You are on page 1of 10

REFLECTAREA REALITĂŢILOR GENERAL-ROMÂNEŞTI

D I N SECOLELE XVII—XVIII IN CRONICILE


D I N ŞCHEII BRAŞOVULUI
DE

IOAN-AUREL POP

Realităţile veacurilor X V I I — X V I I I sînt reflectate t o t mai insistent în cronicile din


Şcheii Braşovului \ pe m ă s u r ă ce consemnarea faptelor istorice d e v i n e mai e x a c t ă şi m a i
m i n u ţ i o a s ă , pe m ă s u r ă ce o p a r t e t o t m a i m a r e din fvenimentele relatate' sînt c o n t e m p o r a n e
sau a p r o a p e contemporame a u t o r i l o r . Această î m b o g ă ţ i r e în s p a ţ i u şi c o n ţ i n u t m a r c h e a z ă ,
între altele, şi o p o t e n ţ a r e a oglindirii realităţilor general t r a n s i l v ă n e n e şi e x t r a c a r p a t i c e în
2
scrierile istorice braşovene .
D i n c o l o de problemele restrinse ale c o m u n i t ă ţ i i orăşeneşti d i n Şchei, cronicile se află
t o t mai p r e g n a n t în c o n s o n a n ţ ă cu aspectele generale ce c o n f r u n t a u p e r o m â n i i din î n t r e g
-spaţiul c a r p a t o - d u n ă r e a n în secolele X V I I — X V I I I : p r o s p e r i t a t e a meşteşugurilor şi a negoţului,
•cultivarea p ă m i n t u l u i şi oieritul, s t a t u t u l politic-adiministrativ al c o m u n i t ă ţ i i u r b a n e a

BCU Cluj / Central University Library Cluj


Şcheilor în r a p o r t cu alte c o m u n i t ă ţ i , cu p u t e r e a centrală ; r ă z b a t ecouri ale politicii p r i n ­
cipilor calvini t r a n s i l v ă n e n i , ca şi aspecte ale slavonismului c u l t u r a l r e î n v i a t în secolul X V I I
în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a ; se a c o r d ă s t a t o r n i c ă atenţie luptei p e n t r u p ă s t r a r e a „ p r a ­
voslavnicei c r e d i n ţ e " , l u p t ă care p r e l i m i n e a z ă p r i n îndîrjirè şi „semeţie" receptarea mişcării
S u p p l e x ului şi i m p l i c a r e a jn ea a p ă t u r i l o r r o m â n e ş t i rămase o r t o d o x e d i n sudul T r a n s i l ­
v a n i e i ; de asemenea, se fac j u d e c ă ţ i apreciative asupra sensului n u m e r o a s e l o r • conflicte
T u s o - a u s t r o - t u r c e petrecute pe p ă m î n t u l r o m â n e s c , î n t r - u n secol pe care istoriografia, d i n t r - o
a n u m ' t ă p e r s p e c t i v ă , ţine să-1 numească „al l u m i n i l o r " .
Desigur, cele mai m u l t e din aceste realităţi g e n e r a l - r o m â n e ş t i s î n t c o n s e m n a t e în cro­
nicile din Şchei a t u n c i c î n d se r a p o r t e a z ă direct, cînd se răsfrîng şi a s u p r a intereselor r o m â ­
n i l o r b r a ş o v e n i . Referirile la v i a ţ a economică şi m a i ales la negoţ sînt puţine, fiind socotite,
c o n f o r m m e n t a l i t ă ţ i i veacului, nesusceptibile d e t r a t a r e istorică. C u toate acestea, R a d u
T e m p e a I I , d i n d d o v a d ă de o viziune i s t o r i o g r a f i e i a d e c v a t ă epocii m o d e r n e , r e p r o d u c e î n t r e
3
d o c u m e n t e l e a n e x a t e sau incluse în t e x t u l Istoriei sale şi copia u n u i act d a t d e Nicolae
Alexandru Mavrocordat, d o m n u l Ţării R o m â n e ş t i * , la 15 noiembrie 172C, p r i n care şcheii
obţin înlesniri la oierit în teritoriile e x t r a c a r p a t i c e , fixîndu-li-se şi d r e p t u l de negoţ, c u a n t u ­
5
mul v ă m i i , m o d u l de desfăşurare a c o m e r ţ u l u i cu v i n , cu vite, cu p e ş t e . D o c u m e n t u l m e n -

1
D e s p r e cronicile d i n Şchei (filiaţie, c o n ţ i n u t , v a l o a r e ) , vezi l o a n A . P o p , Raportul
d'-ntre „Cronica" atribuita lui D. Eustatievici şi aşa-numita „Crdfiica anonima a Braşovului
pentru trecutul românilor din Şchei", in AI IAC, X X , 1977, p . 3 1 3 — 3 1 9 .
2
D e s p r e veacurile a n t e r i o a r e , vezi l o a n A . P o p , Semnificaţii ale reflectării unor realităţi
extracarpatice din secolele XIV—XVI în istoriografia românească a Braşovului, în SUUB,
H i s t o r i a , X X I I I , 1978, fase. I, p . 19 — 2 7 .
3
R a d u T e m p e a , Istoria sfintei beserici a Şcolilor Braşovului, ediţie de O . Schiau şi
L . Bot, Bucureşti, 1969, p . 14 — 15.
4
N i c o l a e M a v r o c o r d a t estie, în această p e r i o a d ă , d o m n al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi n u ai
M o l d o v e i , c u m greşit este c o n s e m n a t în R a d u T e m p e a , op. cit., p . 14 şi 97 ( î n n o t ă ) , de către
îngrijitorii ediţiei. A n u l 1720 c o n c o r d ă cu realitatea, d a c ă ţ i n e m seama c ă d o c u m e n t u l e d a t a t
î n al doilea an al d o m n i e i , însă d u p ă regulile cronologiei, s c ă z î n d 5 5 0 9 din 7 2 2 8 , o b ţ i n e m nu
1720, ci 1719. P r o b a b i l copistul a greşit cifra u n i t ă ţ i l o r .
5
Vezi d o c u m e n t u l la R . T e m p e a , op. cit., p . 179 — 1 8 1 .
ţ i o n e a z ă că aceste r a p o r t u r i economice s î n t statornicite aşa în v i r t u t e a u n o r obiceiuri şi
„ c ă r ţ i mai vechi d e la r ă p o s a t u l Ş e r b a n v o d ă [ C a n t a c u z i n o •— n.n.] şi d e la alţi r ă p o s a ţ i
6
d o m n i " . P r o s p e r i t a t e a vieţii economice braşovene pregăteşte încet terenul p e n t r u p r e e m i n e n ţ a
numerică şi c a n t i t a t i v ă a implicării r o m â n i l o r braşoveni î n negoţ în r a p o r t cu saşii în a d o u a
j u m ă t a t e a secolului X V I I I (1769), cînd, d i n 132 de m a r i negustori l a Braşov, d o a r
7
11 e r a u s a ş i .
O r i e n t a r e a vieţii economice spre z o n a e x t r a c a r p a t i c a , m e d i u l geografic p o t r i v i t celor
mai lesnicioase c o n t a c t e , au i m p u s şi o v i a ţ ă spirituală a d e c v a t ă p e n t r u Şchei. S-au p r o d u s ,
semnificative paralelisme î n m e n t a l i t ă ţ i ; de p i l d ă , chiar d e n o m i n a r e a diferitelor t r e p t e ale.
ierarhiei sociale şi a d m i n i s t r a t i v - p o l i t i c e se face în c r o n i c i d u p ă e t a l o n u l d i n Ţ a r a R o m â ­
nească şi M o l d o v a . Suveranii, chiar unii d i n a f a r a spaţiului c a r p a t o - d u n ă r e a n , s î n t n u m i ţ i
domni ori voievozi, s t ă p î n i i — boieri (deşi a p a r e şi t e r m e n u l t r a n s i l v ă n e a n de marnisi —
nemeşi) ; regatul este n u m i t crăiie. P o v e s t i n d o î n t î m p l a r e d i n F r a n ţ a în Codex Kretzulescus^
cronicarul vorbeşte despre „cel m a i m a r e peste bucatele crăieşti", e x p l i c î n d i m e d i a t că e vorba­
8
de stolnic . D e asemenea, atunci c î n d r e l a t e a z ă , cu t o n de legendă, despre m o d u l c u m călăul
a i n t r a t în ţehiul măcelarilor la A u g s p u r g (Augsburg), a u t o r u l foloseşte t e r m e n u l g e r m a n d e
„ Ş t r a f r i h t e r " , d a r revine : „sau să z î c gidea, p r e c u m se zice la aceste l o c u r i " . U n c a r d i n a l
9
e n u m i t ispravnicul p a p e i , t e r m e n u l de conferenţie e explicat p r i n acela d e divan mare e t c .
P ă s t r a r e a legăturilor cu Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a se face, c a şi în veacurile a n t e ­
rioare, mai ales p r i n desele treceri ale c a n d i d a ţ i l o r la p r e o ţ i e p e n t r u hirotonie la m i t r o p o l i a
d i n Bucureşti ori l a episcopia d i n Buzău, p r i n soliile p r e o ţ i l o r , diecilor, dascălilor d i n Şchei
la a u t o r i t a t e a politică şi religioasă e x t r a c a r p a t i c a . Astfel, spun cronicile despre Vasilache ş i
Vilcul plecaţi spre a fi p r e o ţ i ţ i d e m i t r o p o l i t u l Ştefan. A c e s t a însă, „ v ă z î n d u - i n e v r e d n i c i "
a refuzat, cei d o i t r e b u i n d să apeleze la episcopul Serafim al B u z ă u l u i care i-a h i r o t o n i t ,
( î n t î m p l a r e a nu este identic d a t a t ă , ea petxecîndu-se d u p ă Istoria lui R . T e m p e a , la 1 6 6 8 ,
1 0
iar, d u p ă Cronica anonimă a Braşovului..., l a 1661) . M a i a f l ă m a p o i despre u n p o p a Vîlcul,.
indezirabil p e n t r u oficialitatea săsească şi scos d i n Braşov p e la „ v a m a T i m i ş u l u i " spre „ Ţ a r a .
R o m â n e a s c ă " , u n d e „ ş - a u BCU
săvîrşit Cluj
v i a ţ a / lCentral
a o m ă n ă sUniversity
tire, anume M Library
i s l e a " . Cluj
n

