Curs 2 - Continutul nutreturilor si al Corpului animal in proteine

Nutreturile de origine vegetala au un continut foarte variabil de proteine de la 1 la 50 % . Cele mai

sarace nutreturi in proteina sunt:

radacini si tuberculii = 1- 2 % .

Nutreturile verzi = 2-4 %

Boabele de cereale si fanurile de graminae = 8-12 %

Fanurile de leguminoase = 15-18%

Boabele de leguminoase = 20-35 %

Sroturile = 35-50%

Nutreturile de origine animala au un continut foarte ridicat in proteine ( 50 -80 % ) . Corpul

animal are un continut constant in proteine de ordinul a 15 – 18 % cu specificatia ca animalele tinere au
catre 18 % iar cele adulte si grase catre 15 % . Proteinele indeplinesc in organism in primul rand un rol
plastic fiind componente ale tuturor tesuturilor . In al doilea rand indeplinesc si un rol energetic mai
precis atunci cand hrana contine cantitati insuficiente de grasimi si de glucide . Prin faptul ca sunt
componente ale tuturor enzimelor si hormonilor proteinele au roluri specifice in organism mentionand
si faptul ca in nutritie proteinele indeplinesc un rol cu totul special atat sub aspect cantitativ dar mai ales
calitativ . Clasificarea proteinelor :

1 ) Proteine structurate pe Azot proteic ( NP )

-AA ( Aminoacizi ) = din cei peste 200 de aminoacizi izolati in natura circa 20 sunt elemente
comune ale proteinelor si prezinta importanta pt nutritie ( Ex : Aminoacizi esentiali ( AAE ) , Aminoacizi
semiesentiali ( AASE ) si aminoacizi neesentiali ( AANE) )

Aminoacizi esentiali sunt acei aminoacizi care nu pot fi sintetizati in corp insa acesta are stricta
nevoie de ei ceea ce inseamna ca ei trebuie sa se regaseasca in hrana . Cele mai multe incercari de a
stabili care sunt aminoacizii esentiali s-au facut pe soareci ( la aceasta specie se considera esentiale 10
Aa cum ar fi : lizina , metionina , treonina , triptofanul , leucina ,izoleucina , fenilalanina ,histidina ,
Arginina si Valina . LA porci se considera esentiali 8 Aa ( ca la soareci mai putin Arginina si Histidina ) . La
pasari se considera Aminoacid esential ( cele 10 + glicina ) , iar la pisica ( cele 10 + taurina )

Aminoacizi semiesentiali pot fi sintetizati de animale cu conditia ca hrana sa contina precursori

ai acesteia si anume unii aminoacizi esentiali . De exemplu : Cistina care poate fi sintetizata din
metionina , Tirozina care poate fi sintetizata din fenilalanina

Aminoacizii neesentiali pot fi sintetizati in corp daca hrana contine o sursa de azot ( N) chiar si
de origine neproteica , prin urmare putand fi sintetizati ei nu trebuie sa se regaseasca obligatoriu in
hrana . Exemple : Alanina, Prolina , Hidroxiprolina , Serina , Acidul glutanic , Acidul hidroxiglutanic ,
Acidul aspartic , Citrulina .
Curs 2 - Continutul nutreturilor si al Corpului animal in proteine

-Peptide sunt compusi intermediari intre aminoacizi si proteinele complexe rezultate in urma
proceselor de sinteza respectiv de degradare ale acestora ( EX :glutationul implicat in procesele de
oxidoreducere celulara )

-Proteine complexe – Holoproteine si Heteroproteine

Holoproteine se impart in proteine fibrilare si proteine globulare

Proteinele fibrilare se digera foarte greu , sunt de calitate mai slaba si sunt reprezentate in
special de colagen ,keratina si elastina

Proteinele globulare foarte bune din punct de vedere calitativ sunt reprezentate de albumina si
globulina.

Heteroproteinele sunt formate dintr-o holoproteine si o grupare prostetica . Cele mai cunoscute
heteroproteine sunt fosfoproteinele ( cazeina din lapte ) , Cromoproteine (hemoglobina ) , glicoproteine
( componente ale membranelor celulare ) si nucleoproteine ( componente ale acizilor nucleici )

2) Proteine structurate pe Azot neproteic ( NNP )

Asemenea proteinelor se gasesc special in plantele tinere (sfecla , boabele de leguminoase ) . Ele sunt
formate din unii aminoacizi neesentiali si din cateva substante precum amine , nitrati , glicozizi , alcaloizi
. Acestea sunt cunoscute pt efectele toxice mai ales la animalele monogastrice

Continul nutreturilor si al corpului animal in lipide

Nutreturile vegetale au un continut foarte variabil in lipide :

