A$EZAMANTUL CULTURAL

ION C. BRATIANU
XXXIII

LON C. BRATIANU
ACTE $1 CUVANTAR1
PUBLICATE DE

G. MARINESCU SI C. GRECESCU
PROFESOR. DIRECTORUL ASEZAMANTULUI ASIS1 EN1 UNIVERSIT4R

V 0 L. VI
(1 Mai 1880-30 lunie 1881)

CARTEA ROMANEASCA", BUCURESTI

1 936

www.digibuc.ro
 A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU
11WIMNW XXXII! N.. MI 11. M1140041

ION C. BRATIANU
ACTE 1 CUVANTARI
PUBLICATE DE

G. MARINESCU 51 C. GRECESCU
PROFESOR. DIRECTORUL ASEZAMANTULUI ASISTENT UNIVERSITAR

V 0 L. V I
(1 Mai 1880-30 lunie 1881)

CARTEA ROMANEASCA", BUCURESTI

1 936

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 I N ItODLICaRE
muNicry
Dupci reisboiul indep, situafia feirii se schimba. Ea
trebue caute alte punc e erOrientare.
In politica externei s'a simlit necesitatea unei orientdri pro-
prii §i conform intereselor noastre.
Independenfa ne fusese recunoscutä de toate statele in 1879
in urma articolului 7 din Constitufie qi rescumpel-
reirii ceiilor f erate 1).
Dar alianfele europene aveau acum o and formalie. In 1878
Austria *use o aliantá secretti cu Rusia ca .96 nu se opuie
la anexarea Bosniei qi Herzegovinei, dar in 1879 face alianfii
cu Germania contra expansiunii ruseVi in Balcani2). Ion C.
Breitianu, intre aceste combina(iuni politice europene, se duce
in vizitä diplomaticei la Viena gi Berlin unde este primit cu
simpatie3). El face aceasta qi pentru a sonda terenul pentru
viitoarea ridicare a feirii la rangul de regat. Problema înlâm-
piná rezerva in Austria care specula chestiunea Du-
neirii, pe ceind Bismarck o doria rezolvatá mai curcind, ca
sil incerce sentimentele monarhice ale primului ministru ro-
mein 4).
In interior Ion C. Breitianu are nevoie de o compozifie a
guvernului in care sä intre mai multi membri din opozifie, fie
1. Ion C. Brritianu, Acte i euvantari, vol. V §i vol. de fatä p. 304-323,
329.
2. Steeg Henry, La monarchie des Habsbourgs, Paris, 1914.
3. Scrisoarea lui Andrassy In Memorii, XVII p. 4.
4. Memorii, XVI p. 90.

www.digibuc.ro
IV ION C. BRATIANII ACM 81 CIIVANTXRI VOL. VI

pentru a proceda la proclamarea regatului cu o mai mare ma-

joritate a partidelor politice, fie pentru a dezarma opozitia prin
atractia ministerialei. De aceea remaniazd guvernul, introdu-
când ceitiva din grupul Meirzescu din Icqi, printre cari e
filosoful Vasile Conta, iar lui Mihail Kogetlniceanu ii of era
ambasada din Paris1).
Pentru prepararea mai temeinica a terenului viitorului regat
qi pentru regularea succesiunii la tronul farii, perechect prin-
ciarei intreprinde o ceileitorie de 2 luni la Sigmaringen §i curtile
din Viena yi Berlin, unde este primitti in modul cel mai
cordial.
La 19 Noemvrie 1880, dupei ce toate formalitälile protoco-
lare externe au fost indeplinite parlamentul romein voteazyl
legea succesiunii la tronul României in lipsa de copii a fa-
miliei princiare 3).
La 2 Decemvrie un atentat rniolesc se stivetrmte contra lui
Ion C. Breitianu, din care scapei cu putinti suferintä.
Indignarea publicului romeinesc este imens6 §i popularitatea
lui Brätianu creyte nemeisurat 4).
Guvernul se consolideazá la putere qi poate proceda la MI*
mari.
Intre timp se cd§tigase aranjarea chestiunii Arab-Tabiei
conform dorintelor române§ti si fusese sanctionata de Marile
Puteri iar situatia financiarä a reirii se consolideazei prin inf iin-
¡area Beincii Nationale a Romeiniei in Julie 1880, care 1#
deschide ghiqeurile la 1 Decemvrie.
Cea mai urgentei 5i insemnatä operatiune pe care e pusá s'o
facti este retragerea din eireulatie a rublelor ruse§ti 5).
In timpul räsboiului neateirnärii, trupele ruse0i trebuiau a
pleiti rechizifiunile §i cumpäräturile din tarti numai cu ruble
aur, dar mai lcirziu s'au efectuat pläti qi in argint al ceirui
pret usese fixat la 4 lei rubla. Pe pialei insei era cotatei numai
1. Vezi p. 8 §i 244.
2. Memorii, XVII p. 53.
3. VezI p. 11.
4. Memorii, XVII p. 58.
5. Vezi p. 29-36, 36-41, 44-45, 69.

www.digibuc.ro
 INTRODUCER E V

cu 3,80. Speculafia fäcuse sä se introducä in lard ruble de argint

valore de 40 de milioane, iar aurul dispärea pe meisurei
ce argintul se immullea.
Legea pe care Ion C. Brätianu o susline in parlament, venea
sei ajute comerful (eirii prin asigurarea transac(iunilor1).
Urmeazei apoi conversiunea obligatiunilor dorneniale
stingerea datoriei flotante 2).
laid despre ce era vorba. Bugetul din 1870 se soldase cu
un deficit de 10 milioane i in 1871 Lasair Calargiu fusese
nevoit sä emitä obligafiuni asupra bunurilor domeniale, fei-
ceind un imprumut de 78 milioane.
In 1881, dobemda Thr de 8% nu mai era in raport cu creditul
statului. Cursul obligafiunilor era la 105, iar privilegiile de
care se bucurau aveau un elect peigubitor asupra celorlalle ef ecte
de stat. Prin noua lege din 1881 al cärui raportor a lost P.
P. Carp, statul, prin conversiune, of erea avantagii defineito-
rilor de obligafiuni, deindu-le titluri noui sau rambursdndu-le
capitalul. Plata se putea face §i la Berlin la Paris, mtisuri
care aträgeau capitalurile streine in (arei 3).
Asigurat de o stare inanciarä, care nu putea deceit sa pros-
perc, Ion C. Breitianu incepe tratativele cu grupul junimist
conservator pentru a le oferi cdteva scaune ministeriale ca pro-
clamarea regatului sá aibei o aureola' de unanimilate a par-
tidelor politice. Tratativele nu duc la niciun rezultat : gre.5alä
mare din partea conservalorilor qi in acela (imp o intärire
a guverneirii liberale 4).
In aceastä situa(iune de stabilitate externä §i internei, el
poate infeiptui proclamarea regatului in 14 Martie 1881, eve-
niment at& dc surprinzator §i bine dirijat, Mc& a fost votat
cu unanimitatea tuturor grupeirilor politice din parlament5).
De ce se grabise proclamarea regatului, ceind in consiliul
1. Dobrovici G., Istoricul desooltdrii financiare si economice a Romtiniei,
1934, p. 123.
2. Dobrovici G., Istoricul, p. 111.
3. Vezi discutiunile In Camerà, p. 140, 144, 151, 1 1, 224.
4. Maiorescu T., Istoria contemporami a Romilniei, p. 181-184.
5. Vezi p. 166, 191, 203-209.

www.digibuc.ro
VI ION C. BEATIANIT ACTE SI CUVANTARI VOL. V/

de miniVri din 28 Fevr. 1881 1), se hottirise data de 8 Aprilie,

ziva de nagere a Prinfului?
S' ar putea crede ca. Ion C. Brtilianu a socotit ca acum ar
fi mornentul, ctind ar putea conta pe unanimitatea voturilor pe
care nu putea s'o aibli mai tiirziu.
Pe de all(' parte tratativele in chestiunea Dunìirii, duse de
V . Boerescu la V iena, nu reuqiserei a (gunge la o solutie f a-
vorabilti Várii 2). Aceasta a Mud pe I. Brtitianu sti pre-
zinte demisia intregului cabinet la 3 A prilie, la care s'a mai
adtiugat poate i motioul constitutional ce invoacil la 5
Aprilie 3).
Noul cabinet sub prqedintia lui D-tru Briltianu, chemut
inadins din Constantinopol pentru aceasta, iqi incepe activitalea
la 21 Aprilie in(r'o form idabilei furtunti iscatti de regimul Du-
nórii i pe care temti este atacat de opozitia inverqunalii.
Este momentul sti artitärn in scurte cuvinte in ce consta a-
ceastä insemnald problem?'" pentru vie* noastrti de stat legal?"'
indisolubil de DunAre, 4) problem?"' care a preocupat politica
romdneaseti ptinti in timpurile actuate. (Vezi discursul d-lui
Titulescu la Geneva in 1936).
Congresul din Viena, in 1815, stabilise di navigaliunea pe
va fi liberti pentru vasele de comert. Insti dif eritele state
riverane marilor fluvii au interpretat in mod restrictiv prin-
cipiite tractatului.
La 1856, congresul din Paris a declarat Duntirea fluviu in-
ternational i navigatia pe el de interes european. Peinti aci
libertatea navigatiunii pe Durgire fusese limitatà numai pentru
Rusia §i Turcia prin tractatul din Bucure§ti in 1812, reinoit prin
tratatele din Akerman in 1826 $i Adrianopole in 1829. La 1840 in-
tervine i Austria qi prin tratatul din St-Petersburg eaptitil
liberá trecere pentru vapoarele de márfuri. Rusia, vázeind cá

1. Memorii, XVII p. 66.

2. Vezi scrisoarea lui V. Boerescu p. 227.
3. Vezi p. 275.
4. Mesajul regal din 15 Nov. 1881 i Treizeci de ani de Domnie ai
Regelui Carol I, p. 278-284.

www.digibuc.ro
 INTRODUCE RE VII

Austria o concureazd, lasti ca gura Sulina sd se impolmoleascd

aa cd in 1853 nu mai puteau naviga vapoare mai adiinci de 2 m10.
Statde europene ingriforate cdzurii de acord in 1855 asupra
formdrii unei comisiuni a Marilor Puteri care sit- inleiture obs-
tacolele ce se opun navigafiei pe Duntire.
Tratatul din Paris (1856), a decis libertatea absolutd a
navigafiei pe tot intinsul Dundrii pentru märfurile 5i vapoa-
rele statelor riverane sau nu. Pentru aplicarea acestui prin-
cipiu s'a creeal o comisiune europeanil a Marilor Puteri sem-
natare ale tratatului. Pe ltinga aceasta, se institaia o comisiune
permanentà formald din reprezentanfii statelor riverane, care
avea sd elaboreze regulamentul de navigafie 5i politie lu-
viald.
La 1858 comisiunea europeand urma termine existenta
conf. tratatului, dar Franfa, Anglia, Rusia, Prusia, Turcia
5i Serbia cerurd prelungirea ei. Austria se opuse, dorind ca
sa rtimdie numai comisiunea riveranit Marele Puteri, bdnuind
di Austria vrea sd aibti suprematia pe Dundre, nu aprobarii
ci holdrird prelungirea existenfei comisiunii.
La 1866 o noud conferinfd la Paris holära prelungirea
duratei inert pe 5 ani.
In 1871, la implinirea termenului, se adund conferinfa dela
Londra care decise prelungirea comisiunii Nutt- la 1883, data
cdnd expira i amortismentul imprumutului pe care il Meuse
comisiunea sub garanfia Franfei, Germaniei, Austrei, Angliei,
Italiei 5i Turciei. Printre alte hotdriri u i aceea cd Austria
obtinu un fel de dominafie la Porfile de Fer i impreund cu
Turcia trebuia sd facti aci lucrtiri pentru uyurarea navigaliunii.
Cum Turcia se dezinteresa complet de aceastd obligafie, totul
rämase pe seama Austriei care impuse vapoarelor taxe pentru
acoperirea cheltuelilor, ¡acute cu ocazia lucrutrilor.
La congresul din Berlin 1878 se ridicd comisiunii statelor
riverane dreptul de a elabora regulamente 5i de a face polifia
supravegherii, care se acordd comisiunii europene a Dundrii,
iar Austriei i s'a conferit mandatul de a face lucriiri necesare
la Porfile de Fier. Statele riverane erau obligate a-i da tot
concursul. Deoarece !ma in acest fel comisiunea riverand inceta

www.digibuc.ro
VIII ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

de a mai avea putere, ea nu §i-ar mai fi avut existenfa decdt

dupti des/ iinfarea cornisiunii europene.
Cum lust/ mandatul comisiunii europene se prelungea cu
puteri mai mari, regulamentul de navigalie nu mai putea fi
elaborat de statele riverane. Trebuia ca marea comisie europeand
sti se gdndeasca la creafia unei comisiuni mixte, care sti aplice
regulamentul de navigafie §i polifie fluviald.
Disculiunile asupra acestei noi formaliuni incepurd la V iena
in lulie 1880 si imediat se vdzu cd Austria si Ungaria urmli-
reau dominafia asupra fluviului. Partea cea mai gram:7 a
chestiunii nu ar li lost dominalia Austriei care era un stat
industrial, dar ea §i-a trecut drepturile Ungariei, lard agricold
care pusese taxe mari tocmai ca sti impiedice Romtinia a-si
trece cerealele in susul Dundrii. Ungaria transformase deci
un mandat european intr'un regim de interes maghiar. De le-
gafii Romdniei se opuserti la forma(ia acestei comisiuni. Mi-
nistrul bulgar Zancov a trebuit sti demisioneze fiindcti a luat
partea Romtiniei.1)
Romtinia, gird independentd, legald economiceste de drepturi
naturale asupra navigafiunii pe Dundre, nu putea sti accepte
a-i fi impiedecat prin taxe mari exportul de cereale. Desi la
Berlin, Bismarck fusese acela care favorizase politica dundreand
a Austro-Uungariei acum, vtiztind intorsätura pe care o luau
lucrurile, a declarat cti va lua partea Rorminiei 2), ceea ce face
pe Austria sti renunfe pentru un moment la proectul ei §i
sesiunea con/ erinfei se incheie la 26 Decemorie 1880 lard a se fi ho-
Wit nimic asupra comisiunii mixte, in care Austro-Ungaria
voia sli aibd preponderanfti.
Scurta chestiune a Duntirii a provocat mari greutdfi guver-
nului, mai ales ccind cduta sii-si aibti asentimentul Marilor
Puteri pen(ru proclamarea regatului 3).
1. Memorii, 26 Dec. 1880.
2. Memorii, 8 Oct. 1990.
3. Pentru chestiunea Dunarii In toata importanta ei se poate cerceta me-
moriul redactat de Vintild Bratianu, E. Porumbaru, C. Baicoianu 0_ N. Ste-
ffineseu 0 inaintat conferintei din Paris la 1918 precum 0 discursul din Ca-
mera a lui Vintila Bratianu din 5 Martic 1920.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE IX

Legi interesante care se mai voleazd de guvernul Ion C.

Brätianu sunt : legea monopolului tutunului, (p. 260); legea
pentru domiciliul streinilor (p. 267).
Guvernul Dimitru Brätianu va prezida serbeirile incoronärii,
iar la 10 Iunie este silit de opozifie a demisiona. Regele cheamti
din nou pe Ion C. Breitianu cu un minister, In care nu mai
geisim pe V. Boerescu, ceeace aratä cci concesiunile läcute de
chinsul fuseserei prea mari1) i deci in discordanfei cu guvernul.

GEORGE MARINESCU

1. Bacalbap, Bueurgtii de and dal& I, p. 266.

www.digibuc.ro
 1.

Bismarck de faurnrriltianu.
- MUNICIP.ULUI
8120 Mai 1880.
.6.ticuRE,5`
Convorbirea mea (a lui Bismaréli7liW ministrul pre§edinte al A. V. R.
a fost de data aceasta de o deosebitA valoare pentru mine, de oarece, Jude-
&And politica urmatA de dânsul dela rAzboiu Incoace am simtit dispArAn-
du-mi indoiala in privinta devotamentului cAtre A. V. R.
Astfel am putut sA mA exprim cAtre dfinsul cu Incredere i sinceritate.
In tot cazul A. V. R. are In el un consiller priceput capabil, la nevoie,
de lucrare hotAritA.
Am vorbit cu dânsul fArA rezervA despre interesele noastre de pace 0 de
apArare pe care Austria le impArtd§e§te cu noi Ji cred cl m'a priceput 0 a
rAmas multumit".
(Memoriile, XVII, p. 11).

2.

Alegerea consiliilor judetene.

15127 Mai 1880.

Cu prilejul alegerii consiliilor judetene Ion C. Briitianu aratA prefectior
cA aceste alegeri trebue sA se inspire numai din interesele generale ale ju-
detului. Importanta alegerilor judetene In cadrul descentralizArii adminis-
trative 0 datoria prefectilor de a mentine ordinea fArA nici o altA imixtiune.

Donmule Prefect,
In ajunul alegerilor generale pentru reinnoirea consiliilor
judetene, cred de datoria mea de a expune vederile" guver-
nului asupra insemnätätii ce el le atribue din punctul de
Vedere al ingrijirii intereselor

www.digibuc.ro
2 ION C. BRATIANII ACTE 81 arvANTIRI VOL. VI

In toate Wile libere chestiunea descentralizârii a fost obiec-

tul unor divergente profunde intre particle vi. chiar intre membri
ai acduiav partid. Numai in România s'ar pArea câ n'ar fi
existând cea mai mic6 divergentä intre nuantele vi partidele
politice asupra acestei chestiuni. Descentralizarea este in-
scris6 ca articol de cApetenie in toate programele, nu numai
ale nuantelor unei particle, dar vi chiar ale tuturor partidelor
politice.
Din nenorocire insä s'a putut constata, la aplicarea acestui
principiu, eft' existâ in realitate divergente radicale intre aceia
care pAreau a fi atât de uniti.
Unii intelegeau a se servi de principiul descentraliz5rii
spre a asigura clasei din care fâceau parte redobândirea vi
pâstrarea unor prerogative invechite vi astAzi cu totul ne-
j ustificate .
Altii, animati de dorinta de all satisface ambitiuni vi in-
terese, care nu-vi puteau da carierà pe o scenA mai vastà,
erau Indemnati a impinge ideia descentralizàrii Ong a trans-
forma fiecare judet inteun mic Stat in Statul cel mare, in scop
de a se sustrage in judetul lor de sub controlul autoritätilor
generale ale tArii.
Partida liberalà insà, ai cgrei reprezentanti sunt azi la gu-
vern, a cäutat totdeauna realizarea principiului descentra-
lizärii inteo sistem4 care, läsând intereselor generale ga-
rantia unei directiuni generale, s'à satisfacA, in ceeace pri-
vevte interesele proprii ale judetelor, nu vederile câtorva in-
dividualinti, ci interesele reale ale localitAtii. Ea intelege
ca descentralizarea sA fie destul de intins6 vi de bine cum-
pänità pentru ca administrarea afacerilor locale sA fie incre-
dintatà mai ales acelora care le cunosc mai de aproape vi
care sunt mai deadreptul interesati la buna lor ingrijire.
Devi parte din legile care reguleazA astAzi materia nu sunt
opera noastrà, devi multe din dispozitiunile lor sunt con-
trarii opiniunilor noastre, d-voastrâ vtiti, domnule prefect,
c'à ori de câte ori am fost in capul administratiunii, am &Au-
tat a uza cât se poate mai putin de prerogativele insemnate
pe care aceste legi le dau guvernului ; am lgsat cea mai de-

www.digibuc.ro
MAI 1880 ALEGEREA CONSILLILOR JITDETENE 3

plinä libertate in comunä locuitorilor comunei, in judet lo-

cuitorilor judetului, de a se administra cum au crezut mai
bine. Din nefericire nu totdeauna interesul adevArat al lo-
calitätfi a inspirat pe aceia ce au o actiune oarecare in co-
legiile electorale ; consideratiuni de o naturä cu totul dife-
rità le-au dictat adesea purtarea ce au avut.
Astfel, in foarte multe cazuri consiliile comunale §i jude-
tene n'au probat nici simtämintele, nici cuno§tintele nece-
sare spre a putea corespunde la importanta misiune ce le
era incredintatä de legi.
De aci a decurs o mare släbiciune, ca sä nu zic mai mult,
in administrarea afacerilor locale ; adesea dezordinea §i in-
curia au fost consecintele acestei administräri.
A atribui guvernului serioasele neajunsuri ale unei ase-
menea administräri, ar fi o mare nedreptate ; de când partida
liberalà e la putere, guvernul n'a cAutat decât a face sà se
desvolte i sä se intäreaseä institutiunile comunale i jude-
tene m'ärginind actiunea puterii centrale la salvgardarea in-
tereselor generale ale Ora §i la un control nfäsurat, care a
fost folositor chiar intereselor locale.
In fata viitoarelor alegeri generale judetene, guvernul crede
dar de a sa datorie de a face apel la aleatori in genere, ori-
care ar fi partida sau nuanta c'äreia ar apartine, indemnân-
du-i ca toti impreun6 sà inläture gravele neajunsuri din
trecut. Alegerile judetene i comunale nu trebue SA fie o areng
de lupte exclusiv politice, nici de competitiuni inspirate de
simpatii §i antipatii personale, ele trebue ssá se inspire din
contra, numai de interesele generale ale judetului sau comunei.
Toate partidele, spre a dovedi sinceritatea declaratiunilor
lor in privinta descentralizàrii, au acum ocaziunea de a se
intruni spre a chiema la functiunile judetene, atât de impor-
tante din toate punctele de vedere, un individ care cautà
in aceste functiuni mijloace de existentà sau care au in ve-
dere altceva decât prosperitatea intereselor judetene, ci bär-
bati probi, capabili, activi, care sà se poatä consacra cu stà-
ruintä §i devotament la administrarea marilor interese ce
le vor fi incredintate.

www.digibuc.ro
4 ION C. BEATIANU ACTE kg CITVANTARI VOL. VI

Aceste interese sunt cu atât mai mari, cu cat autoriatile

judetene, pe lângg influenta ce cautg s'o aiba In desvoltarea
moralg si materiala a judetelor au si o actiune directà si con-
stantg asupra administrgrii celor mai mici comune ale Orb :
prin comitetele permanente se examineazg, se controleaza
si se reformeazg orice mäsurg privitoare la interesele cornu-
nelor rurale si. ale celor mai multe din comunele urbane.
Dacg administratiunea judifteang nu va fi bung, efectele
ei se vor resimti pang la cel din urmg cgtun si rgspunderea
va fi numai a alegatorilor, cgci guvernul, o repet, nu poate
si nu voieste sa exercite, In operatiunile electorale, altä ac-
tiune cleat aceea de a asigura independenta fiecgrui alegg-
tor si de a mentine ordinea publica.
Guvernul se margineste prin urmare, domnule prefect, a
NI expune vederile sale si. a vg invita sa le faceti cunoscute
d-lor primari si tuturor administratiilor d-voastre, pentru
ca astfel aleggtorii, In depling libertate si cunostintg de cauza
sg hotgrasca ei Insisi soarta intereselor judetului si ale co-
munelor, de care sunt legate si interesele fiecgrui cetgtean.
Primiti, vg rog, domnule prefect, asigurarea osebitei mele
consideratiuni. Prim-ministru 0 ad-interlm la Interne
Ion C. Briitianu.
(Mon. Of., 1880, p. 3147 col. 1-3).

3.

Reeensilmântul general al contributiunilor.

16 Mai 1880,
Ion C. }Irk lanu se adreseazA cAtre prefecti sA secondeze comisiunile de
recensAmAnt si sA facA sA InlAture antagonismul fntre reprezentantli localitA-
tilor 0 functionarii fiscali pentru buna stare viitoare a finantelor Statului.
Domnule Prefect,
Recensgrnântul general al tuturor contributiunilor directe,
pentru viitorii ani 1881-1885, a Inceput In toatg tara.
Dela determinarea cifrelor ce se vor constata prin el, atârng,

www.digibuc.ro
MAI 1880 ItECEN8IMANTUL CONTRIBUTILLOR 5

In mare parte, viitoarea noastrá situatiune financiarä. Re-

zultatul dorit nu se poate atinge decât printr'o desävär§ità
unitate de vederi fntre agentii Statului, aceia ai comunelor
§i a acelora trei contribuabili din cari se compun comisiunile
de recensämânt. Trebue dar ca nu numai agentul comunei,
dar §i cei 3 contribuabili mai greu impu§i (art. 2 al legii din
4 Mai 1879), sa fie inspirati de aceia§i idee, de aceea§i. sinitire.
Antagonismul ce colegul meu dela finante, care, prin adresa
No. 10.048, mä anuntä cä tinde a exista Intre reprezentantii
localiatii §i acei fiscali, ar fi nu numai vätämätor pentru
Stat §i comunä, dar ar sdruncina chiar creditul fiscului. De
aceea cred de datorie de a vä atrage atentiunea asupra ur-
mätoarelor observatiuni :
Dacä reprezentantii comunei §i. mai ales cei trei contribua-
bili din comisiune, ar crede ct cu cât cifra därilor va fi scA-
zutà, cu atât comuna va ca§tiga mai mult fatä cu Statul,
ei vor comite cea mai mare gre§ealli.
Comisiunile de recensämânt, cAutând a scädea därile co-
munei, nu ar putea ajunge la aceasta, cleat disimulând nu-
märul contribuabililor §i. scäzând evaluarea veniturilor. In
adevär, läsând la o parte räspunderea ce ar avea procedând
astfel, aceastà mäsurà ar fi o favoare nu pentru comunä,
ci pentru contribuabilul dat la o parte sau pentru contri-
buabilul ce ar beneficia de evaluarea scAzutä. Comunelor din
contrà li se va da cea mai mare lovire, ele ar suferi cele dintaiu,
cäci, zecimile fiind a§ezate pe cifra contributiunilor directe, ve-
niturile lor §i. cele judetene vor fi cele dintâiu isbite. Prin urmare
deficitul Statului ar deveni deficitul judetului §i. al comunei.
Acest adevär odatà constatat, sä admitem, pentru un mo-
ment, &A, prin neglijentä sau rea credintä, recensämântul
nu ar da rezultatele cerute ; cu alte cuvinte, veniturile pro-
venind din contributiuni directe nu ar ajunge pentru Stat.
In cazul acesta ce trebue sà fad. guvernul ? Nu ar fi oare
silit sä vinä cu noui impozite cari astä datà nu se vor mai
pune pe cap, ci pe avere? i aceste impozite pe cine ar atinge
mai d'a dreptul? Neapärat cA pe cei cari au mai mare avere,
pe cei cari formeazà astäzi comisiunea recensämântului.

www.digibuc.ro
6 ION C. BRATIANEr ACTE 81 CUVANTARI VOL. VI

Pentru aceste motive si. cu o orà mai inainte de a incepe

si dal* comisiunile lucrarea, \TA cer, cu toatà stäruinta, d-le
prefect, cu autoritatea d-voasträ, ca representant al gu-
vernului, cu increderea de care trebue sä vä bucurati intre
concetätenii din acel judet, sä faceti sä se desrädäcineze mice
idee gresitä, de felul celor ce v'am arätat, convingând pe mem-
brii comisiei, eä din momentul numirei si. inceperii lucrArilor
lor, nu trebue sä se inspire decât de ideea de dreptate. Astfel
vom putea numai avea un recensämânt bazat pe adevär.
Intr'o tarà ca a noasträ, unde partea cea mai mare a
averii publice constä in fonduri imobile, venitul tuturor pro-
prietätilor, atât rurale cat si urbane, dupä constatärile pe-
riodului trecut, d'abia ating suma de 112.863.890 lei, 50 bani.
Aceastä evolutiune e o mare necesitate, cAci productiunea
agricolà a tärii dà mai mult, dupà cum se poate dovedi din
chiar cifrele de export.
In mâna comunelor stà astäzi de a inlätura 1%111; in mâna
comunelor stä ca printeo de aproape privighere, printr'o
lucrare, sä caute a face ca recensämântul sä." dea rezultate
satisfäcätoare, sä nu se uite ea', dacA toate fortele vii ale
tärii, au fost absorbite in acesti din urmä ani prin ulti-
mele evenimente, astäzi România, stäpânä pe destinele ei,
consolidatä pe deplin, trame sä-si atinteascä privirile la in-
dreptärile si imbungtätirile din intru. Nu voim impozite
noui, dar voim si suntem in drept a cere ca fiecare sä plä-
teased ceeace este dator.
Sunt sigur, d-le prefect, c'ä v'ati pätruns de importanta
acestei lucräri.
Secondati dar comisiunile in toate lucrArile lor cu neador-
mitä priveghere si semnalati d-lui ministru de finante toate
cazurile in care credeti cä ele nu-si implinesc datoriile, sau
ea' se abat de pe calea dreaptà ce trebue sä urmeze in de-
licata si importanta insärcinare ce au.
Primiti, d-le, asigurarea consideratiunii mele.
Ministru ad-interim la Interne
I. C. Brätianu.
(Mon. Of., 1880 p. 3181 co). 2-3; p. 3182 col. 1-2).

www.digibuc.ro
IULIE 1880 MUNCILE AGRICOLE 7

4.

Ca lea feratá Craiova-Zimnieea-Bulgaria.

19 Iunie 1880.
discutil cu BrAtianu despre proiectul unei linii ferate dela Cra-
iova la Zimnicea, care sA stabileascA legAtura directA Intre Occident 0 Orient,
prin Bulgaria. 0 societate din Paris s'a declarat gata sA ia asuprfili con-
struirea i exploatarea acestei linii i sA dobAndeascA 0 In Bulgaria conce-
siunea necesarA".
(Memoriile, XVII, p. 15).

5.

Muneile agrieole.
23 Iuniel5 lulie 1880.
Ion C. Brat Innu recomandA prefectilor sA fie vigilenti In privinta 1mpli-
nirii muncilor agricole de cAtre cei care s'au angajat la acestea fatA de pro-
prietari i nici recolta muncitorilor sA nu rAmAie pe cAmp din cauza acestor
angaj amente.
Domnule Prefect,
In anul trecut, inteo mare parte a României, recolta a
fost mai mult decât slabà ; aceastá lipsà a indemnat popo-
ratiunile indoi silintele, a pune in actiune toate mij-
loacele lor de producere i astfel anul acesta agricultura este
mai intinsä decât oricând. Dumnezeu a räsplAtit silintele
poporatiunilor ; mai in toatà tam recolta este foarte frumoasá.
Acum, domnule prefect, c6 este a se incepe strânsul acestei
recolte, rolul d-voastrà este foarte important i activitatea
d-voastrà trebue s'A fie la inàltimea silintelor fácute de po-
poratiune, pentru desvoltarea agriculturei. AtârnA dela d-voas-
trä sá se dovecleasc6 c6 administratiunea nu are mai putinà
vigoare cleat restul societàtii ; prin agentii d-voastil can'
sà aveti ochiul asupra celui mai mic coltulet al districtului,
veghind ca toti sà-§i implineascä angajamentele la timp §i
cu eficacitate.
Pe muncitorii angajati prim contracte sà" inteleagà

www.digibuc.ro
8 ION C. BRATIANU ACTE 81 CI:WANT/1RJ VOL. VI

ea cu cat vor pune graba in ali implini angajamentele, cu

ant vor ramânea mai curând liberi de a dispune de munca
lor, cum le va veni mai bine ; cu cat 10 vor plati dato-
riile la timp, cu ant, cand vor mai avea nevoie, vor gasi cre-
dit cu inlesnire 0 cu mai bune conditiuni.
Aratati-le cä nefäcând munca pentru care au luat plan,
nu scapa de angajamentele lor, ci din contra' 10 mai ingre-
uiaza pozitiunea, autoritätile fiind obligate de lege sa-i si-
leasca a se tine de invoelile liber consimtite de dân0i. Pe de
alta parte trebue sä aratati 0 d-lor proprietari 0 arenda0
ca este de datoria lor, ca oameni 0 ca buni gospodari, de a
Intrebuinta pe muncitorii lor astfel Inca nid productele aces-
tora sa nu ramânä in nerecoltare.
Sunt convins, domnule prefect, cä pätrun0 cum sunteti
de rolul 0 de datoria d-voastra, in aceasta ocaziune, va yeti
consacra cu zel in a aduce intelegere 0 armonie intre deose-
bitele interese, in ast timp 0 inlesni din toate puterile avail-
tul la munca, pe care poporul roman il ia din zi in zi mai
mult, având fiecare asigurata munca lor ca prosperitate pentru
Romania. Termin, domnule prefect, invitându-va ca la fie-
care saptamana sa-mi comunicati o §tiinta ant despre mer-
sul lucrului agriculturei, cat 0 despre orice neintelegere s'ar
fi ivit 0 despre modul cum le-ati impacat.
Primiti, domnule prefect, asigurarea distinsei mele con-
sideratiuni. Prim-ministru,
I. C. Brätianu.
(Mon. Of., 1880 P. 3927 col. 2-3 ; p. 3928 col. 1).

6.

Amfmarea efilkoriei Domnitorului In Apus.

.
2 Iulie 1880.
Motivul care ne-a Impledecat acum de a Intreprinde cAlAtoria este Im-
bolnAvIrea lui BrAttanu, care a pricinuit amAnarea cAlAtorlel lui In Moldova,
cAlAtorie neapArat necesarA, Mud In legáturA cu modificarea ministerului....

www.digibuc.ro
AUGUST 1880 DOM:NITORUL IfULTUMESTE PENTRU URARI 9

Adineauri a plecat dela mine ministrul de finante, care, dimpreuna cu

Kalinderu, a dat raport despre aiacerea cAilor ferate care se desvolta in
mod favorabil. El mi-a comunicat ca Bratianu a plecat azi dimineata In
Moldova si ca la 15 va fl din nou In Bucuresti, cad In aceasta zi se con
stitue Banca Nationala ; Indata dupa asta se va completa ministera
apoi, dupa o scurta sedere in Capitala, vom putea sa pleciim".
(Memoriile, XVII p. 16, 17).

7.

Aniversarea lufirii Grivitei.

30 August 1880.
(La aniversarea luarli Grivitei) Ministrul Presedinte trimite si dAnsul fe-
licitarile Intregulul minister. Printul raspunde ca e mAndru ca se afla In
capul unel natiuni care a lost gata de mice jertf a pentru dobandirea in
dependentii sale".
(Memorine, XVII, p. 34).

8.

Domnitorul eitre Prqedintele Consiliului.

Rheineck, 31 Aug. 1880.

D-lui Ion C. Brtitianu, pre§edintele consiliului de rniniOri.
Adânc mirat de ufärile ce-Mi exprimati pentru aceastá
zi memorabilà la care Mi-a fost dat a reinvia in capul bra-
vei noastre armate vitejia strAmorascA, sunt mândru a con-
duce destinele unej natiuni care este decisä a statornici tot
§i a nu se da inapoi inaintea oricsärui sacrificiu pentru a apära
drepturile sale §i independenta sa. Dumnezeu va veghia §i
In viitor asupra scumpei noastre patrii.
CAROL.
(Mon. Of., 1880 p. 6265 col. 1-2 ; vezi si Memoriiie, XVII, p. 34).

www.digibuc.ro
10 ION C. BRATIANII ACTE ttI CIIVINTARI VOL. VI

9.

Chestiunea sueeesiunii la tron.

13 Oct. 1880.
In plin consiliu de ministri Brätianu a luat cuvântul si m'a rugat sä
regulez printr9un act formal chestiunea succesiunei. Am declarat cá voiu
aduce oficial la cunostinta ta (tatäl Domnitorului) dorinta ministerului meu
si färä Indoialä voiu primi In curand un räspuns favorabil".
(Memoriile, XVII p. 40).

10.

Comisiunile de reeensamilnt.
29 Oct. 1880.
Ion C. Brfitlanu, ministrul finantelor, recomandá casierilor de judete sä
fie impartiali In impunerile care se fac, aid oHce pretuire In favoarea con-
tribuabililor sau a Statului e contra intentiunilor Ministerului.

Domnule Casier,
Mai multi contribuabili, din deosebite districte, mi-au re-
clamat eft' au fost ineärcati peste màsurà de &are comisiu-
nile de recensAmânt. Devi tin seamá de simtimântul unora
din contribuabili de a se sustrage dela sarcina statului, insà",
in mai multe cazuri, m'am incredintat ea', dacg unii din agentii
fiscali au neglijat tare interesele Statului, altii, in zelul lor
de a da bune rezultate, au exagerat valoarea veniturilor.
Statul, d-le casier, nu are alt drept decât acela ce-i (16
legea vi nimic mai mult. Orice pretuire, dar, fie In favoarea
contribuabililor, fie in favoare Statului, nu poate fi decât
contra intentiunilor ministerului, care este obligat a se tine
strict de lege.
De aceea, d-le easier, ca membru al comisiunei de recen-
sämânt, VA recomand, cu toatà stàruinta, sA fiti condus
de cel mai mare spirit de impartialitate, sá cAutati ca contri-
buabilii sA nu fie asupriti, dupä cum veti cAuta ca vi fiscul

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 MIILTUMIRI DOAMNEI st DOMNITORIILUI 11

s'A nu fie frustrat. Vä recomand sà fiti cu mare bàgare de

seamà ca sä nu dati loc la legitime protesairi, mai ales cA
ministerul, dupà lege, nu are mijloc de a face nicio indreptare.
Primiti, d-le easier, asigurarea consideratiunei mele.
Ministrul Flnantelor,
Ion C. Brätianu.
(Mon. Of., 1880 p. 7281 col. 2-3).

11.

Multumiri Dommilui i Doamnei.

19 Nov. 1880.
Consiliul de mlni5tri, prin Ion C. Brätianu, aduce multumiri Domnito-
rului 0 Doamnei pentru regularea succesiunii la tron.

Marti le Voastre,
Când Domnul Orii, uitând pericolul vietii, a scuturat pul-
berea secularä ce acoperea drapelul românesc §i in capul os-
ta§ilor români a mers s5 rede§tepte virtuti ràzboinice puse
de multi la indoialà, a sàvâr§it o faptä eroic6 §i patriotic6.
Când buna noastrà Doamn'ä, cu sacrificiul repaosului §i
cu pericolul vietii sale, a mers in mijlocul sfâ§ietoarelor du-
reri ale ekboiului, spre a lega ea insg§i ranele celor ckuti
in luptà, a indeplinit o faptà märinimoasä §i patrioticà. Când
insä M6riile Voastre Regale, ambii in floarea vârstei §i as-
pirând cu duio§ie la bucuriile paterniatii, veniti sA admiteti
cazul unei vacante la Tron, filrä mo§tenitor direct, §i regulati
succesiunea pentru ca tara sà nu se afle in nici un moment
in prada sfâ§ierilor intestine, sävâr§iti impreun6 actul de
cea mai multà abnegatiune, ridicati rolul de Suveran al Ro-
mâniei la cel mai deplin *i mai eroic sacrificiu de sine.
SperAm insà, impreunä cu toti Românii ca atâta virtute,
care va ràmânea adâne s'Apatä in memoria recunoscRoare
a generatiilor prezente §i viitoare, va fi totu§i rAsplAtità prin

www.digibuc.ro
 12 ION C. BRATIANII ACTE *I CIIVANTARI VOL. VI

ceeace lipseste Meg fericirei casnice a Màriilor Voastre Regale,

si prin ceeace este cea mai scumpà dorintä a natiunii române.
Suntem mândri si fericiti de a putea depune la picioarele
Tronului, in aceastä ocaziune, expresiunea recunostintei si
adâncului devotament al tärii intregi.
Ion C. Brätianu, B. Boerescu, A. Teriaclziu, General Slä-
niceanu, Colonel Dabija, B. Conta, D. Giani.
M. S. Regala Domnul a räspuns :
Suntem foarte miscati de cuvintele adânc simtite ce ne a-
dresati in numele Consiliului de ministri. Fericiti cg am putut
da o nouà dovadg a dragostei noastre pentru tarà, ingrijind a
asigura viitorul ei in ceeace priveste succesiunea Tronului,
v6 incredintez ca familia Mea, care dela 1866 de când a dat
un membru al ei României, impärtAseste din iiiimà tot ce o
priveste, a lucrat cu càldurà spre a inlesni aceastà solutiune
atât de doritä de tara intreagà. Dumnezeu sà" binecuvinteze
.si. s'd duc6 cu bun sfârsit interesele scumpei noastre patrii.

(Mon. Of., 1880 p. 7882-7883 vezi §i Memorille, XVII p, 53).

12.

Vânzarea de prunint taranilor. Validfiri de deputati.

Camera, 20 Nov. 1880.

P. Cernatescu depune o petitie din partea mai multor locuitori din Cer-
nate5ti 0 Tiu, jud. Dolj, prin care cer ca In conformitate cu legea din 1876
sa li se vandá pämfint. Deputatul cere sá se execute legea.
Ion C. Briltianu aratli Camerei motivele pentru care eau sistat vanzárile
.si promite 0 prezinte un proiect de lege, In aceastá chestie.
Ion C. Brfitianu : In privinta aceasta sunt mai multe legi
tare se contrazic una cu alta si de aceea comitetul care s'a
format s'a gäsit in totd'auna inaintea unei dificultAti, astfel
Mat, cu toatà stäruinta, vânz6rile nu pot sà" meargA inainte.
De aceea suntem honriti ca din toate aceste legi, care, cum
am zis, coprind dispozitiuni contrarii una alteia, s6 facem

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 CERERI DE PAMINT. VALIDARI 13

un proiect de lege cu care sâ venirn inaintea Camerei, c'Aci

din lucrArile din trecut j rezultatul ce ele au dat, trebue
s6 schimbAm i cuantumul care trebue sâ.' se plâteascA Ina-
inte de cumpàrätor, precum i in privinta ratelor care ur-
meazà sä se pláteasc6 in urm6. Trebue sä regulâ'm ca ratele
sä se práteasc6 in mai multi ani decât 12 cum este astrai.
0 voce : In 20 de ani.
Ion C. BrAtianu : Eu sunt de opiniune sà" se plaeasc6 ra-
tele in 24 de ani.
Vice-preqedintele : Dupà votul Camerei, asemenea petitiuni
se trimet la guvern.
Voci : Da, da.
Se comunica ordinea de zi a Camerel. Intervine un deputat i cere sa se
citeascá mal IntAl raportul comisiei de verificare a titlurilor deputatilor noi
ceeace se admite. Se discutá validarea alegerii de deputat a lui Gr.
Cozadini i apoi a lui I. Titulescu. M. Phereclady desi aprobá concluzia de
validare a alegerii, totusi relevá faptul ca noul ales a fost Inaintat presedinte-
la Curtea de Apel din Craiova i dacA nu e cazul ca a se supuna din nou
votului alegAtorilor. Ion C. Briitlanu sustine validarea, acest caz nefiind un
caz de incompatibilitate.

I. C. BrAtianu : Partea a doua a chestiunei o vor discuta

d-nii deputati care s'au inscris spre a vorbi asupra acestei
alegeri ; eu voi zice numai cilteva cuvinte asupra pàrtii in-
tâia.
D-lor, eu nu cred cà aceastà onorabilà Camel% mai poate
ad5oga o nouà categorie de incompatibilitäti peste cele cre-
iate de Constitutiune.
Constituanta era compus5 de Români care aveau cunos-
tinte de termenii ce intrebuintau. Constituanta a zis : sunt
incompatibili cei numiti In functiuni.
Dac6 avea in cuget ca s'd facâ" i restrictiunea pe care a
face onorabilul d. Pherechidy, n'avea decât s'd zied : numiti
sau inaintati.
M. Pherechidy : Cum este redactat decretul de numire?
Iiind numit prim-preodinte.
I. C. Brkianu : i este lucru foarte natural c6 Consti-
tuanta n'a avut in vedere mnaintärile, fiindeä pentru ce le-

www.digibuc.ro
14 ION C. BRATIANII AcrE SI CIIVANTARI VOL. VI

giuitorii, in mai multe pri, au zis c6 deputatul, care se nu-

meste in functiune, &A fie din nou supus la alegere ? Negresit
fiindcA s'au vâzut situatiuni slabe in care un guvern a luat
din opozitiune 5, 6, membri si a intArit cu dânsii majorita-
tea ; si atunci a zis legiuitorul Ca' poate sä-1 numeasc6 in
functiune, dar ràmâne a se vedea dacg mai reprezint6 el co-
legiul.
Dar când cineva a fost functionar tot la Curtea aceea, la
ce s5.-1 mai trimetem inaintea alegätorilor ? Credeti d-voasträ
ea' ei nu mai au incredere in el, fiindc5 s'a ¡lent prim-prese-
dinte? Credeti a prin aceasta a pierdut increderea lor?
Eu cred a n'are dreptul Camera s4 creeze o nouä cate-
gorie de incompatibilinti, peste cele creiate de Constituant6
si cu aceasta ati face numai o strAgänire. De aceea eu cred
cA ar trebui sA validati aceastà alegere.
Adaog, d-lor, &A d. Titulescu, tocmai vàzând Constitutiunea
de aceia a primit s6 fie inaintat cu pretul pierderei mandatului
sAu de deputat.
T. B. Ltifescu sustine invalidarea, alegerea ne fünd conformA cu Constitu-
tiunea. G. Chilli §i D. Giani, min. Justitiel, sustin validarea, Camera vali-
-cleazA alegerea.
(Mon. Of. 1880 p. 7614 col. 3 ; p. 7618 col. 2.3).

13.

Administratia centralfi §i funetionarii moldoveni.

Senatul, 26 Nov. 1880.
N. Voinou atrage atentia ministrului de finante, Ion C. BrAtianu, cA flind
pus In disponibilitate inspectorul financiar A. Duca, moldovean, a fost nu-
mit In locu-i un muntean §1 aceasta procedare e un sistem consecvent de
Indepiirtare a Moldovenilor din posturile centrale de conducere.
Ion C. BrAtlanu rAspunde cA Moldovenii nu voesc sA primeascA posturi
In Bucuresti, ci rAmAn la cAminele lor ocupAndu-se cu Ingrijirea mosiilor
s. a. AratA apoi motivele pentru care a fost Inlocuit inspectorul A. Duca.
Joan C. BrAtianu : Sunt gata sA räspund chiar acum. D-lor,
fac apel la toti d-nii deputati si la toti d-nii senatori de peste

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 FIINCrIONARII MOLDOVENI 15

Milcov, la toti aceia ( u care am avut onoare sä fiu in oarecare

relatiune, sä spue dacä, la orice numire de functionari, mai
cu osebire in administratia centralà, nu am luptat din toate
puterile mele ca sä gäsesc persoane de peste Milcov.
D-lor, am stat la administratia domeniilor ani intregi cu
personalul necompletat, fiindcä dintre toate persoanele care
insusiau conditiunile cuvenite nu a voit nici unul de peste
Milcov ca sä vinä impiegat la Bucuresti. Si e un lucru, d-lor,
care face onoare Românilor de peste Milcov, fiindcä sunt
dedati mai mult cu munca decât cei de dincoace de Milcov.
Un orn onest, inteligent, capabil gäseste mai multe avantaje
de a cauta de proprietatea sa, dacä are, de a se face arendas,
sau de a face comert si industrie, cleat de a lua vr'o functiune.
Mi s'a intâmplat sä vä'd eh' un presedinte de tribunal a
preferat sä fie subprefect in judetul unde-si avea proprietatea
decât sä fie presedinte de tribunal sau membru la Curte in
Bucuresti.
La administratia domeniilor, am rugat, am cäutat ani
intregi, si abia am putut gäsi de dincolo de Milcov pe d.
Nei, care sä primeascg a veni aci, dând un exemplu bun,
fiindcä acesta era un devotament care l-a arätat d-sa. CAci
d-lor, ce voiti? Cum sä-si lase cineva, casa si interesele ca
sä vie in Bucuresti A la o leafrt micA si trebue sä o recunoa--
tern cä" la noi lefurile sunt mici si räspunderea este mare.
Si fiindcA imi zicea adineaori onor. d. Voinov si despre Banca
Nationalà, &A nici acolo nu sunt impiegati din Moldova, ei
bine, fac tried odatà apel la toti aceia cu care am vorbit in
tot timpul numirilor, sä spue dacà n'am cäutat persoane de
dincolo de Milcov si n'am gäsit pe nimeni.
Dupä ce m'am rugat si doar in genunchi n'arn dat
abia am fAcut pe unii de au primit, mai mult ca un devota-
ment personal, ca sä fie directori la banc4. Dar dupäce s'au
dus acasä mi-au trimis demisia, fiinda d-lor, pentru fie-
care functiune trebue sä gäsim un orn care sä aibä aptitu-
dine si oarecare cunostinte ca sä poatà ocupa acea functiune.
Ei bine, n'am putut gäsi persoane care sä voiascä a-si läsa
interesele de acolo spre a veni in Bucuresti. Intrebati dacg

www.digibuc.ro
16 ION C. BRATIANU AUTE SI CUVINTAIII VOL. VI

nu m'am adresat chiar si la unii din d-nii deputati i nu au

voit sä primeascä. Sunt fericit când gäsesc câte unul de peste
Milcov ca sä-1 numim in administratia centralä.
Cauza acestei dificultäti ce am intâmpinat i intâmpin,
este Ca' functionarii nostri sunt putin plàtii. Când bugetul
ne va permite sä facem lefuri mai mari, ca sá poatà träi cu
ele in Capita lä, cred cä atunci i cei de peste Milcov vor putea
sä gäseascä un avantaj de a veni ad. 5i vorbesc de acei
bärbati onesti, cari nu intrà in slujbä ca sá Led abuzuri,
ci sä lucreze i sä &eased un avantaj, un mijloc de existentá
in remunerarea ce le 4:16 statul.
N. Voinov: D-lor senatori, sunt recunoscnor d-lui prese-
dinte al Consiliului i ministru de finante, de omagiile ce
aduce Moldovenilor cä nu aleargä dupà functiuni.
Ion C. Brátianu : Am zis ea' cei de peste Milcov nu vor
sä ocupe functiuni centrale din cauzá eft' multi nu pot pleca
dela cäminurile lor.
N. Voinov desvoltA interpelarea sa arAtând cA Moldovenli sunt sistematic
IndepArtall din posturile centrale de conducere, dela cAlle ferate si dela Banca
NationalA ; prin aceasta nu infra In rAndul separati5tilor, dar atrage atentia.
D. Sturdza spune cA aceastA chestiune nu mal trebue pusA In disculle publica.
In Moldova oamenii sunt mal casnici, nu voiesc sA fie deputati sau senatori
ca MI nu iese de pe moile lor, pe and In Muntenia oamenii sunt mai iu-
bitori de lume, un muntean nu poate trAl pAnA nu va veni la Bucurebti.

I. C. BrAtianu : D-lor, cred cA declaratiunile onor. d. Voi-

nov sunt sincere, cá ceeace-1 preocupä este a combate pe
acei cari vor sä exploateze aceastá chestiune din punctul de
vedere al altor interese decât acele ale natiunei. Decât sä-mi
permità a-i spune, fiindcá sunt mai bätrân decât d-lui, cá
de multe ori vrând cineva &A.' serve o cauzà, o servä cu un
gând i ajunge la un rezultat contrariu dorintei sale.
Onor d. Voinov in loc sà se ducä sä caute care sunt cauzele
cä la administratiunea centralà nu sunt Români de dincolo
de Milcov, pentru ca sä poatä, gäsind acele cauze, sà corn-
batá pe acei cari vor sä exploateze aceastä stare de lucruri,
in loc de aceasta, d-lui vine si se face organul acelora 1..
Onor. d. Voinov a sfârsit prin aceste cuvinte, cá e trist

www.digibuc.ro
N OEMVRIE 1880 FUNCTIONARII MOLDOVENI 17

pentru acei mini§tri cari nu gäsesc peste Milcov impiegati

pentru 1naltele functiuni ale administratiei centrale. D-lor,
và aduceti aminte 0 de multe ori unii din cei de peste Milcov
viind pe acele bànci de senatori, se fkeau tot astfel organul
care plângea suferintele Moldovenilor, suferinte Intre care
era §i aceea pe care a exprimat-o onor. d. Voinov ; §i dupä
ce au venit d-lor pe aceste lAnci de mini§tri, au venit altii
sä plâng'd suferintele celor de peste Milcov, cauzate de acei
cari cu câteva luni inainte fkeau acelea§i plângeri.
N. Voinov : Banca ministerialà schimbt pe oameni....
Ion C. BrAtianu : Banca ministerialä schimbsd mult, fiind0
banca ministeria1 6 aratä ceeace e posibil §i. ceeace nu e po-
sibil. Pe banca de deputat §i de senator puteti face teorii §i
exprima dorinte mari, exagerate, dar pe banca ministerialà
se face practi0 §i practica nu se potrive§te cu teoria.
Apoi ce zice onor. d. Voinov ? Când s'a fàcut unirea, erau
in administratia centralä peste 100 de impiegati din Mol-
dova §i astäzi nu se gäsesc decât vreo 36. Apoi, d-le Voinov,
d-ta om instruit, om inteligent, când ai constatat aceasta
de ce nu te-ai pus sà" studiezi, sä vezi care este cauza §i. te-ai
gräbit a face aceastà interpelare ? Ei bine, cauza este 0
dupà ce s'a fäcut unirea s'au luat ministerele de acolo §i.
s'au intrupat cu cele de aici, s'au luat functionarii In bloc
§i s'au adus aci §i in urna cei care &eau c6 viata este scumpà
aid, 0 lefurile sunt mid, s'au dus inapoi acasä.
D-1 Voinov nu poate s6 ain indoialà 0 Vodà Cuza, care
a domnit pânä la 66, avea de mai multe ori majoritate In
minister de Moldoveni §i cu toate acestea inamicii s5i cei
mai multi erau Moldoveni vi-i gonea de aici ca sà scape de ei.
De când a venit noua domnie, a fost 5 ani prepdinte al
Consiliului de rnini§tri onor. d. Catargiu §i majoritatea mi-
ni§trilor erau Moldoveni. Ei bine, Moldovenii aceia din gu-
vern erau persecutorii conlocuitorilor lor de peste Milcov ? 1
Admiteti d-voasträ una ca aceasta?
In ministerul finantelor cine a fost mai mult timp ? Afarà
de d. Cantacuzino, care a stat prea putin timp la finante
§i d. Câmpineanu, care a stat asemenea un timp scurt §i eu,
2

www.digibuc.ro
18 ION C. BRATIANIT AcTE $1 CIIVILITTARI VOL. VI

cine a stat cu acel minister mai mult ? Tot Moldoveni 0

cel mai mult timp a fost d. Mavrogheni, pe urniä a venit
d. Sturdza. Ei bine, se poate zice oare cA ace§tia au gonit
pe Moldoveni din ministere, din administratia centralä ?
Atunci ar trebui sä credem, cum zicea onor. d. Voinov,
ea' ori de câte ori fratii din Moldova se pun pe bäncile minis-
teriale devin ni§te renegati, ni§te monstruozitäti ca sä urascA
pe cei cari-i cunosc din mica copilärie, pe cei cu cari au träit
Impreunä 0 sä-i goneascä. D-1 Voinov zice de directorii mi-
nisterelor cä nu se aleg decât dintre Munteni. Apoi, d-le Voinov,
Intreabä pe toti daca n'am avut de principiu ca acolo unde
este ministrul muntean, sä fie directorul ministerului moldo-
vean 0 unde ministrul e moldovean, directorul sä fie mun-
tean. Dar am putut gäsi ? Un singur moldovean care intrunea
toate conditiunile 0 cäruia numai in genunchi nu i-am cäzut,
era d. Costinescu, care sta in Bucure§ti. Ce n'am fäcut ca
sä-1 fac sä primeascä sä fie secretar general la ministerul
de finante ? N'a voit, fiinded gäsia mai multe avantaje sä
fie jurnalist cu leafg mare, sä fie deputat, sä. fie In fine in-
dependent. N'am gäsit secretar general la ministerul de finante,
precum n'am gäsit director cât am fost la ministerul de
interne 0 am fost silit sä iau un tânär, un procuror de tribunal,
ca sä-I fac secretar general la ministerul de finante. Si
atunci mi s'au fäcut toate observatiile cä trebuia sä pun o
persoanä cu o pozitie mai inaltà in societate, un orn cu-
noscut §i de altà lume, iar nu numai de mine, oricare ar fi
fost capacitatea sa 0 increderea ce aveam eu IntrInsul.
Or, d. Voinov zice cA de ce in directiunea princiarä a &di-
lor ferate nu este nici un moldovean. Apoi, d-lor, când a
fost chestiunea cea mai importantä, cu ocaziunea räscum-
pärärii drumurilor de fer, pe cine am trimis la Berlin ? Am
trimis doi comisari moldoveni 0 un muntean, pe d. Ka-
lenderu, care cuno§tea mai dinainte lucrarea in chestiune
§i pe d-nii Dabija §i Sturdza. Si cum au primit d-lor sä
meargä acolo ? Fäcând un sacrificiu foarte mare pentru tari
0 pot sä mä mägulese a zice, ca o condescendentä de ami-
citie pentru mine. Dar ia sä-i intrebe pe d-lor, d. Voinov,

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 FUNCTIONARD MOLDOVENI 19

cât au pierdut d-nii Dabija §i Sturdza, in timpul acesta, ne-

glijinduli toate interesele lor din tail? Onor. d. Dabija a
pierdut dela 60 Oda' la 100.000 lei cu ocaziunea ducerei d-sale la
Berlin, fäcând totdeodatà un mare sacrificiu §i de alte interese.
Afarà de aceasta, directiunea princiarà este ceva efemer,
fiinda pan'd când nu vom face o lege, pânà ce nu se va
sAvâr§i chestiunea cu totul, pânà ce nu se va organiza o
administratiune regulatà §i stabilà a trebuit sä rog s6 pri-
meascA pe aceste onorabile persoane, care astAzi pot fi mem-
bri in directia princiarä §i maine nu.
Când se va vota o lege pentru administratiunea drumu-
rilor de fer, atunci va vedea d. Voinov dacä nu voi auta A.
bAgAm in directiunea drumului de fer §i Moldoveni. D-1
Voinov mai vorbe§te a am luat ingineri de dincolo de Mil-
coy. Apoi, d-lor, §titi foarte bine, când a fost sà se constru-
iasa un drum de fier Buzsdu-M5r6§e§ti, care costà 10 mi-
lioane, am luat ca inginer-§ef pe d. Frunzà, care este de din-
colo de Milcov.
Pe urrnA, când a fost s'a" numesc in directiunea ministe-
rului lucrArilor publice, am tinut pe d. Ene §i când a fost
sà dau in exploatare un drum de fer nou, de importanta
liniei Ploie§ti-Predeal, unde erau milioane in joc, am numit
tot pe d. Ene, iarà§i de dincolo de Milcov. Apoi and am
luat administratia din mâinile companiei, nu puteam sA iau
decât oameni bine cunoscuti §i care erau tare incercati. D-1
Falcoianu §titi eft' a fost mai mult timp director al ministe-
rului lucrärilor publice §i a dovedit o capacitate, cel putin
eu aveam incre-dere a n'o sà ne facà ru§ine in lucrarea de
exploatare a drumurilor de fer, aci Oda' acum la noi nu s'a
fäcut exploatare pe un picior mare. Apoi am luat pe d.
StAtescu, fiinda era unul dintre cei dintâi legi§ti ai no§tri
§i fiinda erau in joc mai multe milioane inaintea tribu-
nalelor §i a curtilor. D-lor, §i pe d. FAlcoianu §i d. Satescu
§i pe oricare 1-am chemat acolo, 1-am chemat ca sà* facà un
serviciu tärii, jar nu sà-i pricopsesc.
D-1 Voinov a umplut cupa §i a fäcut-o sà debordeze cu
ocaziunea d-lui Duca l

www.digibuc.ro
20 ION C. BRATIANII ACTH $1 CIIVANTARI VOL. VI

N. Voinou : Nu reclam nimic, am citit in Monitor.

Ion C. Brfitianu : Trebuia sa ma intrebi §i pe mine cum
s'a intAmplat lucrul, ca sa vezi cä nu aveai dreptate sa te
mi§ti a§a tare §i sa crezi ca eu am facut-o cu precugetare,
sa inlatur pe un moldovean §i sa-1 inlocuiesc cu un muntean I
D-lor, s'a fäcut recensAmAntul, el s'a facut inteun mod foarte
precipitat, cu o lege care pentru prima oara s'a aplicat §i
ale carei dificultati s'au vazut cAnd s'a pus in aplicare. Ei
bine, comisiunele comunale au fost de o mare neglijenta, fiindca
era un corp de agenti fiscali improvizati §i. din aceasta ne-
glijentA s'a adus fiscului o mare paguba ; §i and lucrarile
au venit la comisiunea de apel, s'a vazut ca unii din in-
spectori au pus prea mult zel Mat au dat na§tere la plAngeri
monstruoase I
N. Voinov : Numai d. Duca a facut aceasta ?
Ion C. Beldam' : Mai cu seama d. Duca. Pe d. Voinov
11 rog sa vie la ministerul finantelor sa vada care sunt con-
testatiunile facute pentru fiecare inspector. D-lor senatori,
au venit oameni cu documente prin care dovedeau ca inainte
era impus pentru 18.000 franci §i. acum li s'a pus pentru 21.000.
Proprietarul a crezut ca este incarcat §i a facut apel la co-
misiune. Ei bine, ce s'a intAmplat ?
A venit inspectorul §i. a zis : ava, §i Inca mai reclami ?...
SA se pue 35 mii franci I Inat proprietarul a intrat la toe-
meala cu comisiunea §i s'a pus 28 mii lei. In judetul Olt
s'a pretuit pogonul de deal 18 sau 30 fr. venit I Au venit
altii din judetul Romanati cari plateau 20 mii fr. venit §i
i-a urcat la 80 §i atAtea mii fr., pretuindu-li-se pogonul pe
25 §i. 35 fr. venit. Sunt mo§neni carora li s'a pretuit venitul
pogonului la 60 fr. I CAnd am vazut aceste reclamari, am fost
nevoit ca sä rechem pe d. Duca §i sa numesc pe altul, caci
erau sa se ridice judetele §i. aceasta ma sile§te sa viu cu o
lege ca sä cer numirea unei comisiuni de revizuire.
Onor. d. Voinov zice : nu intreb de ce §i. pentru ce ati scos
pe d. Duca, dar de ce nu ati numit un moldovean ? Dar aveam
eu timp sa caut atunci in pripa cu felinarul care din casierii
moldoveni era bun ca sä inlocuiascA pe d. Duca ? Am venit

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 REVIZOIREA. RECENSAMANTam 21

la ministerul de finante si am intrebat care casier este mai

activ, mai inteligent si mai impartial si mi s'a spus cA este
d. Constantinescu i 1-am numit ; &Aci trebuia sä inceapà
lucrärile a doua zi ; nu puteam intärzia cAutând, mai ales c5.
avem sä cerem i modificarea legei inspectorilor. Prin ur-
mare n'am persecutat pe Moldoveni, n'am cäutat a-i depärta
dela functiunile centrale, dar fiindcä era, precum v'am spus,
o numire urgentä, am luat pe acela care mi-a fost sub mânil
si care da garantie cä este om drept, inteligent capabil
impartial.
Voci : Inchiderea incidentului.
(Mon. Of., 1880 p. 7716 col. 3 ; p. 7717 col. 1 ; p. 7719 col. 2 3 ; p.
7720 col. 1-3).

14.

Revizuirea reeensfimântului impunerilor.

Camera, 27 Nov. 1880.

I. Codrescu adreseazA o interpelare Ministrului de Final*, Ion C. BrAtianu,
in legAturA cu recensAmantul impunerilor fiscale, aplicate pe veniturile imo-
bilel or.
Ion C. Brettlanu aratA cà recensAmintul inteadevar s'a f Acut In pripA.
Din aceastA cauzA n'a fost cu putintä sä se improvizeze un asa mare numAr
de personal care sA nu fi Mat nimic de dorit. Dar nu e mat putin adevArat
cA proprietarii se desintereseazA de comisiunile In care intrau de drept dintre
cei mai greu impug. La minister s'a observat cA impunerile in judetele cele
mai fertile sunt foarte mid, iar in judetele de munte, mai särace, sunt foarte
urcate.

Ion C. Brätianu : Dacá desbaterile sedintei de ieri a Sena-

tului ar fi iesit astäzi in Monitor, onor. d. interpelator ar
fi väzut cä eu in Senat, cu ocaziunea unei interpelki fäcute
In privinta unor destituiri de functionari, am fäcut, In pu-
tine cuvinte declaratiunea ce voesc sà fac acum i pe care
am fqcut-o deja la mai multi d-ni deputati in particular si
mai cu seamä d-lui Codrescu.
D-lor, cum a zis foarte bine d. Codrescu, din cauze nein-
läturabile, nu s'a putut face recensgmântul atunci când tre-

www.digibuc.ro
22 ION C. BRATIANII ACTE $1 CUViNTAEI VOL. VI

buia ssä se facA. D-sa a mai zis a personalul care a fost in-
särcinat cu facerea acestui recensämânt a fost eau ales si a
In mare parte, din cauza acestui personal, recensämântul
a dat loc la atâtea plângeri.
Nu stiu ins4 dacä ar fi fost cu putintä, mai cu seamA in-
tr'un timp asa de scurt, a improviza un asa de mare personal
in niste conditiuni astfel cum sA nu fi läsat nimic de dorit
si sA nu fi dat kc la nici o plângere.
In vederea nenumäratelor plângeri primite de guvern, eu
m'am crezut dator O. cercetez insumi unele plângeri si am
väzut a in judetele cele mai bune, cele mai fertile, precum
sunt judetele Teleorman si Romanati, s'a evaluat ate 7 lei
pogonul si in alte judete mai putin productive, cum sunt
Oltul, cu dealuri si rape, s'a evaluat pogonul ate 18 si 20
lei si. in judetul Arges, la unii din mosneni, s'a evaluat ate
50 lei pogonul, adia atata cat il poti chiar cumpära.
Voci : Asa este si nu numai in Arges.
Ion C. Brfitianu : Legea actualä, intre alte garantii luate
pentru formarea comisiunilor de recensämânt, pune si con-
ditiunea aceea c'd dintre contribuabilii cei mai greu impusi,
sä se aleagA trei cari sä meargá cu ceilalti membri din comi-
siune.
Ei bine, daca este vorba ca sà facem imputäri, apoi, din
nenorocire, trebue sa le facem chiar d-lor proprietari, cari
nu se intereseazA de ceeace se atinge de propriefatile d-lor.
Sunt foarte putini proprietari cari, multumitä institutiunii
Creditului Funciar, au fost siliti, cu ocaziunea imprumutu-
rilor ce au fAcut la Creditul Funciar, &Ali reguleze oarecum
proprietätile si sä arate adeväratul lor venit.
Ceilalti insà, si cei mai multi, sunt in cea mai mare ne-
p5sare, si, ca sà vA dau un exemplu, va" voiu spune a un pro-
prietar mare, om cu pozitiune socialà destul de bunA, a venit
sA se plâng'd amar a a fost nedrepatit in modul cel mai
näpästuitor si când am autat sA vedem cat era inscris
in recensAmântul cel nou, am constatat, cA era taxat in-
tocmai ca in trecut, MA nici o centime adaos (ilaritate).
Atunci s'a scuzat spuind eal asa ar fi auzit dela cineva, c5.

www.digibuc.ro
NOEMYRIE 1880 REVIZITIREA RECENSIMANTULM 23

de astà datà este inscris cu un impozit de patru sau de cinci

ori mai mare. Prin urmare, vedeti ea' dacà sunt zece plân-
geri care pot fi intemeiate, sunt apoi cu sutele de acelea care
se asociaz'd 0 ele MA niciun cuvant la striatul celorlalti,
fiindcà este ceva la care trebue sà" ne a§teptAm totdeauna,
când este vorba de evaluarea venitului, ca lumea s'à se vaiete
0 s'd strige ; 0 sunt putini, foarte putini, aceia cari sä aibA
atât de desvoltat 0 simtimântul datoriei, ca sA voiascä a
plAti bucuros pe adeväratul lor venit.
Cu toate acestea, nu zic cä nedreptäti nu se fac ; dar
de multe ori aceste nedreptäti sunt chiar in fata lucrurilor,
fiindcä stiinta omeneascA, in materie de impozite nu a ajuns
la acea perfectiune de a gäsi acel impozit care sà loveascA
pe toti de o potrivä dupà averea lor. Aceasta rämâne inc6
ca un ideal de care trebue sä ne silim a ne apropia din zi in
zi, dar la care nu a ajuns incà nici o tarä din lume.
Dacä proprietarii s'ar fi dus in comunele rurale, negre0t
Ca' nu s'ar fi fäcut enormitätile monstruoase de care a vorbit
onor. d. Codrescu. Cu toate acestea insä, §titi care este re-
zultatul acestor enormitäti pentru comisiunile comunale?
Este in total un adaos de 300 mii lei la venitul fonciar. Ve-
deti dar cä, dacä s'au fäcut enorminti in sporiri, pe de altä
parte au fost 0 scäderi, dacA diferenta este numai de 300.000 lei.
I. Marghiloman : Eu ofer 300.000 franci numai pentru pri-
sosul districtului Buzäu 0 incä a0 câ§tiga destul.
Ion C. Brfitianu : Vorbesc de comisiunile comunale. Re-
zultatul lucrärilor comisiunilor comunale din toatä tara s'a
väzut de comisiunea instituità la ministerul de finante 0
consistà, cum spusei, inteun mic adaos de 300 mii lei la
impozitul personal.
Eu väzând aceastä stare anormalà 0 nu numai anormalä,
dar tristà 0 vätämAtoare, am declarat la toti cä voiu cAuta
mijloace spre a remedia la acest räu. Unii imi ziceau : dar
nu mai deschide racila, fiindcA iarà0 au sA se prezinte ace-
lea0 plângeri. Trebue insä sä se remedieze acest rAu, când
am con§tiinta cä chiar numai zece in0 sunt impu0 indoit ;
0 ne-am gândit O. aducem aceastà indreptare prin mijlocul

www.digibuc.ro
24 ION O. BRITIANU ACTH fg OUVINTA.RI VOL. VI

revizuirei ; afara numai dad d-voasträ yeti face o propunere ra-

dicala, aceea de a anula toata lucrarea recensgmântului. Dar
gandese cg dacá yeti face o asemenea propunere, ar fi bine
sa o faceti dupg ce comisiunea bugetarg va intra in lucrarile
bugetului. Atunci veti putea cunoa§te dad este bine sä amâ-
näm recensgmântul sau sg-i facem o revizuire, ca astfel sä
nu mai existe nici o bänuialä de nedreptätire, pe cat o per-
fectá dreptate poate sä existe in asemenea lucrari.
I. Ionescu declarA cA a ascultat atat pe Codrescu cat si pe min. de fi-
'tattle cu toatA atentia, dar nimeni n'a vorbit despre recensAmant In sine.
AratA cum s'a procedat la primul recensämânt fAcut In Moldova si Mun-
tenia. I. Marghiloman vorbeste despre sporurile fAcute la impozitul fonciar
care au fost de 300-500 la sun, fdrA sA se tie seamA de terenurile nepro-
ductive. Al. Lahovari se asociazA la plangerile venite contra recensAmAn-
tului si pune douA IntrebAri, dacA e vorba de anularea lui : ce se face cu
banii cheltuiti cu facerea lui 0. cine garanteazA cA un al doilea va fi mai
bun.

Ion C. Brfitianu : D-lor, este un augur ca ni s'au de§teptat

la toti sentimente bine voitoare in privinta tgranilor §i. sg
fie incredintati acei cari le aparg cauza ca mg vor gäsi in-
totdeauna pe acest tgram aláturea cu d-lor.
Onorabilul d. Lahovari ne-a spus ca recensämântul care
s'a fäcut sub guvernul conservator a fost bun. V'am spus
§i eu adineaori cá in general recensämântul din anul acesta
s'a fäcut in pripá, din care cauzá s'au fácut §1 gre§eli §i Intre
acele gre§eli a fost §i. aceea cg, nu numai din cauza lipsei de
timp nu am putut improviza acea multime de functionari
de care d. Lahovari mä face pe mine räspunzätor, dar nici
chiar instructiuni nu am putut da altele dedt acele. care
s'au dat sub guvernul conservator. Dar când am vgzut ca.'
in acele instructiuni se zice sä se indoiasca impozitele...
(aplause).
A. Lahovari : Nevinovati mai sunteti !
Ion C. Brätianu : N'aveti dedt sä vedeti in ministerul de
finante ea instructiunile d-voastre sunt copiate intocmai.
Onor. d. Ionescu, pe care-1 respect a-tat in privinta §tiintei
cat §i a sentimentelor d-gale de dreptate, mai cu seamg pentru

www.digibuc.ro
NOEMVRII: 1880 REVIZIIIREA RECENSAMANTULUI 26

clasa cea numeroasä a tarii zice : ce este mai lesne, d-lor, cleat
sä se MCA un recensamânt ? Inteleg sa fie lesne când yeti
adopta legea Engliterei, pe care a§i vota-o impreunä cu d-voas-
tra, ca fiecare proprietar sä scrie el singur cat venit are
§i apoi in urma cand se va constata ca nu a aratat adevärul
sa' i se aplice acele penalitati pe care le prescrie legea.
Voci: Foarte bine.
Ion C. Brfitianu : Sunt ca d-voastra. D-lor, dach acest rau
recensamânt care costa atât ¡neat a speriat pe onor. d. La-
hovari n'ar produce alta decât sa Leh pe d-nii deputati din
opozitiune sa primeasca legea care este in Englitera, soco-
tesc ca n'am platit-o destul de scump. Eu, ca ministru de
finante, nu pot sà va cer sa lasati la o parte recensämântul
acesta §i sa facem altul, caci atunci d. Lahovari m'ar trimite la
Curtea de Casatiune pentru banii cheltuiti ; dar când d-voastra
ati voit sä desfiintati recensamântul facut, eu, ca ministru
de finante, am propus altceva, am propus sä se faca apel la
o comisiune care sä revizuiasca pe acei ce au fost in apel
§i carora nu li s'a dat dreptate...
N. Ionescu: Cer cuvântul
Ion C. Brfitianu : Voiu veni cu legea, vei critica-o, vei a-
menda-o...
N. lonescu: Vino cu legea.
Ion C. Brfitianu : Pot veni cu legea in trei zile, am spus-o
§i o repet.
D-lor, ni se mai zicea ca este destul sa se constate de oa-
meni din localitate, sa spue cate pogoane sunt, cat face po-
gonul, etc.
Dar cine a fost la Creditul Fonciar Rural a putut sa vaza
cum se fac constatarile in Tara Româneasca, nu de oameni
improvizati, ci de oameni one§ti, onorabili, interesati chiar,
caci cei mai multi sunt asociati ai Creditului Fonciar ; du-
ceti-va §i vedeti cà toate preturile s'au facut indoite, intreite
§i impätrite §i când se iau rolurile contributiunilor ca sa se
MCA.' socoteala, roluri facute sub partidul conservator, im-
prumutatul zice : apoi eu am un venit intreit §i. impatrit decât
ce este trecut in rolurile de contributiuni.

www.digibuc.ro
26 ION C. BRATIANU ACrE $1 CIIV.INTANI VOL. VI

Prim urmare, d-lor, dupà cum este dorinta d-voasträ, nu

numai cä nu se va mentine intocmal acest recensämânt, dar
se va revizul pe indelete, dându-se instructiuni, Mr% a se mai
copla dupà acelea ale guvernului conservator, ci se vor da
instructiuni clare si lämurite, ca sä fie fntelese de cel mai sim-
plu orn.
Eu v'am spus, d-lor cä am sà viu cu o lege pentru revi-
zuire ; d-voasträ Insä, in virtutea initiativei ce aveti, puteti
sä propuneti desfiintarea acestui recensämânt, facerea al-
tuia si modificarea legii, cAci vä declar c'ä legea are multe
lacune si defecte.
M. Pherechidy propune o motiune de trecere la ordinea de zi, care nu e
primita de Camera. N. lonescu propune alta motiune care se primWe ji
se trimite la sectiuni. Apol Adunarea trece la ordinea de zi.
(Mon. Of., 1880 p. 7724 col. 1-3 ; p. 7726 col. 3 ; p. 7727 col. 1.2).

15.

Incompatibilitate. Rublele rusWi.

Camera, 29 Nov. 1880.

N. Fleva fusese angajat avocat al C. F. R. Pe acest motiv el Isl. InaIntase
demisia din deputatie. N. lonescu, T. Boldur-Liifescu ji Gr. Eliade sustin :
mill sa i se primeasca demisia, iar altii sa se lase In suspensle pana la rezol-
varea chestiunii incompatibilitatil.
Ion C. Bratianu sustine di N. Fleva nu poate fi socotit ca functIonar
al Statulul prin faptul ca pledeaza procesele C. F. R., cad n'are nid decret
de numire, nici n'a depus juramant, n'are drept la pensie j. a., care carac-
terizeaza pe un functionar. Cu cat e mai legat de Stat un avocat care-I
pledeaza procesele, decat un arendas al Statulul si acesta poate fi deputat
sau senator necontestat ? Depune apoi un proiect de lege pentru a obtine au-
torizarea sit depoziteze la Banca Nationala rublele scoase din circulatie pentru
care sa ia moneda cu curs legal In tara.
Ion C. Brätianu : D-lor, mä asteptam, auzind pe d. Io-
nescu cA la cuvântul, sà väd cA chestiunea se pune pe ade-
väratul tärâm. Dar ce voiti? Talentele cele marl au de multe
ori spiritul imbätat de ideia frumosului. D-1 Ionescu a vor-

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 INCOMPATIB1L1TATE. RUBLE RIISESTI 27

bit alhturi cu totul de chestiune, a vorbit de delicatete §i de

independenth MI% sh atingh cat de putin chestiunea dela
ordinea zilei. Dach d-sa ar fi crezut ch pozitiunea d-lui Fleva
poate sal se asemene cu pozitiunea acelora cari pot fi pu§i
In discirtiune, negreOt ch ar fi atins chestiunea ; d-sa lush
ne-a vorbit numai de delicatete. Apoi dach numai fiindch
cineva are delicatete, trebue sh-1 läshm sh iash din Camerh,
vedeti SA nu o pätim a rhmânea numai cu acei cari n'au de-
licatetea (ilaritate).
Este vorba aci de un functionar ? Sunt aläturi cu d-voastrh ;
discutati Irish aceasth chestiune.
Apoi, d-lor, ce va sä zich o functiune salariath? Care e
caracterul unui functionar? Trebue sh fie un decret, un ju-
rhmânt, drept de pensiune §i alte formalitäti. Ei, vá Intreb :
existä vreuna din acestea care sh determine natura d-lui
Fleva de functionar ?
D-voastrh §titi ch d. GrAdi§teanu, senator, e advocat al
regiei monopolului tutunurilor. Apoi, crede onor. d. Ionescu,
care Inteo vreme ridica a§a de sus acel matur corp, Senatul,
crede d-sa cä acel corp are mai putin sentimentul de conser-
vatiune §i de independenth decât Adunarea ? 5i regia tutu-
nurilor e a statului roman, de§i pânä acum a rhmas tot In
conditiunile In care era In mâna unei societhti particulare
§i nimeni nu s'a &Ida ch advocatii regiei ar fi ni§te func-
tionari publici. Dar d. T. Roseti, care e mai mult decât d.
Fleva ? Apoi pe d-nii Fleva §i GrAdi§teanu i-au luat la chile
ferate MT% ca guvernul sh-i numeasch sau sh le dea leafh ;
§i d-lor au cerut sà fach contract, dar li s'a rhspuns eh pânh
acum chestiunea chilor ferate fiind finteo stare provizorie
§i administratiunea princiarh fiind provizorie nu li se poate
da contract, deoarece poate maine, poimâine aceasth admi-
nistratiune sh se schimbe §i. n'au voit administratorii &A la
ni§te angajamente care &A oblige pe altii cad vor veni In urmh.
Ei, d-lor, dach s'ar bAnui vreo (lath ch ducându-se un de.
putat sh se Invoiasch a pleda procesele administratiunii chilor
ferate, prin aceasta ar fi pus In conditiunea unui functionar,
vi-ar pierde postul de senator sau deputat, vh Intreb dach

www.digibuc.ro
 28 ION C. BRATIANII ACTH $1 CUVANTARI VOL. VI

ati mai gäsi d-voastra pe cineva care sä pledeze acele pro-

cese ? Prin urmare, ai crea pozitiunea aceasta, c dac g. ad-
ministratiunea drumurilor de fer gäseste dintre d-voasträ, sau
dintre d-voastrg. sau dintre senatori vreunul care sa aibg mai
multä energie, mai mult talent sau activitate decât altul, sg
nu se poatà adresa la dânsul, fiindca ar fi exclus din par-
lament ca functionar.
Apoi, daca d-voastrg puneti principiul acesta si impingeti
delicatetea constitutionala pang acolo Meat chiar dacg Inteun
mod vremelnic cineva primeste sä pledeze pentru interesele
Statului, printr'aceasta se considerg ca functionar si prin
urmare trebue sa-si dea demisiunea de deputat, de ce nu zi-
ceti atunci cg toti acela cari au vreun contract dela Stat,
sau se afla in relatiuni cu Statul, sa nu mai fie deputati ?
Un avocat care se duce si pledeazá pentru Stat, este oare
mai mult atârnat de Stat decât un arenda§ al Statului ?
Atunci dati dug pe toti, faceti o propunere in sensul acesta.
Dar d-voastrg singuri ati gäsi ca ar fi nu numai vätämätor
pentru parlament, dici nu s'ar mai gasi deputati si senatori,
-dar ar fi periculos pentru Ora', &ad s'ar lipsi oamenii de mij-
loacele cu cari sä se heäneascg.
D-lor, d. Fleva nu este functionar si in constiinta mea va
cleclar cg eu cred cg nu este functiune publicg, cgci i s'a dat
sg pledeze numai vremelniceste ; si chiar d. Fleva si d. Gra-
disteanu au insistat sa fug contract si directiunea a refuzat.
Apoi, pentru aceasta sg-si piardä mandatul de deputat si
sä se duca din nou in fata alegatorilor ? Vedeti dar, d-lor,
ca oricare ar fi simtamintele d-lui Fleva, nu puteti face alt-
ceva cleat a nu primi demisiunea d-sale, càci ar fi sg faceti
un act care nu s'ar rezema nici pe textul si nici pe spiritul
Constitutiunei si tocmai atunci ar fi ceeace zicea onor. d.
Maniu ; ale tale dintru ale tale".
Apoi d-lor, ganditi-vg, ca maine altii au sä ia precedentul
d-voastrg si au sä vg loveasa mult si tare in inimg. (Aplause).
Voci : Inchiderea discutiunei.
I. Vilacros cere sd nu se Inchidd discutia, dar discutia se fnchide. Al. La-
hovari cere sa se facd votul cu bile i votându-se se prime5te demisia lui N.
Flev-i. Mai vorbesc alti deputati In alte chestiuni.

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 LICEE MILITARE. RUBLELE RIISESTI 29

Ion C. Brätianu : D-lor am onoare a depune pe biroul Adu-

ngrii un proiect de lege prin care vg cer autorizarea ca rublele
care astgzi nu mai au curs legal in tea' sä le pot depune la
bancä ca lingots, ca sä pot lua deacolo monedg de aceia care
are astgzi curs legal in tug §i rog pe Camel% sg binevoiascg
a trimite acest proiect de lege, de urgentä, la comisiunea fi-
nanciarg, fiindcg a§ dori cg dacg nu astäzi, dar in §edinta
viitoare sg se prezinte raportul asupra-i, fiindcg rublele sunt
astgzi demonetizate i transactiunile suferg.
Se admite urgenta proectului.
(Mon. Of., 1880 p. 7770 col. 2; p. 7771 col. 1-2)

16.

Lieeul Militar dela Craiova. Chestiunea rublelor ruse0i.

Camera, 1 Decemvrie 1880.
Se discuta asupra tnfi1n1rii unui liceu militar la Craiova. N. lonescu atrage
atentia ca Inainte de a se Infiinta un nou liceu la Craiova sa nu se negli-
jeze §coala flilor de militari din fag pe motivul lipsei de bani, ci set se pre-
vada In buget fonduri pentru o cat mai buna amenajare a liceului existent.
Ion C. Briltfanu raspunde cd s'a ajutat pe at au permis mijloacele *coala
dela lau l pentru aceasta sunt de vazut multumirile celor In drept, dar cu
toate Imbunatatirile aceasti scoala nu e 1ndestulatoare pentru nevolle ar-
matei i acesta e motivul cel mai puternic al Infiintaril liceului militar dela
Craiova. AI. Lahovari interpeleaza pe ministrul finantelor asupra masurilor
financiare luate admiterea rublelor In tax% l demonetizarea lor care
masuri au adus perturbatiuni pc piata. Acuza apoi pe Ion Bratianu ca a
fixat un curs prea mare rublelor. Ion C. Briitlanu arata cd si In alte centre
comerciale rubla are cursul de 4 fraud. Jena ce se simte pe piata este din
cauza fmmultirii transactiunilor comerciale fata de anii precedenti. Incheie
spunand di a facut tot ce a putut cu mijloacele ce le-a avut la Indemand.
Ion C. Brätíanu Onor. d. Ionescu a fäcut apel la mine
§i cu drept cuvânt, fiind cg eu eram pre§edinte de mini§tri
când d. Lecca era ministru de rgzboiu §i de aceea voiu zice §i
eu câteva cuvinte in aceastg chestiune.
D-lor, cum a zis foarte bine d. Slgniceanu, d. Lecca na
putea sg ia angajamentul cg are sg calce o lege existentä.

www.digibuc.ro
30 ION O. BRATIANII ACTE 81 CIIVANTARI VOL. VI

In privinta lärgimei ce azi d. Ionescu dà cuvântului de

transformarea §coalei fiilor de militari, nu putem admite cä
d. Lecca a putut intelege sä dea acestei §coale o altà desti-
natiune decât aceea pe care i-o dà legea. Onor. meu amic,
d. Lecca, nu putea sä facä alt decât sà vinä cu un proiect
de lege in aceastä privintä, iar nu sä ia o mäsurä in contra
unei legi care existä §i care nu poate fi modificatà nici chiar
prin legea bugetarà.
D-lor, eu respect omniscienta d-lui N. Ionescu, dar In
afacerile militare, cel purin, sä läsäin a se pronunta mai cu
competintä oamenii speciali §i o§tirea noasträ prevede azi
oameni cu oiino militarà. Prin urmare, sä avem oarecare
respect pentru acei cari sunt §i mai competinti §i mai direct
interesati in asemenea chestiuni. Onor d. Ionescu zice : dar
ati fäcut un pensionat ; nu este o §coalä militarà §coala fiilor
de militari din Ia§i. S'a fäcut, d-lor, ceeace se face in Franta,
in Germania §i in alte täri. Alt ceva este un tânär care se pre-
gAte§te In o §coalä specialä militarà §i altceva este acela care
prin ni§te aptitudini cu totul exceptionale, fäcând studiile
in colegiile noastre, vine §i intrà apoi in §coalà, in care se fac
apoi studii pregAtitoare pentru armatà. Onor. d. Lecca nu
a putut avea in vedere alt decât sä completeze ceeace in-
cepuse sä facä d-sa §i d. Släniceanu nu a fäcut cleat sä com-
pleteze ceeace era inceput de d. Lecca. Apoi, d-lor, cine §tie
mai bine ce voia sä facá d. Lecca decât tot un militar, tot
un om special ? Cine a vizitat §coala din Ia§i §i nu i s'a
strâns inima de intristare väzând-o in o stare atât de des-
träbälatà, pusä intr'un local atât de räu incât copiii nu aveau
nici mäcar siguranta sänätätii §i a vietii lor ? Si onor. d.
Lecca a proiectat cum are sä se construiascä acea §coalà,
pentru ca ea sä poatä corespunde la destinatiunea ei. Ei bine,
d. Släniceanu nu a fäcut decât sä completeze lucrArile ce a
gäsit incepute. Dacä onor. d. Ionescu voe§te sä se dea acestei
§coale o altà destinatiune, atunci nu are decât sä vinä, prin
initiativa sa de deputat, cu un proiect de lege §i Camera va
discuta.
Onor. d. Ionescu a vorbit de §coala dela Craiova, zicând

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RIIBLELE RIISE8TI 31

prin Infiintarea acestei §coale, colegul meu a avut de

eft',
scop a câpäta câteva voturi In favoarea d-sale. Cred insä
cä ar fi fost mai drept SA' ne facâ onoarea d. Ionescu, a crede
cä nu noi vom alerga la asemenea mijloace. Onor. d. SI Ani-
ceanu a zis eä, cu toatä imbunätätirea §coalei din Ia§i §i spo-
rirea numàrului elevilor, aceastä §coalä nu este indestulä-
toare pentru trebuintele armatei §i de aceea se va face Inc6
o §coalä la Craiova. Cât pentru §coala dela Ia§i, noi i-am fkut
Imbunätätirile câte ne-au fost pânà acum In putintà §i pentru
cari ne-am auzit multumiri din acea parte a tkii.
Voci : Inchiderea incidentului.
Prepdintele : Ne mai fiind nimeni inscris, incidentul este
d la s ne inchis.
Ion C. Brfitianu : D-lor deputati, am onoare a depune pe
biroul Adunkii un mesaj domnesc, Insotit de un proiect de
lege pe care vi 1-am promis mai deunäzi §i care este relativ
la formarea unei comisiuni pentru a revizui recensämântul
ce s'a fkut acum.
Voci : De urgent6. .

Prepdintele : Se va tipki de urgentä §i se va trimite tot

de urgentà la sectiuni.
Ion C. Brátianu : Asemenea vá rog sá binevoiti a cerceta
de urgentà §i proiectul de lege pe care vi 1-am fnaintat deja
§i care este relativ la autorizatiunea ce v'am cerut ca sá
iau rublele din toate casele publice §i sä le depun la banc6,
de unde s'à iau moneta divizionarà ce o avem acolo §i apoi,
treptat, sA le luäm dela banc6 §i A' le prefacem. Và rog sà-mi
dati acest proiect chiar astAzi.
Voci : Da, da.
Ion C. Brátianu : D-lor, §tkti ea' noi de când s'a fkut uniu-
nea monetará latiná, devi nu am fkut parte oficialmente,
dar am fkut parte Intr'un mod tacit din acea uniune, pentrucà
toate monetele noastre au valoarea intrensecà a monetelor
acelor State, care fac parte din uniunea latinà. Noi, pâdà acum,
avem monetà divizionarâ de 2 lei, de 1 leu §i de 50 bani In
surra de 25.400.000 lei §i pentrucà, dupà acea conven-
tiune monetark fiecare Stat are dreptul de a emite monetà

www.digibuc.ro
32 ION C. BEATIANII ACTE SI CCTVANTARI VOL. VI

divizionarä 'Ana la 6 lei de cap, noi, care avem o popu-

latiune de 5 milioane, mai suntem in drept sa batem Inca
o suma de 4.600.000 lei. Deaceea va rog sa ne autorizati ca
sä putem bate si acest rest.
Voci : Urgenta.
Ion C. Briltianu : Nu este nevoe de urgenta, fiindca avem.
sa taiem mult timp monete de ate 5 lei ; dar urgenta este
pentru celelalte doua.
Prepdintele : Acum, d-lor, avem interpelarea d-lui P. Cer-
nätescu care d. ministru de culte si instructiune publica,
in privinta autorizarii data unor stabilimente de invatämânt,
de a fi scutiti elevii lor a depune examen la licee.
P. Cernatescu : Dupa intelegerea ce am luat cu d. ministru,
consimt la amânarea acestei interpeläri pe maine.
Prepdintele : Atunci d. Lahovari are cuvântul.
Al. Lahovari interpeleazA pe Ion C. BrAtianu, ministrul finantelor, asu-
pra mAsurilor financlare luate In chestiunea rublelor, asupra jenel financiare
de pe piatA §. a. Aduce acuzatiuni lui Ion C. BrAtianu cA atunci and a venit
armata rusA In tail a admis un curs prea mare pentru rublA, cursul de 4 fraud.
Ion C. Briltianu : Imi pare rau ca d. Lahovari a vorbit in
chestiunea aceasta numai dupä notitele ce i s'au dat, fail
a studia lucrul mai bine, pentru ca sä nu faca an-tea erori,
câte a facut in aceasta discutiune.
Mai intaiu onor. d. Lahovari a zis ca am decretat inteun
mod autocratic ca rublele sä ail:a cursul legal de patru franci,
adica sa fie primite astfel la casele Statului. Dar oare asa s'a
facut ? D-voastra, d-lor, stiti CA am venit cu o lege care a trecut
prin corpurile legiuitoare si prin urmare lucrul nu s'a facut
in mod autocratic, ci in modul cel mai perfect constitutional.
Asi dori ca onor. d. Lahovari, care se da in totdeauna ca
expresiune a partidului conservator, sa binevoiasca a-mi spune
daca partidul conservator acela cu cunostinte economice, iar
nu numai juridice, când s'ar fi aflat in positiunea in care
ne-am aflat noi, nu ar fi facut tot ca noi, sau asa cum zice
d. Lahovari ca trebue sa facem ?
D-lor, a venit in Romania o armata de mai multe sute de
mii de oameni. Ei bine cu ce moneta avea ea sa Lea darave-

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RUBLELE RUSESTI 33

rile ei in tail, daraveri de mai multe sute de milioane ? S'ar fi

dus oare Rusia sä cumpere moneta divizionara din Francia,
din Italia, pentru ca sä facä plätile in Romania ? Erau, d-lor,
numai douà mijloace : hârtia moneta, adica ruble de "'Artie,
§i carbova sau rubla de argint. Eu am avut lupta cea mai
mare cu guvernul rusesc in aceasta privinta §i ma cred foarte
norocos ca am reu§it sa inlatur rubla de hartie, pentru care
guvernul rusesc pune piciorul in prag. Corespondenta ce
am avut-o cu Petersburgul sta fata despre lupta ce am avut
pentru a nu primi hârtia ruseasca. Am aratat guvernului
rusesc, nu numai inconvenientele economice, dar §i morale
ale admiterei acelei hârtii ; ii ziceam cà din cauza rublelor
de hârtie are sa urasca pe Ru§i toata populatiunea §i nu-
mai dupa mari greutäti am putut obtine de a nu primi rubla
de hârtie in tara noastra.
Tot astfel §i partidul conservator nu ar fi avut sa faca decât
doted lucruri : sau sa lupte, cum am luptat noi §i am triumfat,
sau sa primeascä rubla de hârtie.
D-lor, este un proverb care zice : Caraval a§ mânca ; dar
nu totdeauna poate mânca cineva ca§caval §i intre doua
inconveniente trebuia sa preferäm inconvenientul cel mai
mic. Dar oare am impus noi rubla in comert ? Nici decum.
Am zis numai ca rublele sunt primite la toate casele publice
pe cutare curs. *i. fiti incredintati, d-lor, ca acei cari au
vandut marfa lor pe ruble, §i-au facut foarte bine socoteala
diferentei intre aur §i argint.
Dar onor. d. Lahovari zice : Tara a pierdut prea mult.
Apoi, d-lor, rubla, nu la Alexandria in Egipt, nu la Constan-
tinopole, ci chiar la Berlin a avut pana mai deunazi cursul
4 franci. La Constantinopole §i azi umbla 4 franci.
Zicea d. Lahovari ca rublele, avantgarda o§tirei muscale§ti,
ne-au ramas in tara. Dar bine ar fi fost sä fi dat Dumnezeu
ca ori de ate ori Romania a avut a suferi o invaziune sä nu-i
fi ramas aka avant-garda decât ca aceea a rublelor (aplause).
A mai zis d. Lahovari &A din cauza multului argint s'a
scumpit aurul §i ca aceasta este o urgie pentru noi.
Inteleg, d-lor, ca aceasta sa fie o urgie pentru Francia,
3

www.digibuc.ro
34 ION C. BRATIANIT ACTE K CIIVINTIRI VOL. VI

pentru Germania, care din cauza lipsei de bucate au fost si-

lite sà scoatä aurul din tarä pentru a le cumpàra in America,
sau la noi. Dar pentru noi nu este nicidecum urgie. Socotevte
oare d. Lahovari cä noi prin centimele ce pierdem la ruble
azi, pierdem mai mult decât ceeace câvtigAm vânzând bucatele
noastre pe pretul pe care le vindem azi?
Eu m'am gândit sä trimit rublele nu In Egipt, ci la Constan-
tinopol, unde ele au cursul vi azi de 4 franci, dar când am
fAcut socoteala transportului vi a asigurArii, am và'zut cä
ne-ar costa foarte scump.
Ace la care a spus d-lui Lahovari cA se aduc rublele din
Egipt, nu a avut cunovtinta lucrurilor.
Este adevärat cä se simte oarecare jenä In tara In privinta
monetei, dar oare din cauza rublelor este aceasta ? Nici decum,
domnilor 1 Transactiunile noastre sunt cu mult mai nume-
roase, cu mult mai intinse decât cu câtiva ani inapoi, vi, cu
toate cä avem mijloace mai mari decât atunci, pentrucA pe
lânO cele 26.000.000 in monetà nationalà divizionarà s'au
mai dat acum in urm6 In cireulatiune vi. douàzeci vi. vase mi-
lioane In bilete ipotecare, totuvi aceastà monetà nu este de
ajuns vi. aceasta trebue sà v'à bucure vi. pe d-voasträ con-
servatorii, fiindcà trebue sä fiti progresivti, cel putin In pri-
vinta aceea ca boggia Oril sà" mearga" inainte, jar nu inapoi.
Onor. d. Lahovari ne imputä cä nu am avut prevederea
de a inlätura jena la care trebuia s'ä ne avteptàm In urma de-
monetizärei rublelor vi c'd am grämädit In casele bäncii toatä
moneta divizionarä. Dar vi aci d-sa se invalà, fiindcA toatà
moneta divizionarà ce se afla la bancà am luat-o de acolo
vi In locul ei s'a pus moneta cea nouä de 5 franci vi banca a
prima, pentrucä piesele cele noui au o valoare intrinsecä
superioarà, astfel eft' acum nu mai este monetà divizionarä
In casa bäncii, ci numai monetà de 5 franci. Prin urmare s6
nu ni se zicA csá n'am avut nici aceastà prevedere.
Onor. d. Lahovari ne acuzA cä de ce nu am spus chiar din
ziva dintâi ca sA plàteascä casele publice vi sA schimbe ru-
blele prin moneta nationalä. In privinta aceasta ne-am con-
sultat vi puteti intreba pe amicii d-voastrà cari sunt membri

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RUBLELE RUSEBTI 35

ai administratiunii Casei de depuneri si consemnatiuni si va

yeti incredinta ea' m'am consultat si cu d-lor si ca majoritatea
n'a fost de parere sa luam acea masurä, pe care ne-o reco-
manda d. Lahovari. In totdeauna and s'a facut demoneti-
zarea unor monete si in 1866, când s'au demonetizat sfarrtii,
tot asa s'a. urmat.
Al. Lahovari : Atunci aurul era moneta -WU.
Ion C. Brfitianu : Aceasta ar fi o adevaratä urgie dumne-
zeeasca dacä astazi ar fi in Tara Romaneascä numai a-tat aur
cat era pe atunci, dar din fericirea României astazi avem
mult mai mult aur In tara decât ce am avut pe atunci.
Onor. Lahovari imi zice : de ce când ai dat decretul nu
ai fost clar, ca sa spui publicului ea in ziva aceea au sa se
deschida toate birourile dela casierii, ca A se faca niste bi-
rouri de schimb ? $titi de ce ? Ca O. nu serv de instrument
zarafilor si. sunt multi cari se fac zarafi in asemenea ocaziuni
si cari indata a doua zi ar fi asediat toate casieriile. D-voastra
ziceti ca rublele au nävälit fn Ora cu sutele de milioane si
apoi nu va ganditi de unde era sä avem cu ce pläti acele sute
de milioane care ne-ar fi näpädit de odata, când biletele ipo-
tecare si moneta divizionara toate la un loc de le-am fi avut
nu faceau nici pe jumatate de o suta de milioane ? $i apoi
din nenorocire, banca care era sa puie capat acestei ches-
tiuni, caci ea este care trebue sä reguleze cursul pietii, banca,
nu a putut sä inceapà cleat astazi si dacä nu s'a putut In-
fiinta 'Ana acum la noi o banca, cu toate cà eu am luptat
pentru infiintarea unui asemenea institut Inca dela 1858 si
1867 ; daca, zic, nu s'a infiintat pana acum la noi o banca,
este ea am gasit In toate partile opozitiune, MA distinctiune,
opositiune care provenea de acolo, ca.' nu-i cunoasteau nici
importanta, nici efectele ei.
Banca nu a putut sa functioneze din vreme, spre a se ocupa
cu aceastä afacere, care este in atributiunea ei, iar nu a mi-
nisterului de final*.
Ziceti Ca' de ce nu am deschis din prima zi toate casieriile
pentru schimb ? Dar mai intai fost-a d. ministru... d. Lahovari
am voit O. zic, sa-mi fie gura auritä 1 (ilaritate), fost-a d-sa

www.digibuc.ro
36 lox C. BRATIANU ACTE Eg euvANTAIu VOL. VI

sa vada ce este pe la casierii ? Mai intai trebue sa stie d-sa

ca erau casieriile asa de Imbulzite si asediate numai de acei
cari aveau OW de facut, Incat din cauza aceasta multi ca-
sieri au facut si erori din care au pagubit sume insemnate.
Erau cate doua sute de oameni cari veniau de odata si au tre-
buit sä se ia masuri energice ca sa se poata regula platile.
Ei bine, câte milioane puteam sä am la dispositiune pentru
acest schimb ? Nu puteam sa am cleat vre-o câteva milioane.
Aceasta suma era sa fie ridicata in ziva dintai de toti ghe-
seftarii si atunci sa fi vazut cum erau sa speculeze pe public
si mai cu seama pe tarani.
A trebuit sà moderez la Inceput schimbul ca sà poata
veni fiecare la rand. 5i cine gânditi ca strigä mai tare ? Acei
cari au sute de mii de ruble si tot acestia astazi voiesc &A
cumpere ruble cu 3 si 50 si dacä nu ma credeti, duceti-va
la casa de lichidare, unde-i yeti vedea ca voiesc sa Lea pläti
prin anticipatiune cu ruble, pentru cà rubla are o valoare
intrinseca mai mare decat 3 franci si 50. Dar când este a
se demonetiza, trebue sä se punä o valoare mai mica', spre a
se putea scoate din circulatiune acea moneta.
D-lor, eu am facut tot ce am putut, In conditiunile In care se
afla tezaurul nostru si desfid sa fi putut face cineva mai mult.
Daca crede d. Lahovari ca d-sa este acela care putea face
mai bine, nu are decât sä ia ministerul de finante si-i dau
toate beneficiile acelui minister (aplauze).
Voci : Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii §i se prime§te.
(Mon. Of. 1880, p. 7790 col. 2-3 ; p. 7791 co1.1 ; p. 7794 col. 1-3 ; p.
7795 col. 1).
17.
Demonetizarea rublelor ruse§ti.
Camera, 2 Decemvrie 1880.
Se discutA asupra crizel determinatA de demonetizarea rublelor ce se gA-
seau pe piatA. Pentru a se salva situatia se propune eliminarea monetei
strAine, dar P. Carp se opune acestui fapt, din teama de a nu se deprecia
hArtia chiar mal mult cleat rublele.

