Professional Documents
Culture Documents
Facultatea de Drept
DREPT PENAL
- PARTEA SPECIALĂ -
1
INTRODUCERE LA EXPLICAŢIILE TEORETICE ALE PĂRŢII
SPECIALE
Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară
trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate la disciplina Drept penal – parte generală.
Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a
oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială.
1.Obiectul juridic
Fiecare infracţiune are : - un obiect juridic generic - comun unui grup de infracţiuni (din
acelaşi titlu de exemplu)
- un obiect juridic special (propriu) – specific fiecărei
infracţiuni
2. Obiectul material
Prin obiect material se înţelege o entitate materială asupra căreia se îndreaptă actul
de conduită şi prin care se exprimă ( se materializează) valoarea ocrotită. Sunt fapte
prevăzute de legea penală a căror săvârşire este îndreptată asupra unui bun, asupra corpului
unei persoane, asupra unui animal, etc. De regulă, infracţiunile de rezultat au obiect
material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au.
1. Subiectul activ al infracţiunii este acea persoană care săvârşeşte în mod nemijlocit
o faptă penală sau care participă la săvârşirea acesteia.
- este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă, din
contră, trebuie să îndeplinească o anumită activitate, să aibă o anumită calitate ( funcţionar,
militar, cetăţean român, etc.) , adică să fie calificat ( circumstanţiat ).
- este de asemenea important de precizat dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori
sau dacă dimpotrivă este susceptibilă a fi realizată de un autor unic ( in persona propria)
–ex: mărturia mincinoasă.
2
2. Subiectul pasiv al infracţiunii ( persoană vătămată ) este acea persoană, fizică sau
juridică, reprezentantă a valorii ocrotite, care suferă un rău ( o vătămare ) prin
comiterea faptei.
- este important de stabilit dacă subiectul poate fi orice persoană sau doar una care are
o anumită calitate , dacă este calificat (ex: ultrajul)
– timpul şi locul pot constitui un element esenţial pentru infracţiune (ex: timp de
război în cazul infracţiunii de trădarea prin ajutarea inamicului)
intenţia indirectă
3
VI . Formele infracţiunii – actele preparatorii
- tentativa
- consumarea
- epuizarea
- variante agravate
1. Obiectul juridic - infracţiunile din acest titlu au ca obiect juridic general statul român
împreună cu atributele sale fundamentale stabilite prin Constituţie sau, altfel spus, relaţiile
sociale privind ocrotirea şi apărarea siguranţei statului.
Siguranţa statului priveşte toate valorile sociale a căror apărare asigură existenţa României
ca stat: suveranitatea, independenţa, şi unitatea statului,integritatea teritorială, ordinea
constituţională.
4
II. Subiecţii
1.Subiectul activ - la cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ este
necircumstanţiat, la unele infracţiuni însă el este calificat, absenţa calităţii pretinse în textul
de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu:
- la infracţiunea de trădare , in cele trei modalităţi legislative( art.155, art. 156;
art.157C.pen.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în
România,
- la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra statului, calitatea autorului este
aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul României.
- la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa statului,
calitatea autorului este aceea de funcţionar.
Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în
participaţie: coautorat, instigare, complicitate.
Unele infracţiuni necesită pentru existenţă o pluralitate de făptuitori, ex:complotul,
subminarea puterii de stat.
2.Subiectul pasiv – la toate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv
principal este statul. In cazul art. 171 C.pen. „ infracţiuni contra reprezentantului unui stat
străin’’, există un subiect pasiv secundar – reprezentantul unui stat, iar in cazul infracţiunii
prev. De art. 160 C.pen. „atentatul care pune în pericol siguranţa statului” – o persoană care
îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă.
III. Locul şi timpul – în general nu prezintă relevanţă însă pot exista şi excepţii – în cazul
infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război.
Timpul determină, de fapt, în această ipoteză, o situaţie premisă.
De regulă, infracţiunile contra siguranţei statului nu implică existenţa unei situaţii premise.
Există şi unele excepţii, cum ar fi: art. 156 C.pen., unde situaţia premisă este dată de o
condiţie de timp, cum s-a arătat anterior, preexistenţa stării de război; art.157 C.pen., unde
este necesară preexistenţa secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaţia premisă constă
în săvârşirea anterioară a vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165, 166¹ şi
167 C. pen.
V. Conţinutul constitutiv
a) Latura obiectivă
5
În cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare-ex.: în
cazul infr. prev. de art.160 C.pen. atingerea adusă vieţii, integrităţii corporale sau
sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.
b) Latura subiectivă
VII. Variante : cele mai multe infracţiuni prezintă pe lângă configuraţia tipică şi variante
agravate
IX Sancţiuni
– pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre, de regulă pedeapsa
detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, la care se asociază, de regulă,
pedeapsa complementară
- în cazul tăinuirii şi favorizării săvârşite de soţ sau o rudă apropiată limitele pedepselor
prevăzute pentru tăinuire şi favorizare se reduc la jumătate.
6
Întrebări:
6. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat care pune în pericol
securitatea statului?
8. Care este diferenţa între expresiile: „acţiune armată” şi „acţiuni violente săvârşite de mai
multe persoane împreună”, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 162 Cod penal?
14.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compromiterea unor interese de stat?
18. Care este sancţiunea în cazul infracţiunii prevăzute de art. 171 Cod penal?
Teste grilă:
7
c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul statului
român
2. Infracţiunea de “Trădare prin ajutarea inamicului” (art. 156 C.pen.) poate fi săvârşită
numai:
a) pe câmpul de luptă;
b) în condiţii de luptă;
c) în timp de război.
3. La infracţiunea de “Atentat care pune în pericol siguranţa statului” (art. 160 C.pen.)
urmarea imediată principală constă în:
a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa, integritatea corporală ori sănătatea unei
persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică
importantă;
b) decesul, vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o
activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă;
c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului.
În Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului cu
atributele fundamentale: viaţa, integritatea corporală şi sănătatea şi libertatea.
Titlul II este structurat pe patru capitole:
8
SECŢIUNEA I - OMUCIDEREA
II. Subiecţii
2. Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă . Şi în acest caz , legea prevede uneori
un subiect calificat. De exemplu femeia gravidă în cazul omorului deosebit de grav
prevăzut de art.176 lit. e) C. pen.
IV. Situaţia premisă : pentru toate infracţiunile din această categorie se poate spune că
există o situaţie premisă generică ce constă existenţa unei persoane în viaţă. În cazul
infracţiunii de pruncucidere există o situaţie premisă foarte clară. Aceasta constă într-o
naştere recentă.
V. Conţinutul constitutiv:
VI. Formele infracţiunilor – Consumarea faptei are loc în momentul decesului victimei;
omuciderea este susceptibilă de forme de activitate imperfectă (acte preparatorii,tentativă).
Tentativa se sancţionează doar in cazul infracţiunilor de omor (art.174, art.175,
art.176C.pen.);
VII. Variante – Uciderea din culpă este incriminată în variantă tip, la care se adaugă patru
9
variante agravate; la infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii, pe lângă
varianta tip există şi o variantă agravată.
VIII. Aspecte procesuale Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu pentru toate
infracţiunile din secţiunea Omucidere; urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu
de către procuror pentru toate faptele incriminate în această secţiune cu excepţia uciderii
din culpă, iar competenţa judecării în primă instanţă, tot cu excepţia infracţiunii prevăzute
de articolul 178 C. pen., aparţine Tribunalului.
Întrebări:
1. Care este subiectul activ al infracţiunii de omor? Care sunt teoriile privind
apariţia vieţii? Care sunt teoriile privind momentul instalării morţii?
11. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol
viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra a două sau mai multor
persoane?
10
13. În cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei
infracţiuni (art.175 lit. h C.p.p.) aceasta infracţiune este absorbită sau intră
în concurs cu cea de omor?
14. Care este conţinutul noţiunii „în public” în cazul infracţiunii de omor
calificat?
16. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit anterior şi cel
ce face obiectul judecăţii în cazul infracţiunii prevăzute de art. 176 lit.c)
C.p.?
17. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea unei femei
gravide să constituie omor deosebit de grav?
21. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată acesteia în cazul
infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii?
Speţe
1.Inculpatul a lovit victima,socrul său în vârstă de 75 de ani, de mai multe ori în cap şi
peste corp cu un ciomag , provocându-i astfel o hemoragie meningo - cerebrală cu focare
multiple ce a determinat moartea. Care este încadrarea juridică a faptei?
11
3. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al III-lea al unei clădiri, provocându-i
leziuni grave - fracturi ale coloanei vertebrale, ale coastelor, ruperea unor organe -
constituie infracţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da, care este
încadrarea juridică a faptei?
4.Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat victimei, aflată într-o avansată
stare de ebrietate , o puternică lovitură cu pumnul, care a proiectat-o într-un bazin cu ape
reziduale, căderea ei fiind auzită de inculpat, precum şi de a o fi părăsit în aceste condiţii
,fără a încerca să o salveze ?
5. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul
IV pe uşa unui balcon fals, ieşirea normală fiind blocată de el. Victima s-a lăsat în jos
,sprijinindu-se cu picioarele de pervazul ferestrei de la etajul III şi când se afla în această
poziţie periculoasă inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său, i-a aruncat hainele în
stradă şi i-a închis uşa de la balcon ,determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust
unde se afla spre fereastra de la casa scărilor , singurul loc prin care ,în condiţiile date, mai
putea reveni în clădire . Victima şi-a pierdut echilibrul ,a căzut şi s-a accidentat mortal. Ce
se va reţine în sarcina inculpatului?
6. Inculpaţii, după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie - fără să fi hotărât însă
uciderea acesteia - s-au înarmat cu bucăţi de lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat
victimei lovituri violente în zona capului ,producându-i un traumatism cranio-cerebral acut,
cu fractură de boltă şi iradiere la bază, care, în cele din urmă a avut drept rezultat moartea
victimei .Care este încadrarea juridică a faptei ? Care este forma de vinovăţie?
12
8. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care, conectând cablul de la reţeaua
de curent electric de 220 volţi la gardul de sârmă împrejmuitor al terenului său , cultivat cu
porumb, a cauzat astfel moartea victimei, care a atins sârma gardului încărcată cu
electricitate? Care este forma de vinovăţie?
10. Inculpatul, în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o lovitură de cuţit care a fost
primită de victimă ce s-a interpus între cei doi. Care va fi încadrarea juridică a faptei ,având
în vedere că inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei, în
sensul că nu a prevăzut interpunerea victimei?
12. În speţă s-a reţinut în fapt că într-o seară, după trei săptămâni de la un incident în
cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc ,cei doi s-au întâlnit la un bufet ,iar
ulterior ,în timp ce se îndrepta spre casă, victima a fost urmărită de inculpat, însoţit de alte
trei persoane şi deşi a încercat să fugă ,a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-
un gard ,suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa . Care este încadrarea juridică a faptei?
13. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care, concepând un copil în afara
căsătoriei, după ce s-a hotărât să ascundă sarcina şi apoi să-l ucidă , a realizat hotărârea
luată?
13
ia masa cu familia inculpatului, intentând chiar o acţiune în justiţie pentru rezilierea
contractului, acţiune la care însă a renunţat. Din depoziţiile martorilor oculari a rezultat că
inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a comis fapta dintr-o pornire de moment, datorită unor
neînţelegeri anterioare avute cu victima. Care este calificarea juridică a faptei?
16) Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului, dacă fapta a fost săvârşită
după ce hotărârea de desfacere a căsătoriei a fost atacată cu recurs de către făptuitor, dar
numai pe capătul de cerere privind partajul, în ceea ce priveşte desfacerea căsătorie
hotărârea fiind definitivă?
17. Ce încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea
de la etajul VII , în timp ce aceasta se afla în pat într-un somn adânc, datorită unei stări
avansate de ebrietate ?
19. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care a lăsat victima ,persoană în
vârstă, aflată în stare gravă de ebrietate, după violarea ei, pe câmp, parţial dezbrăcată,
noaptea, la sfârşitul lunii noiembrie, ,pe vreme geroasă, iar aceasta a decedat din cuza
şocului hipotermic?
14
a decedat. Instanţa l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor
calificat prev. de art.174- 175 lit.d) C. pen. Este corectă încadrarea juridică?
21. În speţă, prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevăzute de art. 175 lit.d) cu
motivarea că , după ce a împuşcat victima în piept şi aceasta grav rănită nu a mai putut
opune rezistenţă, inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ,
provocându-i leziuni prin ele însele mortale. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică
reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. Care din cele două soluţii este corectă?
22. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpatului de a intra într-o încăpere
unde dormeau mai multe persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din
ele, pe care o şi ucide, fără a le răni pe celelalte?
23.Care este calificarea juridică a faptei unei persoane care, săvârşind un furt în dauna
unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea cu bunul sustras asupra sa ,pentru a
păstra acel bun, a aplicat paznicului o puternică lovitură de cuţit în regiunea toracică ,
punându-i în pericol viaţa ?
24. În fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe N.E. cu care se aflau în
acelaşi apartament ,insistând , cu toate că femeia le-a spus că dacă nu renunţă ,se va arunca
pe fereastră. Ignorând acest avertisment repetat, inculpaţii au stăruit în intenţia lor ,astfel
că, la un moment dat N.E., aflată în dormitor, dându-şi seama că nu mai are nici o
posibilitate de scăpare , a sărit pe geam de la o înălţime de 31 m., decedând în urma
leziunilor suferite. Care este încadrarea juridică a faptei?
25. În fapt, inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr şi fiind văzut de o femeie de
serviciu ,la început a încercat s-o mituiască oferindu-i un sac cu zahăr şi la refuzul acesteia
şi ameninţarea ei de a-l denunţa la organele de poliţie i-a aplicat lovituri puternice în cap
cu o lopată. Care este încadrarea juridică a faptei?
26. Cum poate fi calificată fapta de a aplica victimei numeroase lovituri grave într-o lungă
perioadă de timp , apreciată la 30-60 minute? În tot acest timp, inculpatul s-a manifestat ca
fiind stăpânit de un puternic sentiment de ură şi cruzime, aplicând lovituri victimei fără să
ţină seama că era în vârstă de 73 ani , de rugămintea ei să nu fie omorâtă şi provocându-i
15
suferinţe prelungite, după care a dezbrăcat-o şi a lăsat-o fără îmbrăcăminte pe un timp
ploios şi răcoros .
27. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri cu o curea pe tot corpul, cu
o deosebită intensitate , care au provocat multiple echimoze , interesând mai mult de
jumătate din suprafaţa corpului , plăgi contuze, fracturi ale coastelor, şi stază în organe
poate fi calificată drept infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi ?
28. Instanţa de fond a reţinut: Din primăvara anului 1977 inculpatul S.P.,fără ocupaţie,
părăsit de soţie ,locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa ,S.L. ,în vârstă de 58 de ani ,pe care
adesea o bătea spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le
obţinea din practicarea cerşetoriei, precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi
sexuale. În ziua de 19 ian. 1980 inculpatul, aflat în stare de ebrietate , a bătut-o din nou pe
sora sa şi aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri , i-a zdrobit ambii globi oculari , iar
în cele din urmă ,întrucât femeia a început să ţipe , s-a urcat cu genunchii peste toracele
acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini, violenţe care i-au cauzat moartea. Ce
încadrare juridică va reţine instanţa?
29. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat conţinutul unei sticle de petrol
peste doi copii ai concubinei sale , pe când aceştia dormeau şi apoi le-a dat foc, iar când
copiii, trezindu-se , au vrut să se salveze, a încercat să-i împiedice - împrejurare care a dus
la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime
şi în final la decesul acestora ?
30. În speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de vânătoare, a fost trezit din somn de
un zgomot şi, fiind noaptea, a văzut o „mogâldeaţă” despre care a crezut greşit că e un
animal; înfricoşat, el a tras în acea direcţie un foc de armă, vătămând în mod grav
integritatea corporală a victimei.
Care va fi încadrarea juridică a faptei?
31. În urma unui conflict personal, inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică
lovitură cu o bâtă, în zona toracică, provocându-i ruptura splinei. Fiind internată în spital,
victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie, apoi externată. După 5 zile persoana
vătămată s-a reinternat, constatându-se că prezintă o ocluzie intestinală, complicaţie
16
postoperatorie cu dezechilibru metabolic grav. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală
de data aceasta pentru ocluzie, însă a intervenit o altă complicaţie – peritonită
postoperatorie – din cauza căreia victima a decedat.
Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost întrerupt în cauză
lanţul cauzal între fapta inculpatului şi decesul victimei ?
32. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit victima cu consecinţa unor
contuzii cranio - cerebrale vindecabile în 7-8 zile, dar care au declanşat o meningită acută,
survenită la un organism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice, cu urmarea morţii
victimei?
Teste grilă:
1. Există agravanta prevăzută la art. 176 lit b) C.p. (săvârşirea omorului asupra a două
sau mai multe persoane):
a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane;
b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai multor persoane
c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul folosit a pus în
pericol viaţa mai multor persoane.
5. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane, fapta
constituie:
17
a) infracţiunea de ucidere din culpă, modalitatea simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată.
6. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri mortale cu cuţitul într-o zonă
vitală, în scopul sinuciderii, se poate reţine săvârşirea infracţiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
c) lovituri cauzatoare de moarte.
V. Conţinutul constitutiv
18
culpă. Infracţiunea prev. de art.182 C.pen. poate fi săvârşită cu intenţie sau praeterintenţie
iar în varianta de la al.3 doar cu intenţie directă.
- Mobilul şi scopul: prezintă relevanţă doar scopul în cazul
infracţiunii prevăzute de art. 182al.3 C.pen.
VI .Formele infracţiunilor: tentativa este posibilă dar nu este pedepsită în cazul acestor
infracţiuni. Tentativa nu e posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte si a celei de vătămare corporală din culpă.
VII. Variante - aproape toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante
agravate, mai puţin infracţiunea prevăzută de art.183C.pen.
VIII. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni ( art. 180, 181 şi 184 C. pen. ) în
variantele tip, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Întrebări:
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”?
2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. 1 şi cea prevăzută în alin. 2 din
art. 180 Cod penal?
3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 180 şi cea prevăzută de art.
181 Cod penal?
4. Care este forma de vinovăţie în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod
penal?
5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal?
6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor?
8. Care este diferenţa între infracţiunea de ucidere din culpă şi cea de vătămare
corporală din culpă?
19
Speţe:
6. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 182 Cod penal în situaţia în care
inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă producându-i o cicatrice facială stânga de 7
cm., consecutivă unei plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta
apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatriceal?
20
10. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de o gravă maladie
cardiacă, despre care făptuitorul avea cunoştinţă, urmată de moartea victimei din cauza
insuficienţei cardiace, declanşată de violenţe, stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii?
13. Inculpatul şi victima, aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice s-au luat în joacă la
trântă pe un câmp. Inculpatul a reuşit să trântească victima la sol, după care a imobilizat-o
cu faţa spre pământ, el aflându-se de asupra ei şi, cu forţă, a tras cu mâinile spre spate capul
victimei şi un picior, provocându-i hiperextensia coloanei cervicale. Victima a decedat
după 2 zile. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
15. Fapta lui A care, lovindu-şi în mod grav, cu pumnii şi picioarele soţia, a
determinat-o pe aceasta să sară pe fereastră de la etajul I, suferind leziuni pentru a căror
vindecare a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale, constituie infracţiune ?
16. Inculpatul a lovit în mod repetat victima provocându-i multiple lovituri ce i-au
pus viaţa în primejdie şi care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. Care va fi încadrarea
juridică.
17. Inculpatul a aplicat victimei în vârstă de 23 de ani multiple lovituri în zona feţei
ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
18. În urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătămarea corporală a
victimei, având ca urmare internarea în spital, tratament medical şi alterarea temporară a
condiţiilor de viaţă. Care va fi încadrarea juridică a faptei?
21
20. Instanţa a reţinut că, inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice s-a
deplasat cu autoturismul pe drumurile publice unde a intrat pe contrasens şi a lovit frontal
un autoturism care se deplasa regulamentar din sens opus. În urma impactului o persoană a
decedat, una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medicale, alta a suferit leziuni
ce au necesitat 53 zile îngrijiri medicale, iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri
medicale.
Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă buletinul de analiză toxicologică a
indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1,4 %o ?
23. Inculpatul, enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă, lăsând cele 5 fetiţe
singure, a avut o izbucnire de moment şi a aruncat un taburet în direcţia patului unde se
aflau două din fiicele sale.
Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe, cauzându-i leziuni ce
au provocat moartea.
Deşi inculpatul a aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică, el nu l-a orientat
spre capul fiicei sale, ci fără o ţintă precisă şi doar întâmplarea a făcut ca aceasta să
lovească în cap pe minoră. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
26. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea prevăzute de art. 182
alin. 2 Cod penal pentru că acesta a aplicat mai multe lovituri victimei i-a tăiat părul şi i-a
ras sprâncenele, considerând că aceasta reprezintă sluţire. Este corectă soluţia?
22
Teste grilă:
2. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a produs victimei leziuni care au
necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală.
3. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane, fapta constituie:
a) o infracţiune de ucidere din culpă, modalitatea simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în variantă agravată.
5. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică producându-i o leziune
profundă. Transportată la spital, V este examinată şi tratată superficial de medici, iar după
câteva zile decedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală, în lipsa căreia
leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale. F va fi condamnat pentru
infracţiunea de:
a) omor (art. 174 C. pen.);
b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.);
c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.)
23
2.Obiectul material – este corpul femeii însărcinate, precum şi produsul de concepţie.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – prezintă relevanţă locul, prin prisma art. 185
alin. 1 litera a), care se referă la fapta comisă în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor
medicale autorizate.
IV. Situaţia premisă – Existenţa sarcinii; dacă femeia nu era însărcinată suntem fie în
prezenţa unei fapte putative, fie în prezenţa altor infracţiuni ( vătămare corporală, ucidere
din culpă, etc., după caz).
V. Conţinutul constitutiv
IX. Sancţiuni – pedeapsa închisorii, iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi
interzicerea unor drepturi; alineatul 6 prevede trei cazuri de nepedepsire.
24
Întrebări:
Teste grilă:
1. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca urmare moartea victimei şi
vătămarea corporală gravă ce a avut ca urmare avortul apare la nivelul:
a) elementului material
b) subiectului pasiv
c) situaţiei premisă
II. 1.Subiectul activ - subiectul activ nu este circumstanţiat. Excepţie - art. 196
(divulgarea secretului profesional) – unde într-una din modalităţi subiectul activ trebuie să
aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de anumite date. Participaţia în
general este posibilă, iar la unele infracţiuni(lipsire de libertate în mod ilegal, violare de
domiciliu ) comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună reprezintă
circumstanţă agravantă.