-Radacinii si tuberculii ( RT ) au sub 1 %

-Fanurile si grosierele au sub 1-2 %

-Boabele de cereale = 2-5 %

-Boabele de soia = 20 -22 %

-Semnitele de floarea soarelui decorticate ( fara coaja ) = 40-45 %

Nutreturile de origine animala au 10 – 15 % lipide in functie de modul de preparare . In corpul

animal ponderea lipidelor oscileaza foarte mult in functie de varsta si stadiul de ingrasare ( mai precis de
la 2-3 % la nou nascuti , la 40 -45 % la animalele adulte si grase ) . In organism lipidele indeplinesc in
primul rand un rol energetic fapt explicabil prin valoarea energetica ridicata ( 9,5 kcal / g ) , aproape de 2
ori mai mare decat valoarea energetica a proteinelor si glucidelor . Au de asemenea un rol plastic fiind
componentete ale celulor , de asemenea protejeaza organismul contrainfectiilor si intoxicatiilor , au rol
in solvirea unor vitamine ( cele liposolubile ) . Din punct de vedere biochimic lipide sunt formate din acizi
grasi ( acizii grasi esentiali care nu pot fi sintetizati din corp ) si glicerol
Curs 2 - Continutul nutreturilor si al Corpului animal in proteine

Exemple de acizi grasi : Acidul linoleic , Acidul linolenic si acidul arahidonic . Primii 2 se gasesc
special in boabele oleaginoaselor , iar cel de-al treilea numai in grasimile de origine animala . Cu cat
lungimea catenei si gradul de saturare al acizilor grasi sunt mai mari cu atat gradul de utilizare al
acestora in organism este mai mic . Este cunoscut faptul ca acizii grasi au influentza asupra sanatatii si
asupra calitatii produselor animaliere ,astfel acizii grasii polinesaturati ( AGPN ) cu peste 18 atomi de
Carbon si peste doua duble legaturi au influenta favorabila asupra sistemului cardio-vascular . Acidul
palmitic si acidul stealnic produc o grasime de consistenta mai tare agreata de consumatori , in schimb
acidul linoleic si acidul linolenic produc o grasime de consistenta moale asa incat nu se mai stie ce sa se
spuna despre sanatatea oamenilor . Din punct de vedere chimici grasimile se clasifica in grasimi simple(
grasimile neutre , ceride , steridele ) si complexe ( glicoproteinele , cerebrozide ).

Continutul nutreturilor si al corpului animal in glucide ( hidrati de carbon )

Continutul cel mai ridicat de hidrati de carbon il au cerealele ( 65-70 % ) .

Fanurile si grosierele = 30-40 %

Radacinii si tuberculii = 10-20 %

Nutreturile verzi =10 -15 %

Corpul animal au un continut foarte scazut in glucide ( sub 1 % ) reprezentate de glucoze(sange )

si glicogen . Principalul rol al glucidelor este cel energetic desi valoarea energetic a lor este 4,2 kcal/ g (
de 2 ori mai mica decat a lipidelor ) ; acest lucru se explica prin ponderea mare a hidratilor de carbon in
cele mai multe dintre nutreturile vegetale ; in al doilea rand glucidele au in organism si un rol plastic prin
componente ale celulelor sub forma de glicoproteine .

CA si lipidele glucidele se clasifica in simple ( S ) si complexe (C )

Glucide simple : Pentoze( reprezentate de siloza , arabiloza ) si Hexoze ( mai importante in

special glucoza si fructoza ) . In plante hexozele nu se gasesc sub forma libera ci sub forma de glucide
complexe . IN momentul in care acestea ajung in organism ele sunt scindate in special in glucoza sub
aceasta forma consitituindu-se intr-o importanta sursa de energie pentru animale

Glucide complexe :

Dizaharidele ( lactoza- lapte , zaharoza – sfecla de zahar ) ,

Trizaharide ( Rafinoza care insoteste zaharoza in sfecla de zahar ) ,

Polizaharide ( grupul majoritar reprezentate de amidon – boabele de cereale si constituie

principala sursa de energie pentru animale , inulina – este asemenatoare cu amidonul structural numai
ca este formata din lanturi de fructoza ( amidonul este format din lanturi de glucoza ) , Celuloza ( este
un component specific regnului vegetal pe masura avansarii plantelor in vegetatie celuloza se
impregneaza cu unele substante precum lignina facand ca plantele sa fie din ce in ce mai greu digerabile
) , Glicogen ( forma de rezerva a glucidelor in corpul animal se gaseste special in ficat si muschi ) ) ,
Curs 2 - Continutul nutreturilor si al Corpului animal in proteine

Heteropolizaharide ( Hemiceluloza – insoteste celuloza cu care formeaza complexul celuloza-

hemiceluloza , substantele pectice – se remarca prin proprietatea de a face mucilagii gel , lignina – se
remarca prin faptul ca este inerta din punct de vedere digestiv altfel spus digestibilitate = 0 ) . Cu cat
nutreturile contin mai multa lignina cu atat digestibilitatea lor este mai scazuta

Continutul nutreturilor si al corpului animal in minerale

Dupa ponderea lor in corpul animal mineralele se clasifica in macrominerale ( g / kg ) ,

microminerale ( mg/kg ) . Astazi doar macrominerale ca restu nu mai stie ? ? ? .