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RUBLELE itusEm 37

Ion C. Batianu aspunde a nu e nevoie a fie alungate rublele din %aril ;

datoritá recoltei bune vom face a intre aur In tail. Rublele se vor topi si
se vor transforma In monete românesti. IntArzierea de panA acum se dato-
reste faptului a nu s'au fäcut efigiile repede o atunci and au venit erau
gre§ite. Se va lucra cu toatii avna ca a fie scoase cAt mai curand din dr-
culatie rublele, dar nici a se adua prejudicii Bandi Nationale.
Ion C. Brfitianu : Eu unul inA voiu conforma Intotdeauna
povetelor ce mi-a dat onor. d. Carp, ca, mai cu seamA In
chestiuni financiare, sA nu facem chestiuni de partid §i de
opozitiune, ci s'A le considerAm ca chestiuni care nu privesc
la interesele unui partid, ci la interesele generale ale tarii.
SA dea Dumnezeu ca sA-1 asculte §i ceilalti amici ai d-sale,
cum II ascult eu 1 D-lor, mai Intai am sA rAspund la Intrebarea
d-lui Lahovari : cat are banca ?
Banca are azi monetA nationala 12 milioane §i alte 12 mi-
lioane In bilete transformate. Acolo este stocul bAncii azi.
Dar de ce se Ingrije§te onor. preopinent ? Se ingrije§te ca
nu cumva sA depunem la bancä sume a§a de mari, !neat sA
luAm toate mijloacele bAncii de a putea face operatiunile sale.
Ei bine, d-lor, pentru ca sä vA temeti de aceasta, ar trebui
sA nu aveti nici o Incredere In bailed.
Nu uitati csa banca este cu totul separatA de stat, este au-
tonomA §i trebue sA aveti Incredere cA acei oameni, care 0-au
pus acolo capitalul lor, niciodatA nu vor face o operatiune
cu guvernul, care ar putea sA le aducA o vätAmare, pentru a
totdeauna In afaceri de asemenea natura, banca cautA a rAs-
punde mai Intai la interesele sale proprii, iar nu la ale tezau-
rului public.
AfarA de aceasta, aveti o garantie chiar In legea ce yeti
vota §i prin care nu vA cer credit decat pentru 100.000 franci,
dobandA, ceeace reprezintA un capital foarte mic ; prin ur-
mare, garantia o aveti In lege, cAci banca nu-mi va da mai
mult decat atat, mai Intaiu pentru ca sA nu jigneascA opera-
tiunile sale §i al doilea numai pe atat cat are credit.
Prin urmare vedeti cA Insumi am pus o limitA. Eu a§i fi
voit mai bine ca d-voasträ sä fi citit legea pentru ca sA nu
se mai ridice aci chestiuni care nu fac bine cleat acelora care
profitA de ele ca sà facA afaceri.

www.digibuc.ro
38 ION C. BRATLINU ACTE I CIIVANTARI VOL. VI

Negre§it c onor. d. Carp zicea cu drept cuvânt, cg nu

sunt dator sä trag din circulatiune o monetà streinä §i cA
era bine sä facem i acum cum am fäcut intâia datà, când
am bätut monetà nationalä, adic s scad pretul rublei,
astfel Inca sä fie in interesul acelei monete sä iasä din tarä.
Decât, d-lor, cum au zis-o toti, noi ne-am aflat in con-
ditiuni nu prea normale, au fost imprejuräri astfel cA pânä
acum, dacä nu se fAcea o eroare, aveam destulä monetä de
5 lei ca sä fac fatä tuturor trebuintelor. Dar §tampilele pentru
Mama monetei de 5 franci, s'au fäcut in strein5tate i când
au venit in tarä §i am inceput sä täiem monetà, ne-am po-
menit cA efigia era gre§itä §i a trebuit sä comandäm din nou
alte stampile.
Tot astfel §i banca trebuia sä inceapá de demult opera-
tiunile sale, dar pânä sä facä filigramele, tipäriturile, s'a
intârziat din cauzá cä s'au fäcut comandele noastre in urma
altor comande, care trebuie sä se efectueze mai inainte
astfel s'au intâmpinat piedice i greutäti ; §i chiar d. Laho-
vari sau d. Carp, dacA ar fi fost la minister, nu ar fi putut
impiedeca aceste greutäti neprevAzute. Dacä am admis ca
rublele sä fie primite in schimb, este numai ca sä nu se aducä
o perturbatiune in transactiunile zilnice §i al doilea, pentru
ca oameni simpli §i depärtati, dela tail, sä nu fie victima unor
speculatiuni, iar nu ca sä primim in casa Statului tot tezau-
rul care s'ar gäsi in ruble, cu toate cA acele ruble nu au interes
sä vinä in casa Statului, pentrucA deja s'a intrebat la Londra,
la Paris §i la Constantinopole, cam pe ce pret ar putea fi
primite i s'a dat räspuns favorabil ; s'a oferit un pret mai
sus decât acela pe care 1-au azi la noi. Prin urmare, ru-
blele au sä se tragä acolo unde gäsesc avantaj, precum s'au
tras sfantii i alte monete demonetizate la noi.
Dar d-voasträ ziceti, de ce nu s'a fäcut aceasta mai de
mult ? Fiindcä nici o epocä nu era mai favorabilà decât aceasta,
pentru cA in acest timp, fäcându-se o recoltà insemnatä §i pre-
turile fiind foarte sus, arare ori ne-ar fi putut veni din strei-
'Mate aurul cum ne vine azi. De aceea am cAutat, cu toate
dificultätile ce-am intâmpinat, sä demonetizäm rublele, ca

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RUBLELE RIISEUI 39

sA nu se mai facA o speculatiune fArA motiv cu agio dintre

aur i argint i vedeti cA azi agio dintre moneta nationalA
aur nu este asa Insemnat.
Voci: Inchiderea discutiuni.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii si se prime5te.
Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului de lege ; rezultatul
scrutinului este favorabil proiectului. Incepe discutia pe articole, citindu-se
primul articol.
N. Nicorescu roagA pe ministrul de final* sA-I sustie un amendament
cu privire la prevederea din lege a rublele se vor depune la bancA t In schim-
bul lor se vor primi bilete.

Ion C. Brfitianu : D-lor, cu drept cuvânt, mai cu seamá

In comisiunea financiarA, s'au ridicat protestAri ca nu cumva
noi prin aceastA lege sA aducem vreo atingere In neatâr-
narea bAncii. D-voastrA nu puteti sá impuneti bAncii ce sA
facA ; d-voastrA puteti numai sA inA autorizati pe mine ca
sA fac operatiunea aceasta, dar ce sá facá banca nu puteti
d-voastrà sA impuneti prin lege, pentru eft' ea are sA facA aceastá
operatiune dupA interesele ei...
N. Nicorescu: Apoi nu satisface interesele pietei.
Ion C. BrAtianu : DacA va putea banca sA dea moneta
divizionarA, va da ; dacA nu v'a putea, nu va da i d-voastrà
nu puteti sà-i impuneti ca sA dea.
Voci: Inciderea discutiunei.
N. Nicorescu spune cA acest articol nu precizeazA pAnA cAnd guvernul
va continua a lua In schimb rublele pe cursul de 3 §i 50.
P. Buescu, Nicorescu, Chifu IIi exprimA nedumerirea fatA de aceastA lege.

Ion C. Brátianu : Imi pare rAu cá, In asemenea chestiuni,

se ridicá obiectiuni cari nu sunt de naturA de a asigura pe
public In contra exploatatiunii, nici pe tezaurul public de
pagube..
Cum puteti crede, d-lor, c5. la 31 Decemvrie, am sA mA
apuc sá dau un alt decret pentru prelungirea termenului?
Cum credeti d-voastrà cá poate sá fie un ministru de finante
asa de nepriceput, cum zicea d. Nicorescu, ca In ziva de 26
sá avem 12 milioane In ruble In casA i sA nu plAtim pe cre-

www.digibuc.ro
40 ION C. BRATIANIT ACM 51 CIIVINTARI VOL. VI

ditori? Nu numai cä n'am avut 12 milioane, dar cu vre-o 3

zile mai inainte am fost nevoit sä mä imprumut cu ruble,
fiindcA aveam trebuintA de ruble. In toate casele Statului, pre-
cum si la casa de lichidare, s'au aflat maximum 12 milioane
si de aceea am zis si eu cA poate s6 fi fost 12 milioane.
N. Nicorescu: Dupà explicàrile d-lui ministru, eu sunt
multumit.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Al. Lahovari : Conform observatiunilor d-lui Chitu, eu cred
cA ar trebui sä stergem cuvântul maximum si in loc de a zice
cA yeti primi rublele cu pretul maximum de 3 si 50, o sä pu-
neti : se vor primi cu preturile etc.
Vice-pre§edintele: VI rog s'a' depuneti la birou amendamentul.
Ion C. Brfitianu : Eu ziceam s'à nu ridicati asemenea ches-
tiuni fiindcA voiu fi silit sà spun pentru ce si nu este bine ;
insA acum am sA spun
G. Chifu : Nu se zice nicàieri...
Ion C. Brfitianu : Dar nicàieri nu se ridicA asemenea che-
stiuni.
D-lor, sunt ruble vechi cari se aflà in mâinile Oranilor,
cari, da0 nu s'ar primi la casele publice, s'ar duce la zarafi
si le-ar da pe 2 franci.
N. Nicorescu: Aveti sA le luati tot dela zarafi.
Ion C. Brfitianu : Când voiu lua dela zarafi o singurà rublà
vA dau voie sA mi-o lipiti in frunte.
VA declar a primesc stergerea cuvântului maximum"
G. Chifu spune cA §tie a Banca NationalA IncepAnd operatiunile sale a
fixat dobAnzile ce va lua. Astfel a fixat cA pentru scompt va lua 5 la sutA,
pentru drugl 4 la sutA 0 asupra efectelor garantate la Stat, 6 la sutil. Al.
Lahovari IntreabA pe ministrul de finante dacA nu se poate fixa un termen
pentru sAvArlirea acestei operatiuni, adlcA pentru restituirea cAtre bancA a
Imprumutului ce se face de ea 0 reintrarea fntr'o sltuatiune normalA ; dacA
termenul de §ease luni care s'ar pune pentru aceastA operatiune ar fi prea
scurt, sau ar fi suficient.

Ion C. Brfitianu : D-lor, la otelul de monetà se face tot ce

se poate, lucreazA zi si noapte, dar din nenorocire c6 a ars
o parte dinteinsul si a trebuit sh" stea câteva zile din lucru.

www.digibuc.ro
DECEMNRIE 1880 ATENTATITL COMMA LIU I. C. BRATIANIT 41

Zicem sA punem un termen ; dar nu qtiu cAt poate sA fie 6,

7, 8 luni de zile, nu putem fixa. CAnd vom veni la votarea
proiectului pentru täierea monetei fiduciare, atunci vom
vedea dacA nu vom fi nevoiti sA cerem ca sà putem tAia mo-
neta 0 in strgingtate
Se pune la vot proiectul de lege, dar, nentrunindu-se numArul de voturi,
scrutinul se declarA f ArA rezultat.
(Mon. Of., 1880 p. 7844 col. 3; p. 7845 col. 1-2; p. 7846 col. 1, 3).

18.

Atentat impotriva lui Ion C. Brfitianu.

2 Decemurie 1880.
Az' pe and ministrul presedinte BrAtianu voia sA se ducA acasA, un orn
necunoscut l-a atacat cu un cutit si l-a rAnit la cap si la brat. Din fericire
rAnile nu sunt primejdioase ; InsA impresia moralA a acestui atentat este
mare chiar asupra lui BrAtianu, care nu stie sAll fi tras prin ceva un asa
act de rAzbunare ; tot asa de mare este impresia asupra partidului liberal
.si mai cu seaml a publicului mare. Printul II exprimA Indatii pArerea sa de rAu
pentru acest atentat pH roagA sA nu se descurajeze".
(Memoriile, XVII, p. 56).

19.

Atentatul Impotriva lui Ion C. Britianu.

Bucurgti, 3 Decemvrie 1880.

Ieri 2 Decemvrie la ora 5 si trei sferturi seara, la ridicarea
§edintei si la esirea deputatilor din Camerà, un atentat odios
s'a comis la usa Camerii asupra presedintelui consiliului, d.
Joan Brgtianu.
Un individ anume I. Petraru, postat la usa Camerii, se re-
pezi asupra presedintelui Consiliului de ministri, care esise
spre a se urea in trAsueä si ii dete o lovitufä de cutit in partea

www.digibuc.ro
42 ION C. BRATIANII AcTE SI CUVANTARI VOL. VI

stângä a pieptului. Cutitul pätrunse paltonul i gherocul frig

fu oprit de o miscare repede a domnului prim-ministru, care
parând lovitura, apuc5 pe ucigas de piept.
Cutitul trecu atunci spre obrazul stâng care fu usor r6nit
apoi In miscärile luptei mai fäni asemenea usor pe prep-
dintele consiliului in doua locuri la cap, tot in partea stângsá.
Mai multi deputati alergând in acelas moment puser% mAna
pe asasin al cärui cutit se rupse in luptà. D-I presedinte al
Consiliului se urcà in tràsurà insotit de doi deputati i merse
acasà unde mai multi medici îi deterà Indatä ingrijirile lor.
In câteva minute stirea atentatului r5spândindu-se in oras,
casa i strada unde locueste presedintele consiliului cu fa-
milia sa, furà urnplute de amici i cetäteni din toate cla-
sele socientii, care veneau s5 se informeze despre starea sä-
nätAtii sale. Din fericire toti putur 5. afla c ränile nu aveau
nici o gravitate, fiind cu totul superficiale i ea' presedintele
consiliului se afla in deplinä sänätate având aceiasi viosie
care'l ajutase a se apära de loviturile asasinului.
Indignatiunea tuturor In contra acestui odios atentat este
la culme. .

M. S. R. Domnitorul a fäcut d-lui presedinte al consiliului

onoarea de a veni in persoadä sä-1 vadà.
Astäzi comertul Capitalei, in semn de infierare a crimei
si de bucurie pentru salvarea vietei presedintelui consiliului,
a inchis magazinele si le-au pavoazat cu drapele tricolore.
Corpurile Legiuitoare prin vocea oratorilor tuturor parti-
delor politice, fArà osebire, au exprimat astki inteun mod
solemn sentimentele lor de indignare contra tentativei de
asasinat ; au expus adânca lor multumire cà presedintele con-
siliului se aflà in deplinä sänätate i simpatia lor atre acela
ce era sà fie victima celui mai odios atentat. Aplauze una-
nime au salutat cuvintele oratorilor i Corpurile Legiuitoare
au decis in unanimitate ca : comisiuni numeroase compuse
de membri ai Parlamentului si din birourile lor, sà" mearg6
sA salute pe presedintele consiliului i pe familia d-sale, pentru
fericita sa scäpare de cutitul asasinului exprime sim-
patiile unanime ale reprezentantilor natiunei.

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 STAREA LIII I. C. BRATIANII 43

I. P. S. S. 'Mitropolitul Primat a venit imediat dupä sä-

vârsirea crimei sä vadà pe d. Ion Brätianu i sä-i aducA ex-
presiunea simpatiei Sale.
Comertul i populatiunea Capitalei, printr'o delegatie com-
push' de mai multe mii de persoane, au mers asemenea la do-
miciliul d-lui presedinte al consiliului exprimându-i cu cel
mai mare entusiasm sentimentele lor in aceastä ocaziune.
Cei mai de frunte comercianti i cetäteni ai Capitalei erau
In capul acestei grandioase i spontane manifestäri care um-
plea curtea i strada pânä la o mare distantä.
0 deputatiune intrà in casä i dupà ce se terminä salutarea,
d. BrAtianu fu silit a se aräta la fereastril spre a multumi
bunilor i numerosilor cetäteni.
Toi ministri plenipotentiari i reprezentanti ai puterilor
sträine s'au prezentat asemenea la domiciliul d-lui presedinte
al consiliului spre a-i exprima sentimentele lor de indigna-
tiune pentru odiosul fapt si de multumire pentru fericita'i
scApare.
(Mon. Of., 1880 p. 7866 col. 2-3).

20.

Domnitorul viziteazrt pe Ion C. Brfitianu.

3 Decenwrie 1880.
Starea 1w BrRianu s'a Imbunátätit ; Printul 11 viziteazá stând la el o
jumätate de orà".
(Memorille, XVII, p. 56).

21.

Starea lui Ion C. Briitianu.

11 Deceinvrie 1880.
I:111111e lui Brátianu n'au avut nici o urmare grava dansul e ca l vin-
decat l trebue numai poarte bratul In e§arp1 cfitva timp".
(Memoriile, XVII, p. 56).

www.digibuc.ro
44 ION C. BRATIA.Nu AcTE SI coTANTILRI VOL. VI

22.

Monetä divizionará din ruble.

Camera, 19 Decemvrie 1880.
Este In discutiune cantitatea de emisiune a hiirtiel monete. AI. Lahovari
afirma cá nu vede nevoia lansArii pe piatä a unui nou stoc de !Artie monetà
Intrucit 1nmultirea hârtiei monete va goni peste granitá moneta de argint
-§i am vedea petrecandu-se si la noi un fapt analog cu cel din Austria si
-chiar din Ruda.
Ion C. BrAtianu räspunde ca n'avem sa ne temem de acest proces ; jena
linanciarri la noi e din lipsa monetei mid. Banca Nationalá e autorizatá
sa scoatet monetà numal 'Ana la 20 de lei. Monetà de 5 lei s'a hotarlt sli
scoatä Statul 26 milioane din cele 14 milioane ruble cAte are in casele publice.

Ion C. Brätianu : Imi pare räu cä onor. d. Lahovari, ca

organ al opositiunii, se aflä in ceeace prive§te cätimele finan-
ciare, tot la debutul carierii d-sale de orn financiar, debut
pe care 1-a fäcut cu ocaziunea desbaterii legii asupra biletelor
ipotecare. Credeam Ca' cele petrecute cu biletele ipotecare,
pe care d-sa le-a combatut a-at de tare, va fi fost o lectiune
pentru d-sa, dui:4 cum a fost si pentru altii. Imi pare räu
tä un orn de talentul si pozitiunea d-lui Lahovari sustine lu-
cruri la car . n'a cugetat matur. D-sa zice : Nu emiteti bilete
ipotecare mai multe, pentrucä vor goni argintul afarä din
tara. Unde? Poate cä in Bulgaria. Dar pe ce ? Pe ce ne vor
schimba Bulgarii argintul nostru?
A§ fi inteles, dacä onor. d. Lahovari vorbea de aur : sä, fi
zis cA are sä vie cu argintul sä ne scoatà aurul ; dar sil vie
cu hârtia noastrà si sä ne scoatà argintul, aceasta n'o inteleg.
*titi, d-lor, eä este o lege prin care se autoriza ministrul
de finante sä emitä bilete ipotecare de 27 milioane. Dupa
aceea s'a fAcut un regulament, care era preväzut in acea lege
si prin care se regula proportiunea diferitelor täieturi, adicA
ate bilete sä fie de 5 lei, câte de 10, câte de 50, etc.
Dacä era hotärità prin lege proportiunea, atunci negre§it
cä Riceam o calcare de lege daca nu veniam inaintea Cor-
purilor Legiuitoare a le cere autorizarea màsurei ce se ia
prin decretul de care vorbe§te d. Lahovari. Dar oare cu re-

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 MONETA DIVIZIONARA DIN RUBLE 45 .

gulamentul trebuia s5. viu la Camel% §i la Senat ? Prin ce dar

am cälcat prerogativele Corpurilor Legiuitoare ?
Onor. d. Lahovari se vede c5 n'a inteles ea' jena zilnicA
a transactiunilor provine din cauzä c'd ast5zi lipse§te moneta
divizionarà, pentrucA 26 milioane monetä divizionar5 nu a
fost suficientä, mai cu seam6 cä moneta noastrà a fost a§a
de bunA Incât a trecut §i In alte tari. Intelegeam pe d. La-
hovari sA se ingrijeascä atunci când rubla avea la noi un curs
legal, cAci atunci ea putea intra In WA In schimbul monetei
noastre, dar acum nu inteleg ingrijirile d-sale.
Ce am fäcut noi, in fata lipsei de monetà divizionarà? VA-
zând c6 Banca Nationalä nu este autorizatä sà emità bilete
mai mici de 20 lei §i. fiindcA bilete de 5 lei §i de 10 lei nu
sunt destule pe piat5 §i noi nu putem sä Mein asfázi milioane,
ca sä däm satisfactiune necesitàtilor zilnice, ne-am gAndit
c5, dacsd banca ar avea bilete de 5 §i 10 lei, atunci cu stocul
ce avem am putea lua dela bancsä acele bilete ; dar fiindcA
banca nu are asemenea bilete, a trebuit s5 facem ca sA le
scoatà Statul. Apoi, d-lor, v5. declar &A In casele Statului
sunt 14 milioane lei in ruble §i. când cineva are 14 milioane
In monetà sun5toare, nu se chiamA ed face imprumut dacä
emite bilete de 6 milioane, fiindc5 nici n'am avut §i nici
nu avem nevoie de imprumut.
Dar d. Lahovari intreab5 cine are sà controleze aceasta ?
Acela care este preväzut de lege, adic6 comitetul biletelor
ipotecare.D-sa mai zice cA indat5 ce emiteam acele 6 milioane
de bilete divizionare, trebuia s5 punem la loc 6 milioane de
bilete mari. Apoi, acele mari ca sA le pot trage din circula-
tiune trebue s6 le schimb cu bilete mici §i dacsá m'a§i fi adre-
sat la d. Lahovari sä-i cer biletele d-sale cele mari, mi le-ar
fi dat oare In a§teptare, ca sà-i dau pe urmà bilete de 5 §i
de 10 lei? Vedeti dar, d-lor c6 acest schimb nu se poate
face decât treptat §i dacA ar crede d. Lahovari cà noi luând
dela comitetul biletelor hipotecare, bilete de câteva sute de
mii franci §i visteria Orii ar face falit a doua zi, apoi ii
räspund &A suntem In stare s5 facem fatà a doua zi chiar cu
rublele pe care le avem, chiar când le-am da pe 2 franci una._

www.digibuc.ro
46 ION C. BRATIANII AcrE SI CIIVANTARI VOL. VI

Asa dar, d-lor, interpelatiunea d-lui Lahovari, nu a fost

fäcutä decât dintr'un motiv pe care cred cA si d-sa acum nu-1
mai Oseste serios, fiindck. emisiunea aceasta este numai o
chestiune de regulament si inlocuirea biletelor mici cu bi-
lete mari nu se poate face decât treptat.
Se cere Inchiderea discutiunei §i trecerea la ordinea zilei ; punandu-se
la vot se prime§te.
Vice-pre.yedintele: Acum bine-voiti a declara dacä puneti
la ordinea zilei proiectul de lege relativ la reforma recensà-
mântului, chiar astà searä.
G. Vernescu: Eu, d-lor, v'as ruga A. lAsati pe mâine acest
proiect, fiindcA d'abia acum s'a Impärtit.
Voci: De trei zile.
G. Verneseu spune di a primit abia acum proiectul §i sustine sd se dis-
cute miine.
Ion C. Briitianu : Eu nu inteleg pe onor d. Vernescu. D-sa
s'a arAtat a fi unul dintre cei mai Ingrijiti in privinta recen-
sAmântului si tocmai d-sa vine s6 amâne aceastà chestiune
de care se intereseaz6 tara IntreagA.
0 voce: Numai o noapte.
Ion C. Brfitianu : Fie chiar o noapte. Da nu uitati cA legea
trebue s6 treacä si prin Senat. Mai avem inc6 o orà de sedintä ;
s'd inceapà discutiunea acuma si mâine se va continua.
Voci: Da, da.
(Mon. Of., 1880, P. 8263 col. 2 ; p. 8264 col. 1).

23.

Reetifiearea impunerilor pe proprietfiti.

Camera, 20 Decemvrie 1880.

Se discutd referitor la recensAmantul impunerilor pe proprietate. Chr.
Cerkez gdse§te cd nu e drept ca impunerea sa rämânä Inca un an tot cum
a fost, deoarece acei care posedd un pdmAnt mai prost vor plati pe nedrept
aceia sumd ca acei care posedd un pdmAnt mai bun.

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RECTIFICAREA IMPUNERILOR 47

Ion C. Br &lam' rAspunde atacurilor lui N. lonescu §i G. Vernescu, care

spuneau ca prin acest recensAmAnt ia pielea tAranilor pe umerii cArora s'a
ridicat. Legea prezentatA de guvern a fost modificatA de marii proprietari
In Senat, dar la fntocmirea co misiunilor marl' proprietari au neglijat sA
ia parte si din nici o parte a %Aril n'a venit vreun protest contra comisiunilor.
Oameni speciali n'avem In asa numAr cAt ne-ar trebui, dar ca ministru
de finante n'a dat dispozitii cum au dat Strat si G. Cantacuzlno ca sA se
IndolascA impozitele. Partidul Liberal are un trecut si a Mcut foarte multe
pentru popor, In timp ce Vernescu e de ieri, alaltAeri 51. n'a venit cu nici
o propunere In favoarea tAranilor. Cere ca sA se ia fn consideratie si sA se
voteze proiectul de lege de rectificare a recensAmAntului.
Ion C. Brâtianu : D-lor, când ieri onor. d. Vernescu, fArA
sil fie provocat, fiindeä nimeni dintre noi nu vorbise, a zis :
degeaba nià provocati, fiindeä sunt decis sâ inlâtur orice
pasiune si orice inveninare a discutiunei in aceastà chestiune ;
eu mi-am zis câ d. Vernescu, care a fost la Paris si a sezut
mai mult timp acolo, a vAzut abnegatiunea ce au acolo mem-
brii cei mai insemnati ai partidelor, a luat de exemplu pe
acei bArbati politici ai Franciei când este vorba de chestiuni
mari ; fiindcâ in adevâr acolo oamenii cei mai despArtiti in
ideile lor politice se unesc la un loc, când este vorba de ches-
tiuni de principii, de chestiuni mari, de chestiuni nationale
si atunci mi-am zis : se vede câ Parisul a fost pentru d. Ver-
nescu ea Iordanul pentru crestini. (Ilaritate).
Ei, domnilor, am fost insä incâ odatâ victima iluziunilor
mele, fiindc6 am väzut ieri pe d. Vernescu punând tot ta-
lentul säu si toatä pasiunea sa pentru a arunca mai mult
venin decât luminsä in aceastâ chestiune. Fusesem deja in-
stiintat despre intentiunile opozitiunei ; erau vreo câteva
fapte care se petrecuserà mai dinainte si care trebuiau sà mg
destepte mai mult, dar care mai cu seamä m'au desteptat
de tot si nu mi-au mai Mat nici o indoialä dupg declaratiu-
nile ce a fäcut astâzi onor. d. Ionescu.
D-1 Ionescu a pus chestiunea la un diapazon ca si cum noi
am fi fost cei mai mari tràdätori ai tArii, cei mai mari ti-
rani, dacâ nu cei mai mari jefuitori. A pus chestiunea astfel
ca si cum am fi organizat o ceatä de banditi pe care i-am
näpustit asupra tärii, asupra poporului, asupra acelui popor

www.digibuc.ro
48 ION C. BRATIANU ACTE SI CLIVANTARI VOL. VI

care ne aducea aminte ieri d. Vernescu &A ne-a ridicat pe

umerii sAi 0 cäruia noi ii luärn astAzi, dacA nu pielea, dar
cel putin ii luAm tot §i. nu-i läsäm decât pielea.
Dupa aceste cuvinte de ieri ale d-lui Vernescu, a venit apoi
astAzi d. Ionescu §i a spus cä legea aceea, in puterea areia
s'a fäcut recensAmântul, a fost o lege impusä de mine amân-
duror Corpurilor legiuitoare.
Aceasta e o tezâ favoritä a d-lui Ionescu, pe care o desvoltâ
pe toate tonurile §i in toate sesiunile, când d-sa nu mai face
parte din majoritate ; intotdeauna are inaintea sa ni§te Ca-
mere servile puse la dispositiunea unui vizir. Astäzi dar nu
a fäcut decât sâ repete ceeace a mai spus, tot sub aceastà
formA, de mai multe ori.
Apoi, onor. d-le Ionescu, pentru orice altà lege, pentru
orice alt vot ce a emanat dela Corpurile legiuitoare, poate
ai mai putea da oarecare aparentä bänuelii ce voe§ti sä in-
sinui prin aceastà afirmatiune a d-tale, dar tocmai cu aceastà
lege a recensämântului ti-ai ales foarte rAu tärâmul, cAci nu
ai decât sA te duci s6 iei procesele verbale, ca sä te convingi ;
O. d-ta, care ai a§a bunâ memorie, iti poti aduce aminte §i
Mr% a consulta procesele verbale, cA legea prezintatà de gu-
guvern a fost modificatà in total de d-nii proprietari din Se-
nat, mai cu deosebire decât cei din Camerà, de acei proprie-
tari al cAror apArâtor s'a f Acut d. Vernescu ieri, cAci d-sa se
dà de legitim organ al proprietarilor din România (aplause).
Ce-a fäcut legea ? sau mai bine ce au fäcut d-nii proprie-
tari, pe cari ieri onor. d. Vernescu ii reprezenta in Camerà?
Legea veche dedea totul in mâna guvernului ; legea nouâ
ii läsa guvernului o singurà voce in comisiunile comunale
§i in comisiunile de apel, un singur vot, toate celelalte sunt
ale reprezentantilor proprietAtii qi ale contribuabililor din
tara.
Am auzit c6 s'a zis, in acel moment nu eram aci, cA per-
soanele alese, adicA membrii din comisiune cari au increderea
alegAtorilor lor, sunt instrumentele cele mai servile ale puterii
executive. Mu face onorabilul d. Ionescu de aruncA ase-
menea cuvinte, cAci tot a§a se zicea inainte de lovitura de

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RECTIFICAREA IMPIINERILOR 49

Stat, Inainte de lovitura de Stat deghizatâ. Dar nu vA ser-

viti cu asemenea argumente, fiindcA ele sunt arme cu douà
ni§uri, §i tâi§ul cel mai periculos este pentru libertätile
publice.
Dacâ d. Ionescu vine §i. declarâ aci ed ale§ii natiunei sunt
servili, atunci d-sa legitimeazà autocratia. (Aplauze prelun-
gite).
D-lor ce zice legea ? Nu fac cleat sA repet ceeace vä spu-
nea onor. d. Cerchez raportorul, legea zicea cA In comisiunea
comunalà vor fi trei din contribuabilii cei mai imp u§i.
Ei bine, unde erai, d-le Vernescu, când se fâcea recensà-
mântul In comunele unde e§ti proprietar?
G. Vernescu : Nimeni nu m'a tras la sorti, n'am cäzut la sorti.
Ion C. Brfitianu : Fiindcä erai la Paris, devi datoria d-tale
era sá fii aid, a-%i indepline§ti datoria ca deputat, ca cetà-
lean §i. ca orn liberal. Dar n'ai fkut nimic atunci §i acum
vii SA arunci acuzki. (Aplauze).
G. Vernescu : La Octornvrie am plecat la Paris.
Ion C. Brfitianu : VA rog, d-lor, sà" nu credeti cA fac acuzki
d-lui Vernescu ; rAspund numai la acuzkile ce ne face d-lui ;
fiindcâ dacA a§i ckta sà-1 acuz pe d-lui de aceastà nepäsare,
ar fi s6 ne acuzärn pe noi toti §i despre aceasta e de ajuns
0 vä dau un singur exemplu.
Dupâ ce s'a fondat Creditul Fonciar, atunci toti acei cari
au fost In consiliul de administratiune al Creditului Fonciar
au väzut Ora unde mergern noi cu nepäsarea, d'a ne ocupa
chiar de propriile noastre interese particulare, chiar de exis-
tenta familiei noastre, câci cele mai multe proprietAti, nu
numai nu erau câtu§i de putin regulate, dar inc6 multi pro-
prietari erau chiar In pericol de a le pierde, dacA nu venea
Creditul Fonciar sä le deschidä ochii. Aceasta insä se explicä
prin situatiunea tristà §i precarä In care ne-am aflat pânä
mai deunäzi ; noi am trAit In timp de secoli Intregi zi cu zi,
n'am Invätat nici sA facem economii, nici sà avem prevedere.
Aceastà educatiune, care ne-a lipsit pânä acum, are sà ne-o
facä situatiunea noasträ cea sigurà pe care o avem de acum
Inainte §i va trece Incä o generatiune §i douä §i tot are sâ
4

www.digibuc.ro
50 ION C. BRITIAN!). ACTE Eg CUVANTARI VOL. VI

se resimta societatea noastra de fazele nenorocite prin care

a trecut Romania.
D-lor, in comisiunea financial% ce am intocmit la ministerul
de finante §i. care se compune din senatori §i deputati, pre-
cum §i din legi§ti luati afara din Camere, eu am declarat, dela
prima intrunire a membrilor acestei comisiuni, inainte de
deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare, ca s modifice
legea actuala, fiindca practica ne-a dovedit câte lacune sunt
in ea, lacune care provin, nu din aceia ca legea a fost impusa
de mine Corpurilor legiuitoare, dar fiindca numai dupá ce
o lege a fost pusa in lucrare câtva timp, se poate vedea prin
experienta ce s'a facut cu dânsa, cum ar putea fi mai bine
intocmita ca sa dea rezultate mai bune. *i. onorabilul d. Io-
nescu, care studiaza a-tat de mult regimul constitutional §i
parlamentar din Englitera, care cunoa§te §i limba engleza §i.
care, prin urmare, trebue sa cunoasca 0 moravurile engleze,
d. Ionescu trebue sa §tie ca, daca in Englitera, cu toate mij-
loacele de investigatiune pe care le au acolo §i cu toate cunq-
tintele inalte, cu toata §tiinta mult mai raspanditä pe care
o poseda toti oamenii cari fac legile, totu§i de multe ori sunt
siliti sa faca legi numai pentru un an, ca sa vada care sunt
rezultatele unei legi noua §i in urma s'o modifice dupa acele
constatari ale practicei §i experientei ; cu a-tat mai putin noi
am putea avea pretentiunea ca deodata sa improvizam legi
mai perfecte cleat in orice alta Ora din lume. *i cu toate
acestea d. Ionescu ne acuza O. pe noi cei dela guvern §i pe Cor-
purile Legiuitoare, ca nu §tim sä facem cleat legi rele. Pe
mine, incai, m'a tratat de ignorant, de nepractic §i. mai câte
altele de acestea. Ei bine, onorabile domn Ionescu, eu nu
am preteirtiunea SA fiu un Gladstone, dupa cum nici domnia
ta nu e§ti un Palmerston (ilaritate) ; dar, daca ni§te aseme-
nea oameni fac grepli §i. au con§tiinta ca le fac §i de aceea
fac adesea ori legi numai pe un an sau doi, pentru ca practica
§i. experienta sa descopere gre§elile, cum pretinzi dela noi
perfectiunea absolutä de legi imutabile ? Legi perpetue fac
numai ignorantii sau §arlatanii. (aplauze).
Ati zis ca eu am ales pentru acest recensamânt oamenii

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RECTIFICAREA IMPUNERILOR 51

cei mai nedemni... Dar, mai intai stiti ea eu am venit mai

târziu la ministerul de finante si am venit prin o intâmplare,
aceea ea d. Campineanu trecând la banca, a trebuit sa viu
la finante, desi nici sänatatea mea, nici ocupatiunile mele
nu ma indemnau sa viu la acest minister. Ati zis CA noi, caci
nu sunt numai eu in chestiune, ea noi am ales oamenü
cei mai misei, cei mai servili ordinelor ministerului si i-am
trimis sa Lea recensamântul in tail ; ati zis si ati repetit si
astazi ca functionarii financiari s'au dus prin comune, au
chemat pe primari sa traga la sorti pe contribuabilii cari le-au
pi:dent lor si astfel au facut recensamântul cum au voit. Dar
duceti-va la ministerul de finante si la telegraf, luati toate
informatiunile si vedeti ate protestal,-iuni s'au facut in tara
contra relei constituiri a comisiunilor ? Nimeni nu s'a plans.
Cum dar ar fi cu putinta ca un ministru sa arunce asupra
tarii o Wilda de talhari si niciunul din proprietari sa nu se
gäseasca care sa vie sa se plânga si sa arate ministerului ceeace
se face ? Eu, d-lor, nu vin sa va vorbesc de un colt al tarii ;
va vorbesc chiar de aci din Bucuresti. Ei bine, cine a fost in
aceste comisiuni comunale ? Cei mai multi dintre membri
si dintre impiegati au fost dintre acei formati la scoala nu
a noastra, ci la scoala acelora pe cari d-ta ii reprezirrti azi,
d-le Vernescu, caci d-ta câte odata reprezinti pe liberalii
nationali, câte odata pe liberalii moderati, câte odata pe
dreapta, etc. Cine, mai repet, au fost in acele comisiuni ? La
sorti, pentru formarea comisiunilor comunale, au cazut din
cei mai puri conservatori si tocmai pe acolea pe unde au fost
functionari de ai d-voastra s'au facut cele mai mari enormi-
tati, cele mai straganitoare nedreptati, care au revoltat lumea
intreaga si pe mine mai intâiu. Oare d. Duca era din partidul
liberal ? Nici de cum 1 D-sa era una din luminile financiare
ale partidului conservator. Ei, d-lor, toate enormitatile pe care
le spunea d. Chitu au fost facute nu de amici si partizani ai
partidei liberale. S'a pretuit cu câte 50 si 60 de franci venit
pogonul la mosneni, pe când nici chiar valoarea lui nu face
atâta ; si au zis apoi oamenilor : ministerul d-voastra liberal
a zis sä indoim si sä intreim impozitele (aplause).

www.digibuc.ro
62 ION C. BRATIANII ACTE klI CUVANTARI VOL. VI

Eu nu vin s6 acuz de aceasta partidul din care d-voastrà

faceti parte ; dar nici d-voastrà nu ne faceti nouà acuzäri,
daa au fost netrebnici unii din acei oameni, precum nici noi
nu vg facem o acuzare a au fost instrumentele d-voasträ,
ca sA revoltati lumea in contra guvernului liberal... (aplause,
ilaritate).
Ei, d-lor, aud o voce zicând : Presedintele consiliului zice
aceasta ? V'am spus depe banca ministerialà, in urma aten-
tatulul ce s'a comis in contra vietj mele, a astäzi mä simt
mai *lit decât totdeauna si ati crezut unii a zic aceasta
pentru ca sä stau la putere. Nu ; am zis c6 m6 simt ()re-
lit mai mult cleat totdeauna pentru ca s5 lupt cu d-voastrà
bärbAteste s'i daa asi fi acolo pe banca de deputat, iar nu
pe cea ministerialà, unde trebue sä am mai multe menaj a-
mente, v'as sfArâma si de astklatä precum v'am sfArâmat
continuu dela 1848 pan6 astAzi. (aplauze sgomotoase inde-
lung repetite).
D-lor, am venit in comisiunea financiarà si fac apel la
onor. d. Codrescu, sA spun6 daa n'am zis a trebue sà se
rectifice acest recensAmânt, pentru c6 nu-1 pot executa asa
cum este ; si fiindc6 legea mà opreste s6 msd amestec eu de la
sine-mi in aceastà lucrare, de aceea v'am prezentat acest pro-
ject. In legea veche, ministrul de finante avea dreptul sá
revizuiascà tot recensAmântul dupà cum voia, insä au venit
oamenii liberali, adevärat progresisti, cari au voit s6 ia ga-
rantii chiar in contra ministrului de finante, desi era re-
prezentantul lor si au zis c6 ministrul s6 nu mai aib6 dreptul
de a revizui recensknântul si au instituit comisiunile de apel
la care sA se facä contestatiunile. Ei bine, ce era sä fac eu ?
Sau sà las recensAmântul cum era, ceeace nu am voit sA
fac si iaräsi pe de altà parte n'am voit sà fac, si iarAsi pe de
altà parte n'am voit sà* cer ca sä fac ceeace era in legea veche,
ca adicä ministerul singur s6 fac6 rectificàrile si de aceea
am crezut a este mai bine s6 se institue curti superioare,
ca ele s6 faa ceeace fAcea ministrul de finante sub regimul
legii vechi.
Onor. d. Ionescu ggseste a aceasta este o utopie. Dar si

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RECTIFICAREA IMPUNERILOR 53

noi am voit patru comisiuni ; am voit mai mult incá, am

voit chiar comisiuni pentru fiecare judet ; Insá ne-am gândit
cá comisiunile in fiecare judet ar fi o perturbatiune generalá,
pentru cá atunci nu s'ar gási un singur om care sá nu reclame.
*i apoi din ce elemente ar fi sá se compuná aceste comi-
siuni judetene in care sá aveti mai multá garantie ? Sá pu-
nem câte un senator vi câte un deputat din judetul din care
fac parte ? Dar ia sá vedem ce ar fi atunci ? *i. aci sà-mi
dati voie sä vin iar la Creditul Fonciar. *titi cá la Creditul
Fonciar, când este vorba de a se face evaluarea unei movii,
se numesc experti din asociati ca ed meargá sá evalueze
acea movie, asociati din banca Creditului Fonciar vi cu
toate acestea duceti-vä vi vedeti cum se fac evaluárile.
Acevti asociati experti merg pâná acolo incât evalueazá
o movie de 3 sau de 4 ori mai mult decât face vi unii cari sunt
mai convtiinciovi, cari vtiu cá orice pagubá ar proveni din
reaua lor lucrare, va &Ai:lea asupra tuturor, pentru ca sá se
scuze oarecum, trimit scrisori particulare la Creditul Fonciar
vi zic : am evaluat movia cutare mai mult decât face, fiinda.
...nu puteam face altfel... (ilaritate, aplause). Apoi, voiti
d-voastrá ca acei cari fac recensämântul sá se gândeaseä la inte-
resele Statului mai cu dor decât la ale lor chiar ? *i aceasta nu
este numai la noi, dar ava este la toatá lumea, ficcare contri-
buabil voevte, nu numai sá pláteascsá cât mai putin, dar chiar
sá nu pláteascá nici o contributiune vi de aceea zic sä &Au-
tati a nu pune pe oameni la tentatiune.
Eu am spus in comitetul domniilor voastre &A primesc cele
patru comisiuni, dar le primesc numai ca o indreptare pro-
vizorie, adicá pâná când vom veni sá modificám legea ; vi
atunci vom putea lua toate másurile pe care experienta ni
le va fi dovedit de trebuintá ; vom putea decide ca comisiu-
nile de revisiune sá fie In permanentá vi astfel sá se facá toate
rectificárile cari vor fi bine fondate, nu numai cu ocaziunea
unui recensámânt de 5 ani, ci chiar in cursul fiecárui an. Nu-
mai cu chipul acesta vom avea un recensämânt sincer vi exact,
pe cât exactitudinea intrá In putinta omeneascá. Astfel se

www.digibuc.ro
54 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

practicA si in alte pri, pentrucä nicäeri nu se fac recensä-

mintele pe 5 ani si in atâta pripà.
Dar se zice O. de ce sä nu rämânä recensämântul acesta
nul? Unii au zis : pentrucä s'au fäcut cheltueli. Acesta nu
e un cuvânt, &dci când e ca sä se facä o dreptate, cheltuiala
nu trebue sä intre in socotealà. Dar sunt alte cuvinte mai
puternice. S'a fäcut guvernului de astäzi imputarea ea' a
stäruit pe lângä agentii säi sä facä constatäri drepte, aträ-
gându-le atentia cA constatärile trecute nu sunt toate drepte.
Apoi numai eu, numai guvernul de astäzi, a zis aceasta ? Am
aci circulara d-lui Strat care zice eä veniturile trebue sä se
indoiascA, fiinda constatärile sunt räu fäcute. Poate insä
sä ziceti c6 d. Strat a lucrat cu prea mult zel ; dar este
un alt orn a cärui prudentä si sânge rece nu poate nimeni
sä aibà preterrtiunea s'o intreacä. Ei bine, d. Gheorghe Can-
tacuzino spune intocrnai acela§ lucru si se bazeazà pe lucrarea
unei comisiuni financiare a Camerei. Astäzi ziceti c6 Adunarea
nu reprezintä rault elernentul cel puternic, cel bogat si de
aceea onorabilul d. Vernescu n'are destulä majoritate astäzi...
(Ilaritate). Dar atunci era Camera aleasä de acei pe cari ai pre-
tentiunea sä-i reprezinti d-ta astäzi, d-le Vernescu. Comi-
siunea financiarà a acelei Camere zicea, in raportul säu, Ca'
evalukile sunt numai pe jumätate si onor. domn G. Can-
tacuzino este de pärere sä caute a se creste veniturile, a nu
se mai face pärtiniri. Tot asa cum am zis-o si noi, ministrii
partidului liberal. Ce? D-1 Cantacuzino voia sä despoaie pe
bietii proprietari mari si mici, ca sä ImbogAteascA visteria ?
D-lor, lucrul e foarte simplu. S'a fäcut un recensämânt ;
dacä \Teti face acum indatä altul, s'ar repeti aceleasi nere-
gularitäti, fiindc6 nu puteti gäsi un personal asa de numeros
ca sä vä dea garantiile ce d. Vernescu crede cà le-ar gäsi,
de ar fi d-sa la putere. Imi aduc aminte Ca' in Camera con-
ventionalä de sub Domnul Cuza, cineva apostrofa pe un mi-
nistru a-0 alege räu impiegatii. Ei bine, a räspuns minis-
trul, am adus fasole si lemne dela Paris, dar oameni nu pot
aduce (Ilaritate).
D-1 Gâ1cà are multe cunostinte de actualitate. Am fost

www.digibuc.ro
DECEMVEIE 1880 REurur CAREA IMPUNERILOR 55

la Bârlad, cunosc pe d. Gálcä 0 opiniunea de care se bucurä

acolo 0 vä incredintez cä d. Gâlcá cunoa§te toate släbi-
ciunile societätii ; d-sa a spus ieri c'ä ne trebue multà mo-
ralitate 0 mult timp ca sä ajungem acolo unde tintim 0
d-sa a vorbit in cuno§tintä de cauzä.
Ziceti ca sä se anuleze recensämântul acesta ; dar cre-
deli oare el yeti ajunge la un mai bun rezultat? i apoi
datu-v'ati seama 0 de alte neajunsuri la care trebue sä ne
a§teptäin? *titi Ca' legea hotärä§te c6 ceeace rezultà in plus
sau in minus din incasarea impositelor, prive§te pe seama
comunei ; qtiti cA dupà acea lege comuna este räspunzä-
toare de rämä§ite 0 cá pentru plata acelor rämä0te se vinde
0 cäldarea acelor tärani, pentru care d-voastrà vä arätati
cu atâta dor de inimä.
Când casierul judetului Ilfov a voit sä aplice aceastä mä-
surä 0 la comuna Bucure§ti, d. G. Manu 0 d. Germani
au venit sä protesteze la mine cu indignatiune din partea
comunei.
Eu le-am räspuns : legea este fäcutà 0 votatä de d-voasträ
dar pânä acum ea s'a aplicat numai pentru tärani. (Aplause).
Ei bine, recensämântul trecut a inscris oameni morti, a
inscris pe altii de ate douä trei ori, dal% cu numele nitel intors.
Atunci nu s'a fäcut alt decât a se lua rolurile cele vechi 0
s'au copiat, apoi adäogändu-se acei cari se zice cá au lipsit
din comunä ; 0 de aceea sunt astäzi comunele inecate in da-
torii. Voiti sä continue aceastä stare de lucruri? Intreb pe
acei din comisiunea financiarä cari au voit sä schimbe acea
lege, care e apásátoare pentru tárani, vor sä-i lase tot In con-
ditiunile acelea incá un an?
Când d-voastrá In loc sà-1 corijati, voiti sä desfiintati un
recensämânt care s'a fAcut in virtutea unei legi existente,
nu vedeti ce cale deschideti prin asemenea procedäri? Nu
vede onor. d. Ionescu, care tine atât de mult a deprinde so-
cietatea cu respectul legilor, cu cultul legalitätii, nu vede
d-sa ce exemplu ar da Camera când dintr'o zi intealta va
§terge efectele unei legi? Socot§te d-sa cá clack' mâine ar veni
d. Vernescu la putere 0 s'ar face un nou recensämânt, nu

www.digibuc.ro
56 ION C. BR ITIANU ACTE 8I CCJVANT.X.RI VOL. VI

s'ar gàsi de zece ori mai multi decât azi, cari sà agite tara
cu aceastä chestiune? Vedeti dar, unde ati aduce lucrurile,
0 deaceea onor. d. Vernescu avea dreptate când zicea c6
in aceastà chestiune trebue ssá facem, cu pasiunea 0 cu ve-
ninul, aceeace fac oamenii bine crescuti când inted inteo
casa, 0, oricât guturai s'ä aibsä 4i cui'dt'ä mai intâi bine nasul
afarä (ilaritate, aplause). SA räs'ám dar veninul la poartä l
Onor. d. Vernescu ne Intreba ieri : ce ati fäcut pentru
poporul acesta, pe umerii cäruia v'ati ridicat de sunteti acolo
unde sunteti astäzi? La aceastä intrebare trebue sä-i räs-
pund : sunt In guvern, reprezentant al partidului liberal 0
nu numai al partidului liberal de astäzi, dar al unei genera-
tiuni dela 1848 pânà azi ; 0 d-ta ai venit s6 ne insulti, sä te
cerci a ne face sä fim cu totul asvarliti din societatea ro-
mânä. (Aplause).
G. Vernescu : Este chestiune de recengmânt aceasta ?
Ion C. Brätianu : *flan' cä d. Vernescu a luat de multe
ori atitudini cari i-au atras câte un sobriquet, sau cum se
zice pe române§te, o poreclà, dar numai rolul pe care ha
luat ieri nu 0-1 insu0se Odd acum.
Intelegeam ca Gole§tii, Filipe§tii, Rosettii, Ghicule§tii, Can-
tacuzine§tii 0 chiar Nicolae Kretulescu, sä vie sà ne apostro-
feze astfel, sä ne cear6 socoteala ce am fäcut pentru popor
sau sä ne acuze a am exploatat poporul 0 sä ne zicA : nu
cuvinte, ci fapte.
Ei bine, trebue sä r6spund care sunt faptele partidului
pe care-I represint.
D-lor la 1848, am gäsit o tail
G. Vernescu : De aceasta e vorba acum?
Ion C. Brfitianu : D-tale nu-ti pas6 d-le Vernescu, nu te in-
teresezi de istoria lui '48, c'àci nu §tii ce era atunci, n'ai su-
ferit ; dar, daeä nu se fäcea '48, 0 dacsá noi nu luptam de atunci
0 pâdä acum, d-ta erai sA fii astäzi cel mult abia grefier pe
la tribunal (aplause prelungite).
Am gäsit dou6 principate, a cäror domnie se cumpära In
capitalele sträine 0 am gäsit un popor, poporul de care vor-
biai ieri, care numai el prätea 0 boerului 0 Statului ; iar boe-

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RECTIFICAREA IMPUNERILOR 57

rul nu plAtea nimic. Poporul plAtea tot, el era maltratat

§i nu mai mult menajat decât ca o vitA de plug... (aplause).
Si atunci noi, cqtilalti de mâna doua, din care cred
cA nici d-ta nu te sui mai sus, (aplause, ilaritate) noi am luptat
cu cele mai marl. greutAti §i. din intru §i din afarA, ca sg-1
scoatem din acea stare. Intrebati ce era un Moroiu sub acel
regim? Ce era Simeon Marcovici? Unde a ajuns Pherechidy
cel bAtrân, care fuseserA in academii streine §i luaserà titluri
mai inane cleat d-ta. Unde ajunsese acel Moroiu, care era
un caracter antic? De abia a putut fi numit grefier I Deabia
unui Moroiu, unui Pherechidy, unui Marcovici §i tuturor cari
fAcuserA studii strAlucite, de abia li s'a dat rangul de serdar !
IatA care era starea noastrA atunci... §i ce s'au fAcut in urmA
de când s'a emancipat România ? AstAzi avem un popor de
proprietari §i de eroi pentru Europa intreag5. (Aplause sgo-
motoase indelung repetite).
SA vie un KogAlniceanu, sA vie un Rosetti, sA vie un Go-
lescu, un Filipescu, Cantacuzino, Ghica, sA vie chiar N. Kre-
tulescu §i. sA ne cearà socotealà, cAci ei au luptat impreunA
cu noi ; dar d-ta, d-le Vernescu, sA fii mai modest ; sA nu ne
ceri d-ta socotealA (aplause).
Aceasta insA, d-lor, este istoria veche ; venim la istoria
cea nouà ; SA vedem ce am fäcut noi pentru popor, de când am
venit la guvern. Am dat insurAteilor mai mult de 300 mii
pogoane, la acei insurätei pentru care legea ruralA nu fusese
apnea-LA sub nici un alt guvern decât numai sub al nostru
(aplause) ; astfel incât n'a mai rAmas nici un proletar azi in
România.
Am f Acut §i. altceva. Tot cu aceastA CamerA,care ziceti cA
este o CamerA servilA, am pus mo§iile in loturi, pentru ca sA
poatA §i capitalistul cel mic cumpAra pAmânt, nu numai cei
bogAta§i ca d-ta (aplause), astfel incât nici de aci inainte sà
nu se poatá forma un proletariat in România (aplause). Ce
am mai fAcut? Rezervi§tii, cari au fost la bAtAlie, au fost scu-
titi de contributiuni pe toatA viata lor, pentru ca mAine,
când vei veni d-ta la putere §i vei cherna pe popor la o primej die
a tArii, sA n'ai trebuintA a mai spune cA-ti dai mo§iile

www.digibuc.ro
58 ION C. BEATzexu ACTE 81 CUVANTARI VOL. VI

pentru ap6rarea tärii (ilaritate), ci numai s6 faci apel la tà-

rani si taranul sä o apere... (Aplause prelungite).
Onor. d. Vernescu ne zicea ieri sà punem contributiuni
dacá e trebuintá i proprietarii cei mari, in numele cArora
vorbia aci, vor fi gata s6 fac6 acest sacrificiu.
D-lor, noi cari nu reprezent6m pe Proprietarii cei mari,
ci pe popor, pe umerii eärora ne-am suit la putere, noi, cum
a zis onor. d. Chitu...
G. Vernescu: Iau act de declaratiunea c guvernul actual
nu reprezintà pe proprietarii cei mari.
0 voce: I-ati monopolizat d-voastrà.
Ion C. Brfitianu : Se vede cá d. Vernescu la Paris nu a citit
cleat jurnalele partidei legitimiste. Asa zic i acele jurnale,
cà Grévy i Gambetta nu reprezintä natiunea, fiindcA nu-i
reprezintá pe dumnealor.
Noi, domnilor, nu numai eft' nu am fost si nu suntem pentru
märirea impozitelor, dar Ina ne-am silit i ne silim a le re-
duce, in toate ocaziunile. Astfel la licente, le-am redus inteo
proportiune aproape de jumAtate din ceeace era mai inainte
si de unde mai inainte clasa I pl'alea 1.600 lei, noi am redus-o
la 1000 si astfel in proportiune toate celelalte clase.
S6 vedem ce am mai fkut noi pentru proprietate? S6 ia
d. Vernescu toate procesele verbale ale Camerei, dela 1859
pâra astäzi i sA vadä dacä toate imbunRätirile ce s'au
%cut proprietätii, s'au Mont färä participarea noastrà. Cine
a luat din mâna capitalistilor mari, Vdmile? Vmile, cari in-
teresau atât de mult proprietatea ? Cine a luat din mâna
acelorasi capitalisti i salinele? In privinta monopolului tu-
tunurilor, dacä ne luam dupá d-ta, d-le Vernescu, era sä avem
un proces cu vechii concesionari incä doi, trei ani, ceeace
poate ar fi fost in avantajul i pentru câstigul unora, dar
de sigur nu In folosul Statului. (Aplause).
Noi, prin initiativa noasträ, fiindeä in Camerile conser-
vatoare, desi noi eram in minoritate, cei barâni, stiind cá
natiunea este cu noi i pentru aspiratiunile noastre, aveau
respect de vointele i dorintele nationale i când vedeau cä
avem dreptate, cedau, cu pärere de rAu, dar cedau, noi

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 g4P,P:wryN RILOR 59
4i0o
am fácut ca contributm l'Atità de toti ; §i am fäcut ca
productele la exportare sti nu mai präteascsa" decât 1 la sutà,
de unde plAteau 5 la sun. d-voastrà, pentru cât s'au
exportat productele in -tarà in anul acesta ? Pentru doled sute
de milioane, la cari luându-se vam6 numai 1 la sutà in loc
de 5 la sun', s'a adus proprietarilor un câ§tig de 8 milioane.
Cine a adus acest câ§tig proprietarilor? Noi. Am fAcut mai
mult : am scutit de import toate ma§inele, toate uneltele §i
ferul ce servá la exploatarea proprietàtilor §i vom veni §i pe
viitor cu toate màsurile trebuitoare pentru u§urarea pe cât
posibil a lor. Noi nu cerem sacrificii propriefatii, din contrà
cAutäin a o u§ura §i a o face prosperà, pentrued prosperarea
ei este spre folosul §i bogàtia tärii intregi. (Aplause).
Noi am scAzut serviciul militar §i d-voastrà §titi cà cea
mai grea contributiune pentru Oran este de a servi sub dra-
pel. Noi, când am fost la putere, i-am scAzut dela aceastà
contributiune de sânge, cu un an ; a venit alt guvern §i i-a
suit iar la 5 ani. Acum venind iar noi la guvern, le-am sea"-
zut termenul.
Onor. d. Vernescu, care este un jurist, un legist, care ne-a
vorbit ieri de justitia generalà, §tie d-sa cá tot ce este mai
salutariu pentru o societate §i mai cu seamà pentru clasele
de afarà, dela tail, este sà li se puná justitia la indemânà.
Ei bine, cine mai mult decât noi, s'a silit a face aceasta?
Dar daed acum, onor. d-le Vernescu, te-a§i intreba la rân-
dul meu : care lege salutarà, care lege u§uatoare pentru
acest popor, de care v6 pare ràu cà ne-a ridicat pe umeri, care
din aceste legi vine din inipativa d-tale ?
Am vAzut din partea dreaptà, unul dintre cei mai aris-
tocrati deputati csá a venit cu o lege, eft' s'a gândit la Oranul
român §i acesta este onor. d. Carp. Pânà astäzi insà, nu
vAd nici o lege din partea d-lui Vernescu, cu care sg. fi venit
sà pue o piatrà la edificiul social §i material, nici o lege care
s6 poarte numele d-lui Vernescu.
Domnilor, imi pare rgu eft' onor. d. Vernescu a pus ches-
tiunea pe un tärâm a§a de arzätor, cu toate ea' §tiu CA a fost
chemat sà inceapà lupta ; dar trebuia s'A o lase pentru altà

www.digibuc.ro
 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

chestiune, iar nu cu ocaziunea unei chestiuni financiare de

care se intereseazA i cel mai särac orn. i fiindcA onor. d. Ver-
nescu, ieri a zis c'ä, daca avern nevoie de impozite, proprie-
tarii mari sunt gata a sub-veni, eu declar mai dinainte a nu
voiu propune impozite, insä voiu face cum am fäcut in 1867,
când am venit cu o lege prin care propunéam ca birul, care
era un impozit insultätor i nedrept, sä-1 desfiintäm i sä-1
inlocuim cu un alt impozit mai echitabil. De atunci i pânä
astäzi mereu am pipält pulsul, dar reformele nu se fac de astäzi
pânä mâine si mai cu seamä acele reforme care sunt relative
la impozite.
Cu toate acestea, fiindcä d. Vernescu s'a pus pe tärâmul
acesta, Il rog sä vie alAturi cu mine s'A facem o clasificare mai
putin nedreapM ca tAranul muncitor de pAmânt, care nu
poate sä-si lungeascA bratul s'äu decât cu coada sapei, sà nu
pläteascä tot atât cât pläteste unul ca mine si ca d. Vernescu,
noi cari avem mii de brate, nu ca sä muncim pämântul, ci
cu ciubärul in mâng sä adunäm productele muncite de
(Aplause prelungite). S'à vie dar d. Vernescu aräturi
cu mine ca sä facem o asemenea lege, care este cerutä si de
dreptate si de echitate. Dar onor. d. Vernescu vine ca un lord
whig si se pune pe tärâmul poporan, vorbind numai pentru
popor, färä insä a face nimic pentru dânsul. Cu toate acestea
sper cä atunci când voiu veni cu acea lege, d-sa va fi aläturi
cu mine.
G. Vernescu : Vino cu ea si apoi voiu vedea.
Ion C. Bratianu : V'am spus c'ä nu vin cu legi de impozite,
decât voiu veni cu legi care ssä faed ca impozitele actuale sä
fie mai productive, adicA repartitiunea sä fie mai dreaptä.
Astfel vom face, sper, ca monopolul tutunurilor, cel mult in
timp de doi ani, sä ne producä 25 milioane in loc de 9 mi-
lioane, cum ne producea mai Inainte. Voiu veni cu legea
prin care voiu alätura impozitul särei tot la regia tutunu-
rilor i voiu scädea pretul särii pentru ca sä se märeascä con-
sumatia, asa Inca venitul sA creaseä, färä ca consumatorii sä
fie impovärati.
Ei, d-le Vernescu, d-voasträ care vä interesati de soarta

www.digibuc.ro
DECEUVRIE 1880 CREDITE BUGETARE 61

poporului, trebue sA §titiL ea' perturbatiunile sociale, mai cu

seamà când sunt provocate de oameni bogati, se intorc ade-
sea ori contra celor cari le-au provocat 0-i fac deli mu§c6
degetele (aplause). Ati zis &A v'à dati demisiunea din Camerà
dacä nu se va rezilia recensämântul...
G. Vernescu : Am zis eu aceasta ?
0 voce : A zis-o d. Ionescu....
Ion C. Brätianu : A zis-o un membru din opozitiune 0 eu
nu fac aci personalitâti ci discut opiniunea opozitiunei 0
la acuzArile d-voastrg, v'à rAspund cu fapte...
Domnilor, nu vsa jucati cu focul, nu mai atâtati, nu mai
provocati, fiindcA dacsä astAzi efectele acelor provocgri ar
fi rele pentru mine §i poate pentru amicii mei politici, s'a" fe-
reascâ Dumnezeu ca mai târziu sA nu ajungern acolo unde
poporul ametit sA confunde pe instigatori cu instigati. (Aplause
sgomotoase 0 prelungite).
Se cere Inchiderea discutiunii 5i puindu-se la vot se prime5te ca apoi
sa fie luat In consideratie proiectul de lege.
(Mon. Of. 1880, P. 8296 col. 3; p. 8297 col. 1-3; p. 8298 col. 1-3;
p. 8299 col. 1-3 ; p. 8300 col. 1-3).

24.

Credite bugetare.

Camera, 21 Decemvrie 1880.

Se discuta un proiect de lege referitor la diferentele de plata In aur §i ar-
gint pe care avea sfi le plateasca Statul li la creditele ce aveau a se des-
chide pentru plata chiril localurilor ocupate de vami.
Ion C. Briitianu rAspunde la dour( Intrebári precise ale lui N. Ionescu :
Intai ca nu s'a adus un tablou al localurilor §i chiriilor fiindca in buget
sunt trecute global, iar cand autoritatile cer banii, yin cu acte justificative;
a doua chestiune este cu privire la vama dela It.cani, unde Statul a cheltuit
multi bani *i unde nu pläte§te chirie.
Ion C. Brkianu : D-lor, mi§cat de gratiozitatea cu care
onor. domn Ionescu a cerut ca sä-i dAm oarecari explicatiuni

www.digibuc.ro
.62 ION C. BEATIANII ACTH SI CIIVANTARI VOL. VI

in privinta acestui proiect de lege, voiu avea onoarea sä-i

räspund la ambele intrebäri ce a Malt.
Cea dintâiu intrebare era bazatà pe opiniunea onor. ra-
portor al comisiunii financiare, cà guvernul va cäuta s ia
mAsuri de aci inainte pentru ca sä aibä i aur In visterie,
inteo propogiune asa incât sA poatá face fatä plätilor ce sunt
a se face In aur.
D-lor, guvernul s'a gândit si se gândeste asupra acestor
mäsuri de luat i cred cà In curând và va propune niste
màsuri sau mijloace prin care crede csá cel putin va putea
parveni ca toate anuitàtile ce sunt a se pläti in aur sà" le
poatà plàti Mfg ca s6 mai fie nevoit de a plAti agio.
Eu cred c6 am putea i noi s'a" facem de a se percepe numai
In aur oarecari venituri ale Statului i in aceastà pri-
vintà sper cA In curând v6 vom prezinta un proiect de
lege.
Intrebarea a doua a onor. d. Ionescu era : de ce ministrul
de finante, când a venit cu acest proiect de credit, nu ne-a
prezintat i o EWA' de acele localitàti vamale pentru care se
plAteste chirie. Lucrul este foarte simplu.
In buget se pune o sum6 oarecare pentru plata chiriilor
si nu se pune chiria anume pentru fiecare local vamal ;
aceastà sumA ce vi se cere acum este un avans la suma vo-
tatà prin buget. Acelea din autoriati cari vor avea tre-
buintà de acest adaus vor veni i prin formalintile cerute
de lege si piese justificative se vor justifica inaintea minis-
trului de finante i inaintea onor. Curti de Compturi. Dar
onor. d. Ionescu a fkut aceastá intrebare numai pentru ca
sà profite de aceastà ocaziune i sà revinà la vama dela
Itcani.
In aceastà privintà pot incredinta pe onor. d. Ionescu csa*
Statul nu plkeste nici o chirie pentru acel local, de oarece
localul este al Statului.
Se punts la vot luarea In consideratiune a proiectului de lege.
(Mon. Of., 1880 p. 8319 col. 2).

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 RECENSAMANTIIL. MONETA DIvIzIoranA 63

25.

Recens'amântul fiscal §i tfiierea monetei divizionare.

Senatul, 22 Decemvrie 1880.

Ion C. BrAtianu prezintA Senatului proiectul de lege pentru prelungirea
termenului de apel contra impunerilor fiscale si proiectul pentru Mierea mo-
netei divizionare. AratA apoi motivele urgentei proiectului de Were a mo-
netei divizionare : ca sA fim In limitele uniunii monetare latine". Cu pri-
vire la proiectul recensAmAntului spune cA vina adusA guvernului cA a Mcut
un proiect rAu se aduce in mare parte Corpurilor Legiuitoare si in deosebi Se-
natului, care au modificat proiectul prezentat de guvern.

I. C. Brfitianu : Am onoare a vA citi un mesaj prin care

se InainteazA deliberatiunii d-voasträ proiectul de lege ela-
borat de Camerà, in privinta recensämântului §i prin care
se cere a se face o prelungire a dreptului de apel contra lu-
cfárilor comisiunilor de recensAmânt, pentru a se putea in-
drepta, precum §i. infiintarea unei comisiuni de revizuire, ca
indreptarea sä fie pe cât se poate mai realà. Prin urmare
vedeti &A acest proiect comportà urgentà §i dacà nu se va
vota astäzi, atunci bleep vacantele Corpurilor legiuitoare,
se impline§te termenul de apel §i astf el rAmâne recensgmântul
a§a cum este cel purin pentru un an.
Pmedintele Senatului, Dim. Ghica, consultA maturul corp dacA consimte
sa se constitue In sectiuni unite spre a primi Mmuririle dela ministrul res-
pectiv si apoi sA treacA In sectiuni, propunere care se primeste.

Ion C. Brätianu : Mai am un alt Mesaj prin care se ina-

inteazA deliberArii d-voasträ proiectul de lege votat de onor.
Camerà, prin care se autorizA guvernul sA mai taie pentru
suma de 4.600.000 lei monetà divizionarà de doi lei, de un
leu §i 50 bani. Cu aceastà sumá d-lor, ne punem in limitele
pe cari le a admis Uniunea monetarà Latinà", care a cal-
culat câte 6 lei de cap, in monetä divizionarà. Negre§it c5
urgenta este foarte mare §i in privinta acestui proiect, fiindcA
moneta divizionar'à ne lipsqte §i. din aceastä cauzà, precum
§titi, transactiunile cele mici suferà. D-voastrà cari veniti din

www.digibuc.ro
64 ION C. BEITIANur ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

toate unghiurile tArii, §titi foarte bine lipsa de monetà divi-

zionarà ce este in tarà.
$t. elicirea se ridica contra legilor care se prezintá Senatului ca sd fie
votate urgent si care se voteazd MIA sa fie studiate bine. Legea privitoare
la revlzuirea recensilmantului e Inteadevdr urgentd, dar cea cu privire la td-
ierea monetei divizionare nu e atAt de urgenta i roagd pe primul ministru
s'o =die pentru dupd vacantä.
D. Ghica, presedintele Senatului, spune cd urgentd nu Insemneazi necu-
getare la votarea unui proiect, ci scurtarea unor formalitdti. In ce priveste
proiectul pentru tdierea monetei divizionare, cdteva ore sunt de ajuns ca-
pacitAtii lui Sendrea sa-1 studieze.
Ion C. Briaianu : D-lor, credeam cä nu mai am nevoe s6
iau cuvântul asupra urgentii acestui proiect de lege, cki
este o chestiune de acelea care nu poate suferi amânarea
nici nu are nevoie de discutiune.
Când s'a votat legea de a se bate moneta divizionar4
noi nu eram In Uniunea monetarà LatinA", ci numai vream
sà inträm când vom putea i atunci s'a votat un minimum.
In urm6 s'a fixat de Uniunea Latinä 6 franci de cap, pentru
Statele care aderà la acea Uniune ; astfel putem i noi
bate 30 milioane, cAci având 5 milioane locuitori, câte 6 franci
de cap fac 30 milioane. Prin urmare, dac6 statele care au
moneta fiduciarä foarte lilting, care au mai cu inlesnire aur
totu§i au gäsit ea' trebue 6 lei de cap in monetà divizio-
narä, dar mai cu osebire pentru noi necesitatea e §i mai mare,
fiindcä nu avem acelea§i mijloace i mai cu seamA ea' o parte
din moneta noastrà divizionarà a ie§it peste fruntarie, astfel
'Mat orice om care face afaceri de toate zilele sirnte lipsa mo-
netei divizionare. Cred cà dacA nu aduceam acum acest pro-
iect, d. *endrea ar fi venit in urmA sA ne facA repropri de
ce am intârziat cu baterea acestei monete.
Orice lege are nevoe de studiat, dar aceastà lege are nevoe
cu o orà mai inainte, fiind destul de vädità necesitatea
utilitatea ei.
Se pune la vot cererea de urgentd cerutá de presedintele consiliului, si se
primeste ; apoi Senatul trece In sectiuni.
Vorbesc mai multi senatori In chestiunea proiectului de lege pentru insti-
tuirea de comisiuni Insdrcinate cu revizuirea deciziunilor comisiunii de apel,.

www.digibuc.ro
DFXEMVR1E 1880 REcENslimANTIIL 66

pronuntate cu ocazia recensämântului din 1880. T. Rosetti sustine cd legea

a fost rea si a lost aplicatd rdu, iar .5endrea aruncd vina asupra minis-
trului de final*.
Ion C. Brátianu rdspunde lui T. Rosetti cd proiectul de lege depus de
govern a fost modificat In deosebi de care Senat, asa cd dacd legea e rea In
deosebi Corpurile Legiuitoare pot rdspunde. Ca sd mai rAmdie impunerile
vechi este o nedreptate. E de parere cA recensAmântul sd fie revizuit In
fiecare an.
I. C. Brfitianu : Imi pare eau ea este ora inaintata. Voiu
insa SA raspund la doua trei acuzari ale onor. domni din opo-
zitiune. Daca recensamântul care s'a facut este rau, onor. d.
Rosetti a zis ca este fiinded noi am facut o lege rea
fiindca am aplicat-o rau. Venim astazi i punem pe Se-
nat ca sa se pronuntt i sa voteze o lege fara s aiba ele-
mentele cuvenite. Onor. d. *endrea, vrând sa vorbeasca de
lege, a aruncat toata vina asupra ministrului de final*, ca
de ce ministrul nu s'a desteptat mai de vreme sä vie cu un
proiect de lege in privinta recensämântului si de ce a venit
numai dui:a ce a fost impins de Camera si de Senat, adica
de onor. d. *endrea si de onor. d. T. Rosetti? 1...
D-lor, socotesc ea politeta cere, când guvernul v'a dat un
rol asa de avantajos si a venit de s'a supus vointei d-voasträ,
sa veniti la rândul d-voastra cel putin atunci sa-i recunoasteti
serviciul i sa-i multumiti, dar nu sa-i faceti incriminari
Apoi, d-lor, legea aceasta de recensamânt de cine a fost fa-
cuta ? Va aduceti aminte ca ministrul de finante a venit cu
proiectul de lege inaintea Corpurilor Legiuitoare i acel pro-
iect s'a reformat in Senat mai cu osebire, asa !neat in mare
parte legea recensamântului este opera Corpurilor Legiuitoare,
precum i proiectul acesta de lege ce am adus dela Camera
este mai mult opera Camerei.
Onorabilul d. T. Rosetti insa zice : ati avut trei ani de zile
ca sa o studiati, de ce n'ari cerut modificarea ei, daca legea
era rea.
Mai intâi, vá intreb, in ce conditiuni ne-am aflat? Ne-am
aflat oare in linite, ca sa putem lua legile pe rand i sa le
studiem ca sà vedem dacä s'au strecurat ceva erori ? Nu.
Afar% de aceasta, pana nu se aplica o lege, desfid pe oamenii
5

www.digibuc.ro
66 ioN C. BRATIANU ACrE $1 CIIVANTARI VOL. VI

cei mai eminenti, pe kgiuitorii cei mai eminenti, pe legiui-

torii cei mai experimentati, ca sà prevaza, mai inainte de a
aplica, defectele acelei legi. De aceea, d-lor, dupa cum ziceam
in Camera, in Englitera se voteaza legi pe câte un an si doi
si le lasa' ca sa se aplice, pentru ca sa se vada ce neajunsuri
au si pe urma vine de reformeaza si se face o lege durabilä.
Ei bine, cum voiati d-voasträ ca sà venim sí cerem modi-
ficarea unei legi pe care nu o pusesem in aplicare niciodatà?
M'am mirat de onor. d. T. Rosetti când ne-a facut o aseme-
nea imputare si cä daca asi fi cautat pricina cu lumânarea,
de a aduce acuzari, asi fi putut zice multe, cad d. T. Rosetti
a dat concesiunea unui drum de fer pe când avea pe toti
inginerii la dispozitie s faca studii, a adus ingineri chiar
din streinatate ca sä Lea' studiile traseului acelui drum de
fer i cu toate acestea, and s'a pus in lucrare, s'a vä'zut cä
este foarte defectuos sä ramânä o racila in finantele noastre.
Eu insa nu mi-am permis niciodata s viu sa-1 acuz, fiindca
poate i eu am facut greseli.
Apoi, d-lor, chiar d. Câmpineanu, când era ministru de
final*, a venit cu o lege prin care cerea amânarea recensä-
mântului pentru un an, fiindca se temea ca legea recensä-
mantului fiind noua, putea sa' aduca multe neajunsuri. Acum
Insä nu mai puteam cere amânarea fiindca s'ar face obiec-
tiuni cu drept cuvânt in contra unei a doua amânäri, din
cauza ca sunt unii al carora venit a scazut si mai cu seamä
cä legea perceptiunei lasä pe seama comunei in termen de
5 ani atát sporurile cat i toate scäderile. Sunt, d-lor, co-
mune rurale inecate in datorii, sunt comune asupra carora
s'au exercitat executiuni i unde de multe ori chiar agentii
s'au oprit vazând nedreptatea care se facea comunelor ru-
Tale. Atunci ne-am zis : ei bine, sa amânärn recensamântul,
dar ce se face cu multimea comunelor rurale care se afla in
starea cea mai mizerabila din cauza ca veniturile nu sunt
cele reale dupa recensamântul trecut.
Onor. d. Rosetti si mai cu seama onor. d. Sendrea, care
este asa de gelos de justitie, nu s'a &Wit la acele neajun-
suri ale legii vechi.

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 BECENSIMANTUL 67

Noi toti suntem gelo§i de legalitate, când interesul nostru

este in joc ; in tot timpul administratiei mele ins6 putini am
väzut de acei cari A-mi zic'ä : bine faci c'ä aplici legea, de§i
mä p'ägube§ti §i. pe mine cu ceva in profitul Statului. Mai
multi au fost cei cari mi-au §optit : pentru asfädatä cel putin..
(ilaritate). Onor d. *endrea nu cred cà m'd va contrazice in
aceasta. Apoi ziceti c'ä s'au fäcut injustitii strigAtoare §i de
aceea s'a produs o mi§care generalà a instinctului drep-
tätii in tar6. Ei, domnilor, dac'ä yeti lua recens'ämintele tre-
cute, yeti gäsi trecuti in el de câte dou'ä, trei ori oameni morti
de 5, 6 ani. Aceasta este ceeace a adus comunele rurale
in pozitie a fi innecate in datorii §i atunci nu s'a tipat I
Apoi, d-lor, eram odatà pre§edinte al consiliului comunal
al Capita lei, a§a se cherna primarul atunci, §i a venit
un d. avocàtel cu o mahala intreag6 dupà dânsul §i mi-a
dat o petitie in care zicea cum cA este o fabricA in ora§ \TA-
tämätoare higienei publice §i cerea A se dArâme acea fabricA.
Am zis atunci A se dea un avis proprietarului fabricei §i un
termen oarecare pentru a o desfiinta §i clack' in acest termen nu
va fi desfiintatà, primarul eämâne in dreptul Au de a o desfiinta.
Am cAutat ca pre§edinte al municipalitätii A vedem dacà
s'a dat avis §i nu se dàduse.
A venit iar la mine acel avocàtel cu mahalagii *i le-am spus
c6 voiu aviza pe fabricant ca in un termen oarecare A (16-
râme fabrica. Atunci acel avocat a inceput A strige ; nu,
acum indatà A se dàrâme sau de nu, vom merge noi s'o d'ä-
râmàm I Atunci eu 1-am intrebat : cum era domnul de care
tineai mai 'nainte, bun sau rgu ? El mi-a rAspuns, era un
hot, un tâlhar I
Atunci i-am zis : de ce nu te-ai dus sà-i arâmi palatul ?...
Toti cefätenii ce erau cu el inteleserä §i plecarà.
Sunt stäri de lucruri in care centenii reclamA mai mult
decât in alte Imprejueäri §i cum inteleserà cetätenii atunci, a§a
or A inteleagA §i. ei §i d-voastrà in chestiunea recenAmântului.
Pentru ce, când in recensämântul cel vechiu erau atâtea
nedrept6ti, nu se fäceau reclamatiuni §i azi se fac reclama-
tiuni mari I Noi n'am voit A agitärn lumea atunci cu o ches-

www.digibuc.ro
68 ION C. BRATIANII ACTE 81 CIIVANTAIII VOL. VI

tiune care când vom veni la putere o sä fie vätAmAtoare

si pentru guvernul liberal, ca si pentru guvernul conservator ;
de aceea totdeauna am oprit asemenea agitatiuni ; nu stiu
dacA se observA de toate partidele acest principiu salutar.
D-lor, indatà ce am auzit nemultumiri si am primit recla-
matia d-lor BAdescu si Leoveanu, contra comisiunilor de apel,
am dat o circularA si am protestat si am cerut dreptate pentru
toti si pentru guvern. Nu puteam sA fac mai mult, nu puteam
sA desfiintez eu comisiunile, nu puteam sA numesc eu o su-
pra comisiune de revizuire. Dar am läsat, se zice, 3 luni 1...
Dar ce eram sA fac ? SA viu dela inceput, pânà nu se ivesc
reclamatiuni sA convoc Corpurile Legiuitoare ? D-lor, cum
v'a spus d. raportor, recensAmântul este chestiunea cea mai
delicatà si cea mai dificilA si urez d-lui Rosetti ca sA nu fie
ministru de finante and se va face un al doilea recensAmânt.
Domnilor, mAcar dousá nedreptAti dacä ar fi fost, tot trebuia
sA viu cu proiectul acesta de lege.
Eu nu am legea care ati avut-o d-voastrA, ca insusi mi-
nistrul de final* sA revizuiascA recensAmântul si numai
dupA ce revizuia el, era definitiv ; eu nu aveam mijlocul
acesta si prin urmare trebuia sA mA adresez prin o lege de
natura aceasta. Am sperantA cA o sA se facA dreptate si trebue
cu ant mai mult sA indreptAm legea acum când experienta
ne-a dovedit unde sunt efectele legii. Si vA pot zice mai mult, O.
ar fi bine sA facem ca recensAmântul sA se rectifice pe tot anul.
RecensAmântul pe cinci ani este modul cel mai vicios, cAci se in-
tâmplA ca venitul sA scadA si sA fie cineva silit sA pläteascA poate
cinci ani astfel cum s'a apreciat atunci in mod nedrept poate.
NicAieri nu este recensämântul pe cinci ani de zile ; si dea-
ceea trebue sà venim a face pe fiecare an recensAmântul.
Aceasta ne va servi pentru anul acesta ; vom veni in cursul anu-
lui sA modificAm legea recensAmântului si chiar legea percep-
tiunei, care are modul cel mai apAsAtor pentru comunele rurale.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot Inchlderea discutiunei si se primeste, se voteazá luarea
In considerare a prolectulul sI apoi Incepe dIscutia pe articole.
(Mon. Of., 1880, p. 8353 col. 3 ; p. 8354 co1.1 ; p. 8360 col. 3 ; p. 8361 col. 1-3)

www.digibuc.ro
 DECEMVRIE 1880 SITUATIA POLITICA INTERNA. 69

26.

Sprijinirea Românilor din Macedonia §i Pind.

23 Dec. 1880.

Printul Carol discutä cu BrAtianu asupra mijloacelor prin care s'ar putea
ajuta Românii din Macedonia si dela Pind In lupta pentru existenta lor na-
tionalA, pe care o duc In tovAräsie cu Albanezii. El propune a se Inscrie
sume mari de bani pentru Infiintarea de scoale românesti In Pen. Balca-
nicA, de oarece românismul dela Sud a dat Indärät mai cu seamii din cauza
lipsei de instructie In Ilmba maternA".

(Memoriile, XVII, p. 57).

27.

Situatia politici internil.

26 Dec. 1880.

Opozitia a Intrebuintat toate mijloaccle ca sä rästoarne guvernul si a gäsit

un teren nespus de favorabil in douA proiecte de legi nepopulare, unul pentru
incasarea därilor, altul pentru micsorarea cursului rublei de argint. A
trebuit toatä energia lui Brätianu spre a scoate majoritatea Camerei din
letargie, a rámAnea stäpän pe situatie si a asigura adoptarea legil. El era
foarte slAbit din cauza pierderii de sAnge In urma infamului atentat i rana
nu I se vindecase bine ; astfel adversarii lui credeau cit a venit momentul
ca sA-1 dea jos dela cArma ; mare le-a lost desamAgirea când 1-au vAzut
intränd In luptA cu si mai mare hotiirlre i transformAnd asteptata lor vic-
torie Inteo InfrAngere.
Mai cu seamfi de cfind cu Incercarea de omor comisA asupra sa, BrAtianu
a devenit asa de popular, Mat ar putea sA rezolve acum cele mai grele
chestiuni dacA sänätatea nu i-ar fi asa slAbitA, ceeace 11 sileste sA seadä cAtva
timp la tall, in odihnA absolutA.
Eri a plecat la mosia sa de langa Pitesti i o sA stea acolo trei sAptiimâni.
Dovezile de simpatie 1-au atins foarte mult i mat cu seamä a lost Incântat
de depesa ta".
(Memoriile, XVII, p. 58).

www.digibuc.ro
70 ION C. BRATIANtr ACTE $1 CUVANTARI V OL. VI

28.

Printul Carol Anton despre Brfitianu.

4 Ian. 1881.
Atentatul asupra lui Brdtianu, care din feddre n'a avut o urmare tra-
gicd, a contribuit la limpezirea relatiilor dintre partidele române... sper si
doresc ca Brätianu sd stea mult timp Ina In capul afacerilor".
(Memorille, XVII, p. 63).

29.

Validarea alegerii lui Hasna §i ajutorarea IaOlor.

Camera, 14 Ianuarie 1881.

Se discutd la Camera validarea alegerli deputatului Hasna$ ales la cole-
giul al IV-lea din Dorohoi. Conservatorii : A. Lahovari, P. P. Carp, G.
Triandafil, C. Ghica. Ed. Gherghel, cari iscllesc contestatia, sustin cd alegerea
nu e legald, deoarece, conform legii, demisiunea lui Hasnas din functia de
prefect n'a fost publicati cu 15 zile mnainte de alegere. Opozitionistii mal
sustin cd demisia functionarului care-si pune candidatura trebue publicatá
Intr'un ziar oficial, iar nu In Telegraful, ziar obisnult de informatie. L C.
BrAtianu elogiind personalitatea lui Hasnas, spune cd legea a fost In totul
respectatd, cAci, conform ei, functionarul care candideaza poate sd-si.publice
singur demisia In orice ziar vrea, tocmai cum e In cazul de fata. Roagd Ca-
mera sd nu mal dea loc la discutii care pornesc din urd si pasiuni personale.
I. C. Brfitianu : Resursele opozitiunei sunt inepuizabile.
Cand se scoalâ un membru al opozitiunei ssä vorbeascá contra
Inchiderei discutiunei §i alunecà in fond, vine alt membru
al opozitiunei §i zice cá pentru acest motiv discutiunea trebue
s6 continue.
G. Vernescu : *i membrul majorifätei a alunecat.
I. C. Brfitianu : Noi am protestat toti contra membrului
din majoritate care a urmat pe preopinentul säu, adic6 pe
colegul d-tale din opozitiune.
D-lor, tineam sâ iau cuvântul, mai cu seamA cà onor. d.
Lahovari a zis : O lege pe care ati fAcut-o d-voastrâ, partidul

www.digibuc.ro
IANUARIE 1881 VALIDAREA DEPUTATULUI HASNA,9 71

liberal, veniti de o &Alegi in§ivä. Este permis onorabilului

d. Lahovari, care a fost In opozitiune când s'a votat legea
interpretativä a legii electorale, sä n'o cunoascä, fiindcA s'a
fäcut contra vointei d-sale, dar eu sunt dator sä viu sä do-
vedesc d-lui Lahovari cum se In§ealä d-sa când zice cä par-
tidul liberal calcä un articol din legea fäcutä de el insu§i.
D-lor, pentru ce s'a pus In lege ca agentii directi ai ad-
ministratiunei sä nu poatä fi ale§i decât dupä ce si-au dat
demisiunea ? Pentru ca nu cumva un guvern, väzând cä nu
poate sä reu§eascä intr'un colegiu oarecare, sä punä inainte
un agent al administratiunei, despre care lumea are hied',
dacä nu oarecare consideratiune, cel putin Ingrijiri §i teamä,
§i, puindu-1, sä-si dea demisiunea cu o zi sau douä Inainte
de alegere, sä aibä §anse de a fi ales In contra opozitiunei,
ca unul care, cu o zi, douà mai Inainte, fusese prefect. Iatà
pentru ce Constitutiunea a pus acel articol cu scop de a ga-
ranta alegerile, ca opiniunea public6 sä poatä sä-si exprime
vointa sa In toatà independenta.
Dar s'a zis CA se poate intâmpla §i cazul ca un agent direct
al puterei executive, al administratiunei, väzând cA guvernul,
eä ministrul säu merge peste câmp, cA nu mai räspunde,
prin faptele sale, la cerintele opiniunei publice si acel pre-
fect având mai mult respect decât §cful siiu pentru opiniu-
nea publicä si independenta alegerilor, atunci el I§i dà demi-
siunea, §i, alegätorii säi, din punctul de vedere al recuno§-
tintei acelui fapt, sau cà fostul prefect este un orn agreat lor
§i se bucurà de consideratiune, voesc sà-1 aleagA de repre-
zentant al lor si s'ar putea atunci ca guvernul sä nu-i pri-
meascä demisiunea ; ce a zis atunci legiuitorul?
A zis ca sä se publice demisiunea prin Monitor sau prin
orice alt mod de publicitate. D-1Lahovari zice ea' numai gu-
vernul sä publice. Dar nu este ava ; cki, dupà intelesul legii,
se poate publica §i prin alte organe de publicitate, §i, prin
urmare, cum nici un guvern nu poate sä aibä nevoe a recurge
la publicitatea jurnalelor particulare, se Intelege c6 poate
sä o publice §i. Insu§i functionarul demisionat prin orice organ
de publicitate. Aceasta a Inteles legea când a zis Ca prin orice

www.digibuc.ro
72 ION C. BRATLINU ACIT SI COVINTARI VOL. VI

alt organ de publicitate, ca adica functionarul care s'a pus

in opozitiune cu guvernul sä poata fi ales deputat, publi-
cându-§i demisiunea prin alt jurnal. Prin urmare vedeti ca
orice mijloc de publicitate este permis §i odata ce s'a publicat
demisiunea, legea este indeplinita, caci acesta a fost spiritul
legiuitorului.
Dar onor. d. Gherghel vine a ne spune astazi ca d-sa este
expresiunea cea mai fidela, daca nu a tutulor claselor din
judetul Dorohoi, dar a taranilor §i d. Hasna§ este persecu-
torul taranilor dela inceputul lumei. D-lor, nu fac apel la
con§tiinta onor. d. Gherghel, ci fac apel la toti acei cari
cunosc pe d. Hasna§, fiindca d. Hasna§, prin faptele sale §i
prin vârsta sa, este cunoscut de Romania intreaga ; fac apel
la toti, daca sentimentele d-lui Hasna§, in privinta taranilor,
mai pot fi puse de cineva la cea mai mica indoiala.
D-1 Gherghel zice ca d. Hasna§ §i-a mai dat demisia odata,
ca sa se aleaga deputat la Suceava §i fiindca nu a fost ales
s'a intors iara§i la prefectura §i CA tot a§a a fkut §i acum
de rândul acesta ; apoi ce crede d. Gherghel ea tine d. Hasna§
mai mult la prefectura sau la deputatie ? Dar pentru ca sa
fie prefect d. Hasna§ 1-am rugat nu numai noi, guvernul,
dar tot partidul liberal ca sa rarnana prefect §i nu a voit.
Inteleg când ar zice d. Gherghel ca d. Hasna§ voe§te sa fie
deputat, ca prin deputatie sa poata smulge din mâna guver-
nului prefectura ; a§i intelege aceasta, dar are nevoe d. Has-
na§ pentru ca sa' fie prefect sa fie mai intâiu deputat?
Apoi d. Hasna§ a fost ales deputat §i in timpurile cele mai
crâncene de opozitiune §i atunci când d. Gherghel era in
opozitiune a putut sa-§i dea seama de influenta ce are d.
Hasna§ in judetul d-sale.
Dar, d-lor, când d. Hasna§ §i-a dat demisiunea ?
i aci fac Inca odata apel la toti. D-voastra, daca nu §titi cat
am stäruit noi toti de d-sa dincolo, in anticamera, ca sa nu-§i
dea demisiunea de prefect §i d-sa a zis : nu ; nu voiu sa
mai fiu prefect ca sa ma tarasca prin noroi un domn care
se nume§te d. Gherghel. (Aplause).
0 voce : A 1 Aci este cheia. (Ilaritate).

www.digibuc.ro
IANUARIE 1881 AJITTORAREA IA.131LOR 73

Ion C. Briltianu : i d. Hasnas a stdruit In demisiune si nu

a voit s6 rAmânä cu nici un chip prefect. In urmä ni s'au
prezentat persoane cari voiau s6 fie prefect In acel judet
In locul d-lui Hasnas, dar noi n'am voit s6 numim pe nimeni,
sperând cà doarà vom Indupleca pe d. Hasnas s6 ràmânä.
D-lor, eu, sä vsá spun drept, nu inteleg discutiunea aceasta.
Cei cari cunosc pe d. Hasnas, cum 1-am cunoscut noi inc6
inainte de unire, din luptele cari le-a avut pentru unire
pentru partidul liberal de atunci i pânä astäzi, stiu influ-
enta ce are d-sa ca persoan5 politic5 si nu putem admite
c6 d. Hasnas ar fi putut intrebuinta mijloacele ce-i imputà
d. Gherghel i dovadà este cà" d. Hasna In timpul alegerei
a fost bolnav, In casà, nu a esit i d. Gherghel stie mai bine
decat noi toti aceasta.
De aceea, eu v'as ruga, pentru respectul acestei Camere
pentru demnitatea ei, sà* nu mai dtim ocaziune la discutiuni
cari provin numai din urà i pasiuni personale si A. nu mai
-Warn In noroiu o persoanA care merità simpatia i consi-
deratiunea noastrà a tutulor si mai cu seamA recunostinta
acelora mai tineri, cum este d. Gherghel, cari se bucurà de
libertätile publice de azi din sudoarea acelor bAtrâni, cari
au luptat pentru dânsele. (Aplause).
G. Vernescu sustine cd art. 4 al legii electorale n'a fost respectat, deci sd
continue discutia. Adunarea primeste Inchiderea discutiunii si se valideazd
alegerea.
(Mon. Of., 1881, p. 205 col. 3 ; p. 206 col. 1-3).
In continuare, Gr. Cerchez, cu privire la cele 10 milioane acordate de Cor-
purile Legiuitoare orasulul Iai, spune cá consiliul comunal n'a putut primi
darul acordat prin legea din Aprilie 1880 pe motivul cd nevoile orasului nu
puteau fi satisfäcute. Cere o.solutie grabnicd In sensul vederilor Consiliului.
D. Leca combate argumentarea lui Cerchez sustinând cd atitudinea Consi-
liului Comunal e o anarhie i cd ministrul are dreptul sd dizolve acest Con-
snit'. D. Margärilescu sustine dizolvarea.
Ion C. Brállanu spune cd la refuzul Iasilor de a primi darul, numai Ca-
mera putea sd ia o hotárire definitivd, numind un comitet care sd se ocupc
de imbunätätirile ce trebuesc aduse Iasilor. Banii destinati pentru pavarea
aducerea apei In oras sd fie depusi, pentru ca atunci cand Iasii vor voi
sd ia banii, sd-i ia i sd-i foloseascd. I. C. Bratianu e pentru sprijinirea cle-
mentului românesc din Iasi.

www.digibuc.ro
74 ION C. ERATIAINTII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

I. C. Brätianu : D-lor, dacg nu am rgspuns indatg, nu a

fost pentru cg nu am voit a mg supune regulamentului, ci
numai fiindcg a cerut i d. general Leca cuvântul, de aceea
eu n'am voit sg uzez de prerogativa mea, ci am lgsat s vor-
beascg mai multi d-ni deputati ca sg räspund tutulor
crut timpul Camerei.
D-lor, eu nu pot sg primesc tgrâmul pe care s'a pus onor.
d. Cerchez, &Ad atunci, in adevär, a fi culpabil, asa cum
a voit sä sustie d. Märgäritescu. Eu am fost ministru de
interne, când consiliul comunal de Iasi a refuzat s primeascg
donatiunea. Dar eu am nenorocirea de a fi mai bätrân
prin urmare, de un temperament mai domol si nu mg pripesc
sä iau mäsuri extreme, mai cu seamg cg regimul nostru li-
beral nu este ca in Englitera, sä dateze de secoli, incât edu-
catiunea politicg sa fie bine fácutg i putem face si unii
altii greseli de multe ori, cu cea mai bung credintg.
Dar când se mai dà timp omului sä se mai gândeascg,
poate sg reving asupra greselilor sale si sg le indrepteze.
D-lor, tara, prin reprezentantii sgi, dela inceput s'a ingrijit
ca orasul Iasi, care ne mai fiind capitala acelui principat,
negresit &A era jicnit pentru un timp oarecare in interesele
sale, tam a voit sg-i ving in ajutor pentru ca sg poatä, in-
cetul cu incelul, sà se compenseze pentru pierderea scau-
nului Domniei. Dar, cum a zis-o d. Cerchez i multi dintre
d-voastrg, orasul Iai intereseazg tara intreagg, fiind al doilea
oras mare in România, fiind al doilea centru important al Wei
trebue din toate puterile noastre, mai cu searing eft' elemen-
tul strgin a prea crescut acolo, trebue sà ne silim a da ele-
mentului român putere, astfel incât acei streini sà nu ab-
soarbg pe Români, .ci in elementul român sä se contopeascg
strginii. De aceea, intotdeauna am fost preocupati de ideia
aceea de a veni in ajutorul Iailor i de aceea s'a fgcut,
nu legea aceea care a regularizat in 1875 votul Constituantei,
ci legea aceasta din urmg ; fiindcg a fost mai intâiu un vot
ai Constituantei, prin care s'a emis dorinta ca zece milioane
sg fie date orasului ; a venit pe urmg o lege la 1875,
ca sg execute acea dorintg a Constituantei ; i acea lege

www.digibuc.ro
LINUARIE 1881 AJIITORAREA 1,9131LOR 75'

dela 1875 nu s'a pus in lucrare. A venit pe urma legea dela

1880, care a avut in vedere doua lucruri : intaiu sà creeze
in Iai acele institutiuni prin cari elementul roman sä se in
tareasca, sa se màreasc i in acelas timp sá devina acest
oras din ce in ce un mai puternic centru de activitate
a zis sa se faca o scoala politechnicä, dar nu politechnica
cum este in F'ranta, caci i acolo când s'a facut acea scoala,
la inceput a avut acelasi scop cum este in Germania, dar
pe urma nu a mai raspuns la acel scop, ci a ajuns o scoala
de inane matematici. De aceea, eu, când am fost in comi
siune, m'am opus la aceasta numire, fiindca am zis, ca
nu se creada de unii din noi c coala din Iasi are sä fie
ca scoala din Paris. D-1 Kogalniceanu insa a insistat sa se
dea numele acesta i s'a dat, dar ideia a fost ca sä fie a
swan.' de meserii...
N. lonescu : Nu este asa.
Ion C. Brfitianu : Fac apel la d. N. Ganea i la d. Conta
cari erau in comisiune...
N. lonescu : D-1 Kogälniceanu i eu am propus aceasta..
Ion C. Brfitianu : Ca sa fie politechnica?
N. lonescu : Da, ca in Europa civilizata.
Ion C. Brfitianu : Apoi ca in Europa civilizata, dar alta
este scoala politechnica din Viena i alta este cea din Paris,
unde este teoria completa de inane matematice. Care a fost
intentia d-lui N. Ionescu nu o stiu, poate sa fie alta decat
aceea pe care am avut-o eu ; eu ma fac raspunzator numai
de intentiunile mele, nu si de cele ce va fi avut d. Ionescu ;
eu am inteles politechnica cum este in Viena L.
0 voce : Costa' trei milioane acea scoala.
Ion C. Brfitianu : In Franta costa intretinerea statului a
proape trei miliarde i noi avem un buget numai de o suta
de milioane ; dar toate lucrurile se fac in proportiunea mij
loacelor.
In Viena poate costa o scoala trei milioane, dar noi vom
face la noi o scoala care sa boste numai câteva sute de mii
de franci.
In fine, ideia a fost ca O. se faca in Iai o scoala in care

www.digibuc.ro
 76 ION C. BRITIAN!' ACTE 13I CTIVINTARI VOL. VI

sa" se predea un invAtAmânt in sensul ce se dà cuvântului

de politechnic, iar nu mai mult ; §i apoi legea decide ca pro-
prietAtile de prin prejur sä se vânclä la Romani, ca sä fie
un element statornic românesc, care sä se intsäreasca" din
ce in ce §i elementul sträin sA nu poatà lua o mare prepon-
derant5. Dupà aceea legiuitorul s'a gândit de a veni in aju-
torul propiu zis al Ia§ilor, adicA pentru aducere de apä, pentru
facerea de pavaje §i alte lucrAri ce va socoti comuna sA faca.
Când consiliul comunal a refuzat aplicarea acestor legi,
când a refuzat sa" primeascä donatiunea, m'am intrebat §i
eu ce am de fäcut in fata acestui refuz.
Noi toti studiem caracterul institutiunilor noastre, dar
fiecare avem o opiniune deosebità §i 176 voiu spune §i eu
pa'rerea mea In privinta institutiunei care se nume§te comuna.
Eu privesc comuna ca având douä caractere : caracterul
de autoritate publicá §i un caracter de persoanA moral5,
fiindcA poate sá primeased donatiuni, etc., §1 ca persoang
moralá eu mi-am zis cä a avut dreptul consiliul comunal sá
refuze ; n'am putut s5 privesc acest ref uz ca o revoltà contra
unei legi §i iatà de ce...
N. Dimancea : TrasA de Or este aceastA idee.
Ion C. Brfitianu : Onorabilul d. Dimancea zice c5 ideea este
trasA de p5r. Eu insä cred cA tocmai dad' m'a§i pune pe t5-
râmul d-lui Márgáritescu §i al d-lui Dimancea a§ ajunge
la o idee tras5 de pär...
N. Ionescu : A§a este ; aveti dreptate.
Ion C. Brfitianu : Cum vine dela Eforia spitalelor din Bu-
cure§ti §i dela Sft. Spiridon din Ia§i §i chiar comunele când
li se face o donatiune vin de cer autorizatiunea guvernului
O. eu guvern pot s'5 má opun de a da autorizatiunea s5 pri-
meascA cutare donatiune, tot astfel am inteles §i pentru co-
muna Ia§i ; §i din acest punct de vedere am zis atunci
c5, dacá Camera ar fi deschis5, m'a§i adresa la Camer5 indat5 ;
fiindeä eu nu pot sA iau o dispositiune in aceastá chestiune
f5rá consimt5mântul Camerei §i a§i fi propus Camerei ca
indatà s5 se numeasc5 un comitet, care s6 ia administra-
tiunea acestor bunuri, sA inceap5 chiar, dac5 ar fi avut ca-

www.digibuc.ro
TANUARIE 1981 AJUTORAREA IAVELOR. 77

pital indestulator din acele bunuri, sä faca imbunatätirile

acelea generale care sunt in interesul 0'1.6 intregi ; fiindca
o §coala politechnica in Ia§i, intereseazä Ora intreagä §i
cu masurile cari se prevad in acea lege, s'ar face ca Ia§ii sa
fie o cetate inconjuratä de Romani. Iar cat pentru celelalte
chestiuni oarecum mai secundare, pentru pavaj, pentru
apa §i celelalte, sa se punä capitalul inteo casä separata
§i când comuna va gasi ca rau a fäcut de nu a primit ant
donatiunea, cat §i sarcina de a face ceeace Ii impunea legea,
va lua acel capital, pentru care i se vor da socoteli in re-
gula §i-1 va intrebuinta astfel cum cere legea.
Aceasta a fost parerea mea §i cu a-tat mai mult tineam
la aceasta parere, cu cat eu, va spun drept, d-lor, sunt mai
rabdator in privinta Ia§ilor, decât a§ fi räbdator in privinta
oricarui alt ora§ ; fiindca, cu istoria in mânä, putem vedea
ea oricând o capitala ui-a pierdut scaunul puterei executive,
mult timp, de multe ori generatiuni intregi, a rämas acolo
un simtimant de amäräciune, adesea ori involuntar chiar
§i fära sa-§i dea seama de dânsul.
Acesta este un sentiment natural, foarte explicabil i acolo
unde este un astfel de sentiment, trebue sa cautam cu totii sa-I
potolim cu toate mijloacele noastre, iar nu sa-llovim (aplause)..
D-lor, aceste venituri nu se pierd pentru comunä, cum
zicea onor. d. Cerchez, ci, din ziva când s'a promulgat legea,
veniturile sunt ale comunei Ia§i.
Am mai auzit iar zicand ca unele din proprietätile date
comunei Ia§i spre a le vinde, nu au fost bine pretuite §i astfel
nu se räspundea dorintei Constituantei, de a completa suma
votata de dânsa pentru acest ora§.
Dar opiniunile in aceasta privinta §i atunci ca §i azi, au
fost deosebite. Unii, chiar din Ia§i, ziceau, cum zic §i astazi,
ca ceeace s'a dat Ia§ilor, corespunde cu cele zece milioane
§i altii cred ca nu ajunge. Apoi, d-lor, chiar când nu ar ajunge
un milion sau o jumatate de milion, nu cred ca se va gasi o
Camera care sa discute para cu para un asemenea dar §i sa
nu voiasca a da Ia§ilor mijloace suficiente pentru a fi ceeace
trebue &A fie acest ora§ (Aplause).

www.digibuc.ro
 ION C. BEITIANII ACTE SI CI:WANT/RI VOL. VI

G. Márzescu apdrd cu cAldurd interesele Iasilor. Se naste discutie la care

lau parte mal multi deputati. G. Vernescu cere sd se dea mijloacele trebu-
incloase vechii Capitale a Moldovei, prin care sA se poatA ridica din punct
de vedere economic si spune cd ministrul a fAcut bine de n'a pedepsit con-
siliul comunal al Iasilor, care n'a acceptat suma ; ceeace ne trebue e multd
bundvointd
Ion C. Brfitianu : D-lor deputati, dup6 cum ati väzut din
cuvântarea d-lui Vernescu i cuvântarea mea, suntem In
perfect acord dela inceput si pânsä la concluziuni, dar con-
cluziunile d-lui Vernescu nu pot sA le primesc, pentru cä s'ar
creea un antecedent foarte räu, ca noi când votAm o lege
consiliul comunal sau consiliul judetean ori altà persoanä
juridied nu o Oseste bunA, ca In cazul de fatä, unde Insà con-
siliul comunal a fost o majoritate mic6 de un vot, sä vinä
Camera si s'à intre In transactiune cu acea micä majoritate.
Eu am zis ea' noi, când vom putea sA ne däm socoteala cà
.acele proprienti nu fac 10 milioane, ci fac numai 5 milioane,
.sà mai am 'MCA 5, asta nu pentru cA consiliul comunal de
la Iasi nu voeste sà primeascä, ci pentru cä avem credinta cg.
.acele proprienti nu fac 10 milioane.
Se cere Inchiderea discutiunei. N.,Dimancea propune o motiune, iar N.
lonescu se opune la aceastd motiune.
Iau parte la discutiuni : G. Vernescu, N. Dimancea, A. Slolojan. Intervine
E. Coslinescu si pune capdt discutiunii.
(Mon. Of., 1881, p. 209 col. 1-3 ; p. 210 col. 1 ; p. 212 col. 1-2).

30.

$oseaua

Camera, 15 Ianuarie 1881.

