un călător şi fiind oprit, nu servea ca
mijloc de transport în comun.

10. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă:


a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public dacă bunul se afla într-o cameră de
hotel;
b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de transport în comun dacă
sustragerea are loc într-un taxi;
c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public dacă fapta are loc într-un magazin
deschis, dar în care nu se află nici un cumpărător.

11. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. 211 C.pen.):


a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte;
b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat;
c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra.

12. Tâlhăria este o infracţiune:


a) complexă;
b) de obicei;
c) simplă.

13. În cazul infracţiunii de tâlhărie:


a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau de neputinţă a victimei de a
se apăra ori de a-şi exprima voinţa;
b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice;
c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod obligatoriu cea care suferă
prejudiciul patrimonial.

14. În cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă, atacă victima, unul
săvârşind acte de violenţă, iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făptuitori şi infracţiunea de
tâlhărie pentru celălalt;

37
b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de
tâlhărie pentru celălalt făptuitor;
c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie.

15. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, ameninţând-o cu un cuţit şi victima
se conformează, încadrarea juridică va fi:
a) şantaj (art. 194 C.pen.);
b) ameninţare (art. 193 C.pen.);
c) tâlhărie (art. 211 C.pen.).

16. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul unui autoturism, a lua
acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el, urmată de restituirea autoturismului după
numai o zi:
a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.

17. Însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, reprezintă:
a) furt;
b) însuşirea bunului găsit;
c) abuz de încredere.

18. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 213 C.pen.) în cazul în care
făptuitorul îşi însuşeşte:
a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.E.C. pe numele proprietarului;
b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o
excursie, un bilet la spectacol etc.).

19. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este:


a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul;
b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ;
c) existenţa unui act translativ de proprietate.

20. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat
cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie infracţiunea de:
a) furt;
b) gestiune frauduloasă;
c) abuz de încredere.

21. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este:


a) doar un bun mobil;
b) doar o sumă de bani;
c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile.

38
22. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă” poate fi:
a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică;
b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea altei persoane.

23. La infracţiunea de înşelăciune (art. 215 C.pen.) urmarea imediată constă:


a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei;
b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei;
c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

24. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de nume sau calităţi mincinoase
ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals, uz de fals, falsul privind identitatea etc.);
b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals, fără aceste elemente circumstanţiale
neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma agravată prevăzută la
art. 215 alin. 2 C.pen.;
c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune complexă.

TITLUL V: INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII

I.1.Obiectul juridic - general : ocrotirea relaţiilor privind autoritatea.


- secundar: unele incriminări ocrotesc în subsidiar libertatea ,
integritatea fizică şi sănătatea persoanei ( de ex: în cazul infr. de ultraj)

2. Obiectul material – există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este
ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea ( de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art.
242 C.pen. obiectul material constă în înscrisuri –dosare, registre, documente) sau unei
persoane ce reprezintă autoritatea (de exemplu în cazul infracţiunii de ultraj obiectul
material constă în corpul persoanei).

II. Subiecţii infracţiunii


Subiectul activ – este de regulă necircumstanţiat . Pot exista şi excepţii: în cazul
infracţiunii prev. de art. 243 al.2 şi 244 al.2 subiectul activ este custodele, iar la 242 al.3
este funcţionarul public.
Subiectul pasiv – principal: instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată.
- secundar – în general necircumstanţiat. La infracţiunea de ultraj
subiectul pasiv este funcţionarul public ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Iar la
infr. prev. de art. 239¹ subiectul pasiv este format din: soţul, copiii sau părinţii unui
judecător, procuror, poliţist, jandarm ori militar.

39
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă

IV. Situaţia premisă - Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă .De exemplu în
cazul infr. prev. de art. 236 – existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii
de stat.
V. Conţinutul constitutiv
a)Latura obiectivă - elementul material –se realizează de regulă printr-o acţiune
- urmarea imediată - starea de pericol pentru autoritate. La
unele infracţiuni există şi urmarea imediată secundară – de
exemplu la infracţiunea de ultraj aceasta consta într-o
vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii.
- legătura de cauzalitate - trebuie stabilită în cazul
infracţiunilor de rezultat(infr. de ultraj) sau rezultă ex re în
cazul infracţiunilor de pericol.

b)Latura subiectivă – formele de vinovăţie – intenţie directă sau indirectă. Excepţie


face 242 unde una din variante (al.2) poate fi comisă şi din culpă.
- mobilul şi scopul – nu interesează pentru calificarea juridică.