N u m e r o a s e s î n t şi r a p o r t u r i l e politice, directe sau indirecte, ale r o m â n i l o r braşoveni c u


domniile m u n t e n e şi m o l d o v e n e . Astfel, ştim d e u n I o n dascălul, t a t ă l c ă r t u r a r i l o r D a v i d ş i
12
T e o d o r C o r b e a , dus în solie în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , despre „ p r o t o p o p u l Văsîi, trimis „ d e l a
Sfat şi de la oraş [Scherni era n u m i t oraş iar locuitorii lui orăşeni, spre deosebire d e B r a ­
şovul săsesc, n u m i t cetate, şi d e locuitorii săi, n u m i ţ i cetăţeni — n.n.] la Ţ a r a Muntenească,
B
la d o m n u Grigorie G h i c a V o d ă . . . " , în 1673 ; R a d u T e m p e a aminteşte de g o c i m a n u l V ă s î i
N e a m ţ u care „s-au ridicat... cu t o a t ă casa Iui şi s-au d u s în Ţ a r a R u m â n e a s c ă , p o f t i n d u - 1 şi
14
chiemîndu-1 m ă r i a sa Ş e r b a n v o d ă [ C a n t a c u z i n o — n.n.] ca să-i slujească c a s e i " . Vtt v i r t u t e a
vechii t r a d i ţ i i , d o m n i t o r i i r o m â n i c o n t i n u ă p r a c t i c a înlesnirilor d a t e c o m u n i t ă ţ i i şcheilor şi
a d a n i i l o r către biserică. R a d u T e m p e a r e p r o d u c e în Istoria sa, p e n t r u a r g u m e n t a ţ i e , u n h r i s o v
în f o r m ă slavonă de l a G h . Ştefan, d o m n u l M o l d o v e i . A c t u l , da« în 1656 la Iaşi, d u p ă c e
s
aminteşte dărnicia voievozilor P e t r u Cercel şi A r o n V o d ă , î n t ă r e ş t e obişnuita d a n i e d e 8 0 0 0
1S
de aspri a n u a l p e n t r u biserica Sf. N i c o l a e .

6
Ibidem, p . 1 8 1 . A l ţ i d o m n i amintiţi în d o c u m e n t , care au d a t înlesniri braşovenilor,
sînt A n t o n i e V o d ă , C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u , l o a n V o d ă M a v r o c o r d a t .
7
A . R ă d u ţ i u , L. G y é m â n t , Supplex libellus Valachorum în ilariantele româneşti de la
Şchei. C l u j - N a p o c a , 1975, p . 13.
8
E m . E. Kretzulescu, Codex Kretzulescus, în RIAF, l / X I I , 1 9 1 1 , p a r t e a I, p . 7 6 .
Vezi l o a n A. P o p , „Codex Kretzulescus" şi locul său în istoriografia din Şcheii Braşovului.
în AHAC, X X I , 1978, p . 4 0 1 — 4 1 0 . ^.
9
Ibidem, p . 77 ; R . T e m p e a , op. cit., p . 106. î n l e g ă t u r ă cu unii t e r m e n i , vezi l o a n
A . P o p , Consideraţii istorice asupra vocabularului politic în veacul al XVIII-lea în Şcheii
Braşovului, în AII AC, X X I I I , 1980, p . 225 — 2 3 5 .
1 0
R . T e m p e a , op. cit., p . 63 ; N . N . Staţie, Înştiinţări. Cîteva capitole din trecutul ro­
mânilor din Şcheii Braşovului. Braşov, 1906, p . 9.
N . N . Staţie, op. cit., p . 12.
1 2
R a d u T e m p e a , op. cit., p . 6 8 .
1 3
N . N . Staţie, op. cit., p . 10.
" R a d u T e m p e a , op. cit., p . 69
1 5
Ibidem, p . 123 — 126.
î n anul 1731 sînt trimişi în M o l d o v a , la G r i g o r e G h i c a I I , p o p a T u d o r şi R a d u D u m a
16
gocimanul (unchiul cronicarului de m a i tirziu R a d u D u m a ) p e n t r u reînnoirea daniei
d o m n e ş t i de 8 mii de aspri p e a n . I n d o c u m e n t u l care dovedeşte această r e î n n o i r e şi p e care
R. T e m p e a îl r e p r o d u c e î n cronică, a p a r e d r e p t c t i t o r al bisericii d i n Şchei un „ r ă p o s a t
d o m n al Ţ ă r i i M o l d o v e i " , a n u m e P e t r u V o d ă . „ G r e ş e a l a " ( p e n t r u că este v o r b a de P e t r u
Cercel, d o m n u l muntenesc), care s-a p e r p e t u a t apoi şi în Codex Kretzulescus, şi în Cronica
anonimă a Braşovului... este, credem, i n t e n ţ i o n a t ă , în sensul că solii d i n Şchei, dornici de
a stimula cu orice p r e ţ d ă r n i c i a d o m n i t o r u l u i d e la Iaşi, a u a r ă t a t că biserica „este zidită
din temelie" de un d o m n m o l d o v e a n , i g n o r î n d , p e n t r u m o m e n t , p e cei d i n t î i ctitori ai edifi­
ciului de p i a t r ă — V l a d C ă l u g ă r u l şi N e a g o e B a s a r a b . E r o a r e a s-a p e r p e t u a t apoi în cronici
v
•şi d a t o r i t ă neclarităţii vechii scrieri a p r o t o p o p u l u i Vasilie . î n a n u l 1738, Şcheii o b ţ i n
IS
reînnoirea daniei p r i n hrisov şi de la C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t .
T o a t e aceste strìnse r a p o r t u r i i n t r a r o m â n e ş t i au d u s l a crearea şi p e r p e t u a r e a unei
m e n t a l i t ă ţ i a d e c v a t e , la conştientizarea rolului r o m â n i l o r b r a ş o v e n i , la c o n t u r a r e a u n u i senti­
m e n t al unităţii pe care îl v a p o t e n ţ a s p i r i t u a l i t a t e a r o m a n t i c - n a ţ i o n a l ă a veacului X I X ,
p r e g ă t i t ă de demersul iluminist în acest sens. Codex Kretzulescus consemnează : „Şi aşa
avia cinste oamenii de la acest oraş, fiind de ajutori la cetate... ; cînd are să t r i m i t ă la
1
Ţ a r i g r a d cu nescaie trebi la Î m p ă r ă ţ i e , t r i m e t e a oameni d e la Bolgarseg [Şchei — n.n.]" ' . D e
asemenea, cronicile s p u n că, aşa cum î n a i n t e de unirea religioasă, „ m i t r o p o l i a Ţ ă r i i A r d e a l u l u i "
20
îşi h i r o t o n i a toţi arhiereii Ia m i t r o p o l i t u l de la B u c u r e ş t i , d u p ă unire, „cîţi preoţi au
2 1
t r i b u i t n u s-au m a i p r e o ţ i t la A t a n a s i e , ce s-au p r e o ţ i t t o t în Ţ a r a M u n t e n e a s c ă " .
Şi ca o î n c u n u n a r e a acestor sentimente, îşi face loc în cronic.le d i n Şchei conştiinţa
unei a p a r t e n e n ţ e , chiar politice, a r o m â n i l o r d i n Ţ a r a Bîrsei l a a u t o r i t a t e a d o m n e a s c ă din
M u n t e n i a şi M o l d o v a , în condiţiile lipsei unei asemenea a u t o r i t ă ţ i r o m â n e ş t i în T r a n s i l v a n i a .
Astfel, h ă r ţ u i ţ i de imperiali în u r m a rezistenţei la unirea religioasă, şcheii n u s-au adresat
d i r e c t a u t o r i t ă ţ i l o r locale, ci „măriei sale lui Grigorie G h i c a V o i e v o d , d o m n u l M o l d o v e i şi
măriei sale lui C o n s t a n t i n N i c o l a e v o i e v o d [ M a v r o c o r d a t — n.n.], d o m n u l m u n t e n e s c " .