25
în cazul calificat la una din împrejurările agravante de la lipsirea de libertate în mod
ilegal(art.289 C.pen.) atunci când subiectul pasiv este minor.
V. Conţinutul juridic
a).Latura obiectivă - Elementul material se realizează printr-o acţiune. În unele cazuri
(lipsirea de libertate, violarea de domiciliu) elementul material se poate realiza şi prin
inacţiune . La unele infracţiuni pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială(de
exemplu în cazul infracţiunii de violare de libertate pătrunderea trebuie să se facă fără
drept.
- Urmarea imediată - încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei
aspecte. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav - decesul
victimei - în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată
- Legătura de cauzalitate rezultă de regulă din materialitatea faptei.
Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei) unde legătura de
cauzalitate trebuie stabilită.
b)Latura subiectivă – Vinovăţia - intenţia directă sau indirectă. Excepţie –in cazul art. 189
- lipsirea de libertate la varianta agravată de la alin. 6 forma de vinovăţie este
praeterintenţia.
- Mobilul şi scopul - nu prezintă aspecte relevante.
VI. Forme – tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol dar este
sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate alin.1-4.
VII. Variante - Există variante agravate la: lipsirea de libertate în mod ilegal; violarea de
domiciliu; şantaj.
VIII. Aspecte procesuale – pentru unele din infracţiunile acestui capitol, în unele variante,
( spre exemplu art. 192 alin. 1. ) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă
a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
IX. Sancţiuni - este prevăzută de regulă pedeapsa închisorii, iar în unele cazuri (art. 192
alin. 1 şi art. 193) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii.
Întrebări:
1.Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal cu cea
de viol?
26
5.Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de domiciliu?
Speţe:
1.Inculpaţii , au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de bani pretins datorată
de aceasta. De aceea , au imobilizat-o şi au condus-o într-un loc părăsit, unde au legat-o cu
lanţuri la picioare de un par, au sunat-o apoi pe soţia acesteia, căreia i-au solicitat suma
respectivă în schimbul eliberării victimei. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? Sunt
întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj?
2.Numitul L.A. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său pentru perioada cât
urma să fie plecat în concediu. Inculpata a găsit în apartament cheile părţii vătămate care
locuia şi ea în acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. Folosind aceste
chei , inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate. Ce se va reţine
în sarcina sa?
5. În speţă, inculpatul, în urma unei neînţelegeri cu tatăl său l-a trântit pe patul din
bucătărie şi imobilizându-l prin apăsarea toracelui cu genunchiul, i-a legat mâinile şi
27
picioarele cu o bucată de sfoară, după care, astfel legat, l-a dus în pivniţă unde după
aproximativ o oră victima a decedat , moartea sa producându-se conform expertizei
medico-legale ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptură de splină,
produs prin comprimarea toraco-abdominală. Care va fi încadrarea juridică?
Teste grilă:
1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este
săvârşită:
a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei;
b) în timpul unei calamităţi;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.
3. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.) va fi reţinută în variantă agravată atunci când este
săvârşită:
a) în timpul unei calamităţi;
b) prin folosire de calităţi mincinoase;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită.
5. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de
bani. A doua zi, în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului, V este
interceptată de organele de poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. În sarcina
făptuitorului se va reţine:
a) şantaj;
b) tâlhărie;
c) tentativă la şantaj.
28
Capitolul III:Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală
V. Conţinutul constitutiv
29
agravate. Elementele circumstanţiale se referă, fie la subiectul activ, fie la subiectul pasiv,
fie la gravitatea violenţelor etc.
VIII. Aspecte procesuale – pentru infracţiunea de viol, în varianta tip, acţiunea penală se
pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate; în cazul seducţiei, împăcarea
părţilor înlătură răspunderea penală.
Întrebări:
2.Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act sexual şi raport sexual?
3.Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un minor şi cea de viol?
Speţe:
2. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat dacă unul din ei a întreţinut acte
sexuale cu victima prin constrângere, iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată?
3. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii , persoană suferindă de o
atrofie musculară ,deci în imposibilitate de a se apăra, împotriva voinţei acesteia. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului ,având în vedere că victima, majoră, nu fusese înfiată de
inculpat, iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa?
30
unde, dezechilibrându-se din cauza stării de temere în care se afla , a căzut şi a încetat din
viaţă. Ce se va reţine în sarcina acestuia?
Teste grilă:
6. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani atunci când acesta nu se opune reprezintă
infracţiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) perversiune sexuală;
c) viol.
31
TITLUL III : INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
2. Obiectul material –general - un bun mobil în cazul unor infracţiuni (furt, abuz de
încredere), un bun mobil sau imobil în cazul altor infracţiuni(distrugerea), un bun
imobil(tulburarea de posesie) sau o universalitate de bunuri(gestiunea frauduloasă)
- secundar - corpul persoanei în cazul infr. de tâlhărie şi
piraterie.
II. Subiecţii infracţiunii
1.Subiectul activ - este de regulă necircumstanţiat. Pot exista toate formele de
participaţie( coautorat, instigare,complicitate) cu excepţia infracţiunilor săvârşite din
culpă ( ex: distrugere din culpă)
2.Subiectul pasiv – este necircumstanţiat
IV. Situaţia premisă - unele infracţiuni au situaţie premisă, de exemplu: tăinuirea, unde
situaţia premisă constă într-o faptă penală din care trebuie să provină bunul tăinuit;
infracţiunea de tulburare de posesie pentru existenţa căreia e necesar să existe un bun
imobil în posesia subiectului pasiv.