VI. Forme - tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor dar este sancţionată
doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 242 al.1 C. pen. Infracţiunea prevăzută de
art. 241 C. pen. îmbracă forma continuă, celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma
continuă. Majoritatea infracţiunilor prezintă două sau mai multe modalităţi normative.

VII.Variante: unele infracţiuni prezintă variante agravante( art.250, art.254,etc.)

VIII. Sancţiuni – pedeapsa închisorii . La unele infracţiuni (art. 243, 244, 242. al.2,
241al.1,2) pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii.

Întrebări :
a. Care sunt însemnele României?
b. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj?
3. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj?

4.În ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale?


5.În ce constau formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau semne
distinctive?
6.Care este obiectul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de
înscrisuri?
7.Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii?
8.Care est cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru?

40
Speţe

1. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în


aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa ,cu menţiunea că poliţistul se afla în afara
orelor de program , într-un loc ce nu avea contingenţă cu sarcinile sale de serviciu, dar care
a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist?

2. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sustragere de sub sechestru dacă a


vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea
sechestrului însă această hotărâre nu a fost pusă în executare?

3. Inculpatul a sustras intr-un mijloc de transport în comun un telefan mobil de la partea


vătamat. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului s-a urmeze la
secţia de poliţie. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei, încercând să scape. Ce se va
reţineîn sarcina sa?

Teste grilă:

1. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, dar care şi-a depăşit atribuţiile de
serviciu, reprezintă infracţiune de:
a) ultraj;
b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe;
c) lovire sau alte violenţe.

2. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea după ce a sustras
un bun reprezintă infracţiune de:
a) ultraj;
b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie;
c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt.

3. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C.pen.) are ca element
material în varianta tip:
a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o instanţă
de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie, ori împiedicarea în orice mod ca un
înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta;
b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se
află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte
unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen.;

41
c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice, de
drept public sau privat, dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru
subiectul pasiv.

4. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune:


a) de pericol;
b) de rezultat;
c) complexă.

5. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă


infracţiunea de:
a) sustragere de sub sechestru (art. 244 C.pen.);
b) furt (art. 208 C.pen.);
c) furt (art. 208 C.pen.) în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în formă
agravată (art. 244 alin. 2 C.pen.).

TITLUL VI: INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR


ACTIVITĂŢI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITĂŢI
REGLEMENTATE DE LEGE

Acest titlu este format din patru capitole:


Cap. I: Infarcţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul
Cap.II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei
Cap. III. : Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate
Cap. IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi
reglementate de lege

Vom face o analiză a infracţiunilor cuprinse în primele două capitole .

CAPITOLUL I: INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN


LEGĂTURĂ CU SERVICIUL

I.1.Obiectul juridic :- generic : ocrotirea relaţiilor de serviciu sau buna desfăşurare a


atribuţiilor de serviciu.
- subsidiar – mai sunt şi alte valori ocrotite. De exemplu în cazul infr.
prev. de art. 248C. pen. sunt ocrotite şi relaţiile patrimoniale.

42
2. Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material . Excepţie: infr.
prev de art. 252 C. Pen. – documentul ce constituie secret de stat.

II. Subiecţii infracţiunii


1.Subiectul activ – de cele mai multe ori este calificat – funcţionarul sau funcţionarul
public. Excepţie: la infracţiunile de dare de mită şi trafic de influenţă subiectul activ e
necircumstanţiat, poate fi oricine.
Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie.
2.Subiectul pasiv –principal: este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul.
-secundar(adiacent) - persoana fizică lezată de săvârşirea
infracţiunii –(exemplu: infr. prev. de art. 246, 247C.pen.)

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă

IV. Situaţia premisă - preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată
săvârşirea faptei.

V. Conţinutul constitutiv

a)Latura obiectivă - elementul material – constă într-o acţiune sau inacţiune care
aduc atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. La
unele infracţiuni există o cerinţă esenţială ataşată elementului material,( de ex. la art.
252 C. pen. fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului. )
- urmarea imediată - cele mai multe infracţiuni au ca efect
producerea unei stări de pericol dar sunt şi unele infracţiuni de
rezultat - art. 248, 248¹, 249 C. pen. unde rezultatul trebuie să
constea în producerea unei tulburări însemnate bunului mers
al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care
se referă art. 145 c. pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia.
- legătura de cauzalitate - trebuie stabilită în cazul
infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul
infracţiunilor de pericol.

b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – intentie directă sau indirectă. La infr. prev.
de art. 249 şi 252 C.pen. forma de vinovăţie este sub forma culpei.