Al. Lahovari aratd marea Insemndtate ce o are soseaua care leagd
cu Dundrea. Cea mai mare parte a acestei sosele a fost fAcutd
sub guvernul conservator. Liberalii In 5 ani n'au putut sd construlascd ul-
tima portiune a soselei In lungime de o postd, Intre StrAjesti i Piatra. Cere
ca ministrul de lucrAri publice sd sileascd administratia jud. Romanati sd
isprAveascii lucrarea. I. C. Brällanu spune cd nu s'a putut face mult din cauza
TAzbolului si a epizootiei care a bAntuit vitele. Dar cd se intereseazii de

www.digibuc.ro
IANUARIE 1881 SOBEAITA. R.-VALCII-DIINARE 79

sosele si a s'a lucrat atata en permite legea, pot s'o confirme si deputatii
de Romanati.
Ion C. Brfitianu : D-lor, sä nu vä mirati cä iau cuvântul
in aceastä chestiune, fiindcä am fost ad-interim la lucrärile
publice §i imputärile cari se fac nu pot privi pe colegul meu.
D-lor, onor. d. Ghica a fäcut observatiune d-lui ministru
de lucräri publice pentru Ca' i-a zis cä are un interes in aceastä
chestiune.
Ei bine, dacA d. ministru ar fi zis d-lui Ghica cä are un
interes personal, a§ fi inteles ca d. Ghica sä se ridice §i sä
protesteze ; dar d. ministru a zis cä d. Ghica are acel interes
general pe care-1 avem toti ; §i, apoi, mai este incä un in-
teres, acela de a aräta judetelor care ne-au ales CA avem grije
de interesele lor.
Al. Lahovari : Interes foarte legitim §i foarte onorabil.
Ion C. BrAtianu : Negre§it §i de aceea §i d. Lahovari voe§te
sä arate alegAtorilor säi din judetul Vâlcea cä d-sa se ocupä
de interesele lor. Onor. d. Lahovari a zis cA sub guvernul
conservator s'au fäcut §apte po§te din acea §osea §i cA sub guver-
nul liberal nu s'au isprävit nici trei sferturi de po§tä care a mai
färnas §i apoi, voind pânä la un punct oarecare sä loveascä
§i mai tare administratia judetului Romanati, a läsat cam
la o parte pe guvern.
Dar onor. d. Lahovari trebue sä-§i aducä aminte cä d-sa
a fost la guvern in timp de pace. Apoi, in timp de räzboi
d. Lahovari nu §tie, n'a cutreerat judetele României, nici
ca sä vadà cA, nu numai in -Limp de räzboi, dar §i dupà rAz-
boi, populatiunea a rämas in multe greutäti, mai ales din
cauza epizootiei care a bântuit vitele, a§a incât nu a fost
cu putintä sri se mai ocupe a lucra la §osele.
D-lor, judetul Vâlcea voia sä ajungä la drumul de fier,
judetul Romanati iarà§i voia sä ajungä la drumul de fer
§i se intelege cä judetul Välcea, pentru bucata care
trebuia s'o facä el, a pus toatä stäruinta, pe când bucata care
trebuia s'o facä judetul Romanati, nu interesa decât numai
pe judetul Vâlcea ; prin urmare, sä nu cereti dela oa-
meni, ca atunci când nu au un interes direct sä punä mai

www.digibuc.ro
80 ION C. BRATLANII ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

multà stAruintâ decât ar pune pentru ceeace i-ar interesa

inteun mod imediat. Când ai un interes personal §i direct,
faci chiar sacrificiu, iar când este vorba de interesul altuia,
se intelege cä te gânde§ti la sacrificiile care ti se cer. Cu
toate acestea, d-lor, indatà ce populatiunile au fost mai up-
rate, indatâ ce plâgile rAzboiului au inceput sá se vindece,
am pus toatà stäruinta pentru inceperea lucrArei §oselelor
§i fac apel la d-nii deputati de Romanati sá spunä dacg nu
este ava.
Onor. d. Lahovari ar trebui sá §-tie &A in anul acesta s'a
fAcut atât cât se putea face conform cu legea §i numai dacá
s'ar fi trecut peste lege se putea face mai mult.
Este adevärat cA §i sub domnia lui Mihai Sturza in Mol-
dova s'au fAcut §osele, cari sunt §i azi, dar nu cred ca onor.
d. Lahovari, care este a§a de constitutional, sA voiascA ca
§i azi sA se facA §osele cu câlcarea legei, sà* se ia oameni dela
distanta de 60 §i 80 kilometri ca ssá lucreze la §osea §i sá
se facA mai multe po§te inteun an.
Rog dar pe onor. d. Lahovari sä ia informatiuni dela amicii
sAi politici §i va vedea dacA in anul acesta nu s'a lucrat
conform cu legea ; peste lege s'ar fi fäcut negre§it mai mult,
insä aceastalAsàm sA o facA altii când vor fi la putere, iar nu noi.
Mai vorbesc deputatii N. R. Locusteanu g G. Fdraseanu sustinand a
At. Lahooari nu e bine informat, ca s'a lucrat tot timpul g ca mai e putin
panii sa se termine.
(Mon. Of., 1881, p. 230, col. 3, p. 231, col. 1).

31.

Mutarea gfirii de frontierfi dela Burdujeni la Itcani

§i socotelile bugetare ale anilor trecuti.
Camera, 16 lanuarie 1881.
C. Ghica adreseaza ministrului de externe o interpelare fn legatura cu mu-
tarea garei dela Burdujenl la Itcani, aratand totodata toate inconvenlen-
tele care decurg de aici pentru Romani. Ministrul de externe spune ca fn
privinta Ord de frontiera totul s'a Milt fn baza unei conventiuni Incheiate
fntre Romania §i Austria. 1. C. BrAtianut releva ca Austria a renuntat la

www.digibuc.ro
IANCARIE 1881 GARA DE FRONTIERA LA ITCANI 81

pretentiile bänesti pe care le avea asupra Roindniei din adaosurile facute la

gara Ilcani, atunci cdnd a vazut cd Romdnii isi construesc gall proprie
la Burdujeni. Se va ciluta sa se tragd vreun folos din lucrdrile provizorii
dela Burdujeni. La obiectiunea lui Gherghel cd prin rnutarea gArii la Itcani
se prejudiciazd orasele Dorohoi si Botosani si la intrebarea dacd s'au luat Ind-
suri ca functionarii rornani sd se bucure de toate libertMile pe teritoriul
austriac, I. C. Brfitianu rilspunde cd la toate frontierele in strdindtate e o
singura gall. La fel s'a procedat la noi avandu-se in vedere interesul comer-
tului. SA se aibd in vedere cd la Predeal gara e pe teritoriul nostru. Drep-
turile si imunitAtile pe care le are Austria la Predeal le au si Rornânii la Itcani.

Ion C. Brfitianu : D-lor, fiindcg tot atât de gelos eram si

eu, ca d. Ghica, ca sg despgrtim gara, sg avem noi gara noastrg,
pe teritoriul nostru si Austria gara sa pe teritoriul ski, când
am crezut momentul priincios, noi am retras gara noastrg
dela Itcani si am fAcut pe teritoriul nostru o garg provi-
zorie. Austria, când a vgzut cg lucrul este serios, a consimtit
la toate acele rezerve fAcute de Camerg si Senat in 1875.
In socoteala cui voiti sg cadg cheltuiala constructiunei &ii
provizorii, pe care am fgcut-o ca incercare sg pot emancipa
gara noastrg ? Negresit in socoteala noastrg. In socoteala
mea voiati ? Dar nu am fAcut-o eu si atunci sä rgmâe in
socoteala cui a fAcut-o.
N. lonescu : In socoteala companiei 1
Ion C. BrAtianu : Nici in socoteala companiei, nici in so-
coteala guvernului austro-ungar.
Mai inainte de aceasta, ni se cerea ca sg plgtim toate adau-
sele cari s'au fgcut la gara de la Itcani din momentul de când
s'a fgcut jonctiunea. Si de când transactiunile au luat o mai
mare desvoltare, de atunci s'au facut multe adaose, din care
cauzg societatea ne apuca sg plgtim si noi partea noastrà
din aceste cheltueli. Ceeace am dobândit prin aceastg strg-
mutare, este cg am putut sg scgpgm de pretentiunea Austriei,
fiindcg noi am zis : din cauzg cg ati refuzat de a primi re-
zervele, noi am fgcut o garg la Burdujeni, care cheltuealg astgzi
nu ne mai serveste la nimic. Atunci Austria a renuntat la orice
pretentiuni asupra cheltuelilor pe cari le-a fäcutla gara Itcani.
Lucrgrile noastre provizorii au rämas acolo si vom cguta
ca din ele sä putem trage un folos.
6

www.digibuc.ro
82 ION C. BRATIANU ACTE SI CIIVINTARI VOL. VI

Ed. Gherghel aratá ca prin stramutarea gärei de pe teritoriul nostru pe

teritoriul Austriei, ni s'au adus doua inconveniente, unul local care in-
tereseaza localitatea si altul general care intereseaza tara Intreaga.
I. C. Brfitianu : Mä ertati, d-trA faceti o interpelare.
Ed. Gherghel : 0 rugAminte d-lui ministru de externe.
I. C. Brfitianu : Trageti la rAspundere pe ministrul de
atunci care a fAcut-o ; eu am cAutat &A o strAmut §i nu am
reu§it.
Ed. Gherghel stárule sa arate inconvenientele pentru orasele Botosani
si Dorohoi prin mutarea OM la Itcani si Intreaba daca s'a facut vreo
conventiune cu Austria pentru libera vietuire a functionarilor nostrl pe
teritoriul austriac.

Ion C. Brfitianu : Ceeace ne-a fAcut ca la Itcani sä avem o

garA pe teritoriul austriac, nu este ceeace a cetit d. Ghica
in petitiunea locuitorilor dela Burdujeni, ci interesele co-
merciale. Toti ati cAlAtorit prin strAinAtate §i ati väzut cA
acum pe toate frontierele nu se OM decAt o singurA garA ;
astfel este intre Italia §i. Austria §i -titi cA de putin timp
aceste State sunt in relatiuni amicale ; prin urmare, nu de afec-
tiune au fAcut-o, ci pentru interesul comertului. De aceia
§i Austria a primit ca la Predeal gara sä fie pe teritoriul nostru
§i. aceasta a fäcut-o, nu pentru ca sä se supunä capriciilor
noastre, ci pentru cA gäse§te un interes ; §i toate drepturile
§i imunitätile pe care le are Austria la Predeal, le avem §i
noi la Itcani de acum inainte.
Se voteaza Inchiderea discutiei.
(Mon. Of., 1881 p. 265 col. 1-3).
Se pune In discutie raportul comisiei socotelilor Statului pe anii 1862,
1863, 1864, 1871, 1874. Raportor e P. Buescu 5i raportul da nastere la ne-
multumiri 0 discutii la care Ian parte N. Fleva, Al. Lahovari, I. Codrescu,
P. Carp. Ion C. Bratlanu spune ca e greu sa se facii socoteli pe anii trecuti.
Rana la 1870 era In uz un sistem special de contabilitate, pe care putini
oameni 11 puteau aplica. Controlul anilor trecuti e cu atat mai greu, cu cat
lipsesc la ministerul finantelor actele pe anü 1865-1868. Din aceste motive
propune sa se Inchidá anul bugetar si sa se angajeze discutii doar acolo unde
ar fi sanse sa se ajunga la un re;ultat.

www.digibuc.ro
 IANIL&R1E 1881 SOCOTELILE BITGETELOR TRECIITE 83

Ion C. Brfitianu : Credeam &A in urma cuvintelor d-lui

Codrescu, nu avem sA mai pierdem timpul in aceste discu-
tiuni Mr% folos.
D-1 Codrescu v'a dovedit cA pentru acei ani depArtati,
luarea socotelilor este numai o indeplinire de formalitate,
cAci nimeni nu este in pozitiune sA ia socotelile exacte ale
acelor ani ant de depArtati. PanA la 1870 era un sistem de
comptabilitate pe care putini oameni erau in stare SA-1 pue
in lucrare §i onor. comisiune sA-mi permitA sä-i fac §i eu res-
pectuoasa mea observatiune, cAci cine vrea prea mult, reu-
§e§te de a nu face nici ceeace este de neapAratA trebuintä.
SA dea Dumnezeu sA aveti timpul sA faceti toate celelalte
. socoteli, acolo unde puteti sA averi toate elementele de a trage
pe cineva la o rAspundere realà.
Si, cum zicea d. Carp, violenta, chiar in serviciul celei mai
juste cauze, nu poate decât sA jigneascA.
Aceasta este o povatA pe care am dat-o totdeauna ami-
cilor mei, ca sA expunA riumai faptele, Mil sA le califice, MA
sA arate pasiune, fiindcA altf el i§i intunecA dreptul ce ar avea.
Noi, mai cu searnA aci in CamerA, am luat un sistem cam
nenorocit, fiindcA in calitatea noastrA de deputati, cari nu
suntem responsabili, prea atacAm pe oamenii cari nu pot &A
vie aci sA se apere §i sä se justifice. SA fim dar mai rezer-
vati in acuzArile noastre §i in calificArile pe care le &Am oa-
menilor. AfarA de aceasta, dacA voiti ca autoritAtile publice
sA fie respectate de lume, trebue mai intAiu sä fie respec-
tate de noi. Eu am vAzut oameni cari cu nici un pret nu au
voit sA primeascA a fi prefecti, ziand cA nu vor sA se expue
a fi pe toatà ziva târâti la bara AdunArei prin acuzatiuni
ale cutärui deputat. Aceasta este poate un lucru firesc ; sun-
tern incsA juni in regimul parlamentar §i dacA vedem cA ex-
eesele pot sA aibä loc §i in alte Camere cari servesc de model,
nu numai pentru noi, dar chiar pentru lumea intreagA pu-
tern zice cä acele excese ar fi §i la noi justificate ; dar eu
cred cA este de datoria noastrA ca s'A ne aducem aminte din
când in când cA nu facem bine imitând asemenea exem-
ple.

www.digibuc.ro
84 ION C. BRATIANII ACTE 81 CIIVANTARI VOL. VI

D-lor, eu vsä rog sà faceti ceeace zicea d. Codrescu, s6 luäm

legea sâ o modifickn i ssä nu facem altceva cleat sA In-
chidem anul i sà trecem cu socotelile acolo unde putem avea
elemente i unde yeti avea satisfactiunea de a lupta pe un
tArâm mai bine làmurit. Afarà de aceasta, avem atâtea legi
pe care trebue s6 le votgm i dacA vom sta noi in loc, pentru
niste socoteli atât de vechi, precum este împrumutul de 5
milioane, pentru care vâ desfid a putea sâ-i dati de urmg,
apoi atunci vom fi condamnati a avea o foarte sterilà se-
siune. Este peste putintä ca dea cineva socotealà de
acel Imprumut...
P. Buescu : Eu îi pot da de cäpâtâiu.
Ion C. Briltianu : Apoi onor. d. Buescu nu stie câ nu se gâ-
sesc actele In ministerul de final*, nu dela 1861, dar chiar
dela 1865, 1866, 1867, 1868 nu se gäsesc, de oarece pânä
s'à se organizeze bine ministerul de finante i pânä când sâ'
stabileascä bine responsabilitatea fiecärui functionar din mi-
nister, nu s'au putut pAstra actele. Eu zic cä altà pedeaps6
nu-i trebue d-lui Buescu, cleat sä-1 însärcinati sA dea de
urma imprumutului de 5 milioane.
Discutiunea continuA. Comisiunea socotelilor e invitatA sd prezinte un nou
proiect de lege.
(Mon. Of., 1881 p. 279 col. 2-3).

32.

Pensiunea vfiduvei lui D. dianu, aneheta In jud. Argq

eererea de indigenat a lui Neusehotz.

Camera, 17 Ian. 1881.

I. Carabaleseu citeste un raport prin care se cere acordarea unei pensii vA-
duvet i fiului profesorului Dimitrie Jianu. Ion C. Brátlanu elogiind pe pro-
fesori ca pe acei care au tinut treazA flacAra romAnismului, spune a era
bine ea, pentru a nu se pierde vremea, comisiunea sA fi venit cu un pro-
tect de lege In acest sens. In privinta anchetei dela Arges sustine formarea
comisiunii de anchetA, comisie cerutA si de prefect ; deasemenea sprijine indi-
genatul comerciantului Iacob Neuschotz din tali.

www.digibuc.ro
IANUARIE 1881 ANCHETA IN JUD. ANGE$ 85

Ion C. Brfitiann : Imi pare rgu d-lor cg n'a venit comi-

siunea chiar cu proiectul de lege ca sg nu mai fie intarziere ;
fiindeä dacg merità cineva sä aibg o recompensä, sunt acei
apostoli ai lui Lazgr care ne-au 'MAW sg fim Români, .

csaci noi uitasem aceastä datorie sub presiunea puternicä a

regimului fanariot si-mi permit cu aceastä ocaziune sä zic
cí vgzui cu mare mâhnire cg natiunea românä nu ridic6
monumente acelora care, ca si Christ când a zis lui Lazär :
Scoalà-te, au ridicat natiunea româng si au impins-o sä meargA
pe calea desteptgrii. Ei bine, ar fi trebuit ca cel dintgiu mo-
nument care s'ar fi ridicat in aceastä targ, sä fie monumentul
lui Lazgr, fiinded numai acele natiuni care stiu sä recom-
penseze pe invätgtorii lor, pot argta lumii c6 trebue sä trgiascä.
Din câti au lucrat pentru luminarea acestei OH, nimeni
nu poate fi pus alAturi cu Lazär.
(Mon. Of., 18b1 p. 295. 3 ; p. 296 col. 1).
Locuitorli mai multor comune din jud. Arges, reclamA cA acest judet
este lipsit de o organizatie administrativA competentil t pe acest motiv cer
Camera Legiuitoare sA-si exercite controlul ei legitim, cercetAnd abuzurile
cc se fac. Ion C. BrAtianu, aducAnd mnainte onorabilitatea Prefectului Ne-
gulescu, care §i el reclamA aceastA anchetA, cere formarea unei comisiuni
din cinci membri din opozitie i guvernamentali care sd cerceteze.
Ion C. Brfitianu : D-lor deputati, ca argesian protestez con-
tra alegatiunei d-lui Ionescu cg. jud. Arge§ are patron, judetul
Arges se patroneazg el insusi. Eu sunt din Arges §i tin la
jud. Arges, dar nu i sunt patron.
Mi-aduc aminte cg mai deungzi era vorba de o alegere si
onor. d. Ionescu a adus in discutiune pe Vogoride, pe im-
pAratul Napoleon si astAzi, cu ocaziunea plângerii unor lo-
cuitori, ne dà de exemplu revolutiunea cea mare francezà.
Când pentru subiecte de asa micg importanlä, amintim
epoce asa de mari, aceasta ne face a uita ceiace se discutg
si inteadevär de mai multe ori mg intrebam, ce este in dis-
cutiune ?
Onor. d. Ionescu a zis eft' ar fi conform uzurilor parlamen-
tare de a numi o anchetà inteo afacere de control a fap-
telor unui administrator. Apoi onor. d. Ionescu a uitat cg

www.digibuc.ro
86 ION O. BRATIANIT ACTH fig CITVANTARI VOL. VI

ministrul este reprezentantul majoritätii in ceeace priveste

administratiunea tärii si când majoritatea trimite o anchetà
parlamentarä färä sä fie consimtitä de ministru, va sä zick
cA in ministru n'are confientä.
N. Ionescu : Poate sä consimtà ministrul.
Ion C. Befitianu : Acest vot al d-voasträ nu mä poate
atinge decât pe mine, toatá responsabilitatea ar cädea asu-
prä-mi, ca ministru de interne, fiindcA d. Teriachiu este nu-
mai de putin timp incoace la acest minister ; eu am numit
pe d. Negulescu si eu 1-am sustinut.
Eu nu zic cä nu se poate sä fiu gresit, dar fiindeä si eu
fac greseli trebue sä presupun cä sunt si altii care ca mu-
ritori, ca si mine, sunt supusi la greseli. D-lor tot ce-mi pare
räu este cà s'a pus In discutiune astázi acest raport când de-
putatii lipsesc din Adunare. Sunt aici numai d-nii Cälinescu
si Pherechidy care nu locuesc in acel judet, iar d-nii Teo-
doreanu, Viisoreanu si Dimancea, care sunt locuitori In acel
judet si care ar putea da informatiuni mai pozitive pentru
a lumina Camera, d-lor nu sunt aici.
Eu, d-lor, pot sä \TA spun csä chiar astäzi a venit pre-
fectul la mine si a stäruit cu lacrimile In ochi ca sä se facä
o anchetà, fiindcg a cetit raportul comisiunei si nu poate el
care din frageda-i junete a servit In diferite functiuni In mo-
dul cel mai corect, asa incât nici opozitiunea cea mai crân-
cenä nu a avut a-i imputa vreodatà ceva si când 1-a des-
tituit din postul de presedinte nu i-a putut gäsi motive de
destituire, decât 1-a pus In disponibilitate ; de aceea cu drept
cuvânt d-sa mi-a declarat cA nu poate sä rämânä In fata
concetätenilor säi, Intre care se bucurà de cea mai mare in-
credere, sä rämânä sub o acuzare care ar fi de naturà sà-1
omoare moraliceste in opiniunea concetätenilor sAi. D-1 Ne-
gulescu a venit mai intâiu la d-1 ministru de interne si apoi
a trecut la mine si mi-a zis : D-1 ministru de interne nu mä
cunoaste si-mi face dificultäti a primi ancheta parlamen-
tarà. Eu mä adresez la d-ta si cer ca dela un .conjudetean al
nostru sä stäruiascA pentru anchetà. De aceea d-lor eu imi
fac o datorie ca sä cer dela d-voastrà dupà stäruinta prefectului

www.digibuc.ro
IANUAREE 1881 INDIGENATIIL WI NEIISCHOTZ 87

o anchetA parlamentarA, nu fiindcA ea este in raportul comi-

siunei, fiindcA acest raport...
N. Ionescu : Este al d-lui Pantazi Ghica.
Ion C. Brkianu : D-1 Pantazi Ghica a putut sA se insele
§i d-voasträ §titi §i ati spus-o in§ivA cA de multe ori se pot
face erori chiar de intregul parlament, cu atAt mai mult se
pot face de comisiune sau de un deputat.
Tot ceiace cer de la d-voastrA este ca comisiunea de anchetA
sä se compunA din tot ce poate fi mai impartial.
G. Vernescu : SA se tragA la sort.
Ion C. Brfitianu : Eu zic sA ne intelegem intre noi si sA
lam si din opozitiune si din majoritate, dar sA luAm din
acei care vom §ti ea' vor fi cei mai impartiali §i in privinta
amicitiei sau legAturilor de familie si in privinta pasiunei,
in fine sub toate raporturile. Numai astfel cred eu a vom
face un act de justitie. DacA ancheta va constata fapte ade-
vArate de abuzuri, aceasta va fi o desiluziune pentru mine,
dar in tot cazul imi va servi de lectiune fiindcA nu mA voi
mai in§ela asupra oamenilor.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Voci : Puneti la vot concluziunile raportului.
Ion C. Brfitianu : Nu mA unesc cu considerentele din raport.
M. Phereclzidy : Considerentele din raport nu sunt ale co-
misiunei, ci ale unei persoane.
Presedintele Camerei intervine punAnd la vot cererea spre a se face o
anchetA parlamentarA dupA cum a cerut d. Ionescu O. guvernul.
Adunarea IncuviinteazA a se Inscrie la ordinea zilei urmAtoare, a §edintei
viitoare, alegerea unei comisiuni de anchetA compusA din cinci membri.
(Mon. Of., 1881 p. 298 col. 2-3).
E In discutie cererea de indigenat a comerciantulul lacob Neuschotz din
Ia0. Raportorul Comisiunii B. Maniu cerea, prin raportul intocmit, sA albA
stajul de 10 ani. G. Mdrzescu sustine acordarea indigenatului §I la fel P.
Carp. Ion C. BrAtlanu aratA meritele lui Neuschotz 1i cere sA i se acorde
indigenatul. In altA ordine de idei propune a se tinA numai cAte trei ¡edinte
publice pe sAptAmAnA.

Ion C. Britianu : D-lui FArcA§anu ii pare rAu cA iau cu-

vAntul. Dar d-le, sA nu-ti parä rAu, fiindcA vezi cA raportul

www.digibuc.ro
88 ION O. BRATIANU ACTE $1 OUVANTARI VOL. VI

comisiunei pare a avea in favoarea sa majoritatea si eu am

luat cuvântul mai mult ca sä-mi fac o datorie, nu numai
ca ministru dar §i ca roman con§tiincios, cu speranta de a
schimba hotArirea majoritAtei.
D-lor, când d. Mârzescu s'a suit la tribunA am auzit pe
multi intrebându-1 cum a vorbit and era in discutiune art. 7?
MA mir cà onor. intrerupatori au putut sA faca" aceastA in-
trebare.
Mid se discuta art. 7, ne apAram nationalitatea noastrA,
care prin acea clauzA a tratatului dela Berlin era amenin-
tatA O. atunci nu ura care Israeliti, fiindcä apartineam unei
alte nationalitati, ci numai simtimântul de conservatiune
nationalA ne facA sA vorbim astfel.
D-lor, indatä dui:a ce s'a votat art. 7, unul din cei mai
ageri luptätori contra modificArei Constitutiei si un orn de
cea mai mare consideratiune, dupA ce s'a votat art. 7 si au
venit la CamerA §i la Senat indigenate, a crezut &Ali face
o datorie ca sA recomande sA fie indigenat un israelit pe
care l-a crezut onest si pe care nu-1 credea vAtAmAtor -Wei.
Nu va sA zicA cA toti acei care au vorbit atunci in contra art. 7
trebue in toatà viata lor s'a fie, ori de câte ori va fi ches-
tiunea de indigenare a unui israelit, SA fie in contra lor ;
cAci atunci este pasiune, este urA.
Ei, d-lor, ura sA nu intre in inimile noastre, sA nu firn nici-
odatA stApâniti de urg, fiindcA ura a fAcut pe Israeliti de
sunt pribegi astAzi in lumea intreagA.
Se zice cA acest dornn a fäcut stabilimente, insA in inte-
resul mai cu searnA al coreligionarilor sAi. Dar, d-lor, nu mai
suntern in epocele acelea in care pArintii isi lAsau pe copii lor
desmo§teniti si sAraci pentru ca sA facA asemenea stabili-
mente de binefacere, ca sA facA si biserici. Trebue sA fim drepti,
sA avern aceiasi mAsurA pentru top Israelitii, atât pentru
cei de dincoace cat si pentru cei de dincolo de Milcov, când
este vorba de a li se acorda impArnântenirea.
Onor. d. raportor al comisiunei de indigenat zice cA d.
Neuschotz a f Acut o bisericA si o scoalA sau un orfelinat pentru
conationali.

www.digibuc.ro
IANUARIE 1881 INDIGENATITL LIII NEITSCHOTZ 89

Dar eu 'Ana' astazi nu am vazut ca un catolic sa fi facut

undeva o biserica pentru protestanti §i vice-versa, cre§tinii
ortodoxi &A fi cerut vreodata ca strainii de ritul lor sa le faca
biserica. S'a mai zis c'd ar fi fost supus austriac.
Ei, d-lor, dar oare nu va aduceti aminte de acele timpuri
când, nu numai cei straini de neamul românesc, dar când
chiar acei Romani cari erau inteo pozitiune mai favorabila,
adica acei care erau mai avuti §i mai cu seamä acei cari
nu erau privilegiati, se faceau supu0 straini, ca sä scape de
multe poveri cu care erau asupriti?
Nu va aduceti aminte de timpurile acelea când un co-
cona§, un fiu de boer, intâmpina in calea sa pe un negustor,
§i un negustor de frunte cocona§ul putea sa-i traga palme,
astfel ca negustorul era nevoit sa se puna sub protectiunea
straina? Vedeti dar ca alta este când un orn este ostil 0
voe§te sa se punä sub protectiunea straina, numai ca sa pro-
fite de dânsa 0 ca sa poatä apasa asupra noastra §i alta
este când un orn care se afla in conditiuni nenorocite, se
vede silit a se pune sub protectiunea sträina. Si dovada
despre aceasta este ca indata ce nu a mai avut nevoe de
protectiunea streina, a cäutat sä se lepede de dânsa.
D-lor, tin minte Ca atunci când s'a inceput discutiunea
asupra revizuirei art. 7 din Constitutiune, se zicea ea' este
groaza mare a se impamânteni Israelitii, e groaza mare a
se impamânteni aceasta leaota de Evrei, care sunt ni§te oa-
meni de nimic 0 se mai adauga ca i-ar impamanteni bucuros
daca ar fi numai oameni care au instructiune, cari nu pot
deveni o lepra a natiunei. Si aceasta am vazut sustinân-
du-se de d. Kogalniceanu §i de d. Voinov. Ei bine, pe cine
voiti sa luam acum ca sa indigenam, daca d-voastra respingeti
o persoana de atâta consideratiune, cum este d. Neuschotz ?
Dupa opiniunea majoritatei comisiunei, ar trebui sa nu
mai imprimântenim pe nimeni ; insa nu cred ca va fi tot
aceasta §i opiniunea majoritatei Camerei, caci trebue sa in-
pamântenim ca sa nu ni se zica ca le-am inchis portile cu
totul §i pentru ca sunt ni§te elemente puternice in tax% cari
mai târziu ar putea sa devina inamicii nationalitatii noastre.

www.digibuc.ro
90 ION C. BRATIANII AcTE SI GOVANTABI VOL. VI

Pe cine dar sä luäm, daca d-voastra refuzati pe unul din cei

mai culti, care s'a apropiat de simtimintele noastre §i. care
in Moldova este tot a§a de Roman bun ca §i d. Ionescu, sau
oricare din d-voastra. Când am fost la Ia§i, mi s'a spus ca omul
acesta a facut bine la multi, a scapat dela vânzare mo§ia
cutäruia dându-i bani cu Imprumut, cu o dobanda minima
cu care nici cre§tinii nu dau.
Daca nu vom lua oameni de ace§tia apoi vreti sä luam
un om incult, un om care nu a dat, nici nu a avut ocazia
sä dea dovada de simtamintele sale? *i. 11 faceti acuzatiune
a a cautat sa ia conationali de ai lui, ca sa-i lumineze, sa-i
civilizeze spre a deveni utili societatii in care träesc ? Cred
ca a facut tocmai ceeace noi toti, totdeauna i-am indemnat
sä faca, sä caute sä se civilizeze, sa se românizeze, §i ne-
gre§it cà numai prin asemenea institutiuni pot sä ajunga
acolo, ca acelea ce a infiintat d. Neuschotz.
De aceea eu cred, a daca nu suntem de opiniunea majo-
ritätei comisiunei, ca fiind israelit trebue respins §i. niciodata
sa nu primim pe nici unul, apoi negre§it ca. d. Neuschotz
este unul dintre cei care trebue sa aiba o preferinta.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot itnchiderea discutiunei §i. se prime§te.
Presedintele pune la vot concluziunile raportului, cari echivaleaza cu res-
pingerea proiectului de lege.
Ion C. Brfitianu : Domnule pre§edinte, inteleg sa puneti la
vot respingerea indigenatului sau adoptarea lui ; dar sa pu-
neti la vot concluziunile raportului, nu inteleg.
Se pune la vot concluziunea raportului de incligenare a lui Neuschotz si
adunarea respinge indigenatul.
Raportorii de petitiuni P. Zanilirescu §i N. R. Locusteanu citesc rapoartele
lor care se aprobä.

Ion C. Brátianu : Mai inainte de a proceda la alte lucräri

permiteti-mi a face o propunere.
D-lor, nu cred Ca avem sa ajungem la un rezultat, de a
cerceta la sectiuni proiectele de legi cari sunt depuse §i de
a se face raporturile, daca nu yeti hotari, ca Ora nu vom

www.digibuc.ro
IANITARIE 1881 CERERI DE IMPROPRIETARIRE 91

avea destule proiecte de legi cercetate i depuse pe biroul

Camerei, s'à nu mai tinem sedinte publice deal trei pe s6p-
tAmânà.
Sunt multime de proiecte care sunt de cercetat in sec
tiuni ; Senatul din cauz5. c6 Adunarea nu a votat vreunul
din acele proiecte de lege, nu are ce lucra.
Eu, d-lor, am propus aceasta ca nu pe urmà sà mi se im
pute mie cà viu pe la sfârsitul sesiunei cu chestiunile cele
mari. Avem destul timp de a cerceta si a vota, in toatà cu-
nostinta de lucruri, proiecte de lege ce vA sunt inaintate
care merità toafà serioasa d-voasträ luare aminte, daa yeti
incuviinta a v'd ocupa cAteva zile pe s'AptAmânsA in sectiuni..
Discutia continud asupra acestei propuneri.
(Mon. Of., 1881 P. 302 col. 2-3 ; p. 303 col. 1, 3).

33.

Improprietfiriri noi, activitatea Senatului si minorii funetio

narului Petre Coleseu.

Camera, 21 lanuarie 1881.

Se cetesc mal multe petiü f Acute de locuitorii unor sate din jud.
Vaslui, Teleorman pentiu a fi ImproprietAriti. Hind mai multe legi relative
la fmproprietAdre si care, In unele puncte sunt In contradictie, 1. C. Bril-
liants spune cA a fAcut un nou proiect de lege pentru ImproprietArirea tAranilor
roagA sA fie votat cAd el II va pune IndatA In aplicare. Cu privire la ac-
tivitatea Senatului consimte sA i se trimitA pentru desbatere proiectul de
lege pentru instructiunea publica ; minorii functionarului Colescu vor fi saw-
zati fntr'un internat al Statului.

I. C. Brfitianu D-le presedinte, in privinta petitiunii lo-

cuitorilor care cer sA fie improprietäriti, ati zis c6 ea sà se
indrepteze la guvern. Cred ins6 c6 ar trebui mai intâiu sA
se trimità la comisiune spre a vedea de ce naturà este acea
cerere si dac6 reclamantii au dreptul a fi impropienriti.
Prqedintele : Camera a votat ca petitiunile care cer im
propietärirea s6 se trimità la guvern, pentru cà dac6 s'ar

www.digibuc.ro
4)2 ION C. BRATIANCT ACTE E31 CUVINTAIII VOL. VI

trimite la comisiunea de petitiuni, atunci ar rämânea acolo

un an, doi si trei.
I. C. Brfitianu : Dar trebue sä se stie dacA cei cari cer
sunt din insurAtei, sau dac5 sunt din cei cari cer s4 fie impropie-
tgriti vânzându-li-se pAmânturi in loturi. Dar numai simpla
trimitere la guvern ce insemneazä ?...
Guvernul acordà sau nu, dupà dreptul ce
Preqedintele :
vor fi având petitionarii.
I. C. Brfitianu : Când Camera zice s'ä se trimeatà la gu-
vern, va sl zicl CA o recomandä guvernului.
Preodintele : Nu. Aceastä recomandare este numai când
Camera voteaz6 concluziunile unui raport in sensul acesta.
Dar in cazul de fatà este numai o gresealà de adres6 a pe-
titionarilor.
I. C. BrAtianu : Atunci, foarte bine, dacà" este numai o
gresealà de adresA nu mai am ce zice.
I. lonescu arata cA aceste petiiiuni s'au Inaintat In urma unei circulAri
riata de primul ministru prin care invitA oamenil sA vinA sA cumpere pA-
mânt si tot odatA roagA pe Presedinte sA ceargi o statistia dela Ministerul
Dorneniilor In care sA arate numArul oamenilor cari cer sii fie Improprie-
tAriti, cAti insurAtei si cAti cumpArAtori ; ate mosii cer, spre a putea lua o
hotArfre definitivA In aceastA privinIA.

I. C. Brfitianu : D-lor, când s'a votat de Carnell, ca sA

se vând'O' propienti de ale Statului in loturi, s'a zis &A trebue
s4 se cunoascä mai intâiu cine cere, spre a sti si noi in urm6
ce mosii s5 punem in vânzare in loturi. Am fkut o circu-
larà in care zic c'd toti locuitorii cari vor s'à cumpere o pro-
prietate in loturi, sA o declare, ca sA luAni si noi m5suri in
aceastä privintä. Nu am fäcut un apel ca acela care a zis
(1. I. Ionescu, ca s5 vinä toatà lumea s'A se impropietà-
reaseä...
I. Ionescu : Cei cari au nevoe !
I. C. Brätianu : D-lor, s'au votat doug, trei legi in privinta
vinderei proprientilor Statului, legi care, in unele privinte
sunt in contradictiune si de aceea am fkut un nou proiect
.cle lege pe care 1-am adus inaintea Camerei. Dac'à volti s'à
se vândà mici pAmânturi la locuitorii tárani, n'aveti decât

www.digibuc.ro
IANUARIE 1881 LUOR MILE SENATULUI 93.

votati aceasth lege si eu v promit c o voiu pune de in-

data in lucrare.
In urrna discursului lui G. Triandafil se hotaraste ca guvernul sa exa-
mineze cererile de improprietarire i sa hotarasca.
Se voteaza Inchiderea discutiei.
(Mon. Of., 1881 p. 359 col. 3 p. 360 col. 1).
Desbatcrile continua si Camera votand mai multe legi financiare, Senatul
ne ocupAndu-se cu asemenea legi, nu are ce lucra. I. C. Bratianu, la obser-
vatiunile lui D. Leca, hotaraste ca sa se prezinte i Senatului proiectele de
legi care pot fi intai votate de maturul corp si apoi de Camera. Astfel am-
bele Adundri vor avea de lucru.
I. C. Brátianu : D-lor, cele mai multe proiecte de legi, care
s'au votat de Camerh, au fost legi financiare de acelea care
nu se pun si in desbaterea Senatului, asa Inca asthzi Se-
natul nu are ce sh lucreze. De aceea rog Adunarea ca mAine
sh nu tinä sedintä publich, pentru ca sh poath comitetele
sh fach lucrarea lor asupra proiectelor de lege ce s'au discutat
de sectiuni i s inainteze Adunhrei raporturile i astfel sh
putem pune i Senatul in pozitiune de a lucra.
D. Leca Cere a se imparti proiectele de legi fntre Senat i °Camera insis-
tand ca proiectele de legi militare sa fie date Intaiu Senatului unde sunt
mai multi militari t astfel s'ar usura luerarile Camerei.
I. C. Brfitianu : D-lor, proiectele care s'au votat Ora acum
chiar cele cari nu s'au votat inch, sunt din cele mai ur-
gente fiindch toate ating chestiuni financiare i pentru aceasta
trebue sh treach intâiu prin Camerh.
D. Leca : Dar avem proiectul de lege pentru instructiunea
publich i cel pentru sosele ; cari puteau fi prezentate intâiu
prin Senat.
I. C. Brfitianu : Al §oselelor, nu ; dar al instructiunei pu-
Nice se putea prezenta intaiu Senatului.
Voiu chuta dar de ad inainte ca sh prezintäm si Senatului
proiecte de legi de acele cari se pot discuta acolo mai intaiu
si a se aduce apoi la Adunare.
Se naste discutie asupra activitatil sectiunilor Camerii /rare Gr. Eliad
G. Vernescu, apoi se trece la discutarea altor proiecte.
(Mon. Of., 1881 p. 396 col. 3 : p. 370 col. 1).

www.digibuc.ro
 ION O. BRIar.A.Nu ACTE SI CIIVINTARI VOL. I

N. Constantinescu cete§te raportul i proiectul de lege prin care se cere acor-

darea und pensiuni minorilor Colescu, fill und profesoare i ai unui func-
iionar. L C. Brätianu combAtAnd pe N. Nicorescu care susiine a nu se poate
-acorda pensie, cAd rAposaiii soil Colescu n'au anii de serviciu ceruii de lege,
cere sA se acorde un sprijin orfanilor copii de funciionarl, de exemplu pla-
sAndu-i Intr'un internat al statulul, cAci Statul trebue sA aibl grijA de orfani.
Ion C. BrAtianu : D-lor, imor. d. Nicorescu, nu voe§te ca
sá se Led o pensiune acestor orfani ; dar §i eu nu m6 pot uni
Cu d-sa ca sà-i recomand6m numai pe ace§ti orfani d-lui mi-
nistru de instructiune pub1ic6, ci a§ propune ca Adunarea
sä dea un vot prin care sA se autorize guvernul de a a§eza
pe ace§ti nenorociti copii inteun internat al Statului ; pentru
cà atunci când un functionar al Statului serve§te 16 sau 18
ani §i moare inainte de a avea implinit termenul la pensiune,
15sând in urma sa copii, Statul trebue s6 vin6 in ajutorul
sotiei §i al copiilor acelui functionar.
Voci: Care nu le-a lAsat nici o avere.
Ion C. Brfitianu : Negre§it. Prin proiectul de lege, pus in dis-
tutiune, nu se cere, d-lor, a se da o recompens6 national6
lamiliei Colescu, ci mijloace de a se cre§te §i intretine copiii
acestui profesor.
Chiar pe la fabrici ast6zi se fac pretutindeni institutiuni
de ajutorare. Lucrätorilor cari sunt prin fabrici §i cari inteo
zi ajung in pozitiune de a nu mai putea lucra, li se dau aju-
toare de atre casa instituitä pe lâng6 acele fabrici §i functio-
narilor Statului, când li se intâmpl6 asemenea cazuri neno-
rocite, nu poate oare Camera a le veni in ajutor, ci trebue
sà-i lase a muri de foame pe uliti ? Dar aceasta nu ar fi o
Incurajare pentru cei ce aduc serviciile lor Statului.
N. Nicorescu: i eu mà unesc cu propunerea d-voastr6.
Ion C. Brfitianu : Când un functionar, care a servit Sta-
tului ani indelungati, moare f6rà a lAsa vre-o stare, nu cred
-CA Statul nu are nici o indatorire In privinta sotiei §i copii-
lor lui.
G. Vernescu i alii sunt contra pensiunii, Camera InsA voteazA ca minorii
Jul Petre Colescu sA fie crescuii 1ntr'un internat al Statului pAnA la majorat.
(Mon. Of., 1881 p. 371 col. 1 2).

www.digibuc.ro
IANUARIB 1881 MUTARBA COMITNEI BALTA BIRATA 95

34.

Mutarea comunei Balta S5ratti formatil de insurAtei

Impropietäriti.

Camera, 23 Ianuarie 1881.

D. Märgiiritescu desvolta o interpelare relativ la Improprietarirea Insu-
rateilor din jud. Braila cu care ocazie s'a Infiintat corn. Balta Sarata si-
tuata la marginea Lacului Sarat. Anumite interventil ar fi hotArat muta-
rea comunei dela Balta Sarata la Tarle le Bajani. Arata inconvenientele
acestei stramutari §1 ilegalitatea ei. L C. Brätianu arata ca stramutarea co-
munei nu prejudiciaza interesele locuitorilor. Marghiloman care e banuit ca
ar fi influentat In sensul acestei strarnutdri, nu trebue sA fie 'Alma. Aratii
avantagiile strarnutarii.
I. C. Brätianu : D-le presedinte, eu a§ ruga pe onor. Ca-
merâ sä asculte §i pe onor. d. Marghiloman, care cunoa§te
mai bine afacerea ; cäci precum d. MArgäritescu este din lo-
calitate tot a§a este §i d. Marghiloman.
Cât pentru mine, ca s5. satisfac pe onor. Adunare, declar
cä, dacA se va fi fäcut cAlcarea de lege, voi face indreptare ;
iar dacA nu, atunci lucrurile vor rämânea asa cum s'a decis
de onor. administratiune a domeniilor. Astfel, dacA asigu-
fárile d-lui MArgAritescu vor fi asa cum le face d-sa, atunci
mâ voiu conforma cu ceeace cere d-sa ; iar dacâ nu vor fi
astfel, atunci nu voiu face nimic, ci voi lgsa lucrurile asa cum
sunt.
I. Marghiloman sustine ca domeniul BrAilei nu este bine sa fie Impartit
deoarece cei cari cer tmpartirea nu sunt In drept s'o ceara.
Discutia asupra domeniului BrAilei continua Intre Marghilornan §i Mar-
garitescu care propune o motiune §I se asociazA la declaratiunea primului
ministru.

I. C. Briltianu : Dac6 a§ fi sâ fac si eu o declaratiune Ca-

merei, este a nu mai tolera sâ' se facâ chestiuni personale
§i scandaloase cu ocaziunea discutärei unor interese gene-
rale. (Aplause).
D-lor, când avem legi la ordinea zilei, dela care atârnâ
viitorul nostru financiar, nu este bine sA pierdem ore intregi

www.digibuc.ro
96 ION C. BRATIANII ACTE SI GOVANTARI VOL. VI

pentru chestiuni personale. Mai intâiu am &A spun onor.

d-lui Marghiloman, sA fie incredinlat CA, dupà cum pretu-
tindeni s'au scos din tablouri acei cari s'au dovedit a nu
avea drepturi la improprietArire dupà legea ruralà, nici la
BrAila nu se va improprienri nimeni fgrà drept ; dar nu fiindcâ
sunt azi cârciumari sau poate i deputati aci ; cAci, d-lor, unii au
craut din pozitiunea lor §i altii s'au ridicat, fdrä ca s piardà
un drept dat de legea rural6, dacA a fost atunci insurâtel...
I. Marghiloman : Nu voi contesta in viata mea aceasta.
I. C. Brfitianu : Dar fiindc6 ati cetit o listà foarte nume-
roas6 §i nu voesc ca Adunarea sâ râmänä sub impresiunea
aceasta, trebuia la fiecare nume sâ adaugi cä n'a fost niciodatâ.
clAca§. Eu nu discut decât aceea ce ati cetit, nu ce ati fi
avut in gând. Ori cine a avut drept, dupà legea ruralà, e
bine improprietârit §i chiar dacA azi nu mai e muncitor de
pâmânt §i poate eft' interesele Il fac sA stea in Beal la sau in
altà parte, el poate sà-§i vândà locul la care are drept, fie
comunei, fie unui alt locuitor de acolo.
Acum, d-lor, viu la d. MArgâritescu.
D-sa, ar fi avut dreptate in ceeace spune, dacä in adevär
s'ar fi ingràdit comuna acolo, sau mAcar ar fi existat o urmA
de comunâ ; atunci d. MArgâritescu avea dreptate sâ zic6
de ce strAgâniti lumea de colo dincolo ? Când oamenii s'au a§ezat
acolo, de ce ii mutati ? Insâ, numai fiindeä o comisiune a ho-
tArit ca comuna sâ fie in locul cutare, pentru aceasta nu se
mai poate schimba locul ? Este oare aci o chestiune care trebue
sà" meargä la tribunal ? Apoi, d-lor, cu aceastâ procedare,
deschideti o racilà foarte mare pentru interesele Statului
§i ale fiscului.
D-voastrà §titi câ impropriefärirea insurAteilor s'a fäcut
cam cu repeziciune, fiindcâ a crezut tam, Ca' destulâ nedrep-
tate s'a f Acut locuitorilor cari a§teaptâ realizarea unui drept
al lor, in timp de 17 ani. S'au fäcut negre§it multe gre§eli,
dar onor. d. Märgâritescu trebuia s'à fie mai drept, cAci d-sa
a spus aceeace vine in sarcina administratiunei domeniilor
§i guvernului din aceste gre§eli. D-sa zice cA pe nedrept s'a
luat pâmântul dela cutare i cutare.

www.digibuc.ro
IANUARIB 1881 MITTAREA COMIINEI BALTA SIRATA 97

Dar aceluia care i s'a luat pe nedrept, acela are dreptul

sa se duca sä reclame §i la administratiunea domeniilor §i la
guvern §i la Camera §i la tribunal chiar, fiindca el are drep-
tul de proprietate dupa lege. Cu toate acestea nu se vad
reclamatiuni de asemenea natura ; prin urmare, nu se cred
oamenii a§a de nedreptatiti, cum se pretinde de Care unii
din d-voastra ; fiindca, daca s'ar fi crezut vreunul CA are
numai o aparenta de dreptate, n'ar fi lasat ca dreptul lui
sä se rapeasca durd placul administratiunei domeniilor.
Ce credeti d-voastra, ea ori de câte ori se (la vreo hota-
rire de stramutarea unei comune, noi trebue sa revenim
asupra acelei hotarlri?
D-Ior, eu nu pot primi principiul, cà acolo unde se va do-
vedi ea se atinge un interes al Statului, sa nu se poata
schimba locul comunei ; mai ales in cazul de fata, unde nu
§tiu de ce ar putea fi bänuit d. Marghiloman, ea' ar fi avut
interes sa se faca aceasta stramutare §i ca astf el ar fi is-
butit sa impunä vointa d-sale administratiunei domeniilor
§i. mai cu deosebire unuia din administratori, care, daca ar
putea cineva sa-i Lea o acuzare, este tocmai aceea ea pentru
tarani, pentru care i-a batut totdeauna inima, a uitat inte-
resele Statului In favoarea lor, dar nu poate sä-1 acuze ni-
meni ca a fost apasatorul taranilor.
Acesta este d. Alexandru Lupa§cu.
Ei, d-lor, d. Lupa§cu care toata viata d-lui a fost impreunä
cu d. I. Ionescu §i. care chiar de multe ori a exagerat ceeace
s'ar putea face pentru plugarul nostru, credeti d-voastra ca
ar fi fost in stare sa faca hatâruri d-lui Marghiloman ? Dar
ce interes mare are aci chiar d. Marghiloman? D-1 Marghi-
loman are acolo câteva barace care pot sa-i produca 50, 100,
200, ori 300 galbeni ; credeti d-voasträ cà pentru atât s'ar
fi dus d. Marghiloman ca sa in§ele pe toata lumea ? Sa meargà
la domenii sà in§ele pe administratori §i mai cu osebire pe
d. Lupa§cu ?
D-lor, d. Lupa§cu este omul constant devotat taranilor,
dar este §i mai devotat României intregi, interesului general,
decât interesului particular.
7

www.digibuc.ro
98 I ox O. BRATIANII ACTH E3 I cuvANTARI VOL. VI

D. Meirgeiritescu: Eu voiu demisiona din Camera, fiindca

nu primesc aceastä pozitiune ce-mi creati d-voastra.
I. C. Brfitianu : *i. eu am demisionat din Camera si prin
urmare inteleg aceste sentimente.
D-lor, Balta Saran, astazi s'a probat ca este superioara
Baltei-Albe, care are o reputatiune europeana. Ce am voit
sä facem noi acolo, proprietari pe stabilimente de bag sau agri-
cultori ?...
Voci: Agricultori.
I. C. Briitianu : *UV la ce distanta se muta comuna si
tot pe marginea lacului, tot in acea directiune ? Nu acolo
unde balta este adânca si buna de bai, ceva mai departe la
o distanta de 132 stânjeni. Apoi, d-lor, daca este vorba de
cultivatori, dupa cum zice d. Margaritescu, ca vor vinde pa-
timasilor cari vin la bai productele lor, departarea de 132
de stanjeni nu-i va impiedeca, ci din contra, dispozitiunea
luata de administratiunea domeniilor in contra lucrarei co-
misiunei locale este chiar in avantajiul acelor locuitori ; caci
avem propuneri dela capitalisti insemnali pentru a infiinta
stabilimente de bai si infiintându-se acolo stabilimente unde
vor putea veni oameni bogati, cu mijloace mai mari de trai,
locuitorii vor vinde mai multe producte si fructe decât la
oameni saraci, cari ar veni sa stea in baracele de astazi.
Asa dar, d-lor, nefiind Inca comuna stabilita, nefiind ni-
mic cladit, ingfädit, nu cred ca s'a facut vreo ilegalitate cu
dispozitiunea luatä de administratiunea domeniilor.
Dar se poate intampla si d. Marghiloman, sà nu se su-
pere ca d-sa sà nu mai fie arendas, caci daca se va admite
propunerea comisiunei bugetare, aceste domenii se vor des-
parti in mai multe parti, ca sa se poata gasi mai lesne aren-
dasi si cu preturi mai mari. (Aplauze).
De aceea zic ca, pentru demnitatea acestui parlament,
chestiunea nu trebuia sa fie tratata in modul cum a fost astäzi
si in aceasta privinta am condamnat si pe d. Marghiloman
si pe d. Margaritescu.
Cat pentru contele de Roma, poate Ca d-sa sa fie foarte des-
interesat si sa aiba simpatii pentru tara noastra, dar eu

www.digibuc.ro
IANCTARIE 1881 MANABTIRILE INCHINATE 99

1-am väzut numai odatà, mi se pare, pe batel, sau pe drumul

de fer, când càlâtoria ; Ins6 n'am avut nici o relatiune, nici
o cunostintâ personalà cu d-sa.
Margdritescu arata cd stramutarea comunei este nedreaptd, ilegall §I nu
poate primi argumentarea lui I. C. Bratianu.
(Mon. Of., 1881 p. 419 col. 3 ; p. 420 col. 1 ; p. 423 col. 1 3).

35.

Chestiunea nainfistirilor Inehinate.

Camera, 26 Ianuarie 1881.

V. A. Urechia aduce In discutie ni5te documente din 1879 subscrise de 4
prelati al Rasdritului, adresate domnitorului Carol 8i presedintelui de Con-
siliu roman, In care se atrage atentiunea ea relatiunile dintre Sf. Locuri
si Romania sunt neregulate. Interpelatorul atrage atentiunea Camerei eh
acelast prelati au Instiintat lumea diplomatica a Europei de trimiterea sus-
pomenitelor documente i subliniazd faptul gray ea ministrul Kretulescu,
prin raspunsul ski la documentul prelatilor greet, dfi sperantä Grecilor ca
sd se discute din nou chestiunea mandstirilor Inchinate. Ministrul de erterne,
luand cuvantul sustine ca chestiunea mandstirilor Inchinate e definitiv Inchisd.
L C. Brittlanu sustine deasemenea cA aceastd chestiune e definitiv Inchisa.
Ion C. Biltianu : D-lor, nu pentru intâia datà este Ca'
patriarhul s'a adresat care Domn i care minitri, ci In mai
multe rânduri i Domnul, ca domn constitutional, a rAspuns
intotdeauna trimitând acele cereri ca simple petipuni la con-
siliul de ministri, cum face cu toate petitiunile i consiliul
de ministri intotdeauna a refuzat chiar sA trateze, fiindc5
pentru noi nu mai existâ nicio chestiune de biserici grecesti.
De aceea d. presedinte al Camerei a fAcut bine sâ roage
pe d. Urechià, ca sA nu se citeascâ aici corespondente ale
Portei cu persoane i In chestiuni care pe noi intru nimic nu
ne privesc. De ce dar sA mai releväin noi niste asemenea
lucruri?
Patriarhul a putut s6 stgruiascA pe lâng6 Poartä ca sâ in-
tervie pe lângà noi, dar Poarta n'a intervenit niciodatà
pentru aceasta trebue sa-i tinem socotealà. Dar onor. d.

www.digibuc.ro
100 ION C. BRATIANII ACTE SI CIIVEITTARI VOL. VI

Urechià nu stia c5 Patriarhul s'a adresat la toate puterile si

toate puterile au pus cererea la dosar, asa cum au pus-o
si guvernele noastre, câte s'au succes si cum ea este pusA si
de parlamentul român. (Aplauze prelungite).
Se (Id citire urmatoarei motiuni, care punându-se la vot, se adopta : In
urma interpeldrei d-lui V. A. Urechia, Camera, multumità pe declaratiunile
guvernului si consider-And chestiunea frichisd, trece la ordinea zilei".
(Mon. Of., 1881 p. 472 col. 1-2).

36.

Rfiseumpilrarea efiii ferate Frfitesti-Zimnieea

Camera, 4 Fevruarie 1881.

Gr. Cozadini ceteste proiectul de lege referitor la rdscumpararea cdil ferate
Frdtesti-Zimnicea, de la Rusi. G. Vernescu spune cd linia aceasta de mult a
rdmas Românilor si numai materialul miscátor, In care nu intrau traversele
si liniile, rdmânea pe seama Rusiei. Nu intelege de ce despagublrea acordatá
de Rusi pentru terenul ocupat de calea ferata sd intre In tezaurul Statului, cand
ea s'ar cuveni proprietarilor terenuhli pe unde trece linia. Ministrul lucrdrilor
publice, Dabija, dd explicdrile necesare lui Vernescu. A. Lahouari combate
pe Dabija. I. C. Brfitianu aratd ea in conventiunea cu Rusia, relativ la
cAlle ferate, e vorba de material mobil, iar nu rulant. Tehnicienii romAni cari
au studiat chestiunea spun cd nu ni se cuvin si traversele si liniile conform
conventiel. S'a hotarit cumpArarea lor cu pretul cel mai ef tin. Proprietaril
cari vor despagubiri n'au decdt sd le ceard dela Camerd, dar nu de la Rusi.
Dacd se va desfiinta calea feratd fusese construità pentru interesele raz-
bolului si se vor construi sosele, dacd proprietarii nu vor voi sd dea te-
renul gratis, vor cere despdgubiri.
Ion C. Brfitianu : D-lor, sunt nevoit sä iau cuvântul ea
sà" dau oarecare lämuriri d-lui Lahovari, ca sà nu rAmânä
In bänuialä d-sa. D-lor, nu cu concesionarii a avut a face
guvernul ; concesionarii au fàcut drumul de fer pentru gu-
vernul rusesc si odatà ce ei s'au rAfuit, tot drumul de fer
si materialul a färnas guvernului rusesc, asa 'Meat noi am
tratat cu guvernul rusesc, iar nu cu concesionarii ; si yeti
vedea chiar din coresponderrtele care sunt, eft' este un general
intendent insàrcinat la toate afacerile drumului de fer.

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 RASCIIMPARAREA C. F. FRITESTI-ZIMNICEA 101

In conventiune se zice material mobil, iar nu rulant, astfel

incât noi când ne-am aflat In fata pretentiunilor guvernului
rusesc, am chemat pe oamenii nostrii tehnici si i-am intrebat
dacà putem avea dreptul in contra Rusiei, când ne vom duce
In judecatà si oamenii tehnici ne-au declarat cä nu putem
avea argumente puternice ca s'd fim siguri cA vom astiga.
Dar, d-lor, mai este incä o bucatä de drum de fer intre
Galati si Reni, care nu este luatà de noi si este 'Meg in li-
tigiu si asi dori s5. vie onor. d. Lahovari la ministerul lu-
crArilor publice, ca s'd vadà corespondenta si luceärile rela-
tive si sA se ducà sà" se lupte cu guvernul rusesc pentru vreo
câtiva chilometri de raliuri, când oamenii tehnici spun cä
pasagiul acela din conventiune nu ne dà" Intr'un mod clar
dreptul asupra acelor raliuri si asupra traverselor. Ce trebuia
sä fac6 guvernul ? DacA oamenii tehnici, care cunosc aceste
lucruri mai bine, nu numai decât mine, dar si chiar de cât
d. Lahovari, spun ce se intelege in limbagiul tehnic prin
cuvântul material mobil, cred c'd guvernul nu ar putea face
altfel decât a primi opiniunea oamenilor tehnici si d. La-
hovari nu cred cà poate sà b'gnuiascà cà inginerii nostri au
tinut cu Muscalii.
Ce a trebuit s6 facem?
A trebuit cel putin s6 cäut6m sA le cumpArsdm cu pretul
cel mai eftin. Aceste raliuri nu sunt vechi, sunt noi si ar
fi trebuit sà le plätim indoit si intreit ; s'au dus inginerii nostri
si le-au väzut si au zis &A sunt eftine si dacä onor. d. Laho-
vari voeste sä nu le lu'dm, nu are decât sä le lase In spinarea
ministerului.
Voci : Atunci ar câstiga ministerul.
I. C. Brfitianu : Apoi inteo chestiune unde nu eram noi
stäpâni, trebuia oare s6 tratäm ani intregi cu Rusia si s'ä
nu o sfârsim ?
Oare nu aveam noi alte chestiuni de o importantà mult
mai mare decât aceasta la care nu p'ägubim nimic, ci câsti-
Om ?
Acum, In ceeace priveste desOgubirile, unde a fost drept
si unde s'a cerut s'a dat, dar voiti d-voastrà sä plätim toate acele

www.digibuc.ro
102 ION C. BRATIANIJ ACTE SI CIIVINTARI VOL. VI

câmpii pe unde au trecut aceste sosele ? Apoi nu vg aduceti

aminte cg erau aici petitiuni de la proprietarii din Vlasca si
din Teleorman, cari cereau nu sä le desfiintäm soseaua, dar
s6 le mentinem drumul acesta de fer ?
0 voce : *i. bine era, fiind foarte bung.
I. C. Brfitianu : Fiti Incredintati, d-lor, ea nimeni nu s'a
plans, pentru cg pe acea vreme, pe când functiona acel drum
de fer, se fgcea un trafic mare pe acea linie si proprietarii
erau foarte multumiti de aceasta. Acum, d-lor, nu se stie dacg
va ramâne drumul de fer sau nu, dar dacg va rämânea si pro-
prietarii vor cere despggubiri, atunci vor veni la Camera si
le vor cere ; dar dela Rusi nu putem sa cerem despggubire
pentru o cale care este a noastrg. Daca nu va fi drum de fer
si va voi Statul sg facg sosea nationalg si proprietarii vor
primi sg dea pgmântul degeaba, va rämânea asa ; dacg insä
vor voi sa cearg despggubiri, vor veni la Stat si vor cere.
Dacg va rämânea pe seama judetului si se va face sosea
judeteang, atunci de vor voi sg dea locul degeaba, va fi astfel ;
daca vor voi sg cearg despggubire, atunci vor cere dela judete
despAgubire, cu toate cg si aceastg sosea tot pe proprietari
ii avantajeazg. Astfel s'au petrecut lucrurile cu locurile dela
Filaret pe cari le-am plgtit si au rgmas ale noastre. Dacg nu
se va face nimic pe acel loc si va ramâne soseaua in pgrg-
sire, atunci locurile vor rgmâne tot in posesiunea proprieta-
rilor.
Prin urmare, astfel fiind lucrurile, nu inteleg amânarea.
Lucrul este cel mai simplu.
Am câ§tigat cu aceastâ afacere, n'am pAgubit ; dac4 mi
le-ar fi dat degeaba, fiti incredintati cA le-am fi luat ; dar
cum v'a spus onor. d. raportor, pe lângA aceste raliuri ni s'au
mai dat mai multe ambra§amente mici prin gärile dela Ia§i,
Pa§cani, care sunt ale noastre §i cari intrâ tot in acest pret
§i acelea costà patru cinci sute de mii de lei.
Prfn votare, Camera adopta proiectul de lege.
(Mon. Of., 1881 P. 669 col. 1-3).

www.digibuc.ro
FEVRUARIE 1881 ART. 400-410 DIN PROCEDURA CIVILA 103

37.

Interpretarea art. 409-410 din Proeedura Civilä privind apá-

rarea pensionarilor.
Camera, 5 Feuruarie 1881.
A. Stole jan, raportor, ceteste proiectul de lege relativ la interpretarea art. 409
din procedura civild votat de Senat. Analizand judicios din toate punctele
de vedere, scotand In evidenta partile slabe ale art. 409, care e menit sa
asigure existenta pensionarilor, raportul conchide, cerand apararea pensio-
narilor. D. Giani, ministrul de justitie, ceteste modificarile art. 409 si 410,
modificari pe care guvernul le prezinta ca un proiect de lege. Se ridica in-
cidentul ca proiectul guvernamental nu a fost prezentat conform regulamen-
tului. Ministrii n'au voe sa propue amendamente, ci numai deputatii. I.
C. Bratlanu spune ca prin prezentarea proiectului de lege, guvernul si-a pre-
zentat punctul de vedere asupra proiectului de lege votat de Senat. Ministrii
au voe sa propue amendamente. Nu e contra fondului proiectului, nici el nici
guvernul, ba chiar felicita pe P. Grädi#eanu care a luat initiativa proiectului
si Senatului care 1-a votat ; dar deoarece forma proiectului nu s'a parut toc-
mai corecta si pentru a nu fi criticat, guvernul a alcatuit un alt proiect
de lege sub forma de amendament.
Ion C. BrAtianu : Nu stiu, d-lor, in ce mod altul, decât cum
am fäcut noi, voiati d-voasträ ca guvernul sä vä arate opi-
niunea sa asupra proiectului de lege votat de Senat.
Eu nu cred cä poate exista vreo indoialä In spiritul vreu-
nui domn deputat asupra dreptului ce are guvernul de a
propune amendamente si dacä d. Vernescu voeste a ridica
acest drept guvernului, nu are decât &A propunä a se intro-
duce aceastä interdictiune in regulamentul Adunärei ; dar
pânä atunci noi avem dreptul sä propunem amendamente
si d-sa nu are decât sä ia toate procesele verbale care sunt
trecute isn Monitorul Oficial si va vedea cà intotdeauna, eu,
ca ministru, am propus amendamente la legile ce se discutau
si astfel au urmat intotdeauna toate ministerele. Apoi nici
Constitutiunea, nici regulamentul nu ne neag6 acest drept ;
prin urmare ne este permis a face amendamente, cum am
fäcut si pânä astäzi.
Onor. d. Vernescu a zis 0 suntem lute() situatiune anor-
malà. Asa este. Situatiunea este anormalà si fiindc6 voiam

www.digibuc.ro
104 ION O. BRATIANCY AcrE BI GUVINTAILI VOL. VI

sä o facem normalä, d-sa se opune, nu-i convine. D-lor, noi

am fost in comitetul delegatilor §i am fäcut propunerea noasträ,
dar comitetul a respins-o.
Era in dreptul säu sä o respingä. Dar oare era bine sä se
urmeze acum o discutiune indelungatà, flea' ca onor. Camerä
sä §tie care este §i opiniunea guvernului in aceastä chestiune?
Neapärat &A nu.
D-lor, cu acest proiect de lege se fac o multime de mano-
pere, sunt o multime de interesati pentru §i contra §i s'a fäcut
propagandà c6 guvernul este contra proiectului, adicä contra
fondului acestui proiect. Ei bine, noi am voit ca dela inceput
sä se §-tie de onor. Camel% §i de toti eä noi nu suntem contra
proiectului, contra fondului, contra ideei ce a avut in vedere
legiuitorul a indeplini prin acest proiect §i dacä nu am fi
fost prea mult ocupati, noi veneam cu un asemenea proiect,
fiindcä cine este mai mult dator ca sä apere existenta pen-
sionarilor §i functionarilor? Prin urmare, este chiar o datorie
pentru noi a face ceva in aceastä chestiune. Astfel fiind, noi
nu putem fi contra fondului proiectului, contra ideii legiui-
torului ; aceasta nu se poate §i dacä unii din d-voasträ au bänuit
aceasta, ii rog sä le piarà aceastä bänuialä. A avut meritul
d. Petru GrAdi§teanu sä ia initiativa, aceasta ii face onoare
§i a§ putea fi gelos de aceastä onoare, dacä a§ fi mai tânär,
dar bAtrânii §titi c'd nu prea sunt invidio§i. (Ilaritate).
Recunosc dar tot meritul ce se cuvine d-lui Petru Grädi§-
teanu, cA a luat aceastä initiativä, precum §i Senatului cA
a transformat aceastä idee in proiect de lege. Dar, d-lor, sä
ne permiteti a VA spune totdeodatà Ca', dupà pärerea noasträ,
avem convingerea profundà &A forma acestui proiect de lege
nu este tocmai corectä §i ar da loc unor critici care ar putea
sä fie in desavantajul §i al Parlamentului §i al tärei, mai cu
seamä din partea acelora cari nu ne-ar fi tocmai voitori de
bine, fiindeä nu avem numai amici §i adversarii no§tri ar
putea sä se serveasc6 cu acest proiect de lege, ca sä-1 inter-
preteze in sträinätate inteun mod defavorabil ; §i noi ca mi-
ni§tri ne-am pune in pozitiune falsä de a promulga un proiect
de lege, care ar aduce desconsiderarea inaintea sträinätätii

www.digibuc.ro
FEY/MARIE 1881 ART. 409-410 DIN PROCEDURA OIVILÀ. 105

pentru 01.6 si pentru Parlamentul ei. De aceea am adus acest

project de lege, sub forma de amendament, care credeam cä
ar putea face ca legea s'd fie mai bine cumpänitä si mai putin
supus6 criticilor. Destul va fi chiar si astfel criticatà, dar cel
putin sA nu poatá atinge demnitatea Parlamentului Român.
,(Aplauze).
Incepe discutia generald asupra proiectului, vorbind Intai raportorul A.
Slolojan, apoi Al. Lahooari, G. Märzescu, ;. a.
(Mon. Of., 1881 p. 706 col. 1-3).

Camera, 6 Fevruarie 1881.

C. Boerescu a luat si el cuvântul in sedinta din 5 Februarie, cerând, cu
lux de eruditie, votarea in contra proiectului Senatului. Ion C. Brätianu Inteun
-viguros discurs, cu multá competintä, discutd discursul lui Boerescu si-i do-
vedeste netemeinicia. Primul ministru se pronuntà incA odatä pentru asigu-
rarea pensionarilor.
Ion C. Brätianu : D-lor deputati, când in sedinta trecutá,
-am infätisat amendamentul ce guvernul credea &A e bine a
propune la acest proiect de lege, Indatá s'au ridicat observa-
tiuni zicându-se cá procedura nu era corectà, de a prezenta
amendamente la inceputul discutiunei generale.
Eu atunci am declarat eft' guvernul a crezut O. e mai bine
a prezenta acel amendament la inceputul discutiunei, fiindcà
astfel noi speram a inlnura multe discutiuni nefolositoare
si lupte inversunate. Insá, d-lor, sperantele mele au fost vane,
si &A dea Dumnezeu sá fiu mai norocos astki, fiindc6 eri am
väzut cà" se discuta chestiunea Intr'un mod astfel incât putea
crede cineva cä aci se discutá o lege de caritate, de eleimo-
sin6, aci o lege contra uzurarilor. In urmA a venit eminentul
jurisconsult onor. d. C. Boerescu, care, pentru ap6rarea teo-
riei d-sale, cu un mare talent, cu multà eruditiune, a in-
ceput sá urzeascA i'n modul cel mai iscusit, s6 tese cu atâta
iutealà incât suvelnita mergea cu o repeziciune care imi lua
vederile si credeam, cât am fost sub farmecul cuvintelor
4-sale, cá se fabrica opera cea mai perfectà.
Insà, d-lor, indatä ce n'am mai fost sub farmecul discursului
-sale si am voit sá vád si eu materia tesutà, am väzut

www.digibuc.ro
 106 ION C. BRATIANII ACTE 81 CIIVANTABI VOL. VI

cá ea cädea in bucàti (aplauze), fiindeä era din materiile cele

mai eterogene §i cele mai cu deosebire sträine obiectului
asupra egruia era chematà Camera sä se pronunte (aplauze).
D-lor, este la ordinea zilei o lege care sä reguleze rapor-
turile civile ale cetätenilor?
Este o lege de ordine economicA ? Este o lege de ordine po-
litic6? In acest caz intelegeam argumentatiunea onor. domn
Boerescu, intelegeam s'ä ne vinä nu numai cu Portalis, dar
chiar din veacurile trecute, sä ne aduc'ä pe Hôpital, cu barba
lui cea lungâ, in sustinerea teoriilor d-sale.
Ziceam, d-lor, câ tesätura era din materiile cele mai ete-
rogene ; §i, in adevär, ati v'äzut cä" s'au amestecat in aceastä
discutiune pang §i scutelnicii. Dar ce erau scutelnicii? Domnii
dinaintea Regulamentului Organic fäceau donatiuni, dedeau
mo§ii, precum dädeau §i. scutelnici. Domnul -Wei era con-
siderat ca proprietar al mo§iilor Statului §i dAruia din ele
la boeri, precum d'äruia §i la inkfästiri, la stabilimente de
binefacere §i la particulari. Scutelnicii ins'ä nu erau alt ceva
decât lefile demnitarilor tärii, ale boerilor, cari, dupà ce &A-
deau In släliciune §i nu mai puteau sä serveaseä pe Domn, pri-
meau, dupä pozitiunea lor §i dupà favoarea in care se aflau,
un num'är oarecare de scutelnici, cari erau pentru dân§ii ca
un fel de pensiune §i treceau mo§tenire la urma§i.
Astfel proprietätile teritoriale erau o danie §i scutelnicii
erau o learä cu caracter de pensiune, cari se deosebeau cu
totul una de alta.
Când s'a fácut Regulamentul Organic §i s'a hotärit desfiin-
tarea scutelnicilor, s'a zis c'ä deoarece boerii se desbräcau
de un drept de care se bucuraseil pánä atunci, trebue sä fie
despägubiti. Dar cine ar putea zice, cu ce Portalis s'ar putea
sustine, cu ce Dalloz s'ar putea proba, cA o Camerà, care nu
ar fi fost compusA de acei privilegiati, nu ar fi putut des-
fiinta acel privilegiu fä'rà despAgubire? (Aplause).
D-lor, eu am zis cà felicit pe d. Petru Grkii§teanu cä a luat
initiativa acestei legi ; dar dupà ce am auzit discutiunea din
Camerà, am regretat, pentru CA numai cu modul cum a venit
aceastä chestiune a putut s'ä ameteascA pe onor. domni

www.digibuc.ro
REVRUARIE 1881 ART. 400-410 DIN PROCEDURA CIVILA 107

cari au tratat-o in sedinta de eri ca s'o trateze cum au

fäcut-o.
Onor. d. Boerescu trata pensiunile ca valori. Ar fi permis
unui orn mai putin luminat de cum este d. Boerescu, ca sä
fac6 aceastà erezie, dar nu d-lui. Apoi prin valori nu se poate
intelege decât ceva care are deja o fiinta. As intelege sä mi
se spunA &A leafa este o valoare pe cât ea reprezintä un timp
servit si pensiunea pe cat a putut sà" o ia pensionarul ; dar
valori in sperantà pânä acum nu s'au vgzut nici la bursà,
nici nicAeri. (Aplauze).
Nu putem noi confunda pensiunile si lefurile cu adev6ratele
valori, nu putem sà zicem c6 sunt o valoare, o proprietate,
pe care o poate vinde cineva, cum vinde orice altà avere,
mobiliarà si imobiliará.
Onor. d. Boerescu ne-a spus ieri eft' la 1802 aceastà ches-
tiune a fost inaintea Corpurilor legiuitoare din Franta si s'a
luat o mäsurg, dar pe urm6 legiuitorul a revenit asupra acestei
m6suri. Apoi, d-lor, pensiunile din toate tärile din lume si
in toate epocile au ele tot aceiasi formà, tot aceeas fiintä ?
D-sa ne-a citat un moment de crizà al Frantei ; dar de ce
nu a venit si cu istoria noasträ s6 vadà dac6 in tot timpul
scutelnicilor s'a gAsit un singur boer care sà-si fi vândut
scutelnicii ? *i desfid pe oricine sA gAseascA in arhivele noastre,
un singur act prin care un boer s'ar fi incercat màcar a-si vinde
scutelnicii (aplauze).
Dar de ce n'a venit onor. d. Boerescu si cu legea din Austria ?
D-lor, desi noi n'am venit cu aceastà chestiune Inaintea
Corpurilor legiuitoare si onor. d. Grädisteanu ne-a apucat
Inainte, ins6 ne-am gândit si noi c'ä trebue s'à facem ceva in
aceastà privintà, &A legea trebue modificatà si de aceea am
trimis si mi s'au adus legi din celelalte tsäri, astfel incât am
studiat si eu chestiunea si am vgzut c'd pretutindeni se face
o mare deosebire intre pensiunea primità de pensionar pentru
timpul trecut si intre pensiunea pe care are sà" o primeasc6
in viitor.
Legea pensiunilor in Austria 0 de multe ori este bine
sA cäut'dm exemple mai mult in Statele acelea cari sunt mai

www.digibuc.ro
 108 ION C. BRATIANIT AUIL $1 CIIVANTARI VOL. VI

mult sau mai putin in asemhnare cu noi, decât la acelea cari

sunt prea dephrtate i in conditiuni cu totul deosebite de noi
legea pensiunilor din Austria prevede ch un pensionar dach
trece peste granith trebue sh aduch atestatul medical ch se
duce pentru chutarea shnhthtii i pentru un termen hothrit
dach se duce peste granith Mr% voe, sau dach sade mai
mult decât termenul acordat, nu are dreptul sh primeasch
pensiune pe timpul acela.
Apoi, dach ar fi, cum zice onor. d. Boerescu, ch pensiunea
este o valoare, o proprietate mobiliarä a individului, cum
ar putea sh o piardh fhrh consimtimântul lui ? De multe ori,
In diferite State, s'a modificat legea pensiunilor ; i dach pen-
siunea ar fi fost considerath ca o proprietate a pensionarului,
cum ar fi indrAznit cineva si mai ales in Statele acelea unde
nu erau revolutiuni, sh modifice acele legi ? Dar, d-lor, sunt
unele state care la o categorie de functionari nu le dau pen-
siuni, ci le fac ospiciuri. Ei, dach ar fi i la noi, sh se con-
sacre câteva mânhstiri, pentru ca cutare categorie de oameni
cari ar fi fost in serviciul Statului, când ajung la o vârsth oare-
care inaintath, sh aibh dreptul la un apartament in acele sfinte
locasuri, precurn i hrana i celelalte trebuineioase, vh intreb
pe d-voastrà, ar putea un asernenea om sh-si vândä dreptu-
Tile
G. Metrzescu : Sh dea om in loc. (Ilaritate).
I. C. Briitianu : De aceea, d-lor, rog i pe cei din majori-
tate i pe cei din rninoritate sh nu mai punh chestiunea pe
thrâmul acesta, ci sh o punh curat pe thrâmul ce comporth
natura lucrului ; fiindch pensiunea nu poate intra in cate-
goria celorlalte propriethti, ci este de o naturà cu totul deo-
sebith. Eu cred eh toath gresala a fost eh, in loc sh viu eu
cu legea pensiunilor, s'o modific i s'o punem in conditiuni
astfel incât sä nu se mai insele nimeni ch pensiunea este o
proprietate personalh, o proprietate ca toate celelalte, s'a
adus acest proiect care a dat loc la lungi i nernhrginite dis-
cutiuni.
Se vorbea ieri de liberthti. Onor. d. jurisconsult care vor-
bea asearà dela aceasth tribunh zicea eh lovim

www.digibuc.ro
 FRVRUARIR 1881 ART. 409-410 DIN PROCEDIIRA CIVILA 109

Dar oare a§a sä fie ? Eu cred cä tocmai când Statul dà mij-

loace de a träi la aceia care l-au servit, tocmai le asigurä
bertatea ; dar se vede cä nu s'au luat toate mäsurile astfel
Inca sä se asigure aceastä libertate ; &Ad, d-lor, un orn care
a servit Statului 30-40 ani 0 care este in släbiciune de
puteri, dac`d i se va lua i ceeace Ii era asigurat pentru bä-
trânete, nu vedeti cà acel on' nu poate fi, nu numai liber, dar
chiar arnenintat in existenta lui i aceasta ar creia o clasä
. de oameni necunoscutä pänä acurna in societatea rornânä,

o clasä de proletari.
Legea pensiunilor trebue sä fie bine Mil-Luria', conditiunea
pensionarilor trebue SA.' fie bine determinatà §i sä nu creada
acei care combat acest pro ect de lege eft' lucrul este a§a de
clar cum 1l considerà d-lor, cä jurisprudenta este fäcutà
c5. nu este divergen tä. de opiniuni intre jurisconsultii no§tri..
Tocmai fiindcä este o mare diverge* de opiniuni, tocmai
fiindc5. la Ia0 este o jurisprudentä §i la Bucure§ti alta, toc-
mai de aceea guvernul era dator sä vie 0 sä dea o interpre-
tatiune astfel incât sä nu mai dea loc la aceastä stare de lu-
cruri anormalä, ca la Ia0 sä se judece inteun mod §i la Bu-
curqti in altfel.
D-lor, onor. i eminentul jurisconsult care a vorbit eri a
dat consilii acestei Camere ca sä nu facA un act de acele
cari chiar in Camerele revolutionare s'a simtit nevoe a re-
veni asupra lor. Ei, d-lor, numai bänuiala aceasta nu cre-
deam &A se poate aduce parlamentului nostru, CA el ar putea
sä fie bänuit de revolutionar ; ar putea sä fie bänuit de a
face acte de acelea cari chiar Camerile revolutionare sunt
silite sä le revoace ; fiindc6 dacA a fost un parlament mai con-
servator decât parlamentul acesta, atunci numele de conser-
vator, nu-1 mai inteleg. Onor. d. C. Boerescu, ca sä poatä
sä bänuiascà aceastä majoritate c'ä ar fi capabilà sä facä un
act necorect din punct de vedere al principiului de drept, a
trebuit sä Left' o gre§ealä pe care imediat noi am constatat-o
pe banca ministerialà.
Domniasa a zis cä legea care a interpretat articolul din
legea ruralä relativ la inalienbilitatea pämântului dat fo§-

www.digibuc.ro
110 ION C. BRATIANII ACTE SI CIIVANT [NI VOL. la

tilor cläca§i, a decretat cä nu primântul instreinat de un fost

cläca§, dar i toate clädirile fäcute pe acel pämânt sä rämânä
proprietate a adeväratului proprietar. Dar se in§ealä d-sa,
fiindc6 uitä cä acea lege s'a amendat in Senat i s'a pus cä
acei cari au clridit sä poatä sä cumpere un alt loc pe care sà-1
dea in locul acelui pe care a clädit, respectând proprietatea
filcutä de acela care s'a crezut ea' este proprietar. (Aplauze).
De aceea zicem cä in nici unul din voturile acestei Camere,
nu se poate gäsi cel mai mic pretext de a bänui eh' aceastä
Camerà ar fi in stare sä lase sä se calce principiile cari astäzi
-domnesc in lumea intreag5. Cu toate acestea d-sa ne-a dat
povete i aceasta imi dà i mie curajul, nu sä dan pove-te, ci
sä vä comunic impresiunile mele, observatiunile i reflectiu-
nile mele, pe cari mi le rezervasem s vi le comunic, nu acum
in §edintä publicA, ci in particular §i putin mai târziu ; dar
impresiunele ce mi-a fäcut §edinta de eri a acestei onor.
Camere, imi fac o datorie de con§tiintä ca sä vin sä vi le co-
munic acum. D-lor, iatä mai cu seamä impresiunile ce mi-a
fäcut §edinta de eri. De mai multe ori mi-am pus eu singur
intrebarea : suntem oare in Agoraua de la Atena, sau in Forul
de la Roma ? i când e§iam in sala §edintelor cu aceste im-
presiuni, veneau unii pe lângä mine vi-mi ziceau : d-le Brä-
tianu, este un curent puternic i nu trebue sä te pui contra lui.
D-lor, sunt curente i curente : sunt curente limpezi, care
vin dela munte i en-or nu ai decât sä le rectifici cursul ca
ele sä facä câmpiile producätoare.
Sunt curente cari se formeazA din potoape ; pentru acelea
omul cuminte dinainte a prevAzut a le face §anturi ca sà-§i
poatà pune la adApost de furia lor, proprietätile sale. Sunt
-curente torentiale, sunt torente de acelea tulburi cari därâmä
tot. La acestea omul cu con§tiintä, omul cuminte, se pune
sus pe mal §i nu se lasä sä-I ia curentul, fiindcA dacä nu se
ineac5, dacä nu se impotmole§te, cel purin se mânje§te §i
in contra acelor curente mä voi pune totdeauna pe mal i mä
voi sui chiar pânä in vârful dealului viei mele. (Aplauze pre-
lungite). D-lor, era de datoria mea sä \TA spun aceasta, fiindcA
sunt mai bAtrân i sä de§tept pe cei tineri. Vedeam, când

www.digibuc.ro
FEITRUARIE 1881 ART. 409-410 DIN PROCEDURA CIVILA 111

unul vorbea eri si era aplaudat de curent, cA fAcea sä miste

pe bAncile Camerei altii cari credeau cA o sä-i scape curentul.
D-lor, stiti cum in Grecia, pe and moravurile incepuserA
a se corupe, chiar talentele cele mai eminente cu cari se f5-
leste omenirea intreagA, ajunseseed a fi bAnuite. VA aduceti
aminte de Demostene si Eschil ; vA aduceti aminte cum când
vorbea Eschil, Demostene ii zicea cA vorbeste pentru talantii
pc care i-a primit dela Filip Macedoneanul. VA aduceti aminte
de Roma, cum si acolo se creiau curente ; Grachii credeau cA
urmeazA unor curente puternice ; chiar patricienii, chiar Ca-
tilina a creat un curent in care a cAzut victimä si de care a
profitat pe urmA Cesar si toti ceilalti impärati cari au aruncat
in prApastie intregul imperiu roman.
De aceea, d-lor, e datoria noastrA sA combatem din
toate puterile acele curente cari incep sA se creeze la noi :
aci curentul pensionarilor, aci curentul profesorilor, aci
curentul arendasilor, aci curentul cAmAtarilor, al arciuma-
rilor, etc., etc.
Atunci se vAd tribunalele pline si atunci opiniunile in Ca-
mel% se manifestA cu atâta energie, când sunt la ordinea zilei
asemenea curente.
D-lor, sä facem ca intotdeauna, s5 combatem acele curente,
fiindcA ele sunt Inceputul, simptoma unei coruptiuni care
neoprità la timp, a putut s'd sdruncine societAti puternice
si cu atât mai mult va sdruncina pe un Stat mic ca al nostru,
care nu are temelii asa de puternice si care e inconjurat de
state mari care nu vor cAuta mai bine cleat sA profite de
slAbiciunea noasträ. (Aplauze).
SA caute fiecare dintre noi ca sA lumineze opiniunea pu-
blicA, sA formeze curente nationale de interes general, iar
nu curente de interes particular, care sA vie sA se impue acestei
tAri. (Aplauze prelungite).
(Mon. Of., 1881 p. 733 col. 1 3 ; p. 734 col. 1 3).

www.digibuc.ro
112 ION C. BR/IMAM:I A= SI CITVINTARI VOL. VI

38.

Prezentarea a trei proiecte de lege.

Camera, 9 Fevruarie 1881.

L C. Briitianu prezinta 3 proiecte de legi : 1) Se acordá Báncii Nationale
4 milioane din suma pe care Camera a votat-o ; 2) Trecerea administratiei
Casei Domeniale si a celei Rurale la Ministerul de Finante ; 3) Infiintarea
cAtorva posturi de impiegati la casieriile din tail. Cere discutarea grabnica
in sectiuni si. votarea inainte de alcátuirea bugetului.

Ion C. Brfitianu : D-lor, am onoare, a prezenta Camerei

un proiect de lege pentru a se lua din Casa Ruralá 4 milioane
ca sA se dea Bäncei Nationale, din suma pe care d-voasträ
ati votat sä se dea Bäncei Nationale din partea Statului. Ace§ti
bani sunt disponibili in Casa Ruralä §i socotesc cà aceasta este
cea mai bun'à intrebuintare ce se poate face cu ei.
Al doilea proiect este relativ la trecerea administratiunei
Casei Domeniale §i a Casei Rurale, care se desfiinteazà, la
diferite servicii ale Ministerului de Finante.
Al treilea proiect este relativ la infiintarea unor impiegati
la câteva cas erii din tarà, care sunt foarte impovàrate cu
lucfäri §i nu pot merge cu personalul ce au astAzi.
D-lor, toate aceste legi trebue sà" fie votate mai inaintea
bugetului, fiindc4 comisiunea bugetarä nu poate sà voteze
bugetul §i sà" inainteze raportul inaintea d-voastrà pârià când
aceste legi financiare legate cu bugetul nu vor fi votate.
De aceea, vsd rog, d-le pre§edinte, ca pe de o parte s6 invitati
pe comitetele delegatilor a grgbi cu trimiterea raporturilor
legate cu legile financiare §i al doilea, sà treceti fn sectiuni
sA vA ocupati de urgentà cu proiectele de lege ce am prezentat.
Vice-pre§edintele : Biuroul va invita pe delegati In privinta
acestor legi financiare ca sà" vie cât mai curând cu raportul.
Ion C. Bratianu : Si afar% de aceasta Camera sà treacA
In sectiuni ca sà" poat6 studia legile ce am prezentat astAzi.
(Mon. Of., 1881, p. 798 col. 3).

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 CALEA FERATA SPRE BALCANI 113

39.

Project de cale feratá Craiova-Zimnicea-Balcani.

Vienne 10122 Fevrier 1881.
Monsieur le Président,
Le remise A la Banque de Paris et des Pays-Bas du projet
de la ligne de Craiova aux Balkans, comme suite A la sub-
stitution de cet établissement financier A Mr. Roma et A moi-
méme, a fait l'objet de mon dernier séjour A Paris. Ce projet
a servi de base A la fixation d'un programme d'action defi-
nitif ainsi qu'A l'établissement d'un plan financier comple-
tement arreté dans son ensemble ; les efforts de la Banque
de Paris et des Pays-Bas sont aujourd'hui tournés vers les
arrangements A intervenir avec les chemins de fer aboutis-
sant dans le but de trouver tant par la recherche d'une so-
lution technique économique, que par des apports en ma-
teriel et de tous ordres, des compensations et des allegements
destinés A couvrir les risques pouvant résulter de l'impuis-
sance financière de la Roumélie.
La nouvelle de la conclusion par le gouvernement serbe et
de la présentation A la Skupchtina du contrat relatif au rac-
cordement de Pesth A Salonique par Belgrade, n'a pas arreté
la Banque de Paris dans ses travaux dont les résultats ne
tarderont pas sans doute A nous étre connus ; elle n'a en
tous cas modifié en rien l'attitude de ce groupe financier
envers le gouvernement roumain, dont il considère le ferme
&sir d'agir comme le point de départ et la partie capitale
de l'affaire du chemin de fer de Cralova aux Balkans.
Apportant comme par le passé le concours de mon action
personnelle A la poursuite des negociations, il était décidé
que je me rendrai A Bucarest dans le plus bref délai ; j'ai
été entravé dans ce dessein par les préparatifs de la réunion
A Vienne de la conférence A quatre ; les representants otto-
mans et bulgares pourraient en effet are circonvenus par une
interprétation excessive du Traité de Berlin et prendre des
8

www.digibuc.ro
 ION C. BRANIANII ACTE $1 CUVANTkRI VOL. VI

engagements qui créeraient des difficultés inopportunes et

causeraient des retards A la realisation de notre oeuvre. La
presence ici est donc nécessaire pour fournir A ces derniers
les explications et des éclaircissements dont ils pourraient
avoir besoin pour leurs travaux et pour préciser ici déjà avec
le ministre de la Bulgarie quelques points importants de l'arran-
gement definitif A intervenir avec cette Principaute.
Malgré ces retards involontaires, qui ne peuvent 'Ore de
longue durée, je pense que la marche des deliberations de la
conference me permettra de fixer l'epoque de mon arrivée
A Bucarest où je desire ardemment me rendre le plus tôt
possible.
Veuillez agréer, Monsieur le President, l'assurance de ma
plus haute et plus respectueuse consideration.
A. de Serres.
(Acte Bratianu).
40.

Ajutorarea oraului Giurgiu.

Senatul, 10 Fevruarie 1881.
A. GM/ cliinescu adreseazii o interpelare guvernului spunand ca orasul
Giurgiu a avut mult de suferit de pe urma rázbolulut ruso-romano-turc si
nu e ajutat ca sa se ref aca. I. C. BrAtianu spune cd nimeni n'a fost despa-
gubit pand acum In Romania, caci chestiunea despagubirilor e Inca In litigiu
si face obiectul disculiunilor cu Rusia. Oricare va fi rezultatul discutillor,
Giurgiul va fi ajutorat.
I. C. BrAtianu : D-lor senatori, dac6 onor. d. GrAjdAnescu
ar fi vAzut c6 s'au despägubit altii si ar fi rAmas Giurgiul ceva
mai in urmä, ar fi avut dreptate ca sä vinä si reclame atil-
gAnd atentiunea onor. Senat si guvernului in aceastà privintà.
DecAt pAnä acum nu s'a despägubit nimeni in Tara Roma-
neasCA, fiindc'A chestiunea este fried in litigiu cu guvernul
rusesc. CAnd va lua o solutiune acest diferend, care este intre
Statul RomAn si intre guvernul rusesc, atunci poate veni ches-
tiunea inaintea onor. Senat, atunci are s'A se vadà ce rämAne
in sarcina noastrà si ce eämône in sarcina guvernului rusesc ;

www.digibuc.ro
FE VRUARIE 1881 AJITTORAREA GIETRGnam 115

dacA deteriorärile aduse Giurgiului vor iämâne in sarcina

noastrà, atunci vom veni inaintea Camerei cu un credit. Dar
pânä atunci nu putem spune nimic §i nu putem face
nimic.
In adevAr, este o suferintà generalà, cAci unii 0-au dat pro-
ductele lor, altii 0-au prApàdit casele i holdele i toti a§teaptá
sA fie despägubiti. Guvernul rusesc dupà asigurArile ce ni
s'au dat, in curând va sävâr§i aceastà chestiune.
Pânà atunci insâ.' nu putem lua nici o deciziune, cAci ches-
tiunea este pendinte §i nu o putem prejudeca.
A. Grájcleinescu adresAndu-se Senatului aratA cA d. Prim ministru a f Acut
mai multe promisiuni cA va despAgubi ora§u1 Giurgiu 1 niciodatä nu s'a
dat nimic In aceastA chestiune. La Foc§ani In urma unui foc s'au dat des-
pAgubiri 20.000 de franci i Giurgiului nimic. Cere primului ministru §i
Senatului ca sA se dea odatA aceste despagubiri.
Ion C. Brfitianu : D-lor, onor. d. GrAjdniescu ar voi sd" mä
faeä responsabil inaintea cetAtenilor din Giurgiu, pared dela
mine atarnA fericirea sau nenorocirea bor.
A. Graideinescu: Dela visteria
Ion C. Brfitianu : D-lor, onor. d. GrAjd5nescu a zis : cum
Franta a despägubit pe locuitorii cari au suferit in rsdzboiu
pagube ? Apoi in Franta chestiunea era mai simplà ca la noi.
Franta declarase fäzboiu si a fost biruità de Germania, prin
urmare, in loc s'd pineased Germania, daeä ar fi fost biruità,
a plAtit Franta ; insà s'd le plângeti de soarta Francezilor
de despAgubirile pe cari a putut sà le dea guvernul lor 1 Ar
fi nenorocit Giurgiul ca sA se afle in conditiunile in care s'au
aflat orasele din Franta i cu despàgubirea ce au luat dela gu-
vernul francez.
Dar, d-lor, nu noi am declarat rraboiu, ci Rusia a fAcutrAzboiu
Turciei. Noi credeam cA este drept ca sau Turcia, sau Rusia
sà plâteased pagubele care le-a suferit orasul Giurgiu, ca
alte orase, in acest rAzboiu.
Când a fi venit eu s'd cer un credit la Camel% si la Senat
ca sä' se despAgubeascd Giurgiu, apoi atunci a fi recunoscut
cà datoria era a noastrà, nu a pärtilor beligerante i a fi pre-
judecat chestiunea.

www.digibuc.ro
116 ION C. BRATIANII ACTE $1 CUVANTARI VOL. VI

Ei bine, onor. d-le Grgjdgnescu, pe toti ne doare inima de

nenorocirile care s'au intâmplat §i nu este numai Giurgiul,
ci o mare parte din tarA, care a§etaptä i sperà cu incredere
in simtimântul de dreptate al guvernului rusesc, cà venind
in curând principele Obolenscky se va da chestiunei o solu-
tiune. Când in solutiunea aceasta Giurgiu va fi dat la o parte,
atunci vom cAuta sà vedem ce vom putea face pentru ora§ul
Giurgiu, care in adevär a fost bântuit mai mult decât celelalte,
dar pânä atunci nu putem face nimic.
Se voteazd hichiderea discutiei.

(Mon. Of., 1881, p. 855 col. 3 ; p. 856 col. 1-3).

41.

Abuzuri eu urnArirea i exeeutarea contributiilor eetäteni1or.

Camera, 11 Fevruarie 1881.
I. Agarici desvoltd interpelarea adresatá ministrului de finante relativ
la urmäririle l executdrile ce se fac contribuabililor sâteni. Aratd abuzurile
care se fac cu interpretarea i aplicarea gresitä a legii relative la urmäriri.
Ion C. BrAtianu recunoaste cd dacd se cer recipisele de plata contributiilor
de la anul 1865, e un abuz si-1 va pedepsi. Dar chiLanta pe ultimul trimestru
nu e o dovadd cd contribuabilul nu are si datorii in trecut si care pot fi
urmärite de fisc. E contra intrebuintdrii dorobantilor la Incasarea impozi-
tului. Pentru tnläturarea acestui uz propunea, fried dela 1867, desfiintarea
impozitului personal. Pentru datoria taranului nu pot fi urmariti arendasii.
G. Vernescu dd exemple de abuzurile care se fac la perceperea impozitului.
Ion C. BrAttanu spune cä deputatii cari sunt nemultumiti de legea veche sa
propue o alta. Dupd votarea bugetului el se va ocupa de modificarea legilor
relative la impozit. Pand atunci e gata sd reprime orice abuz i se va semnala.
Ion C. Bratianu : D-lor, pentru intâia clan mi se denuntà
faptul c'd se cere locuitorilor s'à infAti§eze recipisele de plata
contributiilor dela 1865 incoace. Daed voi dovedi cà acest
lucru s'a fkut undeva, voi lua ingsuri a nu se mai continua.
Cât pentru plata eAscumpsárrei pàmântului, aceasta e o da-
torie, nu e un impozit §i chitantele se pAstreazA de tArani
ca ochii din cap, cAci sunt titlurile de proprietate ale lor.

www.digibuc.ro
FEVICUARIE 1881 EXECIITAREA CONTRIBUTIILOR 117

lar pentru contributiunea personalä, dacg vreun controlor

va fi cerut sg i se prezinte recipisele dela 1865, dacg se va
fi comis un asemenea abuz, voi da ordine sg se pung capgt
§i sg se reprimandeze acel controlor.
Dar iarg§i nu pot sg primesc cg oricine va infgli§a chitanta
pentru cel din urmg trimestru, sg se considere achitat cu de-
sgvâr§ire pentru trecut. Dacg fiscul va putea sg dovedeascg,
cu condicile in mâng, Ca' impozitul pe trecut nu este achitat,
intelegeti cg lucrul se schimbg. In privinta concentrgrei de
dorobanti §i eu sunt contra acestei mgsuri, dar spre a scgpa
de dânsa, nu e decât un singur mijloc, pe care vi'l propun
dela 1867 : sg, schimbgm impozitul personal. Cât va fi im-
pozitul personal cum este astgzi, orice s'ar zice, contributiu-
nea personalg nu se va putea implini fgrg a se trimete din
când In când dorobanti ori cMgra§i In comunele rurale.
Onor. d. Agarici, care este de peste Milcov, ar trebui mai
cu seamg sg §tie cg tgranii i§i vând altora vitele §i instrumen-
tele aratorii. Eu II rog un singur caz sg-mi arate când vreun
agent de urmgrire a indräznit sg vândg plugul sau trgggtorii
tgranului §i eu il voi da in judecatà pe acela care a sgvar§it
acest fapt.
Dar, cum zic, din nenorocire, o mare parte din tgrani nu
au teggAtori §i §tie d. Agarici cg §i aici §i dincolo de Milcov
sunt locuitori cari i§i vând §i munca §i vitele arenda§ului
§i când vine perceptorul pentru bir, ei trimit la arenda§i. In-
telegeti cg eu nu pot sä mg duc sg execut pe arenda§ ca sä
plgteascg birul tAranului.
I. Agarici : Cunoasteti vreun asemenea caz ? Eu nu stiu,
n'am auzit.
Ion C. Brfitianu : Pot sä citez, nu unul, ci 40 de cazuri.
D-lor, nici un guvern nu va putea sä implineascg impozitul
personal, dacg nu va trimete din timp in timp cglgra§i sau
dorobanti, cel putin aceasta ca o ingrijire pentru primar...
I. Ionescu : Cer cuvântul. Nu zice legea sä impliniti cu
dorobanti.
Ion C. Brfitianu : Nici un guvern, nici un minister nu a putut
sg facg implinirile dacg nu a trimes §i dorobanti sau CAM-

www.digibuc.ro
118 ION O. BEATIANII AcTE $1 CETVANTARI VOL. VI

ravi, astfel e peste putintâ. Desfiintati impozitul personal §i

atunci, cu mare Inlesnire, cel care are ceva, va putea fi ur-
m5rit, punându-i-se In vânzare averea, iar celui care nu are
nimic nu i-se va lua nimic.
I. Agarici : i legea actual5 ii declarà insolvabili.
Ion C. Briltianu : D-lor, pot s5 v5." declar ea' pentru o mare
parte din locuitorii tärani impozitul personal este o sarcing
nedreaptä...
I. Agarici : Desfiintati-1.
Ion C. Brfitianu : Aceasta este §i ideia mea.
N. Nicorescu : Este depus5 o lege Inc6 din 1876.
Ion C. Brfitianu : D-Ior, eu v5 declar Intâi c'd nu poate fi
alt5 Indreptare decât modificarea legei pentru impozitul per-
sonal ; pârià când nu se va desfiinta acest impozit, täranul
va fi totdeauna apAsat §i al doilea &A am sä viu cu un proiect
de lege pentru desfiintarea datoriilor din impozitul personal
dela un timp Incoace §i zicând aceste cuvinte, fac §i eu aceea
declaratiune ca d. Agarici, c5 nu le zic ca o chestiune de popu-
laritate, ci ca un singur mijloc de a Indrepta o stare de lucruri...
I. Agarici : Veniti cu acest proiect de lege.
Ion C. Brkianu : PAn5 voi veni cu proiectul de lege voiesc
sA lAmuresc situatiunea, s6 yin cu situatiunea financiar5 pentru
ca atunci când vA voi propune un proiect de lege, sà* fiu sigur
c6-1 \Teti putea vota.
G. Vernescu : D-lor deputati, eu sunt satisfäcut cu eft' s-
punsul d-lui ministru.
Ion C. Brfitianu : Se Intelege aceasta.
G. Vernescu combate ideia primului ministru spunAnd cA nu s'a auzit nici-
odatA ca oamenii sA fie urmariti pentru datorii din trecut. Nu Intelege ca
acel care a platit impozitul si din gresealA nu e trecut In condicile de Inca-
sAri, a fie urmArit de fisc.
Ion C. Brfitianu : Onor. d. Vernescu a spus cum era sà-1
execute pe d-sa, pentru un Impozit pe care 11 plätise §i zice
cá din norocire a gäsit chitantele de plan §i atunci casierul
a fost mai omenos cleat mine §i a zis : fiindc5-mi argtati
biletele de plan', vA scutesc de urmärire. Ei bine, d-lor, orice
casier, cat de neomenos sá fie, dac6 i se vor aräta biletele VA-

www.digibuc.ro
FEVRUARIE 1881 EXECUTAREA CONTRIBUTITLOR 119

iate din matca condicei, nu poate s'a" mai urm'Areascg. Dar

apoi nici nu stiu cum sà-mi explic acest fapt de care a vorbit
d. Vernescu, fiindc6 registrele din care se tae recipisele de
primire sunt cu matcA, à souche, cum se zice ; i dacà ca-
sierul a väzut cà acel impozit este plAtit cum a putut el sA
mai cearà plata lui? Prin urmare, Oda' la o nouà consta-
tare, faptul acesta este neinteles.
Dar, d-lor, onor. d. Vernescu, ar fi trebuit sä se intrebe,
dacá aceste urm5riri sunt un fapt al ministrului de asfäzi
sau, de când este un minister in tar5, tot astfel s'a urmat
in ce priveste executiunile? De ce onor. d. Vernescu nu s'a
desteptat in timpul când se fkeau tot asa executiunile
d-sa era ministru de interne? (Aplauze). D-ta, d-le Vernescu,
erai ministru de interne când se proceda tot in modul acesta.
Cum nu te revoltai atunci si cum nu s'a revoltat nici un mi-
nistru care a fost pe aceastà banc6 FiindcA nu se putea
face altf el.
Dar d-voastrà ziceti eft' sà se modifice legea. Apoi averi
initiativa parlamentarà ; luati aceastà initiativA i propu-
neti o lege conform cu dorintele d-voastrà. D-voastrà insä
ziceti sA vin eu cu o lege. Eu am venit cu legi financiare fàrà
de care nici bugetul nu se poate Incheia i cu toate acestea
nu am avut pânà acum avantajul sä le vAd votate. Pentru ce ?
Pentru c'ä discutiunile unor chestiuni cari nu dau un rezultat
imediat au precklere asupra lucrArilor cari au sá rodeasd.
Ziceti sá vin indatá cu schimbarea impozitului personal.
Dar eu nu sunt aici pe aceastä bancà decât reprezentantul
majoritätei, iar nu c6 majoritatea este instrumentul meu
prin urmare eu nu pot sà-i cer decât ceeace ea este dis-
pusA sä dea. Schimbarea unui impozit nu este un lucru asa
de lesne. SA lnnurim mai intâi situatiunea, sà vonm bu-
getul i atunci vom avea i timpul i spiritul de a reforma
inteun mod radical legile de impozit. Ceeace insà 176 pot asi-
gura pentru moment este Ca' ori de câte ori vom constata
un abuz voi face ca sA inceteze. indatà. i In cazul de fatà,
indatà ce mi-a spus d. Agarici aceste cazuri, i-am rAspuns cà

www.digibuc.ro
120 ION C. BRATIANII ACrE kg CIIVANTARI VOL. VI

voi cerceta la casieria localä §i voi da ordine sä inceteze orice

abuzuri. Onor. d. Vernescu a mai zis cä" dupä legea actualä
impozitele nu se mai pot cere dupà trei ani. Dar la caz de
lipsä, cine are sä le pläteascä, fiindcä Statul nu poate sä pä-
gubeascä ? Cine este räspunzaor ? Negre§it cä comuna, ea
räspunde de toate sumele impozitelor.
Ei bine, dacä d-voasträ yeti zice azi, afar% numai dacä nu
yeti gäsi un mijloc de a se implini inteun moment toate da-
toriile, dacä, zic, veti zice azi cä toate impozitele, chiar ur-
märite, dar cari nu s'au plait inainte de trei ani, sä fie des-
fiintate...
Voci: Acele cad n'au fost urmaite.
Ion C. Brfitianu : Ei bine, chiar dacA am zice cA nu au fost
urmaite, apoi cine trebue sä pläteasc6 acele neajunsuri?
Primarul, consilierii comunali din punga lor ? Vä rog sä fa's-
pundeti la aceastä intrebare, cki comuna este responsabilà.
Negre§it tot contribuabilii trebuie sä pläteascA.
Asemenea când un perceptor comunal mänâncä banii,
se face repartitiune asupra tutulor contribuabililor comunei ;
§i proprietarii mari cari au proprietate inteo comunä ruralà
nu vor sä se supunä la repartitiune, zicând cä ei nu plätesc
contributiunea personalà in comuna unde au proprietatea
§i astfel repartitiunea se face numai asupra locuitorilor din
comunä.
Ei bine, d-lor, când vreti sà faceti o reformä sau o indrep-
tare radicalà in legea impozitelor, trebue sä \TA gânditi la con-
secintele ce are sä aducä acea indreptare...
G. Vernescu: Päziti legile I
Ion C. Btfitianu : PAzesc legile precum le-a päzit §i onor.
d. Vernescu când a fost la putere... (Ilaritate).
Voci: Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot 1nchiderea discutiunei si se primeste
Prqedintele anunta ca e la ordinea zilei interpelarea lui Fulger.