Exemple de macrominerale : CA , P , K , NA , CL , S , Mg ( calciu , fosfor , potasiu , sodiu , clor ,

sulf , mangan )

Calciu :component important al oaselor si dintilor de altfel 99 % din calciu organismului se

gaseste in oase si dinti si 1 % in alte tesuturi , Calciu intervine in transmiterea impulsurilor nervoase si in
contractiile musculare , este absolut necesar coagularii sangelui si al laptelui ,frunzele plantelor in
special leguminoasele etc . Cantitati mai mici de Ca se gasesc in boabele de cereale , in cresterea
industriale a animalelor in majoritatea cazurilor se folosesc surse suplimentare de CA reprezentate de
saruri ale acestuia ( Carbonatul de calciu – CACO3 ) . Insuficienta CA provoca la animale in primul rand
osteodistrofii ( rahitism la tineret , osteofibroza , osteoporoza la animale adulte ) si excesul de CA este
de asemenea daunator pt ca se poate acumula in tesuturile moi .

Fosfor : insoteste calciul in scheletul animalelor ( circa 90 % din P organismului se gaseste in

oase si dinti ) , de asemenea are un rol foarte important in metabolismul energetic mai precis in
transformarea adenozidtrifosfatului , respectiv adenoziddifosfat . Cele mai importante surse de P sunt :
laptele , fainurile animale care contin oase si boabele de cereale , fanurile de leguminoase de asemenea
au continut notabil in Ca . Cereale sunt surse sarace in CA. In cresterea industriala a animalelor se
folosesc surse suplimentare de fosfor . Cele mai cunoscute fiind : fosfatul monocalcic , dicalcic si tricalcic
. Insuficienta fosforului din hrana agreneaza deasemenea osteodistofrii . La pasari este cunoscuta o
boala datorita insuficientei de fosfor denumita PICA manifestata prin tulburari de comportament si
afectarea functiei de reproductie

Potasiu , Sodiul si Clorul : se gasesc in special in tesuturile moi ale organismului , toate 3 intervin
in reglarea presiunii osmotice si in mentinerea echilibrului acido-bazic . In plus potasiu intervine in
contractiile musculare , iar clorul in secretia gastrica mai precis secretia de HCl in stomac . Majoritatea
nutreturilor contin suficient potasiu asa incat in majoritatea cazurilor nu se pune problema suplimentarii
cu saruri ale acestuia . Sunt doar cateva zone in lume unde solul este sarac in plante . Majoritatea
nutreturilor cu exceptia fainii de peste contin cantitati insuficiente de NA si Cl asa incat in toate cazurile
in ratiile animalelor se introduce sare de bucatarie . Insuficienta sarii de bucatarie provoaca scaderea
apetitului ? incetinirea ritmului de crestere ? ? tulbarari de reproductie ? ? ? chiar si moartea ? , dar si
excesul de sare este daunator ( cum sunt reclamele alea tampite ) si se manifesta prin edeme ( te umfli) ,
sete exagerata . In cantitati prea mari si administrata continuu excesul de sare poate provoca moartea ?
? mai ales la tineret ( purcei si pui )
Curs 2 - Continutul nutreturilor si al Corpului animal in proteine

Sulf : Cea mai mare cantitate de Sulf in organism se gaseste in aminoacizii cu sulf ( metionina ,
Cistina ) , in 2 vitamine ( tiamina si biotina ) si intr-un hormon ( insulina ) . Canitati importante de sulf se
gaseste in copite fiind componenta mai multor proteine . Orice deficienta in sulf se manifesta ca o
deficienta de proteine deoarece a demonstrat ca sulful are rol important in dezvoltarea
microrganismelor din lumen si sinteza de catre acesta a aminoacizilor cu sulf . In cazul in care se impune
suplimentarea sulfului se folosesc saruri( cea mia cunoscuta Sulfatul de Sodiu )

Magneziu ( in sfarsit ) : Magneziu insoteste Calciul si fosforul in oase si dinti ( 70 % ) . Este

activator mai multe complexe enzimatice in special trasnferezele , insuficienta magneziului provoaca
reducerea gradului de utilizare a substantelor nutritive in corp inclusiv a proteinelor . In legatura cu
Magneziu este cunoscut o boala a rumegatoarelor denumita ( tetania de iarba ) sau boala primaverii . La
inceputul pasunatului animalele rumegatoare acuza o hipomagnezemie puternica ( prea putin Mg in
sange ) , iar boala se manifesta prin tetanii musculare ( contractii musculare severe ) care pot produce
moartea animalelor ? .