- mobilul şi scopul – infr. prev. de art. 247 C.Pen. trebuie să fie


determiată de un mobil - ura sau desconsiderarea pe motiv de sex, religie,
naţionalitate,etc.

VI. Formele infracţiunilor - tentativa nu se sancţionează şi nu este nici posibilă la


infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. Cele mai multe din infracţiuni pot fi
comise în formă continuată.

VII. Variante - la unele infracţiuni există variante agravante ( ex. art.254 C.pen.)

43
VIII.Aspecte procesuale – acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar în cazul
infracţiunilor prevăzute de art. 252, 254, 257competenţa în primă instanţă aparţine
tribunalului.
IX. Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. La infr. prev. de art. 249
al.1 şi 250 al.1,2 şi 3C.pen. pedeapsa inchisorii este alternativă cu cea a amenzii.

Intrebări:

1. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor


persoanelor?
2. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu prin îngrădirea
unor drepturi?
3. Care este elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra
intereselor publice?
4. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu?
5. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă?
6. În ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau alte violenţe şi cea de
purtare abuzivă?
7. Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de
stat (art.252C. pen.) şi cea de divulgarea secretului care periclitează
siguranţa statului(art. 169C.pen.)?
8. Cine este subiect activ al infracţiunii de luare de mită?
9. În ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită?
10. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită?
11. În ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şi infracţiunea de
primire de foloase necuvenite?
12. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite?
13. Care este subiectul activ al infracţiunii de trafic de influenţă?
14. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de
înşelăciune?

Speţe:

1.Inculpatul, maistru într-o brigadă a unei cooperative de construcţii şi instalaţii , a cerut şi


primit lunar, în baza unei înţelegeri prealabile ,de la muncitorii care lucrau în această

44
brigadă, diferite sume de bani ,reprezentând o cotă din veniturile realizate de ei peste
salariul tarifar ,pentru a fi folosite la procurarea unor cadouri oferite persoanelor din afara
unităţii ce asigurau aprovizionarea cu materii prime şi materiale indispensabile efectuării
lucrărilor şi implicit încasării salariilor. S-a reţinut în sarcina acestuia infracţiunea de luare
de mită.Este corectă încadrarea juridică?

2. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor , membru al comisiei de bacalaureat şi


examinator în cadrul acelei comisii , de a fi primit de la două din persoanele ce s-au
prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani , în scopul de a le asigura reuşita
la acel examen?

3.Este corectă reţinerea art. 41 al.2 C.pen. pentru inculpatul condamnat pentru infracţiunea
de luare de mită, reţinându-se că foloasele promise au fost date ulterior în rate?

4.Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie de bomboane pentru a-i
elibera o adeverinţă?

5. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani
lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr?

6. La data de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de
gresie . În urma cercetărilor efectuate, organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul
faptei este A. D. În cursul cercetărilor acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut
sustrage gresia deoarece l-a mituit pe paznic pentru a nu interveni. Inculpatul a fost trimis
în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. In
culpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de
înlăturare a răspunderii penale întrucât a denunţat fapta. Poate fi reţinută această apărare?

Teste grilă:

45
1. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prezintă consecinţe deosebit
de grave şi dacă:
a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de
stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen. sau o pagubă
patrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard lei;
b) se cauzează un prejudiciu de cel puţin 1 miliard lei;
c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se
referă art. 145 C.pen. o pagubă mai mare de 2 miliarde lei.

2. “Neglijenţa în serviciu” (art. 249 C.pen.) se săvârşeşte:


a) numai din culpă;
b) numai cu intenţie;
c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.

3. Infracţiunea de purtare abuzivă:


a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe;
b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. 180 C.pen.);
c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare corporală şi vătămare corporală gravă.

4. În cazul infracţiunii de “luare de mită” (art. 254 C.pen.) folosul injust:


a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii;
b) poate consta într-un împrumut;
c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pentru cel mituit.

5. Elementul material al infracţiunii de “luare de mită” (art. 254 C.pen.) poate consta în:
a) darea de bani ori alte foloase;
b) promisiunea sau oferirea de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase.

6. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mită de a săvârşi această faptă este:
a) o cauză de nepedepsire;
b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei;
c) o cauză de reducere a pedepsei.

7. La infracţiunea de “dare de mită” (art. 255 C.pen.) elementul material al faptei:


a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
c) se poate săvârşi fie anterior, fie ulterior efectuării sau nefectuării actului de serviciu.