Voci : Amânati-o.
G. Fulger : Dacä d. pre§edinte al consiliului voe§te sä o
amân, eu a§ consimti.

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 ART. 409-410 DIN PROCEDURA CIVILA. 121

Ion C. Brfitianu : Eu a§ dori &A o amânati, in interesul binelui

public, fiindca stau aici tinut de aceste discutiuni §i nu ma
pot duce in comitetul delegatilor unde se discutä legile ur-
gente §i afara de aceasta nici nu a§ putea räspunde acum,
fiindca am cerut dela Galati informatiuni, pe care le Wept
ca sä va pot räspunde.
G. Fulger : Eu a§ avea, d-le ministru, sa vä spun numai
ni§te fapte §i apoi ar ramânea ca d-voastra sa räspundeti
când vor veni informatiunile ce le-ati cerut.
Ion C. Brfitianu : Eu a§ dori mai bine s'o amânati, fiindca
d-voastra puteti spune aici fapte la care eu nu a§ putea ras-
punde inainte de a avea acele informatiuni §i prin urmare
ar ramânea in spiritul publicului ni§te lucruri necontrolate...
Voci: Sa se amâne pe Sambata.
Chestiunea se pune la ordinea zilei de SAmbAtd.
(Mon. Of., 1881, p. 865 col. 1-2 ; p. 866 col. 3 ; p. 867 col. 1-2).

42.

Proieetul de lege relativ la pensiuni.

Senaful, 12 Fevruarie 1881.
Prolectul de lege relativ la pensiuni, amendat de Camera', a ajuns iar in dis-
cutia Senatului. G. Orleanu ceteste raportul. Senatul admite amendamentele
propuse de CamerA. St. ,endrea face o aspra crated proiectului de lege, arA-
tandu-i lacunele. Ion C. Brátlanu rAspunde cA legea nu e retroactivA, ci numai
interpretativd. AratA deosebirea dintre leaf A si pensie.
Ion C. Briitianu : Când d. *endrea a luat cuvântul §i ne-a
interpelat daca avem de gaud sa promulgam legea aceasta,
am crezut ea d-sa vrea sä ne indemne la aceasta §i sa ne puna
cum zice francezul au pied du mûr. De cat, pe urma am vazut
ca aceasta era numai o impunsaturä a guvernului I
Daca guvernul ar fi avut intentiunea la care s'a gândit
d-sa, apoi atunci onor. d. *endrea, cel putin de astadata, ar
fi fost guvernamental. Ceeace ma mira este cum d. *endrea
nu numai legist, jurist, dar Inca' profesor la facultatea de

www.digibuc.ro
122 ION C. BRATIANII ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

drept din Iasi, cum d-sa vine si sustine niste teorii juridice,
pe care nu numai eminentul si venerabilul nostru jurisconsult,
d. Bosianu, dar chiar si onor. d. Voinov, care este mai tânär
decât d. *endrea si care nu are onoarea sä fie profesor de
drept la facultatea din Iasi, au venit si 1-au strivit permi-
ta-mi-se expresiunea. Eu, pe cât am inteles din discursul
d-lui *endrea, ideea ce a voit sä sustie este c6 nu se aflä o
clasä mai conservatoare in lume decât aceea care-si câstig6
cu sudoarea muncii averea si am observat cA d. endrea este
preocupat de un lucru : ca nu cumva aceastä tail, prin par-
lamentele sale, sä intre pe tärâmul retroactivitätii 1 i chiar
d-sa a spus : poate sä mergeti pânä acolo ca sä desfiintati
orice conventiune aleatorie, adieä chiar când cineva ar cum-
Ora obligatiuni de ale Statului. Iatà preocuparea serioasä
a d-lui *endrea. Prin urmare cred cä in urma unei asiguräri
ce voi da d-lui *endrea, d-sa va vota dinpreunä cu noi
aceastä lege. Ei bine, nici guvernul, nici Senatul, nici Ca-
mera, nici tam intreagä, a cärei organizatiune socialà este
din norocire astfel fAcutà, cä este scutitä de multe rele
din alte pärti nu vom intra niciodatà pe tärâmul retroac-
tivitätii.
Prin urmare toate interesele sunt asigurate prin situatiu-
nea socialà si economia aceastei täri si eu dacA as fi crezut
cä aceasta este o lege retroactivä dupà cum am zis si la
Camerä m'as fi opus curentului. Am insä convingerea c'd
nu este retroactivä, ci numai interpretativä si de aceea o sus-
tin. Tot ceeace am voit eu si toti colegii mei a fost ca sä se
dea legii o formä astfel incât sä nu mai rämânä indoialà nici
chiar in spiritul d-lui *endrea eä este o lege retroactivä.
Onor. d. Voinov insä zice cä colegul meu, onor. d. Boe-
rescu, ar fi declarat in Senat cA nu va promulga aceastä lege.
Nu este asa. In discutiunea ce s'a urmat s'au amintit nu-
mai niste adeväruri constitutionale, cA nu este numai Senatul
care confectioneaz6 legile si cä mai sunt si alti factori, este
si Camera si mai trebue incä, pentru ca o lege sä fie perfectä,
sä interviná sanctiunea si promulgarea ei ; pânä atunci nu
se stie care va fi soarta unei legi.

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 ART. 409-410 DIN PROCEDURA 123

Era un adevsár care nici nu era trebuinVä sä se spung. Prin

urmare, ingrijirea d-lui Voinov, cä legea nu se va promulga,
poate sa-i disparà cu atât mai mult, cu cât am declarat in
Camerä cà daeä nu lua onor. d. Petru Grädi§teanu initiativa,
o luam eu, (aplauze) poate sub o alfä form6... Onor. d. sen-
drea imi face semne c'd am provocat aplause...
La vârsta mea, onor. d-le Sendrea, nu m'à mai &lira' nici
aplauzele, nici huiduiturile §i caut numai fac datoria
in con§tiintà càtre 01.5. Când am trecut Dunärea imi zicea
cineva : Dac6 vei isbuti te vom incununa : dacA nu, te vom
omori cu pietre !" $i am zis atunci : con§tiinta sa-mi fie im-
pkatä §i puteti s mä omoriti cu pietre sau sä mà incu-
nunati ; yeti face cum veti voi (aplauze).
Onor. d. Sendrea, profesor la Universitatea din Ia§i, se
vede c`á este a§a de absorbit cu studiile sale, incât a venit
§i ne-a spus Ca' nicio sentin0 n'a fost data in aceastä chestiune.
St. ,.endrea : Numai una.
Ion C. BrAtianu : Este o jurisprudentä din 1a§i care a fost
in favoarea interpretgrei noastre...
St. $endrea : Numai o sentintà s'a dat.
Ion C. Brátianu : Una s'a infáti§at §i una s'a rezolvat toc-
mai in sensul acesta ; §i aceasta vine in favoarea condi-
tiunilor sociale a pensionarilor din Moldova, fiindeä au fost
mai putini pensionari expu§i de a-§i vinde pensiunile.
Dar onor. d. Sendrea un lucru nu mi-a explicat : de ce oare
legiuitorul a pus trei categorii de urmárire? De ce oare pen-
siunile nu le-a pus in categoria unde este adevárata protec-
tiune, acolo unde legiuitorul protejá pe mu in proprietatea
sa de a nu fi urmäritá §i care proprietate poate s'o vândá
in urmá? De ce n'a pus legiuitorul materiile prevázute In
art. 409 tot in art. 406, 407 §i 408 ? Trebue sA fie o ratiune :
pentru cg nu a putut sà" amestece o proprietate cu o pensie,
cu un lucru aleatoriu ; cki nu este conventiunea, nu este
târgul aleatoriu, ci este lucrul. Sunt fericit cA d. Sendrea a
adus acest argument §i nu-mi pare rAu &A in Camerá nimeni
nu I-a reprodus cà ce se face cu proprietatea unui om con-
damnat ? Apoi 1-a§ intreba pe d. Sendrea, dac6 unui con-

www.digibuc.ro
124 ION C. BRITIANU ACTE $1 CLIVINTA.RI VOL. VI

damnat la amendà ar putea sA i se ia din averea sa mai mult

decât acea amendà si dacA s'ar putea ca din un lucru care
a fost vândut sà" se plAteascä amenda ? *i. de ce la pensiune
se poate lua chiar toat6 prin o condamnare penalà? Prin ur-
mare iatä unde este adevArata proprietate. Pensiunea poate
sA i-o ridice in total ; dar dacA s'ar face tot asa cu o pro-
prietate, aceasta ar fi o adevsáratà confiscatiune si d-ta ai
protesta impreunA cu noi si am modifica legea.
Prin urmare, nu &A procedura a fost constantA, nu &A legea
-a fost clarà, lAmurità, cum zicea onor. d. endrea ; dar, d-lor,
a fost o neglijentà, ca &A nu zic o tolerantà ; nu s'a uitat bine
si a zis : poate pensionarul n'are cu ce teal, este silit sà-si
vândà pensia si a trecut pe deasupra.
D-lor, onor. d. endrea, intâiu, se pare ingrijat 0 guvernul
nu va promulga legea, apoi se ingrijeste de soarta functio-
narilor, cA nu s'au luat destule garantii si tot d-lui combate
legea ca nedreaptà, ca retroactiv6 1 Ei, ati venit aci ca pro-
fesor de drept ?
St. endrea : Am semnalat toate lacunele.
Ion C. Brkianu : Acestea nu sunt proced6ri de orn de drept, ci
manopere parlamentare, ca sA nu zic altceva, spre a face sà cadà
legea si te-ai scoborit dela inàltirnea ce ai ca ssä combati legea l
St. .5'endrea : Am semnalat o lacunA.
Ion C. Briltianu : Nu este o lacun5, fiindcA spune in lege
c'd nu se pot urm'Ari pensiunile si lefurile decât in oarecare
cazuri anume determinate.
,g ,endrea : In viitor.
Ion C. BrAtianu : Din nenorocire nu s'a infätisat pânà acum
caz de o learä vândutà, care s`á se constate prin o sentintà
judeatoreascA ; când, pentru pensiuni s'au fAcut asemenea
abateri dela lege ; cu atât mai mult in viitor nu se va face
ceeace s'a fkut atunci când se mai putea face. Leafa este
cu atât mai mult pusà la adApost de oricare cesiune, c'd nu
mai poate sà rämânà indoialà nici chiar onorabilului d.
§endrea când va fi presedinte la Curtea de Casatie. (Ilaritate).
Se pune la vot Inchiderea discutiunel g se admite. Proiectul de lege se
voteazä.
(Mon. Of., 1881, p. 929 col. 3 ; p. 930 col. 1-2).

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 CALEA FERATA BIICURESTI CERNAVODA 125-

43.
Satul 11151ini §i arendarea pgdurilor Statului.
Camera, 13 Feuruarie 1881.
V. Alexandrescu Urechid spune cd locuitorii satului Málini din jud. Su-
ceava au foarte putin pArnAnt pentru hrand, de aceea ei hi cA5tigA existenta
tAlnd lemne In pAdure. Deg locuitorli au oferit un pret bun, nu li s'a dat
nici un parchet de pAdure. Din aceastA cauzA sunt nevoiti sA treacA In Bu-
covina. Cere a li se dea o parte de pAdure. Ion C. BrAtlanu aratA motivele
pentru care nu s'au arendat locuitorilor paduri.
Ion C. BrAtianu : In adevär, locuitorii din Mälini sunt in
pozitiune foarte grea, fiindcä la munte numai din specula
lemnelor pot trAi. Cauza insä pentru care nu s'a arendat
acea pädure este cä atunci cánd s'a arendat mosia, s'a arendat
cu ferästraele färä parchete si de aceea nu vin concurenti la
licitatie, astfel cä au eämas parchetele pânä astäzi nearen-
date, in cât, in adevär, eä locuitorii sufär. Ei au venit cu ce-
reri la minister ; eu am supus chestiunea consiliului de mi-
nistri si consiliul a fost de pärere csá nu se pot arenda par-
chete Mil licitatie, sau cel putin trebue sä avem autorizatiunea
onor. Camere spre a le arenda altfel decât prin licitatie.
Iatä d-lor, pozitiunea in care ne afläm.
St. Corldnescu aratA cA aceastA chestiune este de mare importantA pentru
tara noastrá 51 se mirA de faptul cA locuitorii sunt nevoiti sA emigreze In
Bucovina, cAnd legea rurald le asigurA anume drepturi.
Ion C. Briltianu : Nu are a face cu cazul acesta.
St Corldnescu anuntä o interpelare pe aceastA chestiune.
(Mon. Of., 1881, p. 931 col. 2).

44.
Construetia e. f. Bueure§ti-Cernavodfi.
Vienne 14126 Fevrier 1881.
Monsieur le Président,
J'ai l'honneur d'introduire auprès de votre Excellence Mr.
Henry Vignoles, qui m'a été très chaudement recommandé

www.digibuc.ro
126 ION C. BEITIANU ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

par M. le Baron de Rothschild. Mr. Vignoles se rend A Bu-

carest pour y recueillir certaines données au sujet de la ligne
Bucarest-Cernavoda, dont la construction est représentée A
Londres comme très prochaine. Il se présentera A votre Excel-
lence au nom de la maison dont son père est le chef et qui a déjà
construit plusieurs chcmins de fer et le grand pont de Kiev.
Je prie Votre Excellence de faire, A Mr. Henry Vignoles,
un accueil bien veillant.
Veuillez agréer, Monsieur le Président, l'assurance de ma
plus haute consideration. J. de Balatchano.
(Acte BrAtianu).
45.

Constructia c. f. Bucure0i-Cernavodä.
Bucarest le 16128 Fevrier 1881.
Monsieur le President,
En vous transmettant la letre d'introduction ci-incluse, per-
mettez-moi de vous exprimer mes regrets de ne pas avoir
eu l'honneur de vous la présenter personnellement A cause
de votre absence de Bucarest dans ce moment. Ayant appris
que la construction de la ligne de Bucarest A Czernavoda
n'est pas encore positivement decidée par le gouvernement
roumain, je retourne A Londres, mais je prie votre Excellence
de vouloir bien me faire savoir par l'entremise du Ministre
Plenipotentiaire anglais, Monsieur White, quand le moment
arrivera que le gouvernement sera prét A. recevoir des pro-
positions pour la construction de la dite ligne.
Veuillez agréer... Henry Vignoles.
(Acte BrAtianu).
46.
Revizuirea impunerilor, eredite pentru cumpfirarea costumelor
fostei opere italiene §i pentru magaziile de sare.
Camera, 18 Fevruarie 1881.
G. Fulger interpeleazA pe ministrul de finante asupra ordinelor date ins-
pectorilor financtari pentru revizuirea recensAmAntului. AratA inconvenien-

www.digibuc.ro
FEVILUARIE Wed RECENSiMINTIIL 127

tele actualului recensämAnt, proprietáti mici fiind uneori impuse la mai mult
cleat cele marl si abuzurile cari se fac la aplicarea lui. I. C. RrAt lanu spune
cA abuzurile le va pedepsi. FL% o lege, nu poate sA se amestece In lucrArile
de revizuire a recensAmAntului. Se pronuntA categoric Impotriva recensA-
mAntului pe 5 ani. AratA cAror cauze se datoresc deosebirile de evaluare ;
apoi cere Camerii sA voteze creditul pentru cumpararea costumelor dela
opera itallanA necesare Teatrului National si dacA socoteste pe cineva vi-
novat sA cearA darea lui In judecatA. StAruie pentru votarea creditului ex-
traordinar necesar construirli magaziilor de sare.
Ion C. Brfitianu : D-lor, când am ascultat pe d. Fulger des-
voltânduli interpelarea, mi-am zis : aceasta nu este o inter-
pelare la adresa ministerului de finante, ci la adresa Comi-
siunei de revizuire care este instituitä prin lege §i care este
cu totul neatârnatä de mine. Dar d. Fulger care n'a putut
sä-§i verse focul acolo §i 1-a värsat aci. Atunci am inteles
exemplul pe care 1-a adus, ca traditiune din timpul lui 10-
nitä Sturza. Apoi, dacA voiti sä se facä §i acum ca in timpul
lui Ionitä Sturza, atunci desfiintati parlamentul, desfiintati
legi, desfiintati domnia constitutionalà, desfiintati tot.
Acestea sunt ni§te traditiuni pe care le vAd cu pärere de
räu c4 se mai tin, nu numai intre vechii boeri, cari au mai
rämas ca o slabä umbrà a acelor timpuri, dar chiar §i de oa-
meni ca d. Fulger, care cel putin este un democrat de ori-
ginä plebeianä ca §i noi, iar nu de origina acelor cari dom-
niau in acea epocA.
D-lor, eu am spus d-lui Fulger a voi cerceta cele ce mi
s'au spus in privinta controlorului §i dacä II voiu gäsi cul-
pabil, voi face cu dânsul ceeace legea §i. dreptul meu imi per-
mite, ca ministru constitutional, pentru ca nu faptele abä-
tute dela lege ale functionarilor sä mi se arunce in räspun-
derea mea. Chiar astäzi când d. Fulger a venit la mine cu
o petitiune, eu am dat ordine sä i se faa dreptate. Insä, d-lor,
in privinta lucrArilor de revizuire a recensämântului, eu
nu numai c6 nu pot sä mä amestec, dar nici nu trebue sä rnä
amestec, fiindc6 trebue sä respect legile pe care le faceti
d-voasträ.
D-1 Fulger face comparatiune intre evaluärile ce s'au fäcut
in diferitele localitäti.

www.digibuc.ro
128 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTAEI VOL. VI

Apoi, d-lor, eu am o proprietate de vreo 80 pogoane §i

este evaluatà la 5.000 lei venit ; §i am alta de 1.000 pogoane
care nu este evaluatä decât la 3000 lei venit. Aceastä di-
ferentä provine din cauzä cä proprietatea cea micA este
cultivatà pe toatä suprafata ei, incât nu rämâne nicio palmä
de pämânt necultivat, §i-mi produce mai mult decât proprie-
tatea cea mare, care fiind mai putin cultivatä, imi produce
mai putin §i prin urmare este evaluatä la un venit mai mic.
Dincoace, in Muntenia, locuitorii sunt impu§i câte 10 lei
de pogon care face aproape 28 lei de falcie §i sunt foarte
multumiti. Se poate Insä ca d. Fulger sä aibä dreptate, dar
eu nu pot sä fac nimic. Singurul lucru ce pot sä zic este
ceeace am zis §i cu ocaziunea legei, cä sistemul recensä-
mântului pe 5 ani este vitios §i voi veni cu o lege prin care
voiu cere ca indreptärile recensämântului sä se facä in fie-
care an, mai mult nu pot sä fac. Dacä d-voastrà voiti sä
luati o dispozitiune legislativä prin care sä mä autorizati a
mä amesteca in hotäririle comisiunei de revizuire, atunci
iná voi supune legii ; pânä atunci insä eu nu pot sä fac nimic.
Se voteazä inchiderea discutiei.
(Mon. Of., 1881, p. 1037 col. 3 ; p. 1038 col. 1).
E In discutie proiectul de lege relativ la plata sumei de 21.000 lei pentru
a se acoperi cheltuelile cu costumele operei italiene si cedate Teatrului Na-
tional. La discutie iau parte : D. Leca, ministrul Conta, T. Ciupercescu,
N. Dimancea, At. Lahovari §i G. Metrzescu. Se fac diferite propuneri. I. C.
BrAtianu cere sä se voteze creditul, iar pe ministri pe care-i cred ames-
tecati in chestiune sa-i traga la räspundere cum vor voi.
MO C. Brätianu : Eu a§ intelege sä voiti unii dintre d-voasträ
sä faceti din aceastä afacere o chestiune ministerialà ; dar,
d-lor, trebue sä vä spun cä au trecut vreo doi mini§tri ina-
intea d-lui Conta, care a venit la sfâr§itul acestei afaceri §i
care nu poate avea nici o räspundere.
Onor. d. Ciupercescu zicea cä dacä d. Fänutà §tia cri are
sä câ§tige, cum de a fAcut transactiunea ? Apoi atunci gu-
vernul n'ar mai putea face nicio transactiune, dacA ar fi
toti oameni de acei cari vor sä se judece. Sunt multi de
ace§tia, dar sunt §i altii cari mai bine evità procesele când

www.digibuc.ro
FEVRILARIE 1881 CREDITE EXTRIORDINARE 129

le pot stinge prin învoiaI, cAci de multe ori numai cu procesul

pierzi aceeace câ§tigi i d. Ciupercescu trebue sá §-tie aceasta...
D-lor, lucrurile sunt astfel fncát Statul e dator...
, G. Setendache: Directiunea Teatrului nu poate sA oblige

pe Stat.
Ion C. Brätianu : D-lor, când Curtea va fi de opiniunea d-lui
Sefendache, atunci are sä lase pe Stat deoparte §i are sä
apuce pe directiunea teatrelor ; fng pânà acum nu e de
aceastä opiniune. V'am spus cä minktri cari au preces pe
d. Conta au luat parte la rezilierea contractului. Prin urmare,
ministrul actual nu e responsabil. Când InsA d-voastrà yeti
voi sà" veniti pe al-LA cale i sA chemati la fáspundere pe toti
mini§tri cari au luat parte la aceastà lucrare, puteti sA o fa-
ceti, dar de o camdatà trebue sà vA pronuntati asupra cre-
ditului In discutiune, mai ales cA prin el Statul pierde mult
mai putin decât ar putea pierde prin proces. Guvernul, când
este sA inchee Invoeli, nu face plebiscite, ci cheam5 pe avo-
catii efori i fi consultà. Nu Vád la ce rezultat poate duce
respingerea acestui credit.
Este adevärat cà d. Lahovari a ajuns la un rezultat, fn
cuvântarea d-sale, acela de a se da fn judecatä comitetul
teatral. Prea bine, se poate i aceasta ; discutati chestiunea
dar pânä atunci creditul trebue sA fie plätit. De aceea eu
và rog sà votati creditul §i in ceeace prive§te pe minktrii
amestecati In chestiune, yeti face In urmä cu dân§ii ce veti voi.
Prolectul de lege e adoptat.
(Mon. Of., 1881, p. 1045 col. 2).
E. Costinescu citelte proiectul de lege prin care se acordA Ministerulut de
Finante un credit extraordinar de 200.000 lei pentru clAdirea magazillor
necesare InfiintAril depozitelor de sare. lonescu sugine cá proiectul de lege
trebuia discutat in sectiuni, tar nu de comisiunea financiarA, filnd vorba de
schimbarea felului de productiune a sAril. Ion C. BrAtlann aratA rostul In-
fiintArli depozitelor de sare : ieftenirea acestui condiment de primA necesitate.
Ion C. Brfitianu : Domnilor, cauza acestei discutiuni este
cà d. raportor a intrat fn detalii care sunt menite de a mo-
tiva proiectul de lege care a fost In discutiunea sectiunilor
care azi este fnaintea comitetului de delegati.
Voci : A§a este. 9

www.digibuc.ro
130 ION O. BRATIANIT ACTH kiI oervINTARI VOL. VI

Ion C. Briitianu : D-lor, acesta e pur §i simplu un credit

ca sa reinfiintam pe marginea Dunarii magaziile cari au fost
mai inainte §i care au dat bune rezultate 0 sä fac 0 in tara
la cateva puncte depozite, ca astfel sa se punä sarea mai la
Inlesnirea consumatorilor 0 cu un pret mai ieftin.
Onor. d. Leca zice ca pfina nu se va vota legea, care este
in sectiuni, nu se poate face aceasta.
Ei bine, eu pana a nu se vota legea, am facut §i iata cum :
fn Tulcea nu se ducea nici o oca de sare de dincoace, ba din
contra, poate se fäcea contrabanda de sare din Dobrogea
in Romania ; noi am luat sarea dela ocne pe pretul ei, la
care s'au mai adaugat cheltuelile de transport 0 plata unui
impiegat 0 astfel am putut da sarea in Dobrogea 0 in mai
multe puncte de pe malul Dunärei, precum Galati, Giurgiu,
cu 11 franci suta de oca, de unde mai inainte se ridica pânil
la 24 franci 0 de atunci sarea streina este inlocuita cu sarea
noastra. Ceeace am facut pentru Tulcea, voesc sä o fac acum
pentru toate ora§ele de pe marginea Dunärei, pe cat se va pu-
tea 0 pentru unele puncte dinguntru tärei §i cand se va vota
legea care este in sectiuni, atunci vom reduce 0 pretul sarei.
Creditul ce se cere acum este numai ca de indatä sa pot
face magazii, fiindca nu pot duce sarea acolo, nefiind magazii
in care s'o pun.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Se Inchide dIscutlunea o prolectul este adoptat de Adunare.
(Mon. Of., 1881, p. 1046 col. 2-3).

47.

Delapidarea dela depozitul timbrului §i ereditul pentru men-

tinerea ordinei.
Camera, 20 Fevruarie 1881.
IL Isuoranu adreseazfi ministrulul de finante o interpelare cu privire la
delapidarea unor sume de banl dela depozitul timbrelor. I. C. Brfitlanu aratá
inoportunItatea Interpelärei §l demonstreazi ca Wei cautiunea nu poate 1m-
piedlca pe cel ce manipuleazá banll de a fura. Nu poate fl acuzat de ni-

www.digibuc.ro
FEVRUARIE 1881 DELAPIDARE LA DEPOZITUL TIMBRITLUI 131

mic deoarece a sesizat justitia IndatA ce a auzit de delapidare. PAnA nu se

pronuntA justitia, nu poate lua mAsuri pentru a se sechestra averea celor res-
ponsabili. SA fi venit cu interpelarea and ar if vAzut cA ministerul cautA
sA ascundA faptul.

Ion C. Briltianu : D-lor deputati, când mi s'a comunicat

interpelarea d-lui Isvoranu m'am intrebat care este utili-
tatea ei §i tocmai dupä ce d-sa a luat cuvântul am inteles
cä nu trebuia sä am cea mai micA bänuialà c'ä §i cu oca-
ziunea aceasta d-sa avea sä mä acuze cA am cAlcat legile ;
§i astfel, dacä va reu§i sä convingä pe majoritatea acestei
onorabile Adunári de a se uni cu d-sa ca sä mä acuze cum
cA am cälcat legile, fiindcä nu am luat cautiune dela §eful
atelierului timbrelor, atunci mä va trimite inaintea Curtei
de Casatiune. Dar cel putin in acest caz, m'am consolat cu
ideia cä am sä fiu inaintea Curtei de Casatiune cu foarte multi
complici §i cg, n'am sä fiu in societate rea, cäci dela muffin-
tarea timbrului, rn se pare sub d. Mavrogheni §i pânä azi
nici un ministru de finante n'a inteles legea contabilitätei
a§a cum o intelege d. Isvoranu §i nimeni nu a cerut ca §eful
acelui depozit sä fie pus in conditiunile contabililor i casie-
rilor ; aceasta nu a venit nimAnui in gând, dar se poate cA
acum, dupà ce s'a intâmplat acest nenorocit fapt, minis-
trului de finante sä-i vinä in gând a pune §i pe §eful acestui
depozit in acelea§i conditiuni ca §i contabilii §i casierii de
cari a vorbit d. Isvoranu.
Dar oare onor. d. Isvoranu crede cä garantia la care sunt
supu§i casierii §i care se urcA, mi se pare, la douà sau trei
mii de lei, este suficientä pentru a asigura pe Stat ? Apoi,
d-lor, mi se pare a garantia casierului general al Statului
este de 54.000 lei §i cu toate acestea el ar putea sä sus-
trag6 milioane. Cautiunea nu probeazä altceva decât cA acela
care o depune este un om cu pozitiune in societate í aceastä
pozitiune a lui îi dä oarecari garantii cätre Stat, iar nu cu
cautiunea pe care o depune s'ar garanta Statul de suma pe
care el ar putea sä o sustragA.
Acesta este primul punct al interpelärei d-lui Isvoranu.
Al doilea punct este eä d-sa mä intreabä dacA am luat mäsuri

www.digibuc.ro
132 ION C. BRATIANII ACTE 8! CIIVANTARI VOL. VI

pentru a pune mâna pe averea acelora care ar fi responsa-

bili in aceast6 privintä.
Dar pe casierul general onor. d. Isvoranu II disculpä ; prin
urmare, dac6 a§ fi luat oarecari Másuri contra lui, a§ fi fost
acuzat de d. Isvoranu cä inainte de a se fi pronuntat just4ia
eu am fäcut un act arbitrar.
Eu credeam a. d. Isvoranu e multumit a indatà ce s'a
constatat un abuz, in minutul acela am §i chemat parchetul
la ministerul de finante §i am dat faptul in mâna justitiei...
I. Isvoranu: In minutul când s'a dus parchetul la minis-
terul de finante ardeau §i ni§te dosare.
Ion C. Batianu : Nu e adevârat aceasta. A§a dar, am fâcut
ceeace oricare dintre d-voasteä ar fi fäcut, daa ar fi fost mi-
nistru de finante : am chemat parchetul spre a vedea cine
e vinovat §i cine are sA pläteascä. Dar onor. d. Isvoranu
mi-a fäcut o acuzare a eu a§ fi ridicat la ináltimea unui prin-
cipiu ceeace ziceam inteo zi a : prinde orbul, scoate-i ochii.
Apoi, dupà cum astäzi d. Isvoranu rnA acuzä numai pe mine,
iar nu §i pe toti ceilalti fo§ti mini§tri, prezenti §i viitori, tot
asemenea §i eu am zis acele cuvinte despre un om care e un
mi§el, nu are avere §i care a fugit din tarä.
Dar, d-lor, noi suntem oameni, ne putem in§ela asupra oa-
rnenilor §i nu avem pretentiune de a fi infailibili. Poate cA
d. Isvoranu, când va fi la putere, va fi infailibil ca Papa
dela Roma. Dar e vorba sà" ne in§eläin cât se poate mai
putin, aci a avea cineva pretentiunea a nu se in§ealà
niciodatä, un asemenea om mi-ar inspira mie foarte putinä
confientà.
D-lor, in statele cele mai civilizate, cari au o administra-
tiune regulatä de secole §i unde s'au luat toate mäsurile dic-
tate de experientà, tot se fac delapidâri §i abuzuri §i voe§te
onor. d. Isvoranu ca numai Tara Româneasa sA nu fie su-
pus6 la asemenea intâmplAri?
Ati väzut a in Franta, in Anglia, in Austria §i pretutin-
deni au fost asemenea cazuri ; ati v`Azut chiar mini§tri cari
au fäcut asemenea abuzuri §i apoi s'au impu§cat §i aceasta
in täri din cele mai civilizate.

www.digibuc.ro
 PEVILUARIE 1881 CREDIT PENTRII MEN VINEREA ORDINEI 133

S'à nu venim dar noi s6 avem pretentiuni mai presus, ca

moralitate §i ca ordine, decât socientile acelea.
DacA d. Isvoranu vedea c6 eu caut sä cocolo§esc lucrul §i
câ nu-mi fac datoria, lovind cu toate armele legale pe cul-
pabil, atunci putea s'd vinä aci §i sâ facâ aceastà interpelare.
Dar când ministrul i§i face datoria §i când culpabilii nu sunt
sustra§i dela cei chemati a-i pedepsi, pentru ce a mai venit d.
Isvoranu aci sä spunA inaintea lumei intregi, prin interpe-
larea sa, turpitudinile sociale ce pot exista la noi ca §i in alte
societâti ? Mai ales câ d. Isvoranu, cu talentul d-sale, dà §i
o mai mare valoare faptelor, face §i mai mare gravitatea fap-
telor. Eu nu vAd altà consecintâ din aceastà interpelare, cleat
doar, o repet, de a se arAta lumei c'd in Tara Româneasc6 averea
publicâ este pe mâna unor prädâtori.
Este o nenorocire &A oamenii cari vorbesc frumos, de multe
ori sunt târâti a face uz de talentul lor, chiar atunci, când
in loc de folos, aduc pagubâ. Si de aceea, ar fi fost mai bine
ca d. Isvoranu, in loc sA facâ o interpelare, sä vinâ la minister,
sA ia informatiuni de fapt §i numai atunci când ar fi väzut
câ' ministerul cautà a cocolo§i lucrul, putea sA vinA sA punA
chestiunea inaintea Camerei.
Se voteaz6 inchiderea discutiei.
(Mon. Of., 1881, p. 1093 col. 2-3 ; p. 1094 col. 1-2).
Din initiativa lui Haszmq, Camera voia, dupA atentatul lmpotriva lui BrA-
tianu, sA-i dea 300.000 lei pentru mentinerea ordinei. Ion C. Briitlanu refuzii.
I. C. Brfitianu : D-lor, vä rog s6 inlâturati acest proiect
§i sâ ne ocupsam cu alte lucr6ri care sunt mai urgente, fiinda
eu am sâ' fiu cel dintâiu care voi combate acest credit.
A. Lahovari sustine sA nu se mai stAruie asupra unui credit pe care lnsus
ministrul I] respinge.
D. Ghica aratA cA s'a f Acut propunerea de a se acorda Presedintelui con-
siliului de ministri suma de 300.000 lei pentru asigurarea si mentinerea or-.
dinei publice.
Comisiunea, de oarece a admis accasta, se cere deputatilor sA aprobe.
Ion C. Brfitianu : Eu rog pe onor. d-ni care au subscris
aceastà propunere sâ o retragâ, cAci nià puneti inteo pozi-

www.digibuc.ro
134 ION C. BRATIANU ACTk: RI CUVANTARI VOL. VI

tiune fals6 ; ar 'Area cg-mi dati o despâgubire pentru aten-

tatul ce s'a fAcut asupra vietei mele. Dac6 ar fi un alt pre-
§edinte al consiliului §i nu a§ fi eu, atunci a§ primi acest proiect
pentru siguranta ordinei publice, dar in pozitiunea in care
mg aflu eu, imi este peste putintà sà-1 primesc. Mai intâi cà
nu numai cu sume de bani se poate aduce indreptare in so-
cietate, dac'd sunt in adevAr spirite de acelea ce pot pune
societatea in pericol, ci trebuiesc mai multe mAsuri §i deose-
bite ordine. Prin urmare, dacg ati vota acum acest credit,
ar fi, cum am zis, o gratificatiune ce mi-ati face mie per-
sonal §i apoi v'a§ ruga sA nu m'à expuneti atât pe mine at
§i pe d-voasträ la criticile acelora care nu và cunosc nici pe
d-voastrà nici pe mine, spre a putea judeca cà nici d-voasträ
nu sunteti capabili de a face asemenea gratificatiuni, nici
eu de a le primi. De aceea rog pe d-nii subscriitori sä* retrag6
propunerea sau pe onor. Camerà sA respingA legea.
G. Vernescu multume§te pre§edintelui Consiliului 0-1 felicita pentru cu-
vintele spuse : ca atunci cand este o situatiune anormala ea nu se poate In-
drepta cu paralele ce se dau, ci sA se adune adevaratii Romani la un loc
lupte pentru indreptarea relelor, a situatiunii anormale.

Voci : Inchiderea
Voci : Cer cuvântul.
Gr. Hasnas spune ca se une§te cu propunerea primului ministru, dar voe§te
sA dea explicalti pentru ce a fAcut aceastA propunere, cAd el e autorul ei.

Ion C. Brfitianu : Vei provoca discutiunea care ne-ar pierde

timpul.
G. Hasnas Incepe sa vorbeasca, dar deodata cer cuvantul Al. Lahovari,
Cantili s. a.
Voci : Retrageti propunerea.
Ion C. Brfitianu : V'am rugat sá binevoiti a vA retrage
propunerea, cki vedeti deja ce discutiune sulevati.
Se retrage propunerea.
(Mon. Of., 1881, p. 1102 col. 3; p. 1103 col. 1-2).

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 COLTIVATORII DE TIITIERi 135

48.

Cultivatorii de tutun.
Camera, 21 Fevruarie 1881.
Ilariu Isvoranu interpeleaza pe ministrul de final* aducAndu-i la cunos-
tinta ca taranii cultivatori de tutun sunt exploatati sl Imelati. I. C. Brit-
liana II spune cA a fost rAu informat. De and regia tutunului e In 'liana
Statului nu s'a primit nicio reclamatie din partea cultivatorilor.
I. C. Brfitianu : Imi pare rAu &A onor. d. Ilariu Isvoranu
este victima unor informatiuni false, date de &are niste oa-
meni interesati, de &are niste oameni care inteadevAr ex-
ploatau pe cultivatorii de tutun. D-1 Isvoranu a devenit vic-
tima lor si cu talentul s'a'u stealucit, s'a fkut organul unor
interesati, pe care dacá i-ar fi cunoscut, nu ar fi ckut in
aceastà eroare.
D-lor, am fost in ministerul de finante pe când era regia
tutunului in mâna concesionarilor strAini si nu era zi dela Dum-
nezeu in care s'a" nu fie reclamatiuni din partea cultivatorilor
contra regiei. Acum nu existà nici una, sunt plângeri, in multe
alte afaceri, dar in privinta tutunului nici o singurá recla-
matie n'a venit de când sunt in ministerul de finante ; de
când se administreazA de atre Stat, nici mie, nici predece-
sorilor mei nu s'a prezentat nici o reclamatiune si dovadà
cä d. Ilariu Isvoranu este victima acelor oameni interesati,
este ea" prin argumentele d-sale a afirmat aci enormiati atât
de mari, incât dac6 ar fi stiut realitatea lucrului, i-ar fi fost
rusine sä le afirme, fiindc'ä acei care i-au dat aceste infor-
matiuni stiau cA sunt neadevärurile cele mai calomnioase.
D-Ior las pe d-nii deputati cari vkl cA au cerut cuvântul
si cari au fost membri in consiliul de administratiune al re-
giei tutunurilor, s'A expunä faptele, ca sà" iassá d. Isvoranu
din eroarea in care l-au aruncat acei interesati.
I. Isvoranu combate pe ministru spunAnd cA sunt In pierdere cultivatorii.
L C. BrAtianu cere lui Isvoranu sA vinA la Regie si acolo sA vadA In re-
gistre tot ceeace doreste. Ministrul aratA cAtA Incurajare se dA cultivatorilor
tArani.

www.digibuc.ro
136 ION C. BRATIANTY ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

Ion C. Brfitianu : Eu am zis sA se dea cuvântul acelor cari

au fost si sunt in administratiunea tutunurilor, ca sä" poatà
sä dea explicatiuni ca sâ nu bgnuiascA cineva &A se vorbeste
in necunostintà de cauzà.
D-lor, eu unul, cum am spus-o dela inceput, n'am avut
pânà acum nici o reclamatiune din partea cultivatorilor,
precum asemenea nici predecesorii mei. Din contrà, eu am
väzut CA administratiunea regiei tutunurilor s'a ocupat mai
cu seamA numai in favoarea cultivatorilor si de multe ori
le-am zis câ' am fkut mult pentru cultivatori, atâta pe cât
s'a putut, cki a face totul, numai Dumnezeu o poate ; dar
dacA ne-am ocupat pânà acum in special numai de cultiva-
tori si bine am fkut, acum insA ar fi timpul sä ne ingrijim
nitel si de consumatori, cki si acolo este mult de fâcut si
sper cä precum Regia in anul trecut s'a ocupat de prosperitatea
cultivatorilor, anul acesta are ssä se ocupe si de imbunätAiri
in favoarea consumatorilor cei numerosi, care astäzi sunt
näpAstuiti. (Aplauze).
Se cere inchiderea discutiunii g punându-se la vot se primege.
(Mon. Of., p. 1147 col. 1-2 ; p. 1150 col. 3 ; p. 1151 col. 1).

49.

Art. 92 din legea sanitará privind farmadile.

Senatul, 21 Fevruarie 1881.

E in discutie legea sanitarà, partea relativA la farmacii, art. 92 care aratä
conditille necesare pentru a deschide o farmacie. Nefiind destul de clar, se
propun amendamente la art. 92 de Dr. Severin, N. Voinov, G-ral Mann,
etc. I. C. BrAtianu spune cá nu e bine sa se tnlesneasa concurenta dintre
farmacii cAci aceasta ar avea ca urmare falsificarea medicamentelor. Se in-
treabd dacii nu e prea mult o farmacie la 5000 locuitori. Sporirea numárului
farmacillor sá nu depindá de guvern.

Ion C. BrAtianu : D-lor, putem sA läsâm ca o farmacie sà fie

in conditiuni ca oricare alt comert ? Nu ; atunci trebuie sä

www.digibuc.ro
TEVRIIARIE 1881 ART. 92 CC PRIVIRE LA FARMACL1 137

.admitem conditiuni i sä däm mijloace ca sä poatä träi

sà poatä prospera farmacia.
Ei bine, socotiti d-voasträ cá in Tara Româneascä s'au
desvoltat a§a de mult trebuintele medicale in populatiunea
noasträ, in cât ssä aib5. nevoie 5 mii de suflete de mai mult
de o farmacie ? Dacä credeti ea' i acolo sä se introducä con-
curenta, materia nu comportä...
C. Bozianu : Cer cuvântul.
Ion C. Brfitianu : Atunci nu mai ai dreptul sä stabile§ti tarife
§i se va da loc la falsificarea medicamentelor ; i aveti
4-voasträ mijloace ca sä puteti, prin oameni speciali, sä le
controlati in cât sä nu se falsifice ?
Nu puteti dar admite concurenta in materie de farmacie.
Cu concurenta, puneti in pozitiune de a se falsifica medica-
mentele i nu o sä averi niciodatä destule mijloace ca sä
co ntrolati.
Trebue dar sä puneti farmaciile in conditiuni ca sä poatà
träi, sà poatà face comertul cum trebuie i atunci puteti ad-
mite §i tarifele.
Nu am avut onoarea de a asista la desbaterea aceasta, dar
eu cred cä in societätile cele mai inaintate, acolo unde este
cea mai mare libertate i unde produsele chimice sunt tare
eftine, preturile medicamentelor sunt mai scumpe decât in
Bucure§ti.
Prin urmare, in loc sä veniti in ajutorul populatiei, yeti
veni in ajutorul medicilor, cki se gäsesc §i intre medici oa-
meni cari nu sunt scrupulo§i, cari au sä aibä farmacia lor,
aceasta s'a intâmplat §i in alte state mai inaintate, §i
atunci, acei medici, pe lâng6 onorariile lor, vor mai câ§tiga
de la medicamente §i populatiunea va fi impovàratä. De
aceia eu cred cä trebuie sä ne multumim cu atât, este destul
tä am fäcut un mare progres cu legea aceasta ; sä läsäm celor-
lalti care vor veni dura noi sä facA mai mult, când trebuin-
-tele sociale vor cere. Acum insä cred cä a voi prea mult,
ar fi a pune populatiunea inteo pozitiune foarte defec-
tuoasä §i a da ocaziune farmaci§tilor de a abuza.
N. Voinov cere ca farmaci5tii sA MU' dreptul a fi proprietari de farmacie.

www.digibuc.ro
138 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

Ion C. BrAtianu : MA unesc cu opiniunea onor. d-lui Voinov,

sA nu lAsAm sporirea farmaciilor la aprecierea guvernului,
fiindc6 toti cAti au trecut pe la guvern stiu cAte belele îi gA-
sesc minitrii cAnd au o latitudine oarecare.
Nu puneti pe ministri In pozitiune ca sA dea favoruri. MA
unesc cu opiniunea d-lui Voinov ca sA nu se lase nimic la
dispozitiunea ministrului.
Art. 93 se voteazA.
(Mon. Of., 1881 p. 1176, col. 3 ; p. 1177 col. 1 ; p. 1178 col. 1).

50.

Vfinzarea domeniilor §i rfiseumpfirarea embatieurilor.

Camera, 23 Fevruarie 1881.
I. lonescu cere presedintelui Camerii sA pue la ordinea zilei proiectul de
lege relativ la vAnzarea domenillor §1 a rAscumpArArii embaticurilor. 1. C.
BrAtlanu cere sA se voteze cAt mai curAnd aceastA lege.

I. C. Brfitianu : Pe toatA ziva vin petitiuni prin care locui-

torii cer vAnzare de proprietAti i pe toate zilele le trimeteti
la minister.
S'au adunat mai multe teancuri de aceste petitiuni i lo-
cuitorii ar putea s5 creadà cA guvernul nu voieste sA le facA
nimic.
Prin urmare và rog i eu sA votati mai curAnd acea lege
ca s5 putem satisface cererile lor.
(Mon. Of., 1881 p. 1183 col. 2).

51.

Toemelile agrieole. Chestia Dunfirii.

Camera, 24 Fevruarie, 1881
P. Cerndtescu a rugat cu cAteva zile mai Inainte guvernul relativ la pro-
iectul de lege pentru modificarea legii tocmelilor agricole. Cere sA I se rAs-
pundA. Ion C. BrAtlanu spune ca sA se dea preadere legilor financiare
dupA ce se vor vota acestea sA se vie cu altele.

www.digibuc.ro
IFEVRIIARIE 1881 azIESTIA DIINARII 139

Ion C. Brfitianu : Sunt mai multe proiecte de legi aduse

inaintea Camerei, care a§teaptä votul d-voastrA. Dati pre-
cAdere celor financiare, votati mai Intai pe acestea §i atunci
vom veni §i cu acel proiect de lege.
La ce bun sA venim in toate zilele cu proiecte de lege §i sA
nu a§teptäm de a se vota cele ce sunt deja In cercetarea
d-voastrA mai inainte de a vä prezenta altele.
(Mon. Of., 1881, p. 1226 col. 3).
N. lonescu interpeleazA guvernul asupra chestiunii Durarii, care preocupa
mult stráinAtatea, dar mai ales trebue sA ne intereseze pe noi. Ion C. Brà-
tlanu räspunde a nu poate spune nim1c, (land a Intelege cd o face aceasta
pentru cA tratativele sunt In curs si guvernul nu poate sA vorbeascá Incä asupra
acestei chestiuni.

Ion C. Brfitianu : D-lor, am ascultat cu cea mai mare re-

ligiozitate pe d. Ionescu §i 1-am ascultat nu numai ca orator
eminent, dar §i ca fost ministru de externe, ca om de stat,
care are practica lucrurilor diplomatice §i vA spun drept CA
am admirat mai mult cleat totdeauna tactul §i dibkia cu-
vântkii d-sale. D-sa a vorbit astfel in cât numai a atins
chestiunile Intr'un mod a§a cum sA nu se pronunte nici
pentru, nici contra, ca astfel mice solutiune se va da ches-
tiunii, d-sa sA fie 0:dare §i sA vie sA loveascA, sA zicA : alta
am voit noi §i alta ati fkut voi.
Onor. d. Ionescu ne zice : spuneti d-voastrA ce voiti. AdicA
noi care suntem la putere §i care tratAm cu puterile strAine,
am putea sA spunem tot, iar d-sa care este in opozitiune §i
care nu are nici o rAspundere, pe care cuvintele d-sale nu-I
leagä in nimic, d-lui nu poate sA le spue (ilaritate). Eu profit
de lectiunea ce ne-a dat d. Ionescu §i zicem a nu putem sA
spunem mai mult ; când d-sa va spune mai mult, vom spune
§i noi.
Voci : Inchiderea incidentului.
Se pune la vot Inchiderea incidentului si se Incuviinteazä.
(Mon. Of., 1881 p. 1231 col. 1).

www.digibuc.ro
140 ION C. BEATIANU ACM 81 CIIVINTAIII VOL. VI

52.
Proiectul conversiunii Imprumutului domenial i datoriei flo-
tante. Lfimuriri asupra proelamfirii Regatului.
Camera, 25 Fevruarie 1881.
Ion C. Briitlanu prezinti Camerei un proiect de lege relativ la conver-
slunea Imprumutului domenial si a datoriei flotante. Cere cercetarea urgenttl
a prolectului, In sectiuni. G. Vernescu vrea lámuriri asupra proclamärii Re-
gatului român. Intreabä daca puterile primesc sau nu proclamarea Rega-
tulul. Ion C. Briit lanu spune ca Romania pot da Domnului lor orice titlu
-vreau. Chestiunea aceasta nu se trateazá cu Puterile strAine.
Ion C. Brfitianu : D-lor, am onoare a vá comunica un mesaj
-domnesc, insotit de un proiect de lege relativ la conversiunea
imprumutului domenial si a datoriei flotante. Eu am tipärit
acest proiect si as dori ca sä se cerceteze de urgentä in sec-
-tiuni si pentru aceasta cred cA s'ar putea sä se intruneascä
toate sectiunile la un loc unde sä audà explicatiunile ce yeti
crede de trebuintä a cere.
Se primeste urgenta 0. G. Vernescu IntreabA cum se va proceda pentrn a
adopta titlul de Regat si cele de mai sus.
Ion C. Brfitianu : Eu credeam mai intâi &A onor. d. Ver-
nescu era preocupat de un sentiment care este general in toatá
Ora, adia acela de a se da României titlul care i se euvine.
D-lor, sä nu credeti c'd guvernul a fAcut ceva demersuri pe
.1âng5. Puteri pentru ca sä dobândim titlul de Regat dela
streini si acel agent cu drept cuvânt a desmintit acest sgo-
mot, fiindcá ar fi fost contra dreptului nostru sä ne adre-
&Am la Puteri ca sä ne dea ceeace este un drept al nostru.
Onor. d. Vernescu vine insä si ridicA o chestiune constitutio-
nail dacä trebue sä se facä aceastä modificare in Constitutiune.
D-lor, Constitutiunea noastrà zice Domn, Domnul poate
sä fie si impArat (aplauze).
G. Vernescu e multumit de räspunsul primului ministru.
Ion C. BrAtianu : Nu cred eä Ora a putut vreodatà sä
se indoiaseä cA n'ar putea sä dea Domnitorului orice titlu
va fi : rege, impArat, sau orice va voi. (Aplauze prelungite).
(Mon. Of., 1881, p. 1338 col. 2 ; p. 1339 col. 1-2).

www.digibuc.ro
FEVRIIARIE 1881 ART. 409-410 DIN PROCEDITRA MBA 14/

53.

Legea asupra pensionarior

Senatul, 26 Fevruarie 1881.
P. Grädifteanu aduce din nou n discutie art. 409 din legea asupra pensio-
narilor i functionarilor. Cere promulgarea cilt mai urgentA a legii. I. C.
BrAtianu spune cà o va promulga. DacA nu s'a fácut aceasta pAnA acum e
numai din dorinta InlAturArii proceselor care s'ar fi ivit fare pensionarii.
functionari, care si-au scontat pensia sau leaf a si acei cari au avansat suma.
Promite cA va promulga legea In curAnd.

Ion C. Brfitianu : D-lor, onor. d. Petru GrAdi§teanu zice cA

eu am promis promulgarea acestei legi si cA nici nu putem
sA facem altfel, fiindcA Parlamentul, adicA Camera §i Senatul,
o votaserä.
Ei bine, fiindcA convingerea mea era cA legea civilA, in
art. 409, a fost rAu interpretatA pânA astAzi de cAtre aceia
cari au fost chemati sA o aplice i cA interpretarea clan astäzi
este adevAratul inteles al acelui articol de lege, de aceea
am sustinut proiectul. In altfel, d-voastrA sunteti chemati
sA votati legi §i eu, dacA a§ socoti a nu sunt nici drepte,
nici folositoare tArei, m'as duce de pe banca ministerial/
§i ar veni acei cari au opiniunea majoritAtei Camerilor ca
promulge.
Prin urmare nu am luat nici un angajament, ci am spus.
care e opinia mea.
D-lor, sA-mi permiteti a vA spune o zicAtoare de care mi-am
adus aminte §i care e mai in toate limbile : Se deschide
pofta mâncând". Se vede cA §i fn succes este tot asa. Cu cât
omul are succes, i se deschide pofta mai mult I Când s'a ri-
dicat onor. d. GrAdisteanu azi, credeam cA o sA vinA sti se
felicite cA Adunarea a impArtAsit opiniunea d-sale, si cA gu-
vernul in care au fost i opinii diferite de opiniunea d-sale,
cA mai toti si Camera si Senatul, in fine s'au unit cu opiniunea
d-sale. Credeam cA d-sa vine 0, se felicite de acea condes-
cendentA cAtre d-sa. D-sa insA vine §i ne face o acuzatie foarte
gravA §i iatA pentru ce : a vorbit de asupriti, de asupritori

www.digibuc.ro
142 ION C. BRATIANII ACTH FA CIIVIINTAEI VOL. VI

de pensionari, de cAmAtari, etc. Ei bine, au venit si la mine

câtiva pensionari sg-mi multumeascg di i-am scgpat din
särAcie, din nevoe.
Le-am zis : d-lor, dacä as fi avut bani din punga mea sA
\TA dau, negresit cà o fAceam si atunci aveati drept sà-mi ex-
primati recunostinta. Dar credeti d-voastrà &A eu, pentru cä
am avut milà de d-voastr5, am consimtit la promulgarea
acestei legi si am sustinut-o in Camerà si in Senat si cA o voi
promulga pentru aceasta ? Credeti cA interesul care-1 am
pentru nenorocirea d-voastrà, mie imi datorati vreo mul-
tumire ? Nu. Am zis si in Camer5 si in Senat c4 nu eram che-
mat s6 fac nicio lege, nici pentru c5mAtari, nici pentru pen-
sionari, ci eram chemat sä" interpretez o lege existentà si am
interpretat-o asa cum constiinta mea mi-a spus cA este drept
s'o fac ; fiindcA altfel am fi fost bgnuiti cA punem prea multA
inimA pentru unii si suntem prea aspri pentru altii ; si numai
când cineva se pune pe tärâmul legalitgtei, numai atunci
nu poate fi lAnuit.
Onor. P. GrAdisteanu zice : De ce n'ati promulgat legea
inainte de 1 Martie? Ce, ati socotit &A cu aceasta se incurcä
contabilitatea ?"...
*i, pe urnià d-sa a adäogat cA : sä dea Dumnezeu cä nu-
mai aceastä incurcäturä sä fie in contabilitatea Ord". (Ila-
ritate). FArà voia d-sale, negresit, d. GrAdisteanu a aruncat
o sàgeatä de-adreptul in pieptul meu, fiindeä eu sunt seful
contabilintei. (Ilaritate).
Ei, d-lor, nu este vorba de contabilitate aici, ci ca sA nu
däm loc la o multime de procese, cki asa am inteles
noi iar nu cA am voi sA facem injustitie. Pânä când o
interpretare clan printr'un proiect de lege n'a luat forma
legalà, nu se poate zice cá se face o injustitie in puterea
unei legi, care are sà vinA in viitor. Pe pensionari si func-
tionari nu i-am pus inteo pozitiune mai grea de cât o aveau
mai inainte, fiindcA nu mai puteau sà-si deschidà credit
asupra unor pensiuni si lefuri deja vândute. Dar, d-lor, onor.
d. Grädisteanu a vorbit, pare eft' nu ar cunoaste ce se pe-
trece in tarà la noi I Apoi lefurile si pensiunile se plätesc

www.digibuc.ro
FEVIIETARIE 1881 LET. 4017+-410 DIN PROCEDURA CIVILA 143

oare la sfârsitul lunei ?... Eu unul am fost intotdeauna de

opiniunea aceasta, c'd ar trebui sä nu se p1äteasc5 de cât dupä
ce s'a implinit luna de serviciu ; nu numai din punct de ve-
dere cà Statul face un avans, dând leafa inainte ceia ce
nu este corect dar si din punct de vedere c'd este necesar
sä ne obisnuim a fi mai regulati in cheltuelile noastre.
Eu de câte ori am fost ministru de finante, am luptat pe
cât am putut si mai in totdeauna am plâtit lefurile mai
târziu de cât multi altii din predecesorii mei, dar ca sä ajung
sä le plätesc regulat la sfârsitul lunei... imi era tearnä ca
opiniunea publicA sä nu se revolte contra mea I (Ilaritate).
Ei d-lor, mai toate lefurile i pensiunile sunt plätite deja,
ce era sä se intâmple ? Functionarii i pensionarii care ar
fi auzit teoria d-lui Grädisteanu, erau sä trag6 in judecatà
pe cämätari, sä le intoarc6 indärät leafa intreagsä. Ce soco-
teste d. Grädisteanu cà creditorul care a primit leafa pe Fe-
vruarie a unui functionar sau pensionar, era sä se conving6
ea'trebuie s'o intoareä indärät numai fiindeä d. Grädis-
teanu zice c6 legea are efectul säu dela 1 Februarie ? Eu
unul nu cred ; fiindc6 erau sä se &eased si de acei pe care
discursul d-lui Grädisteanu nu i-ar fi convertit. Si atunci ce
era sä se intâmple ? Era sä dea nastere la judecAti. Apoi,
bine este sä aducem o perturbatiune in sânul societätii, fiindcA,
din nenorocire, sunt multi pensionan i chiar multi functio-
nari care si-au vândut lefurile ? Si-mi este rusine ca Român
sä spun aceasta pentru functionari 1... Pentru pensionari tot
mai trece, merge... Bine este, zic, sä provocAm mai vârtos
pe acei care au fost cu totul in contra acestei legi, sä ne
nu v'a fost destul cà ati fäcut legea, mai veniti de aruncati
o nouà perturbatiune in societate, promulgând legea cu câteva
zile inaintea lunei Martie ?..." Si poate ne-ar fi aruncat cu-
vinte mult mai tari i mult mai acuzätoare pentru noi ; cAci
cel putin d. Grädisteanu se va impAca cä-i vom promulga
legea ; dar acei care au fost contra ei ?... C6ci d-voasträ stiti
luptele la care a dat loc aceastä lege d. Grädisteanu nu se
afla pe acel timp aici intre noi, când s'au urmat desbaterile,
dar noi stim câte lupte au fost i luptele de asemenea na-

www.digibuc.ro
144 ION C. BRATIANIT ACTE SI CIIVINTARI VOL. VI

turä au fost penibile §i cu atât mai penibile cu cat fac

asupra multora o impresiune rea §i mai cu seamä asupra
acelora cari nu cunosc societatea românä. Noi credem cà
am fäcut destul ; i sä. se felicite d. Grädi§teanu impreunä
cu noi pentru cä destul am dobândit.
N'am putut s'o promulgAm cu câteva zile inainte, dar destul
cA existenta pensionarilor i functionarilor in viitor este asi-
guratà. Noi am crezut cä facem destul §i sá nu aducem o
nouä perturbatiune, mai cu seamä cä ar fi fost o clientelä
mare pentru avocatii cei mici, iar nu pentru cei mari.
Discutia se Include asupra acestei chestiuni si se trece la ordinea de zi.
(Mon. Of., 1881, p. 1304 col. 2-3 ; p. 1305 col. 1).

54.

Vfinzarea unor domenii ale Statului.

Camera, 4 Martie 1881.
E In discutie proiectul de lege pentru vAnzarea unor domenii ale Statului
si anume art. 5 privitor la terenurile In care s'ar gAsi ape minerale, ca sA
rAmMe in exploatarea Statului, nu a particularilor. G. Chifu propune un
aliniat la articolul acesta, aliniat care lAmureste ideile de recunoaglere §i ex-
ploatare a acestor ape. Ion C. Brállanu cere sA nu se mai facA un nou amen-
dament, ci sA se modifice articolul ca sA devie mai clar.
Ion C. Brfitianu : D-lor, eu cred cA ar fi bine sä se modi-
fice articolul acesta. In adevär, partea aceasta : se va cere
un venit, etc. se Intelege dela sine. Apoi sä se zicA : apele
minerale care sunt descoperite sau care se vor descoperi páná
la punerea ln vänzare.
G. Glzifu : Sä punem domeniilor obligatiunea sä inceapä
a descoperi.
Ion C. BrAtianu : Dacä Ii puneti obligatiunea aceasta, ii
dati o räspundere pe care n'o poate lua administratiunea do-
meniilor, precum i ministerului de finante. Cäci pentra a face
exploräri serioase trebue timp, mijloace i oameni. Acolo
unde se bänue§te, unde se crede cA vor fi ape minerale, sä

www.digibuc.ro
MARnE 1881 DOMENH ALE STATULDI IN vANZARE 145

trimità sä cerceteze si dac6 se va constata cä existA, nu se

va vinde. Prin urmare, nu mai trebue un nou aliniat ; numai
sà se modifice articolulul.
Se voteazA articolul 5 cu amendamentul lui G. Chifu, apoi art. 6-8. La
articolul 9 se nasc iarAsi discutii.
(Mon. Of., 1881, p. 1452 col. 1-2).
P. S. Aurelian 0 P. Buescu cer sA se facA planuri la mosille care n'au
planuri, ca sA se stie precis ce 1ntindere au. T. B. Lâtescu e contra acestor
cereri. G. Vernescu propune un amendament ca mosiile care n'au planuri
sA fie pretuite de agenti competenti al administratiei, dupA posesiunea ce
o are statul acum. Ion C. Brättanu aratA inconvenientele facerü planurilor.
E bine ca sA se mAsoare mosia si sA se vadA ate pogoane are, iar nu planuri
si aceste pogoane sd le vAnzA Statul.
Ion C. Brfitianu : Inconvenientele arAtate de onor. preo-
pinenti sunt constatate de toatà lumea si provin din cauzA
c6 multe din propriet6tile Statului nu au avut planuri si
hotàrnicii si au putut A. se insele la vânzare atât Statul cât
si cumpärAtorii. Dar nu este mai putin adevArat cA iargsi
dacà ati obliga pe Stat sà" facà planuri pentru toate proprie-
-Wile care urmeazA s'd le vânzà, ar fi un mare câstig pentru
d-nii ingineri (ilaritate). Insà" n'am putea ajunge la un re-
zultat aci n'am putea gäsi atâtia ingineri, fiindcä ei sunt
deja prea mult ocupati, ca sä se mai poatä ocupa si cu alte
luceäri, mai cu seamà asa de mari ca acestea, Inca sà-si
fac'à datoria in constiintà. Dar d-lor sunt de pärere ca acolo
unde nu sunt planuri, sà se facà o mäsurätoare, iar nu pla-
nuri, sA se constate câte pogoane sunt in posesiunea Statului.
Aceste ingsur5tori chiar astAzi pe fiecare zi se fac de Cre-
ditul Fonciar, fiindeä nu poate ca Statul s'd ia o egspundere
care 1-ar expune la mari pierderi. Am auzit cä au sä se ri-
dice observatiuni si asupra unui alt articol, in care se spune
mai clar, ca Statul nu poate s'a" mai ail36 nici o fäspundere
dupà vânzarea unei mosii. *i bun este acel articol, cki in-
chipuiti-vA la câte procese s'ar da loc si câte manopere sau
speculatiuni s'ar putea face, când s'ar desfiinta un asemenea
articol din lege. S'ar gAsi oameni de aceia care s6 cumpere
mosii numai pentru ca s'ä poatA face procese Statului. De aceia,
30

www.digibuc.ro
146 ION C. BRATIANIT A.CrE 81 CIIVANTARI VOL. VI

d-lor, sá se zicá eft' Statul sä' mäsoare movia, ca sá vtie ce vinde

vi cumpárátorul sä vtie ce cumpäeä, el sá se ducá vi la fata
locului ca sä vaa mai intâi movia ce voevte a cumpära.
I. lonescu, raportor, comunica Adundrii respingerea amendamentului lui
P. S. Aurelian, textul legli fiind lämurit. Gr. Triandafil sustine acela§ lucru.
Ion C. Bratianu sustine primirea amendamentului lui Aurelian.
Ion C. Brfitianu : D-lor, negrevit cá din articolul acesta
reese vi ideea &A acolo unde va fi indoialá asupra intinderii
movii are sá se facä o mäsurätoare aproximativá pentru con-.
statarea pogoanelor, ca sä nu se mai intâmple aceiace s'a
mai intâmplat, adia sä. se vândä. 500 pogoane, iar in rea-
litate sá fie 1.000, ori sá se vândà 1.000 vi in realitate sä
nu fie decât 500. Cu toate acestea eu cred cá este bine sä
se primeascá amendamentul pentru ca legea sá fie determi-
natá vi sá nu se lase nimic la discretiunea administratiunii
domeniilor sau a guvernului. Ori ce másueä care nu impie-
dicá operatiunea cred ea' este bine a se lua ; vi deaceia eu
rog pe comisiune sà primeascá amendamentul ca cel putin
când va fi o indoialä asupra unei movii s'd nu se vândà acea
movie, pâná nu se va face másurátoarea.
Camera respinge amendamentul lui P. S. Aurelian 0 admite pe cel propus
de G. Vernescu impreuna cm art. 9.
La art. 10 G. Vernescu face observarea ca la pamant arabil s'a fixat un
minimum, pe and pentru paduri nu exista In articol nici o norma. De
aceea cere completarea articolului §i cu privire la paduri. Ion C. Briktinnu
sustine cii nu se poate pune in protect pretul minim pentru paduri, deoarece
vanzarea unei pacluri depinde de mai multe elemente : dacd are in apropiere
§osea build, daca se mai taie sau nu vreo padure alaturi etc.
Ion C. Brfitianu : Onor d. prevedinte cere un amendament
dela d. Vernescu vi d. Vernescu nu voevte sá i-1 dea. Eu in-
teleg dificultatea in care se affä d. Vernescu de a propune
un amendament in aceastá chestiune. D-sa ivi aduce aminte
câte complicatiuni ni s'au prezentat in consiliul de minivtri,
in privinta vânzárii Vádurilor. D-lor, sunt päduri care au
fost parchetate de ingineri vi de silvicultori, a cáror valoare
s'a zis cá este de 100 lei pogonul vi cu toate acestea s'au pus
in vânzare neincetat in timp de mai multi ani vi nu s'au

www.digibuc.ro
DIARTIE 1881 DOMENII ALE STATIILIII IN VANZARE 147

putut vinde §i apoi sunt alte pkluri care asemenea au fost

estimate cu 100 lei §i la licitatie s'au obtinut 300 §i 400 lei
de pogon.
Dac6 am admis valoarea unei mo§ii calculatá dupà arenda
pe 3 perioade, este c5. am avut o bazà" oarecare ; dar pentru
o pädure cum voiti sä hotärim un pret când Odurea nu s'a
fäiat? Vedeti dar c'ä pentru o Odure pretul minimum nu
se poate hotäri.
Aceasta este foarte greu, sunt o multime de cazuri care
fac ca pretul pädurilor sä varieze in proportiuni pe care le-
giuitorul nu le poate determina. Aläturi cu proprietatea mea,
s'a pus poate de 15 ori o pädure in vânzare §i nu s'a putut
vinde. In cele din urmä m'am hotsdrit s'o iau eu. Inainte
de a veni la licitatiune, m'am dus ca sá vád in ce stare se
afla acea Odure §i am väzut cä acea pàdure nu fAcea nici
pe jumätate cu care s'a evaluat. Sunt o multime de
pgduri care din diferite imprejuräri, precum din cauza lipsei
de §osele, din cauza cá imprejurul lor se taie o altà pädure
etc.. nu se pot vinde. Prin urmare sunt o multime de VA-
duri care nu se pot vinde cu adevärata Mr valoare decât
numai acolo unde este o pozitiune bunà, unde au o §osea, etc.
Din cauza dar a atâtea multe imprejueári noi nu putem ad-
mite ca sá se punä in lege pretul minimum pânä* la care se
poate vinde o Vádure.
N. Fleva intervine spunând cd nu se poate face o evaluare prealabilá
a unei päduri si mai Intai, cine sä facä evaluarea?
Ion C. Briitianu : Aceasta este treaba administratiunii do-
meniilor.
Vorbesc mai departe : D. Lecca, I. Ionescu, AI. Laltovari, N. Fleva. D.
Lecca propune un amendament la care Al. Lahovari aduce o pärere cu totul
opusä.

Ion C. Brfitianu : D-lor deputati, eu cred cä acei care au

propus acest amendament nu sunt risipitori ai averii Sta-
tului, dar au avut in vedere unele din acele proprietäti pe
care numai oarecare imprejuräri le-au fäcut de li s'a suit
prea mult arenda §i abia astfel produc 5 la sutà.

www.digibuc.ro
148 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

Eu sunt de opinia d-lui Lahovari vi cred Ca' in viitor pretul

moviilor are s6 se urce, fiindeä a scAzut pretul banilor ; dar
azi nu suntem inc6 acolo vi n'are onor. d. Lahovari decât
sá se ducä la Creditul Fonciar vi s6 vadà ce pret a evit pentru
propriefatile care s'au pus in vânzare.
Al. Labovari : Acelea sunt vânzki silite.
Ion C. Briitianu : Proprietatea n'a ajuns hied' acolo ca sä-vi
aib6 adevkata valoare vi vom gäsi chiar movii care nu sunt
susceptibile de a le crevte valoarea vi tocmai de acestea
trebue ca Statul sä se desfacà.
Apoi credeti d-voastrA cä administratiunea domeniilor vi
consiliul de minivtri ar putea s6 confirme o vânzare care ar
vedea cä este in paguba Statului?
Nu vedeti d-voastil ea' chiar astäzi cu arendarea moviilor se
stric6 licitatiunea de câte trei vi patru ori, când se vede c6
ea nu dà un rezultat satisfknor ? Ava dar eu nu rrià tern
de pret eft' va fi prea jos, fiinded in cazul acela nu voi con-
firma vânzarea.
Voci : Inchiderea discutiunii.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii si se primeste.
Se admite amendamentul lui G. Vernescu. Intervine InsA P. Ghica §i. cere
sA se steargA din art 11. cuvintele : Statul nu raspunde, etc. I
Ion. C. Brfitianu : D-lor cred Ca' ar fi bine sà admiteti acest
articol ava cum este redactat, pentru cuvântul c6 Statul ori
de câte ori vinde o movie, dà cumpk6torului toate actele
vi documentele ce posedà.
G. Vernescu : Dar Statul nu &A nimic, când n'are nimic...
Ion C. Brfitianu : Dà toate actele ce are, afarà numai dac6
acele documente sunt hrisoave, cki acestea le oprevte pentru
arhivele Statului, pentru istoria tkii vi chiar atunci dà dupà
ele o copie legalizatà. Dar oare nu se poate intâmpla ca un
orn care are vreo pretentiune contra vreunei proprietäti a
Statului s'à punà pe cineva s6 cumpere acea proprietate cu
orice pret vi apoi dupà ce a luat movia in posesiune vi dupà
ce a primit toate actele s6 intenteze actiune contra Statului
viStatul s6 nu ail:a in mâna sa niciun act cu care sA se
poatà apka ? Vedeti dar, d-lor, la ce ati expune pe Stat?

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DOMENII ALE STATIILIII IN VANZARE 149

Acest pericol este mai mare cleat acela cand Statul van-
zând cuiva o proprietate, ar da toate garantiile cumpära-
torului. De aceia va rog sa votati acest articol asa cum este
redactat.
G. Vernescu intervine spunand cd nu este bine sd se pund In lege ca Statul
nu raspunde pentru evictiuni, pentru ca se poate intampla ca Statul sd aibd
procese care sd fie pierdute de cumparátor si apoi acesta sa fie. obligat a
plati Statului 20 de ani, fará ca sa fie in drept sa ceará de la Stat lucrul
pentru care a platit. P. Buescu e contra amendamentului lui Vernescu. N.
Dimancea propune sa se rnodifice articolul ca atunci cand s'a revendicat un
lot vándut, Statul sd nu mai incaseze dela cumparator ratele.
Ion. C. Brkianu : Nu puteti face exceptiuni de asemenea
natura. Cine va voi sa cumpere cu conditiunile aci preva-
zute, va cumpara ; iar celui ce nu-i convin aceste conditiuni
n'are decat sa nu cumpere.
Gr. Triandafil §i apoi minisfrul justitiei sustin primirea art. 10 asa cum
a fost conceput. Adunarea se pronunta apoi asupra amendamentelor propuse.
G. Vernescu Intreaba de ce In art. 4 se zice cd nu se \rand decat mosii a
cdror arenda anuala nu trece peste 20.000 lei, iar in art. 14 se zice ca mo-
siHe din jurul oraselor oricát de mare venit ar avea se pot vinde. In ce scop
se face aceasta derogatiune?
Ion lonescu raspunde cd vánzarea in loturi a mosillor din jurul tárgurilor,
In deosebi din Moldova, are de scop intarirea elementului roman In acele
tárguri. D. Leca crede di prin aceste derogari va scadea pretul pámántului
si e contra parerii lui Ion Ionescu. Gr. Bäldnescu cere ca In jurul oraselor
sa se faca si loturi de 50, 100 ha. P. Clam sustine articolul asa cum a fost
redactat suprimándu-se numai cuvántul margincqi. Ion C. Brill Jana spune
ca tárgurile trebuesc cuprinse inteun cerc de Romani muncitori si economi
si numai din aceia care sunt acolo plugari, In jurul oraselor.
Ion C. Brfitianu : D-lor la 1868 eu m'am ingrijit de Iasi
si de alte orase asemenea unde se Oa un centru mare de
populatiune streina si am zis ca ar fi bine sä inchidem acele
orase inteun cerc de Romani ; dar nici odata n'am inteles
lucrul asa cum I-a explicat d. Vernescu incât toti call in Chris-
tos s'au botezat sä vie si sä cumpere parnânt. Trebue d-lor
sa ne gândim si la viitor, nu numai la prezinte si eu am
zis totdeauna si de aceia am pus si in aceasta lege ca trebue
sä se pläteasca o parte din bani de cumparator, fiindca aceasta
este o chezasie ea' este un om care este muncitor, econom

www.digibuc.ro
 150 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

si care pune pret pe proprietate, &A a muncit si a agonisit

ca s poat5 sA-si faca o proprietate. Dar nu ca oricine va
veni sA poatA sA ia, cAci aceasta ar fi a incuraja lenevia
fiecare va zice : ce sä mai agonisim, cA putem lua mosii
pe credit. Noi n'am inteles decat asa cum a zis d. Vernescu,
cA vom vinde mArginasilor locali, adicA numai acelora care
sunt acolo, iar nu din toatä Ora. Ei bine, cercul acelora
este foarte restrâns, nu trebue movie de 20.000 lei venit ca sà
se poatA improprietAri acei mArginasi, fiindcA in Bucuresti
ca si la Iai, sunt proprierati deosebite i noi nu vom da
locuri in vanzare decat mArginasilor Romani muncitori de
pAmant. Are sA fie o razA asa de mArginitä incat n'are sä
se atingA nici domeniul BrAilei, nici acel al Giurgiului. DacA
noi vom da azi cum zice onor. d. Aurelian, la toti cati in Chris-
tos s'au botezat, nu numai cA am compromite viitorul, dar
chiar pentru prezent ar trebui sä ne gandim bine ; ar fi sA
depreciem proprietatea si de aceia trebue sA fim cu mare
ingrijire. Noi trebue sà tinem ca proprietatea sA nu piardA
din pretul ei i incA cu scAderea dobanzii, valoarea proprietAtii
din zi in zi are sA creascA. SA ne mArginim dar numai in
raza oraselor, imprejurul oraselor i pentru locuitorii aceia
care sunt acolo plugari, iar nu sA vie si din alte pArti ale
tArii ; dAm aceastA preferintA locuitorilor dimprejurul oraselor
fiindcA aceia n'au fost improprietAriti i li se dà astAzi avan-
tajul de a deveni i ei proprietari, dar mai departe sA nu
mergem.
Vorbesc : N. Fleva sl Al. Lahovari. Acesta spune cA nu §tie care din cele
trel amendamente propuse se admite.
Ion C. Brfitianu D-1 Presedinte a spus ceiace era sA spun
eu. Dar ca sA ridic orice scrupul onor. d. Lahovari, voi
zice cA d. Vernescu poate face in amendamentul säu oare-care
mici modificAri i atunci noi Il primim.
G. Vernescu explicA amendamentul sAu §1: Adunarea Il primWe. Se trece
la art. 14, la care la cuvAntul Em. Coslinescu i apoi se ridicA §edinta.
(Mon. Of., 1881, p. 1452 col. 1 ; p. 1453 col. 1-2; p. 1454 col. 1-3 ;
p. 1455 col. 2-3; p. 1457 col. 2-3; p. 1458 col. 1 ; p. 1461 col. 1-3).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DOMENII ALE STATIILITI IN vANZARE 151

55.

Legea pentru vânzarea bunurior Statului.

Camera, 5 Martie 1881.
Se discutá in continuare legea pentru vânzarea bunurilor statului. La art. 14
propun amendamente : R. Campiniu, E. Costinescu §i N. Fleva. Totul se
rezumä in a se gàsi modalitatea de a se fixa pretul lotului care se va vinde.
I. C. Erfitianu spune cil arenda nu poate fi o bazá generalá in fixarea pre-
tului loturilor, cáci, astfel, unii cumpárátori ar pliai prea mult, altii prea
pulin. E bine sá se dea pämiintul cat mai eftin. Plata pâmântului in 24 ani
e uloarä §i oricine poate O. se achite de datorie. Primul ministru se pronuntä
pentru amendamentul lui Costinescu. Statul va vinde loturi numal acelora
cari vor avea cu ce pläti.
Ion C. Brfitianu : D-lor când onor. d. Fleva a voit sà faca
amendamentul d-lui mi 1-a comunicat §i va spun drept ca
la cea dintai enuntare m'a ca§tigat In favoarea ideei d-sale.
Dar In timp când d-lui desvolta amendamentul, mi-a dat
timp sä ma gândesc mai mult §i am vazut ea este peste pu-
tinta sa-1 admit. Negre§it &A ideea de concurenta m'a câ§tigat,
dar pe urmä m'am gândit : concurenta între cine ? Sunt buna-
oarä 50, sau 100, sau 200 locuitori margina§i. Ace§ti 200 mar-
gina§i au toti dreptul la acele locuri, fiecare are dreptul la un
lot. Cum socotiti d-voastra ca vor fi ei a§a de simpli ca A. se
concureze Intre dân§ii ? Multi din acei oameni au suferit multe
nevoi §i au trait mai mult cleat noi cari am trait In seul nostru.
D-lor, poate fi aici vorba de concurenta fiindca sunt oa-
meni cari au interes comun §i. un drept comun. De aceea eu
ma pronunt pentru amendamentul d-lui Costinescu, care a
fost primit de minoritatea comisiunii. Dar se obiecteazâ,
cum se va eunoaste prelul arendärei? Se vede cA acei care
fac aceastä intrebare au trAit numai in oras, fiindeä cei care
träiesc la tail stiu cum se arendeag locuitorilor pâmânturile
si stiu aceasta nu numai imprejurul mosiei, dar chiar in tot
judetul ; stiu cä un pogon de grAdinärie se arendeaz6 cu
60 si cu 80 lei ; un pogon de agriculturà se arendeazA cu
10 si 12 lei, un pogon de fâneatà unde este si livadà, se
arendeazA cu 20 sau 25 lei.

www.digibuc.ro
162 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVINIARI VOL. VI

Apoi, dacä ar fi SA.' se ia de bazä arenda generalá, atunci

unii ar pläti prea mult §i altii prea putin, a§a In cât ar fi cea
mai mare nedreptate. Dar väd, d-lor, pe unii din d-voasträ Ca'
sunt dominati de un sentiment foarte 1udabiI, foarte generos §i.
foarte românesc, adicA sä dati pämânturi locuitorilor plugari
cât se poate mai eftin.
Ati uitat insä un lucru, ati uitat cä mo§iile acestea sunt
ipotecate §i de aceea eu am pus in lege cä din vânzarea acelor
loturi sä se facä o casä deosebitä. §i prin o lege sä se räs-
cumpere datoria pentru car sInt ipotecate aceste mo§ii.
DacA e astfel, mai putem noi fa e daruri din aceste pà-
mânturi? Putem noi sä le v_ndem pe nimic, adicä cu o
vânzare simulatä ? Faceti socoteala §i vedeti cât plätesc
acei cumpärätori in 24 ani §i \Teti vedea eä nu plätesc nici
arenda anualä.
Care arenda§ nu ar fi bucuros ca in 25 ani, dupà ce a plätit
arenda, sä-i rämânä mo§ia proprietatea lui ?
Este, d-lor, sistemul lui Proudhon care zice : pentru chi-
riile din ora§e, dupä ce chiria§ii vor pläti chiria pe atâti ani,
sä se considere proprietatea ca räscumpäratä. Pânä acum
insä acest sistem nu s'a primit, nu §tiu ce se va face in viitor,
dar cel putin noi nu putem sä-1 aplicAm cu proprietätile Sta-
tului, care sunt angaj ate. Noi trebue sä facem o vânzare se-
rioasä, care sä nu fie un dar §i. de aceea mä unesc cu amen-
damentul d-lui Costinescu, fiindcä este cel mai nemerit §i
cel mai drept §i. dä destule avantagii, cAci atunci când se
pläte§te aceastä cumpärätoare in rate §i in timp de 24 ani,
numai nemernicul nu poate sä pläteasa. §i nemernicilor nu
este bine sä le däm, fiindcä ar fi sä risipim averea publicA
la ni§te asemenea oameni.
Voci : Inchiderea discutiunei.
G. Leca propune completarea amendamentului lui Costinescu cu acel al
lui Fleva. I. C. Briltlanu e pentru. Presedintele Camerei spune cd nu poate
completa amendamentul cu nimic. Se voteazd amendamentul lui Costinescu.
N. Fleva face un amendament care se primeste.
Ion C. Brfitianu : Eu sunt pentru inchiderea discutiunei,
fiindcä nu numai mo§iile din jurul ora§elor se vând in loturi,

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DOMENII ALE STATIILITI IN VANZARE 153

când vor fi cumpArAtori pentru intreaga movie, dar aceias

regulà are sä se pâzeascä i pentru moii1e depärtate de orase,
unde negresit eh' nu se va vinde numai un lot sau douà
celelalte sA rAmâle. Prin urmare, dacA licitatiunea nu va avea
rezultat, cel putin vom avea o sigurantà in partea intâia din
amendamentul d-lui Costinescu.
Se pune la vot inchiderea discutiunei si se primeste ; se voteazA amen-
damentul lui Fleva i apoi articolul 14 In 1ntregime.
Ion C. Brfitianu : D-le presedinte, fiindcä amendamentul ce
s'a admis de Camerà modificA mai multe articole, iar pe
unele chiar le suprimä, eu cred cä ar fi bine s'd se suspende
sedinta pentru câteva minute si onor. comisiune sä puna
articolele ce mai sunt a se vota in armonie cu amendamentul
ce s'a primit, ca astfel sA nu pierdem timpul aci in discu-
tiuni zadarnice.
Adunarea incuviinteazA suspendarea sedintei.
Se pune In discutie art. 19. P. Ghica cere ca numai acel cari vor Infiinta
stabilimente industriale sA fie obligati ca In termen de 3 ani sA facA lu-
crArile la care s'au angajat conform art. 19, iar nu i acei cari au cumpArat
locuri In comune. I. Marghiloman cere ca obligatiunea sA se IntindA asupra
tuturor cumpArAtorilor. Art. 19 se adopta. La fel urmAtoarele. Se ceteste art. 22.
D. Leca cere ca prin acest articol Statul sA fie garantat, ca atunci cAnd
cineva fsi retrage cererea de cumpArare de pámAnt, va fi despAgub it de chel-
tuelele pe care le-a f Acut cu impArtirea loturilor.
Ion C. Brätianu : Eu credeam cä onor. d. Leca avea s6 pro-
punä in adevAr o sanctiune, aceea ca comuna sâ depunA o
cautiune.
Ceeace doreste d-lui sä se pun6 in lege este deja prevAzut
in toate legile.
Oare socotiti d-voastrâ c6 este destul sä se prezinte ni§te
locuitori la administratiunea domeniilor i s'à zic6 : puneti
mosia in vânzare, fiindcâ noi suntem cumpärätori ; credeti
cä administratiunea domeniilor va face numai decât vân-
zarea in loturi
Nu, d-lor, au sà se ia toate precautiunile, sA vadä care
este puterea cumpärätorilor ; &Aci poate s4 vinA i oameni
care sA nu fie in stare a pláti, de aceea trebue mai intâi sà

www.digibuc.ro
164 ION O. BRATIANU AvrE sa CUVANTARI VOL. VI

se vadd puterea lor. Acestea sunt chestiuni de regulament ;

destule detalii ati introdus in lege, nu mai introduceti §i. pe
acesta.
Ne mai luAnd nimeni cuvántul se pune la vot art. 22 devenit 21 si se
adoptd. Se ceteste art. 22.
Vorbescu apoi : N. Fleoa, I. lonescu, I. Mary/Woman, A. Vizanti, I. Co-
drescu, N. Dimancea, Gr. Balanescu, G. Cantili.
Ion C. Brätianu : D-lor, mai intâiu trebue &A ne intelegem
c6 noi nu suntem chemati s6 facem acum o lege ca sä im-
proprietArim pe toti acei care nu au proprietate, ci suntem
chemati sA facem o lege ca s'à vindem domeniile Statului,
pentru c'ä toatä lumea §tie cä Statul e räu proprietar §i. ar fi
mai folositor sA dea proprietatea in mâna altora, ca pros-
perând aceia, SA prospereze §i venitul Statului.
Noi am fäcut aceastä lege, cum a zis §i onor. preopinent,
pentru ca proprietatea sä fie accesibilà pentru toatà lumea,
accesibilä §i pentru muncitor, pentru cultivatorul de pämânt.
D-1 Ion Ionescu face apel la mine si la toti reprezentantii
colegiului IV. Ori, d-le Ionescu, eu am zis si o altä clan si
in momente foarte grele, &A nu e destul sä facem proprietari
pe tärani, cäci au fost multi proprietari care au eämas pe
urmä cläcasi ; au fost, d-lor, proprietari puternici in alte t'äri
si azi sunt proletari, cki proprietatea se duce In mâna ace-
luia care munceste, care e bärbat si econom ; si ceiace voim
noi mai intaiu de toate, este sä facem pe Români sä fie bär-
bati, sä" fie economi. Casa de economie ce am instituit si vân-
zärile pe care le facem In conditiunile acestea azi sunt un
stimulent foarte puternic pentru ca Românul sä munceascA
si sä economiseascA, cki stie csä poate sä devinä proprietar ;
nu trebue sä facem proprietar pe omul care n'a dat niciodatä
dovadà de bärbätie ori de economie, cki astfel facem a fi
si mai lenes.
Afarà de aceasta este si o garantie cA nu facem proprietar
cleat pe acela care va putea sä facä s'ä prospere proprie-
tatea si punem pe toti in conditiuni ca sä vadà c6 dacà mun-
cesc si fac economii se pot face proprietari.
Eu gândesc cA aceasta este legea cea mai bung, cea mai

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DOKENII ALE STATULIII DT VANZARE 155

binefAcAtoare §i cea mai conservatoare. Apoi in ce tail din

lume s'a mai fäcut ceiace facem noi ? Dar o facem pentru cá
suntem o societate nouä, o natiune ined slabA, inconjuratä
de mari pericole §i noi trebue sa intärim elementul national ;
noi facem ceiace nu s'a fäcut in nici o parte din lume ; cäci
unde se vând proprietäti a cäror plan sä se facä prin anui-
-Cali ? Sä mi se arate cu istoria in mânä dacä existä vreo targ
unde s'au vândut proprietäti a cAror platà sä se facá in 24 ani ?
Aceasta o facem noi pentru cä trebue s'o facem, cäci astfel
asiguräm nationalitatea românä. Sä nu Ili se zicA c'd nu facem
nimic §i sä ne insemne la ura sätenilor. Eu vä spun drept
csá am väzut cu pärere de räu petitiuni care vin la Carnerä
§i prin care se cer pärnânturi, fiindcA nu täranilor le-a venit
in gând sä facä petitiuni la Carnerà ca sä cearà proprietäti,
ci acelora care exploateazä pe tärani §i printr'aceasta fac
räu, cAci devi câ§tigA popularitate, fie pentru alegeri, fie
pentru orice, dar conrup societatea românä, fiindc6 baza so-
cietätii române este täranul §i. nu numai cä nu trebue sà-1
conrupeti, dar din contra, trebue sä-i inspirati sentimentul
demnitätii §i sentimentul cA nu poate sä aibä demnitate dacä
nu va fi muncitor, dacä nu va fi bärbat, dacä nu va fi
econom ; pentru ca acela care nu este bärbat, care nu este
muncitor §i nu este econom, nu poate sä ail:A nicio dem-
nitate. De aceia sä profitäm de aceastä ocaziune §i sä cAutäm
sä servim pe clasa säteneasc6 intr'un mod binefAcAtor, iar
nu inteun mod conrupätor, pentru cA facem räu natiunei
române. (Aplauze).
Mai vorbesc Gr. Eliad, G. Cantili. Se ridia sedinta, anuntându-se cea ur
mAtoare.

(Mon. Of., 1881, p. 1493 col. 2-3 ; p. 1494 col. 1 ; p. 1495 co. 1, 2 ; p. 1501
col. 1-2).

Camera, 6 Martie 1881.

Continua discutia relativ la vânzarea bunurilor Statului. Discutii aprinse
se angajeazA fntre deputati si se propun amendamente. Nid ministerul nu e
scutit de acuzAri. I. C. BrAtlanu raspunzAnd acuziirii lui Lupafca, spune cA legea
e bunä si va da roade. Tot ce nu va fi bun se va fndrepta. Loturile se vor

www.digibuc.ro
156 ION C. BRATIANC ACTE 81 CIIV.ANTARI VOL. VI

vinde numai plugarilor romAni. PAmAntui se va putea cumpAra 0 din No-

emvrie incolo. RoagA pe deputati sA nu piardà vremea cu discutii lungi 0
sA voteze legea.
Ion C. Brátianu : Eu credeam cä s'a discutat mai mult decât
materia comportä...
0 voce : Asa este.
Ion C. Briltianu : Onor. d. Lupascu a zis c4 legea ce se vo-
teazA este o lege draconianä. Eu o iau asupra sufletului meu
si cred &A experienta mea este mai mare decât a d-lui Lu-
pascu. Pânä astäzi n'am fäcut nici o lege ca sä fie draco-
nicA sau jignitoare nationalitätei române. *i apoi, d-lor, legile
nu sunt, cum zicea adineaori colegul meu, immutabile si
perpetue. Totul depinde dela aplicarea lor. Atunci se dove-
desc efectele bune sau rele ale unei legi. Camera la 15 No-
emvrie se intruneste ; atuncea toate neajunsurile, toate greu-
tätile le vom indrepta ; si dacä guvernul nu va face aceasta
averi d-voasträ initiativa, yeti indrepta d-voasträ relele.
Dacä vom cäuta ca legile ce facem sä fie perfecte intru
toate, la ce atunci intrunirea noastrà aici in fiecare an? Nu
trebue sä uitati cä suntem in sesiune extraordinarà si nu stiu
câte legi s'au votat de aceastä onor. Camerà ; mai cu seamä onor.
opozitiune are sä ne zieä : am pierdut timpul in discutiuni
otioase si numai la sfârsit ne gräbim sä' votäm legile in galop.
De aceia, vä rog, d-lor, sä nu mai faceti discutiuni nesfâr-
site si sä binevoiascä a crede d. Lupascu c5 legea, asa ne-
perfectà cum o crede d-sa cA este, pânä la toamnä are sä
dea mari rezultate si acele dispozitiuni cari nu vor fi bine
nemerite, avem sä le indreptäm la toamná.
Pämânturile in loturi nu se dau decât la plugari români ;
acei care n'ar putea sä cumpere pânä la toamnä, vor cumpára
dela Noemvrie incolo.
Se discutA art. 68 unde e vorba de embaticuri. Discutia se incinge intre
A. Vizanti, St. Periefeanu-Buzeu, N. Dimancea, Gr. Triandafil, I. Marghi-
loman. I. C. BrAtlanu cere votarea art. ap cum este 0 la nevoe, la toamnA,
se va reveni.
Ion C. Brätianu : D-lor, chestiunea embaticurilor este o ches-
tiune foarte complicatá si foarte grea si eu sunt de opi-

www.digibuc.ro
MAE= 1881. LEGEA TIMBRULIII 157

niune ca sà o votäm asa cum este in proiectul de lege, câci

pânä la toamnä vom putea sä venim cu niste date statistice
si când va fi SA facem ceva, sä stim ce facem. S'a zis de
unii : iatä o vie de 40 pogoane si plätesc numai 2 galbeni
pe an si al-CA vie mai mied (16 40 franci de pogon. Apoi puteti
d-voastrà sä le faceti o apà? Ei, d-lor, se poate ca cel care plä-
teste numai 2 galbeni sau cA dä 2 ocale de cearà, sä fi luat pà-
mântul acum 100 sau 200 de ani, pe când acolo erau numai
pustiuri sau päduri si l'a cultivat.
\Tod : Aveti dreptate.
Ion C. Brätianu : Apoi, puteti d-voastrà pune o sarcinä
mai mare decât aceea ce o are prin contractul de acum 100
sau 200 de ani ? De aceea vä rog sä läsati asa cum este si la
toamnä vom vedea ce putem face.
Marghilornan §i Vizanti retrag amendamentul. Se voteazd art. 72. Gr. Bd-
länescu cere Inláturarea embaticului.
Ion C. Brfitianu : D-lor, aceasta a fost si in legea veche
si articolul care s'a pus a fost numai ca un stimulent. Noi
acum le mai däm inch' un termen de räscumpärare, prin
urmare, dispozitiunea este fn avantajul embaticarilor.
Se pune la vot art. 73 si se primeste ; se voteazá si restul articolelor.
Se pune la vot proiectul intreg de lege si se primeste.
(Mon. Of. 1881, p. 1531 col. 1 2 ; p. 1534 col. 1-2.

56.

Legea timbrului.
Camera, 7 Martie 1881.
Se discutd legea asupra timbrului. Discutii si propuneri multe din partea
unor deputati L C. Brfitlanu nu se amestecd In discutia legil, ci se multu-
meste a rdspuncld observatiei eronate a lui D. Märgtiritescu asupra rolului
bAncli de scout si emisiune. Presedintele Consiliului de ministri spune cd
banca de scont si emisiune nu serveste pe bogati si e creatd pentru a face
f Etta trebuintelor nationale. Relativ la legea care e in discutie, roagd pe ra-
portor ca sA primeascA unele amendamente. Face apel la deputati ca sA nu
mai facA amendamente care nu pot figura decAt In regulamente si nu in legi.

www.digibuc.ro
168 ION C. BRATIA/117 ecrE CI:wit/Trim VOL. VI

Ion C. BrAtianu : Nu credeam c. banca de circulatiune

scont e fäcutà in favoarea bogatilor. Eu incA dela 1857 am
luptat cel dintâi i m'am muncit din toate puterile ca ssä
infiintez aceastà institutiune i toti bogatii au fácut opo-
zitiunea cea mai mare. Acum se vede Ca' bogätasii au fost
niste neghiobi i nu au inteles interesul i numai d. Mär-
Oritescu a venit sä ne deschia ochii.
D-1 Märgäritescu pune inainte un caz particular. Dar, d-lor,
noi nu facem legi pentru cazuri speciale, ci pentru trebuintele
generale si banca de scont i circulatiune este chematà sä
alimenteze trebuintele nationale. Industriasii i agricultorii
au azi banca de scont i circulatiune i vor avea in curând
bâncile agricole.
Se dd citire urmätorului ainendament al lui Märgeiritescu semnat si de
alti deputati :
Imprumuturile de deposite la Banca Nationald si la Casa de depozite,
sä fie supuse la aceeasi taxä ca i toate actele de creantd", i pundndu-se
la vot se respinge. Se pun Ia vot amendamentele lui Vulturescu si se primesc.
Ion C. Bratianu : D-lor deputati, am rugat pe d. raportor
ca s6 primeasc6 unele din amendamentele d-voastrà. VA rog
insA s'à nu mai produceti amendamente, care nu pot face
obiectul unei legi, ci al unui regulament. Când existä vreo
îndoialä puteti cere explicAri, dar nu trebuie s'a" le treceti in
lege sub formá de amendamente.
Se pune la vot art. 25 cu amendamentele adoptate si se primeste. Discutia
.continud.
(Mon. Of., 1881 p. 1597, col. 3 ; p. 1598 col. 1).

57.

Strtruinte pentru proclamarea Regatului.

7 Martie 1881.
Ministrii stdruesc din nou pentru proclamarea Regatului ; pentru cazul
and ea ar fi din nou amdnatd, Brátianu se teme de greutdti din partea
strdindtatii.
(Memoriile, XVII p. 68).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 RABIINATATIRILE IN TARA 159

0-
Imbuniitäti lorti: 'Le ea timbrului.
49tICURe5'1 Camera, 9 Marne 1881.
Deputatul P. Ghica, liberal, spune cà guvernul nu face nimic pentru se-
curitatea publica. Po litia la or4 ca i la tarA este aproape inexistentA. Din
punct de vedere al asistentii publice stAm mai bine. Avem institutil bune,
dar numai in Bucuregi, fag I Craiova. Asistenta ar trebui extinsA 0 la co-
munele din toate judetele. Vitele sunt inteo stare proastA. Contra epizootiilor
s'a hotArft mAsura barbarA de a se omori vita bolnavA. Cons Mile judetene
nu activeazA In mod satisfAcritor l depApsc uneori atributgle pe care le
au, de ex. In ce prive0e §colile. Nu se IncurajeazA oamenii nici trite() di-
rectie. 5oselele i drumurile sunt intl.%) stare proastA. $colile nu au localuri.
Libertatea individualA t inviolabilitatea domiciliului nu se respecta de po-
litie. I. C. Briitiann spune cl guvernul face tot posibilul ca sä aducA Imbu-
nAtAtiri In toate ramurile de activitate. Cere interpelatorului sA mai albA
rAbdare sA vadA rezultatul interpelArii sale, sau sA facA sl vinA alt guvern
la putere.
Ion C. BrAtianu : D-lor, onor. d. Pantazi Ghica a fäcut, In
privinta noastrà, ceeace face un bun pkinte, când cineva
vine ssá loveaseä pe copilul sàu, fie cât de rki acel copil,
se face foc, ia barda In mânà, ca sA loveascA pe acela ce-a
dat mn copilul ski. Dar, când nu-i atac6 nimeni copilul §i rà-
mâne el singur cu dânsul, atunci, dupà obicei §i dupg vorba
aceea care zice cà Mafia este din rai, Ii dà corectiuni foarte
regulate ca sà-§i punA copilul pe calea cea bunA. A§a a fficut
§i d. Pantazi Ghica cu noi, fiindcà opozitiunea nu ne ataeA,
ea'ci daeä ne ataca ar fi fost cu barda de brâu, ca sà ne apere,
dar fiindcä opozitia a comptat, se vede, pe d-lui §i de aceea
nu ne-a atacat, vine d-lui §i ne bate, adieä ne dà o corectiune.
Eu eram aici când s'a Inceput aceastà interpelare ;
fiindeä In acela§ timp se intrunea comitetul delegatilor care
examina proiectul de lege pentru conversiune §i crezând cà
fiecare timp f§i are sarcina sa, cà acum suntem chemati sA
regulkn, pe cât vom putea finantele Statului §i astfel ca cea
dântk datorie a noastrà sA ne silim a aduce o ameliorare In
finante, de aceea m'am dus In comitetul delegatilor când am
fost chemat acolo, ca sh' iau parte la tratarea acestei chestiuni.

www.digibuc.ro
160 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

Onorabilul d. Pantazi Ghica ins'A este preocupat de o alt6

chestiune mult mai inaltà, de perfectiunea unui guvern.
0 voce : De perfectibilitatea lui.
P. Ghica : Dovadä cä iubesc guvernul.
Ion C. Brfitianu : D-lor, fiecare guvern crede cä tinde spre
perfectiune i dacá are aderenti i adversari, este cá unii
cred cà in adevär merge pe acea cale, iar altii cred contrariu,
c'à merge pe o cale opusä. Noi insä credem cà facem tot ce
stä in mica noastrà pricepere i putintà ca sä ne indrumäni
pe acea cale care sA ne facä a ne apropia din zi in zi de acele
imbunàtätiri care &A fie mai aproape de perfectiune.
Nu stiu, d-lor, ce a putea s'à räspund eu d-lui Pantazi Ghica.
Noi credem cà ne facem datoria ; onor. d. Pantazi Ghica,
se intelege câ nu vede tot asa. Dar poate Ca' eu, când imi dau
seama seara de ceeace am fkut ziva, sunt mai amärit decât
d-lui, Ca' n'am putut sA fac ceeace trebuia sA fac.
Ce este de egspuns la interpelarea d-sale ? Eu nu stiu ce
räspuns sä-i dau : sau câ d. Pantazi Ghica ssä mai ailA rAb-
dare, sä vadà rezultatul interperärii d-sale i dupà aceia sá
ne fac6 corectiunile ce va crede Ca' ni se cuvin, sau sà ia o mA-
surà mai energicA i s'à caute a face sâ vinA alt guvern, care ar
realiza mai In grab6 acea perfectiune care este idealul d-sale.
P. Qica : Am rgbdare i voi adästa.
Se Inchide discutiunea aceasta i Isi desvoltA interpeldrile P. Cerniiiteseu
Ilarie Isvoranu, iar Ministrul de interne rAspunde lui I. Isvoranu.
Se Incepe discutia in continuare asupra legii timbrului.

Camera, 9 Martie 1881.

Se discutil in continuare legea timbrului. I. Marghiloman a propus un
amendament la art. 33, cerdnd ca mobilele sA fie scutite de noi taxe
cel mult sA rAmde cele vechi. I. C. Ilattlanu spune cA nu avem nicAeri un
sistem bun pentru perceperea de impozite asupra mobilelor. Dar de plAtit
trebue sA se plAteascA. DacA Marghiloman crede cA articolul nu e bine for-
mulat, sA-1 formuleze el altfel. SA se lase mAcar taxele vechi asupra capi-
t alurilor mobile.

Ion C. Brfitianu : D-lor, in comisiunea instituità la ministerul.

de finante pentru revizuirea legilor financiare, când a venit

www.digibuc.ro
MARTIE 18.81 LEGEA =BREW' 161

acest articol In discutiune, am zis ca nu voi sa lovesc in aceste

producte, dar vreau sä fie dreptate. Orice serviciu se aduce
unui particular, acel serviciu trebuie plAtit. Astfel imobilele
platesc o taxA 2 §i jumatate la suta, pentru siguranta ce
se da acelui care face vânzarea ca va intra in capitalul sau.
Tot astfel este drept ca §i vAnzatorii de mobile sa plateasca
un impozit, pentru serviciul de siguranta ce le &A Statul.
Ziceti d-voastra cA taranii, când vând lana, fac un contract. Dar
§i eu sunt -Oran §i poate mai Oran de cat multi din d-voastrA ;
numai când sunt ministru nu sunt %Aran, altfel, stau la tara,
ma ocup cu agricultura, caci aceasta este hrana mea §i sA
dea Dumnezeu ca multi din d-voastra, nu zic de d. Marghiloman,
sa aiba relatiuni de toate zilele cu taranii cum am eu. Ei
bine, eu fac strânsoare de vin §i de cat sa-1- vând astazi
cu un pret mic 1mi vine mai bine sA gasesc pe cineva ca
sa-1 vând cu termen ; §i fiindca prevad cazul ca poate nu
voi putea intra in capitalul meu decAt prin judecata, fac
un contract §i ma asigur. Ei bine, in asemenea caz trebue
sa platesc taxa pentru siguranta ce mi se da. Nu trebuie dar,
d-lor, sa facem deosebire intre capitalul mobiliar §i imobi-
liar. Dar se vede cA d. Marghiloman de când i-a sporit capi-
talul mobiliar, i'l considera ca mai avantagios de cat cel imo-
biliar. Capitalul imobiliar plate§te azi fonciera, dar capitalul
mobiliar plate§te ceva ?...
I. Marghiloman : Plate§te taxa timbrului.
Ion C. Brfitianu : Doamne fere§te pe Stat de venitul ce ar
avea când ar lovi averea mobiliarA numai prin taxa tim-
brelor 1
I. Marghiloman : VA declar ca a§ fi multumit sA dau In-
doit pentru averea mobiliara, mai bine cleat sa platesc
ceeace platesc pentru timbre.
Ion C. BrAtianu : Sunt §i eu de opiniunea d-voastra decât pang
azi nu s'a gasit acea piatrA filosofalA, de a supune la taxe
averea mobiliara §i 'Ana' atunci trebue sa imitam dela altii
modul cum *i§i procura Statul mijloacele de a trai. Mid
marii financiari ai Europei vor gasi un alt mijloc, acel mijloc
il vom imita §i noi ; astazi insa este o mare discutiune asupra
u

www.digibuc.ro
162 ION C. BRATIANU ACM 51 CUVANTARI VOL. VI

modului cum sä se atingâ capitalurile mobiliare. Dacà

d-voasträ gäsiti cA articolul nu este destul de bine formulat,
atunci formulati-1 d-voasträ mai bine.
Voiti sA nu plâteasd capitalul mobiliar ? Atunci cel putin
lgsati cum a fost... (Intreruperi).
Pentru imobile este foarte greu sà" se sustragâ, pentru
cA sunt mijloace sigure de a le apuca de platà. Pentru ca-
pitalul mobiliar, sunt sute de mijloace *i din toate câte
puneti d-voasträ in aceastà lege, foarte putine §i foarte rare vor
fi acele cazuri, când yeti reu§i a le face sä plAteasd §i ele ceva.
Discutia continuA g vorbesc N. Constantinescu si I. Marghiloman.
(Mon. Of., 1881 p. 1628 col. 2-3 ; p. 1632 col. 3 ; p. 1633 col. 1).