BCU Cluj / Central University Library Cluj


Aceşti d o m n i „au scris cărţi la ghinărariul Valis, cu rugăminte ca să 'ne dea pace, precum
2 2
fi ai lor au pace în ţările acelea" .
D u p ă cum se vede, braşovenii, socotindu-se asimilaţi cetăţenilor- Ţ ă r i i Româneşti şi M o l -
v e i , p r e t i n d de 'a a u t o r i t ă ţ i l e habsburgice a p r o a p e un s t a t u t a d e c v a t d r e p t u l u i de e x t e r i t o n a ­
litate şi regimului capitulaţiilor, de care u z a u supuşii austrieci î n P r i n c i p a t e . D e asemenea,
în desele lor referiri la regiunile e x t r a c a r p a t i c e , cronicarii folosesc nu de puţine ori termenul
d e „ Ţ a r ă " , fără alte precizări, p r e l i m i n î n d - o m e n t a l i t a t e a u n i t ă ţ i i naţionale, ce v a deveni
m a n i f e s t ă peste cîteva decenii.
Astfel, a f l ă m că p o p a T o d o r , n e m a i v o i n d să p o m e n e a s c ă în biserică pe episcopul de
R î m n i c (de care braşovenii a u d e p i n s spiritual d u p ă i n s t a u r a r e a d o m i n a ţ i e i habsburgice în
O l t e n i a ) , „ n o a p t e a au fugit în Ţ a r ă " . A p o i „au fugit preoteasa popei T u d o r , cu doi copii
2 3
in Ţ a r ă , ca şi p o p a M a t e i cu preoteasa şi cu c o p i i i . F a p t u l e semnificativ şi p r i n p r i s m a
•unui alt aspect : v a r i a n t a g e r m a n ă a cronicii p r o t o p o p u l u i Vasilie (ca şi celelalte cronici ale
c ă r t u r a r i l o r saşi referitoare la ţările r o m â n e ) nu utilizează termenul de „ ţ a r ă " , ci pe acela
u
oficial, care nu implică p r i n nimic, de „ W a l l a c h e ! " . Această c o n ş t i i n ţ ă a unităţii se core­
lează cu aceea a r o m a n i t ă ţ i i , ce r ă z b a t e nu n u m a i d i n spiritul t e x t u l u i cronicii, ci şi din
unele f o r m u l ă r i concrete. î n această c u p r i n d e r e , la u n m o m e n t d a t sînt pomeniţi „ r u m â n i i
2 5
d e la Şchiei (şi nu simplu „şcheaii"), care „mergea la Ţ a r a R u m â n e a s c ă " în n e g u ţ ă t o r i e .
C o n ş t i i n ţ a unităţii se v ă d e ş t e d e asemenea p r e z e n t ă atunci cînd cronicarul, v o r b i n d , î n t r - o
lungă listă, despre „cetăţile care la ce ţ ă r i s î n t " , g r u p e a z ă regiunile r o m â n e ş t i astfel : „La

1 6
N . A l b u , Doi cărturari braşoveni din veacul al XVIH-lea, Ion Duma şi Radu Duma,
î n BOR, 9 — 10/1963, p . 978.
1 7
l o a n A . P o p a , Semnificaţii ale reflectării unor realităţi extra-carpatice—, p. 24.
1 8
R . T e m p e a , op. cit., p . 149.
1
» E m . E. Kretzulescu, op. cit., în RIAF, 1910, 2 / X I , p . 2 7 1 .
2 0
Ibidem, p . 2 7 4 .
2 1
R . T e m p e a , op. cit., p . 8 8 .
2 2
Ibidem, p . 146 ; a l t ă asemenea semnificaţie la p . 148.
2 3
Ibidem, p . 143, 146.
2 4
Şt. Meteş, Cronica popei Vasile din Şcheii Braşovului (cu note şi lămuriri), în „ D r u m
d r e p t " , 1913, a n . I, n r . 3 , p . 178.
2 5
E m . E . Kretzulescu, op. cit., în RIAF, 2 / X I , 1910, p . 2 7 2 .
2 6
B a n a t , T i m i ş o a r a ; la A r d e a l , Sibiu ; la Ţ a r a R u m â n e a s c ă . Bucureşti ; la M o l d o v a , I a ş i " .
Acelaşi lucru se î n t î m p l ă în „ î n s e m n a r e a p e n t r u apele care din ce m u n ţ i curgu şi în ce a p e
d a u (sau m e r g u ) " ; apele care u d ă p ă m î n t u l românesc s!nt g r u p a t e la început şi abia d u p ă
aceea a p a r consemnate alte fluvii şi rîuri d i n E u r o p a : D u n ă r e a , Tisa, Morăşuî, O l t u l , I a l o ­
miţa, Şiretul (care „să înceape din m u n ţ i i Ţ ă r i i M o l d o v e i şi curge în D u n ă r e d i n sus de
2 1
G a l a ţ " ) , P r u t u l , N i s t r u l ; în final se niai vorbeşte de Buhul, N i p r u l , D o n a ( D o n u l ) , Volga .
D u p ă cum s-a v ă z u t , referirile din cronici la realităţile general-româneşti, se fac m a i
ales cînd aceste realităţi au legătură cu Braşovul, d a r nu n u m a i atunci. D e e x e m p l u ,
Codex Kretiulescus relatează despre sfîrşitul tragic al lui B r î n c o v e a n u , f ă c î n d şi elogiul,
d o m n i t o r u l u i : „ L a anul 1714, de zioa de joia p a t i m e l o r d o m n u l u i H r i s t o s , au mazilit d i n
scaunul d o m n i i pe d o m n u l C o n s t a n t i n V o d ă B r î n c o v e a n u l şi l-au dus la Ţ a r i g r a d , d i m p r e u n ă
cu d o a m n a şi cu 4 coconi şi cu 4 gineri. Şi i-au pus pe t o ţ i l a închisoare [...]. I - a u scos la
j u d e c a t ă p ă g î n u l de î n p ă r a t şi aşa au p o r u n c i t de au t ă i a t întîi capetele la 4 coconi, p r i v i n d
t a t ă l lor C o n s t a n t i n v o d ă ; m a i în u r m ă au t ă i a t şi capul m ă r i i sale. I a r t r u p u r i l e l e - a u
a r u n c a t în m a r e [...]. Acest d o m n au d o m n i t ani 25 şi j u m ă t a t e , fiind milostiv şi iubitori d e
2 8
biseareci. î n zilele acestui d o m n au fost pace în ţ a r ă şi bilşagu î n t r u t o a t e " .
C u t o a t e acestea, r a p o r t a r e a predilectă a cronicarilor braşoveni la realităţile e x t r e -
carpatice nu duce l a o ignorare a p r o b l e m e l o r Transilvaniei (aici includem şi B a n a t u l , Crişana
şi M a r a i ' u r e ş u l ) . D i m p o t r i v ă , şl T r a n s i l v a n i a se c h e a m ă tot „ţară", în sensul în care se
folosea acest t e r m e n p e n t r u Ţ a r a R o m â n e a s c ă , cu rezerva că peste C a r p a t i , spre deosebire
de A r d e a l , exista o a u t o r i t a t e politică românească ( R o m â n i i braşoveni n-au recunoscut direct
n i c i o d a t ă p r e e m i n e n ţ a politică o t o m a n ă în ţările r o m â n e ; se vede acest lucru din m o d u l
a p r o a p e o s t e n t a t i v în care subliniază f o r m u l a de s u v e r a n i t a t e — „din mila lui D u m n e z e u " ' —
în t i t u l a t u r a d o m n i l o r , ca şi d i n e v i t a r e a sistematică a numelui de Ţ a r a Turcească, p e c a r e
oficialitatea t r a n s i l v a n ă îl folosea p e n t r u M o l d o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă ) . A u t o r i t a t e a p o l i t i c a
r o m â n e a s c ă lipsea în T r a n s i l v a n i a , u n d e nici p u t e r e a spirituală a „mitropoliei de la B e l i g r a d " ,
întemeiate d e M i h a i V i t e a z u l nu p u t e a fi astfel efectivă. D e aceea, politica religioasă prozelită,
a principilor calvini, la BCU care s-a Cluj
a d ă/u gCentral
a t ulterior University Librarya Cluj
ofensiva catolică H a b s b u r g i l o r , soldată
cu r u p e r e a de o r t o d o x i e a unei p ă r ţ i a r o m â n i l o r , au dus la a p r o p i e r e a şi m a i a c c e n t u a t ă ,
p e temeiul vechilor r a p o r t u r i economice şi culturale, a Şcheilor de zonele e x t r a c a r p a t i c e . C u
t o a t e acestea, „ Ţ a r a A r d e a l u l u i " este p r e z e n t ă în cronici, marile evenimente d i n istoria aces­
teia a v î n d t o a t e u n ecou specific în r î n d u î r o m â n i l o r b r a ş o v e n i , m a i ales în u r m a i n s t a u r ă r i i
dominaţiei habsburgice.
Astfel, d u p ă ce se aminteşte despre l u p t a din „mijlocul c î m p u l u i B r a ş o v u l u i " din 1611,.
2 9
în care R a d u Şerban 1-a învins pe G a b r i e l B â t h o r y , a p a r e în Codex Kretzulescus succesiunea-
p r i n c i p i l o r ardeleni în secolul X V I I : „Batori Gabor, Gabriel Betklen, cei doi Gh. Racoţi,
3 0
Acaţiu Bardai, loanes Kernen, Mihael Apafi" . C u c e r i r e a T r a n s i l v a n i e i de către austrieci e s t e
u n element de referinţă, în general de tristă a m i n t i r e : „...La aşa cinste au fost şchiaii ini
vremile acelea. I a r după ce au dob'mdit nemţii această ţară [ „ n e m ţ i i " desemnează în cronică
pe austrieci, „praisii" pe prusieni, iar t e r m e n u l de „ I m p e r i u m " semnifică Sfîntul imperiu
roman de •naţiune germană, fără referire exclusivă la A u s t r i a şi P r u s i a — n . n . ] , n - a u m a i
a v u t saşii dragostea aceia p e n t r u şchiai, ci d i n zi în zi cu m u l t e meşterşuguri şi r ă u t ă ţ au
3 1
î n c e p u t saşii a s u p r a şchiailor p r e c u m p ă n în vremile de acum sînt" . C r o n i c a s u r p r i n d e m o ­
mentele de î n c e p u t ale u n o r conflicte locale cu substrat econo>mic care se v o r prelungi de-a
lungul întregului seco! X V I I I , ducîncl p î n ă la u r m ă la p r e e m i n e n ţ a comercială a r o m â n i l o r
braşoveni a s u p r a saşilor. Şcheienii îşi cereau cu destulă insistenţă d r e p t u r i l e p r i n p e t i ţ i i ,
adresate î m p ă r a t u l u i c h ' a r . U n cronicar sas din veacul X V I I I ( T h o m a s T a r t l e r ) comentează
cererile r o m â n i l o r şi o p t e a z ă p e n t r u nesatisfacerea lor ; el zice că d a c ă şcheii ar fi obţinut:
cele pretinse ..atunci n a ţ i u n e a n o a s t r ă , săsească s-ar fi r u i n a t cu t o t u l , iar cea r o m â n e a s c ă , aşa,
t o l e r a t ă din milă p î n ă a c u m , ar fi ajuns la înflorire ( „ d a d u r c h unsere sächsiche N a t i o n