CAPITOLUL II: INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI

46
1.Obiectul juridic :- generic : relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei
- secundar – alte valori ocrotite. În cazul infr. prev. de art. 271C. pen.
sunt ocrotite integritatea fizică si psihică precum şi libertatea persoanei iar prin art. 260,
259 şi 266 este ocrotită libertatea persoanei

2. Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material. Când sunt


apărate alte valori – viaţa , itegritatea fizică şi psihică , obiectul material poate consta în
corpul persoanei(ex.art.267, 267¹ C. pen.). Infracţiunea prev. de art. 272C. pen. are
totdeauna obiect material - înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă
sau alt organ de jurisdicţie.

II. Subiecţii infracţiunii


1.Subiectul activ – de regulă este necircumstanţiat.La unele infracţiuni subiectul
trebuie să fie calificat – martor, expert, interpret pentru infracţiunile prev. de art. 260C.
pen.; funcţionarul public pentru art. 263 C. pen.; persoană aflată în stare de reţinere sau
deţinere pentru art. 269 C. pen.
Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor.
2.Subiectul pasiv –principal: statul prin organul judiciar a cărei activitate a fost
împiedicată.
- secundar(adiacent) - persoana fizică ce suportă consecinţele
neînfăptuirii justiţiei – art. 259, 260, 261, 261¹, 266, 267, 267¹ C. pen.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă

IV.Situaţia premisă - majoritatea infracţiunilor presupune existenţa unei situaţii premisă:


existenţa unei cauze civile, penale sau disciplinare in cazul art. 260, 261; existenţa stării de
reţinere sau deţinere pt. art. 269, 270 C. pen.

V. Conţinutul constitutiv

a)Latura obiectivă - elementul material – constă de regulă într-o acţiune, dar poate
consta şi în inacţiuni ( art.262, 263, 265) .
- urmarea imediată - principală- constă în punerea în
primejdie a bunei funcţionări a justiţiei . La unele infracţiuni
alături de urmarea imediată principală se poate produce şi o
urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă unui subiect
pasiv secundar( art. 267, 267¹)
- legătura de cauzalitate - trebuie dovedită în cazul
infracţiunilor de rezultat şi rezultă ex re în cazul infracţiunilor
de pericol.

b)Latura subiectivă – formele de vinovaţie – de regulă forma de vinovăţie este intenţia.


Există infracţiuni unde vinovăţia poate consta atât în intenţie cât şi în culpă –art. 262,
263, 265 C. pen.

- mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă

47
VI. Forme - tentativa e pedepsită în cazul infr. prev. de art. 261¹, 267¹,270 al.1, 2,3.
Innfracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a putea îmbrăca
forma tentativei.Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă
continuată. Infracţiunea prevăzută de art. 266 este continuă.

VII. Variante:cele mai multe infracţiuni au variante agravante (art. 259, 266,267¹,etc.)

VIII: Aspecte procesuale: acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu


IX.Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. La unele infracţiuni pedeapsa
închisorii este alternativă cu cea a amenzii.În cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze
de nepedepsire- art. 260al.1, 262 al.2,3 sau de reducere a pedepsei – art. 259 al.3, 260 al.3
C.pen.

Intrebări:

1.Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase”?

2.Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii „denunţare calomnioasă”?

3.Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă?

4.În ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă?

5.Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă şi


cea de tentativă la mărturia mincinoasă?
6.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicarea participării la proces?

7.Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţarea unor infracţiuni(art. 262C.pen) şi


cea de nedenunţare (art. 170C.pen) ?
8.Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii „omisiunea sesizării organelor
judiciare”?

9.Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea infractorului?

10.Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infractorului şi cea de tăinuire?

11.În ce constă diferenţa între infracţiunea de „omisiunea de a încunoştiinţa organele


judiciare” şi cea de „omisiunea sesizării organelor judiciare”?

12.Care este elementul material al infracţiunii de arestare nelegală şi cercetare abuzivă?

13.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente?

14.Cine este subiectul activ al infracţiunii de tortură?

15.Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea de purtare abuzivă?

48
16.Care este elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă?

17.Care este diferenţa între infracţiunea de supunerea la rele tratamente (art.267C.Pen.) şi


cea de represiune nedreaptă(art. 268C.pen) ?

18.Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare?

19.Care este subiectul activ la infracţiunea de înlesnirea evadării?

20.Care este elementul material al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti?

21.Care este elementul material al infracţiunii de reţinerea sau distrugerea de înscrisuri


(art.272C.pen.) ?