V. Conţinutul constitutiv
32
VI. Formele infracţiunilor - tentativa: este posibilă( cu excepţia infr. prevăzute de art.
219, ) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 208-212,215,215¹,217 şi
218. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată care pot atinge
un moment al epuizării.
VII. Variantele infracţiunilor - În cazul majorităţii infracţiunilor (art. 211, 212, 215,
215¹ C.pen.) pe lângă varianta tip sunt prevăzute şi variante agravate.
VIII. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni patrimoniale cum ar fi : art. 210 C.
pen. ( pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă); art. 213 C. pen. ( abuzul de
încredere); art. 214 C.pen. ( gestiunea frauduloasă), acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Întrebări:
1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?
4. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane împreună” în cazul
infracţiunii de furt calificat?
11. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau
identificare?
33
12. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere prealabilă (art. 210
Cod penal)?
14. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei şi
cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării?
22. Care este conţinutul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în
interesul legii) privind înşelăciunea prin cecuri?
25. Care este conţinutul deciziei III/2.12.2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
(recurs în interesul legii)?
26. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt şi cea de însuşirea
bunului găsit?
28. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art.217 C.p.) şi cea de
distrugere calificată (art.218 C.p.) şi între infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din
culpă (219)?
Speţe:
34
1.Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor , în vârstă de 13 ani, sustragerea unui
portofel din poşeta persoanei vătămate acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său
– reprezintă infracţiune?
4.Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a sustrage bunuri din camera de hotel
unde este cazat?
5.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de victima unei agresiuni săvârşită
de altă persoană şi, profitând de faptul că aceasta se afla la pământ, i-a smuls ceasul de la
mână?
6.Cum va fi încadrată fapta de a ataca un poliţist aflat în urmărirea autorilor unor furturi şi
de a – l lovi cu parul peste mâna în care avea pistolul cu care încerca să se apere de
agresor , cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor ?
8. Inculpatul, muncitor într-o echipă de fierari betonişti a fost tolerat să doarmă alternativ,
timp de aproximativ 6 luni, în una din cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti
, în care era cazată echipa din care făcea parte. Cum va fi încadrată fapta sa de a fi sustras
într-o noapte , pe când se afla spre a dormi într-una din acele încăperi,diverse obiecte şi
sume de bani aparţinând muncitorilor din ambele camere?
9. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi însuşi un obiect uitat de un
călător în autovehiculul condus de el?
10.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă din rastelul aflat în faţa unui
magazin şi a circulat cu ea până într-o comună învecinată ,iar apoi, în loc să o restituie
părţii vătămate, a depus-o drept garanţie pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani?
12. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o agenţie „Loto” un loz falsificat ,
ulterior constatat nevalabil în cadrul operaţiei de omologare?
35
14. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă, după ce a cumpărat unele bunuri
sustrase de la autorii furtului , s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători,iar
apoi, în baza acestei promisiuni, autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri
sustrase ulterior de ei, dăruindu-i unele bunuri furate?
Teste grilă:
1. Prin infracţiunea de furt:
a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare;
b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nici o împrejurare;
c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului bunului mobil.
6. În cazul inculpatei care, neprimind chiria de la partea vătămată, i-a luat acesteia, fără
consimţământul ei, o bluză, afirmând că i-o va restitui când va primi chiria, instanţa
supremă a decis că:
a) fapta constituie infracţiunea de furt, deoarece făptuitorul ştie că ia un bun fără
consimţământul posesorului său;
b) fapta reprezintă infracţiunea de furt, deoarece nimeni nu-şi poate face dreptate singur;
c) fapta nu constituie furt, deoarece lipseşte scopul însuşirii pe nedrept.
7. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două persoane şi sustrage bunuri
aparţinând amândurora încadrarea juridică va reţine:
a) două infracţiuni de furt;
b) o infracţiune de furt;
c) o infracţiune de furt în formă continuată.
36
8. Fapta şoferului de taxi care, deşi observă că partea vătămată coboară din maşină fără să-
şi recupereze un bun depus pe bancheta din spate nu o atenţionează, iar ulterior îşi
însuşeşte bunul respectiv, reprezintă infracţiunea de:
a) însuşirea bunului găsit ( art. 216 C.pen.);
b) furt (art. 208 C.pen.);
c) furt calificat (săvârşit într-un mijloc de transport în comun – art. 209 alin. 1 lit. f
C.pen.).
14. În cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă, atacă victima, unul
săvârşind acte de violenţă, iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făptuitori şi infracţiunea de
tâlhărie pentru celălalt;
37
b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de
tâlhărie pentru celălalt făptuitor;
c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie.
15. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, ameninţând-o cu un cuţit şi victima
se conformează, încadrarea juridică va fi:
a) şantaj (art. 194 C.pen.);
b) ameninţare (art. 193 C.pen.);
c) tâlhărie (art. 211 C.pen.).
16. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul unui autoturism, a lua
acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el, urmată de restituirea autoturismului după
numai o zi:
a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.
17. Însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, reprezintă:
a) furt;
b) însuşirea bunului găsit;
c) abuz de încredere.
18. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 213 C.pen.) în cazul în care
făptuitorul îşi însuşeşte:
a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.E.C. pe numele proprietarului;
b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o
excursie, un bilet la spectacol etc.).
20. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat
cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie infracţiunea de:
a) furt;
b) gestiune frauduloasă;
c) abuz de încredere.
38
22. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă” poate fi:
a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică;
b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea altei persoane.
24. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de nume sau calităţi mincinoase
ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals, uz de fals, falsul privind identitatea etc.);
b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals, fără aceste elemente circumstanţiale
neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma agravată prevăzută la
art. 215 alin. 2 C.pen.;
c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune complexă.
2. Obiectul material – există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este
ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea ( de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art.