59.

Monopolul tutunurilor.
Camera, 10 Margie 1881.
E in discutie legea pentru monopolul tutunurilor. N. Constantinescu citege
raportul. P. Buescu cere sA se citeascA proiectul de lege pentru ca discutia
sA se poatA face In cunoltinta de cauzA. I. C. BrAtianu spune cA proiectul
de lege a fost tipArlt 0 cine s'a interesat 1-a putut citi. Cere sA nu se mai
piardA vremea. La discutla pe articole a legii, !titre altii la cuvAntul 0 I.
Isooranu, spunAnd cA numArul membrllor consiliului de administratie e
prea mare. CriticA aspru art. 4 relativ la numirea 0 revocarea directorului
general. I. C. BrAtlanu 11 spune at a luat cuvAntul inteo chestiune pe care
n'o cunoa5te 0 desigur, dintr'o obligatie, ca membru al opozitiei. Dispozi-
tiunile asupra revocArii directorului sunt bune.
Ion C. Brátianu : Ieri, d-lor, nu ati putut sä votati mkar
un articol din legea timbrului. Astäzi voiti s'd faceti tot a§a
cu legea monopolului ? Apoi, pentru ce se mai cheltuesc atâtia
bani ca sà se tipäreasd proiectele de legi §i sä vi se distri-
bue, dad d-voastrà nu le cititi ; cine s'a interesat de aceastà lege
a citit-o ; cine nu s'a interesat, n'a citit-o. Apoi pentru acela
care nu s'a interesat de aceastá lege sâ pierdem noi timpul ?
Atunci sâ nu se mai tipAreascá niciodatà proiectele de legi.
Voci : L'am citit toti.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 MONOPOLUL TIITUNURILOR 163

Cr. Triandalit aratá cA citirea proiectelor de lege nu are nici o utiLitate

practicA. L Isvoranu spune cA unii deputatl nu pot sA prevadA cA se va lua
tn discutiune cutare sau cutare proiect si de aceea trebuie sA fie citit.
Se voteazA Inchiderea discutiei. Adunarea ia In considerare proiectul de
lege si se Incepe discutia pe articole.
I. Isvoranu sustine cA numArul membrilor consiliului e prea mare si nu
sunt decât uneltele guvernului, deoarece In alegerea lor nu se cere vreo con-
ditiune de admisibilitate si capacitate ; cere reducerea lor ; lar alegerea direc-
torului sA fie lAsatA la aprecierea Ministrului. D. Margáritescu e de pArere
ca membrii sA fie alesi pe trei ani i cu facultatea de a fi realesl dacA sunt
apti. N. Fleva cere sA se stabileascA baza proiectului de lege elaborat de co-
mitetul delegatilor. P. S. Aurelian aratà necesitatea a at mai multi membri
In consiliu. N. Constantinescu comunicA AdunArii cA amendamentele propuse
de Isvoranu i Meirgáritescu au fost respinse de comitetul delegatilor.
Ion C. Brfitianu : Onor d. Ilariu Isvoranu zicea adineaori c6
numai discutând lung legile pot ele sâ ias6 bune.
Dar sâ ne intelegem, d-lor, cà alta e a discuta i alta
e a vorbi. i apoi cine sä discute ?
NeapArat acei cari au cunostinta lucrului ce se discutà
pot sä aducä luminà. Ei bine, sunt sigur, cà d. Ilariu Isvo-
ranu, dacâ' n'ar fi fost din opozitiune, nu venea sa tinà dis-
cursul ca acel ce a tinut astAzi. Dumnealui crede cä-si face o
datorie de opozant ca sä VIA Camera in loc ; crici altfel d-sa
are destul bun gust ca sä nu vorbeascä inteo materie de care
nu are cunostintä ; dar cum zisei datoria de membru de
opozitiune 1'1 face sâ vorbeasc5. D-1 Isvoranu trateazA o ches-
tiune industrialä i comercialà al careia numai rezultatul
este fiscal, o trateazá ca pe o chestiune ordinarä, cAci cum
poate d-lui sà tie un discurs asa de lung ca sA trateze pe
acela cAruia i se incredinteazA o afacere de asa mare impor-
tantâ, ca pe ori care alt simplu functionar ? Eu cred cä inteun
alt parlament d-sa n'ar fi vorbit dupà cum a vorbit. D-1 Isvo-
ranu este bärbat instruit, a cälätorit mult, il intreb : in ce
exploatare din lume directorul este considerat ca un simplu
functionar i poate sA fie dat afarä, nu de ministru, dar
chiar de intregul consiliu de administratiune ? Lipsità de aceste
garantii, exploatarea nu va mai da nici un avantaj. Ne tot a-
duceti exemple din alte täri i apoi nu voiti s'd faceti ceeace
s'a fAcut acolo, unde au prosperat aceste institutiuni.

www.digibuc.ro
164 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

Am luat minimum de garantii care se pot lua pentru un

director al unei asemenea intreprinderi. Dar, d. Isvoranu a
pus prea mult exces In felul d-sale de opozant spre ali in-
deplini acea datorie ce vi-a impus, de a tine cu orice pret
Camera In loc din lucrArile ei, fiindcA ne având ce zice in
contra acestei legi, care se vede cA ii este cam streinA, d-sa
a pus inainte §i. a sustinut ni§te teorii de care sunt incredintat
cA se va revolta insu§i d-sa, când le va ceti mAine in Monitor.
D-sa a zis sA nu mai facem legi, fiindcg au s'A vinA altii cari le
vor desfiinta sau le vor modifica. Dar, dacA este a§a, atunci
de ce mai stAm noi aici ? De ce mai avem un parlament ? SA ne
ducem cu totii acasA, sA ne cAutAm de alte treburi. Acestea
le-a zis d. Isvoranu §i d-voastrA ati auzit toate aceste cuvinte...
Voci : Da, da 1
Ion C. Brátianu : Prin urmare, am avut dreptate a zice cA
prea a mers departe cu setea d-sale de a face opozitiune cu
orice pret. Noi, d-lor, ne facem datoria, facem legi care cre-
dem cA sunt bune O. luAm toate garantiile pe care le credem
necesare, pentru buna executare a legilor ce votAm.
Noi nu voim ca directorul acestor administratiuni atât
de insemnate sA fie supus la eventualitätile situatiunei de
fiecare zi §i la capriciile fiecArui ministru ; noi ne facem da-
toria de a lua garantii pentru asigurarea pozitiunei unui
functionary cAruia ii sunt incredintate ni§te interese ant de
importante ale -Wei. DacA vor veni altii cari sA suprime
aceste garantii, cari sA modifice legea, sau sA o calce, rgs-
punderea va fi a lor, nu a noastrA.
(Mon. Of., 1881, p. 1661, col. 1, p. 1664, col. 3, p. 1665 col. 1-2).

60.

Aneheta dela Argq. Monopolul tutunurilor.

Camera, 11 Martie 1881.
M. Teodoreanu aminteste Camerei cA de mai mult timp se aflA depus la
birou raportul anchetei parlamentare facut la prefectura de Arges. RoagA
Camera sA se rezolve curAnd chestiunea. Pre$edintele Carnerei, pentru a schimba

www.digibuc.ro
 MARTIE 1881 ANCIEETA DIN JIM. ARGE$ 165

ordinea zilei, cere invoirea ministrului. I. C. Briitianu isi (IA asentimentul.

Adunarea incuviinteazà. Pentru votarea legilor financiare si a bugetului, I. C.
BrAtianu cere, de 3 ori pe sAptärnaná, ate 2 sedinte pe zi.
Ion C. Brfitianu : D-lor, când s'a fAcut propunerea de an-
chetä eu v'am spus câ prefectui auzind de aceasta, mi-a zis ;
mi-a§ da dimisiunea §i eu i-am zis : bine ai face ; el insA
mi-a râspuns : dar cum voie§ti sá-mi dau eu demisiunea in
urma unei asemenea propuneri mai inainte de a se face
constatarea ? Eu cer sâ se constate mai inni adevärul §i pe
urmâ, sA inA roage cu cerul §i cu pâmântul, nu voi mai râ-
mâne functionar al Statului,
Eu atunci am cerut dela d-voastrâ sA numiti o anchetà
parlamentarà ca sâ' se constate adevArul. Comisiunea aceea s'a
dus la fata locului, a fâcut cercetarea §i a depus raportul.
Eu cred &A d-voastrà ar trebui s'a" vA rostiti cu o orà mai Ina-
inte asupra acelui raport, fiindcA nu numai acel prefect nu
trebuie s'A mai stea in pozitiunea aceasta, dar nici judetul
nu poate rämânea mai mult färä un prefect, fiindcä actualul
prefect este suspendat.
Preodirdele Camerei : Va sâ zicA admiteti sA se schimbe
ordinea zilei ?
N. Ionescu roagil pe presedintele consiliului si't nu se Intrerupl discutiunea
legii tutunului, care se leaga cu bugetul si este mult mai importanta cleat
situatiunea personalà a unui prefect.
Ion C. Brätianu : D-lor, eu nu am fäcut propunerea aceasta,
ci reprezentantul districtului Arge§ §i nu §tiu dacâ onor d.
Ionescu n'ar fi fâcut tot a§a de ar fi fost reprezentantul
acelui district, care se aflâ de atâta timp färä prefect ; prin
urmare n'am propus eu aceasta, ci reprezentantul judetului
Arge§ §i fiinded nu se poate schimba ordinea zilei färà in-
voirea mini§trilor, de aceea am spus &A eu nu mä opui la
aceastá schimbare, dar Camera va face cum va voi.
N. lonescu insistä sd nu se schimbe ordinea de zi deoarece legile finan-
ciare In desbatere sunt In legAturä cu bugetul si mai sunt 20 de zile pAnä
la finele sesiunii o bugetul n'a venit.
Ion C. Brfitianu : D-lor, nu odatà, ci de 20 de ori am atras
atentiunea d-voasträ asupra legilor financiare, spunându-vä c'd

www.digibuc.ro
1(16 ION C. BRATIANII ACIT I CUVANTARI VOL. VI

fara aceste legi bugetul nu se poate vota. Am rugat pe toti sa

nu faca interpelari pentru chestiuni tot asa de putin insem-
nate ca aceea ridicata de onorabilul preopinent. Sunt fericit
ca vad azi un membru al opozitiunii atat de influent ca onor.
d. Ionescu ca vine si zice Camerii : nu va mai ocupati cleat
de legile financiare si de buget.
Ei bine, d-lor, cánd un membru din opozitiune vine si
serveste guvernul, servind in acelas timp i partidul sàu in
dauna partidului opus si zice Camerei : nu pierdeti timpul,
ci cautati ca sä votati cu o ora mai inainte legile financiare
bugetul, pentru ca opozitiunea sa nu fie in drept a VA
acuza, eu ma cred dator sa va propun ca de aici inainte sà
avem de trei ori pe saptamana Cate doua sedinte pe zi
sá nu avem nici Dumineci, nici sarbätori, pana nu vom vota
legile financiare i bugetul.
Adunarea consultata dadl primeste sA se ia In discutie raportul anchetel
dela Arges, admite discutarea. Al. Lahovari e contra propunerei primului
ministru, dar Camera, cu clout& treimi, admite propunerea.
(Mon. Of., 1881, p. 1701, col. 1-3).
E vorba de anchetarea prefectului de Arges. Ancheta parlamentarA n'a
gfisit nici o vinA prefectului. Intre altil, deputatul N. lonescu se aratA ne-
multumit de rezultatul anchetei parlamentare si cere un supliment de an-
chetA. I. C. Eirfitianu spune cA membrii comisiunii au fost alesi si din rAn-
durile opozitiel, lucru pe care nu 1-a fácut alt guvern. Camera nu poate
sA ia nid o mAsurA Impotriva prefectului, ad a fost &sit nevinovat.
Ion C. Bratianu : D-lor onor d. Ionescu, ca membru al opo-
zitiunei, a pus chestiunea inteun mod general si ne-a tinut
un discurs de o ora i jumatate. Aceasta se explica din punctul
de vedere al opozitiunei. Imi pare eau insa ca d. Theodo-
reanu, aprins de interesele judetului säu, ne-a tinut i d-sa,
daca nu asa de mult, dar un timp destul de lung, fa-0 cu
chestiunile financiare, cari asteapta la ordinea zilei.
Onor. d. N. Ionescu, care are atata inima pentru taranul
roman, a zis cà partidul liberal, fail deosebire de nuanta,
fie din majoritatea de azi, fie din opozitiunea de azi, dar destul
ca este din partidul liberal, a luat angajamentul in fata Wei
sa modifice legea drumurilor. Ei bine, eu cred cà daca in-

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 ANCHETA Drs RID. ARGE.5 167

trebuintam acest timp pentru discutarea si votarea legilor

financiare, am fi avut timp sd ne ocupgm si de acea lege,
care daed. Meg nu s'a adus in Camerg, cauza o stie d. N.
Ionescu, este ed tam trecând prin multe greutgli si Camera
si guvernul au avut sg se ocupe de chestiuni mult mai im-
portante decât aceasta. D-sa stie cg atunci cand d. Epureanu
a voit sg suspende aplicarea legii, Camera a fost contra d-sale.
Noi nu ceream atunci desfiintarea legii, pentru ed cine nu
simte trebuinta ca sà se facg sosele in tug ? Dar voiam sg
studiem chestiunea ; insg, in urma cererii Camerei, guvernul
a fost silit sg o pung iargsi in aplicatiune.
Ei bine, d-lor, dui:4 pgrerea mea, pe câtä vreme tgranii
vor putea fi indatorati sä lucreze la sosele afar% din comuna
lor, fiti siguri ed nimeni nu va putea mgsura cu compasul
asa de exact in cât tgranul sd nu lucreze cu un kilometru
sau doi mai departe si mai mult. Daed onor d. Ionescu nu
vorbea ca membru al opozitiunii, ci ca om drept si nepgrti-
nitor, ar fi trebuit sà recunoascg cg, devi cu legea aceasta
se pot face multe rele, totusi, sub administratiunea actualg
s'a fgcut o mare usurare in toatg tam. Onor d. Ionescu zice :
de ce comisiunea nu s'a dus la mosia d-lui prefect ? Eu cred
cg nu s'a dus, nu pentru cg i-a fost fried sg se ducg, dar
pentru cg atunci tot d. lonescu ar fi zis &A comisiunea s'a
dus la d. prefect la movie si acesta i-a primit bine, i-a mg-
gulit si prin urmare i-a fgcut sä relateze lucrurile in favoarea
lui.
I. Isvoranu : Noi nu avem o asemenea idee de majoritate.
Ion C. Brgtianu : D-le Isvoranu, te rog a pgstra intreru-
perile d-tale pentru tineri de seama d-tale, fiinded pe mine
intreruperile d-tale nu mg pot intimida, nici amuti.
Apoi, d-lor, s'a constatat cg acea sosea nu trece pe la mosia
prefectului si cg aceastd linie a fost croità In timpul unui
alt guvern, in timpul guvernului conservator si acel consiliu
general era compus din conservatori, nu era liberal, in care
sg fi putut lua parte si actualul prefect. Si când a venit ac-
tualul prefect, el nu primi nici o schimbare a traseului, ci
a zis : tineti-vg de linia aceia care a fost notatà de consiliul

www.digibuc.ro
168 ION C. BRATIANII ACM SI CIIVINTARI VOL. VI

general §i confirmatà de guvern. Onor d. Ionescu zicea cA

un orn care a depus inaintea anchetei, ar fi fost maltratat
de un agent administrativ.
D-lor, nu §tiu de ce treaptá a fost acel agent, dar ori cum
ar fi, eu a§ dori sä §tiu ce trebue sä räspund.
Apoi dac'd se gäse§te un nebun, cine oare poate sä fie res-
ponsabil de faptele unui asemenea orn ?
Negre§it dacä cornisiunea de anchetà ar fi constatat cä
era o presiune generalä asupra oarnenilor chernati, iar nu
un fapt izolat, atunci era in drept onor. d. Ionescu sä zicä
c'ä ancheta nu §i-a fkut datoria.
Dar, sä nu piardä d-sa din vedere eft' in aceastä comisiune
de anchetà s'au luat membri nu numai din majoritate, dar
din toate nuantele câte unul §i nimeni nu poate sä zicä c6
a fost o cornisiune care a lucrat cu pärtinire. D-I Ionescu insä
bänue§te chiar §i pe aceastä comisiune §i cere o anchetà
asupra acestei anchete parlamentare.
N. Ionescu : N'arn zis aceasta.
Ion C. Brätianu : Ai zis un supliment de anchetà. titi, d-lor,
&A onor d. Ionescu, este a§a de maestru, fiindcA §tie a mânui
nu numai cuvintele, dar §i logica, a§a incât, dacä nu are
trecere aceea ce a zis, gäse§te mijloace sä facA in urmä a 1.6-
mane ceeace a zis ea un lucru non avenu. (Ilaritate). Ati
criticat ancheta parlamentarä de sus pânä jos, incât ati atins
chiar demnitatea parlamentului român, pe care totdeauna o
invocati. DacA nici chiar o comisiune ca aceasta nu a putut
sä multumeascä pe d. Ionescu, apoi cum va putea sä-1 mul-
turneased guvernul? D-lor, ancheta nu a gäsit nici un act
care sä denote cA prefectul a fkut abuzurile ce i s'au imputat.
Ei bine, ce vrea d. Ionescu ?
a de§i ancheta compusä din membri luati din toate nuan-
tele nu ha gäsit culpabil, d-sa vrea ca majoritatea sä arate
impartialitatea sa, negre§it dând in judecatä pe acel prefect
cAruia comisiunea nu are nimic a-i imputa.
A§i vrea sä-mi spue d. Ionescu sub ce alt guvern s'au fäcut
administratiunei anchete parlamentare compuse din membri
luati din toate nuantele Camerei? *i cred ea' plângeri au fost

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 MONOPOLITL TUTUNITRILOR 169

si in contra altor administrariuni, dacä nu mai multe, cel putin

tot atâtea câte sunt ast6zi. Asa dar, cred cà s'a dat destulà
satisfactiune opozitiunei, s'a numit o anchetà parlamentarà
compus6 si din membrii opozitiunei, care s'a dus la fata lo-
cului si a gAsit eft' prefectul nu este culpabil si, prin urmare,
Camera nu poate sà-1 dea in judecatà, fiinded aici nu pot fi
decât douà mAsuri : sau Il dà in judecatà, sau trece la ordinea
zilei.
Se voteazA Inchiderea discutiunii 0 se trece la ordinea de zi.
(Mon. Of., 1881, p. 1708, col. 1-3).
Continud discutia asupra legli monopolului tutunurilor. Discutii in jurul
consiliulul de administratie, asupra alatuirii lui 0 a atributiilor membrilor.
Comitetul delegatilor Camerei a modificat art. 6 0 7 din lege. Em. Cos-
linescu aratá cA modificárile Mute de delegati ar aduce inconveniente prea
mari. Roaga s5 se voteze art. din proiectul guvernului. P. Buescu vorbelte
contra lui Costinescu. Al. Lahovari propune amendamentul : Nici un membru
din Corpurile Legiuitoare nu poate face parte din consiliul de administra-
tiune", 0-1 desvoltá. I. C. Brfitlanu combate amendamentul lui Lahovari.
ExplicA rostul consiliului de administratie §I In ce raport e ministrul fata
de el. Aratá avantajele pe care le va avea Institutia de pe urma Consiliului
de administratie.
Ion C. Brfitianu : Onorabilii doi domni deputati care au aplau-
dat cuvintele d-lui Al. Lahovari, cred &A s'au prea gräbit,
aci eu mà mir cum d. Lahovari nu stie cc s'a petrecut in
Senat, când s'a f Acut propunerea ca deputatii si senatorii s'ä
nu fie in administrariunea cäii ferate, tocmai partea pe care
o reprezintà d-sa aici, opozitiunea, s'a opus cu inversunare,
fiindeä membrii unor asemenea consilii nu s'au considerat
nu se considerà ca functionari, cum ii calificsá d. Lahovari.
Onor. d. Lahovari asa de slab a fost in argumentarea d-sale
incât vorbeste de acesti membri ca de o delegatiune a Ca-
merei si a Senatului. Dac6 ar fi asa, atunci in adevAr ar avea
dreptate d. Lahovari, càci s'ar face si aici, cum se face la
Casa de depuneri si consemnatiuni, unde se deleag6 membri
din Senat si Cameeä, cari, cu toate acestea, au controlul acelei
case inteun mod cu totul autonom.
Aici 'MA nu este câtus de purin o delegatiune. Apoi d-lor,
când se numeste cineva inteun consiliu de administrariune

www.digibuc.ro
170 ION C. BRATLA.NIT ACTT $1 OIIVANTARI VOL. VI

functionar e acela care are o diurng de 40 sau 80 lei pe lung ?

Aici este o Man' misiune foarte onorabilg care se incredin-
teazg cuiva de guvern.
Cel mult ce a§ putea sä vg accept este a recunoa§te cg
este un Malt demnitar al Statului. Ziceti d-voastrg ea nu pot sä
fiu responsabil eu de faptele lor. Dar când aceste persoane
vor fi numite de ministru, nu intelegeti ea acel ministru care
i-a numit este rgspunzgtor de faptele lor ? Acesta este un
ce elementar, se §tie de toti, cg ministrul este responsabil
de faptele functionarilor ce el nume§te. Dar se vede &a onor.
d. Lahovari tot nu este satisfgcut de arngrgciunea mea §i
voe§te sg mai pung §i d-sa o picgturä de venin. Apoi sg mg
erte d-sa sg-i spun cg nu este un singur parlament In Europa,
unde la fiecare lege ce o aduce ministerul, sg se vazg acest
straniu spectacol, ca deputatii majoritgtii, aceia cari sustin
guvernul, sg vie §i sg implineascg rolul celor din opozitiune.
Inteleg discutiune In sectiuni, In comitete, dar &A vedem
In §edintg publicg cg se cautá a se rgsturna o lege, a se sfa§ia
tocmai de aceia cari trebuie sg o sustie, atunci este datoria
d-voasträ sg ne ziceti : duceti-vg de pe acele bgnci §i dacg
nu o ziceti d-voastrg, atunci este datoria noastrà sg vä
zicem In mod pozitiv cg noi ne ducem dupg aceastg bancg.
De aceea, dacg d-voastrà nu \TA faceti datoria d-voasträ, trebuie
sg ne-o facem noi, fiindcg dgm un rgu spectacol care des-
consider% §i parlamentul §i partidul. D-lor §i eu citesc de
mai multg vreme, fiindcg sunt mai bätrân de cat d-voasträ
toate discutiunile parlamentelor care ne servesc de model
§i vgd &A In adevgr sunt oarecare ocaziuni de desbingri, dar
nu Inteun mod continuu ca la noi, unde toate procesele
verbale sunt pline de o luptä intre majoritate §i guvern,
astfel in cat &Am un spectacol care nu este de loc in avan-
tajul nostru.
D-voasträ sunteti a§a de slabi in argumentatiunea d-voastrá
in cat a trebuit sä exagerati In totdeauna. Dacg este vorba .
de control §i de rgspundere, se intelege &A dacg eu numesc,
eu voi avea §i rgspunderea pentru toate faptele lor §i ori
cat ati zice d-voastrg cg nu sunt resposabil, toate cuvintele

www.digibuc.ro
MA RTIE 1881 MONOPOLIIL TITTUNIIRILOR 171

acestea care le spuneti nu mi-ar servi nici cât un gräunte

de nisip când a§ veni sä mä apär inaintea parlamentului
sau inaintea Curtei de Casatie. D-lor, precum a zis d. Co-
stinescu, tot ce se contracteazA pe an este cel mult de
600.000 lei, cu tigäri, cu tutun turcesc cu tot §i aceastä
sumä nu se pune niciodatä inteo singurä contractare precum
se zicea cä se face cu suma de douä milioane. De aceea ziceam
eä ar trebui sä exagerati peste mäsurà ca sä faceti efect.
Vä ingrijiti de garantii. Dar un consiliu de 9 membri, pe
cari, nu eu, dar ori cine i-ar alege, ii va alege dintre oamenii
cu greutate socialä §i cu cuno§tinte speciale, un asemenea
consiliu poate sä inspire mai multe garantii decât un orn
singur ? Mie unuia Imi este deja ru§ine de misiunea care o
am numai ca sä subscriu, fiindc6-mi este imposibil sn-mi dau
socoteala de tot ce trebue sä subscriu pe fiecare zi.
Apoi, d-lor, consiliul de astäzi are un mare merit in fata
-01.6 §i mä mir err onor. d. Buescu a zis cA mai multà in-
credere poate sä inspire ministrul singur decât un consiliu.
Dar oare, d-lor, ce MA face pe mine ca, dupà ce mä due
seara acasä sdrobit, sä mä duc apoi la administratiunea Cre-
ditului Funciar, unde §ed pänä la 10 §i 12 ore noaptea.
Mä face interesul ce am de o institutiune care intereseaz6
tara intreagä §i am con§tiinta cá fac un bine -01.6, dändu-i
§i eu slabul meu concurs.
Aceasta mä face sä mä duc acolo, iar nu 20 sau 40 fr..
care se dau ca jeton de prezentä. Dacä frig ni s'ar cere ca
luceärile noastre sà le supunem la aprobarea altei autoritäti,
atunci nu m'a§ fi dus eu ca sä mai cheltuesc din pung6
200 fr. pentru ca sä iau 20. Dar pentru ce o facem? Nu o facem
nici pentru acei cari ne-au numit, nici pentru interes.
*i daeä ar fi ca lucrArile noastre sä fie un simplu aviz,
n'am fi primit. 0 facem pentru con§tiintä eä lucräm in in-
teresul tärei §i pentru ideea ed la sfär§itul anului, dupà ce
am fäcut atâtea sacrificii, sä §tim ea' avem un titlu in ochii
natiunii.
Onor. d. Buescu a zis : Cum ? Partidul liberal sä se depär-
teze de principiile sale : Sä ridice controlul ? Dar aci, nu nu-

www.digibuc.ro
172 ION C. BRATIANII ACTE K CIIVANTARI VOL. VI

mai cA este controlul constitutional legitim asupra minis-

trului, dar este §i controlul a 9 oameni, care nu sunt impie-
gati, nu sunt nici lipsiti de administratiune, nu pot deveni
instrumentele ministrului ; am mai multA confientA inteo ad-.
ministratie care va avea un consiliu de administratiune in
conditiunile acestea, cA va face un adevArat control, cleat
acela numai al unui singur ministru §i dovadA este cA noi am
cerut, impreun5 cu multi din d-voastrA cA la administratiunea
domeniilor sA se facA un consiliu de administratie, Mudcà
acolo gAsim o garantie §i un control adevArat, care ar putea
sA controleze chiar pe ministru §i trebuie sA fie un ministru
foarte mi§el ca sA facA mi§elii in fata unui asemenea consiliu.
Prin urmare, d-le Buescu, este o garantie mult mai mare
-§i un control mult mai eficace, când este un consiliu de ad-
ministratiune, de cât un singur ministru §i noi am cerut
acest consiliu de administratiune in conditiunile acestea ca
sA nu fie acolo pu§i numai ni§te oameni de pae, care s'A se
ducA numai pentru 40 de lei, cAci dacA este vorba numai
de 40 lei, apoi pentru atât numai ni§te oameni de pae se pot
duce, dar oamenii de valoare nici unul nu se va duce, dacA
n'ar vedea in misiunea lor o datorie de con§tiintà ; §i sunt
sigur cA chiar onor. d. Buescu nu va primi...
G. Cantili : El zice ch. prime§te. (Ilarilale).
Ion C. BrAtianu : Ei, d-lor, vedeti cât argumentele d-voastrà
§i convictiunile d-voastrA. sunt de slabe 1 D-1 Buescu a venit
cu cArti la tribunA, sä ne citeascA diferite teorii asupra im-
pozitelor ; dar d-sa uitä cA acest impozit este mai cu seamA
§i o industrie §i atât e de adevArat c'A este o industrie,
este cA tutunul se fierbe in magaziile Statului.
Cultivatorii no§tri nu au ajuns hied la o culturà perfectA ;
nu au magaziile necesare pentru conservarea tutunului §i
de aceea Statul ia tutunul Inainte de luna lui Martie §i-1
pune in magaziile sale pentru fierbere. SA vinA d. Buescu
la garà sA vadA câte vagoane pline cu tutun se descarcA la
magazii.
Dar nu este numai fierberea ; tutunurile, pAnA s'A ajung6 a fi
puse in pipà §i tigarete, au trebuintà de mai multe operatiuni.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 MONOPOLUL TUTUNUEILOR 173

Apoi, d-lor, mai este si altceva : este partea agricolä., care

trebuie sA ne intereseze pe noi foarte mult. 0 administra-
tiune inteligentA, capabilà si cu dor de inimA pentru inte-
resele -Wei, face sä prospere cultura tutunului in -WA, iar
nu sA degenereze, cum degenerase sub administratiunea corn-
paniei strAine. Eu am fäcut observatiuni directorului ca tu-
tunurile strAine ce voim sä introducem prin o nouA culturA
in tail sA fie mai bine veghiate si sA se Indemne cultivatorii
a cultiva tutunul cel mai bun. Onor. d. Buescu zice : acesta
este un lucru nou si vrem noi sA-1 inventäm?
0 singurA regie este care a prosperat, regia din Franta,
si zice : de ce sA nu facem si noi ca Franta ? Mai intAi in
Franta s'au fäcut multe incercAri, multe experiente ; regia
din Franta are 70 ani de experientA. Acolo sunt elevi din
scoala politehnicA, care tree la fabricarea si administrarea
tutunurilor. Apoi, d-lor, 70 ani este un timp lung in care s'au
fAcut sacrificii mari si numai dupä un asa lung timp de ex-
periente si sacrificii a putut sä ne dea un model. Ei bine,
voeste d. Buescu ca noi prin noi insine sA facem acele expe-
riente ? SA asteptAm zecimi de ani Odd sA ajungem la pro-
gresul in care este Franta azi si sA nu profitAm de expe-
rientele fAcute de Franta pentru ca s'A ajungern la acel pro-
gres inteun timp mai scurt ?
Apoi, d-lor, numai pentru formarea personalului ne tre-
buie un tirnp destul de lung. Onor. d. Buescu zice CA' este
multumit de rezultatul regiei franceze dupA o experientä
de 70 ani. Dar in Franta s'a fAcut o anchetA parlarnentarA
care a lucrat vreo doi trei ani si raportul cornisiunei zice
cA sistemul este rAu si propune a se face un consiliu de ad-
ministratiune asa cum voim A-1 facem noi.
P. Buescu : Azi cum este in Franta ?
Ion C. Brfitianu : Azi tutunul se administreazA ca toate cele-
lalte administratiuni ; acolo sunt doi ingineri, oameni spe-
ciali si un director ; acestia fac consiliul de administratiune.
Dar toate chestiunile trebuiesc puse la aprobarea ministrului.
Ei bine, ei zic cA acest ruagiu este foarte rAu, fiindcà mi-
nistrul este silit sä dea aprobäri Mr% nici o cunostintA de

www.digibuc.ro
174 ION C. BRATIANIT ACTH E3I cuvarrA.R1 VOL. VI

cauzA. Vedeti dar cA chiar in Franta, unde toate chestiunile

se trateaza in mod administrativ si erarhic, cAci Franta are mari
calitati, dar este natiunea cea mai rutinatA si prin urmare
acolo reformele se fac cu greu ; chiar acolo insA, ideile noi
de administratiune a monopolului tutunului au inceput sa
se agite.
Libera administratiune a acestui consiliu nu inlAturA res-
ponsabilitatea ministerialA, ci face ca aceastA administra-
tiune sA fie mai putin expusA la atâtea inconveniente la care
sunt expuse celelalte administratiuni.
Apoi, d-lor, chiar regimul parlamentar, and cercurile elec-
torale sunt prea restrânse, are inconvenientele cele mai mari.
Ei bine, voiti ca regia tutunului, care este o afacere comer-
cialA si industrialA, sA fie expusA tot la acele inconveniente
si greutAti in care se aflà celelalte administratiuni ale
t Arei ?
D-lor, sA nu punem o afacere comercialA si industrialA de
asemenea naturá in conditiuni asa in cât administratiunea
ei sA fie expusA la inconveniente foarte mari si vät5mAtoare
pentru tara si sA nu fie expusA pAnA chiar la slábiciunea mi-
nistrului. (Sgomot).
Voci : Inchiderea discutiunei.
N. Constantinescu cere cuvântul contra Inchiderii disculjunei, spunând di
din partea opozitlei au vorbit trei membri, iar din partea comitetului un
-singur membru, Codrescu.

Ion C. Briitianu : Care va sá zicA eu sunt adversarul co-

mitetului ?
Bine cA mi-ai spus ca sA stiu.
N. Constantinescu : NeapArat, pentrucA nu ne intelegem
asupra fondului acestei legi.
Ion C. BrAtianu : VA rog sA nu mA siliti s'A vorbesc mai
mult.
Sedinta se ridia anuntAndu-se cea urmitoare pe a doua zi.

Mon. Of., 1881, p. 1714, col. 1-3 ; p. 1715, col. 1-2).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 MONOPOLUL TUTUNU/LELOK 175

61.

Monopolul tutunurilor.
Camera, 12 Martie 1881.
Se continua discutia asupra legii inonopolului tutunurilor. N. Constant&
nescu aratii care sa fie raportul dintre consiliul de administratie i ministrul
respectiv. In acelas sens vorbeste si G. Cantilli. Se discuta modalitatea de
a se numi functionarii la Reg le si salarizarea lor. Iau parte la discutie :
D. Margiiritescu, N. Constaniinescu, P. S. Aurelian. P. Buescu sc pronunta
Impotriva art. In care e vorba de mentinerea strainilor in posturile dela
Regia Monopolului. I. C. Brfitlanu spune ca acesti straini sunt mentinuti numai
pana se vor forma speclalisti romani. Deoarece majoritatea ti face atátea
dificultäti la votarea acestei legi, va fi prezent la desbateri, fárá a lua parte
la cle.
Ion C. Brätianu D-lor, sä nu vä mirati cä am fost mirat
väzAnd cä mä deosebesc cu totul de vederile majoritätei in
chestiunea financial% care este la ordinea zilei. In situatiunea
in care ne afläm astAzi, eu nu pot retrage acest proiect de
lege, cAci nu s'ar putea face bugetul. De aceea, fiindcä trebue
un ministru de finante care sä asiste la discutarea §i vo-
tarea acestei legi, voi sta §i d-voasträ ca suverani, yeti face legea
cum yeti voi. SA nu vA mirati dar cA eu nu voiu mai lua
parte la discutiunea legii, deoarece, cum am zis, mA deosi-
besc de majoritate. Voi fi dar, numai un simplu pion al
acestei majoritäti in discutiunea de fatà §i d-voastrà yeti face
cum yeti crede de cuviinta cä e mai bine.
P. Buescu cere suprirnarea ultimului alinlat, prin care se permite striiinilor
de a ramâne In functiunile ce ocupa In aceste Intreprinderi, fiind astfel in
contradictie cu art. 10 din Constitutiune.
Ion C. Brfitianu : D-lor, eu cAnd am zis cA mä deosebesc
de majoritate, am zis cä vAd aceastä deosebire, in privinta
acestei legi in general §i prin urmare, ca sä poatà continua
discutiunea i votarea legei, pentru ca sä ajungem mai cu-
rAnd la discutarea bugetelor, am zis cà voiu indeplini func-
tiunea ce am ca ministru de finante, de a asista la desba-
terea unei legi financiare, cu toate cA, indatä ce un ministru
nu mai este in acord cu majoritatea in privinta unei legi,

www.digibuc.ro
176 ION C. BRATIAliII ACTH $1 CIIVANTARI VOL. VI

trebue sä-si dea demisiunea ; aceasta este o regulä elementarà ;

dar eu n'am fäcut chestiune ministerialä, ci am zis cä un mi-
nistru nu poate sä rämânä la un departament unde el nu
reprezintä opiniunile majoritätii.
Onor. d. Buescu a profitat de ocaziunea desbaterii acestei
legi, ca sä-mi spue di eu voesc a aduce chestiunea Evreilor,
cg eu as incuraja ceeace am combätut mai inainte, cä eu
as fi sustinut &A trebue functionari sträini, etc., etc.
Apoi, vedeti In ce pozitiune mä aflu eu când fiecare din
d-voastrà se scoalà si mä terfeleste astfel incât nu m'as fi astep-
tat niciodatä la vârsta In care sunt asfäzi, sä fiu tratat astfel de
d. Buescu, mai ales când d-sa stie cA de când a venit noua
administratiune a monopolului eu am inläturat pe toti sträinii
cari nu au fost neapärat trebuinciosi, asa incât acum nu
mai sunt decât câtiva oameni speciali, cari trebue sä
stea acolo pânä când se vor forma dintre Români cari
sä-i inlocuiascä. *i. eu nu cred cä numai guvernul de astäzi,
dar, in privinta aceasta, oricare partid va fi la guvern, nu
cred &A va fi lipsit de sentimentul românesc, de a da pre-
ferintä Românilor, ori când va fi cu putintä.
Dovadà de aceasta este chiar ceeace a zis d. Buescu, cä
toate celelalte administratiuni, precum telegraful si altele,
au fäcut ca treptat sä punä In serviciul lor functionari ro-
mâni, dupä cum vedeti cä e pretutindeni, desi la inceput
aveau foarte multi sträini.
Eu n'am luat cuvântul ca sä protestez contra celor zise
de onor. d. Buescu si sä mä apär cá nu sunt nici anti-con-
stitutional, nici anti-liberal, nici anti-national, fiindcA toate
aceste titluri nu mi se cuvin, deoarece sunt ministru de fi-
nante, Mil sä fiu in concordantä cu opiniunea care astäzi
domneste majoritatea in privinta acestui articol din legea
ce discutati.
Vorbe5te G. Cantilli contra amendamentului lui P. Buescu si acesta hi
retrage amendamentul. Se voteazá art. 13, se adoptá §i continuá discutia
legii pe articole.
(Mon. Of., 1881, P. 1753, col. 1, 3 ; p. 1754, col. 1).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 POLITICA INTERNA A LUI ION C. BRATIANO 177

62.

Politica interni a lui I. C. Brfitianu.

Camera, 13 Martie 1881.
Titu Maiorescu intreabá pe presedintele Consililului, daa, fn urma pro-
cesului Petraru si a manifestArilor socialiste dela Iasi, crede timpul venit de
a imprima politicei interne o directiune mai compatibilà cu consolidarea
monarhiei constitutionale. Ion C. BrAtlanu sustine cA dinastia este inrAdá-
cinatà in inimile tinerimii ; la acuzatiunea cu privire la mäsurile de luat contra
presei räspunde a guvernul va lua másuri atunci cand presa ar aduce un
pericol Statului rornân. Altfel aceastä interpelare se datoreste numai temerii
cfi guvernul actual va sta Incá mult timp la putere.
Ion C. Brfitianu : Voi fncepe d-lor cu ideea cu care onor.
d. Maiorescu si-a terminat discursul. D-sale 'îi este teamá ca
nu cumva dinastia, aceastä plan-Ca' pläpandà si nouä pentru
Români, noi sä facem sá se compromitá fn inimile tinerei
generatiuni. Onor. d. Maiorescu se vede cä träeste in regiuni
asa de Inane incât nu cunoaste sentimentele tkii, fiindcA
altfel n'ar fi avut aceastä grijä. Eu as dori sä se implânte
in inimile cele bAtrâne aceste pläpânde rklkini asa cum sunt
implântate in inimile tinerimei (aplauze). D-lor mä mir de
cuvintele d-lui Maiorescu când vAd CA face proces unor mi-
nistri care nu mai sunt ministri de câte 2 si 3 ani si inträ
In niste detalii pentru care ar trebui sä am mai multe do-
sare aci ca sä pot sä-i fäspund. D-1 Maiorescu a adus ches-
tiunea d-lui Stätescu si a d-lui Kogälniceanu si a zis c'à s'au
fkut procese de presà, pentrucá d. Stätescu a crezut &A,
dupä codicele penal, un jurnal care public6 injurii contra
unei persoane este obligat sä punä sub ochii cetitorilor si
disculparea. De aci d. Maiorescu a dedus csá guvernul a fkut
procese de presà, eft' a fkut mai mult incä, a voit sä sus-
tragá presa dela jurati si sä o trimitá la tribunalele ordinare.
Ei, d-lor, onor. d. Maiorescu face, mi se pare, cu mult succes
si cu talentul deosebit pe care il are, un curs de logic5.
Pkat numai ea' d-sa nu aplied principiile stiintei ce pro-
feseazá la discursurile dumnealui ; d. Maiorescu a desvoltat
un fapt care nu comportä concluziunile la care a ajuns, dupà
12

www.digibuc.ro
178 lox C. BRATIANIT ACM $1 CIIVANTIRI VOL. VI

premisele ce a pus. A mai luat apoi §i a criticat §i faptul

cA d. Kogglniceanu, când noi am intrat in Dobrogea, n'a
voit s'A aplice modul de administratiune §i legile române in
toatà intinderea lor §i in Dobrogea.
D-lor un insemnat om de Stat, pânà a nu intra noi in
Dobrogea, mi-a zis : Luati toate mgsurile când veti intra
acolo ca sà nu pätiti ceiace a pgtit Austria, când a intrat
In Herzegovina". Dar eu am lini§tit pe acel om de Stat, cä
nu ni se va intâmpla astfel §i cele petrecute mi-au dat drep-
tate. Cum, d-lor ? Se pretindea ca inteo provincie nouà,
compusA din oarneni de diferite nationalitAti, sA se aplice §i
asta incà, de cAtre d. Kogälniceanu, legile i liberatile de
care ne bucurkn noi aici ? *i se face o culpä d-lui KogAl-
niceanu eft' nu a procedat astfel §i se acuzA partida §i guvernul
liberal c6 nu este sincer liberal §i eft' a fäcut proces de presà,
pentru cA n'a dat §i Dobrogei imediat toate libertAtile noastre ?
Märturisesc cA la Inceput nu intelegeam la ce tindea d. Maio-
rescu cu interpelatiunea sa, dar in urmA i-am inteles foarte
bine scopul, mai ales când ne-a acuzat de ce n'am luat mAsuri
contra presei, in contra scrierilor anonime §i afi§elor anonime,
§i m'am intrebat : Cum d. Maiorescu care acum ne-a citat
fapte care trebuiau sà* ne deschidà ochii, nu ne-a deschis
ochii pânà acum §i ne de§Leaptä tocmai astilzi, când a vàzut
cA am inceput a lua mAsuri? Cum dumnealui care zice ea' de
a§a de indelung timp a inceput a se läti boala aceea peri-
culoasä in tara noasträ, a tAcut pan6 acum §i. tocmai azi
când am luat mAsuri ne zice : Cum de n'ati luat mAsuri de
represiune in contra acestui räu ? In tot tirnpul acela lung,
de când zice cA räul existà, nu a voit s'à ne de§tepte §i numai
astAzi când am luat mAsuri, dumnealui vine §i. ne face o
acusare a§a de teribilà In ochii tgrii §i ai strAinnAtii, fiindcä
a fAcut mentiune de atentatul dela Petersburg 1) inteun mod
a§a de dibaciu, incât a lAsat s'd se vadà oarecare conexitate.
Dar, dacA la inceput nu prea intelegeam care este scopul acestei
interpelAri, mai la urmA, dupà desvoltgrile ce i s'au dat, mi-am

1) Tarul Alexandru fusese asasinat la... Martie.

www.digibuc.ro
M ARTIE 1881 POLITICA INTERNA. A LIU ION C. BRATIANU 179

zis &A onorabilul d. Maiorescu, care este seful spiritual ca sA

zic asa, al partidei conservatoare, cum se zic d-lor, s'a gräbit
sä" dea o lovitur 5. partidului liberal prin acuzärile ce i-a Mcut
astgzi, de teamà ca nu cumva acest partid s6 se intäreaseä
si sA dAinuiasc5 la putere mai mult timp si A. le ridice
astfel dumnealor si sansele acelea câ' are sà" vina o epocA de
anarhie, când nouä are sä ne fie peste putintà de a lua m6-
suri contra acestei stAri de lucruri si atunci venirea d-lor la
putere ssd. fie o necesitate inevitabilä.
Onor. d. Maiorescu zice : d. ministru de justitie a declarat
c5 noi nu facem procese de presä si Ca' aceasta au repetit-o
toti ministrii care au fost pe aceast6 bancä, de când partidul
liberal este la putere ; in adevàr asa este si cu atât mai mult,
noi afirmAm aceastà declaratiune, cu cat stim cA abuzurile
de pres6 se fac de acei care nu au nici un ecou in natiunea
românà (aplauze), de jurnalele d-voasträ.
Cu toate câte ati scrs si scrieti pe toatà ziva in jurnalele
d-voastr 5. noi nu v'am acuzat nici &A sunteti antidinastici, nici c6
sunteti revolutionari, nici cA sunteti perturbätori ; desi jur-
nalele d-voastrà in adevâr nu au respectat nimic in timpul
acesta si mai cu deosebire in timpul ocupatiunei rusesti, când
aceastä licentà era mult mai culpabilä (aplauze). Eu mi-am
zis cA nu o faceti aceasta decât cu intentiunea ca sä ne siliti
pe noi de a lua mAsuri contra libertAtii presei, pentru ca sà"
creem precedente de care sà vâ" puteti folosi când yeti veni
la putere ; fiinded ne cam cunoastem si noi suntem oameni
care nu träim numai de eri incât sâ nu stim, sau sà fi uitat
ceiace se fâcea in timpul guvernului d-voasted. Nu eft' ati desfiin-
tat legile protectoare liberatilor publice, nu eft' ati Mcut legi
care sà limiteze acele libernti, dar ati Mcut cum zice pro-
verbul tärgnesc, cà olarul pune coada unde vrea. *i aceasta
ati Mcut-o, nu numai cu legile, dar si cu Constitutiunea ;
cAci regimul constitutional 'Area câ' nici nu mai existà sub
administratiunea d-voastrà, nu fiindedl-ati câlcat pe ici si colea,
dar fiindcA ati inchis cu totul cartea Constitutiunei. (Aplauze)
Ne faceti acuzArile cele mai violente, dar sà" fiti siguri &A
nu vom face procese de presA decât atunci când vom vedea

www.digibuc.ro
180 ION C. BEATIANU ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

ca presa aduce in adevar un pericol in tara §i sä fiti incre-

dintat, d-le Maiorescu, ca atunci când vom vedea ca este un
pericol pentru Statul roman, nu principiile absolute ne vor
popri de a lua masurile cele mai energice in contra oricui
§i atunci poate ca vor fi multi dintre d-voastra care vor tipa
mai tare. Dar nu numai in contra d-voastra, ci chiar in
contra amicilor mei celor mai intimi, In contra fratilor mei,
in contra tatalui meu, daca ar trai, voi lua acele ma-
suri, clack' voi vedea ca ei pun in pericol Statul roman.
(Aplauze).
Dar ni se zice : ati fost prevestiti de atâtea luni inainte,
despre atentatul in contra vietii pre§edintelui consiliului 1) §i
n'ati luat masuri. Apoi, d-lor, la ce au servit masurile rigu-
roase care s'au luat in Rusia ? Atentatul s'a produs impo-
triva imparatului, precum §titi §i crima s'a savar§it in mij-
locul zilei, fiindca in contra sceleratilor nu sunt masuri de
ajuns care se pot lua, cum nu s'au putut lua in niciuna din
capitalele Europei, unde s'au facut aceste criminale incer-
cari. Dar, d-lor, sa va spun de ce n'am luat mäsuri, n'am luat
masuri fiindca pana la Petraru ne-am Invatat sa vedem la
noi oameni care maimutaresc tot ce \Tad §i tot ce aud ca se
face in alte tari, oameni carr§i dau titluri, care pentru noi
n'au nicio insemnatate ; s'a zis unora ro§ii, s'a zis altora
albi ; dar nu sunteti nici d-voastra mai albi decât mine, nici eu
mai ro§u ca d-voastra. V'ati dat titluri de acestea §i altele
numai din imitatiune. V'ati facut aparatorii familiei §i ai
proprietatii, fiindca ati auzit ea familia §i proprietatea erau
amenintate in unele societati.
Al. Lahovari ; Tot mai bine sä imitäm lucrurile bune
cleat pe cele rele.
Ion. C. Brfitianu : N'am luat mäsuri contra acestor decla-
matiuni fiindca nu vedeam in ele decát o imitatiune de ceiace
se facea in alte tari, dar care la noi nu aveau nici un sens
§i lumea nu le dadea nici un crezamânt. *i. apoi de ce onor.
conservatori, in tot timpul acesta, nu s'au de§teptat ? De ce

1) La 2 Decemvrie 1880 Pietraru atentase la vleata lui I. C. BrAtianu.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 POLITICA INTERNA A LIN ION C. BRATIANII 181

jurnalele d-voastrà n'au semnalat 1%111 pe care II denunta

astäzi d. Maiorescu ?
Eu, d-lor, nu cu un articol de biografie a lui Blanqui, care
§i acolo nu era decât o reproducere, dupà jurnalele franceze,
care, dupä ce omul murise, ziceau un cuvânt de ertare pe
mormântul lui ; nu cu un asemenea articol se putea servi
cauza pe care o sustine astäzi d. Maiorescu, de a aräta cä
societatea noasträ este in pericol, dacA nu se vor face procese
de presa. Dar mai inniu dintr'un jurnal nu se ia numai
un articol, ci o sun, din jurnalul d-voasträ, Timpul §i din ce-
lelalte jurnale ale d-voasträ, care nu sunt sustinute de partidul
liberal §i nici de numero§ii abonati ce ar fi având, ce ati fi
zis atunci ? Onor d. Maiorescu mi-a fäcut o gravä acuzare cä
de ce n'am trimis inaintea juratilor pe acele jurnale care pro-
pagau asasinatul, fiindeä cu aceasta am fi prevenit atentatul ?
Mai intâiu cä istoria contemporanä ne aratä cä nu pentru
ea' s'a condamnat un jurnal, au putut sä se opreascä crimele
care de câtva timp se repen in diferite State ; §i apoi ce
acuzatiuni teribile n'ar fi venit asupra noastrà §i ce fulgere
nu s'ar fi indreptat din partea aceia in contra partidului li-
beral, pentru a-1 descrie ca persecutor al libertätilor publice 1
Acum s'a trimis inaintea juratilor un asasin §i un asasin de
cea mai mizerabilà specie, incât n'ati avut ocaziunea sä ple-
dati in acel proces §i ati fost siliti sä nceti ; dar de aceia acum
vä este necaz §i veniti a vä värsa focul prin asemenea inter-
peläri. (Aplauze sgomotoase).
D-lor, noi am crezut §i credem cA natiunea românä este
in conditiuni astfel cum nu pot prinde rädäcini in sânul
ei ideile subversive de care este främântan asnzi societatea
occidentalá ; fiindc6 noi nu avem un proletariat, pentru cä
la noi orice Român are ce apära, pentru cA are ceva a poseda
§i nu suntem nevoiti sä trecem prin ceiace au trecut alte
socienti (intreruperi). Apoi dacA este acel proletariat, pentru
acela nu avem nevoe sä lunn mäsurile pe care le-au luat
celelalte socienti europene ; cAci cu un singur articol de
lege provizoriu vom §ti sä populäm mânästirile cu acei va-
gabonzi in mânu§i albe §i sä le 0 em pofta de instigatiuni

www.digibuc.ro
182 lox C. SEAMANLY ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

masinatiuni, care sunt sträine Tàlii Românesti si care nu

gäsesc In România aderenti decât In acei care sunt flä'mânzi
de putere sau de Domnie i In acei care n'au ce mânca, numai
din cauzA cä nu sunt obisnuiti sà" munceascá (aplauze) ; numai
la de acestia Osesc un ecou.Ei bine, pe acei vagabonzi sträini
mai toti fi vom lovi i vom face ca acei care ar putea deveni
victima lor s6 fie pusi la adApost de asemenea nenorociri.
Termin dar zicând cä, cât pentru procesul care I-a fäcut
d. Maiorescu majoritAtii, las acesteia dreptul de a se lupta
cu d. Maiorescu, fiindea" guvernul nu trebue decât s'à se apere,
iar nu a fi i agresiv. Las zic lupta aceasta onorabilei majo-
ritäti ca sä rAspundà la acuzärile ce-i face d. Maiorescu
mai cu seamA la acea acuzare cä partidul liberal cautä sA
demoralizeze tinerimea. (Aplauze).
(Mon. Of., 1881, p. 1782, col. 3, p. 1783, col. 1-3, p. 1784, col. 1).
Vorbesc apol N. lonescu, A. Stololan, C. A. Rosetti §i Al. Lahovari In le-
gAturii cu socialistil care pregAteau la lau un banchet dupA atentatul asupra
Tarului. Ion C. BrAtianu rAspunde la afirmarea cA ar fi numit pe
dr. Russel, cA acesta a lost numit de consiliul judetean, care nu e al gu-
vernului ; In ce priveste mAsurile cerute de opozitie contra refugiatilor streini.
apoi dacA s'ar fi luat, asa cum se cer, cel dintAl acei care le cer ar fi strigat
contra lor.
Ion C. Briitianu : D-lor, eu crcdeam cà d. Lahovari, afarä
de ceeace a zis personal pentru intentiunile d-lui Maiorescu,
credeam cA a luat cuvântul sä-mi multumeascä de declara-
tiunea ce am fkut, dac6 In adevär, Ingrijirea d-sale este sin-

D-voasträ, d-le Lahovari, ziceti c'd v'am amenintat. Atunci

toatä Camera poate zice cà" am amenintat-o, fiindcä eu am
zis c6 chiar pe fratele meu, chiar pe tatal meu, dacà ar fi sä
väd, eh' pune In pericol Statul Român, nu m'as popri de a-1
lovi pentru ca sA scap Statul Român.
Aceasta credeam cà este cea mai mare asigurare ce puteam
sA dau fn aceastà privintà.
Onor. d. Lahovari Sauk' pe tânàra foaie Timpul, care re-
prezintà pe bätrânul partid al Wei (ilaritate) i zice cà
d-lor au Invätat dela noi.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 POLITICA INTERNA A LUI ION C. BRATIANU 183

Mai intâiu eft' noi, partidul cel tângr, am fi putut invgta

dela d-voasträ, dar sg vede cg s'au schimbat rolurile, cgci
partidul bätrân a invgtat dela noi. Dar chiar a§a de ar fi,
eu a§ fi dorit sg invgtati ceva mai bun decât aceasta. (Aplauze).
Eu cred cg foile care sunt sustinute de partidul conservator,
vor primi o lectiune de astäzi inainte. D-1 Lahovari a vorbit
§i de o foaie din Oltenita. Dar eu 11 desfid pe d-sa sg ggseascg
chiar in acea foaie care a avut o existentg atât de efemerä,
precum §i in orice alt organ al partidului liberal, in timpul
când fäcea opozitiune guvernului, sg. &eased atacuri §i ex-
presiuni, nu numai atât de violente. ca in jurnalele d-lor, dar
a§i putea zice atât de criminale...
Al. Lahovari : Chestiune de opticg.
Ion C. Brätianu : N'am luat cuvântul ca sg rgspund d-lui
Lahovari, am voit sg rectific doug lucruri de cari d. Maio-
rescu m'a acuzat §i pentru care nu-i puteam rgspunde, fiindcg
nu aveam nici o cuno§tintg de ele. D-sa a spus cg dr. Russel
a fost numit de d. Radu Mihai, când era prefect la Ia§i. Ei,
onorabili d-ni, fiindcä ziceti cg sunteti oamenii cei mai leali,
trebuia mai intâiu sg luati informatiuni exacte §i apoi sg vor-
biti.
Consiliul judetean 1-a numit §i d-voasträ §titi cg consiliul
judetean §i consiliul comunal dela Ia§i, nu pot sg se zicg
cg sunt ale guvernului de astgzi. Consiliul judetean 1-a numit
§i d. Radu Mihai a cerut sg-1 destitue.
N. lonescu : D-1 Radu Mihai a fgcut presiune consiliului
judetean sg-1 numeascg.
Ion C. Beätianu : D-voasträ ziceti aceasta.
N. Ionescu : Eu afirm.
Ion C. Brfitianu : Consiliul judetean 1-a numit §i. d. Radu
Mihai a cerut sà-1 destitue ; acesta e adevArul §i dacA vorbiti
de presiunea prefectului, apoi presiunea d-lui Radu Mihai
nu putea sä fie mai cu putere decât legile Camerei, pe care
acel consiliu nu le tine in seamg. Consiliile de acolo sunt li-
bere §i independente (Ilaritate). Ni se mai zice Ca' noted ni
s'ar fi cerut de prefect ca sg lugm ingsuri in contra strginilor,
care ar bântui tam D-lor, fac o declaratiune formalg : fiinda

www.digibuc.ro
184 ION C. BRATIANII ACTH $1 CIIVANTANI VOL. VI

nihilisti pot sä fie, nu numai in Iasi, ci in toatà tam, re-

fugiati din stráinätate, vä pot spune cä nici un prefect nu
mi-a fkut cerere in aceastä privinfá ; ba inc6 din conträ,
eu si cu colegul meu dela interne am atras atentiunea pre-
fectilor in aceastä privintä si ei au zis cä nu este nici un fapt
represibil care sä motiveze luarea vreunor mäsuri in contra
lor. Onor. d. Lahovari imi aduce jurnalul Miscarea Nationalä,
din Iasi. Dar eu n'am crezut eft* un articol din ziarul MiFarea
Na(ionalti a d-lui Holban pentru mine este o Evanghelie
si ea' eu trebuia, indatà dupà denuntarea d-lui Holban, sà
iau mäsuri de acelea pentru care onor. d-ni Lahovari si Maio-
rescu, ar fi fost cei dintâi care sä strige in contra noastrà
cä am luat acele mäsuri numai pe bänueli.
*i dacä trimeteam pe cineva inaintea justitiei, apoi negresit
cä d-voasträ v'ati fi gäsit apärätorii cei mai infocati ca sä ne
loviti pe noi. D-lor, eu nu pot sä calific niste simple denuntari,
ca crime sävârsite si sä trimit pe oameni inaintea justitiei ;
si declar sus si tare cá nici un prefect nu mi-a fkut nicio astfel
de cerere ; din conträ, eu totdeauna am stäruit pe Mng4 pre-
fecti sä spue dacá e vreun pericol si ei totdeauna m'au po-
tolit, spunându-mi cä nu sunt lucruri de acelea care sä ne
facA sä luäin mäsuri de rigoare. Dar când s'a manifestat un
fapt; care avea sä se producA, am luat toate mäsurile pe care
poate sä le ia un guvern, ca sä prevenim de a merge lucrul
mai departe si numai dacä ati fi väzut &A noi nu am fi luat
toate mäsurile, atuncia trebuia sä VA ingrijeascä pe d-voasträ
Dar acum sä mä erte d. Lahovari si d. Maiorescu a le
spune &A eu nu gäsesc In ceeace fac d-lor acum, decât
un singur lucru, cà d-lor vAd &A partidul liberal, netolerând
anarhia in Tara Româneascä, are sä domneascä multà vreme
la putere si in temerea aceasta cgutati mice ocaziune sà
ne rästurnati. Dar nu v'am acuzat nici &A sunteti trädätori,
nici nu v'am atacat cum ati zis ; am zis numai cä faceti acte
de opozitiune ca sä ne därimati dela putere si sä veniti
d-voasträ.
(Mon. Of., 1881, p. 1787, col. 3, p. 1788. col. 1-2).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 OBLIGATIIINILE C. N. R. NEPRESCHIMBATE 185

63.

Bleiehröder vrea sil partieipe la eonversiunea bonurilor

de tezaur.
Berlin le 14126 Mars 1881.
Excellence,
Sans réponse A ma lettre du 15 cr. je prends aujourd'hui
la liberté d'appeler votre attention sur la conversion des
bons du trésor pour laquelle ma maison, ainsi que j'avais
l'honneur d'informer votre Excellence directement et par
l'intermediaire de Mr. le ministre Sturdza, est préte A offrir
sa cooperation, éventuellement en commun avec la Banque
d'Escompte. Puis-je espérer de votre bonté un mot de con-
firmation A ce sujet ?
J'espère que la malheureuse sentence ne causera pas de
grand dommage et mes amis d'ici sont toujours dans les meil-
leures dispositions pour préter A votre gouvernement leur
appui, autant que faire se peut.
La situation politique n'est pas mauvaise et les dernières
nouvelles de Constantinopole font espérer une solution sa-
tisfaisante.
Veuillez agréer, Monsieur la Ministre, l'assurance de mon
prof ond dévouement.
(Acte BrAtianu).
G. de Bleichaider

64.

Rilseumpfirarea obligatiunilor C. F. R. nepresehimbate.

Berlin, 14126 Mars 1881.
Monsieur le President,
Pour applanir les différends qui se sont produits entre votre
gouvernement et notre maison de banque, j'ai l'honneur de
vous annoncer que nous avons pris la résolution de proposer
une entente générale aux conditions suivantes :

www.digibuc.ro
186 ION C. BRATIAnu Aurn ex cuvANTARI VOL. VL

1 o D'accepter d'échanger nos actions de chemins de fer

roumaines, s'élevant A environ marcs 1.300.000 dans lequel
chiffre se trouvent aussi comprises les actions de monsieur
de Kaufmann et de differents autres actionnaires qui se sont
associés A la protestation de ce dernier lors de l'Assemblée
générale du 3 mars 1880, contre de nouvelles obligations de
votre gouvernement conformement au projet de convention
présenté A la susdite assemblée générale.
20 De faire renoncer monsieur de Kaufmann au bénéfice
de la sentence qu'il a obtenue contre la Société des Chemins de
fer roumains, qui est dejA revêtue de la formule exécutoire.
30 Le gouvernement roumain qui par l'effet de cette re-
nonciation de monsieur de Kaufmann se trouvera en mesure
de réaliser l'échange des anciennes obligations de 6 %, se char-
gera d'effectuer cette transaction financiére avec notre maison
de banque sous conditions :
de nous charger de l'émission des nouvelles obligations
(qui seront emises pour le paiement des anciennes obliga-
tions) et de nous en attribuer A titre de commission 2 Y2%
sur le capital nominal de cette susdite émission ou de s'ar-
ranger avec nous pour l'achat des mêmes obligations A un
cours déterminé. Si la dernière proposition vous convient,
je pourrai, A votre demande, vous télégraphier le cours au-
quel j'acheterais les nouvelles obligations,
Je saisis l'occasion de vous présenter, monsieur le Prési-
dent, l'assurance de mon parfait dévouement.
(Acte BrAtianu). Iacob Landau.
65.

Proelamarea Regatului.
Camera, 14 Martie 1881.
Generalul D. Lem citWe o moliune prin care Camera proclamA pe Dom-
nitorul Carol, Rege al RomArdei. L C. BrAtlanu spune di dacA guvernul
n'a fAcut-o aceasta pAnA acum, a fost numai din motivul cA vroia sA pre-
gAteascA Europa. In fata actulul Indeplinit, guvernul 41 va face datoria 1A-
murind Puterile.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 PROCLAMAREA REGATULITI 187

Ion C. &khan' : D-lor, nu eu voi contesta ferma, nu numai

dorinta, ci vointa a natiunei, de a da Domnului României
un titlu care are o insemnatate mai pozitiva In ordinea de
lucruri ce azi domnesc In toata Europa. Daca eu si cu tot
ministerul m'am impotrivit 'Ana acum la proclamarea Re-
gatului, daca v'am rugat intotdeauna sä amânati aceastä
chestiune, nu este pentru ea eram de alta idee ; ci pentru ca
Europa sa nu fie surprinsa §i pentru ca sa-i dam garantii si
mai mari ca acest act este cu totul national si unanim. Am
declarat-o si cred ea am probat-o, mai cu seama de când
suntem Stat independent, ea noi suntem un stat de ordine,
de care Europa nu poate decât sa se felicite. (Aplauze).
Astazi Insa ati voit sa faceti acest act maret mai Inainte
decal guvernul trebuia sä và propuna.
Noi ne vom face datoria noastra ca sa putem convinge
puterile Europei de sentimentele ce au inspirat pe Romani
când au proclamat Regatul. Sunt incredintat ea' puterile ne
vor da dreptate si vor recunoaste Regatul Roman, cum au
recunoscut toate faptele noastre nationale si cred ca Eu-
ropa nu se poate cai de aceasta.
5edinta se suspendA pentru o jumAtate de ork trecAndu-se In sectiuni. La
redeschiderc C. A. Rosati ocupA fotoliul prezidential. D. Leca citote raportul
proiectul de lege prin care RomAnia se proclama Regat, iar Domnul ia
titlul de Rege.
C. A. Roselli aratá cA Rom Anil au fost totdeauna uniti In faptele mari
si In aceasta stA puterea RomAniei. AI. Lahovari, in numele conservatorilor,
aderA Mtn' totul la proclamarea ce se face. N. Fleva, G. Chilli, B. Boerescu,
minIstrul de externe, laudA acest act care se face prin unanimitatea repre-
zentatiunii nationale. N. Ionescu vorbeste la discutia primului articol al
legii, ia apoi cuvAntul Ion C. BrAtianu.
Ion C. Brfitianu : D-Ior, este de datoria mea sa va mul-
tumesc din toata inima pentru sentimentele unanime ce ati
manifestat cu aceasta ocaziune. Onorabilul d. lonescu a lä-
murit, a caracterizat, care este Intelesul proclamarii Rega-
tului la noi ; d-sa a spus ca divanul ad-hoc l-a proclamat.
cand zicea cuvintele acelea, m'am uitat la tribuna §i am
vazut bustul Câmpineanului §i atunci mi-am adus aminte
de un fapt din istoria noastra. Sa cautati, d-lor, in cance-

www.digibuc.ro
188 ION C. BEATIANII ACTH 13I CIIVINTAIII VOL. VI

lania Austriei §i \Teti gäsi acolo &A incA dela Congresul dela
i§tov, Cantacuzino §i Câmpineanu s'au dus s6 cearà unirea
tArilor §i Regatul. Câmpineanu inc'ä dela 1838 s'a dus la
Londra §i la Paris §i a dat memorii, cerând unirea Prin-
cipatelor §i constituirea lor in Regat. Prin urmare nu este
o conditiune nouà, ci o conditiune care de secoli e necesará
României, ca sà poatá ssá trälasc6 liberà §i independentä,
constituind un element de ordine, de progres §i de civili-
zatiune in Orient (aplauze prelungite).
Se voteazd In unanimitate art. 1, apoi asemenea art. 2 g proiectul In total.
Se suspendd sedinta anuntându-se cea urmdtoare la 16 Martie.
(Mon. Of., 1881, p. 1816, col. 2 ; p. 1820, col. 3).

66.

Proelamarea Regatului.
14 Martie 1881.
Bratianu se si dusese Inainte cu träsura si comunicase Printului cd. mai
lipsia proiectului numal semndtura sa spre a dobAndi putere de lege si cd
Senatul si Camera, In cap cu presedintii lor, doresc sa i-L prezinte".
(Memoriile, XVII, p. 71).

67.

Felicitfiri pentru proelamarea Regatului si indemn ea România

sfi ia parte la congresul literar dela Viena.
Paris, 2114 Mars 1881.
Mon cher Mr. Bratiano,
Je vous ai envoyé toutes mes félicitations lors du stupide
attentat auquel vous aviez si heureusement échappé. Je ne
serais qu'à moitié votre ami si je ne m'empresserais pas de
vous envoyer du fond du coeur mes compliments pour le pas
décisif que vient de faire votre pays. Vous voilà un royaume.
C'est-à-dire un vrai pays.

www.digibuc.ro
MART1E 1881 FELICITARI LA PROCLAMAREA REGATULIJI 189

Il ne peut plus exister de principautés en Europe, puis-

qu'il ne peut plus y avoir de suzeraineté. Je sais que vous
etès pour baeucoup dans ce dernier acte d'émancipation. Il
complète votre oeuvre et votre gloire.
Mes sentiments de républicain me laissent libre d'acclamer
les monarchies nécessaires et je ne serais qu'un sectaire stu-
pide si je faisais des réserves A cet égard. Au mois de Sep-
tembre je présidais A Lisabonne un congrès littéraire en pré-
sence du roi de Portugal et de son père. Il furent très étonnés
de m'entendre, moi républicain, saluer la liberté dans une
monarchie constitutionelle et applaudir A des réformes que
la France républicaine n'a pas encore adoptées. On s'ima-
ginait que nou allions IA bas faire de la propagande A tort
et A travers. Le Roi fut ravi, autant que stupéfait et après
toutes sortes de témoignages d'amitié, il vient de m'envoyer
une plaque, une commanderie en m'assurant de son bon sou-
venir.
Eh bien, ce que je faisais avec témérité en Portugal, je le
ferai en Roumanie. Il y a des états où la République serait
la désunion. Je ne sais si le Portugal sera jamais joint A l'Es-
pagne et si l' Ibérie une n'est pas une utopie ; mais je sais
que la République émietterait ce pays, je sais qu'elle aurait
le même danger chez vous.
Je vous applaudis done de tout mon coeur. Je ne sais si
vous avez l'oecasion de lire parfois la Revue politique et lit-
téraire, oii je raconte tous les quinze jours mes impressions.
Je vais y exprimer un peu mieux que je ne le fais au courant
de la plume les mêmes sentiments. Vous aviez raison de me
dire dans votre lettre que la France gaspille un capital pré-
eieux, en ne tirant pas parti des sympathies qu'elle a en Eu-
rope. J'ai remarqué cela en Portugal et la Roumanie m'of-
frirait la mème preuve. Quand je pense A l'ardeur que nous
avions autrefois pour votre pays 1) 1 Comme nous protes-
tions en toute occasion contre l'indifférence européenne I
Je suis stir que Michelet et Quinet vous applaudiraient
1) Ulbach a fost unul din apdriitorii RomAniei la 1848 §i mal tarziu.

www.digibuc.ro
190 ION C. BRATIANU ACTE r CUVANTARI VOL. VI

comme je vous applaudis. Flé las 1 A la place des mai-

tres, accueillez l'hommage d'un vieux disciple et d'un
fidèle ami.
Au mois de Septembre, le 20, je crois, nous tenons en-
core un congrés de l'Association litteraire internationale,
Vienne (Autriche). J'en serai probablement encore le pr.&
sident, au moins pour la France. Est-ce qu'il serait impos-
sible que le gouvernement roumain nous envoyât un délégué,
pour prendre part A nos travaux, pour apporter sur l'état lit-
téraire, intellectuel du pays des éléments nécessaires A la .sta-
tistique de l'esprit moderne ?
Je sais bien que Vienne serait un terrain particulièrement &-
heat. Raison de plus pour que vous fussiez représentés. Nous
allons bien nous autres français, partriotes, nous trouver avec
des allemands-prussiens ? Les questions littéraires font des
trèves aux &bats politiques et il ne serait pas mal que votre
jeun royaume prit la parole dans ce congrès des vieilles lit-
tératures.
Voyez cela, pesez, cette question. Vous ètes un homme
d'Etat trop subtil pour ne pas voir ce qui est possible
et utile.
En tous cas comptez sur moi, le cas échéant. Je vous expli-
querai le programme, les intentions de ce congrès, qui a sur-
tout pour but de susciter des traites littéraires entre les di-
vers états.
Il me reste bien peu de place pour vous envoyer de
la part de ma femme et de ma fille pour vous, pour
tous les vôtres, pour vos sept enfants, pour votre gloire
et votre santé, les compliments et les voeux sincères de
mon amitié.
Prenez en dans l'expression résumée et si vous avez quel-
que chose A dire en France, usez de moi.
(Acte Brätiauu) Tout it vous
Louis Ulbach.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATORIA FLOTANTL BUNIIBI DOMENIALE 191

68.

Consolidarea datoriei flotante 0 eonversiunea bonurilor

domeniale.
Camera, 19 Martie 1881
In discutte e proiectul de lege pentru conversiune. N. Fleva aratA superio-
ritatea proiectului guvernului fatA de acel al comisiunii. Raportorul proiec-
tului, P. P. Carp, apara proiectul comisiunii. Ministrul Conta cere sA se ia
In consideratie prolectul guvernului. P. Buescu atacA guvernul pe chestia
converslunii arAtandu-i defectele. L C. Briktianu spulbera netemelnicia argu-
mentelor lui Buescu arAtAnd avantajele conversiunii. Cere Camel. II Ubertatea
ca sA aplice legea and va crede de cuviint.A. RoagA Camera sA nu piardA
timpul cu discutli lungi.
Ion C. Brfitianu : Dac'd onor. d. Buescu venea sä zic6 : d-lor,
VA incredintez c'ä situatiunea financiarà n'are decât s'a' se
imbuatäteascA, sA mai asteptAm putin Oa când creditul
Statului Român va fi mai bine stabilit si atuncia s'â venim
sA facem emisiunea in conditiuni mai avantajoase, atuncea,
ministrul de final* din Belgia care a avut onoarea s'A vor-
beasc6 cu d. Buescu, s'ar fi felicitat cà i-a fäcut cunostintà
(ilaritate).
D-lor, imi permit si eu, cu toatà umilinta, deoarece onor.
d. Buescu a venit la tribua si mi-a spus cä am fost neghiob,
am inselat toatà lumea, ea' am fost in cele din urmà siret, imi
permit sà-i spun cà a fAcut multe ero i, imi permit sà* zic
cg a fkut, nu zic siretlicuri, ci erori intentionate.
D-lor, principiul conversiunei, toatà lumea stie cA este
sA nu adaogi o para la datoria publicA. Belgia, cánd din 4
si julatate a fäcut conversiunea la 4, nu a adAugat nimic
la capitalul datorit. MA mir cum d. Buescu care este asa
de invàtat, cki a cetit mult, m'à mir cum nu stie c6 in tot
timpul lui Louis Philippe si sub Imperiu, se cerea sà se facA
tocmai ceeace facem noi, adicà sà" se ia tipul de 3, dupà cum
lam noi astäzi tipul de 5.
P. Buescu : Unde se zice aceasta ?
Ion C. Brátianu : Eu nu pot sà" aduc ckli aici si nici nu
trebue sà iau timpul Camerei cu citire de càrti. Dar pe tot

www.digibuc.ro
192 ION O. BRATIANIT ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

timpul §ederei mele de 16 ani in Franta, am cetit §i am ur-

mArit de aproape §i cu multà atentiune tot ce s'a scris §i. s'a
desbätut in aceastä privintà §i mai cu seamà in cei trei ani
cât eram inchis nu puteam face alt decât a citi. A fost a
luptà mare sub Louis Philippe §i sub Napoleon, ca sA se re-
ducA dobânda la 3, tot a§a cum luptnn §i noi sA lunn tipul
5. Apoi 4 la sun in Franta §i. Belgia la ce rgspunde ? 116s-
punde &A atât era cursul efectelor publice.
Apoi 5 la sun al nostru nu räspunde oare la 3 la sun
ce era in Franta ? Onor. d. Buescu crede §i sper §i. eu cA cre-
ditul nostru se va urca, dar e alta a spera §i alta convictiunea..
Ai aceastä convictiune ? MA intreabA d-sa ; am tot atâta
cat puteti avea toti d-voasträ ; dar sä vä spun aceasta inteun
mod positiv, matematic, este ceva peste putinta. Sunt §i
evenimentele din Europa care trebuesc comptate.
Apoi dacA onor. d. Buescu crede cA este o maximA O.
imprumutul fAcut cu dobândà mare §i cu capitalul intreg
nominal, efectiv, este mai avantajos decât acela cu o do-
bândä mai micA §i prin urmare §i cu efectiv mai mic, poate
d-sa s5 fie cel mai mare financiar, cel mai mare orn de geniu...
0 voce : Dar nu a putut fi pâng acum inteles.
Ion C. Brfitianu : Principiul cel mare unde §i d. Buescu a
fost cu noi, este sA cAutAm a adopta tipul de imprumut cu
dobânzi mici §i totdeauna ne-am luptat sà punem 5 la sutà,.
cu toate cä 5 la sun era inteo vreme 65 §i 60.
Dar, d-lor, ce a fAcut onor. d. Buescu ca sá v5. ameteasa.?
D-sa zice : iatà datoria pe care o contractati azi : in 50 ani
veti pláti atâtea milioane ; §i, ca s6 vedeti ea' a fost numai
o tactic6 parlamentará din partea d-sale spre a \TA induce
in eroare, zice : dac'd am lua capitalul acesta plätibil in 11
ani, am pláti 9 milioane §i atâta ; prin urmare ingreuiati
in loc sA u§urati Statul. Apoi, d-sa, in socoteala ce a fäcut,
in loc sá ia amortismentul a luat dobânda pe 50 ani capitali-
zatà (ilaritate), zice : cum ati primit d-voastr'à sà puneti 50 ani ?
Apoi onor. d. Buescu, care are timp mai mult decât mine
ca sà citeasc5, trebue s'd §tie cA guvernul francez a fAcut mai
alaltgeri un imprumut cu anuitate de 75 ani §i. atunci la

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 . DATORIA FLOTANTA. BONURI DOMENIALE 193

ce sume colosale s'ar urca calculele d-sale pentru acest im-

prumut ? Dar d. Buescu a intrecut se vede pe toti financiarii
din lume.
Eu intelegeam pe d. Buescu sA zied c'ä nu avem trebuintà
de imprumuturi §i. sä plAtim indatà datoria, dacä avem de
unde, cAci daed ai capital §i nu voe§ti sti plAte§ti este a pune
o sarcinti inutilà contribuabililor fAcând imprumuturi. DacA
ar fi ava, negre§it ar fi o minune §i dac6 d-ta, d-le Buescu,
ai putea sA demonstrezi Camerei aceasta, negre§it a te-ar
urma, deoarece am sc5pa de a mai plâti dobânda, ceeace se §tie
de toatä lumea cA ar fi mult mai bine, câ'ci e ceva elementar.
D-lor, inteleg sh' veniti O. sA ziceti csá se dà o primA prea
mare domenialelor §i bonurilor de tezaur ; dar nu inteleg s5
ziceti ca s5.' amânAm consolidarea. Eu, ministru de finante,
nu pot sA iau r5spunderea ca s6 nu fac consolidarea §i. sä
ne läsAin cu o datorie flotantà expu§i la mice crizA ; cä'ci se
poate intâmpla ca Statul s6 fie in pozitiuni mai dificile. 0
camerà care este iresponsabil5, poate sâ' o facA ; dar eu care
sunt responsabil §i pot sA fiu trimis inaintea Curtei de Casa-
tiune §i &A fiu §i judecat §i condamnat, nu pot ssá nu fac
aceastà consolidare.
Poate §i sper §i eu sA fie pace §i creditul nostru s5. crease:A,
dar convictiune profundà nu poate sâ' o ailiä nimeni, nu numai
eu, dar cred câ nici Principele Bismarck ; poate sâ o ail:A
d. Buescu....
P. Buescu : Dar ce rAspundere aveti dacä Ma-0 dobânda
de astAzi?
Ion C. Brfitianu : Eu fac propunerea aceia prin care cred
cA poate s6 se fac5. consolidarea §i. conversiunea §i dupà
cum zicea onor. d. Carp, dintr'o zi intealta situatiunea se
schimb6 §i. votând aceastä lege, nu este o obligatiune pentru
mine ca s6 o §i pun imediat in aplicare ; trebue sâ-mi FA-
sati latitudinea ca ssä VA d când s'd o fac O. de aceea sá-mi fic-
sati un termen minimum, fiindcä vedeti cA situatiunea se
amelioreazA §i. putem sA facem aceastà conversiune in con-
ditiuni mai favorabile decât acele cari credeam eu csá le vom
obtine acum 10 sau 15 zile.
19

www.digibuc.ro
194 ION O. BRATIANU AcrE 131 OUVANTAR1 VOL. VI

Prin urmare, vedeti d-lor, di toatä argumentatiunea d-lui

Buescu era numai o stratagemk fiindcA am mai multä In-
credere in cuno§tintele d-sale.
SA vA dau un exemplu recent : in Franta s'a fäcut impru-
mut cu 83, amortizabil in 75 ani, prin urmare, vedeti cä in
comparatiune cu creditul nostru, noi am fost mai indrazneti
decât guvernul francez ; poate CA acolo sunt consideratiuni
ca sA menajeze puterile financiare pe cari noi ace§tia mici,
n'am avut nevoe a le menaja ; pozitiunile cele mari au ne-
voile bor.
De aceea vA rog sâ discutati chestiunea financiark serios,
ca s'à nu ràmânâ' in spiritul opiniunei publice CA noi am fäcut
uft act arbitrar. VA rog numai ca in discutiunea aceasta, sà
mai scurti, fiindcà in chestiuni de cifre §i de socoteli, se
poate spune totul in douà trei cuvinte.
Discutia continua.
(Mon. Of., 1881, p. 1969, col. 3 ; p. 1970, col. 1-3).

Camera, 20 Martie 1881.

Discutia pe articole a legil consolidarii datoriei flotante si a conversiunii
bonurilor domeniale. CrItica pe care o face Al. Lahovari acestui project de
lege si activitatü guvernului liberal, da ocazie lui Ion C. Bnitianu sfi faca
o arje puternica Impotriva partidului conservator, aratand starea dezastruoasil
a tarii, din punct de vedere financiar, stare pe care a provocat-o acel partid
prin guvernarea sa. Expune apoi avantajele acestei conversiuni.
Ion C. Brfitianu : D-lor, onor. d. Lahovari ne-a declarat
in repetate rânduri, cà in chestiuni financiare nu va amesteca
politica, dar m'am incredintat in urmä cä d-sa a repetit
acestea de mai multe ori tocmai fiindeä intentiunea d-sale
era alta cleat aceea pe care o manifesta.
Eu unul am voit totdeauna §i din toate puterile mele c6
a-at d. Lahovari precum O. mai multi alti membri din opo-
zitie s'à fie in comisiunea bugetarà §i in cea financiark fiindcg
opozitiunea care declarà cA in chestiuni financiare nu voe§te
s'à Led politick putea s6 vadä lucrurile mai cu sânge rece
0 astfel s6 de§tepte chiar pe majoritate care ar putea face

www.digibuc.ro
MANTLE 1881 DATORIA RLOTANTA. BONIIRI DOSIZNIALE 195

gre§eli. M'am incredintat Meg, cel putin In cât prive§te pe

d. Lahovari cg din contrá de ceeace declarg totdeauna, d-sa
cautg ca prin chestiunile financiare sg apere guvernul din
care a fgcut parte i sä loveascg in guvernul majoritätii de
azi. Ati vgzut, d-lor, cum eri zicea cä dacg finantele noastre
sunt astäzi prospere, tot meritul 11 are i trebue sg-1 recu-
noa§tem ministrului de finante, pentru care d. Lahovari
are o deosebitä predilectiune, d. P. Mavrogheni. D-sa a zis
cg d. Mavrogheni a gäsit creditul Statului in situatiunea aceia
cg plätea dobânzi de 11 % i cg 1-a ridicat acolo de a plgti
numai 7% la sutg. Dar oare a§a este ? D-1 Lahovari vorbea
ca §i cum s'ar fi adresat la un public care vine din China,
cum zicea räposatul Carcalechi. Cu aceasta insg nu voesc
sg fac nimgnui vreo acuzatiune, nu voesc sg zic cg dacg starea
financiarg era rea In trecut, aceasta este din cauza guver-
nului din acea epocg ; precum nu zic nici cg dacg finantele
noastre sunt astgzi prospere aceasta este meritul guvernului
actual, ci zic cg, dacg finantele nu erau prospere sub gu-
vernul trecut, cauza au fost imprejurgrile de atunci i daca
finantele sunt prospere astgzi, cauza este in imprejurgrile
in care ne aflgm. Nu pot admite insg afirmatiunea cg d. Ma-
vrogheni a scgzut dobânda la 73/4 la sun', fiindcg noi când am
venit la putere, am ggsit dobânda de 12 °O. Zicea onor. d.
Lahovari cà creditul Statului era la 73/4 dobândg, fiindcg
renta de 5 % a fost emisg cu 65 i cà aceasta o Meuse mi-
nistrul pentru care d-sa are atâta predilectiune, d. Mavrogheni.
Al. Lalzovari : N'am zis ava !
Ion C. Brätianu : Nu ai vorbit decât de d. Mavrogheni
o voce te-a intrerupt zicând cà d. Cantacuzino Meuse emi-
siunea. Dar d-ta ai rgspuns cà d. Cantacuzino a venit mai
in urmg ; dar d. Mavrogheni a fost cel dintâiu care...
0 voce : A impgrtit gloria.
Ion C. BrAtianu : D-lor, oare o simplá operatiune indicg
starea creditului unei Vári sau a unui orn ? Apoi eu pot sg
fiu inecat in datorii Ong In gât i un bancher, o casg mare
sg se in§ele asupra situatiunei mele i sg-mi primeascg po-
lita In conditiuni foarte avantajoase pentru mine. Dar acest

www.digibuc.ro
196 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

fapt este el de naturg a indica adevgrata mea situatiune si

adeväratul meu credit ?
Intrebat-a onor. d. Lahovari casa aceia care a luat renta
in ce pozitiune s'a aflat ea mai in urmg ? Faptul care face
onoare d-lui Cantacuzino, iar nu acelora care au fgcut afa-
cerea. Ian, d-lor, am aci anunturile oficiale luate din Cdr.-tile
publicate in Paris. In 1875 Decemvre renta se cota la Paris
cu 57 ; in 1876 s'a ridicat la 60. Nu mai spun cd in unnd
ajunsese la 48, fiindcg atunci erau imprejurgrile edzboiului.
Al. Lahovari : Nu eram noi la guvern 1
Ion C. Briltianu : Da, nu erati d-voastrà la putere, era
rgzboiul la putere.
Al. Lahovari : Azi este pacea, ea a urcat efectele.
Ion C. Brfitianu : Cel putin binevoiti d-le Lahovari, a fi
mai echitabil cu mine cdci ati vgzut cu can modestie am zis eu
cd nu este vina d-voastrg, dacd. creditul Statului era jos când
erati d-voastrà la putere si cg nu este meritul nostru dacg cre-
ditul Statului azi este urcat, ci cg imprejurgrile au fost atunci
altfel si cg azi sunt mai favorabile. Fiti dar bun d-le Lahovari
si tineti cel putin socoteala de acest sentiment de echitate
ce am avut pentru d-voasträ.
Voci : De prea multà modestie, de generozitate.
Ion Ca Brfitianu : Dacg onor. d. Lahovari nu era, mg ertati
sd zic expresiunea, orbit de prea marea tandrete pentru d.
Mavrogheni, nu venea sd pung numele d-lui in joc cu ches-
tiunea rentei, fiindcg era la ordinea zilei conversiunea fin-
prumutului obligatiunilor domeniale, care Imprumut a fost
fgcut, conceput si executat de onor. d. Mavrogheni.
D-lor, ati discutat conversiunea aci in Camerg, din punct
de vedere juridic si ati discutat-o ca niste oameni compe-
tinti, fiindcg imi fac o datorie sg spun cg mi-a pgrut foarte
rgu a nu s'a Inchis discutiunea eri, dupg discursul d-lui Gh.
Chitu, fiindcg d-sa in adevdr a ridicat tribuna româng la
ingltimea celor mai bgtrâne tribune. Eu când am voit sd fac
aceastd conversiune, am intrebat pe chestiunea de drept, pe
aceia care erau mai autorizati decât mine si am vgzut cd
cei mai multi erau de opiniune, in modul cel mai pozitiv,

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATORIA FLOTANTA. BONIIRI DOMEN1ALE 197

cA Statul are dreptul sA facä conversiunea. Dar socotiti cA

eu am fost silit sà fac conversiunea numai din punctul de
vedere, despre care vorbeste d. Leroy-Beaulieu, al usurArii
financiare a Statului ? 1
Onorabili d-ni, ati discutat zile intregi atât In sectiuni,
61 0 in comitetul de delegati, cât 0 aici, dar ati uitat legea
obligatiunilor domeniale ; càci nu puteti vorbi atât de mult
despre drepturi 0 datorii. Eu primesc tärâmul absolut pe
care s'a pus onor. d. Lahovari si colegul meu d. Conta, nu
la inältimea la care a ridicat chestiunea aceasta d. Chitu.
Primesc eft' este un simplu contract intre 2 indivizi in ace-
leasi conditiuni si cu aceleasi drepturi si datorii. Dar ce re-
zultA din aceasta ? Este un imprumut In conditiunile In care
se fac imprumuturile in socieatile moderne ? D-lor, este un
imprumut curat oriental, un Imprumut patriarhal, un im-
prumut care nu-si gAseste semenul lui si nici vreo analogie
de comparatiune ca sà" poti sà-1 califici.
Eu nu am zis un singur cuvânt in expunerea de motive
ea sA calific intru ceva acest imprumut domenial 0 aceasta
pentru cuvântul cà o loviturà care se d'A unui guvern, oricare
ar fi el, intotdeauna nu ridicà prestigiul acelei täri si de aceia
n'am atins câtusi de putin aceastä chestiune. Dar o ating
acum, fiindcä ing siliti la aceasta, când ziceti cA proiectul nostru
de conversiune este un act arbitrar, care loveste pe oarneni
in niste drepturi legalmente câstigate 0 sdruncinä creditul
Statului in Europa. D-voastrá ati fAcut un imprumut intocmai
ca un 'am al càrui credit este cu desävarsire pierdut, un im-
prumut cum fac acei care vor sA scape mosiile lor 0 Inecati
Oda' in gât de datorii se duc la Creditul Funciar 0-0 pun
mosiile ipoteed pentru ca sA le scape. Asa ati rácut d-voastrà, ati
ipotecat mosiile Statului prin tribunal ; ati f Acut 0 mai mult,
ati numit un comitet cu o cas6 specialà, pentru strângerea
venitului acestor mosii, ca 0 cum Statul nu mai exista nicäeri,
ati pus un comitet in locul Statului 0 acel comitet functiona
In numele unei legi, al unui contract, in favoarea creditorilor
0 chiar prin lege ati nurnit acel comitet ipotecar. Statul nu mai
insemna nimic In legea d-voasträ ; nu avea niciun alt drept decât

www.digibuc.ro
198 ION C. BR INIMTII ACTE SI CUVANTLIII VOL. VI

acela de supraveghere i ce avea sä. supravegheze ? Nimic

alt decât numai ca banii sä se strângä regulat la acel cornitet
sä nu se facä vreun abuz sau risipà. D-voastrà ati luat mäsuri
ca venitul moviilor pe care le-ati ipotecat sä se afecteze la
plata anuitätilor acestui imprumut, care sunt de opt milioane
pe an. Am aci tabelele de venitul acestor movii i gäsesc c'd
acest venit era atunci de 7.872.000 lei. Prin urmare din ziva
intâia chiar ati mistificat pe acei cu care ati contractat, pentru
venitul moviilor nu räspundea cu anuitätile, cäci se inte-
lege, d-lor, eft' acel care dä bani cu imprumut pe ipotecä, dupg
cum face vi Creditul Funciar, intotdeauna trebue sä se caute
ca venitul proprietätii sä intreacä anuitatea ; aceasta este cea
dintâiu conditiune i moiile pe care le-ati ipotecat d-voasträ
astäzi au un venit numai de 6.200.000 franci.
Din aceastä cauzg i eu i oricine altul ar fi fost ministru
de finante, a trebuit sä sustinä creditul Statului, fiindcA pu-
blicul era ingrijat cà acest venit nu putea sä acopere plata
anuitätilor acestui imprumut vi de aceia am dat totdeauna
din casa generalà a Statului, din visterie câte cinci, vase sute
de mii de lei vi chiar un milion in ajutorul casei domeniilor,
pentru ca sä poatà face fatä indatoririlor ce i se puseserà
prin lege de a pläti anuitätile acestui imprumut ; astfel incât
onor. d. D. Sturdza a trebuit sä vinä cu un credit de 2.000.000
ceva, ca sä acopere deficitul din trecut afar% din deficitul
care a mai crescut de atunci i Oda' astäzi.
Ei bine, spuneti d-voasträ acum care mai pot fi drepturile de-
tentorilor de obligatiuni? Eu declar astäzi c'à au fost mai
mult in interesul detentorilor de obligatiuni ceiace facem
acum, ca sä nu se poatà zice cà guvernul i-a indus in eroare,
fiindcä dacä noi nu pläteam din visterie, ce erau sä facä ?
0 voce : Sä vândä
Ion C. Britianu : Sä vândà Onor. d. Lahovari
rkie i râcle prea des, incât mä face sä cred cà ori decâte ori
d-sa se simte jenat, ca sä poatà sä-vi acopere jena, dumnealui
râcle, de aceia acum râsul d-lui, nu ne mai face nici o im-
presiune. Nu vtie oare d. Lahovari care este jurist, cä nu
poate acela care a ipotecat o movie sä fie constrâns a pläti

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATDRIA. YLOTANTA. BONIIRI DOMENIALE 199

din altA avere decât dupA ce s'a vândut mosia si nu s'a aco-
perit creanta ?...
0 voce : Trebuia somatiune si comandament.
Ion C. Brkianu : Apoi in ziva când s'ar fi fäcut o singurA
somatiune, care ar fi fost cursul obligatiunilor domeniale pe
pietele de comert ? VA spun d-lor toate acestea ca sà" vedeti
care este pozitiunea de tentorilor de obligatiuni si care este
pozitiunea ce voim sä le facem astAzi. Nu este de o mie de
ori mai francA si mai lealA decât acea pozitiune färA nici o
asigurare si intemeiatA numai pe buna vointA a ministrului ?
Dar sä vedem Statul in ce conditiuni se aflà el ? Toate pro-
prietAtile acestea sunt ipotecate si nu se pot desipoteca decât
atunci când se va stinge datoria. Statul vine si plAteste din
casa sa in toti anii si pe dealtA parte proprietAtile acestea
sunt angajate. Mai intâiu aceastA conditiune este injositoare
pentru Stat si prezintà si un desavantaj ; cAci nu poate sA
dispunä de acele proprietAti.
Mail din toate celelalte consideratiuni numai aceastá
singurA consideratiune pe tot omul de bunA credintä, echi-
tabil, pe tot omul care are simtimântul demnitAtii natiunii
mai presus decât pasiunile sale personale, nu poate sA-1 facA
sA doreascá altceva decât cA aceastA situatiune, cu un minut
mai inainte, sA o facem s'A disparA. D-1 Lahovari a sustinut
eri cA procentul era 73/4 la sutA, in timpul guvernului trecut,
pe când creditul Statului era 12 la sutA si vAd ea' si astázi
inainteazA lucruri tot atât de eronate, sA-mi permitA cuvântul,
cât erau cele de eri.
Dumnealui neagA deficitul si zice cA ce guvern ar fi acela
atât de neghiob incât sA zicA cA are un excedent din anii
trecuti, cA are o resursA, când el nu are, sA se insele el singur
pe dânsul? Aceasta ar fi o aberatiune. Apoi dacá este asa,
atunci fie-mi permis sä zic cA din aberatiune in aberatiune
ati pAsit pe cât ati fost la guvern, cAci in toti anii arAtati
&A aveti excedente si in toti anii n'ati avut decât deficite.
Dar nu se vád oare pe toate zilele bilante infätisate de so-
cietAtile din Europa, din tärile cele mai civilizate, in care
bilante se aratá un activ mare si se vede chiar impArtindu-se

www.digibuc.ro
200 ION C. BRATIANIT ACTE $1 CUVANTkRI VOL. VI

dividende splendide, când peste doi, trei ani acele societati

fac faliment ?
i aci voi aduce, nu scripte, caci in scripte nu se poate
vedea adevarata stare a lucrurilor, voi aduce situatiuni, pe
acestea trebue sä le cunoasca d. Lahovari. Când s'a discutat
chestiunea in comitetul delegatilor, d-sa a adus acelea§i ar-
gumente pe care le-a adus astazi aici, zicând ca are cifra
exacta' a bonurilor de tezaur care erau la 31 Decemvrie 1880.
Dar crede d-sa ca numai bonurile de tezaur care erau la 31
Decemvrie constitue toatä datoria flotanta, MA sa tina soco-
teala de vreo cateva alte milioane neplatite, Inca' caile ferate
Mara§e§tiBuzau ; de alte vreo doua milioane neplatite d-lui
Guilloux §i altele pe care de s'ar fi interesat d. Lahovari,
i le-a§i fi aratat in detaliu §i atunci d-sa ar fi vazut insu§i
cá a avansat lucruri neexacte. Dupa d. Lahovari, care adesea
vorbe§te numai pentru alegatorii sal, eu a§i fi fost bun financiar
când a§ fi continuat sa till in cassa 12 sau 14 milioane, de
care nu aveam drept sa dispun §i pe de alta parte sa ma
imprumut cu dobânda numai pentru ca sa Inca rc cu dobanda
bugetul Statului. Aceasta imi aduce aminte ea d-lui a zis
ea' excedentul s'a constatat in ziva de 31 Decemvrie, când
s'a gäsit in cassä 3 milioane §i jumatate lei. Apoi cum, d-lor,
fiindca la 31 Decemvrie s'au gäsit 3 milioane §i jumatate,
acesta este un excedent ? Dar se puteau gäsi §i 10 §i 20 mi-
lioane §i toate aceste milioane sun t excedent al anului trecut ?
Excedentul ca §i deficitul se cunoa§te din scripte ; in scripte
se vede ce s'a cheltuit, ce s'a mandatat §i ce s'a incasat. D-lor,
v'am spus &a nu raspund §i nimeni din noi nu poate sa räs-
punda care poate sa fie deficitul adevarat ; poate sa fie de
un milion ori douä, ori noua milioane ; cu cat va fi mai mic,
atât mai bine pentru Ora §i putin imi pasä mie daca aceasta
va fi ca o u§urare a vreunui guvern, destul CA este in pro-
fitul tarii. Vorbe§te onor. d. Lahovari de inflorirea in care
era anul trecut creditul Statului. Dar sa-mi räspunda d-lui
cu cat se scomptau mandatele §i cu câte luni inapoi nu erau
platiti functionarii ? Eu nu voi sa mai vorbesc de acea stare
de lucruri §i'mi pare rail ca d. Lahovari a pus chestiunea

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATORIA FLOTANTA. BONDRI DOMENIALE 201

pe acest tàrâm ; cki IA spun drept cA nu este nici In inten-

tiunea mea i nici in interesul guvernului a atâta lupte care
nu pot sä ne ducä la nici un rezultat. Onor. d. Lahovari
mai zice : are nevoe d. Brätianu de vreo 15 milioane pentru
planuri politice ascunse. Sä-mi permitä a-i spune c'ä nu este
patrioti- din partea d-sale, a face sä se nascä In Europa
bänueli cum cä" noi coacem planuri ascunse de räzboi ; patriotic
este aceasta, ca numai pe o simplä bänuialà gratuitä i ne-
dreaptà sä vii sä ne acuzi fnaintea lumii cà avem planuri
ascunse ? Tot a§a zicea d. Lahovari in anul trecut, când cu
conversiunea obligatiunilor rurale, cki zicea : voiti sä vä
faceti resurse, voiti sä acoperiti deficitul pentru ceva planuri
grozave. Dar când d-lui ar fi la putere s'ar crede oare ca-
pabil sä cheltuiascA, nu milioane, ci câteva sute numai de
mii de franci, chiar un franc färä un credit dela Camel% ?
Cum dar f§i poate Inchipui c6 noi am cheltui 11 sau 15 mi-
lioane färä votul parlamentului? Ati vAzut cA de resursele
ee au rämas la Casa Ruralà am uzat prin lege votatà de Ca-
mel-A i Senat, pentru a le da la Banca Nationalà i dac5
acum va e§i un deficit, apoi sunt douä proiecte de legi pe
biroul Camerii, unul pentru calea feratà dela Târgul-Ocna la
Adjud i alta dela Bucure§ti la Cernavodà, care negre§it
cà nu se va face degeaba §i se va face In regie printr'un
imprumut.
Al. Lalzovari : Acestea vä sunt planurile (râsete).
Ion C. Bentianu : Dar acestea sunt legi care cer autori-
zarea parlamentului §i de nu va fi deficit nu se va face Im-
prumut, se Intelege. Prin urmare, d-lor, toate aceste acuzäri
ale d-lui Lahovari sunt ca sä räcoreascA sufletul paraponisi-
tilor din partidul d-sale i ne fac i pe noi sä. pierdem §edinte
Intregi care costä pe Stat atât de scump.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Mai vorbesc totusi I. C. Codrescu, P. P. Carp si G. Cantili dupa care ras-
punde In continuare Ion C. Bratianu.
La discutia art. 1 din legea pentru conversiune iau parte si propun amen-
damente : Codrescu, P. Carp si G. Cardilli. I. C. Driltianu, aproband parerea
lui Carp, spune cá Romania, in ce priveste plata cuponului, trebue sa caute

www.digibuc.ro
202 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTAIII VOL. VI

sa-1 fiedeschise cAt mai multe piete in Europa. Sacrificiul care s'ar face
cu plata cuponului pe piata Europei, ar da marl avantaje. S'a mentionat
cA cuponul se va pin' la noi In tail In aur, spre a nu if supus fluctua-
tiilor dintre aur si argint. RAspunzAnd criticllor, aratA ce avantaje vor avea
detentorii de obligatiuni de pe urma conversiunii. Presedintele consiliului
fAgAdueste cA Indatii ce va putea, va propune conversiunea obligatiunilor
Stern si Openheim, conform propunerli lui Carp.
Ion C. BrAtiann : Mai intâiu, d-lor, \TA declar ca ma unesc
in totul cu ceeace a zis d. Carp ca raspuns d-lui Codrescu in
privinta rentei si in privinta platei cuponului la Paris si la
Berlin si nu am de adaugat deck numai ca noi trebue sa
cautam ca pietele Europei sa ne fie cat mai deschise, fiindca
o Ora ca a noastra unde industria nu este nici in fase, unde
agricultura este in starea cea mai primitiva decât a stra-
mosilor nostri, are neaparat nevoe de a se pune in relatiuni
cu pietele Europei. Alte State mult mai inaintate decât noi
fac tot posibilul pentru ca sa atraga capitalurile straine ;
si aceasta cu a tat mai mult trebue sa facem noi. De aceea
zic Ca chiar daca am face oarecare sacrificii cu plata cupo-
nului pe pietele Europei, nu trebue sa ne uitam la acea mica
cheltuiala, fiindca aceasta ne da alte avantaje cari cu prisos
compenseaza multe sacrificii.
Apoi, d-lor, ar fi foarte greu pentru straini ca sa plaseze
capitalul lor in aceste hârtii ale noastre prin intermediul
bancilor. Dar se zice, Ca dece nu am pus ca cuponul se va
plati la noi in tara tot in aur ? Aceasta ar fi ca sa depre-
ciem noi insine argintul si hârtia noastra. As intelege s'o
stipuleze aceasta Austria sau Italia, unde hârtia are un agio
de 30, 40, si chiar 50 la suta mai jos.
Daca si la noi a fost un agio in timpul trecut, aceasta a
provenit din cauza rublelor ; dar acum acest inconvenient
ne mai existând si noi vânzând produsele noastre in strai-
natate pe aur, vom fi mai putin expusi la acele fluctuatiuni
dintre aur si argint. Se mai zice ea' aceasta operatiune nu
este renta. Apoi, d-lor, asa se numesc astazi aceste operatiuni,
rente cu amortizare. i in Franta s'a facut acum in urma
tocmai ceeace facem noi acum.
Cat pentru adaosul dela 2 la suta la 3 la suta, eu cred c'à

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATORIA FLOTANTA. BONURI DOMENIALE 203

prin proiect se fac destule avantaje : mai intâiu cä märim

capitalul cu 20 la sutà §i. apoi däm o primä de 4 la sutä,
adicA 2 dela dobânzi §i 2 ca primä, a§a inctit peste tot däm
24 la sutà sau in total 104, atât cat au astäzi dupä cursul
lor. In Franta, altul este cursul rentei perpetue i altul este
cursul rentei cu amortizare ; aceasta din urmä este mai mare :
prin urmare §i. la noi renta amortizabilä va fi mai sus decát
renta perpeta, a§a in cât detentorii vor avea un alt bene-
ficiu §i din cursul ei. Apoi, d-lor, decând s'a depus acest
proiect in Camel-6 hârtiile noastre s'au urcat.
Gr. Heliade : Fiindd publicul a crezut cä va fi facultativä.
Ion C. Brfitianu : Publicul nu crede cä d. Heliade unin-
du-se cu opoziIiunea va face majoritate : majoritatea este
tot cu mine. (Ilaritate). Imi zicea cineva d dobânda fiind
5 la 80, ar face 61/4 la sun'. Dar vedeti care este dobânda
astäzi care se dä la tezaurul public, este 6 la sun' §i eu am
dar ordin la minister ca sä nu mai primeascA nici pe 6 §i
notati bine cä este 6 pe aur. Apoi, socotiti d-voasträ &A este a§a
de mult aur incat vine sà-1 depue la minister numai pentru
dobanda de 6 ? Nu, d-lor, este numai in vederea acestei emi-
teri de rentä. Prin urmare, vedeti eft' sunt destule avantaje
§i. pentru unii §i. pentru altii §i se vor multumi toti pe aceea ce
le-am oferit noi când cursul era mai jos decât astázi.
N. lonescu la euvântul §i se deelarà Impotriva conversiunii ea find
desavantajoasá. Mai vorbeste si P. Carp.