2 6
Idem, în RIAF, l/XII, 1911, p . 8 1 .
2 7
ìbidem, p . 82.
2 3
Ibidem, p . 87.
2 9
Ibidem, p . 5 5 .
3 0
Ibidem.
3 1
idem, in RIAF, 2 / X I , 1910, p . 272
3 2
völlig ruiniert u n d die walaehische, so bisher sus G n a d e n toleriert, in Flor g e k o m m e n w ä r e " ) .
Conflictul s-a a g r a v a t în a n u m e perioade p e n t r u că saşii au u z a t de a u t o r i t a t e a politică aus­
triacă din T r a n s i l v a n i a . Este interesant f a p t u l că cronica din Şchei s u r p r i n d e anul real al
instaurării d o m i n a ţ i e i habsburgice în T r a n s i l v a n i a — 1687, t r a t a t u l de la Blaj — fără să a p e ­
leze la f o r m u l e juridice u z i t a t e in epocă : „La acest a n s-au î n c h i n a t t o a t ă Ţ a r a A r d e a l u l u i la
3 3
î m p ă r a t u l L e o p o l d u . N u m a i Braşovul nu au v r u t . . . . î n acest m o d se î m b i n ă elemente ale
istoriei general-transilvănene cu istoria locală : se vorbeşte despre revolta braşovenilor la 1 6 8 8 ,
despre cucerirea cetăţii de către imperiali, apoi despre m o a r t e a principelui M i h a i l A p a f i şi
venirea cu oaste a lui E m e r i c T h ö k ö l y ( „ T o c o l i " ) î m p r e u n ă cu V o d ă al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i
(C-tin B r î n c o v e a n u ) , aceştia din u r m ă fiind şi î n v i n g ă t o r i în l u p t a de lîngă Zărneşti, a s u p r a
3 4
oştii î m p ă r a t u l u i (1690) . Această stăpînire habsburgică a v e n i t cu n e s i g u r a n ţ ă şi conflicte
a r m a t e , de aceea şi Cronica anonimă a Braşovului... are rezerve a s u p r a evenimentului : „Spune
că m a i n a i n t e vremi n - a u fost oamenii de i a acest Ioc cu a t î t e a tytîndrii şi zavistie şi p i z m ă
unul a s u p r a altuia, ci au fost cu d r a g o s t e şi să iubea u n u l cu altul, şi aceasta au fost p î n ă
5
în vremile cînd au d o b î n d i t nemţii această ţară..." s . N e s i g u r a n ţ a a fost s p o r i t ă şi de „rebelia
c u r a ţ i l o r " , despre care în c r o n i c a scrie că a început în 1701 şi „ a u ţ i n u t 10 a n i " , creind m a r i
3 6
p r i v a ţ i u n i în cetatea B r a ş o v u l u i .
Codex Kretzulescus şi Cronica anonimă a Braşovului... m a i r e l a t e a z ă despre i n t r a r e a
t ă t a r i l o r în ţ a r ă , pe la Bistriţa şi despre înfrîngerea lor, la î n t o a r c e r e , de către m a r a m u r e ş e n i ,
3 7
„ l a neşte p ă d u r i " , în 1717 .
O p a r t e înseninată d i n economia cronicilor şcheiene este o c u p a t ă de p r o b l e m a c o m p l e x ă a
unirii religioase, cu deosebire de implicaţiile largi, laice ale rezistenţei braşovenilor în faţa
asalturilor catolice. Codex Kretzulescus începe t r a t a r e a capitolului despre unire cu largi conside­
raţii istorice, în care precizează temeiurile adînci o r t o d o x e ale vechii „ m i t r o p o l i i " a T r a n s i l ­
vaniei de la A l b a Iulia, e v i d e n ţ i i n d d e p e n d e n ţ a ei de „patriarşiia Ţ a r i g r a d u l u i " şi h i r o t o ­
3 8
nirea arhiereilor săi la „ m i t r o p o l i t u l de la Bucureşti" . D u p ă c u m se vede, cronicarul pleacă
în explicarea rezistenţei b r a ş o v e n i l o r la unire de la u n i t a t e a o r t o d o x i e i r o m â n e ş t i , de l a d o r i n ţ a
păstrării acestei u n i t ă ţ i . D e - a lungul întregii perioade a presiunilor p e n t r u unire, şcheii au
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţinut u n c o n t a c t strîns cu a u t o r i t a t e a politică şi religioasă e x t r a c a r p a t i c a .
Astfel, încă din anii de început al episcopatului lui A t a n a s i e , preoţii Şcheilor au ţ i n u t
să dovedească faptul că n u „sînt v i n o v a ţ i în dogmele acelui n e v l ă d i c ă " şi î m p r e u n ă cu gogi-
manii au trecut în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , fiind p r i m i ţ i de m i t r o p o l i t u l Teodosie şi de „ m ă r i a sa
v o d ă " ( C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u ) . D e asemenea „au mers preoţii cu orăşanii la d u m n e a l u i stol­
nicul C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o şi la d u m n e a l u i s p ă t a r u l M i h a i C a n t a c u z i n o , a r ă t î n d şi c ă t r e
d u m n e a l u i t o t a d e v ă r u l şi t o a t e î n t î m p l ă r i l e , de care d u m n e a l o r foarte cu c u v i n t e de î n t ă r i r e
şi de folos sufletesc le-au a r ă t a t , a d u c î n d u - l e aminte în m u l t e chipuri c u m au fost şi m a i - n a i n t e
r ă z v r ă t i r i între limbile cele t i r a n e ; şi mai multe î n v ă ţ ă t u r i a d u c î n d u - l e , m a i v î r t o s d u m ­
3
nealui stolnicul, ca un p r e a î n v ă ţ a t şi filosof ce e r a " ' . D u p ă asemenea călătorie folositoare,
în care au prins noi tării d i n t r - u n centru de frunte al „ p r a v o s l a v n i c e i c r e d i n ţ e " , d e m n i t a r i i
braşoveni au revenit în T r a n s i l v a n i a şi mai h o t ă r î ţ i . C u v ă d i t ă d e z a p r o b a r e vorbeşte cronica
despre d r u m u l vlădicăi A t a n a s i e A n g h e l la Viena : . Ţ a r la 1 7 0 1 , m a r t i e 18, s-au dus v l ă d i c a
Atanasie la Beci, î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui I g n - t i e L e o p o l d , şi mergîncl la c a r d i n a l u l , adecă la
ispravnicul p a p e i , acolo cu voia lai au l e p ă d a t şi cu călcat p r a v o s l a v n i c a lege grecească, î n t r u
cnre b o t e z a t şi h i r o t o n i t fusese cu j u r ă m i n t . Deci întîi l-au h i r o t o n i t diacon, apoi p a t e r , apoi
v l ă d i c ă papistaş, care de el să ţie şi de cine-1 va p o m e n i ; şi asa au venit la B e l g r a d " *°. E r a
n u n u m a i o r u p e r e de vechea credinţă a R ă s ă r i t u l u i , d a r şi o desprindere din sfera de g r a v i ­
taţie a r o m â n i l o r e x t r a c a r p a t i c i . D e altfel, Cronica anonimă a Braşovului, d u p ă ce descrie, ca
4 1
şi Codex Kretzulescus, actul unirii sub A t m a s i e , vorbeşte şi ea despre o v i z i t ă a fruntaşilor