242 C.pen. obiectul material constă în înscrisuri –dosare, registre, documente) sau unei
persoane ce reprezintă autoritatea (de exemplu în cazul infracţiunii de ultraj obiectul
material constă în corpul persoanei).
39
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă
IV. Situaţia premisă - Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă .De exemplu în
cazul infr. prev. de art. 236 – existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii
de stat.
V. Conţinutul constitutiv
a)Latura obiectivă - elementul material –se realizează de regulă printr-o acţiune
- urmarea imediată - starea de pericol pentru autoritate. La
unele infracţiuni există şi urmarea imediată secundară – de
exemplu la infracţiunea de ultraj aceasta consta într-o
vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii.
- legătura de cauzalitate - trebuie stabilită în cazul
infracţiunilor de rezultat(infr. de ultraj) sau rezultă ex re în
cazul infracţiunilor de pericol.
VI. Forme - tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor dar este sancţionată
doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 242 al.1 C. pen. Infracţiunea prevăzută de
art. 241 C. pen. îmbracă forma continuă, celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma
continuă. Majoritatea infracţiunilor prezintă două sau mai multe modalităţi normative.
VIII. Sancţiuni – pedeapsa închisorii . La unele infracţiuni (art. 243, 244, 242. al.2,
241al.1,2) pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii.
Întrebări :
a. Care sunt însemnele României?
b. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj?
3. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj?
40
Speţe
Teste grilă:
1. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, dar care şi-a depăşit atribuţiile de
serviciu, reprezintă infracţiune de:
a) ultraj;
b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe;
c) lovire sau alte violenţe.
2. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea după ce a sustras
un bun reprezintă infracţiune de:
a) ultraj;
b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie;
c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt.
3. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C.pen.) are ca element
material în varianta tip:
a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o instanţă
de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie, ori împiedicarea în orice mod ca un
înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta;
b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se
află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte
unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen.;
41
c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice, de
drept public sau privat, dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru
subiectul pasiv.
42
2. Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material . Excepţie: infr.
prev de art. 252 C. Pen. – documentul ce constituie secret de stat.
IV. Situaţia premisă - preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată
săvârşirea faptei.
V. Conţinutul constitutiv
a)Latura obiectivă - elementul material – constă într-o acţiune sau inacţiune care
aduc atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. La
unele infracţiuni există o cerinţă esenţială ataşată elementului material,( de ex. la art.
252 C. pen. fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului. )
- urmarea imediată - cele mai multe infracţiuni au ca efect
producerea unei stări de pericol dar sunt şi unele infracţiuni de
rezultat - art. 248, 248¹, 249 C. pen. unde rezultatul trebuie să
constea în producerea unei tulburări însemnate bunului mers
al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care
se referă art. 145 c. pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia.
- legătura de cauzalitate - trebuie stabilită în cazul
infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul
infracţiunilor de pericol.
b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – intentie directă sau indirectă. La infr. prev.
de art. 249 şi 252 C.pen. forma de vinovăţie este sub forma culpei.
VII. Variante - la unele infracţiuni există variante agravante ( ex. art.254 C.pen.)
43
VIII.Aspecte procesuale – acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar în cazul
infracţiunilor prevăzute de art. 252, 254, 257competenţa în primă instanţă aparţine
tribunalului.
IX. Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. La infr. prev. de art. 249
al.1 şi 250 al.1,2 şi 3C.pen. pedeapsa inchisorii este alternativă cu cea a amenzii.
Intrebări:
Speţe:
44
brigadă, diferite sume de bani ,reprezentând o cotă din veniturile realizate de ei peste
salariul tarifar ,pentru a fi folosite la procurarea unor cadouri oferite persoanelor din afara
unităţii ce asigurau aprovizionarea cu materii prime şi materiale indispensabile efectuării
lucrărilor şi implicit încasării salariilor. S-a reţinut în sarcina acestuia infracţiunea de luare
de mită.Este corectă încadrarea juridică?
3.Este corectă reţinerea art. 41 al.2 C.pen. pentru inculpatul condamnat pentru infracţiunea
de luare de mită, reţinându-se că foloasele promise au fost date ulterior în rate?
4.Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie de bomboane pentru a-i
elibera o adeverinţă?
5. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani
lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr?
6. La data de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de
gresie . În urma cercetărilor efectuate, organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul
faptei este A. D. În cursul cercetărilor acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut
sustrage gresia deoarece l-a mituit pe paznic pentru a nu interveni. Inculpatul a fost trimis
în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. In
culpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de
înlăturare a răspunderii penale întrucât a denunţat fapta. Poate fi reţinută această apărare?
Teste grilă:
45
1. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prezintă consecinţe deosebit
de grave şi dacă:
a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de
stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen. sau o pagubă
patrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard lei;
b) se cauzează un prejudiciu de cel puţin 1 miliard lei;
c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se
referă art. 145 C.pen. o pagubă mai mare de 2 miliarde lei.
5. Elementul material al infracţiunii de “luare de mită” (art. 254 C.pen.) poate consta în:
a) darea de bani ori alte foloase;
b) promisiunea sau oferirea de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase.
6. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mită de a săvârşi această faptă este:
a) o cauză de nepedepsire;
b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei;
c) o cauză de reducere a pedepsei.
46
1.Obiectul juridic :- generic : relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei
- secundar – alte valori ocrotite. În cazul infr. prev. de art. 271C. pen.
sunt ocrotite integritatea fizică si psihică precum şi libertatea persoanei iar prin art. 260,
259 şi 266 este ocrotită libertatea persoanei
V. Conţinutul constitutiv
a)Latura obiectivă - elementul material – constă de regulă într-o acţiune, dar poate
consta şi în inacţiuni ( art.262, 263, 265) .