Ion C. Briltianu : D-lor, eu singur am constatat cà dru-

murile de fer ne-au costat mai mult cleat trebuia, insä aceasta
este o fazá prin care au trecut toate Statele Europei. Intreb
mnsä pe toti oamenii de bung credinp, sä ráspundá dacä n'am
fi avut drumurile de fer in timpul räzboiului prin care am
trecut, nu am fi fost ruinati cu desävâr§ire ? Am mai fi putUt
fi oare in starea de prosperitate in care suntem astäzi? Nea-
pärat c'ä am cheltuit câteva milioane mai mult, dar am câ§-
tigat insutit §i in privinta creditului nostru i pe tärâmul
politic.
Voci : A§a este

www.digibuc.ro
204 ION C. BRITIANII ACTE 81 CIIVINTARI VOL. V

Ion C. Brfitianu : VA declar cA indatA ce voi putea gAsi

mijlocul de a face conversiunea care o propune d. Carp, voi
veni inaintea d-voastrA cu un proiect de lege.
N. Ionescu : A§ voi ca legile sA fie strict executate, mai
cu seamA in materie financiarA.
Ion C. Brätianu : In legea bAncii s'au pus trei zile maxi-
mum §i dacA am inchis subscrierea inainte de acest termen,
aceasta am fAcut-o ca sA pun o margine tripotajelor §i ca
sA nu cada actiunile noastre in mAinile strAinilor.
Voci : La vot.
Se pune la vot art. 2 si se primeste. Art. 3 se adoptil färd discutiune. Se
citeste art. 4. Mai vorbesc : N. Fleva, P. Carp.
Ion C. Brfitianu : Onorabilul d. Carp se pune totdeauna
in pozitiunea ca §i cum Statul n'ar avea dreptul sA rambur-
seze detentorilor de obligatiuni capitalul nominal §i c trebue
sA le dea §i cA§tigul ce ei ar fi putut avea din cre§terea cre-
ditului Statului, cu alte cuvinte s li se plAteascA nu numai
sutA in sutA, dar §i ceva peste sun'. A§ intreba, d-lor, ce con-
versiune s'a mai f Acut cu prime ? Nici una §i dacA noi facem
conversiunea aceasta astfel, este cum a zis d. Chitu, cà trebue
sA ne arAtAm largi. Noi &Am detentorilor de obligatiuni nu
numai intreg capitalul nominal, dar §i o primä, pe lângA avan-
tajul cel mare c'd prin aceastA conversiune capitalul lor cre§te
cu 20 %.
Mai vorbesc : P. Carp, A. Stolojan, G. Cantili.

Al. Lahovari : Eu sunt pentru mentinerea amendamen-

tului comisiunii in interesul creditului Statului §i pentru
mine mai mult cleat o chestiune financiarA este o chestiune
de moralA.
Ion C. Brfitianu : Nu cred, d-lor, cA Statul Român ar putea
fi capabil sä facA ceeace zice d. Lahovari, adicA sA punA un
impozit special pe cupoanele datoriei publice. Am mai multA
incredere cleat d-sa in moralitatea natiunei române. Când
se arunc6 ins6 aci cuvinte de o mare ingrijire, mai cu seamA
de oameni care au fost §i care pot sA mai fie mini§tri, a primi
amendamentul d-lui Fleva, ar fi a da arme acelora care corn-

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 OMAGII FAMILIEI DOMNITOARE 205

bat aceastä conversiune pentru a face sâ nu reuseascä. V6

aduceli aminte d-lor cà atuncia când se discuta legea tim-
brului, aceastà Camerà care nu este o Camel% conservatoare,
ci Camera cea mai liberalà, ce opozitiune strajnicA s'a ri-
dicat când a fost vorba de a se pune mobilele pe acel pi-
cior pe care s'au pus imobilele. Aceasta ar fi destul ca sà" con-
ving4 pe oricine ea' nu se va gàsi nimeni care vreodatà sâ
pun6 impozit asupra acestor mobile.
Prin urmare, Meg sà avem in perspectivä vreun folos fi-
nanciar, primind amendamentul d-lui Fleva, am face numai
a ne compromite si a da arme acelora care combat con-
versiunea. Sunt dar de opinie a se primi articolul comisiunei.
Al. Lahovari : V'as cere sA fiti drepti cu mine si s6 nu
inchideti discutiunea, fiinded vreau sä fac apel la dreptatea
d-voastrà.
Ion C. Brfitianu : V6 rog sA inchideti discutiunea, fiindcA
onor. d. Lahovari dintr'un sentiment de modestie s'a crezut
maltratat, fiindcä i-am zis cà are s6 mai fie ministru.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii l se Incuviinteaza. Se pune la
vot art. 8 devenit 9 din proiectul comisiunei 1i se adoptl. Se citelte art. 9
devenit 10.
N. Fleva : La acest art. am un amendament.
Se pune la vot amendamentul lui N. Fleva 5i se prime5te.
Se pune la vot proiectul de lege in total, dar scrutinul se declarl Ma re-
zultat, neintrunind numärul de votanti cerut de regulament. Sedinta se ri-
dicA.
(Mon. Of., 1881, p. 2012 col. 3 ; p. 2013, col. 1-3; p. 2014, col. 1-3 ;
p. 2021, col. 1-2 ; p. 2023. col. 2-3 ; P. 2024, col. 1-2 ; p. 2025, col. 1-2)-

69.

Cuvinte de omagiu efitre Regele Carol I.

22 Mantle 1881.
La receptia dela Palat, flind fata ministerele i autoritAtile dependente
de ele, precum §i reprezentantii atorva institutil cu deosebit rost In Stat,
Ion C. Briitlanu a rostit o cuvântare in care omagiazii opera infäptuitii de--
Regele Carol I In România. R5spunsul Suveranului.

www.digibuc.ro
206 ION C. BRATIANU AC'F I etTVANTÁRI VOL. VI

Sire,
Greu apäsau asupra României vijeliile a secoli intregi.
Ai venit i un freanigt a trecut de la o margine a tarii pânä la
cealaltà. Când se ridied o noua i amenintätoare furtunä, ai fäcut
ca lumea sä nu se mai indoiascä cA astäzi ca i in timpurile
sträbunilor, viazá cu tärie in inimile Românilor virtutile mi-
litare i iubirea de tail. Poporul intreg, plin de entuziasm,
incununä pe eroicul ski CApitan cu cununi nemuritoare. Ele
furä impletite de femeile române, care sub conducerea Re-
ginei, vindecau cu curaj i devotament ränile acelora care
se jertfeau cu vitejie i energie pentru patrie. Din acea zi lu-
minä s'a fäcut asupra României, in tarä i in afar% de targ.
Con§tiinta despre gratitudinea ce datoräm cu totii Majestätii
Tale, un alt omagiu de recuno§tintä, pentru intelepciunea,
prudenta i barbatia cu care ai condus România, decât puind
pe capul Domnului ei coroana regalä. Ai fost aclamat Rege
in unanimitate de parlament, de toate marile Corpuri ale
Statului, de tam intreagä. Astfel natiunea a proclamat in
fata Europei cu energie i tärie, cá Dinastia ce ai fundat in
România a prins rädäcinile cele mai profunde, cele mai pu-
ternice in inimile poporului român. i nici nu putea sä fie
altfel. Dela suirea Majestätii Tale pe tronul României, am
avut onoarea a fi initiat in viata intimä a Majestätii Tale
mi-a fost dat a constata in amänuntimi ceeace natiunea
cunoa§te numai in träsäturi generale. Abia puse§i piciorul
pe treptele Tronului i ispitele nu Ti-au lipsit. Intreprinde-
rile indräsnete erau foarte seducAtoare pentru un june Domn
apartinând uneia din cele mai ilustre familii domnitoare din
Europa §i aceasta cu atât mai mult, cu cât pozitiunea poli-
ticä a Românii se pärea a avea un ce indoios. Condus insä
unicamente de simtimântul datoriei §i inspirat de acelea§i
virtuti ca i Augustul Thu Pärinte, ai rezistat i nu Te-ai
&Wit decât la interesul natiunei, precum II simtia in-
telegea ea. Aceastä faptä este o garantie nu numai pentru
România ci §i pentru Puterile europene, iar mai ales pentru
vecinii no§tri.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 OMAGH FAMILIEI DOMNITOARE 207

Inaintea MajestAtii Tale, Tronul României a lost ocupat

de Domni cu o pozitiune efemerA. Acestia nu puteau stabili
traditiuni. Majestatea Ta ai fost dar nevoit sA-Ti deschizi
singur o cale nouA si sA creezi acele traditiuni, fArA de care
o tarA este ca o navA fArA busolà. Negresit cA a trebuit sA
trecem prin multe incercAri pentru a ajunge la rezultatul
mAret ce luceste astAzi dinaintea noastrA.
Când tam priveste la el, nimeni nu se poate indoi cA Ma-
jestatea Ta ai fost continuu si Mil preget preocupat nu-
mai de a descoperi adevAratele cugetki si vointe ale natiunii
si a face ca ele sA triumfe. Natiunea a vAzut cu fericire CA
Tronul n'a cAzut sub influenta favoritilor si nu a putut de-
veni scutul unui partid. Proclamându-Te Rege, Românii
au aclamat pe Suveranul constitutional si liberal al Belgiei
Orientale, având credinta tare cA numele Carol I al Româ-
niei va strAluci in etern alAturea cu numele Leopold 1 al
Belgiei, ca modelele cele mai perfecte si mai demne de imitat.
Pe aceste fundamente solide si nestrAmutate s'a ridicat Tronul
regal al României. Acestea sunt titlurile mArete, care'l in-
conjoarA cu sigurantä si cu putere. i astfel, Regele Carol I
si Dinastia Sa, au devenit drapelul natiunei, spre care ochii
nostri sunt atintiti cu iubire cu respect si cu incredere.
SA Lrilesti Majestate I SA trAiascA Majestatea Sa Regina I
Regele, rAspunzând, S'a exprimat astfel :

Domnule Prgedinle al Consiliului,

VA multumim, Regina si Eu, de frumoasele cuvinte ce Ne
adresati in numele guvernului, in numele tuturor autorità-
tilor publice. DacA, prin intelepciunea bArbatilor de Stat,
prin chibzuintele mature si prevAzAtoare ale oamenilor po-
litici, se poate inteun Stat ajunge la mari rezultate natio-
nale, aceste rezultate nu se desvoltä si nu se intArese decât
cu munca zilnicA si stAruitoare, cu zelul si activitatea tuturor
impiegatilor publici, care trebue sA se pAtrundA cA de la con-
stiincioasa si stricta indeplinire a datoriilor lor, depinde or-
dinea, prosperitatea si puterea patriei.

www.digibuc.ro
208 ION C. BRATIANU ACTE 81 CUVINTARI VOL. VI

Dacg dar Romania, prin devotamentul tuturor fiilor ei,

a putut sg ajungg la pozitiunea la care s'a ingltat astgzi,
acum ca Regat, ea are si mai mult trebuintg de acest de-.
votament, spre a mentine cu onoare locul ce a ocupat si exem-
plul trebueste dat, mai inainte de toti, de acei care sunt ser-
vitorii Statului de acei care trebue sä se mândreascä cu acest
nume, de acei care trebue &A dovedeascg cg sunt demni de
dânsul. Nu mg indoesc cg impiegatii români, care au do-
vedit cg, prin inteligentg, prin ins tincte, prin iubirea binelui
comun, pot egala pe ori cari altii se vor pgtrunde si mai
mult de marile datorii care le incumbg si stimati si respec-
tati ei 1'1100, vor face sg se stime $ i sg se respecte si mai
mult Regatul României.
(Mon. Of., 1881, p. 2084, col. 3, p. 2085. col. 1-3).

70.
Regele Carol I ekre Ion C. Brfitianu.
Bucure§ti, 22 Martie 1881.
Scumpul meu preoclinte al Consiliului,
In momentul in care comertul bucurestean si finpreung cu
dansul notabilitAtile Capita lei te-au rugat a veni In mijlocul
lor spre a sgrbgtori, intr'un frgtesc ospgt, fericita ocrotire
a vietei domniei-tale de un odios atentat, reprobat cu aceiasi
energie de constiinta publicg, ca si, de dreptatea legii, Regina
si Eu dorim a-ti argta cat inimile noastre Impärtäsesc veselia
si iubirea generalg care te inconjurg si cat de ferbinte unim
urgrile Noastre ca Providenta sg vegheze asupra inteleptului
patriot, sg dea putere agerului bgrbat de Stat, stimatului
si iubitului roman care impreung cu tovaräsii sgi de lupte si
de silinte, vede astgzi incununatg marea operg nationalg, la
care si Eu sunt mândru si fericit cg am putut conlucra.
Primeste dar in aceastä imprejurare si felicitärile sincere
din partea Reginei si din partea Mea s'i fii pururea incredintat
de nemärginita afectiune ce fti pgstrez.
(Mon. Of., 1881, p. 2083, col. 2).
CAROL

www.digibuc.ro
MART1E 1881 FELICITARI PERMIT PROCLAMAREA REGIATITLIII 209

71.

Ion C. Brátianu särbfitorit de Camera de Comert.

22 Martie 1881.
Camera de comert din BucurWi dà azi un banchet primului ministru
In sala Teatrului National.
Cu aceasta ocazie, Regele Carol trimite lui I. C. Bratianu o scrisoare au-
tograf d in care-i exprimä participarea Sa §I a Reginei la bucuria generala
ell I. C. Briitianu a sciipat de mAna ucigale; tara-i datoreazá gloria 1i má-
rirea pe care le-a capätat".
(Memoriile, XVII, p. 75).

72.

Felicitfiri pentru proelamarea Regatului

Berlin, 23 Martiel4 Aprilie 1881.
Monsieur le Ministre,
J'ai eu l'honneur de recevoir la lettre que votre Excellence
a bien voulu m'adresser et prends la liberté de présenter au-
jourd'hui A votre Excellence, A l'occasion de la proclama-
tion du Royaune de Roumanie, mes voeux les plus sincères,
en vous priant de bien vouloir aussi en &poser l'hommage
aux pieds de Sa Majesté.
Je ne puis que renouveler l'assurance que ce sera toujours
un plaisir pour moi de pouvoir vouer mes services A la Rou-
manie et d'après un entretien que j'ai eu récemment et dont
j'ai fait part aussi A mr. le ministre Liteano, je crois qu'on
ne fera pas de difficultés ici pour reconnaître le Royaume.
L'Autriche y mettra quelque hésitation parcequ'elle craint
que la Serbie et la Bulgarie ne s'empressent de suivre l'exemple
de la Roumanie ; mais je crois prévoir que ces appréhensions
tomberont bientôt.
On m'assure que la reconnaissance par la Russie dépendra
d'une seule condition : que la Roumanie fasse sortir du pays
les éléments nihilistes.
14

www.digibuc.ro
210 ION C. BRATIA.NII Acrz SI covANT VOL. V I

Dans le procès de mr. de Kaufmann, une personne inter-

posée a fait hier une nouvelle saisie : nous avons de suite pro-
testé et ne doutons pas que messieurs de Kaufmann et Landau
ne soient déboutés.
En opposition avec ces mesures la rente roumaine 6 % ne
fait que monter ; elle était aujourd'hui à 981A.
Veuillez agréer, mr. le Ministre, l'expression de mes sen-
timents les plus devoués.
(Acte BrAtianu). G. de Bleielzröder.

73.
Diseutia bugetelor, sporirea salariilor funetionarilor ;
desfiintarea privilegiului de porto-frane pentru Tuleea.
Camera, 23 Martie 1881.
Se discutA bugetele ministerelor. G. Vulturescu i Costescu-Comineanu pro-
pun sporirea lefii ministrilor cu o diurnA. A. Lahocari cere ca sA se mA-
reascA i leafa functionarilor nu numai a ministrilor ; In acelas timp atrage
atentia Camerei cA sporirea lefurilor ar avea ca urmare strivirea contribua-
bililor. D. Leeca cere primirea amendamentului relativ la sporirea lefii
ministrilor. La fel G. Mdrzescu. I. C. Brfitianu spune cA e contra sporirii lef u-
rilor ministrilor, desi leafa prezentA e foarte micA. E de parere sA se sporeascii
leaf a functionarilor, cari sunt prost pIAtiti l sA li se micsoreze numArul.
In felul acesta, Mid mai putini, vor fi si mai bine retribuiti.
Ion C. Brätianu : D-lor, la anul 1867 eu am scäzut leafa mi-
nistrilor si am scäzut-o in ajunul când se vota legea pensiu-
nilor. Fiindcä intrase Tara in datorii mari, voiam sä trecem
prin o epocà de economii ce aveam de fäcut ; si de atunci
panä astäzi am mentinut leafa ministrilor cu acea reducere,
pentru ca sä vadà onor d. Lahovari cA noi tinem socoteli
de nevoile tärei, chiar cu sacrificii din partea noasträ ; fiindcä
onor. d. Lahovari stie foarte bine cä minitrii chiar de ar
avea o stare care nu ar fi prea mare, tot le este greu cu leafa
de astäzi.
Apoi am avut ministri cari si-au dat de zece ori demi-
siunea i cari imi ziceau cu lacrimi in ochi : d-le Brätianu,
mä tii la Minister ca sä mä ruinezi ; ceeace am strâns in toatä

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 BUGETUL : SALAMI:LE FUNCTIONARMOR 211

tineretea mea s'a dus astäzi : imi pare rAu cA nu mai sunt
in vArstA sa-mi fac de acum inainte stare.
Onor. d. Lahovari a luat argumentele mele din comisiunea
bugetarA §i le-a reprodus aci ; cAci a zis cA nu poate pricepe
ca Adunarea sA amelioreze numai apuntamentele mini§trilor.
In adevAr, aceasta am zis §i noi, cA, dacA yeti spori apun-
tamentele mini§trilor, ce cuvinte vA vor mai rAmânea ca sA
combateti amendamentele ce vor veni pentru alte sporiri ?
*i. fiti siguri cA astfel de amendamente au sA plouA...
0 voce : SA le respingem.
Ion C. Brfitianu : Ziceti cA sA le respingeti?
0 voce : Nu se §tie.
Ion C. Brfitianu : MA iertati, atunci trebue sA creati §i mijloace
§i resurse. D-voastrA vA plângeti de plaga functionarismului.
Dar nu fiindcA au lefi mari functionarii sunt o plagA, ci fiindcA
sunt prea multi §i fiindcä lege de admisibilitate nu este. Când
vA duceti prin casinuri nu gAsiti decAt functionari, pe când
proprietarul §i comerciantul sunt la lucru. Prin urmare sunt
multi §i sunt rAu plAtiti.
Apoi nu vA plângeti adesea chiar d-voastrA §i cu drept cu-
vânt, cA functionarii sau nu-§i fac datoria, sau &A sunt abu-
zivi ? S'au vAzut functionari in Tara RomâneascA cu leaf6
de 300 franci fAcând stAri de 1.000 galbeni venit pe an. Dar,
d-lor, sunt pozitiuni inane in stat, asupra cArora este aplicat
controlul tArei intregi ; nu cred cA ar putea sA §eadä la pu-
tere un ministru care ar abuza. Dar oare tot a§a este cu toti
functionarii ? Functionarii cari sunt rAu plätiti, sau cä sunt
oameni vanito§i, sau CA sunt oameni cari se ocupA cu alte
afaceri decât ale Statului.
PArerea mea este cA trebue sA se imputineze functionarii ;
dar cei cari vor rAmânea, trebue bine plAtiti.
Un subprefect este mai putin plAtit decât un epistat al unei
mici mo§ii a mea. D-voastrA ati zis cA functionarismul este o
plagA a socientei noastre §i ati propus chiar supresiunea
subprefectilor. Dar, d-lor, nu numai in regimul democratic,
ci In mice regim, trebue serviciile plAtite dupà valoarea lor.
Numai a§a se poate avea o bunA administratiune §i chiar o

www.digibuc.ro
212 ION C. BRATIANIT ACME N CUVANTARI VOL. VI

bung justitie. Nu e vorba de a se slei contribuabilii ; fiindcg

inteo tar% unde nu e o administratiune bung, unde nu e
justitie, in tam aceea omul poate sg munceascg de zece ori
mai mult i sg nu bage mai mult in punga sa. Este dar tocmai
in interesul contribuabililor ca, pentru a avea o administra-
thine i o justitie bung, functionarii sg fie oameni capabili
vi bine plgtiti, cAci pe omul capabil, inteligent i onest nu
pati sg-1 ai decât plgtindu-1 bine. Trebue dar sä ajungeti la
acest rezultat i averi deja legea subprefectilor care e la
Senat vi care poate va veni din nou la Camerg amendatà ;
vi and vom termina cu bugetele, trebue sg venim i cu orga-
nizarea justitiei ; cAci sunt azi tribunale cari nu au ce lucra ;
sg le reducem numgrul i sg punem pe judecgtori in pozi-
tiune a avea o mai bung existentg.
D-lor, dupg ce s'a proclamat regalitatea, eu, fiindcg eram
tare sdrobit, tare bolnav, am plecat la movie.
Pe drum un bgiat al meu, era in alt compartiment, unde
era vi un bun conservator care se bocea cum se zice in
Moldova sau se plângea, cum se zice dincoace, i se
sbârlea pgrul in cap de ngpasta ce a mai cgzut irreà pe targ
cu regalitatea, fiindcg au sä creascg cheltuelile, are sä se facä
dotatiune Reginei ; in loc de 7 Minivtri au &A se facg 14, iar
contributiunile au sg creascg astfel 'Mat Ora in câtiva ani
sg fie sleità cu totul. Darg eu imi ziceam cg omul acesta era
din provincie vi era mai simplu, cg de aceea crede ava ì n'am
pus destulg valoare pe cele ce zicea. Insg azi, când am vgzut
pe d. Lahovari, zicând : nu inaugurati regalitatea prin crev-
terea de lefi, cgci yeti strivi pe contribuabili, astAzi vgd cà
aceste cuvinte au o mai mare insemngtate.
Eu am zis, adineauri in comisiunea bugetarg, cg am face
eel mai mare rgu dacg am face astAzi un adaos la lefile
la aceste cuvinte imi zicea cineva cg ori ce am
face, am primi sau nu acest adaos, opozitiunea tot are sg
strige. Ava este, d-lor, dar sunt unele arme tocite, cari nu
mai au nicio trecere i sunt altele foarte bine ascutite
cari totdeauna fac efect i aceasta este una din acele arme
periculoase. D-lor, Constituanta dela 1848 din Franta a corn-

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 TUICEA RENUNTA LA PORTO-FRANC 213

promis regimul de atunci numai cu acei 25 franci care-i votase

ca diurna pentru deputati. Ce este pentru Paris ca un deputat
s6 aib'à 25 franci diurnà? Dar propaganda a fäcut c'à ale-
guile viitoare au fost in defavoarea acelora cari luaserà 25
franci ca diurnA. De aceea, d-lor, eu, dupà cum am zis in
comisiune, o repet i aci si nu vorbesc nici ca ministru, nici
ca unul care fac parte din majoritatea liberalà, dar ca Român,
rugându-vg a nu face sporiri de lefi, aci este a depopulariza
un regim si a face aceasta azi, ar fi o loviturà nationalà,
iar nu numai a unui partid.
Spunea onor. d. Lahovari cà arnica d-sale politici au stat
pe banc6 5 ani cu aceast5. leafg. Asa este, dar i partidul
liberal a stat zecimi de ani in exil, in puscârie ; cei mai multi
si-au pierdut stärile, multi au si murit ; i dupà cum am fAcut
acele sacrificii, s5 stiti c6 avem s'à mai facem i acest sacri-
ficiu inc6 câteva luni, pânà ce vom putea veni cu nZsuri
generale, ca sà" nu aib6 acum efectul ea' se fac sporiri de le-
furi in urma proclamArei Regatului i pentru ca s6 nu d'dm
subiecte de combatere prin jurnalele d-lor in aceastà privintà.
(Aplauze).
Vulturescu retrage amendamentul.
(Mon. Of., 1881, p. 2094, col. 2-3 ; p. 2095. col. 1-2)
Se citeste o lege, cu articol unic, prin care se desfiinteazá privilegiul de
porto-franc acordat orasului Tulcea la 1880, dupa cererea locuitorilor acelui
oras. D. Märgärilescu ccre desfiintarea acestor privilegil de porto-franc pentru
BrAila si Galati, caci acordarea acestor privilegii rAspundea unor nevoi, pe
and mentinerea lor n'aduce cleat vexatiuni locuitorilor. Ion C. Brinianu
spune cfi atunci and vor cere si locuitorll din BrMla si Galati ca acei din
Tulcea, numai atunci se pot desfiinta aceste privilegii.
Ion C. Brfitianu Domnilor, orgsenii din Tulcea, prin pe-
titiuni adresate i atre guvern i atre Camerà, au cerut
desfiintarea porto-francului orasului Tulcea. In adevär, cum
zicea d. MArgáritescu, proto-franco este mai mult in favoarea,
in avantajul a vreo câtorva case, a vreo câtiva oameni cu
pozitiune, mai boat* ; dar pentru comertul cel mic si mai
cu seamsd pentru comerciantii judetului este o pagubä. Statul
chiar are mare pagubà din aceasta.

www.digibuc.ro
214 ION C. BRATIANU ACTE $1 CUVANTARI VOL. VI

Onor. d. Märgäritescu, insä, nu poate cere cu aceastä oca-

ziune desfiintarea de porto-franco a Beal lei si Galatului,
fiindcä este o lege care constitue acestor douà orase dotiä
privilegii, care nu se pot desfiinta, decât in urma unei cereri
formale din partea locuitorilor din acele localitäti.
D. Märgeiritescu : Vä aduc 3000 de iscälituri.
Ion C. Brfitianu : Dar sä aduceti si din Galati, fiindeä
d-voasträ stiti cä dacä se va desfiinta porto-franco la Bräila
si se va pgstra la Galati, atunci pozitiunea acestor orase
nu mai este egalä.
Cred dar cä acum putem vota mäsura propusä prin acest
proiect de lege, fiindcà ea este cerutà de oräsenii de acolo
si când vor veni cereri pentru desfiintarea si a celorlalte porto-
franco, atunci vom vedea ce este de Malt si in privinta acelor
reclamatiuni.
Voci : Inchiderea discutiunii.
D. Märgeiritescu : Cer cuvântul contra inchiderii discutiunii
si vä rog sä-mi acordati cuvântul numai un singur moment...
Ion C. Brfitianu : Nu se poate primi propunerea d-tale,
fiindcA nu prin un amendament subscris de patru, cinci domni
deputati, se poate desfiinta o lege.
Se inchide discutiunea si se respinge amendamentul lui Meirgärilescu.

(Mon. Of., 1881, p. 2098, col. 2-3).

74.

Bugetul Ministerului Instruetiunii si al Cultelor.

Camera, 25 Martie 1881.
G. Chilu propune un amendament ea sA fie despärtità catedra de istorie
In douA : catedrA de istorie anticA si de istorie universalA. Pentru catedra
de istorie anticA este un tânär care a studiat la Praga, la Paris, a avut o
misiune §tiintificA In Rusia din partea Academiei RomAne §i e foarte bine
pregAtit ; SA fie numit suplinitor. Guvernul aderA la aceastA propunere. Ion
C. Brätlanu sustine cA fiind vorba de persoane dedicate stiintei Adunarea
a revinA asupra refuzului la sfArsitul legii.

www.digibuc.ro
Id MEL= 1881 BUGETUL MTNISTERULUI INETRUCITUNII 215

Ion C. BrAtianu : Mi se pare ea' asfäzi avem 25 ale lunei

§i nu mai sunt decât 5 zile Oda' la finele lunei, astfel incât
trebue sà luceärn zi §i noapte ca s'à putem avea bugetul la
1 Aprilie. De aceia vä" rog sA veniti §i disearà.
Voci : Da, da.
Dr. Medddrescu comunica Adunarii ed s'a primit amendamentul lui G.
Chifu, dar minoritatea e de altà pArere.

Ion C. Brfitianu : Pe mine, d-lor, nu mA puteti 13.6nui cä

sunt in contra instructiunei publice, dar nu voesc s'ä má credeti
c'ä a§ voi sà" creez oameni inv4ati. Sunt doi tineri, unul e
d. Sihleanu, care a invAtat carte bunà §i de când a venit
s'a consacrat cu totul stiintei, are §i averea lui ; a fkut trei
ani cursul gratis, a lucrat volume intregi §i d-voastrà astäzi
Il trimiteti acas6 cu amendamentul pe care 1-4i respins..
0 voce : Legea nu mai e lege dacsd vorbim de persoane.
Ion C. Brfitianu : Nu vorbim de persoane, vorbim de oa-
meni de §tiintà de a cAror §tiintä noi trebue sA profitäm §i
pe care trebue sà-i incurajem, iar nu sà-i alung5m. Noi avem
profesori care nu sunt la inältimea lor, fiindcA nu-§i fac da-
toria §i tocmai pe doi profesori de care nimeni nu se indoe§te
cri s'au consacrat §tiintei §tergem? Insà fiindeä d-voasträ
ati respins ceiace pusese guvernul in buget, de§i cifra nu era
decât mi se pare 300 fr. pe ludá. VA rog s'd reveniti sau la alt
paragraf sau la finitul legii.
Se cere inchiderea discutiunii asupra acestui paragraf punandu-se la
vot se primeste.
Se discutá apoi alte paragrafe la care se propun amendamente unele sunt
admise altele respinse. Se pune apoi la vot amendamentul lui P. Ghica prin
care se prevád 10.000 lei pentru cAutarea de documente in strAinatate, pri-
vitoare la istoria patriei si e primit. Vine in discutie un amendament cu
privire la cheltuelile de reprezentare ale Primatului României pe care comi-
siunea In majoritate Il respinge.
Ion C. Briltianu reaminteste Camerei ca' a atras atentiunea comisiunii bu-
getare sä inscrie cheltueli de reprezentare pentru Primatul României, pentru
ministrul de externe si pentru ministrul de räzboi.

Ion C. Briltianu : In comisiunea bugetarà am propus trei

www.digibuc.ro
216 ION O. BRATIANU ACTE SI CUVAIVTARI VOL. VI

cheltueli de reprezentare ; am zis : Mitropolitul Primat al

Wei, ministrul de externe si ministrul de rAzboiu reclamA
cheltueli de reprezentare. Am propus aceasta atât comisiunei
speciale, cât si comisiunei bugetare si am zis c6 voiu propune
si inaintea Camerei a incuviinta asemenea cheltueli de repre-
zentare. D-lor, dupà Rege, avem pe Primatul Wei ; este, cum
stiti, capul Bisericei noastre. Noi nu suntem ca tärile catolice,
unde Papa este capul tuturor bisericilor catolice ; biserica
noastrà este independentà, autocefalä si Primatul este care
o reprezintà ; el are, nu numai rol bisericesc, ci are si un rol
politic. *eful bisericei in toatá lumea tine un tren, la dânsul
se duc reprezentantii puterilor, le face primirea, face si cA-
lnorii in tarà. Este prin urmare de datoria noastrà ca Primatul
României sà reprezinte bine biserica românä" si in tail si in
afarà din tarà. Cu modestele venituri ce am 16sat bisericilor
nu e ceva prea mult s6 am Primatului 10.000 franci chel-
tueli de reprezentare. Altà datà, pânà a nu se lua veniturile
bisericilor si bine s'a fAcut cA s'au luat, Mitropolitii aveau
venituri de 20 si 30 ori mai insemnate. Dupà cum sustin
pe Primat, tot asa voiu sustine, când finantele se vor imbu-
natäti si pentru clerul mirean, care este in conditiuni foarte
rele. D-lor, Biserica a fost totdeauna in România o insti-
tutiune eminamente nationalà, trebue sà-i p6stràm acel ca-
racter ; este una din pietrele unghiulare ale nationalitàtei
noastre, trebue s6 facem ca biserica românà s6 fie la inAl-
timea sa. La bugetul viitor avem s6 facem mari imbunMtiri
pentru clerul român.
Voci : Inchiderea discutiunei.

N. lonescu spune cA ar trebui ascultati si acei care vreau sA combatA

propunerea fAcutA de Dimancea.

Ion C. Brfitianu : D-lor, deschidem noua erà venind sA

ridicAm prestigiul bisericei române. (Aplauze).
Se voteazA Inchiderea discutiei.

(Mon. Of., 1881, p. 2157, coL 2-3).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 BIIGETIIL MINIBTERULIII PINANTELOR 217

75.

Bugetul Ministerului Finantelor.

Camera, 26 Martie 1881.
E In discutie bugetul Min. Final* lor. Ion C. lirfitlanu cere sä se treaca in
buget salariul unui controlor dela serviciul timbrului, apoi cu privire la
asimilarea functionarilor monetariel cu acei al Statului.

Ion C. Brfitianu : D-le presedinte, mai inainte de a se vota

acest capitol, sä-mi dati voe sä rog pe onor. Camerà a adAuga
in buget 400 lei diurn6 pe luná pentru un controlor in ser-
viciul timbrului, cAci pânà acum este un singur controlor
pentru materialul brut si e neapkatà trebuintä de un con-
trolor pentru materialul timbrat. De aceia vA rog sà votati
acest adaus de un controlor.
Se pune la vot propunerea d-lui Presedinte al Consiliului si se aproba. Mai
vorbesc E. Costinescu, N. Fleva in chestiunea adausului comisiunli
E. Costinescn cere ca sa se transforme diurna functionarilor, Monetarlei
Statului in leafá ca acestia sa depunä juramant. V. Maniu se opune.

Ion C. Brfitianu : Eu nu inA opun, cleat constat cä atunci

când a fost vorba de functionarii unei simple administra-
tiuni, d-voastrà i-ati asimilat cu functionarii Statului i pe
acestia care sunt la otelul de monetà, prin urmare au deosebità
importantà, d-voastrà nu voiti a-i asimila cu ceilalti functio-
nari.
Se pune la vot cap. V si se primeste. Se discuta pe capitole bugetui
ministerulul de finante. N. Constantinescu si I. Isvoranu protesteaza Impotriva
acordarii unei reinize de 10 la Rita avocatilor statului, din sumele castigate
de Stat prin sentinte judecatoresti, I. C. lirátinnu spune ca aceasta nu e
o sinecura care se acorda in vederea castigarii de aderentl politici. Sustine
ca avocatil de districte nu pot face si urmarirea sumelor castigate ne
avand timp.
Ion C. Brfitianu : Imi pare rAu cA onor. d. Isvoranu vine
constatà ea' sunt oameni cari trebue sà-i astig dându-le
ate o sinecurà ; a uitat sà mai adauge cä" sunt altii cari
când nu sunt prefecti fac opozitiune guvernului. Eu vA in-

www.digibuc.ro
218 ION G. BRATIANII ACTE 81 cuvANTARI VOL VI

treb dacä guvernul actual a umblat sâ câ§tige oameni dându-le

sinecure '? S'ar mai vedea oare atunci atâti §i atâti cari strigâ
contra guvernului ? Nu, negreqit, cAci ar deveni cei mai &al-
duro§i apArätori ai lui. (Aplauze).
Onor. d. Isvoranu zice cA avocatii din districte pot &Ili
pledeze §i sä-§i execute hotärkile §i. nu hotAritri de astgzi,
ci multimea hotärkilor vechi pe cari le-am gâsit neaduse la
Indeplinire. Ei bine, onor. d-le Isvoranu, vei fi numit advocat
la Mehedinti, ca s'à dai exemplu prin devotamentul d-tale
câtre Stat...
I. Isvoranu : Trebue mai intaiu sä vedeti dacA primesc.
Ion C. Brkianu : A 1 va sä zicâ pe spinarea altora faci
predica ? Cum poti sâ ceri dela un orn plait cu 3, sau 400
franci, ca s5.-§i dea tot timpul sâu pledând §i urmârind adu-
cerea la Indeplinire a hotäririlor, lucrare care ia timp mai
mult decât s6 pledeze la Tribunal ? Onor. d. Isvoranu a
fäcut critica avocatilor. Dar oare toti ceilalti functionari
Isi fac mai scrupulos datoria decât avocatii ? i chiar noi
deputatii si senatorii nu avem nimic a ne imputa ? *i intre
avocati, ca §i Intre prefecti, subprefecti, militari, deputati,
senatori pot SA fie cari sä nu-vi facâ tocmai pe deplin datoria.
Dar sâ cäutäm Meet, incet sà-i indreptAm sau sà-i inlocuim.
Nu veniti s'd atacati pe toti functionarii, cAci atunci faceti
procesul României Intregi. Ziceti câ din cauza avocatilor s'au
pierdut 600.000 franci. Dar de ce nu spuneti §i cât s'a câ§tigat?
I. Isvoranu : Cam rar.
I. C. Brfitianu : D-ta zici cam rar §i. toti d-nii avocati se
plâng In Camel% dincolo cä tot Statul ca§tigâ.
Când Statul pierde la Tribunal, avocatii Statului sunt de
vinä ; când cAltigâ, Statul e de vinâ, el influenteazà. IncA
odatâ v6 spun câ este peste putintà s'à se facâ urm'Arirea prin
avocati a tuturor sentintelor ca§tigate. DacA le-am lâsa in
sarcina lor, am vedea §i astAzi ceeace am vAzut la venirea
noastrâ la minister, sute de sentinte ne urmsárite §i sute de
de mii de lei §i. milioane ne intrate fn casa Statului.
(Mon. Of., 1881, p. 2190, col. 1-3; p. 2191, col. 2-3).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 CRELTUELI DE REPREZENTARE 219

76.
Cheltueli de reprezentare pentru Ministrul armatei.
Datoria publicii.
Camera, 27 Martie 1881.
Este In discutie bugetul Ministerului de Rázboi. Prgedintele Camerei cere
trecerea In buget a sumei de 12.000 lei, cheltueli de reprezentare pentru mi-
nisterul de rázboi. Al. Lahovari cere : sau sii se sporeascd la toti ministril leafa,
sau la niciunul. I. C. Briit lanu spune cA e pentru sporirea lefurilor ministrilor
si functionarilor, dar nu e momentul. Documenteaza de ce ministrul de iàzboi
are nevoe de cheltueli de reprezentare.
Ion C. Brkianu : Mai intâiu onor. d. Lahovari a zis cà pro-
cedura noastrà nu este regulamentarä. Asa ar fi fost dacg
aceast6 propunere s'ar fi fa'cut dup6 ce s'ar fi votat in total
bugetul Ministerului de Räzboiu ; insà" pânà acum acest buget
nu s'a votat cleat pe articole si paragraful ce se propune
acum nu face parte din nici unul din articolele votate. Ve-
deti dar ea' propunerea este foarte regu1amentar5.
Al doilea, speram c'd dupà conversatiunea ce am avut in co-
misiune si la care au luat parte si amicii d-lui Lahovari, spe-
ram c5. nu va mai lua d-sa cuvântul in Camerä ca sä combatà
aceastà propunere.
D-sa mi-a zis eh' fac un act de generozitate. Dar nu este
un act de generozitate ceeace fac eu, ci un act de bun gos-
podar, cum se zice In Moldova, unde vä'd O. este trebuintä
sA se cheltuiascA, cer o cheltuialà, unde Va'd c'à nu este tre-
buintà, nu o cer, pentru cà atunci as fi risipitor. Eu am de-
clarat-o dincolo si d. Lahovari inà sileste s6 o declar si aci
in sedinta publicà ; am zis c'd de mi-ati da si douà si trei §i
patru mii de lei pe lun6 ca cheltueli de reprezentatiune, nu
le primesc, cki nu sunt In stare sä le fac si ar fi numai s6
bag banii in buzunar. Eu nu sunt in conditiuni sà" pot face
aceste cheltueli ; nici vârsta, nici skatatea mea nu-mi per-
mit s6 le fac si sA spunA d. Lahovari dac6 m'a vAzut la
vreun prânz, la vreun bal ; n'am fost nici la unul, fiindcA
nu-mi permite skisätatea.
Prin urmare, de ce sà" cer niste bani pe care nu pot sà-i

www.digibuc.ro
220 ION C. BRATIANU ACTT 8I CUVANTARI VOL. IV

cheltuesc ? Si m'ati pune in conditiune falsA, pentru &A mi-ati

da o sarcinA pe care nu o pot indeplini.
Onor. d. Lahovari zicea c6 pentru ministrul de externe
se legitimeazA oarecum cererea ; dar pentru ministrul de
rkboiu nu e tot astfel §i de ce atunci SA nu se dea la toti
mini§trii ?
D-lor, eu i-am spus cá nu gAsesc &A mid§trii la noi au
apuntamente indestulAtoare ; cu toate acestea am zis s'd a--
tept5m panA când vom face imbunàatiri la toate serviciile
Statului ; ca s'à nu se zicA cA miniqtrii s'au gândit numai la
dân§ii.
Dar oare ministrul de r6zboiu este el In aceea§i conditiune
ca ceilalti mini§tri? Negre§it &A nu §i d. Lahovari §-tie cA
miniitrii nu sunt top obligati la acelea§i cheltueli §i in Franta
nu au mini§trii acelea§i apuntamente §i acelea§i indemni-
täti de reprezentatiune identice pentru toti. D-sa mai §tie
cA In Franta mai au dela stat §i casA §i mas6 §i trAsurà,
etc. Noi ne-am multumi s6 nu avem nici o leaM, sä ni se dea
numai casà §i mas6 §i vom mai plsáti incA bucuro§i ceva
din pungA.
i acestea nu le cerem ca In Paris, ci potrivit cu ceeace este
la noi, nici palate ca in Paris, nici bucAtari ca in Paris nu
am pretinde, dar a§a cum se Osesc la noi.
Dar oare ministrul de rAzboiu este el In conditiile celorlalti
mini§tri? Mai Intâiu el este militar, nu are un domiciliu fix,
se cheamä un colonel, un general dela Dorohoi, dela Galati
§i este numit ministru de rAzboiu.
Apoi unde sA se ducA el s'd stea ? Negre§it la hotel §i onor.
d. Lahovari §-tie c6 hotelele In Bucureiti costà mai mult decât
In Paris.
Onor. d. Lahovari zice &A §i ceilalti mini§tri au un personal
pe care trebue sà-1 primeascA §i a citat pe ministrul justitiei.
Eu sà" IA spui drept, c6 atunci când a§i vedea pe un ministru
de justitie cà are un salon prea deschis §i salonul ski este
frecuentat de judecnori de Curti §i de Tribunale, eu i-av zice
sà nu prea facA a§a multe receptiuni de acestea, cki lumea
poate sA bAnuiascA c'd voe§te a influenta justitia.

www.digibuc.ro
11ARTIE 1881 DATORIA PUBLICA. 22T

Un ministru de justitie trebue s'a. aibA at se poate mai

putine relatiuni intime cu judecAtorii.
Aceasta este ceva care nu se poate contesta. Dar tot a§a
este cu ministrul de ilzboiu? Ministrul de räzboiu trebue sA
fie in relatiuni intime, constante cu toti ofiterii §i prin ur-
mare trebue sä fie pus in conditiuni a face aceasta ; &Ad
altminteri ar fi mari inconveniente and altii ar deschide sa-
loanele lor ofiterilor.
Pentru c'à suntem strâmtorati, am fAcut aceastà propu-
nere numai pentru mini§trii de externe §i de rAzboiu §i nu-
mai pentru o sumA a§a de modestA, motivele vi le-am arAtat
in §edinta de eri §i le-am spus mai pe larg in comisiunea bu-
getarA §i. le cunoa§te §i. d. Lahovari
Se voteaztt Inchiderea discutiei. Se acord'à tuturor ministrilor 12.000 lei
anual cheltueli de reprezentare.
(Mon. Of., 1881, p. 2214, cal 3).
Se la In discutie bugetul datoriel publice si E. Costinescu citeste raportul..
Al. Lahovari, Intreabli pe ministrul de finante dacd cele 6 milioane bilete
ipotecare, scoase mai mult, s'au retras din circulatie.
Ion C. Brfitianu : Onor. d. Lahovari zice cA circulatiunea
biletelor hipotecare este ilegalA §i anormalà. Camera §i Ora
va judeca cuvintele d-lui Lahovari, va judeca dacA noi astAzi
suntem in chestiunile financiare in conditiuni anormale §i
ilegale. Eu cred cA tot ce se face prin legi votate de Camerile
legiuitoare, nu este ilegal §i. anormal. SA dea Dumnezeu sA
firn totdeauna in situatiuni financiare anormale cum sun-
tern astAzi (aplause). Acele 7 milioane de care a vorbit d.
Lahovari sunt imprumutate dela Banca Nationalà pe de-
pozit de ruble, pentru ca sA fie restituite pe mAsurA ce se va
bate moneta de argint divizionarà. CAA pentru biletele hi-
potecare in surn5. de 6 milioane ce urmau a se emite pentru
ca sA se scoatà din circulatie biletele hipotecare cele mari
devi s'a acordat voia a se scoate 6 milioane, nu s'au scos
cleat 4 milioane, din care deja 2 milioane s'au §i scos de
tot din circulatiune §i astAzi sunt gata a se restitui Casei de
depuneri §i consemnatiuni incA 600.000. Mai rAmân de plAtit

www.digibuc.ro
222 ION C. BILITIANII ACTE i CUVA.14TIRI Vo Ie. V I

Incä un milion 400.000 lei, care se vor restitui i aceia peste

cäteva zile, cu toate cä avem s primim mai mult decât 2
milioane i avem 0 de bätut ineä 4 milioane monetä de
argint, ceeace räspunde, dupä cum vedeti, la depozitul ce
s'a luat dela bancä 0 nu se aduce nimAnui vreo vätämare,
din contra se hilesne§te toatà lumea.
G. Chifu : Ati omis, d-le ministru, a räspunde d-lui La-
hovari la emiterea biletelor hipotecare pe care le crede peste
autorizatia legei.
Ion C. Brkianu : Era o rezervä de bilete hipotecare cu
care sä se tragä din circulatie biletele acelea care se cazeazä
O am cerut dela Camel% ca, din acele bilete care erau pentru
rezervä, sä iau 6 milioane ca sä pot sä retrag din circula-
Vune biletele uzate, ceeace am fäcut Intr'un mod treptat
v'am spus c5 mai este MCA de retras un milion 400 de mii.
Se pune la vot Inchiderea discutiunei si se primeste. Se ia In consideratie
bugetul datoril publice ale arui articole se adopt5 farii discutl tine.
(Mon. Of., 1881, P. 2215, col. 3, p. 2216, col. 1).

77.

Legea timbrului i Inregistrkii.

Senatul, 27 Martie 1881.
Se discuti legea timbralui i InregistrArii. N. Voinou cere Inlocuirea tim-
brului Incrustat cu timbrul mobil. Dr. Severin e pentru timbrul Incrustat
la unele acte. I. C. ibiitianu aratA cA legea nouA, cu toate cA nu e perfectii,
e mai bunA decAt cea veche. ExplicA de ce timbrul incrustat e mai bun fatA
de cel mobil.
Ion C. Brkianu : D-lor senatori, eu am numit o comisiune
-de legi§ti, intre care erau senatori, deputati i oameni de
finante, 0 am pus la dispozitiunea acelei comisiuni care era
,compusä din 12 membri i dosarele foarte voluminoase de
pe la tribunale i alte autoritäti, ca sä se vadä toate defectele
ce prezintä legea veche, fiindcä §tie onor. d. Voinov cà un
tribunal percepe timbrele intelin fel 0 alt tribunal le per-
cepe altfel.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 LEGEA TINBRULIII 223

N. Voinov: A§a o sa fie i de aci inainte.

Ion C. Brfitianu : Eu nu zic ca aceasta lege este perfectiunea,
insä toate inconvenientele cari s'au constatat in legea veche,
aceasta comisiune a cautat sa le inläture §i astfel s'a format
acest proiect de lege. Cat pentru timbrul fix §i timbrul mo-
bil, in toate statele s'a gasit ca timbrul incrustat este de nea-
parata trebuinta, caci sunt documente, cum zicea d. Severin,
care trebue sä traiasca zecimi i sutimi de ani i alta este
a avea un act pe hartie cu timbru incrustat fäcuta ad-hoc
ci alta pe o hârtie ordinara cu timbrul mobil.
In privinta abuzului, cu timbrul mobil se pot face mai
multe abuzuri decât cu cel incrustat, chiar de aceia cari sunt
chemati sä execute legea ; deaceea nimeni in tarile cele mai
inaintate nu a gasit alt mijloc mai bun decât acesta i tim-
brul mobil s'a admis acolo unde nu se poate sa fie incrustat.
Se cetesc mai multe articole din legea timbrului si N. Voinov aratA ca
pentru mice copie, dupd aceastd lege, se percepe un leu de cAtre judecAto-
riile de ocoale, pe cdtA vreme in legea veche erau scutite. AratA cA la jude-
Moline de ocoale se judecd mai mult sAracii.
Ion C. Brfitianu : D-lor, negre§it ea autoritatea d-lui Voi-
nov, daca ar fi singur in fata noastra, ar avea, nu voi sa
zic o mare valoare, dar o valoare determinanta. Ins'a v'am
spus ca am dat aceasta lege pe mâna celor dintaiu legi§ti
din Ora, avocati, legiuitori, oameni cari cunosc...
N. Voinov: Dar cari nu §tiu ce e pe la tara.
Ion C. Brfitianu : Apoi numai d-ta §tii ce e pe la Ora ?
Sunt §i altii §i au fost in comisiune toti aceia care au putut
avea luminile cele mai intinse In aceasta chestiune. Onor.
d. Voinov ne spune de saraci. Apoi cei saraci se duc la jude-
catorii de pace pentru 1500 lei?
eu traesc afara la Ora pentru ca ma ocup de agricultura
and nu sunt ministru §i cunosc tara foarte bine, daca nu
in specie, dar in general o cunosc mai mult decât onorabilul
d. Voinov §i fac apel §i la onor. d-ni senatori cari §ed la
Ora sä spuna daca cei saraci se duc la judecatorii de pace
pentru asemenea procese. La judecatorii de ocoale se duc
cei bogati, d-lor, caci §i intre tarani sunt unii mai bogati, cari

www.digibuc.ro
224 ION C. BRATIANU ACTH SI cirvANTARI vOL. VI

dau bani cu dobandà, sau pe angajarea muncei, etc., precum

sunt §i tArani s'Araci, cari nu au procese de asemenea naturá.
Se pune la vot art. 18 cu toate aliniatele si se primeste, discutia continua
asupra articolelor urmatoare. La art. 22 N. Voinou arata cA taxele care se
impun prin aceastil lege pentru judecati sunt vexatorii.
Ion C. Bratianu : Legea aceasta este o mare imbunätà-
-tire asupra legei existente. 'Tad insA i eu cà s'au strecurat
oarecare dispozitiuni care n'ar fi trebuit i dacA ar fi fost
timp sä mä mai intorc la Camerà cu acest proiect, nu numai
la acest articol, dar §i la altele, a§ avea de propus modificAri
precum este la timbru de 1000 lei pentru decoratiunile strgine
§i altele.
Fiti siguri insà, d-lor, ea' in sesiunea viitoare voi veni cu
o lege atât pentru modificärile care nu le putem face acuma
din cauza scurtului timp, precum i pentru alte dispozitiuni
care in aplicarea acetor legi se vor gAsi cà trebuesc modificate.
D-voasträ veti face atunci toate indreptArile ce yeti crede
de trebuintà. Deocamdatá Insà eu vá rog sá primiti legea
a§a cum este ca ssa" nu se mai intoarcA iarà§i la Camerà ; cki
oricum aceastà lege este mult mai bunA decât aceea care se
aplic6 astki.
Se pune la vot si se primeste art. 22.
(Mon. Of. 1881, P. 2257, col. 2).

78.
Conversiunea obligatiunilor domeniale si eonsolidarea datoriei
flotante.
Senatul, 28 Martie 1881.
La ordinca zilei prolectul de lege pentru conversiunea obligatiunilor do-
meniale i consolidarea datoriei flotante. T. Roselli, fntr'un lung discurs, se
pronunta Impotriva conversiunii arfitandu-i desavantajele. I. C. BrIttiami
combate pe critic, spunandu-i cd conversiunea trebue s'o aplice orice bun
gospodar. Pentru consolidarea datoriei, conversiunea, adica esalonarea dato-
rid pe un numar mai mare de ani i scaderea dobanzü, este singura ma-
sura care poate da roade bune. Guvernul cauta mijlocul sa faca i conver-
siunea scrisurilor funclare si urbane.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATORIA FLOTANTA. BONIIRI DOMENIALE 225

Ion C. Brfitianu : D-lor, voi face o indiscretiune, spunând

ce mi-a spus adineauri onor. d. T. Rosetti. D-sa mi-a zis :
ai sä mä maltratezi ; i eu i-am räspuns : d-ta m'ai maltratat
oare fiindc6 ai expus opiniunile d-tale ?... Onor. d. T. Ro-
setti a fäcut critica cea mai asprä proiectului de fa i cri-
tica ce a fäcut, a fost o amarà ironie, dar acesta este drep-
tul fiecärui orator din opozitiune, pentru ca sä poatä (M-
ema un proiect de lege adus de guvernul pe care 11 combate.
D-lor, In comisiunea bugetarà din Camel-A, amici politici ai
onor. d. T. Rosetti m'au somat a le spune dacä sunt dis-
pus a face aceastä conversiune, cA ea este indispensabilà, c'à
se impune situatiunei de astäzi. Am zis amicii d-sale politici,
nu am zis unii din membrii opozifiunei, cäci de mai multe
ori opozitiunea este impärtitä in mai multe fractiuni, frac-
tiuni foarte depärtate una de alta In aprecierile i modul lor
de procedare. Am voit sä vorbesc dar de partidul conser-
vator, afard numai daeä acest partid se imparte in douä,
adicä acel din Camel% are alte opiniuni i cel de aici altele.
In tot timpul discutiunii acestei legi In Carnerà toti cei
din partidul conservator au sustinut aceastä conversiune,
s'au pus numai pe tärâmul de a mä combate cä nu am dreptul
sä fac conversiunea i eft' fac conditiuni prea defavorabile
detentorilor de obligatiuni domeniale. Dar fiindeä de atunci
a venit i s'a dat o desmintire temerilor d-lor ; csäci, In loc sä
scadà hârtiile, ele au crescut i prin urmare aceasta este
o dovadä cà conversiunea nu este in defavoarea detentorilor
de obligatiuni.
Onor. d. T. Rosetti vgzând cà pe acel tärâm amicii d-sale
din Camerà au fost combätuti nu numai prin votul parla-
mentului, dar i prin opiniunea publicä, a venit ca orice stra-
tegic habil si a cäutat un alt tärâm i s'a pus pe un tärim
care este cu totul altul decât acel al amicilor d-sale din Ca-
merà. A fäcut i d-sa calcule, insä nu le-a exagerat cum
le-au exagerat acei din Camerä, care se pusese pe fdrâmul d-sale,
si care erau : unii din opozitiunea conservatoare, altii din
opozitiunea liberalä i chiar din membrii majoritätii. De
cAt d-lui a profitat de greselile care le Meuse cei din Camerg,
15

www.digibuc.ro
226 ION O. BRATIANII AcrE kg OUVANTARI VOL. VI

cAci §i acolo s'au fäcut calcule, s'a vorbit de dobânzi corn-

puse §i. s'a gsásit c5. Statul are sä pUteascä sutirni de milioane 1
D-1 Teodor Rosetti a fost mai moderat, dar §i calculele
d-sale nu sunt mai bune, de O. de altA natura.
D-lor, lucrul este foarte simplu. Onor. d. T. Rosetti este
adversarul nostru politic, prin urrnare, era de datoria d-sale
s'à combatä orice s'ar face din partea guvernului, care repre-
zint6 partidul advers.
D-lor, un orn care nu poate sà-§i pláteascA datoriile, ba
din conträ este nevoit sA se mai imprumute nu pentru
imprejur6ri ca acele de care ne vorbe§te onor. d. Rosetti,
imprejurki extraordinare, ci pentru lucrAri foarte ordinare §i
necesare, cum face orice societate civi1izat6 care vrea s'A se dez-
volte, fAcând cheltuieli reproductive cum sunt cele pentru dru-
murile de fer, cum este de exemplu acel dela Adjud la Târgul
Ocna, in privinta cäruia d. T. Rosetti nu poate s6 fie in contra,
nici sä cadá in eroarea acelora care odat6 au sustinut c'd
din chiar resursele bugetare ordinare sä" se fach acel drum
de fier un om, zic, ca §i un Stat, când nu-0 poate pläti
datoriile, cautä cel putin sä scadi, când poate, dobânzile.
Cred c6 pentru oricare bun gospodar este un mare avantaj
când poate sà scadà dobânda care o plke§te §i plata capi-
talului ce datoreazA sA o impartä in mai multi ani cu anuitäti
adicA, in loc de zece sA plAteascA in douAzeci sau treizeci
de ani. Aceasta cred CA este in bunul simt al fiecärui orn.
DacA onor. d. Rosetti ar fi putut s'à ne demonstreze 0 prin
conversiunea ce voim sä facem, avem s'a' plätim mai mult,
ea' avem s6 pl6tim dobânzi mai mari §i cà nu câ§tigärn nimic
prin aceastà conversiune §i prin impärtirea in mai multi ani
a plAtei datoriei, atunci ar fi avut dreptate, dar când odatil
se scade dobânda §i. capitalul in loc sà-1 plAtim in zece ani
il impArtim in patru zeci de ani... ?
Onor. d. T. Rosetti a zis ea' dac6 ar fi fost mare financiar,
cum ii place sä zied c'd a§i fi eu...
Ei, d-lor, sunt §i. eu financiar ca §i d. T. Roseti... Statul
Român nu a ajuns la acea dezvoltare ca ssa. creeze §i. el ca
alte tari oameni mari financiari. Numai in timpul strAbu-

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 DATORIA FLOTANTA. BONTIRI DOBIENIALE 227

nilor Romani acel care era general, jurisconsult, era §i mare

financiar.
Eu asthzi sunt ministru de finante, mâine pot fi ministru
de lucrhri publice i onor. d. T. Rosetti poate fi i d-sa
tot asemenea, färä sh fim nici unul nici altul mari financiari.
D-lor, noi pentru conversiunea obligatiunilor domeniale
care au 8 la sun', precum §i a datoriei drumului de fer
pentru consolidarea datoriei flotante, emitem renth 5 la sutà
cu 80 suta, prevedem insh In lege ch aceasth sumh de 80 sh
fie minimum, adich guvernul când situatiunea financiarà
a threi se va mai ImbunAthti sh poath emite aceste bilete
cu mai mult de 80 suta. Ei bine, nu inteleg de ce d. T. Ro-
setti vine §i spune eh aici este un desavantaj afarà numai
dach d-sa nu face aceasta numai ca organ al opozitiunei
pentru cä de altminterea d-sa §tie foarte bine eh noi chuthm
chiar acum mijlocul prin care am puea face §i conversiunea
scrisurilor funciare §i urbane i la toate intrunirile care le-am
avut In acest scop d. Rosetti se afla fath i diferenta intre
noi i d-sa este : dach aceasth conversiune trebue sh se fach
pe 5 sau pe §ase la suth ; iar nici de cum cà nu trebue sh
se fach aceasta.
Vedeti dar, d-lor, ch i onor. d. Rosetti in fundul inimei
d-sale este pentru conversiune, insh d-sa 4i face penibila da-
torie de ramurh a opoziOunei.
D-1 Rosetti in discursul d-sale, a adus un argument In de-
favoarea conversiunei, care pânh acum nimeni nu 1-a ridicat.
D-lui ne dà exemplu pe cei care ne dau bani cu imprumu-
tare §i negre§it eh dach onor. d-sale amici ar fi avut aceasth
idee de sigur ar fi adus-o ca un argument puternic In contra
conversiunii, ca sh dovedeasch ch ea este In defavoarea de-
tentorilor de obligatiuni. Apoi, d-lor, când cineva f§i are un
capital dat cu imprumut pentru mai mult timp §i cu o do-
bândä avantajoash, negre§it eh nu prea ii place când vine
i se restitue acel capital. Prin urmare, chiar din acest punct
de vedere, prin aceastä amânare a plätii duph cum este
in credinta d-lui Rosetti, dupä cum este §i In credinta tu-
tulora din zi In zi venitul Statului are sh creased §i do-

www.digibuc.ro
228 ION C. BEATIANII ACrE 13I CUVANTARI VOL. VI

bânzile au sti scad6. Negresit cA ceeace avem sä plätim in

40 sau 50 ani, are sä fie mai putin costisitor decât dac6
s'ar plAti in 10 ani, cAci are sA fie o valoare mai mic6 de
plätit decât astâzi ; si dacâ nu ar fi decât din acest punct
de vedere conversiunea tot ar fi un mare avantaj pentru
Stat. Dar onor. d. T. Rosetti zice : nu aveti nevoie sA v A
creati venituri cAci bugetul este echilibrat si dà excedent,
si fiindcA astfel yeti cheltui mai mult. Si d-sa a desvoltat
foarte mult aceastä ideie.
Dar când un proprietar poate sà" scadà dobânzile si sâ esa-
loneze pe mai multi ani plata datorilor sale, nu inteleg de
n'ar trebui sà facA aceasta numai de teamA ca nu cumva
sä-si creeze resurse mai multe si s6 devie mai cheltuitor.
Nu inteleg cum de aceastà teamA acel proprietar ar trebui
sA continue a plâti dobânzi mai grele ? 1 D-1 Rosetti ne zice
eft' d. Gladstone a spus, a proposito de buget, eft' acela care
voiajeazA cu bani in pung4, trebuie sA se gândeascA totdeauna
la hoti. Negresit cA dictonul nu este bine aplicat aici, cu
toate &A s'a zis de Gladstone. D-1 Rosetti a voit s4 zicA prin
acest exemplu, cA dacA vom avea in buget excedent, poate
ssä ne facem mai risipitori 1 Si de aceia zicem &A de unde stie
cA cineva când are mijloace, in loc sA scadà impozitele si
sà plâteaseä datoriile, nu va cheltui acel prisos. Dac6 onor.
d. T. Rosetti ar fi putut cita faptele de risipà si ar fi vAzut
deficit in buget, ea' bugetul nostru nu se echilibreazA si &A
pentru aceea fac conversiunea, ar fi putut s'd aibä indoialà.
Dar de tearn6 cà poate eu sà" mâ fac mâine risipitor având
resurse mai mari, sau c6 va veni rnâine dupà mine un altul
care va fi mai risipitor decât mine, eu nu trebuie sà scad do-
bânzile adic6 cheltuelile Statului, aceasta n'o mai inteleg 1 !

Plata dobânzilor la o datorie este legitirnä ; dar când pot

sà" na usurez la acea cheltuialà, intreb pe ofice orn si onor.
d. Rosetti, care ne vorbea de o bunA gospodArie, nu este oare
aceasta o afacere de bunA gospodârie ? Nu este ceva elementar
sA caut ca cheltuelele care le am sA fie mai mici ?
Ei bine, onor. d. Rosetti zice : de ce sA arunci in sarcina
altuia o datorie care ai fäcut-o tu ? De ce se prelungeste

www.digibuc.ro
MART1E 1881 DATORIA FLOTANTA. BONIIRI DOMENTALR 229

plata acelei datorii, in cât sä cada §i asupra generatiilor vii-

toare o parte dinteinsa ? Ei bine, generatiunile viitoare mo§-
tenesc §i beneficiile §i avantajele §i se intelege c6 trebuie
sä mo§teneaseä §i. o parte din acele datorii cu care s'au creat
acele lucräri utile de care au s6 se foloseascä.
Noi le l'äsäm o tail cum n'am primit-o dela pärintii no§tri,
le läsäm o proprietate cum n'am mo§tenit-o noi, cu toate
c'd le suntem recunoscAtori cA ne-au trasmis aceast6 Ora §i
numai cälcând pe urmele lor am putut sä ajungem unde
suntem.
Noi insä l6s6m copiilor no§tri o tarä mult mai bunä decât
am primit noi din toate punctele de vedere §i. morale §i. poli-
tice §i. materiale.
Ei bine, acestea toate nu s'au fäcut färä cheltueli §i. sunt
lucruri care au sä le serveased lor zecimi, sutimi de ani cum
sunt drumurile de fer ; §i. nu este nedrept s6 le läsAm §i. lor
o parte din acele sarcini.
Dacil astäzi noi scädem dobânzile §i cu modul acesta scA-
dem datoria Statului, din acele scsázäminte se pot face cäile
ferate §i alte luceäri, care au s6 serveasc6 generatiilor vii-
toare. Onor. d. T. Rosetti zice Ca' cheltuelile extraordinare
trebuiesc acoperite cu resurse extraordinare. Dar mi se pare
&A d-sa pierde din vedere cä scAderea dobânzilor este o resursä
foarte ordinar6 §i. nu creem venituri extraordinare. Dar fie
incredintat onor. d. T. Rosetti cä nu se va face un imprumut
§i cât voi fi eu pe aceste bänci, nu voi fi de idee de a se
face asemenea imprumuturi.
D-1 T. Rosetti ne-a spus o maximä pe care am notat-o,
§i sper c'd dadt eu mä voi conforma totdeauna acelei maxime,
cu atât mai mult se va conforma d-sa §i amicii d-sale. Acele
excedente ce voi avea nu le voi Intrebuinta pentru cheltue-
lile ordinare, ci pentru cheltueli extraordinare, Ins6 cheltueli
extraordinare produceitoare.
Sunt de pärere sä nu facem un imprumut nici de o para
decât fâcând creatiuni care sä producA §i care sä le dea un
venit mai mare de cât ce s'a cheltuit cu dânsele.

www.digibuc.ro
230 ION C. BRATIANC ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

Onor. d. T. Rosetti a mai vorbit §i. de elasticitatea viito-

rului. Apoi nu crede onor. d. T. Rosetti cá efectele nostre cu
dobAnda prea mare, care nu mai este in proportiune cu cre-
ditul nostru, nu crede d-sa c6 ingreuneazA situatiunea noa-
strä §i chiar §tirbe§te creditul nostru? *i nu este de a da o
elasticitate mai mare in viitor creditului nostru, fäcând ca
toate hârtiile care au dobândä prea mare sä fie convertite ?
Eu cred CA tocmai pentru ca sä putem sä däm mai multä
elasticitate creditului nostru ar trebui sä convertim toatà
datoria noasträ. Insä acum am propus ceeace am crezut mai
avantajos ca &A facem astäzi.
Onor. d. Rosetti zice cä trebuie sä pregAtim bine elastici-
tatea viitorului §i cA peste 10 ani creditul Statului are sä fie
in conditiuni mai bune. Apoi, atunci o sä se facä o nouä con-
versiune, care are sä fie pentru viitor mai favorabil.
Astäzi faci conversiunea cu 6 la sun §i atunci vei face-o
cu mai putin, dacA creditul va cre§te §i. eu sunt sigur cA va
cre§te daeä vom fi bärbati §i dacA vom urma preceptele care
le-a pus inainte onor. d. Rosetti, §i atunci vom face con-
versiunea noasträ a§a cum au fAcut-o Franta, Belgia §i toate
statele. Dar n'am väzut nici o societate, cAreia sä i se fi ri-
dicat creditul §i care sä fi fäcut imprumuturi färä sä fi fäcut
la timp conversiunea acelui imprumut ; afarà numai de acele
state care erau sub influentä foarte apäsätoare a acelora care
fäceau afaceri fiduciare, in altä finantä L..
Aceia care aveau in mâinele lor cea mai mare parte a tit-
lurilor acelor state...
Numai atunci nu s'a fäcut conversiunea datoriei publice :
§i. de aceea, cum s'a repetat de multeori, guvernele care n'au
fäcut conversiuni in Franta de exemplu au fost acuzate
§i acuzate cu drept cuvânt, cäci Franta a cheltuit un mi-
hard mai mult cleat dacA s'ar fi fäcut conversiunea in timpul
lui Ludovic-Filip când Banca mare domnea in Franta.
D-lor, sfâr§esc adresându-mä la bunul simt al d-voasträ, dacg
operatiunea care scade dobânda §i care e§aloneazA pe un ter-
men mai lung datoria care o avem, dacä aceasta nu este un
avantaj pentru un orn ca §i pentru un Stat, care nu poate

www.digibuc.ro
rd ARTIE 1881 BIIGE'rlTh ANIILIII 1881-1882 231

sà-si pläteascä datoria lui ; §i nici nu trebuie, cAci chiar dacä

Statul n'ar avea un ban datorie, tot ar trebui sA se Imprumute
cand e vorba sä creeze ceeace lipse§te pentru desvoltarea
noasträ materialà. Am zis.
(Mon. Of., 1881, p. 2335, col. 3 ; p. 2336, col. 1-3 ; p. 2337, col. 1-2).

79.

Bugetul general pe 1881-1882.

Camera, 29 Martie 1881.
In discutie e bugetul general pe anul 1881-1882. Al. Lahovari criticA ve-
hement bugetul i guvernarea liberalá. I. C. Briltianu Ii aratA documentat
relele guvernaril conservatoare i relele mäsuri financiare aplicate In acel
timp. Prefedinfele Condiliului aratA In acelas timp roadele guvernArii libe-
rale 1 explicA mAsurile luate pentru a asAna finantele statului.
Ion C. Brfitianu : Onor. d. Lahovari a zis cà eu m'am arätat
neräbdätor In aceastà discutiune ; dar eu voiu face apel chiar
la d-sa, la simtämântul d-sale de dreptate, ca sä spunA dacä
§i guvernul §i Camera nu au arätat §i de asfädatä cea mai
indelung4 ràbdare pentru d-sa, cum a fAcut-o fntotdeauna
care opozitiune.
Luati toate procesele verbale din timpul Camerei d-voasträ,
a conservatorilor §i vedeti dacA vre-unul din noi venea sä inä
tribuna cu discursuri de câte douä §i trei ore cum faceti d-voasträ
In Camera aceasta ; vedeti dacä noi ne permiteam sà facem
procesul mini§trilor de atunci cu acuzgri atât de violente
ca acelea ce d-voasträ ne aruncati fn fatä astäzi. Noi nu puteam
nici deschide gura spre a ne apära fn contra atacurilor con-
tinue ce se repeteau pe fiecare zi dela banca ministerial5, In
contra noastrà, mai cu seamà din partea a doi din mini§tri
de atunci : a pre§edintelui consiliului §i a d-lui Lahovari. Nu
era zi dela Dumnezeu, in care pre§edintele consiliului s6 nu
fi aruncat de pe acea tribun6 asupra capetelor noastre toate
relele §i toate calamitätile ce erau sau ce aveau sâ" cadä asupra
acestei fári, färä ca noi sä putem zice un singur cuvânt de
apärare contra acelor fulgere si tr5snete ce plouau asupra

www.digibuc.ro
232 ION C. BRATIANU AcrE SI CITVANTXRI VOL. VI

noastra. Si onor. d. Lahovari se plângea astazi ca aceasta

camera si ca ministrul de finante de azi nu au rabdare 1 Dar
cine mai mult decât d-voast A tine tribuna in toate zilele, farä
ca banca ministeriala mai niciodata sa va raspunda nimica ?
*i stiti pentru ce nu am räspuns ? Pentru ca ne-am gândit ca
imprejurarile tarii fiind asa de grele, cum au fost in acesti
timpi, noi cei de pe banca ministeriala am face mai bine sa
cautam a NI potoli si de aceea nu am raspuns la provocarile
d-voastra.
Dar toate lucrurile au o margine si astfel va fi si cu rab-
darea noastra.
Onor. d. Teodor Rosetti ne-a amintit ieri in Senat niste
cuvinte ale d-lui Gladstone, pe care 1-a citat si d. Lahovari,
astazi, si ne zicea cà acum când chestiunile cele mari politice
si nationale s'au regulat dupä dorinta noastra, când regatul
s'a facut, când chestiuni de lupta si de partida intre noi nu
mai au cuvânt de a fi, acum ar trebui sa ne ocupam cu
totii inteun comun acord de chestiunile acelea care sunt de
un interes general si capital pentru tara, sa le discutäm si
sa le rezolvam färä pasiune, fära urà de partid, far% invidie
sau rancune personale. Eu a§ fi dorit ca d. Lahovari sa fi
tinut seama de acele frumoase cuvinte ale d-lui T. Rosetti
si sa ne fi indemnat pe toti sa le urmam, iar nu sa villa a ri-
dica drapelul de partide si a incepe din nou o lupta Inver-
sunata si interminabilä intre aceste douà particle...
Al. Lahovari : Raportorul d-voasträ, nu eu.
E. Costinescu : Nici un cuvânt de atac in contra conserva-
torilor nu se afla in raport.
Ion C. Brfitianu : Ati ridicat drapelul razboiului ; suntem
datori a primi lupta. (Aplauze). Nu voiti pacea ; voiti raz-
boiul.
Ei bine, ne vorn lupta, dar cu arme mai leale decât acelea
cu care ne-ati atacat.
Onor d. Lahovari zicea, la douà trei mici intreruperi ce i-am
facut, ca cuvintele d-sale m'au suparat. *i in adevar, asa
este, tare m'au supärat, nu numai pe mine, dar bunul simt
si simtämintele tuturor acelora cari 1-au ascultat. (Aplauze).

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 BUGE'TIIL ARUM 1881-1882 233

Cat pentru atacurile d-tale in contra mea, m'am obi§nuit

cu ele inca' de când erai pe aceast6 banca, unde sunt eu acum.
Dar m'au supârat tare acele cuvinte ale d-tale, in care spu-
neai cele mai mari erori in bunä §tiinta'.
D-1 Lahovari, in loc s6 discute bugetele, ce are a vota
asta'zi, s'a intors asupra gestiunei din timpul ministerului
conservatorilor §i. a comparat-o cu gestiunea financiara a mi-
nisterului liberal. Când d-sa zicea aceste cuvinte, eu tocmai
vorbeam cu d. raportor vi-i ziceam c'd nu a avut prudentà
a nu face in raport nici o mentiune de trecut, ca sà lase pe d.
Lahovari sA inceapä din senin o luptà pe care era mai dinainte
tlecis ssá o duca' aci In Camera', fiindca' necontenit in comisiunea
bugetarà §i in orice alta' intrunire, d. Lahovari nu se ma'r-
ginea numai a ataca bugetul de asta'zi, dar intotdeauna punea
ts paralela' intre administratiunea regimului trecut §i a noastra
§i a zis cà are sà villa' in Camel% §i acolo s6 lichideze aceastà
situatiune intre gerarea financiara de sub conservatori §i de
sub liberali. Imi pare eau c'd d. raportor nu a fäcut cleat
sà-ti deschia drumul pe care d-ta erai decis a infra cu ofice
pret. Ai zis ea nu ai elemente pentru aceasn discutiune. Dar
când ai venit vreo data' la ministerul de finante ca s'd ceri
elementele de cari aveai necesitate §i eu am refuzat de a
ti-lc da ?
De multe ori au venit membri din opozitiune la ministerul
de finante §i. am dat ordine ca oricine se va prezenta sa' cearä
relatiuni, &A i-le dea, sa' i se arate scriptele. Dar daca' ar fi
luat onorabilul d. Lahovari acele elemente, n'ar fi putut sá
sustinà enormintile ce a spus astAzi §i sà arunce acuzärile
pe cari le-a fa' cut ; scriptele ar fi fost in contra d-sale.
Eu nu voiu, d-lor, s6 intru in lupta dintre d. raportor §i
d. Lahovari ; la aceasta va' ra'spunde d. raportor ; eu voiu
räspunde numai la acele punturi, la care nu poate sà ea'spundä
raportorul §i voiu ca'uta s6 fiu foarte scurt ca g nu vrt
obosesc.
Onor. d. Lahovari a zis : raportorul insu§i admite cä evaluà-
rile sA nu se facA cleat luand mijlocia incasärilor de 5 ani ;
§i d-sa a adäugat : &Ca noi am evaluat in mai mult, d-trà

www.digibuc.ro
234 ION C. BRATIANU ACTT SI CUVANTIRI VOL. VI

ati evaluat in mai putin, §i tot gre§ealà, tot rdu e §i una

§i alta. Dar pe urmä tot d-lui vine la sfk§it §i ne acuzä cä
nu ne-am tinut de maxima d-lui raportor, de a lua ca normä
acea mijlocie care zice cä e un ce rat'. Ceeace intâiu a in-
cuviintat, la sfk§it a pus-o ca o acuzare la adresa raporto-
rului sau mai bine a comisiunei bugetare.
D-lor, §i eu zic CA evalukile in anul dintâiu au fost prea
jos ; dar orice actiune are reactiunea sa §i fiindcä pânä aici
s'au umflat prea mult evalu.ärile, s'a speriat lumea §i. Camera
§i evalukile in mai putin n'au fost decât expresiunea acelor
simtiminte de grije pentru bugete umflate §i. le-au evaluat
mai putin, cki totdeauna reactiunea merge mai departe
decât trebuie. Ei bine, cum, onorabile d-le Lahovari, faci
d-ta astäzi o acuzare &A nu luäm ceeace tocmai ai condamnat?
Dar mai intâi onor. d. Lahovari a zis &A §i cel care a gre§it
in mai mult O. cel care a gre§it in mai putin e tot una de
gre§it.
Adevärul insä este cä noi cu gre§ala noasträ, am ajuns
inteo situatiune de a nu face imprumuturi ; pe cât d-voasträ ati
fäcut mari imprumuturi §i. ati läsat mari deficite. (Aplauze).
A§i intreba pe oricare proprietar cu prevedere : i§i umflä
le veniturile in mai mult ?
Din contra, bunul econom i§i lasä totdeauna o micA re-
zervä. Dar, onorabili domni, aceasta are sä v'o spunä §i ra-
portorul, eu am atins numai in treack acest punct.
Ati vorbit de o rämä§itä de 11 milioane, pe care nu ati
putut-o incasa. In adevär, fämä§ite sunt in toti anii §i acele
rämä§ite nu pot sä se impute nici guvernului trecut, nici gu-
vernului prezent, nici guvernelor viitoare.
Dar sä zicem cä v'ati in§elat in privinta contributiunilor
directe ; dar de rämä§ita din contributiuni indirecte ce aveti
sä ziceti ?
EvaluArile d-voastrà din contributiuni indirecte lasä de-
ficit mai Insemnat decât acela din contributiuni directe. Prin
urmare, ati fkut acolo o gre§alà, care nu era de buni economi.
Onor d. Lahovari ne mai zice : AO avut noroc. A§a este ;
dar anul 1877 cred &A nici d-lor nu pot sä-1 considere ca

www.digibuc.ro
MA1tT1E 1881 BUGETUL ANULUI 1881-1882 23&

un noroc, caci onor. d. Lahovari ne-a vorbit numai de avan-

tajele aduse de trecerea prin Ora a ostirilor straine, fat% sa
ne spunä nimic si despre desavantaje. Apoi, onorabile domn,
Dunärea a fost inchisa cu totul ; si ce e mai mult, mii si sute
de mii de vite au murit din cauza epizootiei introduse In Ora.
Cum ? Aceasta, crezi d-ta, ea n'a adus in Tara noasträ pagube
enorme, mult mai mari decât banii lasati de Rusi in Ora ?
Dar, d-lor, nu numai drumurile de fier au crescut veniturile
Statului, am avut si ani buni de recolta. Este un noroc, IL
primesc ca noroc.
Dar imi aduc aminte de o maxima a unui filozof grec
caci când eram copil invatam greceste el zicea : tot omul
are noroc in viata lui ; numai cel cu minte stie sä profite de
el. (Aplauze). Onor d. Lahovari nu gaseste un mare merit
acelora cari si in Camera si in Senat si la guvern, erau chemati
ca in haosul adus de un razboi ne provocat de tail, dar care
i-a cazut in spinare ca o furtuna, sa ingrijeasca a face 1'46
la acele grave evenimente, fara ca sa fi facut risipe si nici
chiar cat se faceau altädata in timpi ordinari si normali, de
pace. (Aplauze).
Nu un prisos de venituri ne-a venit In ajutor ; dar daca
nu ar fi fost un spirit de economic de o priveghere de dimi-
neata Ora seara si o staruinta continua din partea a toata
lumea, poate am fi esit cu deficit din acest räsboi, de sute
de milioane ; poate iesiau câtiva milionari, dar Statul roman
era sa iasa negresit cu deficitul de sute de milioane.
Onor. d. Lahovari zice cà am umflat veniturile, cá inteun
singur an ne-am gresit cu 80 milioane ; 40 milioane mai putin
la venituri si 40 milioane mai mult la cheltueli. Dar, tot d.
Lahovari zicea d-lui Costinescu, cà este obicinuit sä vorbeasca
ca in jurnal, unde induce in eroare pe oamenii care il citesc
si cari pot fi indusi in eroare ; dar aici cum indrazneste, Ina-
intea Corpurilor legiuitoare fata cu oameni distinsi, luminati,
sä sustina aceste inexactitati?
Când d. Lahovari spunea aceasta, m'am gândit ea este
lesne de a da lectiuni, insä greu de a te conforma bor. Cad
d-sa a vorbit, nu pentru aceasta Camera, ci pentru cei care

www.digibuc.ro
236 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVANTIRI VOL. VI

vor citi mâine, In jurnalul Timpul, darea de seamä despre

cuvântarea d-sale. (Aplauze).
D-sa mai spune : ati cheltuit 130 milioane mai mult decât
noi §i ce imbunätätiri ati fäcut ? Si tot d-sa zice cä nu avem
alta a spune decât ea' am fäcut räzboi 1
Ei, d-le Lahovari, nu numai &A am fäcut räzboi, nu numai
cä am fäcut o armatä care nu exista, nu numai &A am filcut
un armament care a costat milioane, dar s'au fäcut imbunä-
tätiri in buget incepând dela invätätorii de sate ; poate cA onor.
d-lui Lahovari nu-i place aceasta, dar o Camel% democraticä
nu putea sä nu Ingrijeasc6 de aceia dela care is§i ia puterea.
S'au fAcut mari cheltuieli, nu mari dui:A trebuintele noa-
stre ; mari dui:a puterile noastre ; dar n'a fost fAcutà nici una
care sä nu fi fost cerutà de necesitätile Wei intr'un mod
imperios. A 1 Dacä am fi fäcut cheltueli nefolositoare, ati fi
avut dreptul sä strigati cA am cheltuit mult ; dar când am
cheltuit pentru folosul §i binele 01.6. ; d-voastrà poate veti zice
ea' am chletuit mult, tara insä sunt sigur, zice CA am cheltuit
prea putin, pentru &A multe mai avem incä de fAcut.
Ceeace mi s'a pärut ciudat,... dar d. Lahovari nici nu putea
sä facä altfel ; d-sa nu este numai un orator §i un jurist
distins, este §i advocat §i negre§it Ca' se sile§te ca atare a
gäsi argumente cu cari sä poatà convinge pe novicii ce-1 vor
citi,... ce mi s'a pärut ciudat a fost aceea cA d. Lahovari a
sustinut di noi am läsat un deficit de 60.000,000, cä adicA,
guvernul liberal dela 1867 O. 1868, in timp de vreun an §i
jumätate, a läsat 60.000.000 deficit. Nu 60.000.000 deficit
nu am läsat atunci, dar nici mäcar acele 2.000.000 §i jumätate
cuprinse In situatiunea fAcutä de räposatul Racoviceanu ;
&Acì dupà scrisoarea lui Racoviceanu, pe care o posed, se
-constatà eft' el a fost impus a da acea situatiune falsä §i el
märturise§te cä in realitate noi n'am läsat nici un deficit.
Am läsat noi 60.000.000 deficit ? Nu 60 milioane de am fi
läsat, dar 10 milioane §i ne trimeteati... poate cä azi nu eram
aci. (Ilaritate). Dar zisei cuvânt räu, fiindcä dupä cum face
calculele d. Lahovari, când va veni la putere, ne curätä.
(Ilaritate). Si imi pare räu &A 1-am de§teptat.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 BUGETUL ANTILITI 1831-1882 237

Noi, dela 1868, n'arn mai fost la putere. A fost un guvern

pe care 1-am sustinut noi vreo douà sau trei luni de zile, dar
noi n'am mai fost pânä acum. Ei bine, luati scriptele §i yeti
vedea, cu toate c'ä nu §tiu cum s'a fäcut, dar scriptele pe 67 §i
68 nu se mai gäsesc la Curtea de Conturi, au dispärut, astfel
cä astäzi Curtea de Conturi nu poate sä inchee conturile pe acei
ani. Aceasta se poate constata din o adresä a Curtii de Con-
turi Care d. Mavrogheni. i desigur, cä ie§ind din minister,
n'am putut sä plec eu cu ele acasä, fiindcä atunci era director
la contabilitate d. Alexandru Catargiu, care nu era nici
amicul meu personal, nici amicul meu ploitic. Se §tie, d-lor, ce
am fAcut noi atunci la minister, cum am intrebuintat banii
publici, se §tie, de exemplu, Ca' toate cumpärärile de arme
le-am fAcut cu resurse create §i votate de Camerà, anume
pentru aceasta ; §i când a venit guvernul conservator, dupä
noi, a cheltuit toti banii preväzuti in acele credite pentru
arme, in cheltueli bugetare ordinare §i apoi a zis csá pentru
arme au plätit datorile lgsate de noi. Iatä cum ati fäcut §i
cum faceti d-voasträ socoteli, d-le Lahovari. Desigur cä sunteti
convin§i &A nu este exactà nid astäzi socoteala ce faceti dupä
cum n'a fost exactà aceea de atunci, cAci dacä ar fi fost a§a
ceeace sustineti, de atunci ne-ati fi lovit §i cu drept cuvânt.
Dar onor d. Lahovari zice csä la 1877 d-voasträ ati guvernat.
Da, dar cu bugetele d-voasträ. Puteam noi la Mai sä facem alte
bugete ? Ziceti cà a rämas o fämä§itä de 11 milioane din
contributiunile directe, care era a d-voastrA.Apoi, când \Teti
veni d-voasträ la putere dupà noi, vom putea sustine noi acest
limbagiu ? D-voasteä nu §titi cä exercitiul bugetar se inchee
§i cA aceste räm§ite se trec cu bugetul celälalt ?
A. Lahovari : N'am zis aceasta.
Ion C. Brätianu : Te sperii §i d-ta, de ce ai zis.
Ati zis cä am fäcut cinci imprumuturi §i cel dintâiu au
fost biletele ipotecare. Mai intâiu trebuie sä §tie d. Lahovari
&A, din 27 milioane bilete ipotecare, 10 milioane s'au dat dru-
mului de fier Märä§e§ti-Buzäu §i 7 milioane sunt in fiintä.
Dar zice : dacä ati avut trebuintä sä faceti imprumut, trebuia
sà-1 faceti inteun mod mai putin costisitor, fiindc6 afar% din

www.digibuc.ro
238 ION C. BRATIANU ACM SI CUVANTARI VOL. VI

agiul care 1-ati ridicat pana la 10 la suta, ati ipotecat

Statului.
Ca o desmintire la aceasta n'am decât sä-i spun ca atunci
când am emis biletele ipotecare, s'a trimis de banca fonciara
o suma oarecare la banca Romania, din care o parte era in
argint i o parte in bilete ipotecare i banca i-a scris : de ce
nu mi-ati dat in loc de argint numai bilete ipotecare? iar
Creditul Funciar i-a raspuns indärät : daca Ili dam numai
hârtie, trebue sa ne platesti un agio.
Atunci s'a relatat acest fapt la unii dintre aceia care ina-
partasesc opiniunile d-lui Lahovari, si a zis : aceasta este o
secatura, dar veti vedea mai pe urma. *i de atunci vedem
mereu i rezultatul este ca hârtia are agio contra argintului.
Dar, zice d-sa, o alta paguba mult mai mare este ca ati
scumpit viata (râsete). Apoi, onor. d-le Lahovari, acel care
ti-a soptit la ureche aceasta idee, daca am fi afara din Camera,
ti-ar zice ca te-a pacalit. (Ilaritate).
Cand s'au descoperit stratele aurifere din California si
aurul a inundat Europa, toate lucrurile s'au scumpit. Prin
urmare, dacà emiteam i chiar aur, tot se scumpea, cad cu
cat oferta de moneta, ca de orice marfa, este mai mare si
cererea mai mica, cu atât lucrurile se scumpesc, caci astfel
-este principiul economic.
Prin urmare, ceeace face ea creased valoarea obiectelor,
nu este ca ele s'au scumpit, ci cà valoarea monetei s'a eftinit ;
caci tot asa se poate zice si de valoarea oricarui alt obiect :
daca inteo zi am putea sä punem Pe piata sute de mii de
chile de grâu, ceeace nu se poate, neaparat ca pretul grâului
va scadea daca cererea va fi mai mica, caci cu cat oferta este
mai mare si cererea mai mica, cu atât valoarea obiectelor
se depreciaza.
Onor. d. Lahovari vine cu autoritatea d-lui Beaulieu si
zice ea noi am emis hârtie tocmai ca particularii care aflân-
du-se in datorii, pe care nu le pot plat, sunt siliti sa emita
polite pentru a-si acoperii datoriile i când acele polite ajung
la termenul scadentei nu se pot plati ; ele se depreciaza
se sconteaza pe nimic i ca tot asa se intâmpla i cu hârtia

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 BUGETUL ANULUI 1881-1882 239

moneta, ca' pe un leu de argint dai doi lei de hârtie sau

trei sau chiar o sun', o mie, cum erau odata asignatele In
Franta...
0 voce : *i. cairnelele turcesti.
Ion C. Brätianu : Apoi bine, astfel este in cazul nostru ?
Am emis noi bilete ipotecare când nu a putut Statul sa pla-
teasca ? Ori ele sunt emise cu totul In alte conditiuni, astfel
In cat se vede ca au un agio In contra argintului?
Onor. d. Lahovari nu stie, se vede, ca trite() societate, mo-
neta hârtie este un instrument de schimb folositor.
Ca acest instrument de schimb In Tara Româneasca a adus
vreodata o pletora ? Numai atunci d. Lahovari ar fi putut
sa se ridice contra principiilor economice, când noi am fi dat
societatii române mai mult instrument de schimb cleat avea
trebuinta.
Apoi, fnteaceasta difera de noi onor. d. Lahovari si amicii
d-sale politici, fiindca noi am emis bilete hipotecare, când
societatea avea trebuinta si se putea servi cu dansele ca sa
plateasca niste datorii la care Statul dedea niste dobanzi
prea mari si am facut apel adineaori la unul din amicii d-lui
Lahovari ca sa-i arate cat de gresit este, dar d-sa a zis ca
nu primeste sa ia idee dela nimeni. Eu Insa iau idei dela
toga' lumea, fiindca nu sunt nici a-tot-stiutor, nici a-tot-tiitor ;
si când aud pe cineva ca-mi da o idee pe care nu o cunosc,
o primesc cu recunostinta si de aceea am zis adineaori la un
amic al d-tale, d-le Lahovari, ca sa te destepte ea faci o eroare
economica.
Ei, ce era mai bine ? Era mai bine ca acele 26 milioane si
nu stiu cat, sa le luam cu imprumut?
0 voce : Cu 8 la suta pe 75 emisiune.
Ion C. Brfitianu : Cu 8 la suta pe 75 emisiune si aceasta
In timp normal si cu ipoteci de mosii, caci mi-se zicea ca am
ipotecat mosiile ta'rei ; dar d-voastra ce ati facut? ce ati facut
cu renta ? Ali zis ca toate mosiile cari se valid, cu pretul lor
sa se rascumpere renta, fiindca altfel nu puteti sa aveti spe-
ranta sa o plasati cu 65. Dar cu domenialele ce ati fäcut?
AO hipotecat mai toate mosiile Statului si aceasta In timp

www.digibuc.ro
240 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVINTARI VOL. VII

de pace. Dar când ati fi fäcut un imprumut In timpul rAz-

boiului, ce era sA fie ?
Noi nu puteam In timp de râzboiu sà" facem un imprumut In
conditiuni mai avantajoase decA acela pe care 1-ati avut
d-voasträ In timp de pace ; d-voastrà partidul conservator cu vazsä
mare In Europa intre financiari, dar noi pentru care d-voastrâ
ati strigat totdeauna eft' suntem oameni fârâ averi si nu stiu
mai cum. Ei d-lor, dac6 fâceam imprumutul chiar in aceleasi
conditiuni cum 1-4i fâcut d-voasträ, in ce pozitiune ne-am fi
aflat noi astAzi ?
In loc de 26 milioane, am fi fost datori 80 milioane si sA
plätim dobânda pe tot anuL (Ilaritate). Prin urmare, am
fâcut operatiunea cea mai avantajoas6, afarà de avanta-
jul acela Ca' am crescut In piata noastrâ mijlocul de schimb,
de care eram in mare nevoe si afarâ de aceea câ ne-ar fi ril-
mas In tarà cel putin 26 milioane de ruble inc6 mai
mult.
Mai zice d. Lahovari cA am fâcut imprumutul rural si câ
este un imprumut deghizat, c'd nu avem nevoe de dânsul.
D-lor, aveam &A plAtim acum un an, la aceastà epocä 12 si
mai bine milioane si estimp, tot in aceastâ epocä, inc6
atât, incât se ridica la 25 milioane si onor. d. Lahovari a
zis insusi câ n'am incasat din acea rAmilsittt deck. 4 milioane,
care sunt la banca nationalâ si mai sunt inc4 500.000 lei.
Cu patru milioane si vreo cinci sute de mii lei, s'à putem
plâti dar vreo 12 milioane din trecut si inc6 vreo 13 milioane
din acest timp ?
Apoi, d-lor, cum zicea in comisiune d. presedinte al Sena-
tului, de ce cereti dela mine atâta ? &A doar nu sunt Cristos,
ca cu cinci pâini s5 Indestuleze cincii mii oameni. Se vede &A
d. Lahovari crede câ cu patru milioane, care abia se vor In-
casa la finele acestor doi ani, putem face fatà la o datorie de
25 milioane.
Apoi ia sà. vedem : cine este de vin6 c6 am ajuns acolo ?
Noi am iesit din guvern la 1868 ; si pânâ la 1870, sub di-
ferite forme, tot partida conservatoare a fost la putere, afarà
de vreo dou5, trei luni...

www.digibuc.ro
MARTrE 1881 BIIGETUL ANTFLIII 1881-1882 241

Al. Lahovari : Au fost d. Dimitrie Ghica si d. Boerescu,

tot din partida d-voastrà.
Ion C. Brátianu : A 1 azi ii renegati 1 VA supgrati cA v'au
pärâsit ? Apoi, d-le Lahovari, fiti mai modest ; nu \TA dati
de sef al partidului conservator si nu ziceti cg d. D. Ghica
a fost cum ziceti de noi, un orn de pe drumuri, &Ad ar fi
fost cu noi. D-1 D. Ghica a fost presedintele acestei Camere in
tot timpul guvernului d-voastrâ, a fost seful partidei conserva-
toare. Noi am iesit din guvern la 1868, nu stAtusern nici un
an si jumAtate, ati venit d-voastrà si sapte sau opt ani de zile
v'ati succedat necontenit la guvern. Ei bine, curn in acest
timp nu ati avut vreme sä studiati finantele Ord.? Nu stiati
d-voasträ Ca' resursele Casei Rurale sunt indicate printr'o lege
pozitivá ? Si dac6 nu VA interesati sâ se execute legea ruralà
astfel cum o confirmasem cu totii prin Constitutiunea -01.6,
adicA de a se improprienri insurAtei, nu stiati cel putin c'd
aceasta este o resurs6 pe care o crea legea ruralà si cu care
trebuia sà se acopere deficitul când ar fi fost ? Apoi dacâ
d-voastrà dela 1869 sau 1870 irnproprietAreati pe insurAtei,
aceasta v'ar fi dat pe fiecare an câte un milion si jumRate si nu
ne-amfi gäsit cu Casa Ruralà in conditiunile in care ne-am gäsit.
Vina dar nu este a noastrà, ci a d-voa-trà. Noi am improprie-
tArit si pe insurAtei si ne-am creiat si resurse. Nu ne acuzati dar
Ca' am remediat un râu, care provine din neglijerrta d-voastrà.
Viu acum la al patrulea imprumut, la conversiune. Apoi cum
de ieri si pânà azi v'à schimbati d-voastiä ideile ? Nu ati fost
d-voasträ care in comisiunea bugetarà mi-ati pus chestiunea con-
vertirei si m'ari intrebat dacâ" sunt dispus sA fac convertirea ? Si
deosebirea intre mine si d-voastrà a fost a d-voastrà voiati sá
o faceti in conditiuni mai oneroase pentru Stat cleat cum
o propuneam eu. Ei bine, VA supärati de aceasta ? D-voastrà
imi dAdeati 56 milioane in loc de 52 cât am cerut eu. Apoi
nu vedeti &A dacA voiam sä" fac un imprumut deghizat, cum
ziceti, nu aveam decât s'à consimt la propunerea d-voasträ ?
Dar ziceti &A ce aveam sä facem cu aceste resurse ce ne cregm.
Apoi, d-lor, când va fämâne ceva de prisos, aceea ce va
prisosi din aceastà conversiune, c5ci se intelege cA se vor
16

www.digibuc.ro
242 IoN C. BRATIANU ACTE SI CL1VANTARI VOL VI

scadea anuitatile, atunci vom veni in Camera' si d-voastra yeti

spune ce sa facem. In cat priveste cheltuelile extraordinare,
precum pentru linia Adjud-Ocna i pentru aceea care era sa lege
Romania cu Dobrogea care si din punctul de vedere co-
mercial si economic si din punctul de vedere al apararei este
o linie care ni se impune mai mult ca oricare se inte-
lege ca aceste cheltueli nu se pot face din bugetul ordinar
prin urmare va trebui un imprumut. Apoi, d-lor, sunt do-
curile, sunt magaziile de depozite pentru sare, pentru mar-
furi, fara de care nu se poate ; nici comertul, nici agricultura
noastra nu mai poate sa mai mearga asa ; toate acestea nu
se pot face cu venituri ordinare, ci extraordinare. Ei bine,
banii pe care îi castigam prin conversiune era oare mai bine
sa-i dam de pomana strainilor? Ori prin conversiune sä-i
economisim, ca atunci and va fi trebuinta sa facem chel-
tueli, sa nu mai Incarcam bugetul Statului ? Eu am socotit
d-voastra sunteti dbminati de aceste fngrijiri si de aceea
voiti conversiunea impreuna cu mine ; dar vad Ca' astazi va
intoarceti dela acea idee.
Onor. d. Lahovari terminat discursul cu o citatiune
a lui Gladstone si zicea ca acea citatiune nu era prea nemerita,
nu era parlamentara, nu era reverentioasa.
D-1 Gladstone a adresat-o partidului conservator despre
care zicea cä e risipitor, cà intotdeauna a risipit bugetul Sta-
tului i zicea d. Gladstone : Nu voiu sa le las resurse pe
mâna, pentru ca sunt risipitori. Daca ne dap aceastä lec-
tiune, vä multumim ; vom baga de seama (aplauze).
(Mon. Of., 1881 p. 2316, col. 1-3 ; p. 2317, col. 1-3 ; p. 2318, col. 1-3 ;
p. 2319 col. 1).