3 2
Quellen zur Geschichte der Stadt Brassa, vol. V I I , Braşov, 191 S, p . 1 7 1 .
3 3
E m . E . Kretzulescu, op. cit., în RIAF, 1 / X H . 1 9 1 1 , p . 5 5 .
3 4
Ibidem, p . 5 6 .
3 3
N . N . Statie, op. cit., p . 15.
3 6
E m E . Kretzulescu, op. cit., in RIAF, 2 / X l , 1910, p . 272.
3 7
N . I o r g a , însemnări de cronică ale clericilor din Şcheii Braşovului, în BCI, X I I , 1933,
p . 91 ; E m . E . Kretzulescu, op. cit., în R1AF, l / X I I , 1 9 1 1 , p . 5 7 .
3 8
E m . E. Kretzulescu, op. cit., în RIAF, 2 / X l , 1910, p . 2 7 4 .
3 ?
R a d u T e m p e a , op. cit., p. 7 3 .
4 0
Ibidem, p . 74.
4 1
N . I o r g a . op. cit., p . 74 — 75 ; N . N . Statie, op. cit., p . 1 7 ; Em. E K r e t z u l e s c u ,
op. cit., în RIAF, 2 / X I , 1910, p . 272
braşoveni şi făgărăşeni la Bucureşti şi despre rezultatele acestei vizite : „Acest r ă s p u n s i-au
î n v ă ţ a t C o n s t a n t i n v o d ă B r î n c o v i a n că, aflînd m ă r i a sa de aceste lucruri, m a i n a i n t e a u
cercat la Beci, l a C u r t e , p r i n prieteni de acest lucru şi a f l î n d că de la î m p ă r ă ţ i e nu iaste
poruncă ca să se facă silă la unaţiie, n u m a i cine or v r e a de b u n ă voie, aşa, f ă c î n d ştire
acest fericit d o m n cu t a i n ă , s-a întărit braşoviani şi făgărăşiani de nu s-au plecat la
t2
unire" . Reies d e aici şi largile implicaţii politice p a n r o m â n e ş t i ale neunirii cu R o m a , se
desprinde rolul de p r o t e c t o r i politici al d o m n i l o r m u n t e n i f a ţ ă de r o m â n i i din Şchei. B r a ş o ­
venii au de a c u m temeiul juridic al n e o b l i g a t i v i t ă ţ i i unirii ; R a d u T e m p e a I I r e p r o d u c e chiar
în cronica sa d o c u m e n t u l d a t de L e o p o l d I p r i n care se recunoaşte braşovenilor d r e p t u l de
4 3
a-şi p ă s t r a vechea credinţă .
D i n c o l o de î n v e r ş u n a r e a confesională şi de i n c o m p r e h e n s i u n e a u n o r r a ţ i u n i m a i înalte,
care au dus l a a c c e p t a r e a p u n c t e l o r unirii de către unii fruntaşi r o m â n i , braşovenii dovedesc
că au înţeles jocul curţii vieneze şi politica sa d u p l i c i t a r ă . Reiese acest lucru şi din unele
„ s t i h u r i " î m p o t r i v a lui A t h a n a s i e A n g h e l , r e p r o d u s de R . T e m p e a I I , în c a r e se spune că
preoţii ardeleni au fost a m ă g i ţ i „cu n ă d e j d e / că iobăgia ş-ar p i e r d e / Şi c u m feciorii lor şi
ei / V o r fi nemişi, a m a r de ei. / C ă t o a t e cîte le-au zis / A u fost batjocură şi rîs, / C ă
acea cinste le-au făcut / N u m a i p î n ă ce au a v u t / A să lipsi de R ă s ă r i t / C u blestem, cu
u
j u r ă m î n t " . A l u z i a este aici clară şi l a nerespectatele pasaje d i n diplomele l e o p o l d i n e ( 1 6 9 9
şi 1701), ce au u r m a t imediat actului p r o p r i u - z i s al unirii. R ă z b a t e din^ versuri „aspectul
laic" al unirii cu R o m a , act p r i n care r o m â n i i , iobăgiţi de v e a c u r i p e p ă m î n t u r i l e lor, sperau
să dobîndească u n s t a t u t social mai d e m n . Braşovenii, pe de o p a r t e orientaţi spre a u t o r i t a t e a
politico-religioasă e x t r a c a r p a t i c a u n d e găseau sprijin şi a p ă r a r e , p e de altă p a r t e posesori ai
u n u i s t a t u t social negustoresc-urban ce le conferea oarecare i n d e p e n d e n ţ ă economică, îşi
p u t e a u p e r m i t e să reziste presiunilor şi să p r e v a d ă şi aspectele mai î n t u n e c a t e ale actului
d e la 1 6 9 7 — 1 6 9 8 . N u acelaşi l u c r u se p o a t e spune d e s p r e t r u d i t o r i i r o m â n i de p e C î m p i a
T r a n s i l v a n e i , de e x e m p l u , u n d e a p ă s a r e a stăpînirii „ d o m n i l o r " era cnult mai p u t e r n i c ă ,
u n d e discriminarea d i n t r e n a ţ i u n i l e recepte cu religiile l o r şi cei t o l e r a ţ i erau m a i dureroase.
A s u p r i r e a şi discriminareaBCU Clujî n/ tCentral
au fost ă r i t e şi de University Library
n o u a stăpînire Cluj
habsburgică prin diploma
d i n 1 6 9 1 . Singura s p e r a n ţ ă a v e n i t p r i n această p r o p u n e r e de unire, pe care unii fruntaşi ecle­
ziastici r o m â n i a u înţeles s-o folosească. Braşovenii n u p u t e a u înţelege, obiectiv v o r b i n d ,
m u l t e d i n considerentele celor ce au p r i m i t „ u n a ţ i i a " . D a r cu t o a t ă reticenţa f a ţ ă de confe­
siunea greco-catolică, cronicarii d i n Şchei consemnează „ p o n t u r i l e " (punctele) unirii p r e c u m
4 5
şi succesiunea la scaunul episcopal unit, de la A t a n a s i e A n g h e l p î n ă la G r i g o r e M a i o r .
( M a i sînt a m i n t i ţ i l o a n P a t a c h i , I n o c h e n t i e Micu, P e t r u P a v e l A r o n şi A t a n a s i e R e d n i c ) . Se
4 6
vorbeşte despre instalarea lui l o a n P a t a c h i în scaunul episcopal la F ă g ă r a ş , despre p r e o t u l
4 7
J i p a , a t r a s d e u n i r e ; r ă z b a t ecouri ale acţiunii generalului Bucov p r i n care au fost arse
m a r e p a r t e d i n mănăstirile o r t o d o x e , „ a f a r ă n u m a i m ă n ă s t i r e a de la S î m b ă t a de Sus, care
4 8 4 9
sat iaste al B r ă n c o v i a n u l u i " . Este r e c e p t a t ă favorabil mişcarea lui Visarion S a r a i din
1744, în t i m p ce l u p t a p e t i ţ i o n a l ă a lui Inochentie Micu nu are a p r o a p e nici u n ecou la