- urmarea imediată - principală- constă în punerea în
primejdie a bunei funcţionări a justiţiei . La unele infracţiuni
alături de urmarea imediată principală se poate produce şi o
urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă unui subiect
pasiv secundar( art. 267, 267¹)
- legătura de cauzalitate - trebuie dovedită în cazul
infracţiunilor de rezultat şi rezultă ex re în cazul infracţiunilor
de pericol.
47
VI. Forme - tentativa e pedepsită în cazul infr. prev. de art. 261¹, 267¹,270 al.1, 2,3.
Innfracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a putea îmbrăca
forma tentativei.Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă
continuată. Infracţiunea prevăzută de art. 266 este continuă.
VII. Variante:cele mai multe infracţiuni au variante agravante (art. 259, 266,267¹,etc.)
Intrebări:
48
16.Care este elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă?
Speţe :
1. S-a reţinut în fapt că, în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei
infracţiuni de tâlhărie, când i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată,inculpatul a
mototolit-o şi a rupt-o ,spunând că nu corespunde adevărului. Parchetul a reţinut pentru
această faptă în sarcina inculpatului pe lângă infracţiunea de tâlhărie şi pe cea sustragere
sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 242 C. pen.Este corectă încadrarea juridică?
3.S. C. a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere, fiind cercetat penal. In
cadrul audierilor, martorul B.F. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, arătând că
în realitate el a condus autoturismul la acea dată. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui
B.F.?
4.În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte
infracţiuni întrucât iniţial a avut în acest dosar , anterior extinderii penale, calitatea de
martor şi în această calitate a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului. Este corectă
încadrarea juridică?
Teste grilă:
49
1. În cazul “denunţării calomnioase” (art. 259 C.pen.) învinuirea mincinoasă:
a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sancţiune disciplinară;
b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii;
c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni.
4. Încercarea de a determina o persoană, prin corupere, să dea declaraţii false într-o cauză
în care are calitatea de martor reprezintă:
a) instigare la mărturie mincinoasă;
b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă;
c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă.
6. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263 C.pen.) se poate comite din punct de
vedere al vinovăţiei:
a) numai cu intenţie;
b) numai din culpă;
c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.
7. Ajutorul dat făptuitorului, în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii
faptei, pentru zădărnicirea urmăririi penale, a judecăţii sau a executării pedepsei,
reprezintă infracţiunea de:
a) favorizarea infractorului;
b) tăinuire;
c) complicitate la acea infracţiune.
50
TITLUL VII : INFRACŢIUNI DE FALS
2.Subiectul pasiv –principal: instituţia sau organizaţia care a emis moneda, titlul de
valoare, înscrisul,etc.
- eventual - persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce
efecte juridice; care a fost indus în eroare prin intermediul monedei , a titlului de
valoare falsificat, a înscrisului,etc..
IV. Situaţia premisă - preexistenţa unei stări de fapt sau de drept care să justifice
întocmirea unui înscris fals,(in cazul falsului în înscrisuri)sau existenţa unei valori
adevărate care să servească drept şablon (în cazul falsului de monedă sau a falsificării
instrumentelor de autentificare.)
V. Conţinutul constitutiv
51
- mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă
VII. Aspecte procesuale: Actiunea penală se pune în mişcare din oficiu iar
competenţa de soluţionare în primă instanţă aparţine judecătoriei.
VII.Variante : la unele infracţiuni există variante agravante (art.282, art.288)
IX. Sancţiuni: amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii.
Întrebări :
1) Care este diferenţa între infracţiunea de falsificare de monedă (art. 282C.
pen.) în varianta falsificare de cecuri şi infracţiunea de înşelăciune prin
cecuri(art. 215 al.4 C.pen.) ?
2) Care este elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri
oficiale?
3) Cine este subiect activ al infracţiunii de fals intelectual?
4) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată?
5) În faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă pentru a fi în prezenţa infracţiunii
prevăzute de art. 292 C.pen.?
6) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea?
Speţe:
1.Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de
poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane pe care lipise propria fotografie?
52
4.Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se
atesta în mod nereal că o anumită persoană este salariat al băncii , confirmând astfel
conţinutul fals al acesteia , deşi ştia care este adevărul?
5.Se poate reţine vreo infracţiune pe lângă cea de furt calificat în sarcina inculpatului care,
fiind surprins de poliţie sustrăgând bunuri a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de
naştere şi alte nume ale părinţilor, însă a indicat în mod corect numele său?
6.Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care, mergând la centrul de achiziţii
al unei societăţi comerciale pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu , care provenea
din furt şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă?
7.Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care în cadrul unui schimb de valută
remite celeilalte persoane, contra unei sume în lei, o sumă în dolari formată din mai multe
bancnote fasificate?
8.Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai
multe borderouri de achiziţii animale pe care le-a prezentat băncii pentru a justifica
destinaţia unui împrumut. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
9.Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei
societăţi comerciale cu răspundere limitată prin ştersături şi adăugiri, acte ce au fost
folosite la întocmirea evidenţelor contabile?
10.Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a
întocmit facturi nereale de livrare a unor mărfuri pentru a acoperi lipsuri din gestiune?
Teste grilă:
2. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.pen.):
a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;
b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice;
c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.
53
4. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi:
a) doar un înscris oficial;
b) doar un înscris sub semnătură privată;
c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.
5. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă, atât în numele său, cât şi în
numele soţiei sale de care era despărţit, după care a depus cererea la primărie, constituie:
a) fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu uz de fals;
b) fals în înscrisuri sub semnătură privată;
c) fals intelectual.
6. Încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare
sau identificare spre a fi folosit fără drept poate reprezenta infracţiunea de:
a) fals în declaraţii;
b) fals privind identitatea;
c) uz de fals.
54
55