Speţe :

1. S-a reţinut în fapt că, în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei
infracţiuni de tâlhărie, când i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată,inculpatul a
mototolit-o şi a rupt-o ,spunând că nu corespunde adevărului. Parchetul a reţinut pentru
această faptă în sarcina inculpatului pe lângă infracţiunea de tâlhărie şi pe cea sustragere
sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 242 C. pen.Este corectă încadrarea juridică?

2.S-a reţinut în fapt că inculpata a împiedicat pe partea vătămată să folosească un teren


asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase
definitive şi pe executorul judecătoresc să pună în executare această hotărâre,fără a folosi
violenţe sau ameninţări. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând
violenţe sau ameninţări fapta nu reprezintă infracţiune. Este corectă soluţia?

3.S. C. a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere, fiind cercetat penal. In
cadrul audierilor, martorul B.F. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, arătând că
în realitate el a condus autoturismul la acea dată. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui
B.F.?

4.În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte
infracţiuni întrucât iniţial a avut în acest dosar , anterior extinderii penale, calitatea de
martor şi în această calitate a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului. Este corectă
încadrarea juridică?

5.Inculpatul P.A. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă ,


reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui
minor pentru a-l determina să recunoască săvârşirea unui furt. Inculpatul s-a apărat, arătând
că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni deoarece nu s-a acţionat
cu intenţia de a obţine declaraţii şi la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru
procesual , împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală. Ce ar trebui să decidă
instanţa?

Teste grilă:

49
1. În cazul “denunţării calomnioase” (art. 259 C.pen.) învinuirea mincinoasă:
a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sancţiune disciplinară;
b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii;
c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni.

2. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau, în toate cauzele,


înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase,
reprezintă o cauză de:
a) impunitate;
b) reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.;
c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.

3. Subiect activ al infracţiunii de “mărturie mincinoasă” este:


a) doar martorul;
b) martorul sau persoana care încearcă să-l determine pe martor să dea declaraţii
mincinoase;
c) martorul, expertul sau interpretul.

4. Încercarea de a determina o persoană, prin corupere, să dea declaraţii false într-o cauză
în care are calitatea de martor reprezintă:
a) instigare la mărturie mincinoasă;
b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă;
c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

5. Infracţiunea de “încercare de a determina mărturia mincinoasă”:


a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune;
b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea declaraţii mincinoase;
c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere.

6. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263 C.pen.) se poate comite din punct de
vedere al vinovăţiei:
a) numai cu intenţie;
b) numai din culpă;
c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.

7. Ajutorul dat făptuitorului, în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii
faptei, pentru zădărnicirea urmăririi penale, a judecăţii sau a executării pedepsei,
reprezintă infracţiunea de:
a) favorizarea infractorului;
b) tăinuire;
c) complicitate la acea infracţiune.

50
TITLUL VII : INFRACŢIUNI DE FALS

Acest titlu cuprinde trei capitole:


- Cap.I - Falsificarea de monede, timbre, sau alte valori
- Cap II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de
marcare
- Cap . III – Falsuri în înscrisuri
Vom analiza în continuare infracţiunile din acest titlu:

1.Obiectul juridic :- relaţiile sociale rezultate din încrederea publică în veridicitatea


lucrurilor, entităţilor (înscrisuri, monede, timbre, instrumente de autentificare,etc.) care au
legal însuşirea de a face probă.

2. Obiectul material – în cazul falsurilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea


falsificată(monedă, titlu de valoare, înscris)reprezintă produsul infracţiunii de falsificare şi
nu obiectul material al acestei infracţiuni
- în cazul fasificării prin alterare entitatea
falsificată(înscris,monedă,etc.) constituie şi produsul dar şi obiectul material al infracţiunii .

II. Subiecţii infracţiunii


1.Subiectul activ – poate fi oricine. Pot exista şi excepţii:în cazul infracţiunii de fals
intelectual subiectul activ este funcţionarul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Participaţia este posibilă la toate infracţiunile.

2.Subiectul pasiv –principal: instituţia sau organizaţia care a emis moneda, titlul de
valoare, înscrisul,etc.
- eventual - persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce
efecte juridice; care a fost indus în eroare prin intermediul monedei , a titlului de
valoare falsificat, a înscrisului,etc..

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă

IV. Situaţia premisă - preexistenţa unei stări de fapt sau de drept care să justifice
întocmirea unui înscris fals,(in cazul falsului în înscrisuri)sau existenţa unei valori
adevărate care să servească drept şablon (în cazul falsului de monedă sau a falsificării
instrumentelor de autentificare.)