4 2
N . I o r g a , op. cit., p . 75 ; NJST. Staţie, op. cit., p. 19.
4 3
R . T e m p e a , op. cit., p . 78 — 79.
4 4
Ibidem, p . 8 0 — 8 1 . Asemenea versuri sînt r e l u a t e , în f o r m ă a p r o a p e identică, în c r o ­
nica r i m a t ă „ P l î n g e r e a sfintei m ă n ă s t i r i a Silvaşului..." (scrisă, se p a r e , la 1763) : „ P o p i l o r
şi n o r o d u l u i le-au d a t n ă d e j d e / P r e c u m că iobăgiia să v a p i i a r d e / Ş i v o r fi nemeşi eji şi fe­
ciorii lor, v a i de e i i / A c e s t d a r m a r e l-au f ă g ă d u i t / C u care i-au a m ă g i t / P î n ă s-au l e p ă d a t d e
R ă s ă r i t " (Vezi L. Burlac, Contribuţii la studiul cronicii „Plîngerea mănăstirii Silvaşului", în
All Al, X V , 1 9 7 8 , p . 3 2 5 — 3 3 3 ) . I g n o r î n d p r e z e n ţ a acestor versuri m a i intîi i n „ I s t o r i a " lui
R a d u T e m p e a I I , a u t o r u l studiului citat m a i sus vede în ele u n m o t i v care ar p r o b a „superi­
o r i t a t e a " cronicii r i m a t e faţă de scrierea p r o t o p o p u l u i - c ă r t u r a r b r a ş o v e a n (L. Burlec, op. cit.,
p . 327).
4 5
N . I o r g a , op. cit., p . 7 2 — 7 9 ; N . N . Statie, op. cit., p . 1 7 — 2 7 .
4 6
R . T e m p e a , op. cit., p . 1 0 2 — 1 0 4 ; N . N . Statie, op. cit., p . 2 1 .
4 7
R . T e m p e a , op. cit., p . 1 0 8 — 1 1 3 ; N . I o r g a , op. cit., p . 7 1 .
4 8
E . E . Kretzulescu, op. cit., în RIAF, 2 / X I , 1910, p . 2 7 7 ; N . I o r g a , op. cit., p . 78 ;
N . N . Statie, op. cit., p . 2 5 — 2 6 .
4
' E m . E . Kretzulescu, op. cit., p . 2 7 9 ; N . Iorga, op. cit., p. 78 ; N . N . Statie, op. cit:,
p 24—25.
s o
B r a ş o v . F a p t u l este firesc d a c ă a v e m în vedere misiunea lui Sarai de a p ă r ă t o r al „ p r a ­
voslavnicei c r e d i n ţ e " f a ţ ă d e a c ţ i u n e a dusă de I n o c h e n t i e M i c u î n n u m e l e „ u n a ţ i i e i " . D e
aceea, c r o n i c a r u l n o t e a z ă , c o n s e m n a t i v d o a r şi f ă r ă i m p l i c a r e deosebită : „ N u să ştie ce
p r i c i n ă v a fi fost cu acest v l ă d i c ă C l a i n , că i-au p o r u n c i t p a p a de a u mers la R o m a şi
M
acolo l-au ţ i n u t p î n l a sfîrşitul vieţii sale" . Se m a i n a r e a z ă despre u n e v e n i m e n t i m p o r ­
t a n t p e t r e c u t sub episcopatul lui Petru Pavel Aron, a n u m e î n f i i n ţ a r e a regimentelor g r ă n i ­
K
cereşti . Codex Kretzulescus d ă m a i m u l t e a m ă n u n t e d e s p r e cele cinci „ r e g h i m e n t u r i " ( „ u n u l
de usari d e u n g u r i şi r o m â n i " , p a t r u de p e d e s t r i m e — d o u ă de secui şi d o u ă de r o m â n i , în
t o t a l 18.000 de o a m e n i ) şi m a i ales despre r e v o l t a secuilor ( 1 7 6 4 ) : „...fiind p o r u n c ă î m p ă r ă ­
tească t a să facă la Ţ a r a A r d e a l u l u i z o l d a ţ i (adecă m e l i t a r i ) şi fiind la v r e m e a aceasta
c o m a n d i r g h i n ă r a r i u numele B u c o v , au o r î n d u i t l a acest l u c r u p e g h i n ă r a r Siscoviţ. Şi u m b l î n d
acest g h i n ă r a r i u cu ostaşi pe la locurile u n d e să facă m e l i t a r i şi fiind oamenii î n g r i j a ţ i şi
t u r b u r a ţ i p e n t r u acest lucru, la m u l t e locuri au l u o a t a r m e , iar la A r m o s e c şi la C i u o
n - a u v r u t . Şi s t r î n g î n d u - s ă la Ţ a r a Ciucului, l a u n sat a n u m e M a c e i f a l v a [ a z i Siculeni —
n.n.] v r e o 8 0 0 0 d e o a m e n i de la C i u c şi A r m o s e c , n e v r î n d să i a a r m e să slujească şi să d e a
H
şi p o r ţ i e . . . " .
î n final se vorbeşte despre măcelul de l a Siculeni, u n d e , d u p ă aprecierea cronicii, au
l o s t ucişi 4 0 0 de o a m e n i , folosindu-se şi f o r ţ a t u n u r i l o r .
D u p ă Petru Pavel Aron este a m i n t i t Atanasie Rednic, care a î n c e r c a t din n o u să-i
a t r a g ă la unire pe r o m â n i i d i n Şchei. Cel d i n u r m ă v l ă d i c ă „ u n i a t " p r e z e n t în cronici este
M
Grigore Maler ( M a i o r ) , d e s p r e care se s p u n e d o a r că era f o a r t e î n v ă ţ a t .
Deşi asiguraţi de curtea vieneză că-şi v o r p u t e a p ă s t r a vechea confesiune n e a l t e r a t ă ,
r o m â n i i b r a ş o v e n i a u m a i a v u t d e suferit de p e u r m a presiunilor „ u n a ţ i i e i ' , m u l ţ i p r e o ţ i t r e b u i n d
să t r e a c ă m u n ţ i i „ î n Ţ a r ă " , alţii să reziste cererilor „ g h i n e r a l u l u i celui m a r e d e la Sibii"
de a n u se m a i p o m e n i în biserică la B r a ş o v „ n i c e u n v l ă d i c a d i n carii s î n t în Ţ p r a
T u r c u l u i " . î n f a ţ a unei astfel d e p r e t e n ţ i i b r a ş o v e n i i r ă s p u n d cu semeţie : „ I a r ă p e v l ă d i c a
din Ţ a r a R o m â n e a s c ă îl p o m e n i m şi-1 v o m p o m e n i , că d e acolo a m l u a t d a r u l p r e o ţ i e i
BCU Cluj / Central University Library Cluj 5 S
şi blagoslovenie de acolo a m p r i i m i t şi v o m p r i i m i . . . " . (A se r e m a r c a folosirea de c ă t r e
a u t o r i t ă ţ i a n u m e l u i de Ţ a r a T u r c u l u i p e n t r u t e r i t o r i u l s u d - c a r p a t i c — p o a t e şi d a t o r i t ă
înăspririi regimului o t o m a n sub f a n a r i o ţ i — , în t i m p ce c r o n i c a r u l vorbeşte, în acelaşi l o c ,
despre Ţ a r a R o m â n e a s c ă ) .
A l t e c o m p l i c a ţ i i se ivesc o d a t ă cu d o r i n ţ a oficialităţilor habsburgice de a s u b o r d o n a
spiritual e p a r h i a B r a ş o v u l u i faţă de episcopia R î m n i c u l u i , i m e d i a t d u p ă î n s t ă p î n i r e a a u s t r i e ­
cilor a s u p r a O l t e n i e i . Braşovenii sesizează încercarea de a-i rupe d e Ţ a r a R o m â n e a s c ă ,
a d e r a r e l a unire. R e s e m n a r e a r e z e r v a t ă a Şcheilor se v e d e din c o n c l u z i a lui Radu
d a r preferă această soluţie (care-i m e n ţ i n e a totuşi î n sfera o r t o d o x i e i ) , faţă de o e v e n t u a l ă
T e m p e a I I : „Şi aşa au r ă m a s e p a r h i a Ţ ă r e i Bîrsei s u p t ascultarea episcupiei R î m n i c u l u i ,
p î n ă v o r sta şi aceia în p r a v o s l a v i e . I a r de i - a m simţi u m b l î n d cu altele, ne v o m lipsi,
M
c u m şi de a r d e l e n i " . ( E r a u cunoscute la B r a ş o v presiunile d e a t r a g e r e la greco-catolicism
a episcopiei de la R î m n i c , d u p ă o c u p a r e a O l t e n i e i ) .
A l u z i a este c l a r ă ; dealtfel, p o p a T o d o r , sub p r e t e x t că episcopul R î m n i c u l u i s-a u n i t
şi el cu R o m a , a p o r n i t „gîlcevi", î n c e r c î n d să r e a d u c ă i a r biserica Şcheilor sub a s c u l t a r e a
S7
mitropoliei b u c u r e ş t e n e . U n e v e n i m e n t semnificativ r e l a t a t în cronici este r e î n f i i n ţ a r e a
episcopiei o r t o d o x e a Transilvaniei în 1 7 6 1 , cu sediul la B r a ş o v : „ L a a n u l 1 7 6 1 , fiind
t u r b u r a t ă Ţ a r a A r d e a l u l u i p e n t r u unire şi a v î n d oaste C a s a Austrii cu praisul, socotesc că
s-au temut să nv să facă vro rebelle î n t r - a c i a s t ă ţ a r ă şi aşa au trimis de la c u r t e să fie
v l ă d i c ă n e u n i t şi aşa au trimis pe vlădfica] de la B u d a , Dlonlsk Novacovlcl, să fie v l ă d i c ă
M
la această Ţ a r ă a A r d e a l u l u i şi s-au făcut î n ş t a l a ţ i i a aici l a biserica B r a ş o v u l u i . . . " . T o n u l