80.
Realizkile partidului liberal si ale conservatorilor.
Camera, 30 Martie 1881.
P. P. Carp aratá aportul partidului conservator in organizarea României :
impozitele indirecte asupra consumatlei de lux, monopolul tutunurilor, legea
bAuturilor spirtoase, legea thnbrului s. a. Aceste legi n'au dat roade imediat,
dar dau roade acum de se bucurä partidul liberal de ele. Deficitul de care

www.digibuc.ro
MART1E 1881 REALIZÀRI LIBERALE $1 CONSERVATOARE 243

sunt acuzati conservatorii nu se urea in realitate cleat la 7 milioane. Des-

voltä apoi un program politic cu privire la organizarea nouii Homanil. Ion
C. RrltIunu recunoaste conservatorilor infiintarea unor impozite care au
usurat pozitia liberalilor la guvern, dar aceste impozite n'au format un sistem.
Impozitele create in vederea unor sarcini ce aveau sa villa au fost cu mult
mai mari decat sarcinile. In cinci ani conservatorii au platit 20 milioane
datorii vechi si au filcut altele noi de 112 si jumatate mil., pe and liberalii
in ace1a5i timp au platit 32 milioane datorii vechi fárá sa incarce bugetul
cu nici o sarcind noua. Cu privire la constatarea cti la noi democratia s'a
intins de sus In jos observa ca faptul important este exploatarea democratiei
de acei care n'au nimic a face cu ea. De aceea la noi se cere o instructiune
cat mai desvoltata i o educatie nationala rornaneasca. Fiecare roman are
obligatia sa depue o munca continua si temeinica spre a arfita lumii ce
putem face si a nu fi inghltiti de elemente streine. Discutia se duce apoi
asupra legitimarii unor credite, a bugetului.
Ion C. Brfitiami : D-lor deputati, vA multumesc pentru pre-
lungirea acestei discutiimi din douä puncte de vedere, din
punct de vedere al amorului meu propriu §i din punct de ve-
dere al rAbdArii d-voasträ. Dupä un discurs a§a de magis-
tral, a§a de bine gândit al onor. d. Carp, negre§it pentru ca
sà rAspundä cineva, trebue sà aibà timp de pregAtire,
dacà nu spre a se ridica la inAltimea unde s'a ridicat d.
Carp cu talentul Au, dar cel putin spre a urmAri ordinea
d-sale de idei §i a prepara un räspuns mai potrivit cu un
asemenea discurs.
In fata unui discurs a-tat de magistral, unde s'a fAcut pro-
gramul viitorului partid conservator, program care din ne-
norocire pârià astki nu l-a urmat partidul conservator, gu-
vernul trebue zicsä §i el cuvântul, càci altminteri, dacá
ar licea, s'ar putea créde, sau eà prin tâcerea sa apron
tot ceeace a spus d. Carp, sau crt n'a inteles importanta
cuvintelor d-sale. Mai intâiu de toate, in privinta intreru-
perii ce s'a fAcut csd acest discurs este o reclarná electoralà
din partea d-lui Carp, imi fac o datorie a declara cá eu unul
a§ fi dorit ca onor. d. Carp sà fie de acea stofà, A vizeze gu-
vernul, fiindeä atunci a§ fi avut un succes in stáruintele mele
pe lângà d-lui, cäci intotdeauna 1-am distins in grupul d-lui
§i a§ fi dorit A am alâturi un orn cu §tiinta d-lui §i cu cer-
titudinea purfärii d-lui §i ca centean §i ca orn politic ;

www.digibuc.ro
244 ION C. BR AMAMI ACTE $1 cuvANTARI VOL. VI

acesta ar fi fost un mare succes pentru mine §i pentru par-

tidul din care fac parte. D-sa insg n'a voit sg se deta§eze
de amicii d-sale politici. Prin urmare cuvântul de reclaing
ce i s'a adresat a fost cu totul nedrept, nemeritat §i a putut
sg iasg din gura numai a unei persoane care nu-1 cunoa§te.
D-lor, trebue sg urmez pe d. Carp foarte pe scurt, dar trebue
sg-1 urmez. D-sa s'a purtat ca un cavaler §i a apgrat foarte
bine partidul in rândurile cgruia a servit §i 1-a apgrat a§a
de... era sg zic cuvântul cuviincios, dar mg tern sg nu se
supere acei care au vorbit inaintea d-lui.
Al. Lalzovari : Suntem invgtati cu necuviirrtele.
Ion C. Brfitianu : Astfel incât discursul d-sale n'a putut
sg rede§tepte §i sg inver§uneze lupta care se iscase intre
aceste doug partide. Eu am zis de mai multe ori onor. d-ni
din dreapta, care au vorbit : de un singur lucru puteti sg
vg prevalati §i nu v'ati prevalat nid aici, nici in jurnalele
d-voastrg cg ati creeat resurse Statului, cg ne-ati uprat po-
zitiunea. Aceasta recunoa§tem cg a-ti fgcut-o §i tara a recu-
noscut cg bine ati fgcut §i chiar in acele resurse pe care nu
le-ati prea nimerit, am venit mai pe urmg noi §i le-am in-
dreptat. La toamng chiar vom veni iarg§i cu modificgri,
fiindcg nimeni nu poate sg pretindg la perfectiune, ci sg tindg
spre perfectiune. D-voastrà insg infiintând câteva impozite,
puteti oare crede cg cu aceasta ati creat un sistem financiar
care sg fie model in România ? Mi se pare eft' nu este cineva
mare financiar dacg ia impozitele dintr'o alfg tail, le copiazg
§i le aplicg ; acest fapt nu vgd cg poate sg constitue cine
are meritul de mare financiar dupg cum este Gladstone pentru
Anglia. Cu toate acestea noi nu vg vom face nedreptatea de
a và zice cg n'ati creeat resurse. Dar dacg vg recunoa§tem
acest merit, nu ne cereti a NI atribui §i pe acelea eft' ati creat
un sistem financiar, care s'd fie adaptat situatiunii noastre
economice §i. politice, fiindcà abia intrgm in aceastg viatg
§i pâng acum nu putem pretinde a avea la noi financiari de
talia a infiinta sisteme noug in tam noastrg. D-lui Carp i
s'au dat negre§it cifre care nu erau exacte §i de aceea a putut

www.digibuc.ro
MA1T1E 1881 REALIZ1RI LIBERALE $1 CONSERVATOARE 245

sA se In§ele, cAci d-sa a zis azi cA la 1870 sau 1871, veniturile

Statului erau de 74 milioane.
P. Carp : La 1871 era de 60 milioane bugetul Statului
plus 10 milioane luate din imprumutul domenial.
Ion C. Brátianu : Asemenea s'a in§elat d-sa când a spus ea'
anuitatea era de 23 milioane.
P. Carp : La 1872.
Ion C. Britianu : La 1871 era de 8.750.000 lei, prin ur-
mare, rAmâneau pentru cheltuelile ordinare 60 0 atAtea mi-
lioane ; nici noi azi nu avem mai mult.
P. Carp : Uitati cele 18 milioane ale drumului de fer, care
erau sA vinA...
Ion C. Briitianu : Erau sA vinA, nu veniserA. Apoi, d-lor, in
prevederea sarcinilor noi care erau de vreo 20 milioane, ati
creat resurse noi, dar s'a intâmplat &A ati creat impozite care
intreceau cu mult sarcinile ce erau sA vi le punA in spinare
drumurile de fer §i inc6 aceste sarcine nu aveau sA vinä in
intregimea lor de odatA in anul dintAi, ci treptat in anii ur-
mAtori.
Astfel acele impozite noi VA dAdeau un prisos destul de
insemnat, fiindc6 erau timbrele, spirtoasele, monopolul tutu-
nului, care singur v'a dat peste 8 milioane, precum §i licen-
tele care in totul se urcä peste suma ce v'ar fi cAzut in sarcinA
dacA ati fi plAtit din anul intAi toatA anuitatea, dar anuitatea
mergea dupA luceärile efectuate §i §titi c'd nu s'a terminat
linia Bucure§ti-VArciorova decât in anul când am venit noi
la putere §i d-voastrA ati pus in socotealA toatA aceastA sar-
cinA dela Inceput.
Vedeti dar, d-lor, cA v'a dat tam resurse cu prisos ca sil
puteti plAti acele cheltueli §i in loc de a VA mArgini in acele
resurse, d-voastrA ati crescut anuitatea pe care o plAtim
in strAinAtate, ati crescut-o cu imprumutul domenial §i cu
imprumutul rentei, afarA de imprumutul dela Casa de Depuneri
In sumA de 10 milioane.
Am auzit de pe acea bancA cuvântul de : Strousberg 1 VA
rog, sA nu mai ridicati chestiuni care nu ne pot servi la ni-
mic alt decât numai a ne distrage dela ocupatiunile §i ael

www.digibuc.ro
246 ION O. BRATIANU ArrE i CIWANTAILI VOL. VI

d-voastrà i ale noastre, cki datoria tuturor §i mai cu seamá

a d-voastr5, este sä luminäm chestiunile, iar nu sä le intu-
necAm. Dac6 noi am fkut gre§eli, apoi v'av ruga ssá v5 adre-
sati la con§tiinta d-voastrà spre a vedea dac6 nu ati fAcut
mult mai mari gre§eli decât noi i datoriile acelor gre§eli
§i ale noastre §i ale d-voastrà mai cu seam5, le-am plätit
poate mai scump cleat trebuia.
Onor. d. Carp Odd la o vreme nega numai 8 milioane,
ori de câte ori a fost chestiunea despre aceasta in comi-
siunea bugetarà ; iar d. Lahovari ieri a negat tot deficitul
läsat de conservatori. Negre§it, d. Carp a fäcut-o inteun
mod mai subtire, dar con§tiinta foarte de§teapt5 a d-sale
a cam alunecat §i a luat alt argument spre a scuza deficitul,
c5ci a zis cä era atunci o rsam6§itä de 17 milioane. Apoi,
d-lor, i noi l5sAm r5m4ite in fiecare an, i anul 1880-1881
lasa o egmA§itä de vreo 10 sau 12 milioane, rAm5§itä pozi-
tivA din impozitele directe.
Dar oare noi lAsäin aceastá r5m5§ità drept capital al anului
bugetar ? Prin urmare, nu inteleg sà" puneti in socotealà
acea rAm5§45. i apoi §titi cât s'a implinit din acele 17 mi-
lioane ? S'au împlinit numai 4 milioane, astfel cä, dacg yeti
scädea aceste 4 milioane, din cele 17 milioane, r5mân de
implinit 13 milioane. Onor. d. Carp, a legitirnat cele 8 mi-
lioane, spunând c'd a fost singurul deficit al guvernului con-
servator §i la aceasta eu i-am spus ea' nu §tiu dac6 este
adev5ratul deficit, csáci au sä se cerceteze socotelile, voi veni
§i eu cu scriptele ministerului §i atunci voi vedea adevà-
rata sum6, pentru c5" nici Curtea de Conturi nu s'a pronuntat
inteun mod pozitiv i determinator, ci numai in majóritate
intre cei din majoritate sunt oameni care au administrat
fonduri insemnate in timpul administratiunei guvernului
conservator §i de, omul este orn, poate cà aceia au fost in-
fluentati ca solidari cu acea administratiune i ar fi format
din cauza aceasta majoritatea. Dar Camera, care este su-
veranA in materia aceasta, are s5 judece fatà cu scriptele in
mân'à situatiunea i dac'd deficitul va fi numai de 8 mi-
lioane, are s6 facsä in privinta acestei sume, ceeace va crede

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 REALIZXRI LIBERALE SI CONSERVATOARE 247

de cuviintä. De sigur In loc sä se facA un imprumut pentru

acel deficit, banii aceia au sä serveascä ca imprumut pentru
cäile ferate ce au sä se construiascä ; cki noi nici odatä nu
vom veni sä echilibräm bugetul de cheltueli ordinare ale
Statului cu imprumuturi. D-1 Carp a mai repetit si aici ceeace
mi-a zis mai de multe ori si in comisiunea bugetarä, cg, adicA
am uitat a trece soldul In situatiune. D-voastrà stiti csä soldul
casei se face intotdeauna la 31 Decemvrie al fiecArui an, Im-
preunä cu o comisiune din parlament, ca sä se constate dadi
starea casei este potrivitá cu scriptele ministerului. Situa-
tiunea financiarä insä si bugetele se fac in urmä ; acestea
nu se fac dupà starea casei centrale, pentru cä atunci ar
trebui sà se constate starea tutulor casieriilor din tarä, nu
numai a casieriei centrale, ci se ia suma care a intrat si aceia
care s'a cheltuit, se iau evaluärile bugetare si ceeace a in-
trat In realitate din ele precum ceeace s'a mandatat si se
calculeazà. De aceia d. Carp face o mare confuziune aici. Nu
numai dupä ceeace se mandateazä In fiecare an se socoteste.
Ei, d-lor, dacä s'ar fi calculat pentru d-voasträ astfel, vi
s'ar fi fäcut o situatiune dezastroasà, fiindcä toatä lumea
stie c6 au fost epoce In timpul guvernului d-voasträ, când,
nu numai mandatele de lucrAri de material, dar chiar man-
datele de lefi nu se pläteau cu lunile si se scontau In piatä,
cu 10, 15 si 20 la surd.
Prin urmare, dacä s'ar fi luat sä se calculeze dupà cum
ziceti d-voasträ, tare N i s'ar fi incärcat situatiunea. Nu se
fac astfel bugetele, se cautà dupä scripte ce s'a incasat, ce
s'a cheltuit si aceasta este norma dupä care se fac bugetele
viitoare.
Onor. d. Lahovari zicea eri sus si tare cu un ton de vio-
lentä care numai convingerilor puternice care se simt froa-
sate poate sä le scape, zicea cA guvernul conservator a plätit
necontenit din datoriile Statului si prin urmare a scäzut da-
toria publicä. Apoi, iatà, d-lor, am aici o notà luatà din scrip-
tele ministerului.
Dela 1871 Odd la 1876 s'au plätit 20 milioane din da-
toria publicä ; si apoi tot inteun period de 5 ani ministerul

www.digibuc.ro
243 ioN C. BRATIANII ACME 81 CIIVANTARI VOL. VI

liberal a plätit pârfa" acum 32 milioane, fiindcä d-voastrA

§titi cä amortismentul cre§te din an in an. Nu ne facern
nici un merit pentru noi din aceasta, dar realitatea este &A
am plait mai mult, incât bugetul nostru a fost intotdeauna
mai impovArat decât al d-voasträ i noi nu am crescut da-
toria publicà cu nici o para, afar% de acele 26 milioane ale
biletelor ipotecare, prin care bugetul Statului nu este de
loc incàrcat, pe când d-voasträ cu imprumutul domenial,
cu renta i cu imprumutul dela Casa de depuneri, ati sporit
datoria public6 cu 132 jum. milioane.
Al. Lahovari : Imprumutul domenial s'a fAcut pentru da-
toriile trecute.
Ion C. Brfitianu : Ati plait din acele datorii 20 milioane ;
prin urmare mai rilmân ineä 112 jumátate milioane prin care
ati incàrcat bugetul Statului cu 8 la sun', pe când noi nu
l'arn incArcat cu nici o para.
Dar, d-lor, de ce s6 ne intindem a§a mult asupra pArtei
financiare ; fiecare are ideile sale ; poate cà unii se pricep
mai bine §i altii mai rAu. Copiii no§tri vor invAta mai mult
decât noi i poate eä lucrurile vor merge mai bine.
Tot ceeace pot s'a" zic este c'à aceste cifre sunt luate din
scriptele publice ale Statului, incât nu pot sA fie negate de
nimeni i prin urmare, le cred indestulkoare ca s4 vA lumi-
neze i chiar sà sdruncine pe d. Carp in aprecierile d-sale.
Acum vin la partea politied a discursului d-lui Carp. D-lor,
eu am fost foarte fericit sà" vä'd cà omul cel mai intelept, dupà
pArerea mea, (§i când zic aceste cuvinte rog s'a* nu se for-
malizeze nimeni) cel mai cu vederi de orn de Stat din par-
tidul conservator, a venit §i a declarat Ca' societatea româng
este asfäzi constituità i inteun mod definitiv, bleat astAzi
s6 nu mai plesneascä nimAnui prin cap cA poate sà mai revie
la altä organizatiune socialà decât organizatiunea democra-
ticg. Eu, d-lor, cu o altà ocazie, când d. Carp a fkut aici un
discurs foarte insemnat, m'am adresat &are d-lui arätându-i
aprecierile mele i d-sa m'a intrebat : vii §i d-ta sà-mi faci
complimente ? Eu i-am rAspuns : Nu ; fiindcà vAd in d-ta,
ca §ef al partidului conservator, un orn de talie a ne da mult

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 REALIZARI LIBERALE IiII CONSERVATOARE 249

sä ne gândim, fiindcA lupta are sA fie grea. Dar d-sa a zis :

Nu am pretentiuni de sef al partidului". i eu atunci i-am
zis : Ai o slabg opiniune de partidul d-tale, dacä crezi c5.
nu-ti recunoaste ceeace iti recunosc chiar adversarii d-tale
politici".
D-lor, ar fi mai bine pentru tar6, dacä partidul conservator
s'ar pune pe terenul d-lui Carp ; fiindc6 atunci n'ar mai fi
decât chestiuni de a doua mânà care ne-ar despärti si mai
de multe ori poate c6 ne-am gàsi impreural, pe când astsázi,
cum a zis d. Carp, pe terenul pe care se pune partidul con-
servator, este o luptä, nu numai van, dar chiar vàt'Am'Atoare
socientii, de oarece altfel ar fi o lupt4 care ar da fructe,
fiindeä lupta pe terenul acela este de a sili pe fiecare s'à facA
ceva pentru Ora sa.
Am v6zut, d-lor, ca multi dintre d-voastrd ascultau pe d.
Carp cu Indoialà si de aceia chiar a si scApat cuvântul de
reclamä, Indoialà de sinceritatea opiniunilor pe care le-a ma-
nifestat d-sa astAzi si am vAzut protestând In contra cuvin-
telor d-lui chiar pe d. Chitu.
G. Chita : Nu din punctul de vedere al sinceritätei.
Ion C. Briltianu : Onor. d. Carp sà-mi permità ca sà-i spun
a cum ceeace nu avusei timp sà-i spun in an i-camerä, sà-i
spun cà a intrebuintat expresiuni care eu cred crt nu erau
expresiunele adevärate ale ideilor d-sale.
Ideile de multe ori pot s6 se modifice, dar limbajul este
o chestiune de deprindere, si onorabilul d. Carp s'a servit
de unele denumiri care pe mine unul, care am mai multà ex-
perientà, fiindcA sunt mai Wallin, m'au froasat.
Onor. d. Carp a zis CA revoltrtiunea socialà s'a fäcut de sus,
nu de jos. Asa este si adevAr CA aceasta a fost un ce care
ne-a pus mari piedici. Este bine când institutiunele vin ca
rezultate date de desvoltarea unei societ6ti, dar era ceva
fatal, onor. d-le Carp, ceeace s'a fäcut. Eu eram la Paris...
eram sä zic eft' eram la inchisoare, dar mi-a fost teamA sä nu
vie onor. d-lui Lahovari ideia cA pentru vreun asasinat eram
la Inchisoare. Eram la Paris In 1856, pe timpul când se ur-
mau negocierile de pace si a venit d. Constantin Cretulescu

www.digibuc.ro
 250 ION C. BRATIANIT ACM& RI CIIVANTARI VOL. VI

pe urmä au venit i altii la mine §i la actualul pre§edinte

al Camerei, care era liber i ne-au zis : Iatä se deschide o
erà nouä pentru tara noastrà ; eu nu sunt de principiile voastre,
stiti c m'am despä4it totdeauna de voi ; ei bine, acum cä
o erà nouà se deschide pentru tara noastrà este trebuintä
de mult concurs din partea voasträ, am cäutat, noi vreo câtiva,
sä gäsim oameni in clasa noasträ, nu ca sä exploateze situa-
tiunea tärei, dar sä sacrifice situatiunea lor in interesul tärei
n'am gäsit ; am rämas numai vreo câteva familii ; §i de
aceea am venit sä fac apel la voi, sä läsati tärâmul revolutio-
nar, republican pe care sunteti i sä veniti sä dati concursul
vostru, sä veniti sä luptati impreunä cu noi, fiindcä altmin-
terea nu ne simtim destul de tari ca sä putem lupta".
acei care ne vorbeau astfel erau din putinele i rarele familii
aristocratice ce mai rämäseserä in tarä.
Onor. d. Chitu a protestat adineaori când a zis d. Carp eá
a fost o aristocratie in Tara Româneascä ; dar eu in aceasta
mä deosebesc de d. Chitu, mä despart de d-lui in acest punct
istoric, cAci a fost o aristocratie odatä in Tara Româneascg,
cum a fost in toate societatile. Societatile primitive erau la
inceputul formatiunii lor in stare pastoralà, dupä aceea au
trecut in starea de agriculturä, pe urmä au ajuns la aristo-
cratie §i dela aristocraVe -tree astäzi la democrape. Toate
societätile din lume au trecut prin aceste stadiuri i fiindeä
democratia este cea din urmä desvoltare a societätii, de aceea
in loc de a se mai zice ca mai inainte : noblesse oblige, as-
täzi trebue sä zicem : democratic oblige. Democratia este o
creatiune modernä, care succede aristocratiei §i este supe-
rioarà aristocratiei. Am trecut i noi ca celelalte societäti
prin acelea§i faze §i prin urmare a fost i la noi odatä o
aristocratie ; dar o aristocratie care era in relatiuni strânse
§i de simtäminte §i de interese cu poporul de jos, cAci in
ar stocratie erau cApitanii lui. Pe acea aristocratie Grecii
fanarioti au inlocuit-o cu oligarchia sträinä sau bastardà, in
cât putine familii din vechea aristocratie românä au mai
rämas intre cei care erau capul trebilor tärei. Celelalte fa-
milii aristocratice toate au ajuns in cojoace i opinci.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 REALIZ kRI LIBERALE $1 CONSERVATOARE 251

Apoi a venit Regulamentul Organic §i a transformat §i pe

aristocratia veche §i pe cea nouà In cinuri, aceasta era cea
din urrnä. loviturä.
Când am vrut sä mergem inainte, nu mai aveam o aristo-
cratie care sä aibä acelea§i principii §i acelea§i sentimente
pe care le avea tara, afarà de câteva putine familii, care au
trebuit sä ia drapelul in mânä. §i s'a. meargA inainte. Nu pu-
team noi sä a§teptäm ca sä se creeze o aristocratie, aristo-
cratia nu se creazä dupil vointa oamenilor, ci situatiunile
o creazA ; §i apoi, d-lor, nu in veacul al 19-lea se mai putea
crea aristocratia, cäci chiar acolo unde a fost o aristocratie-
bine intemelatä din zi in zi a inceput sä se piardà, fiindcä,
cum spuneam, democratia face progrese din zi in zi, fiindcä
ea este inteun pas inainte al civilizatiunei. Onor. d. Carp
a zis c'ä din cauz6 &A revolutiunea s'a fäcut de sus in jos §i
pentru cä poporul, adicä societatea, nu era destul de pregä-
tin, destul de tare, pentru a lua conducerea afacerilor pu-
Mice, din aceastä cauzá s'a adus o situatiune periculoasä l De
ce? Fiindeä la cârma trebilor tärei au ajuns nu acei care prin
munca, prin inteligenta, prin capacitatea lor meritau sä aibä
acea pozitiune, ci acei care au uzat de diferitele mijloace, de
influenta, de protectiunea §i favoarea cutärui sau cutärui orn.
Apoi, d-le Carp, acestea nu sunt rezultate ale societätii
moderne, ci sunt ni§te rämä§ite ale trecutului, care nu se
pot reforma a§a de lesne cum se schimbä legile §i chiar Con-
stitutiunea unei täri. Insä chiar in aceasta eu vAd un progres
§i incetul cu incetul fiecare are sä-§i dobândeaseä locul säu
in afacerile Statului, dupä capacitatea §i meritele sale ; §i
pentru ca sà ajungem acolo trebuie sä facem ca Adun rea sä
nu poatà intra in o ramurà a activitätei sociale, adicA sä
nu poatä avea o pozitiune in Stat decât prin munc5, prin
inteligentä, prin economia §i moralitatea sa. De aceea soco-
tesc eu cA dorinta onor. d. Carp ar fi, §i In aceasta sun-
tem de acord , ca sä dea instructiunei publice directiunea
aceea cum zicea d. Exarcu, care acum este ministrul tärei
la Atena, adied sä fie un sistem de educatiune §i instructiune-
româneascA §i nationalä.

www.digibuc.ro
252 ION C. BRATIANII ACM $1 CIIVANTA.EI VOL. VI

Onor. d. Carp a vorbit de clase. Aceasta aduce aminte

o idee care nu se potriveste cu simtämântul democratic.
A vorbit de tkani. Ing, pentru ca fiecare grup de ac-
tivitate nationalä sä se poatà desvolta, trebuie s'd se pun'à
in conditiuni de desvoltare si sà i se dea garantii c'd nu va
fi desmostenit de drepturile sale si nu va ajunge proletar.
IncA dela 1864, când s'au improprienrit tAranii, eu am zis
d-lui KogAlniceanu, prin jurnalul Românul", cA nu este destul
s'ä improprietAreaseä pe tgrani ; fiindcA ei au mai fost odatä
proprietari si apoi au ajuns iar clkasi, ci trebuie sà se ia toate
dispozitiunile ca s'ä li se asigure proprietatea ce li se dä ;
altfel nu vom face decât sä trecem printr'o epoc'à cu totul
efemer5..
In acest scop s'a pus in legea ruralà principiul inalienabi-
litätei proprientei rurale a täranului si noi am venit si am
consacrat acea idee puind toate piedicele ca tkanii s'ä nu
devie iar clkasi.
Fie dar sigur onor. d. Carp cà va Osi in noi totdeauna spri-
jinitori ai oricArei idei ar fi de naturà a asigura proprie-
tatea românà si industria românä in mâna Românilor. Onor.
d. Carp a vorbit si de industrie.
Acest cuvânt in gura d-sale ar putea fi cam suspect, fiindd
nu este din partidul liberal ; ins6 onor. d. presedinte al Ca-
merei, pe care nu-1 puteti bänui &A voieste ssä se intoarc6 la
ideile feodale, a zis, incà de mult, cä spre a garanta mice in-
dustrie, orice meserie in mâna Românilor trebuie sà-i punem
in aceeasi pozitiune in care sunt si ce lalti meseriasi strAini.
Ati vorbit apoi de clasa guvernantilor. Nici aceastä ex-
presiune nu este o reminiscentà a societätii democratice, ci
a societäti aristocratice.
0 voce : Boierul tot boier.
Ion C. Brfitianu : D-1 Carp a zis cA nu avem lege de ad-
misibilitate in functiuni.
Dar cine n'a voit si nu voieste s'ä avem o lege de admi-
sibilitate ?
Cine nu vroieste ca instructiunea public6 s'd nu dea numai
spoialà si sä' facà specialiati si cA numai aceia s'A fie admisi

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 REALIZARI LIBERALE I CONSERVATOARE 253 .

in functiuni, care in adevâr au stof6 de a deveni speciali

a deveni oameni care in activitatea lor socialá de judecätori,
de militari, de medici, sà fie la inältimea misiunei lor ?
Iatà ce am inteles dela d. Carp si in privinta aceasta nu
ne yeti g6si in urma d-voastrà, sunt sigur cä va converti foarte
lesne pe aceastä cale pe tot partidul din care am onoare a
face parte. D-lor, precum a zis-o i d. Carp, noi astAzi sun-
tern un stat european, contAm in Europa, cum am mai zis-o
contgm ca un element de echilibru european. Aici este
cazul a zice : noblesse oblige" ; edci ast'Azi ochii lumii sunt
atintiti asupra noasträ.
Imi aduc aminte când eram la Berlin si m intrebau
oamenii de stat cu care eram in contact : ce aveti sä faceti
acum ?"
Ce avem s'à facem, in6 intrebati? Voi spune Românilor
cà vreo atva timp sA nu se mai uite peste hotare i sà ne
punem cu totii la lucru, ca In curând s4 dovedim cine sun-
tan i atunci vä vom sili sä tineti cont de noi, fiindc6 astgzi
nu cam ati tinut cont de noi (Aplauze).
Am mai adaus c4 nu trebuie s6 fie nimic imposibil Roma-
nilor pe färâmul muncii, cà avem sà" muncim zi i noapte
cu hotgrirea aceea ca sà" nu fie nici un obstacol care sà se
poatà ridica inaintea noastrà i sà ne popreaseä de a ne
organiza, de a ne constitui, de a ne desvolta, toate fortele
noastre, fiinded nuniai asa nu vom fi inghititi de elementul
str5in. (Aplauze).
Se voteazil inchiderea discutiunii i apoi luarea in consideratiune a buge-
tului general. Sedinta se suspendd dela 6 ore pand la 8 si jumdtate seara..
(Mon. Of., 1881, P. 2351 col. 3 ; p. 2352 col. 1-3 ; p. 2353 col. 1-3 ;
p. 2354 col. 1-2).

Camera, 30 Martie 1881.

Se discutd raportul comisiunii financiare pentru legUimarea mai multor
credite. N. Fleva sustine cd creditele deschise de guvern sunt in contra dis-
pozitlior din legea contabilitgli generale a statului. Ion C. Briitlanu spune
cd aceste credite recunoscute de Adunare sunt conforme Constitutiei. Primul
ministru detaliazd necesitatea fiecdrui credit In parte arätând i scopul pentru.
care au fost deschise.

www.digibuc.ro
254 ION C. BE.AmiNu ACM SI CUVANTAIII VOL. VI

I. C. Brfitianu : Dar, d-lor, noi, nu d. ministru de externe,

noi, guvernul ne afläm inteo pozitiune foarte grea in fata
acelui vot. Serviciul, prin aceea supresiune, este desorganizat
cu desävârsire, pot zice c% este desfiintat, de oarece nu i s'a
läsat nici localul.
*1 duptl ce d. ministru arata necesitatea si atributiunele importaute ale
acestui serviclu, roaga pe Camera si in special comisiunea bugetara,
a gasi rnijlocul de a esi din impasul in care guvernul era pus prin redu-
cerea sl suprimarea unora din clirele care erau trecute in buget pentru
Indestularea acestui serviciu.
Va sä zicä, in alte cuvinte, serviciul devenise imposibil
asa dupà cum se fäcuserä acele modificAri in buget si Ca-
mera a cAutat toate chipurile ca s%-1 fac% posibil, s'au ivit
mai multe opiniuni, asa de exemplu d. Costinescu zicea CA
ministerul are un fond pentru credite extraordinare si prin
urmare, din acel fond va putea sä-si deschidà creditele de
cari va avea necesitatea pentru acest serviciu. D-1 Chitu a
propus sä se aloce in buget o sum% fix% si temporal% pentru
continuarea acestui serviciu.
Dupà aceea a vorbit d. Vernescu, care a zis CA e mai bine
ca ministerul s% vin% cu un proiect de lege prin care s% or-
ganizeze acest serviciu provizoriu si s% prevadä si sumele
necesare.
Opiniunea care a avut mai multi aderenti a fost aceea a
(1-lui Vernescu. Acestea s'au petrecut in ziva de 29 Martie
si tot in acea zi, d-lor, este aici mesagiul domnesc pe lângä
care am prezentat Camerei proiectul de lege si tot odatä
ceream si creditele necesare pentru organizarea acelui ser-
viciu ; dar Camera fiind la finitul sesiunei, nu a putut s% se
ocupe de acel proiect.
Prin acel proiect eram in oarecare nedumerire in privinta
modului cum s% numesc acele credite, suplimentare, sau
extraordinare, fiindc% acesta era un serviciu ad hoc, pentru
scop determinat si provizoriu. Suplimentariu ar fi fost dac%
era s% se adaoge la niste sume deja alocate in buget ; dar
a se prevedea sume pentru functiuni neprevAzute in buget,
acele slime nu puteau constitui decât credite extraordinare,

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 LEGITIMAREA IINOR CREDITE 255

cad in buget, a§a cum se votase, se uitase a se prevedea, slime

pentru cel de al doilea secretar, care era indispensabil, suma
chiriei asemenea era neprevàzutä §i negre§it cä sumele pentru
serviciile neprev'kute constituiau credite extraordinare ; a§a
incât se vede c'd in proiectul de lege §i in expunerea de motive,
zic eft' este un credit lunar, fiindcä nu am putut sà" zic nici
suplimentar, nici extraordinar, pentru ea' era §i una §i alta.
Dar, d-lor, Camera s'a inchis, cum §titi, proiectul §i. credi-
tele au r'âmas nevotate §i serviciul a cAruia utilitate era re-
cunoscutà de toti d-voasträ §i. pentru a eärui regulare mi-ati
cerut un anume proiect de lege, nu putea merge. De aceea, la 7
Maiu, m'am adresat cu un referat la consiliul de mini§tri,
cerând un credit extraordinar lunar, adicä o cerere de sume
pentru ni§te servicii neprevAzute §i astfel am cerut suma
de 1.600 lei pe lunA, adieä pe an suma de 19.200 lei §i con-
siliul de mini§tri mi-a aprobat acest credit, cu care a putut
merge serviciul Ong la finele lui Martie, anul curent §i
acum Wept sà vild dac6 acel serviciu, dupà angajamentul
luat de comisarul rusesc, va reincepe pentru a se face li-
chidarea. Astfel, d-lor, vedeti câ suma aceasta nu este just
a nu se legitima, pentru cuvântul numai c'd am botezat-o
cheltuialà extraordinarà, iar nu suplimentarà. Acest serviciu
era prevgzut in parte prin buget ; am prezentat proiectul de
lege pentru a se organiza §i prevedea sumele necesare com-
plete, dar onor. Camera nu a avut timpul sä se ocupe de
acel proiect §i sA facA indreptarea, care apoi s'a fäcut prin des-
chiderea de credite.
Aceste sume ins6 s'au intrebuintat la o destinatiune re-
cunoscutà de d-voasträ §i nu cred CA ar fi drept sà" nu se
legitimeze.
In cât prive§te creditele deschise pentru acordarea ordi-
nului Steaua României la diferte persoane, pe unele din aceste
credite nu le recunoa§te comisiunea, iar pe altele, cum este
acel din Octomvrie, II recunoa§te. Apoi eu cred csá tot ace-
lea§i cuvinte trebuie ca sä fie pentru toate, in cât prive§te re-
cunoa§terea, fiindcä nu a fost alocatà in buget o sumà specialà
pentru aceasta §i d-voastrà §titi &A in anul trecut s'au distri-

www.digibuc.ro
256 ION C. BRATIANII ACTE 5I CCIVANTÄRI VOL. VI

Ina un numilr foarte mare de decoratiuni, fiindca Statul Ro-

man devenind independent, a trebuit sa se imparta mai multe
decoratiuni si mai cu seama la straini.
In privinta sumei de 10.000 lei pentru mobilierul legatiunei
dela Paris, cred ca este de prisos a mai vorbi de oarece onor.
Camera a admis prin bugetul votat acum plata celei de a doua
anuitati. Acum voi sa zic douà cuvinte in privinta creditului
ministrului de culte pentru cumpararea serei din gradina
botanica.
Aceasta sera a fost cumparata mai de mult si odata un lucru
cumparat, trebuie sa se plateasca, mai cu seamä Ca se mai
platisera câteva anuitati si acum nu era decât un reliqua t
care nu ar fi fost de demnitatea 0'1.6 a nu-1 plati. Asa dar,
d-lor, VA rog, ca votând acest proiect de lege, pentru legiti-
marea creditelor, sa votati si acest credit al ministerului de
culte.
Fleva aratA ce credite cerute de minister n'au putut fi aprobate de co-
misiunea financlarA si aratA motivele refuzului. Marghiloman cere sA nu se
desflinteze comisariatul provizoriu pentru constatarea si lichidarea despA-
gubirlior ce se cuvin acelor ce au suferit de pe urma armatei rusesti. Mi-
nistrul de externe spune eh lichidarea se va face curAnd. Cere votarea
numai pentru decoratia Steaua RomAniei.
Ion C. Brätianu : D-lor, va aduceti aminte ea dupa ce s'a
votat bugetul de Camera si d. ministru de externe mi-a zis
ea nu poate sa clued acest serviciu cu suma cu care se votase,
fiindca sunt niste lucrári foarte grele, care trebuie a se face de
acest comisariat, atunci d-voastra ati zis ca aduceti un proiect
de lege ca sa cerem un credit la Camera si noi indata 1-am
adus ; dar Camera ne având timp a-1 vota, eu v'am intrebat
ce facem cu proiectul de lege ? *i toti mi-ati zis : aveti un pa-
ragraf in buget pentru deschidere de credite si fiindca este
peste putinta a se vota legea, din cauza lipsei de timp ma-
terial, sä deschidem un credit din acel paragraf. Dar acum
onorabilul d. Chitu zice ea' nu a fost corecta deschidereaacestui
credit.
D-lor, mai inainte de toate am crezut ca atunci când d-voastra
ne-ati autorizat, poate ea d. Chitu nu era in Camera, dar ma-

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 LEGITIMAREA ITNOR CREDITE 257

joritatea m'a autorizat pe mine aici ca s6 deschid credite,

am crezut cä pot sA deschid acel credit si 1-am deschis.
Nu c5. Adunarea a respins proiectul nostru de lege, nu Ca'
Adunarea s'a pronuntat atus de putin in contra acelui proect,
càci atunci d. Chitu ar fi avut dreptate, dar as putea zice c'd
Adunarea in mod tacit a aprobat acel proiect de lege pe care
nu a avut timp a-1 vota.
In bung credintà dar am deschis acel credit, având con-
stiintà cA, nici Constitutiunea nu se ca1c5, nici vreun vot
al Aduarii, de oarece Adunarea recunoscuse necesitatea
acestui credit.
Onor. d. Chitu a zis c5. d. Marghiloman a scoborit ches-
tiunea in bglti.
Onor. d. Marghiloman ne-a adus aminte ceeace a spus d-lui
ministru cu ocaziunea votärii bugetului de externe, a este
foarte necesar acest serviciu, fiindcä el asigurà plata a mai
multor milioane ce Rusia datoreste Românilor. D-voastià
stiti, d-lor, a comisarul Rusiei, principele Ubilinsky a plecat
la Petersburg ca sA vie cu autorizatia guvernului ski de a
plAti, dar când a fost sA se intoarcA a murit fratele Au si
apoi a venit moartea ImpAratului si acum nu stiu ce are
sA se mai facà. Dar noi nu putem sA zicem pentru aceasta
c6 numai sperAm plata si sA desfiinOm si serviciul.
Ceeace a zis onor. d. Marghiloman pentru viitor, tot aceea
a zis si in anul trecut, când d. ministru de externe zicea c'ä
nu poate sA tie serviciul numai cu suma ce se alocase in buget,
si a trebuit sA lam de undeva sumele trebuitoare pentru acest
serviciu, dupà chiar voia ce ne-ati dat d-voastrà. Prin urmare,
nu este nici eälcare a Constitutiei, nici lipsa de deferentà
atre Adunare, fiinda Ingsi Adunarea a revenit asupra vo-
tului ei.
G. Chifu : DacA este exact c4 Adunarea a revenit, atunci
eu sunt in eroare.
Ion C. Briltianu : V'am spus cA Adunarea ne-a zis sA venim
cu un proiect de lege.
G. Chifu : Ati venit cu proectul dar s'a respins.
0 voce : S'a retras.
17

www.digibuc.ro
258 ION O. BRATIANII ACTE kg euvANTliti voL. vr

Ion C. BrAtianu : MA ertati, nici s'a respins, nici s'a retras

cAci Camera ne-a zis cA nu are timp s-1 voteze §i. ne-a zis sA
deschidem un credit care se va legitima la sesiunea viitoare.
(Mon. Of., 1881, p. 18, col. 1-3 ; p. 21, col. 1-2).

Se discutA Ina o serie de credite, apoi Ern. Costinescu aduce la cuno5tilnta

Camerü o serie de rectificAri bugetare provenite In urma conversiunii obli-
gatiuniilor domeniale §i a consolidArii bonurilor de tezaur. Gr. Eliade se ri-
(licit contra sumel exagerate prevAzute pentru confectionarea titlurior si cere
ca anuitatea sA nu se bage in echilibrarea bugetului.

Ion C. BrAtianu : Domnilor, noi am pus in buget o sumA

maximum ce s'ar putea cheltui O. clack' nu se va cheltui va
rAmânea o economie §i. pentru aceasta are sA se dea soco-
tealà. Am pus suma mai mare decAt poate in realitate se
va cheltui, pentru ca sA nu mai fim siliti s'A ne deschidem
apoi credite §i. sA mai venim la d-voastrA din nou.
CAt pentru anuitate intreb &CA nu o treceam in buget,
unde era sA o trecem ? DacA scade datoria publicA §i. bonurile
de tezaur prin conversiune, neapArat &A trebue SA trecem
in loc anuitatea conversiunii. Astfel cred eu cá se poate
echilibra bugetul, altfel nu §tiu. AdicA inteo parte inteun
an s6 se pue toate veniturile §i in cealaltà parte toate chel-
tuelile.
Voci : Inchiderea discutiunii.
Al. Lahovart spune cA economia rezultatA din conversiune trebuia folositA
Intr'un mod mal util pentru stat decAt sA fie IntrebuintatA In plata de vul-
gare lefuri".

Ion C. BrAtianu : 0 vulgarA acuzatiune ne face d. Lahovari.

Ce voqte d-sa ? SA nu punem in buget cheltuelile conver.
siunei tot din economiile ce las6 aceastä conversiune ? Dar
de unde sA prAtim aceastA cheltuialA ? Apoi nu vedeti cä aceste
cheltueli, care sunt numai in anul acesta, trebue sA se aco-
pere neapärat din fondurile anului, ori de unde ar proveni ele,
cu ant mai mult cA cheltuiala era din conversiune.
Al. Lahovari : Dar aceste 700.000 lei in lefuri de unde le
plätiti ?

www.digibuc.ro
 o JO TEe4
blARTIE 1881
WM& OM 269

4'0
Ion C. Brittianu : Aceas cerea noastrà §i a onoratei
Camere.
Se Inchide discutia, se pune la vot modificarea cerutii In bugetul datoriei
publice si se admite. Haportorul vine apol la echilibrarea bugetului, unde ia
euviintul si Al. Lahovari Mcfind observatii asupra fondului de credite supli-
mentare i extraordinare care e de numai sapte sute de mii de lei, and
In realitate ar trebui sit fie de eel putin sapte milioane, dupil experienta anilor
trecuti.

Ion C. Brfitianu : Domnilor, mai intai la bugetele trecute

figurau multe sume la cheltueli care nu corespundeau la ade-
värata lor trebuintä §i ministrul era nevoit in urmä sà-§i
deschidà credite suplimentare §i extra-ordinare foarte nume-
roase. Comisiunea bugetarä insä, de câtiva ani incoace, tot-
deauna a zis ministrului : arätati-mi toate sumele de care aveti
necesitate, ca sä vi le trec in buget, pentru ca sä nu veniti
pe urmä sä cereti credite suplimentare §i extraordinare.
Iatà dar, domnilor, o sigurantä eh' nu va fi trebuintä de
7 §i 8 milioane, cum zice d. Lahovari, pentru creditele su-
plimentare §i extraordinare ce va necesita aplicarea bugetului
pe anul acesta. Dar pentru cA d-sa se ingrije§te ca nu cumva
sä ne afläm trite() situatiune strâmtoratà, dacä a§ primi sä
se treacä in buget numai 780.000 lei pentru deschidere de
credite §i ca sä-1 asigur in solicitudinea ce are pentru mine,
Ii spun cA am la dispozitiunea Camerii vreo 12 milioane când
va fi trebuintä de credite extraordinare (aplauze). i aceasta
MI% ca sä trecem in buget cheltueli de risipà. La ceeace zice
d-sa cA facem numai cheltueli nefolositoare, Ii räspund cà in
bugetul pe anul 1875, pentru ministrul luceärilor publice, a
fost trecut numai 5.100.000 lei, pe când in bugetul de azi
este 8 §i jumätate milioane §i de aceea v'am zis, d-le Laho-
vari, cà prea aveti curajul sä afirmati lucruri pe care le cu-
noa§te tara intreagA cA nu sunt a§a.
Voci : Inchiderea
Se pune la vot Inchiderea discutiunii si se primeste, apoi se voteazi
legea bugetarà.
(Mon. Of., 1881, p. 23 col. 2 ; p. 24 col. 2 3).

www.digibuc.ro
260 ION C. BRATIANII ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

81.
Monopolul tutunurilor.
Senatul, 31 Martie 1881.
Se discutA pe articole legea monopolului tutunurilor. Eug. Stätescu pro-
pune A se admitA modificarea prezentatA de comitet la art. 8 si sA se In-
toardi la CamerA, ne mai Mud alte modificAd de fAcut. Ion C. BrAtianu crede
cA modificArile la art. 8 nu sunt indispensabile si deci sil nu se mal IntArzie
votarea legii.
Ion C. Brätianu : Domnilor, Imi este teamil eft' vom rämânea
cu legea veche si de aceea am fost contra amânArii, fiindcA
legea nouä este mult mai favorabilà si este un control mult
mai mare din partea guvernului, decât pânä acum. Legea veche
este condamnatá ; dacá veti introduce modificAri In acest
proiect, Incât sA nu mai fie timp a-1 duce la Camerà, yeti lAsa
Statul sub acea lege veche, care a dat rezultate bune, dar
care nu poate fi bunà pentru toatà lumea In aplicarea ei.
Nu stiu ce modificäri voiti s'à mai introduceti, dar aceasta
dela art. 8 nu este indispensabM.
P. Grdeli$leanu, raportor, aratA cA In project sunt articole care se con-
trazic.

Ion C. Britianu : Dacà ar fi un singur factor si in articolul

de sus se cer doi factori, atunci sunt alauri cu onor. d. ra-
portor, dar poate sunt lucruri care dac6 vor veni la Camel%
sA nu treac6 si 1mi e teamà sà nu rämânem tot cu legea veche.
P. Grtiliq'eanu: Aceastà modificare e trecutà si la Camerà.
Ion C. Britianu : Am spus cA aceastà modificare nu are
insemnätate ; dar dacA vor fi altele care sA dea loc la di-
vergente si nu vor fi primite la Camel% ?
Art. 8 se voteazA modificat. La art. 12 se nasc iardsi discutiuni cu pri-
vine la personalul Regiei, comitetul Senatului sustinAnd stemma ultimelor
2 paragrafe care fixau numArul si apuntamentele functionarilor. La aceastA
discutie iau parte V. Conta, Eug. Steitescu, P. Gradi$leanu, raportor, §i Dim.
Ghica.

Ion C. Brfitianu : Domnilor senatori, eu am sustinut In Adu-

narea deputatilor aceeasi tezà" pe care o sustine onor. d. pre--

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 MONOPOLUL TIITUNIIRILOR 261

§edinte al Senatului In privinta acestei legi ; am luptat zile

intregi §i am läsat chiar banca ministerialä zicând cA nu iau
rAspunderea acestei legi a§a cum s'a votat ; m'am muncit din
toate puterile ca A. fac Camera ssi inteleagA cg este o deo-
sebire intre o administratiune publicA, Intre un serviciu al
Statului §i intre o administratiune pentru exploatare unde
intrâ §i parte comercialA §i parte industrialA §i este numai o
parte foarte neinsemnatA ca administratiune zisA.
Noi in afacerile industriale §i comerciale nu avem experientA
§i sunt oameni care nu §tiu sA facA deosebirea fare una §i
alta
Eug. Steitescu : Apoi cei cu experienta trebue sà se ia dupA
cei fArA de experientä ?
Ion C. Brfitianu : Cei cu experientA nu trebue sA se ia dupà
cei fArà de experientA, insA atunci sA proclam dictatura ?
fiindcA dacil cea mai mare parte nu are experientA, ci au 3
sau 4 oameni, pot oare ace§tia sA impurià opiniunea lor ?
Eu, chiar când a fost sA se voteze legea In Camerà, am zis cA
nu mA pot opune la votarea ei, fiindcA ar fi sA rAminem
cu legea veche, dar am declarat cA nu iau rAspundera ; dacA
va da rezultatele la care vA a§teptati d-voasträ, atât mai
bine, dacA ins6 va da rezultate rele sA nu fie rAspunderea
mea. *i mai vârtos lupta mare a fost ca s'A nu se voteze statul
personalului In lege, InsA n'au voit. Credeti oare d-voastrA cA
acum dup5. 3 sau 4 zile are SA se schimbe acest fel de a vedea
al marei majoritAti a Camerei ? SA dea Dumnezeu sA se schimbe,
dar mie imi este teamA cA nu se va schimba. De aceea decât
sA rAmânem cu legea veche a§ fi preferit sA nu se facA mo-
dificAri In legea aceasta §i sA o aplicAm *IA la toamnA §i
atunci vom vedea ce este de fAcut.
Onor. pre§edinte al Senatului zice ca sA ne obi§nuim sA
facem legi care sA dureze mult §i sA luAm exemplu dela ce-
lelalte state ale Europei, ca Englitera, cAci nu este stat In
lume unde legile sA fi fost mai statornice decât In Englitera,
unde sunt legi chiar de 100 de ani, care azi nu mai sunt
aplicabile §i au cAzut In desuetudine f ArA sA fie abrogate.
InsA, d-lor, dacA este vreun Parlament unde nu e tricredin-

www.digibuc.ro
262 ION C. BEATILNU ACIT ig <my/miler VOL. VI

tare câ ceeace se face e ceva perfect, este cel din Englitera.

Sunt legi care se voteazA pentru un timp determinat ca sii
vaz4 in practicä care sunt efectele lor. Cum voiti insâ d-voastrà,
ca noi, care suntem o societate noua, sâ facem legi care s'l
fie perfecte astfel incât sä nu fie expuse la dese modificni.
Noi lunn principiile, ideile din legile streine, dar n'arn ajuns
Ong acolo incât sA stim modificnile care trebuesc fäcute
in legile streine, care sA concorde pe deplin cu conditiunea
noastrá economic6 si socialà din toate punctele de vedere.
De aceea facem pe toatà ziva greseli foarte insemnate in
legile noastre si suntem siliti s'd revenim asupra kr.
D-lor, eu asi primi amendamentul comitetului d-voasträ,
cu toate cä noi am pus in vedere Adunärii si aceastà ches-
tiune, ziandu-i câ' ce sA facem tocmai cu regia districtelor
unde contracciii nu se vor tine de contracte si vor face abu-
zuri incât regia ar fi silità sà-i depärteze, atunci mi s'a zis :
faceti numiri provizorii pânä se vor strânge Camerele. Alte
modificki sunt incredintat 0 Adunarea le va primi, dar in
ceeace priveste modificarea privitoare la stat, asi dori din
toatà inima g putem reusi, voi face tot ce-mi va sta prin pu-
tintà, dar nu am aceastà incredere in mine cà voi putea
reusi.
Onor. d. Satescu zicea : Cei cu experientà sâ meargA oare
dui:A cei fàrà experientä?"... Apoi, d-lor, nu vedeti d-voastrà
ce se intâmplà chiar in Franta, unde sunt luminile mult mai
rAspândite si experienta fAcutä, astfel incât nu au cel putin
scuza noastrà c4 nu au experientä ; ei bine, nu sunt in toate
zilele acolo conflicte intre Camerà si Senat? Senatul mai con-
servator, poate mai reactionar...
Eug. Stätescu: La noi este invers, Senatul este mai guver-
namental.
Ion C. Brfitianu : Ei bine si acolo sunt neintelegeri intre
Corpurile legiuitoare si vin la un compromis, la unele cedeazti
Senatul si la altele cedeaz6 Camera, Oda' asteaptä sA se facâ
lumin6 ca sâ' se vazâ opiniunea generalà a Senatului si a
Camerei. Dar pânä atunci fac o transactiune, &dci altfel n'ar
putea sA meargâ. De aceea zic : sä faceti modificAri in aceastà

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 MONOPOLUL TIITUNITRILOR 263

lege, dar nu de acelea in contra cArora Camera s'a pronuntat

inteun mod prea categoric §i cu o majoritate ecrazantä,
fiinda imi este teamsd sg nu rämân cu legea veche.
Eug. Statescu propune ca aliniatul final al art. 12 sit fie Inlocuit cu un
amendament pe care fl propune. P. Grädigteanu, raportor, vorbeste contra
statului personal anexat la lege, far Dim. Pigca contra amendamentului propus
de StAtescu, arAtAnd motivele.

Ion C. Brfitianu : Nu este a§a cum spune onor. d. Pira ;

d-sa §-tie cà este o administratiune §i fiecare antreprenor are
administratiunea sa ; fiindcä prin judete nu este ca la Bu-
cure§ti, acolo trebue sä se creeze in fiecare comun'à debi-
tanti §i sâ se observe foarte de aproape. Si apoi dacá odatä
legea este votatà ava, nu poate ca ceeace va fâmânea dela
remize sà" le intrebuinteze la altceva, cAci se fac virimente
§i aceasta nu se poate.
Se Include discutia 0. Senatul primeste.amendamentul lui E. Slätescu. DupA
ce se voteazi ultimul articol al legii, se citeste statul personalului Regiei
monopolului tutunurilor, votat de Camera, asupra cAruia ia cuvAntul D.
Pruncu care atrage atentia pentru suma ce se plAteste guarzilor si pAzito-
rilor de frontierA si pentru leaf a directorilor de fabricA, leaf& ce trebue fixatA
sA nu se mai facA abuzuri.
Ion C. Beitianu : Acesta este stat, nu e buget ; este un stat
de personal care se fixeazä prin lege. Când se face bugetul
pe tot anul, se face cum va voi Camera, acum se plâte§te
dupà contract §i. când se va gási mai eftin se va mai scädea ;
in anul viitor de se va gási cu o leafâ mai micA, se va pune
mai putin. Asemenea §i pentru guarzi, cei care aunt plâtiti
de antreprenori, o sá fie, de buná seamà, plâtiti tot de ei.
Acest stat este fkut deodatä cu aceastà lege pentru cá a
voit Camera sâ fixeze care sunt §i. câti sà fie amploiatii regiei
tutunurilor.
Ap. Grajciemescu Intreabl dacA acest stat, sau buget e fAcut de ministrul
finantelor sau de administratia monopolului tutunurilor.
Ion C. Brfitianu : Statul acesta este fäcut de Camerä, de
comisia bugetará, impreuná cu administratia §i. negre§it cá
am conlucrat O. eu, ca ministru de final* §i comitetul de-

www.digibuc.ro
264 ION C. BRATIANU ACM $1 CUVANTARI VOL. VI

legatilor a mai sazut ceva. S'a fäcut o lucrare comunä, ad-

ministratia regiei a lucrat impreunä cu comitetul delegatilor
cu ministrul finantelor.
Ap. Grdjdänescu se mirA ca un functionar sA aibA leafa mai mare ca un
ministru i cere sA se facA o retributie mai potrivitA In comparatie i cu
functionari ai Statului, a acestora dela Regie, cAci toate acestca le pia-
tesc contribuabilii.
Ion C. Brätianu : Onor. d. Gräjdänescu a venit si a con-
firmat cä consideratiunile ce le-am adus ca räspuns onor.
d. presedinte al Senatului i onor. d-lui Stätescu, cum c'd noi
cunoastem cum trebue sä meargä o administratiune si cum
trebue sä fie plätiti functionarii unei administratiuni a Sta-
tului ; iar in afacerile de industrie si de comert smitem cam
novici si nu le cunoastem. De aceea chiar in afaceri de ase-
menea naturä, ne cäläuzim tot dupä ideile administratiunii.
Apoi rog pe d. GrAjdänescu sä vadä cum este un gospodar
din Moldova, fiinded Moldovenii ne sunt superiori in culti-
varea pämânturilor ; cäci mai toti îi cultivä singuri proprie-
tätile.
Ap. Greijdânescu: i noi le cultiväin singuri.
Ion C. Briltianu : Nu noi toti, poate d-ta, eu i altul, dar
suntem foarte putini In comparatie cu cei din Moldova si
nu se poate compara modul cum cäutäm noi proprietätile,
incepând dela d. GrAjdänescu si mine, cu ceeace se face peste
Milcov. Când trec de peste Milcov incoace mi se par locurile
cultivate ca si cum nu ar fi cultivate. Intrebati d-le Gräj-
dänescu pe un proprietar al unei mosii care are un venit
nu mai mare de 3 sau 4 mii galbeni, sä vedeti cat pläteste
pe un vechil sau ipistat i \Teti vedea eä sunt mai bine plä-
titi decât prefectii nostri fiindcä in chestiuni de exploatare
se cer niste calitäti mult mai mari decât la un functionar
administrativ si se plätesc totdeauna mai bine aceia care
sunt chemati sä administreze o bancA, o fabricA sau o casä
de comert, decât alti impiegati si de aceea in Camerà am sus-
tinut cu tärie cA acestia nu trebue sä fie functionari, cAci se
deschide o plagA mai mult pentru tarà i intâmplându-se sä
nu mai fie in functiune acei oameni vin de bat de dimineata

www.digibuc.ro
APRILIE 1881. CALEA FERATA. SPRE BALCANI 265

'Ana' seara la usa ministrilor, Camera n'a voit. Insa nu putem

sa-i punem in pozitiunea celorlalti functionari, fiindca pe
cand un functionar administrativ vine la cancelarie la 11 si
pleaca la 5 ore, la regie sunt alte lucrari si trebuesc alte cali-
tali ; de aceea s'au pus lefurile mai mari. Apoi, d-lor, ca sa
se administreze 27 de milioane dela tutunuri si 10 milioane
dela saline, care fac 37 milioane, ia sä vedem, in o admi-
nistratiune de asemenea natura, in alte tari, cat se platesc
aceia care le conduc? De aceea cred ca nu sunt prea mult
platiti dupa acest stat.
Ap. Gräjdänescu Intreabii ce tel de economie e aceasta and 26 milioane
sunt venitul si 16 cheltuelile, parcA Statul ar fi tovartis cu cei ce conduc
Regia.

Ion C. Brätianu : Apoi acele milioane se duc pentru cum-

pararea tutunului ; nu infra in cheltuelile de administratie ;
nu faceti confuziune.
Dupa cAteva explicatil ale raportorului se pune la vot statul si se primeste
si apoi se voteazA si legea In total.
t(Mon. Of., 1881 p. 106 col. 1-2 ; p. 108 col. 3 ; p. 109 col. 1 ; p. 110
col. 1 ; p. 118 col. 2 3).

82.
Calea feratii pentru jonetiune eu Bulgaria.
Seriatul, 1 Aprilie 1881.
Grá janescu citise petitii dela locuitoril din T.-MAgurele, Zimnicea si Alexan-
dria, petitii relative la calea feratA ce se va construi spre a face jonctiune
cu Bulgaria. Locuitorii din Rosiorii-de-Vede, prin generalul Manu, cer sA
sc tie searnA de doleantele lor la construirea cAii ferate. D. P4ca cerea urgenta
pentru aceste petitil. Ion C. BrAtlanu spune ca neexistAnd nici un proiect
pentru acea cale feratA, petitille nu pot fi discutate si discutille ar fi za-
darnice,

Ion C. Brfitianu : Domnilor, eu nu inteleg cand se cere ur-

genta pentru aceste petitiuni, care ar fi interesul practic.
Acea linie ferata este pana acum numai o idee, o dorintä.
acea de a se face o jonctiune cu Bulgaria si cu Marea Egee ;

www.digibuc.ro
266 ION O. BRATIANII ACM $1 CIIVANTIRI VOL. VI

dar pâna acum guvernul nu a fäcut un asemenea proiect de

lege si nici a venit cu el inaintea d-voastra. Când va veni guvernul
sa sesizeze Senatul, se intelege cä aceste petitiuni se vor pune
fnainte si se vor discuta. Dar astazi ce discutam ? Discutam
un lucru care poate sa se faca, dar care Inca nu existä.
guvernul, domnilor, este sesizat de dorinta acelor localitati.
Când va veni la Senat guvernul cu un proiect de lege pentru
drum de fier pe acolo si nu va tine seama In acel project de
dorinta acelor localitäti, atunci yeti lua d-voastra cuvântul
in comitet i In senat i yeti cata sa Indreptati ceeace poate
guvernul n'a facut ; dar 'Ana atunci ce sa discutam ?
Apoi nici nu stiu daca se va face drum de fier pe acolo.
Inteleg sa se vorbeasca de drumuri de fer la Cernavoda, pentru
care este proiectul dat ; fnteleg pentru cel dela Adjud la Thrgu-
Ocna ; dar sa discutam acum pentru acest drum, pentru care
nu exista nici un proiect, ci numai o dorinta ca sa se faca ?
13âna acum, d-lor, ne lipsesc cele dintâi elemente ; prin
urmare, ar fi o discutiune care nu ar avea nici un rezultat.
Generalul Manu cere stl se trimiti petitia la cornisiunea de petitiuni ca
s'o altol In vedere II s'o recomande guvernului, lar nu sd se discute asupra
fondului.

Ion C. Brfitianu : Cum are sa ia onor. Senat vreo deciziune

când nu se afla in fata unui proiect? Guvernul are aceasta
petitiune. Eu Inteleg ca fiecare din d-voastra voiti sa VA re-
comandati alegatorilor d-voastra, dar altfel nu Ad nici un
rezultat practic din aceasta discutiune. Nu poate Senatul sà
ia o deciziune in fata numai a unei dorinte, fàrà sa fie un
proiect de lege In aceastä materie. Este destul cred ca au sà
se treaca cuvintele d-voastra In procesul-verbal i In Monitor
§i au sä le vada judetele pe care la reprezentati.
D-lor, Inca odata, aceasta petitiune nu este decât o dorinta
care se va avea In vedere atunci când va veni legea pentru
acel drum de fier.
General Mann : D-voastra aveti aceasta petitiune ?
Ion C. Brátianu : Negresit, fiindca guvernul face legea.
D. Pisca cere trimiterea petitiilor la comisla de petitiuni.

www.digibuc.ro
AP1ULLE 1881 LEGEA ASUPRA STRAIN/LOR 267

Ion C. Brátianu : Inteleg cd Senatul poate s5 facä o pro-

punere inteun sens sau in altul, când ar exista un proiect,
dar nu inteleg cum astäzi voiti sä faceti o asemenea pro-
punere, când nu aveti nici o baza. Dar oare Senatul este numai
un birou de inregistrare ? Când vine o petitiune, trebue numai
s5 o inregistrati si s5 o trimiteti guvernului fdra s5 o studiati
si färd sA vd exprimati o dorintd asupra ei ?
Eu, domnilor, cred ed aceasta este o discutiune zadarnicd,
petitia are sä rämânä in Senat pânä va veni guvernul cu acel
proiect de lege.
Presedintele Senatului, Dim. Ghica, vorbeste contra urgentil, ca neavAnd
un rezultat practic 0 Senatul respinge urgenta, rAmAnAnd sA se trimitA pe-
Mille la Comisia de petitiuni.
(Mon. Of., 1881, p. 159 col. 1-3).

83.
Lege asupra strdinilor.
Camera, 3 Aprilie 1881.
Se discutA pe articole proiectul de lege asupra strAinilor. N. lonescu sus-
tine cl legea violeazA dreptul de azil al strAinilor 0 ar fi inspiratA de strAini.
Cere sA se facA o lege pentru stabilirea strAinilor In RomAnia 0 a domici-
liului 0 sd se respingA proiectul In discutie. G. Chili' aratA necesitatea legii.
P. Ghica spune cA sunt pArti in lege anticonstitutionale si deci nu va vota-o,
deg e din guvernamentali. Ion C. Brátlanu apArA legea stAruind asupra ne-
cesitatii ei si sustine cA RomAnia nu trebue sA fie o tarA pentru adApostirea
vagabonzilor.

Ion C. Brfitianu : D-lor, am cerut cuvântul pentru inchiderea

discutiunii, mai cu seamà cg d. P. Ghica a vorbit in fond...
Pantazi Ghica : Eu am zis csd voesc s6 arAt motivele, dar
nu le-am arsátat.
Ion C. Brfitianu : Domnilor, eu nu cred c'd nimeni din d-voastr5
nu voeste ca sri dea sträinilor altceva decât protectiune, in
ceeace priveste libertatea lor individuald, ins6 MI5 a le consti-
tui drepturi ca ale Românilor si nu inteleg pe d. Ionescu,
care este un orator asa de distins si cu cunostinte atât de
vaste, s5 vie si sA zic5 cA sträinii au drepturi ca ale Ro-

www.digibuc.ro
268 ION C. BRATIANII ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

mânilor. Apoi, domnilor, dacg. Constitutiunea ar fi dat strgi-

nilor toate drepturile, atunci le-ar fi dat §i indatoririle pe
care le impune Românilor. A fi dat numai drepturi fgrg In-
datoriri, aceasta ar fi fost ceva absurd §i monstruos. Con-
stitutiunea protejeazg pe strgini In privinta onoarei, a averii
§i a libertgtii Mr, dar nu le-a dat alte drepturi In Statul ro-
mân, fiindcg atunci Statul nostru ar fi fost un stat cosmo-
polit, iar nu românese §i nu inteleg cum d. Ionescu care a
fost totdeauna in capul acelora care ne-au acuzat cg suntem
cosmopoliti, sg vie astäzi §i sg zicg cg suntem persecutorii
strginilor in Tara Româneascg.
De aceea, d-lor, eu nu cred cg d-voastrg yeti gg'si aceste mg-
suri nelntemeiate pe dreptul nostru. Asemenea mAsuri toate
State le le au §i le exercitg. Chiar Statul nostru le-a exercitat
Ong la venirea ministerului de astgzi, dar eu am voit sä nu
se mai exercite Intr'un mod arbitrar, fgrg lege, adicg numai
pe traditiuni §i n'am voit sg iau nici o mgsurg cleat numai
fiind autorizat de Corpurile Legiuitoare, cgci nu voi sg gu-
vernez fgrg Corpurile Legiuitoare §i acum rgspund d-lui N.
Ionescu cg dacg a§ fi fkut expulsiunea färg consimpmântul
parlamentului, fárg lege, ati fi zis : iatä cum inaugurezi re-
galitatea §i ce ne promite in viitor regalitatea ! De aceea, in-
datg ce am vgzut o rang contra cgreia trebuie societatea ro-
mâng sä ia mgsuri §i sg se pung in apgrare, am zis cg nu
pot sg fac nimic dela mine, ci numai cu consimtgmântul Cor-
purilor Legiuitoare.
D-lor, eu voi vorbi la alte articole, cki negre§it aceasta
are sg fie admis §i discutiunea are sg se facg §i la celelalte
§i atunci Imi voi spune §i eu opiniunile mele §i cred cg va vedea
onor. d. N. Ionescu §i se va convinge de adevgr, dacg pang
acum faptele mele nu I-au putut convinge, &A nu sunt nici
complezent strginilor, nici la§ Inaintea strginilor §i din contrà
ha§ ruga sg-mi spue cine §i care guvern a rezistat mai mult
inaintea sträinilor decât mine ?
Apoi, a venit Impgratul Alexandru II cu patru §.1 cinci
sute mii o§tire §i noi am filcut sä se respecte toate dreptu-
rile §i libertgtile noastre. Ei bine, aceasta nu a fost destulg

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 LEGEA ASUPRA BTRALNILOR 289-

probg pentru d-ta, Ca' intrucât voi fi in capul guvernului

nu voi ceda o linie §i nu voi face nici un act care sg fie
inaintea strginilor (Aplauze).
Se pune la vot fnchiderea discurtunei si se primeste. Se pune la vol
articolul I al legli si se primeste. Se dA dike art. 2.
P. Ghica se ridicA Impotriva felulul cum Inlelege legiultorul sA expulzeze
pe strAlni si cere sA se cornunice celor care vor fi expulzati motivele expul-
zArli.

Ion C. Brfitianu : Domnilor, §titi cu totii O. am fost tot

deauna tam cea mai ospitalierg i suntem ; insg ce ar zice
un om ospitalier când ar vedea cg acela cgruia i-a dat ospi-
talitatea II trage la tribunal ca sg-1 dea afarg din casg ? Si
tocmai aceasta face §i Camera ; vine inteo lege §i zice acelui
strgin : du-te, domnule, incolo i lag-mg in pace.
Vin la noi strgini, le därn ospitalitate i apoi f§i bat joc
de noi. A§a au venit doi vagabonzi israeliti, au deschis un
jurnal i zic reprezentantilor tgrii mandarini din dealul Mi
tropoliei. Ei t vä place ?
P. Ghica : Libertatea presei.
Ion C. Brfitianu : Mg ertati ; libertatea presei pentru acei
cari au luptat secole i cu multe sacrificii ca sg o dobândeascg,
dar nu pentru strginii vagabonzi cad nu au ce mânca in tara
lor i vin la noi ca sg-§i gäseascg pâinea i sg aiM acele*
drepturi ca §i mine i apoi sä-§i batà joc de noi, cgci atunci,
cum a zis foarte bine d. Chitu, s'a dus Statul Român. Apoi,
d-lor, Belgia, eminamente constitutionalg, are aceastg lege._
Franta dela 1849 §i Republica de azi are aceastg lege. Italia,
Mfg' sä aiM o lege, guvernul are un drept absolut in aceastg
privintg.
Chiar noi 1-am avut absolut pâng mai deungzi avem,
Insà ce facem acum? Nu facem decât sg regulgm acest drept
printr'o lege. Dar d. P. Ghica zice : poate maine sg ving un
guvern care sg abuzeze de aceastg lege. Apoi, d-lor, un gu-
vern este el absolut ? Nici de cum ; guvernul este expresiunea
parlamentului.
P. Ghica : Parlamentul poate sg fie ca i guvernul.

www.digibuc.ro
270 ION C. BRATIANII AcrE 51 CUVANTA.RI VOL. VI

Ion C. Brätianu : Apoi cand guvernul destitue pe nedrept

pe un functionar, parlamentul este in drept sA villa si sk.
tragg pe minister la bara AdunArei ; cu atat mai mult când
guvernul va face acte arbitrarii in privinta strAinilor, cari si ei
au sA facA sgomot, credeti d-voastrA ea nu are sA se gAseascA
in parlament un singur Roman care sA tragA pe acel guvern
la bara AdunArii? Dar d. P. Ghica zice cA si parlamentul
poate sA fie ca si guvernul. Apoi, atunci, d-le, te bagä si pe
d-ta la puscArie si te bate cu bâta si te impuscA pe stradA.
Atunci fA orice lege vei sti si dacá Tara Româneasa nu
are insä sentimentul drepturilor sale si nu va sti sA si le
apere in contra acelora care ar voi sa' le calce in picioare,
mai bine sA ne ducem din aceastA tarä.
D-lor, nu am venit sä cer alta cleat ca guvernul, oricare
ar fi el, sA nu poatA lua o altä mAsurA fArA concursul parla-
mentului, adicA fArä o lege. Am voit sä inaugurez 'Meg odatA
regimul parlamentar, in noua efa in care am intrat si d-voastrA
voiti sA mA sicanati, voiti s5 mA festeliti zicandu-mi cA as
fi sub presiunea strAinA. Nu am facut nici odatA nici un act
sub presiunea strAinA si dacA yeti gAsi unul, primesc s'a mA
infierati cu el in frunte. Am venit cu acest proiect de lege
fiindcA am vAzut cà este un pericol pentru societatea românil
si cine nu este convins sà villa' la minister sil-i arAl si atunci
nu-mi va zice d. Ionescu ca" am cAlcat Constitutiunea pentru
cA n'am voit s'a expulzez pe strAini MA o lege.
Eu cred cA si onor. cl. Ionescu când ar fi pe aceastá bancä
nu ar vorbi altfel.
Se Inchide discutiunea. Articolele 3, 4 §i 5 se adopta i arä discultune. Se
-cite§te apoi art. 6.
N. lonescu spune a e Impotriva art. 6, care prevede ca strainil sä capete,
când \Tin fn Romania, un bilet de liberä petrecere.
Ion C. Brfitianu : D-lor, dacA legea aceasta ar fi obliga-
torie pentru guvern a se aplica in tot si pretutindeni, iar
,clupA aprecierea sa, eu nu as primi-o, as refuza-o. Ce so-
coteste d. Ionescu si de ce a zis Senatul sA se reglementeze?
Socoteste d. Ionescu &A acei cAlAtori care vin si trag pe la
hoteluri, unde se va face sà fie registre snuruite, ca in toate

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 LEGEA ASUPRA STRAINILOR 271

pä'rti le, pentru ca politia sä stie cine a venit aici, socote§te

d-sa cA pe acesti sträini eu Ii voi obliga sä yin% la politie
s6 ia o carte de libel% petrecere ? Crede O. eu voi supune la
aceastä Mäsurä pe acei strAini care au un domiciliu, sau care
au tras la un orn cunoscut ? Chiar dacii ati pune o asemenea
dispozitiune, eu nu a§ putea-o primi, ca el sA vin% la politic
sá ia un permis. Dar zice : nu este trebuintà pentru nimeni.
Ei bine, ce a fost odatà In Tara Româneascil nu mai este
astgzi. Nu vede d-sa cä am ajuns receptacolul tuturor vaga-
bonzilor din Europa ? 0 tar% Mänoasä ca a noastrà, unde
cu putin poate sa triliased cineva, unde se bucurà de toate
libertätile ; o asemenea situatiune nu-1 sperie pe d-sa ?
Vrea ca s6 fim cu desávâr§ire inundati de vagabonzi? Dar
cum de nu se duc §i in alte State? Ei bine, räspunsul e lesne :
nu se duc acolo cäci pe acolo nu au ce mânca §i este §i o
politie vigilentà. Apoi avem noi o politie In asa conditiuni
ca s'ä putem Indeplini ceeace politia din Statele cele mari
poate sä facà? Toti cei arestati la Ia§i n'aveau domiciliu,
nu locuiau nici pe la oteluri, locuiau pe la particulari, amici
ai lor, nu putea sä-i gäseascä politia. Cum vrei sä se gä-
seascä In Bucure§ti ? Ace§ti oameni de ordinar locuiesc prin
fundul mahalalelor In câte o edsutà. Dacä pentru asemenea
strAini nu-mi yeti impune prin lege a face un regulament ca
sA le pot tine urma, eu de la mine nu-1 voi face, cki m'ar
trimete d. Ionescu la Curtea de Casatiune. Trebuie s'à fac
un regulament cel putin pentru hotele ca sä 0J:A registre,
pe urrnA, sä §tie §i fiecare locuitor c'à nu poate sA primeascä
pe un strein, s6-1 gäzduiascä, Mr% a se da de §tire politiei.
Ce voiti, ca la frontier% sä am jandarmi §i cum intrà sträinul
sà-1 pun sub priveghere ? Un jandarm s% se tirrà dupà dânsul?
Dar atunci câti jandarmi ar trebui sA 1ntretinem? Nu cerem,
d-lor, alt nimic decât a se putea lua Mäsuri i'n contra acelora
cari nu ne oferà suficiente garantii, pe acela sà-1 pot controla.
Aceasta e totul, nimic mai mult.
Se pune la vot art. 6 0 se adopta. Se cite§te art. 7. P. Ghica cere su-
primarea art. 7 pentru cA sau e inutil sau e ca sA se facA din o crimA po-
liticA, o crimA de drept comun.

www.digibuc.ro
272 ION C. BRA:mum AcrE sr CIIIVANTIRI VOL. VI

Ion C. Brfitianu : Onor. d. Ghica a zis : aduceti-và aminte

ce s'a intâmplat In Franta. Apoi daeä Republica Fran-
cez6, care este un stat puternic, numai pentru c6 n'a
putut sä dovedeascA identitatea lui Hartman, nu l-a dat,
cki altfel II da, voe§ti d-ta sà la§i pe stràini sà creadá c6
la noi asasinii pot sà-§i gAseascä ospitalitatea, d-le Pantazi
Ghica ?
Apoi tocmai de aceea trebue pus acest articol de lege,
ca s5. se §tie a asasinii §efilor de State, dac'd vor veni
in România, nu vor gAsi ospitalitate §i s6 nu vinà, pentru
ca sA ne scApAm de dân§ii ; flindcA dacA vor veni, apoi,
cu toará elocinta d-lui Ghica §i cu toate sutele noastre
de mii de baionete, va trebui sä am pe asasini, cäci altfel
vom fi pu§i a l'index de l'homme eivilisé et de la morale
publique.
Se cere inchiderea discutiunii, se primeste sl punindu-se la vot art., 7 se
adoptA. Pus la vot proiectul In total, scrutinul e fArA rezultat.

(Mon. Of., 1881 p. 184 col. 3 ; p. 185 col. 1-3 ; p. 186 col. 1-3 ; p. 187
col. 1-2).

84

Demisia lui Ion C. Briltianu.

3 Aprilie 1881.
Spre marea uimire a Regelui, BrAtianu to di demisiunea, motivind-o In
mod asa de stAruitor cu trebulnta sa de odihnA, in en Regele nu poate si
l-o refuze. Ion C. BrAtianu propune ca urmasul sAu pe fratele sAu D. BrA-
tianu, ministru la Constantinopol. Regele Carol primeste bucuros aceasti
propunere, insA spune lui BrAtlanu cA consIderA pe fratele sAu numal ca tn-
locuitor o cA isi rezervi dreptul de a-1 rechema fn curind in capul aface-
rilor, deoarece e Inca departe de ail fi implinit misiunea. E adevArat el
contururile exterioare ale Regatului sunt trase, fnsA opera 1nternA nu e com-
pletA si BrAtianu are incA mult de lucru pentru desvoltarea sAnAtoasA a patriel
sale".
(Memorille, XVII, p. 79).

www.digibuc.ro
APB11.111 1881 PROVESORIIL DR. MAX 273

85
Interpelare eu privire la Indepktarea profesorului dr. Max.
Camera, 4 Aprilie 1881.
C. Chr. Cerchez interpeleaza pe ministrul de interne asupra lndepártárii
abuzive a prof. dr. Max dela coala de mo5it din Ia§i. Dreptul care s'a dat
la 1880 Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon de a numi sau revoca pe prof e-
soli! Koalei de mai sus e nelegal, neconstitutional. Ion C. Brät lann spune
cá va sesiza pe ministrul de interne spre a vedea ce e de fácut si asigurá
cá nu se vor lua másuri arbitrarii sau vátámátoare.
Ion C. Brátianu : Afacerea, domnilor, e mai complicatà
decât a expus-o d. Cerchez ; fiindcA dupU cum ati putut vedea,
nu e vorba numai de o catedrà, ci se atinge §i de adminis-
tratiunea institutului, c'áci administratorul este obligat a
preda §i cursul de riio§it. De aceea consiliul de mini§tri,
când eu nu mä aflam In tarä, a opinat a se lAsa admi-
nistratiunii Eforiei, fiindcä ea are responsabilitatea acestui
institut, dreptul de a dispune §i de personal. Cu toate acestea,
fiindc6 in aceastä chestiune a intervenit §i ministrul cultelor,
dupU dreptul ce insu§i onor. d. Cerchez i-a recunoscut,fiindeä
postul s'a pus la concurs §i fiindcU onor. d. Max a venit §i mi-a
dat o petitiune, eu n'am decât, ca pre§edinte al consiliului,
sU sesizez pe colegul meu dela interne, ca sä prezinte consiliului
de mini§tri afacerea din nou, sU vedem in ce stagiu se aflà
astAzi §i sä vedem ce este de fäcut in sensul de a fi §i legea
respectatU §i intretinerea institutului asiguratä. SU vedem
in fine, poate sU se despartä administratiunea de cursnl de
mo§it ; sà vedem suferU fondul acesta ? Fiindcg a pune noi
un administrator, cred c'd nu avem dreptul...
0 voce : Dar ca sá destituiti un profesor inamovibil, II aye-0 ?
Vice-pre§edintele : Legea instructiunii nu declarà inamo-
vibili decât pe profesorii de Universitate.
Ion C. Brátianu : De aceea, panU nu se va studia afacerea
din nou, nu putem rAspunde definitiv..
Dar sä fie incredintat onor. interpelator cá nu se va lua
nici o dispozitiune vätämAtoare sau arbitrarà pentru cineva.
Vorbe§te N. lonescu tot In aceastá chestiune, apoi se inchide discutiunea.
(Mon. Of., 1881, p. 220. col. 1).
18

www.digibuc.ro
274 ION C. BRATIANU ACTE ea CIIVINTA.RI VOL. VI

86
Regele Carol I felicitil pe Ion C. Briltianu.
Bucureqti, 5117 Aprilie 1881.
Scumpul meu prqedinte al Consiliului,
Proclamarea Regatului României a fost indemnul spontaneu
§i puternic al unei mirari generale de multumire in toata
tara ; pe lânga nesfar§itele §i impozantele manifestatiuni
ale Capitalei, am primit, din toate orarle §i din comunele
rurale cele mai departate, sincere, leale §i. calduroase feli-
citari pentru actul dela 14 Martie. Aceasta este Inca o noua
dovada de viul simt politic al natiunii, care a inteles cata
mare chezapire pentru viitorul ei coprinde definitiva sta-
bilire a României in rândul statelor monarchice §i constitu-
tionale §i. arata totdeodata ea prin unanima lor deciziune,
Corpurile Legiuitoare au fost fidelul interpret al vointei tarii
§i au urmat avântului dat de dânsa. Ne este peste putinta
Reginei §i Mie, a exprima tuturor §i astfel cum am dori, mul-
tumirile noastre pentru mägulitoarele sentimente ce Ni s'au
dovedit §i cu aceastä ocaziune. Te rog pe d-ta sa te faci mij-
locitorul nostru Care toate autoritätile, catre toti cetatenii
§i &A le arati cat am fost de adânc mirati de aceste pre-
tioase demonstratiuni de iubirc §i dc devotament catre Noi,
demonstratiuni a cäror amintire va fi pururea pastrata in
inima noastra recunoscatoare.
Prime§te, te rog, scumpul meu prerdinte al Consiliului,
asigurarea stimei §i. afectiunei ce-ti pastrez.
Buc. 5/17 Apr. 1881. CAROL.
(Mon. Of., 1881 p. 296 col. 2-3).

87
Demisia guvernului.
Camera, 5 Apr. 1881.
1. C. Brätianu comunicá Adunárii di a prezentat M. S. Regelui demisia gu-
vernului. N'a Mcut-o Mdatä duprt proclamarea Regatului, cáci vola sá se
voteze bugetele. PAnà se va pronunta Regele asupra demisiei, guvernul va
lucra §i Camera la fel.

www.digibuc.ro
APE 'LLB 1831 AZILUL ELEINA I) OAMNA 275

Ion C. Brállanu : D-lor deputati, indatà ce d-voastrâ ati

proclamat Regatul României, era de datoria noastrâ, mini§tri
constitutionali, sä depunem demisiunele noastre in mâinele
Majestâtei Sale Regelui, fiindcA era o transformare a Statului
Român care nu se Meuse prin initiativa guvernului, ci prin
initiativa parlamentarâ ; §i daca nu am fricut-o cleat astAzi,
cauza a fost cà erau in discutiune bugetele §i nu puteam
s'd l'Asâm bugetele nevotate, &Ad era termenul fatal de 1
Aprilie, la care bugetele trebuiau sä fie puse in aplicatiune
§i, prin urmare, a trebuit sâ Ann la posturile noastre de mi-
ni§tri, pentru ca sâ se voteze in mod regulat bugetele. Acum
&A bugetele s'au votat, noi ne-am depus demisiunea noastrâ
in mâinele Majestâtei Sale Regelui §i este de datoria mea
sA và comunic aceasta.
G. Bobeica : Va sA zicA nu mai putem lucra nimic.
Ion C. Brfitiann : ['LA ce Majestatea Sa Regele va aviza §i.
ne va primi demisiunea, noi suntem tot mini§tri §i prin ur-
mare, Camera poate lucra. Acum a§i ruga pe d. pre§edinte
sA pun6 la ordinea zilei creditul pentru armatà, acela pentru
ciumil cel pentru bonurile de tezaur.
§i.
Pre§edintele : Creditul pentru armatâ nu se poate pune in
discutiune, fiindcâ nu avem raportul la birou.
Al. Sihleanu : Raportul pentru creditul armatei se face
acum §i cauza de am intârziat este c'd am a§teptat un tablou
dela ministerul de rAzboi, care ne era trebuincios. Acum &A
acel tablou a venit, imediat vom aduce §i raportul.
I. C. BrAtianu : Atunci s'à se ia in discutiune creditul pentru
plata dobânzei bonurilor de tezaur.
Voci : Da, da.
(Mon. Of., 1881 p. 260 col. 2-3).

88.
Azilul Elena Doanina.
Camera, 6 Aprilie 1881.
P. Ghica aduce la cunWinla guvernului starea Azilului Elena. I. C. Brii-
liana spune cä e de pärere ca acest aril sii se ia dela Eforia spltalelor oi. sä
se tread( In buget.

www.digibuc.ro
276 ION C. BRANIANII WIT 131 CIIVANTIRI VOL. VI

Ion C. Briltianu : Rog pe onor. birou sä consulte Camera,

dacA aceasta e o interpelare. Eu insä cred 0 este o pro-
punere.
0 voce : Care va merge la sectiuni.
Ion C. BrAtianu : Camera dacä va crede 0 s'a fAcut o eroare,
va reveni asupra bugetului Eforiei...
P. Ghica : Dacä recunoasteti 0 s'a fäcut gresalä, apoi
nu mai cer nimic.
Ion C. Br6tianu : D-lor, In reclama pe care a fäcut-o d; P.
Ghica, e materie de lungi discutiuni ; si trebue sä venim cu
toate testamentele inaintea Camerei. Dar dacä credeti 0 ceea ce
s'a fäcut nu atinge dispozitiunile testamentare, atunci nu
faceti un bun serviciu acelor care reclamä si eu cred 0.
deschideti un drum foarte jignitor pentru tot ce existä.
P. Ghica : Atunci o fac ca interpelare.
Ion C. Brfitianu : Eu am declarat in comisiunea bugetarà
cä sunt de opiniunea ca Azilul Elena, sä se ia dela Eforia
spitalelor ; insä nu s'a putut lua când se vota bugetul ca sä
se fi inscris in buget cifra dela 1 Aprilie ; si. acum nu putem
sä lunn asupra Statului un serviciu pentru care nu avem
resurse. De aceea am zis Eforiei spitalelor ca, pânä la exa-
menul general dela finele anului scolar, sä" continue a ingriji
de acel asezämânt ; iar, pe de altä parte, guvernul sä facil un
proiect de lege prin care sä cearà dela Carnerà trecerea acelui
stabiliment sub directiunea Ministerului Instructiunei Publice.
Totodatà m'am adresat la d. Dimitrie Ghica, eforul spita-
lelor civile si i-am declarat 0 noi vom despägubi pe Eforie
de banii ce va cheltui pânä vom lua pe searna Statului acest
asezämânt ; insä iaräsi am rugat sä nu se facà cheltuieli prea
mari, ci numai acele strict necesare. Acestea, d-lor, s'au pe-
trecut in comisiunea bugetarà ; si mä voi tine de cuvânt,
recomandând d-lui ministru de culte sä Vida' cu un proiect
de lege in aceastä chestiune.
P. Ghica : Mä multumesc cu declaratiunea aceasta.
Vice-pre§edintele: Va sä zicA retraggi propunerea?
P. Ghica : 0 mentin ca interpelare si o las la birou.
Vice-preqedintel, : Atunci se va comunica d-lui ministru.

www.digibuc.ro
MAI 1881 BOERESCIT cATEE ION C. BEATIArar 277

Ion C. Bratianu : Eu am räspuns tot ce am avut de r6spuns

§i prin urmare este de prisos sä mi se comunice.
Vice-pre§edintele : D-1 P. Ghica zice Ca' o lash' la birou ca in-
terpelare.
I.on C. Briltianu : Daca d. Ghica tine ca sä se depun4 la birou
sA fie sigur cä nu are sA multumeascA pe acei in favoarea cg-
rora a fkut-o.
P. Ghica se declará munumit de räspunsul dat .
Ion C. Brfitianu : D-lor, eu inA angajez numai in ceeace
am spus aici in Camerà; insà toate celelalte consideräri §i
opiniuni din interpelarea d-lui Ghica le resping.
Se pune le vot fncliiderea discutiunli 0 se primestc,
(Mon. Of., 1881 p. 263 col. 3 ; p. 264 col. 1-2).

89.

V. Boereseu cere O Intrevedere lui I. BrAtinnu

1 Mai 1881.
Iubite lost coleg §i actual paraponisit confrate,
Dumneata stai in mijlocul frumoasei naturi §i te resfeti
in admiratiunile ei. Noi aci stsärn pe foc §i ca sà" ne rkorim
vroim sA ne aruncAm in DunAre. Dar §tim A. inotAm ; ce ne
paA ? Am multä trebuintà ca s:I vorbesc cu d-ta câte ceva
in chestiuni politice §i. economice. Cum sg. fac? Crezi
sà" vii in curând in Bucure§ti, peste douà, trei zile? Atunci
poate s6 te Wept. Crezi sä mai intârzii la tar'á ? Atunci fii
bun s6 anunti cu dou'à cuvinte (douà Ili cer, nu mai multe,
devi §tiu c'ä iti place sà" scrii) ziva când pot veni eu la d-ta,
sà-ti admir totdeodatà §i. retragerea misterioas'à O. pitoreasa
unde stai acum de ochii profanilor. Contez pe aceastà ama-
bilitate a d-tale.
Amicul d-tale
(Acte Brätianu). B. Boerescu

www.digibuc.ro
278 ION O. BR kTIANII ACTE fa CIIVANTARI VOL. VI.

90.
Chestia Dunfirii.
Senatul, 22 Mai 1881.
Petre Grddi#eanu IntreabA guvernul ce e cu chestiunea Dundrii si dacil
se poate angaja discutie asupra ei. Boerescu, fostul ministru de externe, dii
explicatiile necesare, expunând fntreaga problemA a DunArii. Presedintele
Consiliului, Dimitrie Brátianu, dA si el explicatii. Teodor Rosati spune cA
s'au luat destule mAsuri pentru apdrarea drepturilor noastre. I. C. BrAtianu
aratA pe Intelesul tuturor cum s'a pus problema DunArii, pretentiile puterilor
si mai ales ale Austriei. DeclarA cA nu vom ceda nimic din drepturile noastre
de tarA suverand. Austria nu e decât membrA in comisia care aplicA politia
fluvialA pentru respectarea regulamentului care legifereazA navigarea pe
DunAre.
Ion C. Brfitianu : Din cuvintele onor. d-lui Teodor Rosetti
rezultà pentru mine o reticentA din partea d-sale, pe care
voi st o relevez. S'a zis de unii &A ar putea sA invoace acte
prin care sA probeze cä guvernul precedent ar fi compromis
chestiunea dunAreanA l Dar nu ni s'a arAtat nici un act de
asemenea naturà. Din contrA, onor. presedintele consiliului
a venit si. a zis : pe cat am vAzut in minister nu existä nimic
de felul acesta. Eu profit de aceastà ocaziune ca sA fac apel
la d. presedinte al consiliului si ministru de externe ca sii exige
dela toti agentii sAi din strAinAtate, ca, dacä sunt acte ema-
nate dela guvernul precedent, care ar fi in contrazicere cu
ceeace se afirmä dela aceastà tribunA, sA vinA sA le dea pe
fatA ; fiindcä asa s'a zis de unii cä vor veni... SA vie sA le dea
pe fatä, insA in luna lui Octomvrie 1 Apoi pAnä in luna lui
Octomvrie poate &A aceastà chestiune va fi cu totul rezol-
vatà ; si dacA din nenorocire va fi rezolvatA in dauna noastrA,
atunci va fi un act criminal din partea d-lor, de nu vor de-
nunta de acum acele acte ce pretind cA au, pentru ca astfel
acei care le-au fAcut sA fie trasi la räspundere, ca natiunea
sA se deslege cu totul de dAnsii. Imi aduc aminte, d-lor, cA
in timpul alegerilor constituante, la o ceremonie mare, era
un oarecare domn care zicea : am actele de trädare aici in
buzunar si le voi denunta l Zicea cA eu vAnd Basarabia si
cil asi fi vändut tara Evreilor L.. Ei bine, pAnA astäzi nu am

www.digibuc.ro
MAI 1881 CHESTIA DUNARII 279

väzut acele acte 1 (Ilaritate). Poate cä o fi avut acte, insä

nu de trädare, pentru cA nu cred sä fie un român care sä-si
trädeze tara sa ; dar acte compromitätoare, dar negresit nu
pentru mine, ci chiar pentru acei care nu au voit sä le dea
afarä 1 (Ilaritate).
D-lor, chestiunea Dunärei este foarte complicatä si greu
de pätruns si dovadä despre aceasta este CA chiar Pute-
rile cele mari nu i-au dat incä pânä acum o solutiune de-
finitivä, ba chiar unele nici Odd astäzi nu s'au pronuntat,
iar altele, desi s'au pronuntat, insä pâra acum si-au modi-
ficat de 3, 4 ori opiniunile.
Astfel fiind dar, cum, un Stat june ca noi, am avea pre-
tentiunea sä o pätrundä cu acea agerime, a unui Taleyrand
si Meternich. De aceia dar, cu toate cä onor. d. Boerescu, fostul
meu coleg, a meritat elogiile d-lui Rosetti, de claritate si de
magistrala sa expunere, care ar putea fi indestulätoare pentru
d-lor si pentru mine, insä nu tot astfel pentru o societate,
pentru opiniunea publicä, care este cu totul nouà in asemenea
chestiuni, sä-mi permiteti a zice câteva cuvinte ca un orn
care nu e obi§nuit cu limbajul diplomatic §i sä spun cuvinte
astfel incât sä le inteleagä orice om.
D-lor, intre dificilele chestiuni ce s'au prezentat Congre-
sului dela Berlin, nici o chestiune nu a fost mai complicat6
si Mil elemente indestule ca chestiunea Dunärei, fiindeä ea
are dificultäti noi care se creiazä prin ridicarea unor state
june despre care Europa nu §-tie bine ce sä creadä si cum
au ele &Ali implineascä rolul lor.
S'au fäcut cresteri si diminuAri de teritorii si. cu toatà in-
telepciunea marilor diplomati, reprezentanti ai puterilor celor
mari, nu puteau sä prevadà §i sä hotäraseä in constiintä de
cauz6 pentru fiecare din chestiunele pe care au fost chemati
sä le rezolve.
Ei bine, d-lor, in congresul dela Berlin nu numai &A acele
State, de a cAror soartà se dispunea, nu erau chemate nici
chiar sä spunä trebuintele §i. päsurile lor, dar nici nu puteau
sä stie ce au sä devie acele state, când se vor infiinta, nici
nu puteau sä-si facä ideie care are sä fie valoarea fiecAruia

www.digibuc.ro
280 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTIRI VOL. VI

din acele state, fiindcg, dadi ar fi putut sä le cunoascg di-

nainte, negre§it cg acelea care existau deja ar fi fost mai mult
consultate decât au fost. Si ca sä vg dau un exemplu, n'am
decât sä vä citez chestiunea curätirei Dungrei dela Porti le
de fer.
Credeti d-voasträ cg congresul dela Berlin §i conferinta, care
prejudecase putin chestiunea, a voit cu precugetare sg ne lo-
veascg in drepturile §i interesele noastre, cg a voit negre§it
sg ne umileascg ? Fiindcg este un ce umilitor, când o putere
vrea sg facg o lucrare pe un teritoriu sträin, Meg sg aibg
consimtimântul sgu. De ce insä a fgcut-o ? Fiindcg a crezut
cg România nu este in stare sg facg acea lucrare. Abia se ri-
dicase România in opinia publicg europeang prin valoarea
o§tenilor no§tri la Plevna ; dar nu se §tia incg bine care este
§i valoarea sa in privinta chestiunilor de constructiuni, de
administratiune, etc. Nu puteau strginii sä §-tie ce valorgin,
fiindcg pâng aici eram un Stat care nu aveam fiintg politicg
in societatea statelor independente europene.
Si cum voiti d-voastrà ca congresul dela Berlin sg nu fie
indoit de valoarea noastrg, dacg chiar unii dintre noi ziceau §i
se intrebau cg suntem noi in stare sg construim un drum de
fer ? Si acesta era unul din argumentele cele mai puternice
care se aduceau in contra rgscumpärgrii cgilor ferate. Tot ase-
menea se zicea §i despre Banca de scont §i circulatiune ; se
zicea cg are sg fie o ruing 1... Apoi dacg noi ne indoiam
de fortele noastre, dar strginii... Din fericire am dovedit cg
noi Românii suntem in stare sg conducem toate afacerile
noastre, nu cu mijloacele pe care le au Wile civilizate de se-
cole, dar, in sfar§it, sg le conducem astfel incât sg ne ser-
vim interesele -Wei noastre §i MI% sg atingem interesele unui
alt stat. Si sunt incredintat cg deja am dat probe ca sg nu
se indoiascg nimeni de valoarea noastrà economicg §i politicä.
D-lor, când s'a comunicat ante-proiectul de regulamen-
tarea navigatiunii pe Dungre, toti am fost surprin§i §i toti
am pus piciorul in prag. Cine se indoie§te de aceasta n'are
decât sg vorbeascg cu toti reprezentantii puterilor sträine
§i sg vadá care a fost limbagiul nostru. Ei bine, toti repre-

www.digibuc.ro
MAI 1881 CHESTIA DUNARII 281

zentantii cari au vrut sg se pronunte, ne-au zis : nu putem

§i nu puteti sg eliminati pe Austria dintr'o comisiune de su-
praveghere pe partea Dungrei dela Galati pang la Portile
de fier, fiindcg ea are interese mari pe Dungre. i când zice
onor. pre§edinte al consiliului cuvântul cg toate Puterile au
convictiunea cg noi am consimtit, sg-mi fie permis a rgspunde
cg omul crede mai mult ceeace dore§te ; un mititel cuvânt
sg-ti scape i deodatg zice : am dobandit totul
Ei bine, d-lor, am vrut sg-mi dau seama despre ratiunea
lucrului ; fiindcg Puterile nu puteau sg ne spung rezoanele
pentru care ele admit aceastä idee in favoarea Austriei ; cgci
pe Dungrea de Jos are nu numai Austria, ci i Englitera
mai cu seamg Englitera, un comert, dacg nu mai mare, dar
cel putin tot ant cat are §i Austria. Mi-am zis dar : de ce
toti §i chiar acea Putere care ar trebui sg fie mai mult In ideea
noastrg decât in a Austriei, de ce toti aderg ?... Ei bine, sunt
oameni bine crescuti §i n'au putut sg mi-o spung, dar eu mi-am
dat seama. Negre§it cg Austria le-a zis : cui vreti d-voastrg
incredintgm noi toatà politia fluvialg a Dungrei ?
zic politia fluv'alei fiindcg n'a fost In gândul nimgnui
§i nu trebuie s'o inteleagg nimeni altfel regulamentarea Du-
ngrei, decal numai In ceeace prive§te polif a fluviale i; iar
suveranitätei teritoriale nu cred ca sä se gäseascä cineva
care sg-i facg vreo jignire §i vreun Roman care sg
cedeze.
o zic aceasta ca sg fie bine inteles cg e vorba de supra-
vegherea regulamentului pe fluviu, in ceeace prive§te navi-
gatiunea, insà pästräm in totul suveranitatea teritorialg, färä
A. se amestece nimeni Inteinsa, precum chestiunea cApita-
nilor de port, etc.
Presupun dar cg unele Puteri au zis : cum sg läsgm noi
politia, aplicarea regulamentului, numai statelor care de abia
au luat fiintg ? Romania are niticg existentä mai veche, dar
Bulgaria pang azi ce este ?...
Meternich zicea de Italia cg, este o expresiune geograficd.
Dacg el ar fi azi, cu spiritul sgu sceptic, era sri zicg de Bul-
garia cg este expresiunea unei idei din un tratat" ; nu CA

www.digibuc.ro
282 ION C. BRATIANII ACTE 81 OIIVANTLIU VOL. VI

un tratat a venit §i a regulat ceva care a existat, ci a inventat

ceva care nu poti §ti ce va fi. i-au zis dar Puterile :
Cum sà" läsäm noi fluviul, care este al lumei intregi ? Zic
fluviul ca drum international, fiindeä teritoriul este al nostru,
a§a cum proprietarii riverani ai unui râu care trece peste mai
multe proprienti au dreptul de pescuire, dar gârla este a
tuturor. S'a zis dar &A fluviul care s'a declarat de trei congrese
de fluviu international european, c'd aceastä" cale, cum a zis
d. Boerescu, care este a tutulor, ca o cale de comunicare, dar
ca teritoriu este al nostru §i suntem suverani, nu poate fi
16saa In paza Bulgariei §i chiar a României, cari nu ar putea
sä facä deosebirea intre suveranitate teritorialA §i intre dreptul
de circulatie al unui fluviu, care e al lumei intregi. 0 sä ne po-
menim, §i-au zis acele Puteri, Ca' in toate zilele au s'à facà bo-
roboate l Ins'd n'au putut sà" ne zieá cä nu au incredere in
inteligenta noastrà, cki puteam s6 räspundem, dacä punea
pe Bulgaria inainte : apoi tot a§a ne tratati §i pe noi ? De aceea
toate Puterile au fost ca sà" primeasc6 pe Austria in comisiunea
mixtà de aplicare a regulamentului de supraveghere a po-
litiei fluviale a Dungrei.
A venit nota reprezentantului Austriei, in care spunea con-
cesiunile care poate s'd le facA. D-1 Teodor Rosetti a zis In
privinta aceasta cA fiindeä nu s'a rAspuns indatà, cine tace,
consimte.
Nu este a§a. *i d. T. Rosetti §tie aceasta, dar a voit sä ne
provoace ca s'ä räspundem. Noi nu am täcut §i cu atat mai
putin nu am consimtit, ci am zis reprezentantului Austriei
&A pe fgrâmul acesta nici nu putem s6 tratäm, cAci este ceva
opus ideilor noastre, de oarece noi nu putem ssá consideräm
pe Austria ca putere riveradá, fiindcà a§i intreba, unde este
proprietatea sa in aceastà parte a Dungrei ? Noi nu putem
privi, prin urmare, aceastä comisiune mixtà decât cum a
zis onor. d. Boerescu, ca o delegafiune a comisiunei europene
de la Galati, fiindc'd acea comisiune nu lucreaz6 inteun mod
permanent §i nici nu sunt atributiunile sale de a aplica un
regulament, ci numai de a supraveghia. De aceea am zis cä
comisiunea mixtà, ca o delegafiune a comisiunei europene,

www.digibuc.ro
MAI 1891 CHESTIA DON I.RII 283

putem sä. o admitem, insä in conditiunile acelea negresit pe

care le-a expus d. Boerescu, adicA, o repet, &A nu este decât
o delegaliune cu dreptul fiecäruia de apel la comisiunea eu-
ropeanä dunäreanä si numai in ceeace priveste politia flu-
vialä, iar nici decum in ceeace priveste atributiunile cari sunt
un drept al suveranitätei teritoriale.
Färä &A däm dar un räspuns formal, noi am zis reprezen-
tantului Austriei : nu. Dar pune-te pe un tärâm posibil, adicá
acela al unei comisiuni asa cum o intelegem noi, cu drept de
apel la comisiunea europeanä etc., si atunci vom putea dis-
cuta. Atunci, permiteti-mi sä fac oarecare indiscretiune,
i s'au pus pe hârtie punctele si i s'a zis : dacä te vei pune pe
acest täräm suntem dispusi sä discutäm chestiunea. D-1 re-
prezentant al Austriei n'a voit sä se punä pe acel tärâm, nici
sä primeascä aceasta ca principiu.
In ce dar rämâneam noi legati? Este aceasta un consim-
tämânt al nostru la cerintele Austriei?
D-lor, nu voiu sä VA ostenesc ; dacá se va mai face vreo
observatiune, voiu fáspunde ; decât chestiunea este aceasta
in ceeace priveste fácerea de care s'a vorbit aci. Puteam noi
si bine era ca sä ráspundem indatá in mod absolut cA nu
putem, pe când toate puterile ziceau : trebue sä primiti?
Bine era sä zicem : nu voirn sä ascultäm pe nimeni?
Atunci chiar Austria ar fi avut motiv sä zicá, cá dacá nu
voim nici sà discutäm, nici sä ascultám ce se propune, atunci
suntem ostili ; cki astfel se considerá un om când nici nu
voeste sä vorbeascsá. Era oare prudent sä procedgm astfel?
Puterile nu cunosteau bine chestiunea Dunärei si le-a fost
poate rusine mai multor ministri de afaceri sträine sä zicä :
este o chestiune nouà si avem trebuintá sä o studiem. *i de
aceea au zis comisarii in comisiunea dunäreang, cä nu este
cel din urmä cuvânt al nostru, nu angajärn cabinetele. Chiar
lucrärile comisiei dunärene dacg au servit onor. d-lui Boerescu,
ministrul afacerilor sträine, a servit si celor mai multi din
ministri, ca sä le studieze. Negresit &A Austria si Rusia cu-
nosteau chestiunea, dar Englitera, Franta si Italia nu o cu-
nosteau indestul, cáci nu chestiunea Dunärei ii preocupa mai

www.digibuc.ro
284 ION C. BRATIANII ACTE SI CITVINTA.RI VOL. VI

rnult ca sa lase pe toate celelalte insemnate chestiuni care

le privesc mai de aproape.
Nu era dar bine sa se vada ea nu este un partie pris din
partea noastra ; ca nu este chestiune de ostilitate ; ca nu a
fost ceeace a voit sa se creada, ca avem o pasiune, un sim-
tamânt de ura contra a orice este strain, in contra tutulor
statelor straine ; ca nu suntem, nu zic ca Chinezii, ci ca Af-
ganii, dupa cum ne-au descris mai cu seama in lupta ce am
avut in chestiunea israelita ?
Ei bine, negre§it, sa dovedim ca nu este ava ; *i pentru
aceasta ne trebue timp pentru ca sä facem sa cada acele pre-
judicii, sa se vada ca noi am fost cei mai fratelnici, cei mai
blânzi ; dar ca numai atunci când se voe§te a se lovi in exis-
tenta noastra, numai atunci nu mergem cu simtamântul de
fratie, de sacrificiu, pentru a ne sinucide cu insa§i mâna noastra.
Trebue, dar, in chestiuni vitale, cum este §i cea prezenta, sa
cautam a gasi un mijloc prin care sä nu se compromita in-
teresele noastre comerciale ce avem pe Dunare. Am declarat
§i. vom declara totdeauna, ca vom fi cei din-UM §i ca vom ra-
mânea cei din urma pentru apararea libertatei Dunarei ; am
zis ca se poate veni cu putere armata, poate sa ne cucereasca,
dar, cum a zis d. Boerescu, Dunärea este organul nostru de
respiratie, de viata ; Dunärea este care a pastrat de secoli
barbätia noastra ; când Dunarea a fost inchisa, noi am ve-
getat, am lost ca ni§te iloti ; când Insá Dunärea a fost des-
chisa, noi am trait §i am fost pu§i in posibilitate de a pros-
pera. Am zis (aplauze prelungite).
(Mon. Of., 1881 p. 1280 col 3 ; p. 1281 col. 1-3 ; p. 1282 col. 1-3).

91.
Casele de credit agricol.
Senatul, 3 Iunie 1881.
Se discutA legea relativA la infiintarea Caselor de Credit Agricol. In prin-
cipiu nimeni nu combate legea. Se cer lAmurirl 5i se propun modificAri
pentru ca legea sA dea roade bune. I. C. Brátianu aratA rostul Caselor de Credit
Agricol §i InsemnAtatea lor pentru acel ce fac agriculturA.

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CASELE DE CREDIT AGRICOL 285

Ion C. BrAtianu : As intelege ca d-nii proprietari sg fie mai

mult ingrijati de privilegiul care 11 au astAzi decat de insti-
tuirea bgncei agricole. Dacg Romania s'ar fi g5sit in condi-
tiunea in care se aflg alte tgri, unde proprietarii au pe pro-
priefatile lor de sute de ani capitaluri capitalizate, ingropate
in mosii, atunci as intelege marea preocupare a proprietarului.
Acolo nu au nevoile care le-am avut si le avem noi ; acolo
proprietarii si-au fgcut grajduri, magazii, ferme, irigatiuni,
drenaje, au vite numeroase. Ei bine, stiti d-voasträ cum se
dau in Franta, in Austria mosiile in arendg ? Se dau nu numai
cu toate acestea, ci se dau si cu vitele si nu numai cu vitele
de arat, dar si cu tamaslacuri pe dânsele. Acolo inteleg ca
proprietarul sg fie Ingrijat cg nu va ggsi la arendas capitalul
acesta care i ha pus la dispozitiune si sä fie mai mult ingrijit
de a se asigura proprietatea sa, inzestratg cum se allg. Dar
la noi, nu este nimica, fiindcg noi am fost pang eri o targ
cutreeratá de atâtea si atâtea invazii si nu am putut capi-
taliza, nu am putut face asemenea imbungtgtiri ; mosiile
noastre sunt câmpuri goale. Poate voiti sá le lgsati tot câm-
puri L.. Apoi mosiile noastre, cu mijloacele de comunicatie
de astgzi, ar trebui sg aibä de 3, 4 §i 5 ori mai mult venitul
de astgzi ; si nu se poate.
Astgzi fiindcg lipseste capitalul de exploatare si toate ne-
cesarele dela grajd pang la vite, veniturile mosiilor nu pot
creste. Se zicea adineaori cg s'a pus in raport cg guvernul
când va face statutele si regulamentul, sg pung ca inainte
de a imprumuta creditul agricol pe arendas, sg intrebe pe
proprietar. Insg imi spunea onor. d. Presedinte al Senatului,
care este si presedinte al Creditului Funciar Rural, &A un pro-
prietar când vine de se imprumutg ii cerceteazg mai intâiu
actele de proprietate, intinderea pämântului, etc. ; pe urmg
dacg existg vreo hipotecg asupra proprietätei si alte multe
informatiuni si pe urmg 'Ii dg banii. Tot asemenea va fi si
la Casele de credit agricol ; se vor lua informatiuni dela se-
natorii si deputatii locali, sau de la alti oameni cunoscuti,
ca sg vadg care este pozitiunea socialg a aceluia care voeste

www.digibuc.ro
286 ION C. BEATIANII ACTE ea cusr,INTIRI VOL. 1 I

sä se imprumute, este bun platnic, ori este orn de pricing, are

datorii multe !neat sa nu poatri plati ratele ; §i daca nu in-
trune§te aceste conditiuni, de§i are tot dreptul dupg lege
sa se imprurnute cu toate acestea i se refuza impru-
mutul.
De aceea zicea onor. d. pre§edinte al Creditului Fundar cg
ce pozitiune avem noi acolo ?... Pozitiunea de Ode 1 Fiindcg
vine un orn, care are tot dreptul dupg lege §i noi sg-1 re-
fuzarn. Apoi daca este a§a la Creditul Funciar Rural, dar la
Creditul agricol? Tot asemenea la banca de scornpt §i cir-
culatiune nu se scompteaza politele oricgrui comerciant, care
plate§te patentg, ci numai a acelora care sunt solvabili §i
la banca de scompt §i circulatiune, ca §i la banca agricola,
creditul personal joacg rolul cel mai mare, gajurile sunt se-
cundare ; sä ia mult in considerare moralitatea care o are
omul, pozitiunea sa sociala etc. De aceea s'a facut ca casele
de credit agricol sa aibg in fiecare judet agenti, cari sà fie
in pozitiune sg cunoasca pe fiecare agricultor, care vine sà
se imprumute la banca ; afara dacg credeti ca in capul fie-
carei banci are sg se puna sau ni§te neghiobi sau ni§te mi§ei ;
atunci mice lege s'ar face, daca cei chemati sá o aplice sunt
ni§te hoti, se intelege ca are sa se pericliteze.
D-lor, §i eu sunt proprietar, §i eu sunt cultivator §i lipsa
de capital, pe care o simte toata lumea m'a facut sä nu
pot imbunatati mo§iile ca sä produca pe cat ar trebui. Eu
n'am capital cu ce sa cultiv ; §i eu tot am mai mult credit
cleat altii §i n'am ggsit capital destul de eftin ca sg ipo-
techez mo§iile mele §i sa le fac sg produca. De aceea este
bine ca sa se infiinteze aceste case de Credit agricol, ca cul-
tivatorii sa-§i poata inlesni trebuintele lor zilnice, avand ca-
pitaluri la indemâna cu o dobanda mica.
(Mon. Of., 1881 p. 1632 col. 1-2).