V. Conţinutul constitutiv

a)Latura obiectivă - elementul material – se realizează prin acţiuni de alterare a


adevărului săvârşită în orice mod (material,scriptic, oral) cărora le sunt ataşate cerinţe
esenţiale (posibilitatea de a produce de efecte juridice în cazul falsului în înscrisuri , să
fie vorba de o monedă sau valoare în cazul falsului de monedă, etc.)
- urmarea imediată - constă într-o stare de pericol
- legătura de cauzalitate - de cele mai multe ori rezultă „ex
re”

b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – este intenţia.

51
- mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă

VI. Forme - tentativa este posibilă şi în general se sancţionează , cu excepţia infr .


prev. de art. 285, 287, 291, 292, 293, 294 C.pen.

VII. Aspecte procesuale: Actiunea penală se pune în mişcare din oficiu iar
competenţa de soluţionare în primă instanţă aparţine judecătoriei.
VII.Variante : la unele infracţiuni există variante agravante (art.282, art.288)
IX. Sancţiuni: amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii.

Întrebări :
1) Care este diferenţa între infracţiunea de falsificare de monedă (art. 282C.
pen.) în varianta falsificare de cecuri şi infracţiunea de înşelăciune prin
cecuri(art. 215 al.4 C.pen.) ?
2) Care este elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri
oficiale?
3) Cine este subiect activ al infracţiunii de fals intelectual?
4) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată?
5) În faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă pentru a fi în prezenţa infracţiunii
prevăzute de art. 292 C.pen.?
6) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea?

Speţe:

1.Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de
poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane pe care lipise propria fotografie?

2.Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui


certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie
infracţiune?

3.Cum poate fi încadrată fapta cetăţeanului care, după ce a cumpărat de la un cetăţean


străin 10 bancnote a câte 20 de dolari falsificate , dându-şi seama că sunt false le-a pus în
circulaţie?

52
4.Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se
atesta în mod nereal că o anumită persoană este salariat al băncii , confirmând astfel
conţinutul fals al acesteia , deşi ştia care este adevărul?

5.Se poate reţine vreo infracţiune pe lângă cea de furt calificat în sarcina inculpatului care,
fiind surprins de poliţie sustrăgând bunuri a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de
naştere şi alte nume ale părinţilor, însă a indicat în mod corect numele său?
6.Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care, mergând la centrul de achiziţii
al unei societăţi comerciale pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu , care provenea
din furt şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă?

7.Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care în cadrul unui schimb de valută
remite celeilalte persoane, contra unei sume în lei, o sumă în dolari formată din mai multe
bancnote fasificate?

8.Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai
multe borderouri de achiziţii animale pe care le-a prezentat băncii pentru a justifica
destinaţia unui împrumut. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

9.Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei
societăţi comerciale cu răspundere limitată prin ştersături şi adăugiri, acte ce au fost
folosite la întocmirea evidenţelor contabile?

10.Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a
întocmit facturi nereale de livrare a unor mărfuri pentru a acoperi lipsuri din gestiune?

11. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat o cerere de chemare în judecată


având ca obiect modificarea unui titlu de proprietate , cerere în care afirma că defunctul nu
are alţi moştenitori , deşi cunoştea că există moştenitori?

Teste grilă:

1. Subiect activ al infracţiunii de “fals material în înscrisuri oficiale” poate fi:


a) orice funcţionar;
b) doar funcţionarul public;
c) orice persoană.

2. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.pen.):
a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;
b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice;
c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.

3. În cazul infracţiunii de “fals intelectual”:


a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului;
b) alterarea priveşte conţinutul actului;
c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului.

53
4. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi:
a) doar un înscris oficial;
b) doar un înscris sub semnătură privată;
c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.

5. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă, atât în numele său, cât şi în
numele soţiei sale de care era despărţit, după care a depus cererea la primărie, constituie:
a) fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu uz de fals;
b) fals în înscrisuri sub semnătură privată;
c) fals intelectual.

6. Încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare
sau identificare spre a fi folosit fără drept poate reprezenta infracţiunea de:
a) fals în declaraţii;
b) fals privind identitatea;
c) uz de fals.

7. Subiectul activ al infracţiunii de “fals în declaraţii” este:


a) martorul, expertul sau interpretul;
b) persoana care face în public declaraţii calomnioase;
c) orice persoană, capabilă să facă declaraţii producătoare de consecinţe juridice.

54
55

You might also like