Stan Denisa-Aida

Anul întâi

Seria doi

Grupa nouă

Lucrare pentru evaluare parțială la atelierul „Tehnici de lectură”

Privind la recuzita poetică se poate constata că poezia este istorică1, adică se schimbă odată
cu trecerea timpului. Astfel, pe lângă conceptul obișnuit, concept care răsare în mintea
oricărui om la rostirea cuvantului ‘’poezie’’apar structuri diverse ale acestuia unul dintre ele
fiind poezia modernă. Prin poezia modernă poetul se elibereazăde orice forme de
constrângere formală (rimă,ritm, metrică, versificație, etc.), pentru a se putea exprima direct,
pentru a descătușa o emoție pură.

. Poezia ‘’Vânătoarea subtilă’’ își trădează apartenența la modernism încă după prirmele
două versuri ‘’Mai întâi aproape ușurat când constați/ că țânțarul a scăpat de sub coperta
asasină’’. Primul element identificat este cultivarea speciilor neobișnuitului urmat fiind de un
simbol, țânțarul. Deși versurile par simple, totuși poezia necesită câteva lecturări pentru a
desluși sensul de bază și o contemplare îndelugată pentru a-i descoperi înțelesurile adânci.
Mai apoi, se pot identifica restul caracteristicilor unei poezii moderne: lipsa rimei/prezența
rimei albe, lipsa ritmului, abordarea diferită a unor figuri de stil. Din punct de vedere estetic
poezia pune în mișcare imaginația cititorului debutând cu imaginea țânțarului care prin
eschivare se sustrage de la moarte. Tot de experiența estetică, adică de percepția textului
literar țin și ‘’un bâzâit de țânțar’’; ‘’noaptea se înalță în fereastra din spatele tău‘’ ; ‘’Și
imediat spaima’’; ‘’Îți zgribulești umerii’’. Unul dintre rolurile poeziei în dezvoltarea estetică
după cum specificăHans-Robert Jauss este acela de a descoperi mereu noi unghiri de a privi
natura ca peisaj.2

Tot Jauss este cel care susține în lucrarea sa că experiența estetică reprezintă ‘’desfătarea-
sinelui-în-desfătarea-cu-altul’’.

Prin modul în care este scrisă poezia implică citiorul emoțional în universul ei. Folosind
persoana a doua, în prima strofă poetul își trece cititorul prin sentimentul de ușurare,
consternare și spaimă:’’ Mai întâi aproape ușurat când constați/ că țânțarul a scapat de sub
coperta asasină,/ sângele tău nu-i nici pe zid, nici pe hârtie./ Apoi intrigat de magica
eschivare./ Și imediat spaima:/ până și țânțarul știe când./ Toți știu’’ Prin această implicare a
cititorului poetul facilitează trăirea unei experiențe estetice depline.

1
După cum spune Carlos Busono în’’Introducere în teoria literaturii’’ traducere Ileana Georgescu, ediția a doua,
2002, capitolul ‘’Poemul e o comunicare’’
2
Hans Robert Jauss ‘’Ce înseamnă experiență estetică?, Desfătarea estetică și experiențele fundamentaleȘ
Poesis, Aisthesis și Katharsis’’ în Experiență estetică și hermeneutică literară, Ed, Univers, București, 1983,
traducere Andrei Corbea
Un element important din poezia modernă este simbolul. Țânțarul este simbolul central al
poeziei ‘’Vânătoarea subtilă’’. El este elementul care declanșează starea contemplativă a
autorului: ‘’Uneori e suficient un bâzâit de țânțar pentru ca istoria toată să se facă lizbilă’’
Interpretarea simbolului implică subiectivitate, dar oferă o mai mare deschidere către
interpretabilitate3. În urma contemplării rezultatul final este iluminarea, dar poetul are parte
de o decepție ‘’ Nu i-ai spune, totuși, revelației iluminare, ci mai de grabă întunecare’’

Titlul ar putea sugera faptul că astfel de contemplări nu sunt la voia întamplării, ci ele sunt
generate de acțiuni. Devin astfel consecințe.

Prin versurile sale aceasta poezie nu este decât o altă încercare de a satisface nevoia
fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii4.

Bibliografie
- Carlos Busono ’’Introducere în teoria literaturii’’ traducere Ileana Georgescu, ediția a doua,
2002, capitolul ‘’Poemul e o comunicare’’

-’Simbolul păianjenului în poezia lui Lucian Blaga’’ , Luminița Marton, Școala doctorală a
Universității din București

- Hans Robert Jauss ‘’Ce înseamnă experiență estetică?, Desfătarea estetică și experiențele
fundamentaleȘ Poesis, Aisthesis și Katharsis’’ în Experiență estetică și hermeneutică literară,
Ed, Univers, București, 1983, traducere Andrei Corbea

3
Idee preluată din lucrarea ‘’Simbolul păianjenului în poezia lui Lucian Blaga’’ realizată de către doamna
Luminița Marton, Școala doctorală a Universității din București
4
George Călinescu