5 0
R . T e m p e a , op. cit., p . 1 4 4 — 1 4 6 ; N . I o r g a , op. cit., p . 78 ; N . N . Staţie, op.
cit., p . 24.
5 1
N . I o r g a , op. cit., p . 78 ; N . N . Staţie, op. cit., p . 24.
5 2
N . N . Staţie, op. cit., p . 2 5 .
5 3
E m . E. Kretzulescu, op. cit., în RlAF, l / X I I , 1911, p. 85.
5 4
N . N . Staţie, op. cit., p . 2 6 — 2 7 .
5 5
R . T e m p e a , op. cit., p . 1 1 4 — 1 1 5 .
5 4
Ibidem, p . 120.
5 7
Ibidem, p. 141—144.
5 8
N . I o r g a , op. cit., p . 83 ; E m . E . Kretzulescu, op. cit., î n RIA?, 2 / X I , 1910, p . 275 ;
N . N . Statie, op. cit., p . 2 8 .
lipsit de entuziasm se d a t o r e a z ă , credem, f a p t u l u i că atest episcop, deşi p u r t ă t o r al o r t o d o ­
xiei, nu era r o m â n , ci sîrb de origine şi venea să păstorească î n t r - o ţ a r ă u n d e t o ţ i . supuşii
săi erau r o m â n i . D e asemenea, el venea în T r a n s i l v a n i a d r e p t r e p r e z e n t a n t şi c o l a b o r a t o r
al oficialităţii habsburgice. Dealtfel, relatarea nu e semnificativă a t i t p r i n c o n ţ i n u t , cit
prin încercarea de explicaţie cauzală a a u t o r u l u i (aducerea episcopului s-a făcut de t e a m a
unei răscoale, care p u t e a fi f a v o r i z a t ă de t u l b u r a r e a „ p e n t r u u n i r e " şi de conflictul a u s t r o - p r u -
sian din c a d r u l războiului de şapte ani), în care se î m b i n ă elementale de istorie locală t r a n s i l v ă ­
neană cu elemente de istorie universală.
F a ţ ă de Sofronie Chirilovici, urmaşul lui D . N o v a c o v i c i , cronicarul e chiar ostil :
„ M a i bine ar fi fost să fie lipsit acest vlădică, să nu fie venit la această ţ a r ă , că nici u n
5 9
bine nu s-au f ă c u t " . I n condiţiile lipsei unei a u t o r i t ă ţ i politice r o m â n e ş t i în T r a n s i l v a n i a ,
braşovenii v o i a u o o r g a n i z a r e religioasă p u t e r n i c ă , a u t o n o m ă şi influentă care să rezolve şi
numeroasele lor p r o b l e m e laice. Episcopii neuniţi — oameni ai C u r ţ i i vieneze — au
înşelat aceste n ă d e j d i , p e care r o m â n i i braşoveni şi le p u n e a u încă din 1735, cînd, a u z i n d
de privilegiile o b ţ i n u t e de n e a m u l sirbesc şi de „tot n e a m u l de lege grecească ce să află supt
b i r u i n ţ a î m p ă r a t u l u i " , au trimis solie la m i t r o p o l i t u l Belgradului p e n t r u a d o b i n d i aceleaşi
60
î n l e s n i r i . Pe linia unei p r o b l e m a t i c i a s e m ă n ă t o a r e se înscrie şi consemnarea, rot de c ă t r e
R a d u T e m p e a I I , a a n t r e n ă r i i braşovenilor în 1735 în acţiunea de înfiinţare a unui r e g i m e n t
grăniceresc d i n r î n d u l supuşilor de rit o r t o d o x , acţiune iniţiată de C u r t e a vieneză şi
61
susţinută concret de m i t r o p o l i a B e l g r a d u l u i . Solia p r i n care r o m â n i i d i n Şchei cer privilegiile
illirice este foarte i m p o r t a n t ă , ea fiind u n p r o l o g (de la începutul sec. X V I I I ) al a r g u m e n t a ţ i e i
Supplex-ului, în ceea ce priveşte paralelismul insistent care se v a face î n t r e pretinsele d r e p t u r i
p e n t r u r o m â n i şi privilegijle a c o r d a t e „ n a ţ i u n i i " sîrbeşti. In acelaşi spirit, cronica lui R a d u
T e m p e a p r e l i m i n e a z ă aspectele analoge p e care le v o r c u p r i n d e v a r i a n t e l e din Şchei ale
62
Supplex-ului .
Referirile la T r a n s i l v a n i a (şi B a n a t ) d i n cronicile Şcheilor m a i au m vedere şi trei î n -
t î m p l ă r i despre „lucruri rele şi necuvioase a s u p r a obiceiurilor p r a v o s l a v n i c i l o r creştini", î n t î m -
BCU Cluj / Central University Library Cluj
p l ă r i petrecute la P e t r o v a r a d i n , Vîrşeţ şi L i p o v a , în legătură cu încercarea de micşorare
63
n u m ă r u l u i de sărbători, cu rezistenţa la introducerea c a l e n d a r u l u i celui nou e t c . . V i z i t a d i n
a

1773 a lui Iosif I I în T r a n s i l v a n i a şi chiar în Şchei, prilejuieşte cronicarului, altă d a t ă i n ­


f l u e n ţ a t de m i t u l b u n u l u i î m p ă r a t , o c o n s t a t a r e mai a m a r ă ; „Şi v ă z î n d oamenii pe î m p ă r a t u l
s-au b u c u r a t . Şi m u l ţ i multe inştanţii (sau jălbi) au d a t p e n t r u greutăţile şi nevoile lor, iar
6 i
nici un folos n-au cunoscut pìtia acum" .
A l t e aspecte de interes m a i general c u p r i n d e „însemnarea p e n t r u cetăţile care sînt la
Ţ a r a A r d e a l u l u i şi la ce an s-au z i d i t " : 1146 — Mediaşul, 1150 — Sebeşul, 1160 — Sibiul,
65
1178 — C l u j u l , 1230 — Braşovul s . a . .
P e n t r u veacul X V I I I , cronicile din Şchei fac largi referiri la impl'caţiile războaielor
p u r t a t e de marile puteri p e teritoriul ţărilor r o m â n e . Astfel, în t i m p u l războiului a u s t r o - t u r c
din 1 7 1 6 — 1 7 1 S. este m e n ţ i o n a t ă intervenţia „ c ă t a n e l o r " aHstrie:e, care ,.au prins şi p e N i c o l a e
V o d ă [ M a v r o c o r d a t ] şi l-au dus la Sibil ca p e u n r o b , fiind acolo p ă n s-au făcut pace cu
66
turcii" .
Se m a i m e n ţ i o n e a z ă , deşi cu greşeli de d a t e şi d e localizare (pacea s-a î n c h e i a t in
1718, n u în 1717 şi nu la „ C a r l o v i ţ " , ci la P a s s a r o w i t z ) , trecerea B a n a t u l u i şi a Olteniei sub
stăpînire austriacă ; mai aflăm că în 1738, în t i m p u l conflictului r u s o - a u s t r o - t u r c ( 1 7 3 6 — 1 7 3 9 ) ,
un braşovean, c ă p i t a n u l Ilie Bird, „ î n d e m n î n d u - s ă , au strîns o c o m p a n i e de catane v o l o n t i r i ,
6 1
cu banii dumjisaie] şi au mers în Ţ a r a R u m â n e a s c ă î n t r u ajutoriu n e a m ţ u l u i . . . " .
T o t în 1738, C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t , d o m în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , aflat în legătură cu
nobilii m a g h i a r i şi cu saşii d i n T r a n s i l v a n i i , scrie funogului de la Braşov să se pregătească

5 9
E m . E . Kretzulesci;, op. cit., p . 278.
6 0
R. T e m p e a , op. cit., p . 1 5 2 — 1 5 5 .
6 1
Ibidem, p . 155.
6 2
Vezi textul la A. R ă d u ţ i u , L. G y é m â n t , op. cit., p . SO. Vezi şi l o a n A. P o p , Consi­
deraţii istorice asupra vocabularului politic..., p. 229—234.
6 3
E m . E . Kretzulescu, op. cit., în RIAF, 2 / X I , 1910, p . 6 3 — 6 5 .
6 4
E m . E . Kretzulescu, op. cit., in RIAF, l / X I I , 1 9 1 1 , p . 86.
6 5
Ibidem, p . 8 3 .
6 6
N . I o r g a , op. cit., p . 9 1 .
6 7
Ibidem, p . 8 7 ; vezi, p e n t r u d a t e despre Ilie Bird, N . N . Staţie, op. cit., p . 3 9 — 4 1
(in note).
„ z a h e r e a u a " p e n t r u oastea turcilor care avea să intre in ţ a r ă pe la P o a r t a de Fier, „ce iaste
pasuş la Ţ a r a H a ţ a g u l u i " . D a r scrisoarea lui M a v r o c o r c k t ajunge în m î n a „ p r i n ţ i p u i u i B r î n -
c o y i a n u l " , care era la Braşov ca şi alţi boieri şi n e g u ţ ă t o r i munteni, speriaţi de „ o a s t e " . P r i n
Brîncoveanu, scrisoarea a ajuns la a u t o r i t ă ţ i l e austriece c a r e au strîns oastea, astfel încît
68
turcii n-au mai î n d r ă z n i t să p ă t r u n d ă în T r a n s i l v a n i a .
In t i m p u l conflictului din 1 7 6 8 — 1 7 7 4 , î n d a t ă ce ruşii au trecut N i s t r u l in M o l d o v a pe
6
la H o t i n , s-au strîns cîteva mii de v o l u n t a r i r o m â n i ' . C r o n i c a r u l m a i a d a u g ă că aceşti v o l u n ­
tari, î m p r e u n ă cu a r n ă u ţ i i de lingă V o d ă , i-au a l u n g a t pe turcii din Bucureşti. Se fac şi ju­
decări de v a l o a r e din care r e z u l t ă distrugerile p r o v o c a t e de aceste r ă z b o a i e pe p ă m î n t u l r o ­
mânesc . „ D u p ă ce a u i n t r a t oastea moscalilor la Ţ a r a M o l d o v i i şi la Ţ a r a R u m â n e a s c ă , la
70
multe locuri multe b ă t ă i au fost şi m u l t sînge s-au v ă r s a t . . . " -
I n t e r e s a n t este episodul despre l u p t a celor trei fraţi M ă g u r e n i , P î r v u l , M i h a i şi R ă d u -
canul, episod în care se vede sensul d a t d e cronicar n o ţ i u n i i de p a t r i o t i s m . Aflăm că cei trei
fraţi, v ă z î n d că ruşii au oaste p u ţ i n ă s-au t e m u t să n u a r d ă turcii Bucureştii de aceea au
organizat a p ă r a r e a . Ei făceau p a r t e d i n t r e C a n t a c u z i n i , „ n e a m slăvit din boierii cei m a i de
frunte ai Ţării R u m â n e ş t i " , „... d a r cîţi d o m n i venia în scaunul Ţ ă r i i Rumâne'şti n u le d a
71
v r e o boerie [dregătorie — n.n.}, ci aşa trăia d i n venitul moşiilor l o r " .
S t r ă d a n i a acestor boieri a p a r e salutară : „Şi aşa a v î n d m u l t ă silinţă ca să scape aciastă
ţară din primejdie, s-au a r ă t a t c ă t r ă m o s : a l i cu m a r e c r e d i n ţ ă şi ajutori. C ă întîi, d i n
grîul care au a v u t strînsu de la moşiile lor l-au d a t la m î n c a r e a oştii, al doilea au d a t
cară de oaste d i n vitele lor, al treilea au strînsu un regiment de usari (sau c a t a n e călări) tot
cu cheltuiala lor. Iar alţi boieri ai ţării nu s-au a r ă t a t cu nici u n ajutor către „ p a t r i d a " lor
[ a M ă g u r e n i l o r — n.n.], ci au fugit de la ţ a r a lor şi au m e r s la Ţ a r a N e a m ţ u l u i lai Braşov, şi
acolo au fost pîn-s-au făcut pace. I a r ă aceşti Urei fraţi, ca nişte vreadnici şi iubitori de n e a m
7 2
creştinesc, s-au silit a t î t cît unul d i n t r e aceşti trei ş-au v ă r s a t sîngele la oaste" . D i n c o l o de
apelul la textul cronio'i interne m u n t e n e , fragmentul face elogiul p a t r i o t i s m u l u i celor trei boieri
de ţ a r ă , care, statornici p r i n s t ă p î n i r e a moşiilor lor, n - a u beneficiat d e vremelnice d r e g ă t o r i i ,
care să-i oblige d o a r la r e c u n o ş t i n ţ a faţă de unul sau altul d i n domnii f a n a r i o ţ i Sacrificiul lor
BCU Cluj / Central University Library Cluj
a fost făcut p e n t r u ţ a r ă (s-au t e m u t să nu a r d ă turcii Bucureştii), iar în această „ ţ a r ă " e r a u incluse
şi moşiile lor, p r i n care a v e a u trăinicie pe acest p ă m î n t şi care ofereau concreteţe idealului
lor p a t r i o t i c . F a ţ ă în faţă cu aceşti boieri gata de sacrifiu, p e n t r u că a v e a u ce a p ă r a , sînt
puşi alţii, fugari şi venetici ( „ n e m e r n i c i " ) , nestatornici, ca şi d o m n i i care le confereau d r e g ă ­
torii şi vremelnice d o m e n i i . F a ţ ă de asemenea oameni „fără p a t r i e " , e x e m p l u l M ă g u r e n i l o r
apare semmficativ. A c e a s t ă a t i t u d i n e se p o a t e înscrie î n t r - o p r a c t i c ă mai veche a boierimii
roT'âne : atît cît exista ameninţarea! unei stăpîniri directe turceşti la n o r d " ! D u n ă r i i (cu re­
petarea confiscărilor d e moşii, a n'micirii fizice şi economico-politice a stăpînilor a u t o h t o n i ,
c u m era cazul regimului t i m a r i o t la bulgari, sîrbi, a l b a n e z i ) , boierii erau gata să lupte î m p o t r i v a
Semilunii (politica de rezistenţă) ; d a r în m o m e n t u l c î n d riposta m i l i t a r ă r o m â n e a s c ă energică
v ă d e a turcilor imposibilitatea supunerii p r i n a r m e a ţ ă r i l o r r o m a n e , şi p r i n u r m a r e , necesi­
t a t e a intrării în negocieri şi a acordării de concesii, boierimea era dispusă să t r a t e l e şi să
accepte formele politice care să-i g a r a n t e z e situaţia economică, socială şi politică, chiar şi sub
73
a p ă s ă t o a r e a d o m i n a ţ i e turcă (politică d e c o n c i l i e r e ) . î n acest veac X V I I I , situaţia se com­
plică, însă, ţările r o m â n e d e v e n i n d teren de c o n f r u n t a r e a r m a t ă şi obiect de dispute teritoriale
î n t r e Rusia, A u s t r i a şi T u r c i a . S t r ă d a n i i l e şi intenţiile boierimii a u t o h t o n e de a-şi conserva
s t a t u t u l economic, social, politic, d e v i n t o t m a i dificil de realizat şi t o t m a i slabe, fără să
d i s p a r ă însă.
î n asemenea î m p r e j u r ă r i , cu atît mai î n s e m n a t ă este a t i t u d i n e a u n u i d o m n i t o r , care,
în m a r a s m u l general c a u z a t de r i v a l i t a t e a m a r i l o r puteri în sud-estul E u r o p e i , se ridică î m p o ­
t r i v a înstrăinării unei p ă r ţ i a M o l d o v e i . Este v o r b a de G r i g o r e I I I G h i c a care, în u r m a
protestului f a ţ ă de includerea în 177^ a Bucovinei în I m p e r i u l habsburgic, sub m o t i v că ar
fi sprijinit pe ruşi ?n războiul care abia se sfîrşise, v a fi ucis din p o r u c a s u l t a n u l u i în 1777.
C r o n i c a r u l b r a ş o v e a n , chiar dacă n u dovedeşte o înţelegere clară a acestor f a p t e , relatează

6 8
. E m . E. Kretzulescu, op. cit., p. 8 7 — 8 8 .
«' Idem, î n RIAF, l / X I , 1910, p . 27.
7 0
Ibidem, p . 30.
7 1
Ibidem.
7 2
Ibidem.
7 3
Fl. C o n s t a n t i n i u , De la Mihai Viteazul la fanarioţi : observaţii asupra politicii externe
româneşti, în SMIM, V I I I , 1975, p . 1 0 3 .

19 — A n u a r 212
episodul de la Iaşi : T r i m i ţ î n d î m p ă r a t u l t u r c u l u i pe un capegi-paşa cu v r e o cîţiva
turci la Iaşi, zicînd că au mers cu firman de d o m n i e şi aşa, cu vicleşug, c h i e m î n d p e G r i g o r e -
v o d ă Ghica la g a z d a lui, făcîndu-să a fi b o l n a v , şi m e r g î n d v o d ă la dînsul, neştiind vicleşugul
lui, i-au tăiat capul şi m î n a d r e a p t ă şi li-au dus la Ţ a r i g r a d . iar p e d o a m n a şi p r e cocon i-au
7 4
dus la Ţ a r ' g r a d . . . "
T o t în legătură cu r ă z b o i u l din 1/68 — 1774, este p o m e n i t ă p e r t u r b a l a p r o d u s ă de
7 5
aceasta a s u p r a negoţului în ţările r o m â n e şi m a i ales la B r a ş o v . î n t r e „ p o n c t u r i l e " păcii
de la K u c i u k - K a i n a r g i , cronicarul consemnează că s-a p r e v ă z u t ca „ Ţ a r a M o l d o v e i şi Ţ a r a
7 6
M u n t e n e a s c ă să nu m a i fie asuprite cu bir p r e c u m a fost, n u m a i d u p ă obiceiul cel v e c h i u " .
Pe b u n ă d r e p t a t e s-a observat că în Codex Kretiulerscus, d a r credem că aprecierea este v a l a b i l ă
ţi p e n t r u alte cronici braşovene, se î m b i n ă elemente de istorie locală r o m â n e a s c ă cu elemente
de istorie universală.
In u r m a celor de m a i sus r e z u l t ă cu s i g u r a n ţ ă m u l t m a i clar n u a n ţ ă r i l e ce se i m p u n
:,-» caracterizarea cronicilor din Şchei şi, d i n t r - u n a n u m i t p u n c t de vedere, caracterul lor ge­
neral românesc. T r i p l a gradaţie în c o n ţ i n u t (local, r o m â n e s c , universal), oscilaţie î n t r e m e ­
8
dievalism şi iluminism ' , angajarea politico-socială etc i m p u n o reconsiderare a cronicilor
oraşovene in contextul scrisului istoric t r a n s i l v ă n e a n (despre care nu se m a i p o a t e spune că
-.ncepe ex abrupto p r i n Şcoala a r d e l e a n ă ) şi românesc în a n s a m b l u .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

7 4
N . I o r g a , op. cit., p . 94.
7 5
E m . E . Kretzulescu, op. cit., p . 3 5 .
7 6
Ibidem, p . 3 6 .
7 7
P . C e r n o v o d e a n u , Préoccupations en matière d'histoire universelle dans l'historiographie
roumaine au XVIl-e et XVIII-e siècle ( I V ) , în RRH, 1/XI, 1972, p . 5 8 — 7 5 . Vezi şi l o a n A.
P o p , Aspecte de istorie universală în cronicile din Şcheii Braşovului, în „Buletinul ştiinţific
studenţesc", [Bucureşti], 1980, p . 2 2 1 — 2 3 2 .
7 8
l o a n A . P o p , Medievalism and Enlightenment in Romanian Historiography of the
Eighteenth Century, în Enlightenment and Roumanian Society, ed. P o m p i l i u T e o d o r , C l u j - N a -
poca, 19S0, p . 1 8 1 — 1 9 2 .

You might also like