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 PROIECTE DE LEGI 287

92.
Programul noului guvern Brätianu.
Senatul, 10 Iunie 1881.
D-lor Senatort,
Guvernul care se prezinta astazi d-voastra và este di-
nainte cunoscut. Vederile noastre ale tutulor sunt acelea care,
in anii din urma, au inspirat lucrarile majoritatei reprezen-
tatiunei nationale. Nu credem dar necesar sa va aducem un
program.
Vom continua opera inceputa impreuna cu d-voasträ, a
intarirei statului roman §i. a desvoltarei economice a tarei.
Mai cu osebire ne vom sili sa introducem In toate ramurile
serviciilor publice imbunatatirile reclamate, ca astfel auto-
ritatea publica, printr'o stricta aplicare a legilor, sa ocro-
teasca deopotriva §i cu nepärtinire interesele legitime ale
tuturora. Deplina armonie de idei a membrilor guvernului
va este o garantie ca vom mentine In lucrarile noastre o
absoluta unitate de actiune. Dându-va aceasta asigurare,
va cer, d-lor senatori, concursul d-voastra spre a putea utiliza
cele din urmà zile ale prezentei sesiuni.
Presedintele consiliului ministrilor
I. C. Bratianu.
(Mon. Of., 1881 p. 1778 col. 2).

93.
Prezentfiri de proieete, legea spirtoaselor, legea doeurilor §i
eredite pentru armament.
Camera, 11 Iunie 1881
Ion C. Brfitlanu prezintil douä proiecte de legi : unul relativ la deschi-
derea unui credit extraordinar, altul pentru baterea unor monete de 5 lei
din rublele rämase.

Ion C. Brfitianu : Am a va supune, d-lor, un proiect pentru

acordarea unui credit extraordinar.

www.digibuc.ro
288 ION C. BEATIANII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

Creditul extraordinar, care se inscrisese In buget, fiind de

700.000 franci, s'a epuizat prin mai multe credite deschise
de Camerä, n'au mai rämas decát vreo 200 de franci. Vä rog
sä cercetati de urge* acest proiect.
Adunarea Incuviinteaza a se trimite proiectul de lege de urgentá la Conti-
siunea financier&
Ion C. Briltianu : Este acum un alt proiect de lege pentru
a fi autorizat guvernul sä mai taie 12 milioane lei in bu-
cäti de 5 lei din rublele ce le mai avem.
Voci : La comisiunea financiarg.
Al. Laliovari : La sectiuni.
Ion C. Brfitianu : Aceasta nu este o chestiune nouä, deja
ati autorizat pe guvern sä taie pentru 20 milioane §i au mai
rämas ruble pentru vreo 12 milioane. E o sumä neinsem-

-
natä pentru România. Aceasta e o chestiune de care aveti
cuno§tintä, nu e ceva nou ca sä fie nevoie de sectiuni.
Se naste discutie dacil acest proiect trebue trimis la Comisia financiarii
sau la sectiuni.
(Mon. Of., 1881 p. 1821 col. 3).

P. Buescu td P. Cerniitescu Intreabä in numele comerciantilor de bäuturt

spirtoase din Bucuresti i Craiova daca cererile lor de a se schimba legea
spirtoaselor au avut vreun rezultat. Ion C. Brilliant' spune cá trebue zorità
comisia de petitiuni ca sä dea o solutie cererilor. Se discutà, pe articole,
proiectul de lege pentru administrarea docurilor. A. Teriachiu propune sA se
transforme clAdirea dela Burdujeni fäcutá pentru gal% in antrepozit. N.
Nicorescu sustine netemeinicia propunerii lui Teriachiu. Ion C. Brfitianu cere
sA se la In desbatere propunerea lui Teriachiu.

Ion C. Brfitianu : Domnilor, asemenea cereri nu fac decât

sä vá piardà timpul, fiindc6 cred cA onor. d. Buescu §tie tot
a§a de bine ca §i mine, eft' o asemenea lege nu se poate face
de comisiunea de petitiuni, färä ca guvernul sä dea mai
Intâi pärerea asupra ei, pentru ca sä poatà veni apoi Inaintea
Camerei. Trebuia dar domniasa sä se fi de§teptat mai din
vreme i sä vie sä dea zor comisiunii de petitiuni spre a da
o solutiune asupra acestei chestiuni.
P. Buescu : Tot eu ?

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CREDITE PENTRU ARMAMENT 289

Ion C. Brfitianu : Negre§it ; d-ta e§ti reprezentantul acelor

reclamatiuni.
Se Inchide discuOunea asupra acestei chestiuni si se trece la ordinea de
zi ludndu-se in desbatere legea docurilor. La accasta iau cuvântul A. Teria-
chiu §i N. Nicorescu.

Ion C. Brfitianu : Domnilor, partea intâi a argumentatiunii

d-lui Nicorescu o inteleg cA nu ar fi locul aici pentru acest
amendament. Dar partea a doua nu o inteleg ; cäci daeä la
Burdujeni este sau nu un punct de acelea unde poate sä se
facä un intrepozit, chestiunea este discutabilà numai din punct
de vedere al cheltuelii. DacA am putea sä facem cât mai multe
depozite in România, atât ar fi mai bine, dar dacá nu putem
executa astäzi aceastä dorintä, cauza este ed nu avem bani
O. pentru ca sä nu se zicA &A facem cheltuialà acolo unde nu
este o absolutà necesitate. Aci insä, indatà ce existä localul,
kill mai este chestiunea nici de cheltuialà §i. de aceea cred
cä la Burdujeni poate sä fie un local de intrepozit §i soco-
tesc cä nu poate fi o Camel% a§a de räu voitoare pentru
partea aceea a tärii, care ar respinge un asemenea proiect
de lege. De aceea eu cer sä se ia de urgentä in desbatere
propunerea d-lui Teriachiu, pentru ca Adunarea sä se pro-
nunte in privinta ei §i pentru ca §i guvernul sä poatä lua
mäsuri ca sä transforme acele localuri in docuri.
Se trimite propunerea la sectiuni de urgentá si se procede la votarea proiec-
tului de lege In total.
(Mon. Of., 1881 p. 1822 col. 1 3).

Camera, 11 Iunie 1881.

E. Coslinescu ceteste proiectul de lege pentru acordarea pe seama minis-
terului de rázboi a unui credit extraordinar de 4.500.000 lei care sa serveascá
la 1narmarea Wil. N. lonescu cere ministrului de rdzboiu detalii asupra Ile-
cesitätrii inarmärii si asupra modului In care se prezintá creditul cerut. I. C.
Firfitlanu, aratA ce lipsuri are armata 1i cati bani ar trebui pentru a le
completa. Explica de ce se vine acum cu aceastA cerere. AfirmA cA e un excedent
bugetar care poate fi Intrebuintat pentru armatA. Primul ministru, care e §i
ministru de rAzboi, cere sA se treacA In proiect 3 milioane, iar 1 milion sA
ie rezervat pentru cheltueli extraordinare.
1
19

www.digibuc.ro
290 lox O. BILITIANII earE ea CIIVINTA.RI VOL. VI

Ion C. Brfitianu : Onor. d. Ionescu li este teamá ca nu cumva

venind, nu In epoca in care se formeazA bugetul, sä cerem
un credit pentru completarea armamentului nostru, sä nu
fie o ingrijire pentru unii cA guvernul nu ar avea intentiuni
pacifice. D-lor, constat un lucru : csd un stat mic, 1ntre patru
state mari, a nu fi, nu numai el cu sentimente si intentiuni
pacifice, dar ilia a nu dori ca aceleasi sentimente sä fie si
In statele dimprejurul säu, una ca aceasta ar fi cea mai mare
aberatiune si tara nu ar putea suferi nici 24 ore un ase-
menea guvern. Noi suntem datori si siliti a avea sentimente
pacifice ; aceasta este o necesitate ce ni se impune, este,
cum zice francezul : faire de nécessité vertu.
Onor. d. Ionescu zicea cä, sau a fost o neprevedere din
partea guvernului, când n'a prevAzut aceastä sumä in buget,
sau cä nu este necesitate de dânsa. D-lor, numai acei cari
nu cunosc situatiunea noastrà ar putea zice aceasta.
Azi suntem stat independent ; ne-am pus, sau impreju-
rärile ne-au pus, In conditiuni asa cum sä poatä prospera
resursele noastre, dar aceasta nu deodatä, cäci viata unei
societäti nu se conteaiä cu anii ci cu secolii.
Noi astäzi nu avem resurse cum au alte state, care pot sä
dispunä de sute de milioane, de miliarde, ori când vor voi,
pentru a satisface toate trebuintcle la timp si imediat.
Noi, dacä ne-am pune in comparatiune cu conditiunile ce
se cer azi pentru armatä, putem zice cA suntem dezarmati
vä voi spune numai atât cä azi avem 100.000 oameni pe
care am putea sä-i punem In linie de bätae si cu toate acestea
nu avem decât 100.000 pusti si dupà regula general:A este
ca pentru fiecare soldat sä fie cel putin o pused de rezervä.
Vedeti dar, cA numai cu acest numär de oameni, dacä" am
rämânea, ar trebui A. 1ndoim numärul pustilor. Asemenea,
dupà toate regulele, ar trebui sä avem 400 tunuri de câmp,
si noi deabea avem 150 pânä la 200 ; dar trebue iar sä indoim
si artileria ; Insä nu avem bani.
Ei bine, ce facem noi acum? Facem ca oricare Stat, care
nu a ajuns la desvoltarea lui completà si astfel treptat,
treptat, când avem douä, trei parale, adäogäm la armamentul

www.digibuc.ro
TUNIE 1881 CREDITE PENTRII ARMAMENT 291

tärei. Lumea cunoaste destul de bine conditiunile de exis-

ten-0 ale unei armate si vede ca cu acest adaus noi nu ne
armam intr'un mod extraordinar, ci incetul cu incetul corn-
pletäm armamentul nostru, ca peste câtiva ani sa ajungem
inteo stare normala.
Ca sa ne punem dinteodata inteo stare normalä ne-ar
trebui, nu 4 milioane, ci 20 milioane, dar nu avem fonduri
disponibile. *titi ca bugetul s'a votat in Martie si când vi
1-am prezentat, noi nu puteam sa venim inaintea d-voastra
cu o tabela, prin care sa va arätäm cat s'au incasat din rämä-
sitele anilor trecuti si cat este excedentul anului 1880 si 1881.
Azi insä gasim ea avem intrati in casa 4 milioane si vreo
300 mii franci, ca execedent, facându-se si platile ramase
din anul 1880.
Ei bine, când am vilzut ca putern dispune de aceasta suma,
atunci numai am venit inaintea d-voastra cu acest credit. *i
daca am fi asteptat pana la toamna, atunci nu am fi putut com-
pleta materialul de razboi in anul acesta, ei tocmai la anul
viitor, ceeace ar fi intarziat organizarea armatei noastre.
Vedeti dar, ea nu a fost neprevedere din partea guver-
nului, ci am voit sa fim corecti si sa nu va cerem o suma
cleat atunci când putem dispune de &Lisa in mod sigur.
Cred dar ca onor. d. Ionescu va fi multumit ca am pro-
cedat in modul acesta ; si eu, fiindca pana acum nu puteam
dispune de tot excedentul anului 1880 si 1881, as ruga pe
d. raportor sa zica in lege, In loc de 4 milioane, 3 milioane,
fiinded un milion II rezervam pentru chletueli extraordinare
si sa autorizati pe guvern a contracta cumpararea armamen-
tului necesar.
Cu alte cuvinte, cum ati facut in privinta celorlalte 4 mi-
lioane deja votate, sa faceti si in aceasta ocaziune.
Se voteaza Inchiderea discutiei. Proiectul de lege se ia 'In considerare cu
unanimitate. Se cite§te art. 1.
lonescu tsi exprimá nedumerirea asupra excedentului bugetar de care a
pomenit I. C. Brätianu.
Ion C. Brfitianu : A zis onor. d. Ionescu ea nu puteam sa
viu in exercitiul anului 1880, sa vorbesc de excedentul ce-1

www.digibuc.ro
292 ION C. BRATIANU AUTE a CUVANTARI VOL. VI

va Risa acel an, fiindcA aceasta este pe presupuneri §i de

aceea am ilisat ca intâi &A intrArn in 1881 §i. 1882 pentru ca
astfel mice excedent va rAmâne din 1880 sä" se poatà cons-
tata §i sà fie liber.
Ei bine, d-lor, de când s'a incheiat exercitiul regulat al
anului, dela 1 Aprilie §i panä asfázi, a intrat in casà, fAcân-
du-se pliitile exercitiului acelui an, suma de 4.289.000 lei care
se aflä in casà" §i care este un excedent. Dar nu este numai
ant excedentul pe 1880, fiindeä are sil se mai strâng5 in
Iunie, Iu lie, August §i Septemvrie. Tocmai in Septemvrie
se inchide exercitiul, adicä aceste eämil§ite ale anului 1880 nu
privesc pe anul acela ce vin, ca resurs6 bugetarà a anului
viitor 1881.
Excedentul acestui an este mult mai mare decât in anul
trecut, dar nu puteam sä cer decât ceeace s'a constatat cä
a intrat ca ceva real.
Acum onor d. Ionescu, nu poate sà" facg observatiunea :
apoi autorizati guvernul s5 facà o cheltuialà Meg de un milion
§i jumnate pe socoteala anului 1882 §i cu aceasta d-voastrà
dispuneti de ceva care pan6 acum in bugetul anului 18E1
nu existà §i. angajati bugetul anului 1882 cu un milion §i ju-
m6tate.
Mai intâi v'am spus câ" excedentul pe anul acesta va fi
mai mare.
Avem resurse, nu pentru un milion §i jumAtate, ci poate
2, 3 §i 4 milioane, care nu privesc intru nimic veniturile
anuale §i bugetul anului 1882. Dar poate mA yeti intreba :
de ce am cerut suma de 4 milioane §i jumnate ?
F'iindc6 atunci când se fac comenzi, nu se fac pentru 10,
pentru 15 mii lei, pentru un tun sau dousd, ci se fac comenzi
serioase.
A§a s'a fkut când ati votat cele 8 milioane ; ati zis atunci
&A 4 milioane privesc comenzile anului 1881, care s'au §i prätit.
Tot a§a facem §i acum. Nu este darà nici un inconvenient.
Se voteazá Inchiderea discutiel si apoi prolectul de lege in total si se admite.

(Mon. Of., 1881 p. 1825 col. 3 ; p. 1826 col. 1-2 ; p. 1827 col. 1-2).

www.digibuc.ro
WIDE 1881 LEGEA DRUMURILOR 293

94.
Legea drumurilor.
Camera, 12 Iunie 1881.
Se discuta proiectul de lege al drumurilor care modifica legea din 1868.
In locul celor 3 zile judetene de prestatie In natura, urma sa se perceapa
o taxa. Consiliile judetene dispun i repartizeaza aceste fonduri. Se mentine
prestatia In natura pentru drumurile comunale si vicinale. Al. Lahovari
spune ca lnlocuirea celor 3 zile de prestgie, cu o taxa asupra impozitului fon-
ciar, e o sarcina prea mare pentru proprietarii fonciari. Critica aspru con-
siliile judetene care vor avea sarcina sa aplice impozitele i sa activeze cu
acesti bani. Vor abuza. E pentru rnentinerea prestatiei In natura. Oratorul
dovedeste cA proprietatea imobiliara, care nu mai are valoarea din trecut,
va fi apasata de noul impozit de 3 la suta, iar averea mobiliara care a sporit
atat de mult chiar prin lege e scutita de impozit. L C. Brätianu arata cA
consiliile judetene nu sunt asa de decazute cum spune Lahovari. Dovedesete
ca legea drumurilor pe care vor acum s'o Inlocuiascá liberalii e opera par-
tidului conservator. partid care a supriniat-o odata, cad nu era Mina.
Guvernul liberal nu vine prin aceasta lege cu ceva nou ; ci cu mici modifi-
cari, e chiar ideea lui Manolachi Kostaki, fostul sef al conservatorilor. Pre-
sedintele Consiliului arata avantagiile noului proiect de lege. Adaoga ca pro-
prietatea fonciara nu poate fi impusa la mai milt, dupa cum cere deputatul
Conslanlinescu. Arata ce s'a Malt de dare liberali pentru proprietarii fundad.

Ion C. Briltianu : Am cerut cuvântul ca sâ protestez contra

cuvintelor onor. d. Lahovari. De când d-sa a e§it dela putere,
nu a mai putut sA fie in curent de ceeace se petrece In con-
siliile generale ; cuno§tintele d-sale se märginesc pânä la epoca
când a e§it de la minister ; prin urmare, rgspunderea §i blamul
prive§te pe cei care au läsat asemenea suvenire d-lui Laho-
vari §i poate cà a§a sä fi fost lucrurile pe atunci, cum ni
le-a descris d-sa. D-lor, de cine se compun In general con-
siliile judetene ? De aceia care se chiam6 les gros bonnets ai
judetului §i acolo unde consiliile nu sunt bine compuse, apoi
sä intrAm §i In con§tiinta noastrà §i sä* vedem dacä ne facem
datoria ca membri la judet.
Câti din d-voastrà oameni luminati, oameni cu pozitiune, vâ
duceti sA v5 ocupati de afacerile, nu cele electorale când este
pentru Camerá §i Senat, ci adevärat ale Judetului ? Imi
aduc aminte de ilustrul räposat Beranger, care, dupä revo-

www.digibuc.ro
294 ION C. BRATIANU ACTE taI CUVINTARI VOL. VI

lutiunea dela 1848, imi zicea : eu sunt de pärere s6 punem

In legea electoralá ca sA nu poatá fi ales cineva deputat pânä
mai Intâi nu a fost membru comunal sau membru In consi-
liul judetean, pentru c6 numai a§a poate cunoa§te trebuin-
tele far&
Apoi pe lâng6 aceasta sA se ducä sà-§i facä datoria, O. nu
stea numai In Capita 16 §i IncA In capitale strgine la petreceri,
ci sá se ocupe de afacerile judetului §i comunelor.
Onor. d. Lahovari zice câ consiliile generale sunt nesà-
tioase, sunt ni§te lipitori pentru contribuabili. Apoi a§a
este 1 Consilierii judetenii sunt ale§ii judetului. Ei, d-lor,
trebuie din contrà multä presiune asupra lor spre a-i face s6
voteze un impozit. Sunt trebuinte neapârate §i nu le Impli-
nesc cleat prin Imprumutäri, numai ca sä nu punä zecimile
aditionale, ca sA nu se strice cu concetatenii lor.
0 voce : Ilfovul are una.
Ion C. Befitianu : Ilfovul are o zecime §i cred c6 are destule
nevoi. Lumea strig6 : puneti impozite ; dar ei nu o fac, pentru
cä le e teamg a-vi pierde popularitatea, le e teamà cä nu
vor mai fi ale§i. Onor. d. Lahovari zicea cA odatà ce se fac
membri In consiliul judetean devin inamicii binelui public,
inamicii intereselor acelui judet, risipitori, jefuitori.
Apoi aceasta nu VA' Ingrije§te pe d-voasträ dacä sunt a,a
cum zice d. Lahovari?
D-sa zice : nu le dati pe mânà punga umplutà de proprie-
tari, ci dati-le pe mânâ pielea täranilor. Dar noi voim din
contrà, sA scoatem pe Otani din mâna consiliilor judetene
§i sA le dAm pe proprietari, fiindcg ace§tia sunt mai In pozi-
tiune sâ' se lupte cu membrii consiliului judetean, care ii
§tiu de fricA. (Aplauze). Onor. d. Lahovari n'a fAcut numai
gre§alä de calcule, dar nu vi-a dat socotealà nici de ceeace
este zecime aditionalà, a socotit cä este asupra venitului,
iar nu asupra impozitului.
Al. Lahovari : Stiu aceasta.
Ion C. Brfitianu : AO zis : trei la surd asupra venitului.
Al. Lahovari : Asupra impozitului.
Ion C. BrAtianu : N'ati avut argumente §i a-ti vorbit, nu

www.digibuc.ro
TUNER 1881 LEGBA DEIIMURILOR 295

ca sä luminati, ci numai ca sii aruncati cât mai mult noroi

asupra partidului liberal, dupä cum ati cAutat sä faceti in
in toate ocaziunele (aplauze). Inte leg pe obstructioni§tii ir-
landezi sä voiaseä a tine in loc camera englezä, fiindcä ori
cum ei sunt de o altà nationalitate si se intelege pânä la oare-
care punct interesul lor de a pune piedici la mersul regulat
al afacerilor tärei.
Dar oare d. Lahovari este de o altà nationalitate spre a
veni sä opreascA Camera de a lucra ? Vedeti a nu mai avem
decât trei zile de sesiune...
Al. Lahovari : Nu mai voiti discutiune ? Suprimati-o.
Ion C. Brfitianu : Sunt discutiuni care lumineaz6 §i le pri-
mim cu multumire, dar nu §i acestea care intunecä.
Al. Laliovari : Treaba mea este aceasta.
Ion C. Brfitianu : Onor. d. Lahovari a venit sä combatà
aceastä lege §i a luat precautiunea de a zice cä legea anterioarä,
adicä cea actualá, este o lege barbará §i a adaos cä ea a fost
impusä tärei de noi, dând astfel a se intelege el dacä vor
veni d-lor la putere au sä u§ureze tam de aceastä lege bar-
bail, desfiintând-o indatä. (Aplauze). Ati inteles aceasta,
d-lor ? Atunci gräbiti-vä a vota legea ce am prezentat acum.
D-lor, d. Lahovari a avut de pre§edinte al consilului pe re-
pausatul Manolache Kostaki, care, nu numai cä i-a fost pre-
§edinte al consiliului, dar a murit ca §ef al partidului din
care d. Lahovari face parte §i al cärui i§i face onoare de a
fi organ al ski aici. Apoi, d-lor, d. Manolache Kostaki a
suprimat aceastä lege färä nici o ezitatiune.
Voci : A suspendat-o.
Ion C. Britianu : A suspendat-o pentru ca O. o inlocuiascA
cu zecimi aditionale, ceeace facem si noi astäzi urmând ideea
bunä a §efului d-voastrà §i sä dea Dumnezeu sä mai gäsiti unul
ca dânsul 1 Dar, d-lor, nu vá mirati dacá repausatul Mano-
lache Kostaki, care era din generatiunea dela 1848 §i care
ori câte evenimente il aruncau in partea aceasta, tot ii 1.6-
mânea MCA' un sentiment de nationalitate ; nu vá mirati dacä
un bärbat ca dânsul condamna aceastä lege.
Voi lua pe repausatul intru fericire Voevodul Barbu *tirbei

www.digibuc.ro
296 ION C. BRATIANU ACTH $1 CIIVANTA.RI VOL. VI

si-mi pare rgu ea nu am stiut cg d. Lahovari avea sg pung

chestiunea pe acest tärâm, fiindcg aduceam toatä legea de la
Balta Liman cat si proclamatiunea repausatului Vodg Barbu
tirbei cgtre tgrani, fiindcg legea aceasta a mai fost incg
odatg, nu când erau liberalii la putere, ci când era pe tron
tot ce poate fi mai extract, mai quintesentä de aristocratie,
rgposatul intru fericire Voevodul Gheorghe Bibescu. *i atunci
era legea aceasta in fiintg ; dar fiindcg nu se fâcuse cu dânsa
prestatiuni in naturg mai multi ani si fgrg sg fie consilii ju-
detene si fgrg sa fie liberalii, nu numai la putere sau in con-
siliile judetene, dar nici in targ, cAci erau exilati, nu s'au
fgcut cleat grgdini boeresti, nu s'a fäcut decât sg se inceapg
o sosea care ducea pe boieri la Mil si a venit *tirbei, care
avea sentimente, care avea cunostintg de cum trebuia s'a
administreze o targ si ca sg dea, cel putin, oarecare satis-
factiune, cel intâi lucru a fost sg desfiinteze aceastg lege zi-
cand cg ridicg cea din urnld angara.
i d-voastrà voiti sg nu ridicati aceastg angara ?
Al. Lalzovari : D-voastrà ati fgcut legea.
Ion C. Briltianu : Mid am fgcut legea am gäsit tara sleitg
de toate mijloacele, nu avea bani si am fost siliti, fäcând
drumuri de fer, sg facem si sosele ; si dacg nu aveam dru-
muri de fer si sosele nu ajungeam astazi sg plgtim 5 la sutg
dobandä si nu se imboggtiau oamenii asa cum ii pare rgu
d-lui Lahovari. Atunci nu se imboggteau decât acei care fgceau
cum zice d. Lahovari CA fac consiliile judetene si cari duceau
soselele pe la portile boeresti. Imi pare rgu de d. Lahovari
cg se duce la Râmnicul-Valcei numai pentru alegeri si nu
cunoaste ce s'a fAcut in acel judet.
Al. Lahovari : VA rog sg spuneti ce s'a fäcut in judetul
Valcea ?
Ion C. Briaianu : Nu viu eu in Camerg ca sg fac chestiune
personalg.
Al. Lahovari : Atunci nu trebue &A faceti nici insinuatiuni
personale.
Ion C. Brfitianu : Vrei sa-ti spun ce s'a fgcut ? Este cg in
tot timpul cat ati guvernat tam nu ati facut nici o anchetà

www.digibuc.ro
nrxrE 1881 LEGEA DRUNWRILOR 297

cu toate ca au fost peste 40.000 de plângeri ca. s'au facut

§osele pe la portile puternicilor. Cel putin noi, când a venit
o plângere, Camera aceasta indatä a fäcut ancheta.
Ei, d-lor, Voda *tirbei a desfiintat prestatiunea ; repau-
satul Manolache Kostaki a suspendat legea. Dar daca nu
VA plac nici aceste exemple ma duc la ruginitii boeri din timpul
când taranul singur purta numele de Roman ca un nume
de dispret ; in timpurile acelea s'a desfiintat prestatiunea
§i s'au lasat numai 3 lei sa pläteasca claca§ul §i 3 proprie-
tarul ; dar ce fel de 3 lei ? de fiecare claca§. Apoi ia fa so-
coteala ate sutimi, ate zecimi aditionale face aceasta dare.
Iar pentru proprietatea nelocuita, care atunci §liti ca nu
avea nici o valoare §i greu se cultiva, platea 5 la sun din
venit. Apoi oare Voda *tirbei era inamic al proprietarilor
români ? Daca ar fi trait astazi §i nu ar fi fost alaturi cu d.
Lahovari, era sa fie tratat de un mâncator de proprietate,
de un descult, de un radical, comunal, etc. Ei, d-lor, noi nu
va cerem ce a impus Von' Stirbei, nu va cerem nici ce voia
§eful d-voastra, VA cerem mai putin, va cerem ca §oselele, in co-
munele unde nu se pot face altfel, unde nu sunt mijloace
bane§ti ca sa se faca cu bani, sa se Lea numai de locuitori
*.i consiliile generale vor aplica aceasta dispozitiune dupa
situatiuni.
Dar, zicea onor. d. Lahovari adineaori, ca ace§ti consilieri
sunt ale§i de alegatori cari de multe ori nu au venitul ce
ar trebui &A aiba ca sa fie adevarati reprezentanti ai proprie-
tatei. Apoi tocmai d. Lahovari mi se pare ca a facut dau-
nazi o interpelare in Camera, prin care voia a face sa se in-
scrie intre alegatori persoane, care, fara sa aiba venitul cerut
de lege, au gasit alte mijloace de a arata un asemenea venit,
facând sa le plateasca altcineva acel impozit §i aceia ar dori
d-sa sa aiba dreptul a dispune de punga judetelor §i de punga
Statului ?
S'a plans d. Lahovari ea Adunarea a fost surprinsa cu
aceasta lege. Dar chestiunea este discutata mai dinaintea
alegerilor din 1876 in toata tara §i nu numai adusa in dis-
cutiune, dar pusa chiar In lucrare de repausatul M. Kostaki

www.digibuc.ro
298 ION C. BlaTIANII ACM 131 CLTVANTARI VOL. VI

intr'un mod, a§ putea zice violent §i guvernul actual n'a

fgcut decât s6 vie cu aceea§i idee §i cu un proiect de lege care
este tipärit §i in care nu facem decât sä modificAm vreo
trei articole din lege, care sunt mai grele, fiinda nu putem
deocamdatà sA schimbAm toatä legea, ci schimbAm cel putin
unele din acele articole care sunt mai rele, pe care le cu-
nose toti cA sunt mai rele §i numai onor. d. Lahovari nu le
cunoa§te §i nu va voi s6 le cunoascä pe CAA vreme nu va
fi partidul d-sale pe aceastà bailed, lucru care cred eu &A
nu va putea sA facg pe aceastä Camerá sä nu voteze legea.
N. Constantinescu spune a legea prezentatii ajutá pe Oran, dar Impo-
vAreazti pe celelalte clase producnoare. Cere ca proprietatea fonclarä, care
va beneficia mai mult din aceastá lege, sd fie impusá la mai mult decfit co-
merciantil §i industriasii.
Ion C. Brfitianu : Onor. d. Lahovari a zis eä pentru pro-
prietari §i pentru arenda§i, pentru proprietatea fonciarä in-
treagA nu s'a fäcut nimic, pe când ceilalti oameni s'au fin-
bogätit pentru cä au cumpärat hârtii ieftine, care pe urmA
s'au urcat.
Domnilor, fiecare cumpàrà ceeace crede cä ii este mai fo-
lositor §i mai avantajos. Dar câti n'au cumpärat proprienti
rurale când erau eftine, când erau cu pretul jumätate de ce
sunt astäzi? Dar pentru aceasta proprietarii sunt vinovati,
acei cari au putut sà cumprere proprietäti cu preturi pe ju-
mätate? Sunt astäzi proprienti cari dau 8 §i 10 la sutä, ac-
tiunile nu dau decât 5 §i 6 la sutä. Ei bine, s'd viu eu sä zic :
nu d-lor, fiindcä proprietarii astäzi au un venit indoit trebuie
&A le punem impozit mai greu? Apoi nu se mäsoarà impo-
zitul cu aceastà mAsurä. Dar sä vedem nu s'a fäcut nimic
pentru proprietari?
Al. Lahovari : Nu.
Ion C. Briltianu : Poate cà d-voasträ nu ati fAcut nimic,
dar noi am fäcut. Am desfiintat impozitul exportatiunei,
am fäcut §osele, care pe unde au trecut au indoit valoarea
proprietätilor ; s'a fäcut banca fonciarà care a fäcut a de
unde proprietariul plAtea 15 §i 20 la sutä, präte§te 5 numai.
Al. Lahovari : Guvernul trecut.

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CLADIR1LE PUBLIC& 29

I. C. Briltianu : Noi am luptat contra d-voasträ. Am fäcut

Creditul agricol ; 1-am votat alaltäeri ; am venit astäzi sä ne dati
doua milioane ca sà-1 punem in lucrare vi aceasta in ajutorul
proprietätei vi d-voasträ ziceti cà proprietatea este astäzi
In conditiuni mai rele.
Apoi eu când am venit in tail in 1857 vi m'am apucat de
exploatarea proprietätilor mele, cäci fusesem exilat vi atunci
le dädeam in arena eram bucuros sä vând cu cinci galbeni
chila de muntenie, pentru care astäzi iau opt vi zece galbeni.
Al. Lahovari : Aceastä valoare o au banii acum 1
Ion C. Briltianu :*i pläteam pentru chilà intreit ca sä o pot sä
o duc acolo unde puteam sà o vând vi MA nici o sigurantä,
pe când astäzi pe lângä siguranta vi risipa de 10 ani mai
putin decât ce aveam atunci, iau vi un pre; indoit. Ei, d-lor,
acestea nu sunt avantagii ? Eu sunt proprietar vi cu toate
cä nu am nici o movie care sä fie mai apropiatà de 40
vi 60 kilometri de drumul de fer, dar devi depärtatä, pro-
prietatea a câvtigat mai indoit de ce era atunci. Avantaje
dar s'au fäcut pentru toti vi tot ava vom merge inainte vi acum.
D-lor, eu am vorbit cu colegii mei sä punem numai douä
zecimi pentru proprietate...
Voci : Ava ; la vot.
Ion C. Britianu : i vom vedea, poate ca sä fie indestulätoare.
N. Dimancea 0 N. Nicorescu propun ate un amendament la art. 2 care
ant respinse de Camera ; apoi se voteaza art. 2 cu modifiarile cerute de
guvern. Discutia continua.
(Mon. Of., 1881 p. 1864 col. 2-3 ; p. 1865 col. 1-3 ; p. 1869 col. 3;
p. 1867 col. 1).

95.
Proieete prezentate ; construirea de elfidiri publice pri
Imprumuturi
Camera, 13 Iunie 1881.
I. C. Brtitlann prezintä mesagii relative la urmatoarele 3 proiecte de legi :
1. Asupra convertirii datoriilor Casei de Depuneri 0 Consemnatiuni ; 2. Ce-
darea unui teren, la R.-Valcea, pentru cazarma §1 3. asupra convertiril scri-
surilor funciare. Spune di prin aceasta lege vrea sii fnlature caderea taril In

www.digibuc.ro
SOO ION O. BR .1TIANU ACTE $1 CUVANTARI VOL. VI

mainile capitalistilor sträini. Cu privire la propunerea lui N. lonescu de a

se face anchetá parlamentará la ministerul de räzboi. I. C. Briitiamu primeste
propunerea, dar cere ca totl sa fie anchetati, cari au fost la acel departa-
ment, nu numai generalul Slániceanu.

Ion C. Brfitianu : D-lor, am onoare a vA prezenta patru

mesagii : unul este relativ la proiectul de lege prin care se
cere a se autoriza casa de depuneri si consemnatiuni a con-
verti datoriile ce are pe la comunele din tail cu 6 la sun'
si cu amortisment si sä poatà prelungi sau scurta terme-
nile ce i s'au acordat din vreme prin legi. (Aplauze).
Voci : De urgent5.
Ion C. Briltianu : Negresit, d-lor, c'ä trebuie s5 procedati de
urgentà asupra tutulor acestor proiecte de legi, fiindc'd daca
nu VA yeti constitui In permanent5 pang luni seara, vom fi
nevoiti s5 mai prelungim sesiunea.
Lucrati dar ziva si noaptea pânsä yeti termina.
Eu vA sunt la dispozitiune f5r5 s'd mänânc si Meg sti
dorm.
Al doilea project este pentru a se autoriza administratiunea
domeniilor Statului a ceda un loc de sase pogoane In mar-
ginea orasului Râmnicul-VAlcei, spre a se zidi o cazarmA
pentru dorobanti. Si acesta trebue cercetat de urgerrtà ca
s5 se poat5 vota in sesiunea aceasta, cAci altfel nu se poate
face cazarmA In vara aceasta.
Voci : Da, de urgentà.
Ion C. Briitianu : D-lor, mai este un proiect de lege. Ca s5
vedeti importanta lui, v'asi ruga sä permiteti ca s5 se citeascA
expunerea de motive. Acest proiect de lege este ca s5 fa-
cem un avans pân'ä la 10 milioane lei in rentà de 5 la sun'
Creditului Funciar Rural, rentä care s'à se r5spunz5 indärät
cu anuitAti de &are Creditul Funciar Rural, ca s5 putem s5
facem conversiunea scrisurilor actuale In titluri noi cu o do-
bândà de 5 la sut5, In loc de 7 la sut5, care este astAzi.
(Aplauze).
Voci : Si pentru cel urban.
Ion C. Br5tianu : Ziceam ca s5 v5 cetesc expunerea de mo-
tive a acestui proiect de lege, care este foarte scurtà, dar

www.digibuc.ro
 1UNIE 1881 CL IDIRILE PUBLICE 301

cred cg este mai bine sà vg spun numai in câteva cuvinte

continutul ei...
Voci: Mai bine asa.
Ion C. Briltianu : D-lor, Creditul Funciar Rural nu poate sà
facg conversiunea decât având diferenta intre cursurile ti-
tlurilor celor noi de 5 la sut i intre acela al titlurilor celor
vechi de 7 la sutg i pentru aceasta Ii trebue 7 sau 8 mi-
lioane. Ar fi trebuit pentru aceasta sg se adreseze la ca-
pitalurile strgine i aceasta ar ocaziona niste cheltueli care
in definitiv au sg cada in sarcina proprietarilor, adicg a tgrei
si eu cred cg este mai bine sg votgm aceastg lege, pentru ca
institutiun:le tgrei noastre sg nu cadg in mainile capitalis-
tilor strgini.
Acest proiect de lege este de o necesitate absolutg.
In adevgr, creditul personal plgteste astgzi o dobandä nu-
mai de 4 la sutg, la Banca Nationalg i Creditul Fonciar, care
prezintg cea mai mare sigurantä din lume, plgteste o do-.
Wilda' de 7 la sutg. Aceasta este o anomalie care trebuie sí
disparg.
Afarg de aceasta, titlurile acestea apasg asupra creditului
nostru, fiindca atunci când sunt titluri cu 7 la sutg, aceasta
apasg i asupra celorlalte.
De aceea v'as ruga sg treceti astAzi in sectiuni spre a VA
ocupa cu acest proiect de lege, pe urmg sg-1 desbateti in se-
dintg publicg, asa incât pang maine sg treacg si la Senat
(aplauze).
Preodintele: Camera incuviinteazg propunerea d-lui pre-
sedinte al consiliului ca sg treaca in sectiuni.
Voci: Da, da.
N. Ionescu: D-le presedinte, cu ocazia trecerii noastre in
sectiuni pentru studierea acestui proiect de lege, v'as ruga
ca sg ne ocupgm i cu propunerea ce s'a fgcut pentru numi-
rea unei anchete la ministerul de rgzboi.
Ion C. Brfitianu : Ancheta parlamentarg puteti sa" numiti
d-voasträ, cum a numit Senatul i o cerem cu totii. Dar sg nu
se facg anchetä numai pentru timpul cat a administrat d.
Sldniceanu ca ministru de rgzboi, ci pentru toti câti au fost la

www.digibuc.ro
.302 ION C. BRATLINCT ALTE SI OUVANTARI VOL. VI

departament in tot spatiul de timp de când avem o lege

de rgspundere ministerialä.
Eu am vkut a au votat multi din cei care au fost mi-
niqtri §i chiar la ministerul de räsboi, am vkut cA au votat
eontra d-lui Släniceanu. Intelegeam SA se abtinà...
Al. Lahovari : Votul a fost secret.
Ion C. Brfitianu : Am fost numai 4 votanti care nu am
votat pe fatà, toti ceilalti...
A. Lahovari : Destul cä d-ta ai votat contra.
Ion C. Brfitianu : Eu când am votat contra am declarat
Indatà cä am gre§it...
Al. Lahovari : E§ti cam vechi parlamentar ca sä §tii...
Ion C. Brfitianu : Nu-ti permit, d-le Lahovari, sä má crezi
câ sunt de rea credintà. Dacá eu am curajul sâ te atac
chiar pe d-ta, de ce nu crezi cá a§ avea acest curaj §i cu d.
Slániceanu ?...
Zic, d-lor, cá ancheta o cer i eu §i o cer chiar In numele
d-lui general SlAniceanu.
(Mon. Of., 1881 p. 1896 col. 3 ; p. 1897 col. 1-2).
Se suspendA ledinta pentru o jumAtate de orA 0 la redeschidere D. Mär-
gdrilescu, raportor, cite§te raportul i proiectul de lege prin care se autorizA
Statul ,judetele l comunele a contracta Imprumuturi prin anuitati, pentru
construirea de localuri necesare servicillor publice.
Proiectul e luat in consideratie In majoritate, Incepe discutia pe articole
0 se voteazil pAnA la art. 5. La articolul 6 se nalte discutie.
Comisiunea Camerei a schimbat art. 6 In sensul ca planurile de constructii
sA nu se facA de consiliul tehnic al ministerului lucrdrilor publice, ci comunele
judetele sA aibl acest drept, far ministerul rAmAnfind sA-0 dea sau nu apro-
barea. PArerea aceasta e sustinutA de D. Märgetriiescu. P. S. Aurelian spune
cA mai bun era art. guvernului cAci clAdirile trebue sA fie acela; tip. I. C.
Briitlanu aratA cA e necesar planul tip la unele clAdiri. Constructiile se vor
-efectua mai repede dacA planurile vor fi Intocmite de specialiitil ministe-
rului. Planurile comunelor sau judetelor pot fi lnapoiate de minister pentru
retuOri 1 astfel constructlile nu vor putea fi repede Incepute. Cu toate a-
cestea I. C. BrAtianu prime0e art. 6 ap cum a fost redactat de Comisiune.

Ion C. Bratianu D-lor, se face o confuziune ; cuvântul tip

nu va sá zicá cá toate zidirile acestea au sâ fie de aceia§i
elimensiune, nu va sâ zic6 cá un spital fäcut inteo localitate

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 CLADERILE PUBLICE 308

micä are sà fie de aceiasi intindere si märime ca un spital

din o localitate mare, adieä cu o populatiune numeroasä ;
ci va sä zia ea' zidirile acestea, fie mari, fie mici, au sä fie
fAcute dupä acela§ principiu.
Acei din d-voastrá cari ati fost la expozitiuni, ati putut
vedea &A mai toatà Europa azi se agità si studiazA care ar fi
cel mai bun plan tip pentru asemenea zidiri.
Când faci un liceu, când fad o scoalä, negresit, unele sunt
mai mari, altele mai mici, unele sunt pentru sapte clase altele
pentru patru clase ; dar toate trebuie a fi fäcute dupà aceleasi
principii. Asemenea pentru spitale, asemenea pentru cazarme.
Apoi credeti d-voasträ c6 fiecare judet poate sà facä o
cazarmá dupà capul ski?
Astfel intelegeti d-voastrà autonomia judetelor si comunelor ?
Daeä ar face judetele si comunele planurile, ele ar trebui
aprobate de consiliul tehnic general, care poate sä nu le mai
gäseasc6 bune si sä le respingä si astfel sä se introducä mai
multe intarzieri cu facerea acestor zidiri.
De aceea este bine ca aceste planuri tip sä se facA de gu-
vern, care are la dispozitiune arhitectii si dispune de mai
multe mijloace. Ar fi de dorit sä se facä proiecte tip pentru
casele sätenilor, atât in regiunile de munte cat si in regiu-
nile de camp, cAci azi sätenii isi fac case in contra tuturor
regulelor de igienä si eu nu vkl cà cu aceasta s'ar ataca au-
tonomia cuiva.
Autonomie va sä zicä sä te las ssä construesti asa in cat sä
cheltuesti mai mult decât ai?
N. Ionescu cere sä se voteze proiectul de lege cu art. 6 asa cum e re-
dactat de comisiune.
Ion C. Briltianu : Mai intai onor. d. Ionescu a fäcut o eroare
pe care am fäcut-o si eu odatä, când un deputat de peste
Milcov a intrebuintat cuvantul de calici, care la noi are o
semnificatiune cu totul alta. D-sa dä cuvântului de potlogari
o an' semnificare decât aceea pe care o are in partea de
aici a tärei. Eu, ca sä scurtez discutiunea si ca sä dau sa-
tisfactiune, atat comisiunei at si d-lui Ionescu, declar &A
primesc amendamentul.

www.digibuc.ro
 304 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTXRI VOL. VI

Nu inteleg Insä cum dintr'un asemenea lucru simplu sA

se facA teorii asupra centralizärii, asupra libertàtii, asupra
a utonomiei.
Apoi, d-lor, este astàzi ceva elementar ca un local des-
tinat pentru 50 de §colari trebuie s5 aib6 atâtea metri cubi
de aer ; aici nu e vorba de Impodobire, de ornamentatiune.
Credeti d-voasträ cg, venind dela judet planul unei cazarme, mi-
nistrul de räzboi, care 11 v'a examina, va putea fi impedicat
de cineva a modifica acest plan când se va constata CA el
nu e rácut In conditiunile cerute de ofinto Tot a§a are
sà facd i ministrul de luceári publice, când va fi vorba de
un local destinat pentru §coalà, sau pentru spital. Dacsd pla -
nurile consiliilor judetene nu se vor conforma conditiunilor
de §tiintà, fiti siguri cA pe acelea le va intoarce Inapoi, nu le
va admite.
De aceea, ca s6 se satisfacà i d. Ionescu §i comisiunea pri-
mesc §i suprimarea fkutil de comisiune.
Se ccre Inchiderea discutiunii si se primelte, apoi Adunarea adoptá proiectul
de lege.
(Mon. Of., 1881 p. 1899 col. 1-2 ; p. 1900 col. 1-2).

96.
Materii prime din streinatate, eredite suplimentare si r5seum-
pfirarea oblig. 6% ale efiilor ferate române.
Camera, 14 Iunie 1881.
I. C. Briltinnu prezintä un proiect de lege pentru autorizarea ministerului
de rAzhoi ca atunci and are nevoe de materii care nu sunt In sarà, sà tra-
teze cu sträindtatea pentru procurarea lor, direct, Lira intermediari.

Ion C. Bratianu D-Ior, vâ" prezint un Mesaj prin care

se inainteazà in deliberatiunea d-voastrà un proiect de lege
pentru a se autoriza ministerul de ràzboi a nu mai face achizi-
tiuni de materii care nu se pot grisi In tarà, ci numai In strAidä-
tate, cu licitatiuni In tar5, ci a§a cum ati dispus prin legea c6ilor
ferate M45§e§ti-Buzgu, adicA s5 se adreseze ministrul de-a
dreptul cu modelurile de material de care are trebuintà la

www.digibuc.ro
1 UNIE 1881 CR EDITE SITF'L IMENTARE 805

fabricile cunoscute §i ele sä trimita ofertele lor de-a-dreptul,

fara mijlocitori. Intermedierea este o plaga a noastra §i din
punct de vedere financiar §i. din punct de vedere moral ; caci
ea dä loc la tentatiuni §i mai cu seamä la o multime de
barmen, care trebuie sa facem a se stinge odata din ad-
ministratiunea noastra. De aceea v'av ruga sa primiti a se
cerceta de urgenta acest proiect de lege pentru a se putea
pune cat mai curând §i in desbaterea Senatului.
Gândesc ea nu poate fi vorba de multä discutiune in pri-
vinta aceasta, fiind un lucru deja cunoscut de d-voastra, pe
care l-ati pus in lucrare cu ocaziunea votarii legii caiei ferate
Mära§e§ti-Buzau, lege care a dat rezultatele cele mai fericite
(intreruperi).
Negre§it Ca meritul este al d-lui Buescu care a insistat atunci
asupra acestui punct.
Proectul e trecut la sectiuni.
(Mon. Of., 1881 P. 1926 col. 1-2).

Camera, 14 Iunie 1881.

Ministerul de finante a cerut, fiind silit de multele nevoi ale Orii, sporirea
fondului pentru deschiderea de credite suplimentare. Comisiunea financiara
a fntocmit un proiect de lege, care prevede sil se acorde o sumA pentru spo-
rirea fondului din economiile realizate la diferitele capitole ale bugetului pe
1880-1881. Al. Lahovari spune cA propunerea Comisiunii financiare nu este
tocmai fn regula. E de Were ca excedentul bugetar sA aibd altA fare-
buintare, de exemplu la amortizarea datoriei tarii. Spune cA nu voteazA proiec-
tul. I. C. Briltlanu spune cd Lahovari combate In mod sistematic toate legile
prezentate de guvern. Explica de ce pot fi la unele capitole ale bugetului
economii. AratA cA e mai convenabil sA se recurgA la asa ceva decAt la un
Imprumut.

Ion C. Brfitiann : D-Ior sa dea Dumnezeu ca d. Lahovari

sa nu fie turmentat niciodan mai mult decât acurn de pa-
rerea de rau ce are când ne refuza o lege, caci atunci ar fi
cel mai nenorocit om, pentru CA refuzandu-ne toate legile
inteun mod constant, cum o face, nu ar mai putea dormi.
Onor. d. Lahovari, ca sa Lea', cel putin in aparenta, sa
credeti ca cele zise de d-sa in combaterea legilor propuse de
20

www.digibuc.ro
306 ION C. BRAITANIT ACTE SI cuvitNTkiir VOL. VI

noi §i cel putin a legii de fatä, sunt zise numai din punctul
de vedere al interesului general, nu trebuia sá villa cu o exa-
geratiune a§a de mare In cat s'ä spunä a d-voasträ In zilele
acestea din urmä ati votat peste 50 sau 60 milioane de lei
cheltueli.
Al. Lahovari : Am zis 30 sau 40 milioane.
Ion C. Briltianu : Care au sA cadA mai curând sau mai tar-
ziu in sarcina contribuabililor.
D-lor, ati votat 10 milioane pentru Creditul Funciar ; dar
aceste 10 milioane sunt o cheltuialà ? Au sà cadà i'n sarcina
contribuabililor ?
D-1 Al. Lahovari este destul de luminat ca s'd nu poatà crede
una ca aceasta a au sA cadä aceste 10 milioane in sarcina
contribuabililor.
Ati votat 15 milioane pentru comuna Bucure§ti. Dar nu-
mai de eri sunt votate aceste 15 milioane ? Ele sunt votate
de un an §i jumätate §i acum nu am venit decât s'd Inles-
nim capitala Bucure§ti ca sA poatà avea aceste 15 milioane
In conditiuni mai avantajoase, ca adicä sä cheltuiascä aceste
milioane numai la trebuintele pentru care sunt afectate, iar
nu sä" le dea in dobânzi O. comisiuni pe la bancheri §i case de
credit. Prin urmare, numai cheltueli nu sunt acele milioane
O. apoi multe nu sunt voLate acum. Onor. d. Lahovari zice :
V'am prevestit cg. nu va fi suficient fondul ce ati Inscris 'In
buget pentru creditele extraordinare §i. suplimentare. Dar
oare in aceasta a combätut cineva din Camel-A sau din guvern
ideea d-lui Lahovari? Nimeni.
Am zis Cä este suficient ? Nu. Am zis numai ea' avem re-
surse, dar nu sunt Incä realizate, nu suntem in pozitiune sä
dispunem de dânsele §i decât sà facem un imprumut, mai
bine sä a§teptäm, cAci pânä ce se vor ivi trebuintele, vom
avea §i resursele gata.
Apoi aceasta este faptä de räu gospodar, onor. d-le Lahovari ?
Ei bine, ce vä cere comisiunea financial% ? VA zice sä In-
trebuintati ni§te credite anulate. Aceasta a fäcut-o Camera
§i In cursul anului. Decât sä se ducä §i sä facä resurse noi,
adicA imprumuturi sau impozite, a autat in bugetul anului

www.digibuc.ro
HINER 1881 CREDITE 8IIPLIMENTARE 307

1880, impreunA cu ministrul, sä vadà care credite au excedente,

&Ad din acele resurse pe cari le-a procurat Camera minis-
trilor, sunt unele de care nu au trebuintä in anul acesta si
au sä se anuleze, precum le-a si anulat si a fäcut resurse astfel,
Inc At sä facä fatA trebuintelor care s'ar ivi, fArA sA aibä ne-
voie a recurge nici la imprumuturi, nici la impozite.
Aceasta insä a putut sä o facA in cursul anului bugetar ; dar
dacä anul s'a sfArsit, nu mai poate astAzi ministrul de final*
sä facA o lucrare care a fost preväzutä in anul trecut, cAci
bugetul acela este sfärsit, exercitiul lui nu mai are loc cleat
numai pentru acele lucrAri care n'au putut sä se plAteascä
din el ; lucrArile acestea sunt fAcute pentru anul trecut.
Onor. d. Lahovari zicea eh' chiar d. raportor, chiar comi-
siunea financiarA a väzut cAtä neregularitate ar fi dacA s'ar
dispune astfel de excedente in genere.
Dar excedente, onor. d-le Lahovari, nu cu anulare, ci din re-
sursele, din veniturile care s'au votat, cAci au fost evaluArile
multe mai jos decât s'a constatat la impliniri ; prin urmare
este un excedent nu din anulári, ci din veniturile constatate
ca incasate. Acum d-le Lahovari, sa-ti spun drept eu, cáci
poate d-lui raportor sä-i vie greu, dar eu sunt mai bAtrân
si dela mine nu trebue sä te superi, sä-ti spun eu de ce comi-
siunea a fost preocupatá când a fácut acea modificare la
propunerea guvernului. Când d-voasträ erati la guvern,
deschideati credite asupra resurselor generale ale bugetului, in
cursul anului bugetar, fiindcA nu aveati resurse si negresit
cá nu \TA venea sä cereti ca sä cresteti datoria flotantä,
sä face-0 Imprumuturi si aveati recurs la mijlocul acesta.
Sunt legile d-voastrA care o spun. Si-mi ziceau d-nii din co-
misiunea financiarA : sä ne al-6nm noi rigurosi, cá nici chiar
excedentul anului trecut, pana când nu se incheie cu totul
socotelele nu dispunem de ele ; un exces de precautiune, ca
sA se inchidA drumul acela bätut de onor. guvern din care
fácea parte d. Lahovari. Ian de ce a fäcut asa comisiunea.
Eu unul, astAzi, sunt victima comisiunei financiare din
pricina d-voasträ.
Al. Lahovari : Totdeauna ai suferit pentru altii.

www.digibuc.ro
308 ION C. BRATIANII ACTE liSI CIIVANTARI VOL. VI

Ion C. Brfitianu : SA dea Dumnezeu sA nu sufär de grevalele

mele ; la ponosul ce av trage pentru altii, mg pot mai lesne
resigna.
Onor. d. Lahovari a profitat de aceastà ocaziune, ca s6
ne zieg c.A am cheltuit 800.000 franci in douà luni vi cg, prin
urmare, ne vor trebui cinci, vase milioane, ca resurse extra-
ordinare pentru anul intreg, dupa cum v'arn prevestit eu,
zice d-lui. Dacà nu av fi la tribunà, av zice : ai fost cobe rea,
d-le Lahovari, fiindcg dupà zisele d-sale a venit potopul vi
ne-a luat vi poduri vi vosele vi d-voastrà vtiti CA cu resurse ordi-
nare, nici odatà nu se pot face asemenea lucrAri ; insà, ca sA nu
stArn cu cAile de comunicatiune intrerupte, s'au luat din fondul
de 800.000 lei, vreo vase sute de mii ca sà" se repare voselele
vi s5 se facA cel putin poduri provizorii. Ce era s5 facem ?
Ai fost o cobe rea, o mai zic fried odatà....
Al. Lahovari : Opozitiunea a adus potopul.
Ion C. Brätianu : Noi am fost ursuji vi de aceea a venit po-
topul. Ava dar, vedeti, d-lor, &A inteun buget nu se pot pre-
vedea vi calamintile ce se pot intâmpla. *i. putea sA fie vi mai
rAu, sà" se cauzeze daune foarte mari, cum a fost in Spania,
in Franta, in Italia, unde s'au sàrkit provincii intregi vi unde
s'au distrus drumuri de fer vi orave intregi, cum a fost la Se-
ghedin, unde s'au perdut sute de milioane. SA arn dar laudä
D-lui, ea' pagubele ce am avut a suferi noi, au fost mai uvoare,
dar totuvi, trebuie s6 le pl6tim. .

Ei bine, ce voievte d. Lahovari ? Voevte sâ facem imprumut ?

Când vom veni la finele lui Septemvrie vi vom zice atunci :
D-lor, am fost invelati in aprecierile noastre, fiindeä excedentul
nu a fost ava de indestulgtor vi v6 vom cere resurse noi, atunci
d. Lahovari va avea dreptul s5 ne zicsA : ati chibzuit râu vi
sunteti greviti. Dar astAzi d-sa nu face decât un act de ne-
dreptate, ca un membru al opozitiunei ce este.
Se voteazfi Inchiderea discuViei. A dunarea ia In considerare proiectul de
lege §i apoi ll §1 adoptä.

(Mon. Of., 1881 p. 1932 co). 1 3 : p. 1933 col. 1).

www.digibuc.ro
WNIE 1881 OBLIGATITTNILE 6% ALE SOC. C. E. E. 309

Camera, 14 Iunie 1881.

P. Buescu, raportorul comitetului delegatilor sectiunilor, citeste raportul si
proiectul pentru denuntarea si plata obligatiunilor 6 la suta ale societätei
actIonarilor cailor ferate romane, I. C. Briktlanu isi tnsuseste proiectul de mai
sus. Explica de ce, chiar dupa preluarea cailor ferate de catre Romania, sediul
soc. germane de cal ferate a ramas tot la Berlin. Tocmai fn vederea usuraril
transferarii sediului societätii s'a propus conversiunea, care, fn realitate nu
e cleat o rascumparare a unei datorii a societatii cailor ferate. Azi conver-
siunea se poate face in conditAuni mai bune decat daca s'ar fi fficut mai
Mainte, acum creditul fiind crescut. Explicá mecanismul conversiunil sl spune
a predecesorul sat' la Finante, Sturdza, a facut bine de a venit cu un ase-
menea proiect.
Ion C. Brfitianu : D-lor, onor. d. raportor Buescu, cu cu-
noscuta d-lui abilitate, fiindcg nu este numai orn de stiintä,
dar si vechi parlamentar, si cu o complezentä la care nu
sunt obisnuit, voeste sä mä scoatà pe mine din cauzä.
D-sa zice : proiectul Mfg-Opt de d. ministru de finante,
Sturza, iar pe mine rnä lasä afarà.
D-lor, deoarece când am venit la ministerul de finante n'am
retras proiectul, aceasta dovedeste cA eu il sustin si las de a
zice c'ä proiectul acesta este al meu si esec de va fi, va fi pentru
mine, nu pentru cei care au plecat.
P. Buescu : Aceea e treaba d-voasträ.
Ion C. Briltianu : Imi pare räu eft' predecesorul meu a dat
ocaziune d-lui raportor ca, dela tribuna românä, sä vie si sä
reproducá luptele dintre Berlin si noi. D-lor, nu este domnul
cutare care a putut sä opreascA transferarea sediului societätii
la Bucuresti, ci noi para acum n'am sesizat Adunarea gene-
ralä ca sä propunä transferarea si sä meargá la judecata tri-
bunalului ca sä fie stearsä din registrele Berlinului ; si n'am
fAcut aceasta fiindcä in asemenea operatiuni trebue sä fie
cineva prudent ; trebue intaiu sä fim pusi in conditiuni astfel
cä cei cari cautà sä ne jigneascA sä nu poatà sii aibä pretext
legal, sau dacA nu legal, dar cel putin de o naturà care ssä facA
pe judecAtorii din Berlin sä creazA cA cu transferarea ar jigni
interesele germane, fiindeá, cu toatà echitatea si dreptatea
pentru care tribunalele din Berlin au o reputatiune stabi-
RA, totusi nu trebue sä credem CA ele ar merge pânä acolo

www.digibuc.ro
310 ION O. BRATIANU ACM SI CIIVANTARI VOL. V/

Meat ar expune interesele germane numai din punctul de ve-

dere teoretic al echitAtei. *i de aceea zic a n'a fost sesizat
nimeni ca sA se facA transferAri, prin urmare, nimeni n'a avut
sA se opue. De aceea voim noi ca sA facem aceastA conversiune,
cAreia i s'a dat rAu numele de conversiune. In fapt, ca ches-
tiune de comptabilitate, de bancA, este o conversiune ; dar
in realitate este o räscumpArare a unei datorii a societätei
cailor ferate, a unei companii a Statului §i se gAse§te socie-
tatea cA nu mai este datoare in piata Berlinului §i o facem
fiindcA suntem incredintati CA atunci nu vor mai fi interese
germane care sa" poatä zice &A transferarea la Bucure§ti ar
putea jigni interesele germane.
Dar mai era incä o chestiune, ni se zicea : de ce n'ati facut
aceastA rAscumpArare indatä §i chiar deodatA cu cea din-
taiu transactiune ce ati fAcut cu Berlinul?
FiindcA creditul nostru atunci era mult mai jos decat astäzi
§i era sA facem sacrificii mult mai mari cleat acelea pe care
le facem astäzi. VA aduceti aminte cu cat am emis atunci
actiunile noastre de 6 la sutA pentru cumpArarea actiunilor
dela Berlin, mi se pare cu 75 suta. De atunci creditul nostru
a crescut, fiindcA am platit intotdeauna regulat §i. apoi lumea
§-tie cu Cate sacrificii am fAcut noi acea operatiune la Berlin,
cAci se §tie de toti cA acea operatiune nu a fost o operatiune
brilianta pentru noi, din punctul de vedere financiar, ci o
fAceam tocmai in conditiuni oneroase §i desavantajoase
pentru noi ; cu toate acestea noi am facut fata la toate obli-
gatiunile ce ni le-am luat §i aceasta a fäcut ca aceste actiuni
sä ajungA astazi la 105 §i aceasta ne-a ridicat §i. creditul nostru
foarte mult.
Onor. d. Buescu criticA modul financiar al acestei conver-
siuni §i sä-mi permitA sA-i spun cA intrebuinteaza acelea§i
cuvinte §i tot acelea§i calcule ce le-a fäcut mai in toate ches-
tiunile financiare.
P. Buescu : Dupá imprejuräri.
Ion C. Brfitianu : D-sa zice dupa imprejurgri. Imi pare rAu
&A imprejurArile le fac, iar nu §tiinta ce ai, sà aplici aceste
calcule, dupA cum singur mArturise§te. D-lor, avem o da-

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 OBLIGATIIINILE 6% ALE BOO. O. F. B. 311

tonie de 45 sau 46 milioane, pe care trebue sä o räscump 5.-

räm prin transactiune. Care a fost combinatiunea ce v'a pro-
pus predecesorul meu ? A vAzut care sunt trebuintele noastre
de astäzi, a väzut de altà parte necesitatea acestei conversiuni
§i având incredere in viitor v'a propus aceastä conversiune.
D-voasträ §titi cä noi am emis deja la Berlin obligatiuni care
sunt evite tot din acel isvor, adicä tot societatea cäilor ferate ;
§i dacä am emite acum alte obligatiuni cu un termen mai
scurt decât celelalte, nu vedeti ct aceasta le amenintä cu un
curs foarte jos ? *i nu §tiu care ar fi cauza ca noi sä facem
aceasta, aci oriat de mare ar fi creditul ce avem astäzi,
oricât de bune conditiuni ar avea creditul nostru, dacä am
emite astäzi efecte publice de aceea§i naturà §i in conditiuni
mai desavantajoase cleat cele emise mai inainte, sunt in-
data' lovite de o cädere simtitoare. Acesta este un fapt care
nu mai este §i nu mai poate fi tägäduit de nimeni ; cAci dacá
am emite acum obligatiunile acestea la Berlin pe un termen
mai scurt decât celelalte, adicsä sä emitem ni§te obligatiuni
pe 19 ani, având deja altele care sunt pe 40 §i mai bine de
ani, se intelege cä acele pe 19 ani vor avea un curs mult mai
jos decât acelea pe 40 de ani §i când vom face afacerea,
vom pläti un capital mult mai mare deed-I acel cu care am
putea ssä scApAm alminteri. Onor. d. Sturdza, din acest punct
de vedere, a zis cA este mai bine sä aibä tot acel termen
Iiindcsä suntem siguri §i numai atunci suntem siguri CI vor
avea tot aceia§i valoare aceste obligatiuni §i vor fi cAutate
tot atât pe pietele Europei, cum au ajuns sä fie astäzi cele-
lalte obligatiuni ale noastre. D-sa a gäsit un avantaj in
aceastä combinatiune. Astäzi plätim 4 milioane §i vreo câteva
Bute de mii de franci §i d-sa zice sä facem anuitätile a§a cum in
cei dintâiu ani, probabil sä nu avem a pläti &cat 20 milioane §i
dacá in anii din urmä vom pläti mai mult, totu§i nu va fi atâta
cât plätim astäzi, fiindc5 §i d-sa este convins ca d. Buescu,
eft' dacä astäzi creditul nostru este de 6 la sutä, in viitor se
intelege cà are sä fie mai bun, mai jos, cä vom prospera dacä
vom fi tot cu minte, cum am fost §i vom ajunge sä avem
un credit §i mai mare ; astfel, cleat sä plätesc astäzi când

www.digibuc.ro
312 ION C. BRATIANU ACTE $1 CUVANTARI VOL. VI

creditul meu este 6 la sun, mai bine sA amân plätile mele dupA
20 ani, când onor. d. Buescu zice cA va fi de 4 la sun', ba
incA d. Buescu crede cä chiar mai curând vom ajunge la aceastA
dobândA, nu peste 20 de ani, dar peste 2 sau 3 ani, cAci zice
cA dacä este la bancA cu 4 la sun, de ce nu ar fi tot a§a
la Stat ?
Dar d-sa a fAcut o confuziune i nu a fäcut-o din ne§tiintà
dar cu cugetare i cu intentiune. Apoi poate d-sa sA com-
pare creditul unui stat cu escomptul care se face la bancA ?
Dach ar fi ava, atunci In Franta, in Belgia i peste tot, cei
cari au administrat finantele statului au fost ni§te neghiobi,
fiindcA la bAncile din Franta, din Belgia, din Englitera, etc.,
a fost de multe ori escomptul 2 0 2 0 jumAtate la sun §i
Statul plätea 4 0 jurnAtate 0 5 la sutä ; prin urmare au
fost ni§te neghiobi sau ni§te tâlhari. Nu dar escomptul fic-
seazA dobânda statului, dar d-ta ai fAcut aceast5 confuziune
cu intentiune contra conventiunei noastre.
SA dea Dumnezeu sà ajungem i noi cât mai curând la do-
dânda de 4 la sutA, dar aceasta nu depinde numai dela Mr-
bAtia, intelepciunea i economia noastrA, ci 0 dela vointa
Domnului, dela imprejurAri independente de noi, fiindcA
noi nu suntem nici in conditiunile Frantei, cu atât mai putin
ale Engliterei, nici ale Belgiei, nici ale Elvetiei suntem in
conditiuni din nenorocire in cari trebue multA credintä in
Dumnezeul României, cum v'am zis-o de multe ori i in bAr-
bAtia noastrA, fiindcri negre0t, nu suntem la adApost de fur-
tunele, care au sä se ridice ; i numai cu bArbAtie mare, cu
patriotism, cu intelepciune, cu prevedere adânc6 i cu cre-
dintA in destinele României, le vom putea invinge.
Dar acele conditiuni nu pot sA dea siguranta care trebuie
capitalistului, chiar când acel capitalist ar fi d. Buescu.
De aceea predecesorul meu a crezut cä este mai bine ca cu
o parte sA u§ureze prezentul i sA lase 0 pentru viitor, in
care trebue sA avem incredere, cAci dacA nu am avea Mere-
dere in viitorul României, se intelege cA nu am mai putea
lucra.
Acura, d-lor, sA mai rAspund la calculele fAcute de d. Buescu ?

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 OBLIGATIUNILE 6% ALE SOC. C. F. R. 313

Ele sunt tot acele cari le fâcea si de rândul celAlalt, când punea
dobândA la dobAnd5.
D-lui zice : dacA voi avea capital sâ plAtesc indatä, plätesc
numai 45 milioane ; dacA vom pune termene scurte, vom
plâti anuitAti mai mari, etc. Apoi, d-lor, când eu prevAd di
creditul meu are sâ fie mai bun in viitor, caut in totdeauna
s'A fac asa cum sâ profit de acel credit. De exemplu : eu nu
m'am dus la Creditul Funciar sA fac un imprumut pe 10 sau 5
ani, pentru eä, desi astfel era sil fiu achitat mai curând, dar
era s6 plâtesc anuitâti mult mai mari, ci am luat pe 50 ani,
cu anuitAti foarte mici si foarte bine am fAcut, fiindcâ, de ce
merge am bani mai ieftin si pot sà plätesc anuitâtile Mil sA
simt greutate.
Astfel dar, eu cred CA combinatiunea a fost bine chibzuità
din punctul de vedere in care s'a pus d. Sturdza si ssä nu
credeti, d-lor, &A se va putea face acea rAscumpârare si acel
transport, dacA noi ne vom pune in luptà cu toti oamenii
puternici dela Berlin.
D-1 Buescu ne-a spus &A d. Kaufmann este un bancher
mititel. Apoi dacâ acest bancher mititel ne-a creat dificult4i,
ce ar fi când am ridica in contra noastrà pe toti bancherii
cei mari ?
P. Buescu : Aceia au subscris conventiunea dela 1880.
Ion C. Brâtianu : Apoi, onor. d-le Buescu, chiar când ai
sil iei o datorie cu inscris, tot nu esti sigur totdeauna, dar
când este vorba de datoria unui om care nu are nici un in-
teres sä o indeplineascA si este o datorie pur moralâ ? Se
zicea odatà câ au fost niste epoce de aur ; dar istoricii moderni
au dovedit cA nu au fost niciodatA acele epoce in care oamenii
erau condusi numai de principiile de umanitate, de echitate,
de dreptate si &A totdeauna, ca si astäzi, pentru ca sä fii
sigur de cineva a trebuit si trebue ssä aibâ un interes legat
de afacerea ce voesti sti faci cu dânsul, cAci altfel esti expus,
cum zice francezul, A des déboires.
G. Ctimárax-Dumitrescu sustine cA mäsura aceasta atinge generatille viltoare.
Gr. Eliad cere sä se punä la vot luarea In consideratie IntAi a proiectului
comisiunii. AI. Sihleanu cere sá se discute proiectul comisiunei ca amenda-

www.digibuc.ro
314 ION C. BRATIANII ACTE sit cuviNTARI VOL. vi

ment, atunci cand se va face discutia pe articole a proiectulul guvernului.

Desi I. C. BrAtlanu e de aceiasi parere, N. Nicorescu propune contrarul.
Ion C. Brfitianu : D-lor deputati, toti stiti ca votarea luarii
in considerare a unui proiect de lege nu va sa zica votarea
proiectului de lege, ci numai primirea principiului continut
in proiect. Pe urma, la articole, puteti introduce amenda-
mentul care yeti voi. De aceea va rog sä votati mai intai
luarea in considerare a proiectului de lege.
Nicorescu spune ca sA se voteze luarea In considerare a proiectului de
lege al comitetului delegatilor.
Ion C. Brfitianu : II inteleg pe d. Nicorescu ; d-sa isi face
datoria si acum ca in totdeauna.
N. Nicorescu: Explicati cuvintele va rog. Imi fac datoria
de deputat si de Roman.
Ion C. Brfitianu : De deputat si de Roman din opozitiune.
N. Nicorescu: Nu, nu.
Ion C. Brátianu : D-1 Nicorescu ar dori ca cu ocaziunea
acestui proiect sa aiba un esec si cabinetul actual, cum a
avut cel trecut. Pe d-lui il inteleg, dar nu ii inteleg pe aceia
care nu au aceleasi simtiminte si scopuri ca d-lui, pentru ca
il ajuta si merg dupa d-lui.
Ce a facut in definitiv rap ortorul prin raportul sat' ? A coin-
batut oare chiar facerea operatiunii ? Nici de cum ; a com-
batut numai unele dispozitiuni din proiectul guvernului, ideea
lui insa nu. Prin urmare, cel dintai lucru de judecat aci este
sa vedem daca guvernul a gresit de a tratat aceastá chestiune.
Daca a gresit, dati-i vot de blam ; dar daca credeti ca opera-
tiunea este folositoare, atunci luati in considerare facerea ei
si la articole veti modifica apoi ce va fi de modificat.
Se pune la vot luarea In considerare a proiectului guvernului, se primeste
si Incepe discutia pe articole. N. Nicorescu vorbeste contra prolectului con-
versiunil care larAsi ne impune sacrificii oneroase si cere sA se lase mai de
grabA mAnA liberA guvernului.

Ion C. Brfitianu : Domnilor, nu iau cuvantul ca sa protestez

contra cuvintelor d-lui Nicorescu, pentru ca d-sa a lasat sa
se inteleagä ea nu numai noi, guvernul, suntem tradatori,

www.digibuc.ro
 DIXIE 1881 CALEA FERATI CERNAVOLU-CONSTANTA 315

ei si majoritatea acestei Adungri, deoarece comitetul dele-

gatilor nu a fost contra acestei conversiuni, dar a fost contra
dispozitiunilor cuprinse in proiectul de conversiune propus de
guvern ; si fiindcg pe noi, membrii guvernului, ne pune in
complicitate cu majoritatea Adungrei, cu reprezentatiunea
tärei la trgdarea intereselor natiunei, intelegeti bine cg nu
am motiv de a protesta când mg pune in asemenea companie.
D-1 Nicorescu crede cg se va putea transfera sediul societätei
dela Berlin la Bucuresti inainte de a se lichida si a se plgti
datoria.
N. Nicorescu : Nu am zis aceasta.
Ion C. Briltianu : Orice ai fi zis, insg, te rog, sä crezi cá
nu se va putea face nici lichidarea, nici strgmutarea sediului
societgtei pang când vom avea datorii de plätit la Berlin.
Voci : Inchiderea discutiunei.
Flora cere sl se punA la vot art. 1 al comisiunü delegatilor pe care Camera
11 voteazA. Art. 2, 3, 4 se primesc fArA discutle.

Ion C. Brfitianu : Guvernul ne aderând la amendamentele

votate la Camerg, conform regulamentului, votarea in total
trebue sg se facg mâine.
5edinta se suspendA, anuntandu-se cea urmittoare pe a doua zi.
(Mon. Of., 1881 p. 1934 col. 3 ; p. 1935 col. 1 3 ; P. 1936 col. 1, 3 ;
p. 1937 col. 1-3).

97.
Ameliorarea administratiei, riseumpfirarea &Ali ferate
Cernavodfi-Constanta.
Camera, 15 Iunie 1881.
In vederea amellorArii serviclului administrativ se propusese un proiect de
lege spre a adAuga prefectllor si subprefectilor o diurnA lunarit pentru
plata transportului ce fac in comunele rurale. Vorbesc deputati sustinAnd
acest project. Al. Lahovari face notA discordantA. Administratia e rea si pentru
ImbunAtAtirea el se promiseserit trei mAsuri : sporirea lefilor, Imputinarea
subprefecturilor si o lege pentru admisibilitatea In cariera administrativit.
Dintre aceste 3 mAsuri se aduce, dupa cinci ani, cea mai usoarA, iar cele-
lalte nu se pie de se vor aduce. Ion C. BrAtiann cere lui Lahovari sA nu

www.digibuc.ro
316 ION C. BRITIAN(' ACTE SI CUVINTIRI VOL VI

pung la Indoiald buna credinta a guvernului. Administratia e rea nu de acum,

ci mai dinainte ; de ce n'a Indreptat-o and a stat cinci, sase ani la guvern?
E In interesul tuturor sä se Indrepte, dar nu se poate face repede.
Ion C. Brátianu : Onor. d. Lahovari a pus in indoialà buna
credintd a noasträ si. a Senatului, de a voi sä voteze legea
imputindrei circumscriptiunilor de pläsi si legea admisibili-
tätei. Onor. d. Lahovari, inainte de a face aceastä imputare,
trebuia sä se informeze de la amicii säi din Senat daca gu-
vernul nu a insistat sä se voteze si legea circumscriptiunilor
si legea admisibilitätei ; dar ce s'a intâmplat?
Ca sä se impartà o tail in alte circumscriptiunui noi, trebue
un studiu foarte serios, pentru cä atunci când s'au fäcut
circumscriptiunile judecätoriilor de ocoale, ati väzut câte re-
clarnatiuni s'au ivit si de aceea Senatul nu a voit sä se
pronunte pänä ce nu se vor propune niste circumscriptiuni
bine studiate si nu este posibil sd se facä o asemenea lu-
crare cu repeziciunea care voeste d. Lahovari.
Legea admisibilitätei a ridicat chiar discutiuni in sânul
partidului din care face parte d. Lahovari si d. Teriachiu a
fost nevoit &A retragg acea lege, fiindcA a gäsit &A multe din
observatiunele ce se fAceau erau foarté drepte.
D-1 Lahovari pune la indoiald buna credintä a noasträ, de
a da o lege care sä imputineze circurnscriptiunile, care astäzi
sunt cam multe si prin imputinarea lor poate nu numai sä
se usureze bugetul statului, dar si sä se poatà gdsi mai cu
inlesnire oameni care sä fie la inältimea misiunei lor ; fiindcA,
de ce este un personal mai mic, de aceea se poate face si o
alegere mai bunä.
Ne face noted irnputäri d. Lahovari dar d-sa, care constatà
cu noi impreunä c5 administratiunea este rea si nu este rea
fiindcä este guvernul liberal la putere, cäci aceste plângeri d-sa
recunoaste ea' au fost in toti timpii si zice &A au alte cauze ;
de ce dar, at ati fost d-voastrà la putere in timp de cinci,
sase ani, in timpi foarte normali, in timpi linistiti si când
trebuintele nu erau asa de multe precum s'au simtit in anii
acestia din urn& ca sä avem atâtea legi mari de votat, de ce
d-voastrà nu ati fäcut aceastä imbunätätire ?

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CALEA FEIIAPI CERNAVOD 5.-CON8TANTA 317

IT6 rog dar, cum sunteti indulgenti pentru d-voastrà, fiti

§i pentru noi i nu ne puneti la indoialà buna credintli, &Ad,
ca sà fie tara bine administratà este interesul tuturor, fArä
deosebire de partid.
Vorbesc N. lonescu, apoi C. A. Rosetti, ministrul de interne 51 proiectul
e luat In consideratie. Incepe discutia pe articole, se N,oteazA proiectul
se citeste raportul asupra proiectului de lege de rAscumpArare a liniei ferate
CernavodA-Constanta.
(Mon. Of., 1881 p. 1955 col. 1 2).

Se prezintA Carnerii un proicct de lege prin care guvernul e autorizat sa

cumpere calea feratA CernavodA-Constanta. Dimancea cere votarea legri.
N. Nicorescu cere ca guvernul sA studieze mai bine chestiunea cumpArArii,
amanAnd faptul pAnA la sesiunea de toamnA a Corpurilor Legiuitoare. Suma
de rAscumpArare i se pare mare, cAci linia nu e Inzestratä cu prea mult ma-
terial. I. C. BrAtianu aratA marea InsemnAtate a acestei cAi ferate nu numai
pentru Dobrogea, dar chiar si pentru jud. Ialomia. DetaliazA cum au &curs
tratativele de cumpArare i mijloacele folosite de guvernul romAn pentru
a se asigura cA nu va plAti un pret prea mare.

Ion C. Banianu : D-lor, onor. preopinent a zis cA d-sa vor-

be§te inteun mod demonstrativ. A§a este ; dar ca s'd fie sis-
temul acesta adevArat, care este foarte bun, trebue ca pre-
misele sà fie adevärate, concluziunile sá fie juste i atunci
sistemul ar fi in adevär folositor, dar când nu este astfel,
când premisele nu sunt adevkate, tot ceeace se zice §i tot
ce se conchide este sofism, adick in loc de a se reproduce
sistemul demonstrativ, nu se fac decât sofisme.
D-lor, noi care am sustinut, dupà ce ni s'a luat Basarabia,
cà trebuia sà lugm Dobrogea in stApânire, noi puneam mare
pret pe Dobrogea ; i mai cu seam'd dupà ce am vizitat-o,
am spus cà dacA vom avea vrednicie i curaj vom face din
Dobrogea o gràdink nu a României, ci o grAdin6 a Europei
intregi. In adev6r, d-lor, toti acei care nu credeau in aceste
sperante ale noastre, dupil ce au vizitat-o §i au vgzut-o, au
venit i ne-au incuviintat ceeace credeam noi. Ei bine, d-lor,
oricine are o mo0e, o proprietate, care este susceptibilà de
un mare venit, s'd fie sigur ea' nu-i va produce nimic dacA
nu va fi i bArbat §i nu va avea curaj s'a" bage capitalul in-

www.digibuc.ro
 318 ION O. BEATIANU ACT11 131 CIIVANTARI VOL. VI

teinsa. A Intrebat d. Nicorescu : apoi ati tratat In mod se-

rios, s'a studiat chestiunea, s'a väzut natura obiectelor, s'a
cAutat sA se vadà dac6 legile engleze permit aceastà insträi-
nare i dacä s'au satisfAcut toate cerintele legilor engleze,
ca astfel rAscumpArarea s6 poatä fi realà i fa'rä nici un pe-
ricol ?
D-lor, noi când am luat Dobrogea, ne-am gândit la cum-
pArarea c6ii ferate. Ca lea feratà pentru noi nu era o valoare
decât pentru cA conduce la portul Chiustenge.
D-lor, incà dela Berlin reprezentantii societätei se intere-
sau foarte mult sä vazä In ce mâini rAmâne Dobrogea. Ne-
gresit cä porturilor i drumurilor de fer de acolo, Dobrogea
fgcând parte din România, li se deschidea o perspectivä
foarte mare ; si sub Turcia, desi nu rAmânea tocmai cum erau,
dar totusi nu aveau atâta perspectiva cât au fiind sub Ro-
mânia. Mi s'a fäcut propunere de räscumpärare Indatà ce s'a
hotgrit de congresul dela Berlin ca ssá ni se dea nouà Dobrogea.
Dar eu n'am voit nici ascult, fiindcä eram supgrat
din cauz6 ea' ni se luase Basarabia. Dupà ce m'am intors in
tall, au venit iaräi i ne-au fAcut propunerea cu preturi
foarte ridicate, nu ca acelea din proiect, care se par d-lui
Nicorescu cA sunt exorbitante, ci In adevär acelea erau exor-
bitante. Eu le-am rAspuns : n'am nevoe de drumurile d-voastrii
de fer, linia noastrà este Càlärai, podul peste Dunke In fata
Silistrei si de acolo la Mangalia ; Mangalia este portul nostru.
Au fost oameni priceputi, cunosckori de conditiunele unei
Cal ferate care mi-au spus c6 nu este in interesul nostru sä-1
facem pe acolo i eu le-am rAspuns : in neghiobia noastrA,
pe acolo avem sà-1 facem.
Au venit i ne-au fkut propunerea cu un pret de douá zeci
nu-mi aduc aminte câte milioane i n'am voit nici s6 discut
cu dânii. Unul din colegii mei, d. Kogàlniceanu, a discutat,
dar eu n'am discutat, cu toate c6 eu eram ministrul de lucräri
publice ; n'am voit chiar sà-i bag In seamg. Tocmai dupà
mai multà vreme le-am trimes räspuns cà dacà vor sà trateze,
s5 facA conditiuni astfel !neat s6 se poatà trata.
In cele din uring a venit propunerea care era cu multe

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CALM. FERATA. CERNAVODA-CONSTANTA 819

milioane mai jos, când a venit d. Dabija la ministerul lu-

crärilor publice si atunci s'au si Inceput tratäri serioase fiinda
s'a vAzut cä pretul nu era asa de exorbitant, 'Meat nici s6
se poatä sta de vorb6 si luni Intregi am luptat si de abia
am putut ajunge la suma care este In proiectul de lege pre-
zentat de guvern ; si Incä se hotärise ca cheltuelile s6 fie pe
seama noasträ si dupà ce am intervenit eu personal s'a
primit ca acele cheltueli sA se fac4 de dânsii.
Colegul meu dela lucrâri publice, inainte de a intra in dis-
cutiuni serioase, a numit o comisiune de ingineri dintre cei
mai competinti si chiar unul dintre ei era dintre cei mai di-
ficili. Comisiunea era compus6 din d. Olânescu si d. Iorceanu.
D-1 Iorceanu este atât de riguros, In cât când vrei s6 nu
ajungi la vreun rezultat, atunci sä-1 trimeti inteo comisiune...
0 voce : Nu este folositor.
Ion C. BrAtianu : Ba este foarte folositor. Chiar de multe ori
când sunt oratori care vor s6 facti s5. stea Camera In loc, zile
Intregi, de multe ori le scapä câte un cuvânt care ne lumi-
neag si care ne face sA ne indrepam când facem ate o
gresalä ; cu a-tat mai mult d. Iorceanu, care este cu stiintà
mare, dar de o severitate si mai mare, ceeace 11 face onoare.
Era, in acea comisiune si d. Olânescu, care cunoaste foarte
bine câile ferate, nu numai din tara noastra, dar si din alte
pri. Amândoi s'au dus si au fäcut studii la fata locului si
elementele ne sunt date de d. Olänescu si d. Iorceanu, care
sunt ridicate la suma de 13.323.000.
D-lor, and guvernul a Mcut calcul, a luat cele 13 milioane
si a luat si toate acele drepturi cari le au si care nu le eva-
lueazil inginerii
0 voce : Anume?
Ion C. BrAtianu : Anume? Intrebati pe d. Opran, care nu
poate face un pas sA nu i se zicâ : aici e al nostru. S'a fäcut
aceasta pentru ca sä avem o bazá, cAci d. Nicorescu mA In-
treba, stim cât face ? Si am auzit pe mai multi zicând : la
ce sä-1 lunn dac6 e mai scump decât face ? Apoi, asa ar fi
daa ar exista trei patru drumuri de fer acolo, ca s6 zicem
cA dac4 acesta e scump, luâm pe celalt. Ar fi lesne când ar

www.digibuc.ro
320 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVANTARI VOL. VI.

fi o altg marfg care se gg'seste la mai multi si dacg nu-ti place

la unul, te duci la celalt.
Aid insg este vorba de un privilegiu pe care trebue sg-1
plgtim, afarg de materialul ce este pe dânsul. Regularea ches-
tiunei proprietgtii In Dobrogea i constructiunea càii ferate
Cernavodd-Constarrta, pentru mine sunt chestiuni principale,
pentru cg voi ca Dobrogea sg o facem româneascg, ca sg
ajungem la rezultatul dorit ; i când d. Nicorescu zice : cum
delegatii vin si spun cg acei oameni nu au voit sg lase mai
jos, atunci sau eh' acei oameni sunt oameni In privinta cgrora
nu se poate pune nici o valoare pe cuvântul lor, sau, zice d-sa,
dati un vot de geaba care nu are sg aibg nici o valoare ;
sau, dacg voiti s faceti concesiunea aceasta, trebue sg .tratgm
cu dânii, fiindcg d-sa are convingerea cg nu face, nu 12 mi-
lioane, dar nici 6 milioane.
Cuvintele acelea pe care le-a zis d. Nicorescu, sg-mi dea
voe sg-i spun CA au fost cam imprudente, au lost nu destul
de cugetate.
Inteleg unele jurnale i unii oameni cari fac toate scanda-
lele i toate cabalele pentru ca sg nu se ia drumul de fer
Cernavodg-Constanta. Acele cabale, acele intrigi, nu sunt ro-
mânesti. (Aplauze).
Sunt de aceia care nu voesc sà avem un port la Marea
Neagrg i când d-ta, d-le Nicorescu, Ii pui in dilema aceasta
cg, dacg vor primi mai putin de 17 milioane sunt oameni
neonesti, nu vezi cg faci i d-ta ceeace fac aceia cari nu
voesc sg avem un port la Marea Neagrg ?
N. Nicorescu: Nu.
Ion C. Briltianu : Cel putin eu, dupg capul meu, asa judec
mi-a parut rgu de cuvintele d-tale. Dar intreb : de ce Ca-
mera vine si zice : dau 12 milioane, iar nu 17? S'ar 'Area,
d-lor, cg este un lucru absurd, dar este cg Adunarea nu putea
sg zicg curat cg nu primeste.
Apoi, de ce insist eu aci si am zis cg nu puteti pleca Ong
ce nu vg veld pronunta In aceastg chestiune ? Fiindcg nu
voesc sg iau rgspunderea inaintea natiunei cg n'am fgcut
tot ce s'a putut ca sg putem face drumul de fer din Dorbrogea

www.digibuc.ro
rurro 1881 CALEA NERATA CERNAVODA-CON8TANTA 321

sA fie român si Constanta sA fie a noastrà. Iatà de ce cred eu

CA Adunarea a fost preocupatä ; nu putem noi sA zicem Ca' nu
voim, fiindc6 numai inamicii nostri pot sA zicA aceasta si
intä cum am inteles eu ea' comitetul delegatilor s'a procupat
tot de acea rgspundere inaintea natiunei ca si mine, cAci are
drept natiunea s6 m6 intrebe : ce-ai fäcut ? Nici proprietatea
in Dobrogea nu este regulatA, nici drumul de fer nu este mgcar
In principiu regulat a deveni drum de fer al tärei. *i nu mai
vorbesc, d-lor, &A läs'Am un judet f6r6 mijloace de comuni-
catiune, un judet in care Statul are proprietatile cele mai
intinse din România, un judet care plAteste dela inceput
impozitul färti s'à i se faa macar o paling de sosea, judetul
Ialomita, unde nu se poate aduce pietris decât sau dela Ostrov,
sau dela Prahova.
Nu voesc sá iau fäspunderea nici In fata Wei &A n'am
fäcut tot ce mi-a stat In putintä, nici In fata judetului Ialo-
mita, cAruia i-am promis sà-i fac ceva si n'am putut.
Onor. d. Nicorescu zice : Apoi guvernul a luat toate in-
formatiunile, are toate elementele ca sä stie dacA aceastà
vânzare poate s'à devie perfectà sau nu ? D-lor, nu numai
c6 s'au luat toate precautiunile, dar ¡Ilea' s'au luat si dintre
d-voastrà d. Giani si d. OlAnescu.
Eu am zis a nu facem rAscumpkarea si nu vom da banii
nostri decât atunci când vor fi transcrise transactiunile acestea
In registrele respective, astfel incât s'A nu mai fie indoialä.
N. Fleva: Au fkut oare un raport acei d-ni ?
0 voce : A fäcut d. Giani.
Ion C. Brfitianu : D-1 Giani a spus c'à mai erau 2 sau 3
lucruri pe care le7a elucidat astfel incât vânzarea poate s'A
devie perfectä. Dar nu aveam trebuintá de aceasta, cAci aceasta
nu este o societate de actionari, o societate germanà. Aci
este o societate formatà de câtiva asociati ca sä facá luceäri
In Orient, este cu totul o lucrare a lor si d. Barkley i-a con-
vocat, a fäcut procese verbale, le-a legalizat si l-au IntArit
pe d-sa ca sA facem o conventiune provizorie. Dar când se
va face vânzarea, se va face de aceia de-a-dreptul.
DacA se va gási vreo dificultate ? Atunci nu däm banii. D-lor,
21

www.digibuc.ro
322 ION C. BRATIANII AMR I CUVANVARI VOL. VI

d-voastrà yeti face ce yeti voi ; eu am voit §i intelegeti foarte

bine cä eram in dreptul meu, ca ssd mä degajez de rAspundere
in fata natiunei ; d-voastrg vá yeti degaja cum yeti crede de
cuviintä, dar eu sunt degajat cu totul.
Se voteazA Inchiderea discutiel. Adunarea la In considcrare proiectul de lege.,
Al. Lahovari aratà cft aceastii lucrare de drum de fer In lungitne de 75 km.
e prea scumpl i cá s'ar putea amlna räscumpärarea ei si mai bine sá se
tmeascá Hula Bucuresti-Cernavodá printeun pod peste Dunäre cu cea flicutà
de societatea englezá i astfel In baza conventiunel s'ar putea mai bine folosi
statul de aceastá linie.
Ion C. Brrnianu D-lor deputati, onor d. Lahovari a zis
s'à nu faceti acum aceastá ráscumpárare, ci sá o faceti du0
ce \Teti isprávi calea feratá dela Bucure§ti la Cernavodg.
Azi, d-le Lahovari, eu nici n'am venit cu proiectul de lege
pentru facerea liniei ferate dela Bucure§ti la Cernavodá, pânii
ce mai intâiu n'am dobândit ráscumpárarea aceasta, fiindc.6
indatá ce s'ar face linia Bucure§ti-Cernavodá, linia aceea are
sá devie mai scumpà §i mai pretioasä §i ráscumpárarea s'ar
face cu un pret indoit sau intreit §i atunci când s'ar putea
intâmpla ca sá fie d. Lahovari la putere, ne-ar acuza cá n'am
fost buni negustori, fiindcA n'am rAscumpärat-o când era mai
efting.
Onor d. Lahovari mai zice : nu sunteti suverani? Dacá
este o linie de drum de fer pe teritoriul nostru, aceasta vá
impiedeeä de a face altà linie? A§ fi inteles aceasta dela d.
Lahovari, dacá ar fi venit acum depe bàncile §coalei, sau
cel putin ar fi fost numai pe banca de deputat ; dar d-sa a
fost §i pe banca de ministru §i de ce nu era atunci tot a§a
de grozav in fata Berlinului §i Vienei, ca sá reguleze pe aceia
cari aveau concesiune la noi, in conditiuni cu totul altele de-
cât acelea care se dau la Constantinopole, unde se dau pentru
curtenie? Pentru ce n'ati putut sá regulati pe acei sträini?
Onor. d. Lahovari mi-a mai dat o povatá, mi-a spus : afa-
ceri de acestea se discutá §i se trateazá negustore§te, iar nu
cu iluziuni de Mare Neagrk port la Mare, etc. Dar, d-voastrá
când ati dat pe Crawley, unde vá duceati, la ce Mare Neagrá
vá duceati? Ce port fáceati?

www.digibuc.ro
 RiNIE 1881 MEDALIA PENTRII 10 MAI 323

Al. Lahovari : D-voastrg ne-ati dat pe Crawley.

Ion C. Briltianu : Noi am dat linia de fer Ploe§ti-Predeal ?
Al. Lahovari : D-voastrg, pentru cg n'ati votat amenda-
mentul guvernului, care era contra dgrei liniei lui Crawley.
Ion C. Brfi(ianu : Linia Ploe§ti-Predeal s'a dat de d-voastrA
§i nu se fAcea cu un scop a§a mare, afarg numai dacg nu
o fAceati ca sg vg duceti sg luati Transilvania.
Al. Lahovari : Se poate.
Gr. Vulturescu : Se ia act de expresiunea acestui sentiment
national al d-lui Lahovari.
Ion C. Briitianu : Limbajul acesta, onor. d-le Lahovari, sg-1
tineti §i afarg.
Al. Lahovari : La o gluing' se rgspunde printr'o glumg.
Ion C. BrAtianu : De cc dar n'ati fost negustori i cu linia
Ploe§ti-Predeal, unde nu aveati nici mgcar scuza cg vg amg-
giti de iluziunea unei mAriri nationale?
Gr. Vulturescu propune un amendment, care e primit de comitetul de-
legatilor I apoi de Camera ; discutia continua pe articole.
(Mon. Of., 1881 P. 1963 col. 2-3 ; p. 1964 col. 1-3 ; p. 1966 col. 2-3 ;
p. 1967 col. 1).

98,
Medalia pentru 10 Mai ; bAile Statului la Cfilimilne§ti.
Camera, 16 lunie 1881.
D. Schileru spune ca pentru imortalizarea zilei de 10 Mai s'a hotfirit ba-
1erea unei medalii. Cere terminarea de urgentii a medaliilor. I. C. Bratlann
spune ca acestea sunt In lucru la monetaria Statului. Roagä Camera sa nu
piarda vremea cu discutii nefolositoare.

Ion C. Britianu : D-lor, acest lucru s'a fgcut hied de când

onor. d. pre§edinte actual al Adungrei era pre§edintele ca-
binetului i), s'a dispus Incg de atunci ca sg se facg o me-
dalie §i de aur §i de argint §i de bronz i actualmente se §i
lucreazg la monetAria Statului §i se va bate intr'un numgr
1. Dimitrie Bratianu.

www.digibuc.ro
324 ION C. BEATiANu ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

suficient si pe data' ce se vor termina, se vor impArti. Dar

d-lor, eu NI märturisesc &A cu inima strânsä si cu durere
am mai prelungit aceastà sesiune, crezând CA prin aceasta
vA fac vreo n'Ap6stuire si astäzi và'd csä domniile voastre, WA'
sunt deja trei ore si veniti cu niste chestiuni fdrà vreo im-
portantà si mai pe urmä când veniti ca s'à discutati vreun
proiect de lege, atunci VA plângeti &A legile se voteazA cu re-
peziciune. De aceea eu v'as ruga sA läsärn toate aceste ches-
tiuni neinsemnate si s6 venim la ordinea zilei.
Se voteazA Inchiderea discutiei.
(Mon. Of., 1881 p. 1998 col. 3 ; p. 1999 col. 1.).

Camera, 16 lunie 1881.

Flaportorul, E. Costinescu, cite§te raportul §i un proiect de lege prin care
ministrul finantelor e autorizat sA ia din un capitol al bugetului suma de
bani spre a construi o clAdire la Mile CAlimAne01. N. Ionescu spune cA pentru
MI ar trebui a se facA mai mult. CAlimAneltii nu prezintA atAta InsemnA-
tate. Doctorul MdIddrescu aratA InsemnAtatea CAlimAneltilor ca loc de curA.
1. C. Briitianu cere sA se arcode creditul cerut prin proiectul de lege 11 apoi
sii se punA pentru a doua zi la ordinea zilei, alegerea membrilor In comi-
siunea bugetarA. AceastA comisie sA lucreze §i In vacantA spre a fi bugetele
bine studiate. Cere sA se acorde membrilor acestei comisil cAte 50 lei diurnA
pe zi.
Ion C. Brätiann : D-lor deputati, am dat precklere repre-
zentantului de Vâlcea pentru a vgi arAta importanta acestor
bAi, dupá cum a §i fäcut. Mie nu-mi rAmân decât putine de zis.
CAlimAne§tii sunt Mile cele mai vechi din România ; in
toti timpii au fost MI la CAlimgne§ti §i sA nu uitati eft' alAturi
este sursa CAciulata care este unieä in Europa.
Pentru facerea stabilimentelor de Mi., planuri existà, dar
n'au fost mijloace.
Când s'a votat bugetul s'a uitat a se pune, intre alte clà-
diri §i Mile dela CAlimAne§ti §i cum ministerul nu poate face
dela sine virimente, a venit cu acest credit.
Acum, ca sA dau satisfactiune d-lui N. Ionescu, care este
ingrijat de sänälatea populatiunei rurale, aflà d-sa ch.' toti
Oranii de prin prejur, gu§atii §i alti bolnavi, vin din depAr-

www.digibuc.ro
ILJNIE 1881 BAILE STATULUI LA cAinsiNE8TI 826

tare mare la Gä1im6ne§ti §i in douà sAptämâni se vindecä.

Este dar aci ceva cu totul in favoarea populatiunei rurale.
Adunarea ia In considerare prolectul de lege sl punandu-se la vot, II
primeste.
Presedintele core adeziunea Camerei de a se pune la ordinea zilel urmátoare
proiectul de lege privitor la burse si mijlocltori.

Ion C. Brfitianu : D-le pre§edinte, vA rog, ca tot pentru maine

sà" se pun6 la ordinea zilei §i alegerea membrilor in comisiunea
bugetarà ; fiindcsd, dac5 nu vom avea comisiune bugetará
care sA lucreze §i in vacantà, nu vom avea bugete bine stu-
diate ; cki, d-lor, d-voastrà §titi a dacá bugetele vin la Camel%
in timpul sesiunei, se discutà pe picior, fiindcä deputatii nu
se pot ocupa cu de-am6nuntul de dânsele. i pentru aceasta
eu a§ propune sh' se dea o diurn6 de câte 50 lei de §edintà,
fiinded a§a mi se pare eh' este §i drept §i csä vor ajunge mai
lesne la un rezultat mai bun.
P. Buescu aratà cl intentlunea lui I. C. Brfitianu nu este practica 0
constitutionala 0 apoi opozitia nu va da concursul ei.

Ion C. Brätianu : D-lor, onor. d. Buescu zice cA nu este con-

stitutionalà propunerea mea. Apoi, d-sa §tie cA starea bu-
getelor noastre de astAzi se datore§te unei comisiuni care
a lucrat o parte din an la aceste bugete §i d. Buescu §tie
cum se lucreazà* in alte tàri bugetele ; ate §apte §i opt luni
lucreaz6 comisiunile din sânul Adunkei §i le pregälesc. A§a
in Franta, oamenii cei mai eminergi ai parlamentului iau
parte in comisiunea bugetarà §i pre§edintele acestei comi-
siuni a fost inainte d. Gambeta, unde s'a §i ilustrat §i bu-
getul care s'a votat acum in Franta, a lucrat la el comisiunea
nouä luni de zile. Apoi, d-lor, dac'd in Franta, care are sis-
temul parlamentar fried de pe la 1828 §i se face aceasta,
apoi la noi care am inceput abia de ieri §i care suntem in co-
pilärie in aceastà privintà, cu atât mai mult trebue sA facem
aceasta ; csdci cum voiti d-voastrà sà vonm bugetul numai
inteo lun6 de zile, Meg SA' fie studiat mai intâiu in amánuntul
lui de o comisiune ?

www.digibuc.ro
326 ION C. BRATIANII AGTE 81 CIIVANTARI VOL. VI

V'am mai spus ca trebue sa numiti in aceste comisiuni pe cei

mai capabili dintre d-voastrA si cari vor voi sa lucreze, ca sa
nu se intample ca anul trecut, unde d'abia aduceam cateodata
trei patru deputati, si alti trei patru altadata.
De aceea, eu sunt de pArere sa numiti o comisiune care sA
lucreze ca si in 1876 bugetul, sa vi-1 aduca aci studiat si atunci
se va putea, daca va mai fi necesitate, ca si in timpul sesiunei
sà se adune comisiunea si sa se mai ocupe de ceeace a mai
ramas ne studiat. Dar sa nu lasati ca bugetul sa se studieze
de comisiune in timpul sesiunei, pentru CA nu este timp si nu
este cu putintä sa se lucreze cum cere trebuinta si un buget
nestudiat bine este cel mai mare eau ce facem tar&
Ziceti CA este o cheltuiala degeaba ?
VA inselati. Tocmai ca sa nu fie cheltuiala degeaba, de aceea
am cerut O. se dea cate 50 lei de sedinta, ca acei ce vor veni
sà lucreze sä ia diurna, iar nu sa mearga diurna regulat ca
panA aci.
Mai zice d. Buescu CA opozitiunea nu va veni. Ei bine, eu
cred ca opozitiunea va veni sa lucreze, fiindca sunt Romani
si se intereseaza de bugetul Statului si ne vor da concursul
ca sä nu se mai improvizeze bugetele cum s'a facut anul trecut.
N. lonescu spune cd e greu sa discutri bugetul pe anul viitor cad lipsesc
datele necesare. Arata cam de and ar putea functiona comisiunca bugetarfi
pentru ca In adevar activitatea ei sa dea roade.
P. Cernalescu propune ca activitatea Comisiunei sa Inceapa In Septemvrie
Se voteaza Inchiderea discutiei.
(Mon. Of., 1881 P. 2005 col. 1 3).

99.
Calea feratii Buda-Sliinie.
Senatul, 17 Iunie 1881.
Se prezinta proiectul de lege pentru construirea cailor ferate Buda-Slanic
sl Campina-Doftana. I. C. Brätianu spune ca lemnul necesar construirii se
va procura, daca va fi eftin, din padurile Statului ; daca va fi scump, de
ori unde va fi eftin. Adaoga ca nu va construi aceste linii daca proprietarli
pe unde va trece linia, nu vor da terenul In mod gratuit.

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CALEA FERATA BUDA-SLANIC 327

Ion C. Brfitianu D-lor senatori, cel din urmA aliniat al

art. 4 a fost admis printr'un amendament introdus de Ca-
merà, unde am fäcut urmAtoarea declaratiune, care a fost
acceptatä de Camerà cA acolo unde lemnele se vor putea
lua din pädurea Statului, fiind in mare cantitate i costând
mai purin, le vom lua din pädurile Statului ; dacA insä vor
costa mai mult, le vom lua de aiurea, unde vom gäsi mai
eftin, fiindcA s'a intAmplat cA la calea feratA BuzAu-MArA-
sesti, lemnele din 'Muffle Statului sä coste indoit i intreit,
decât dacà le-am fi cumpärat cu bani de aiurea.
P. Gradi§teanu : Bine inteles cA votAm legea cu aceastA
explicatiune.
Ion C. Briitianu : Eram dator sA vA dau aceastä explica-
tiune, fiindcA am fäcut-o si in Camerà.
Prepdintele pune la vot art. 4 cu rezerva filcutA de I. C. BrAtianu §i se
primege.
AratA a art. 6 impune a§ezAmintelor de binefacere sA dea gratis terenul
necesar pentru constructia acestor

Ion C. Brätianu : Eu am declarat in CamerA &A nu voiu con-

strui aceste linii pe proprietätile chiar ale particularilor, dacä
nu ne vor da terenul gratis, afarà de sAdiri, clAdiri i alte
lucrAri din care s'ar putea ocaziona vreo daunä proprietarilor.
Dar ca sA le fac cale feratà i sà pläteascA Statul terenul,
e cam mult !...
Pmedintele, D. Ghica, arath cá atunci and s'a construit calea feratA Bu-
curesti Giurgiu, a dat terenul gratis pe and ceilalti proprietari au fost
despAgubitl cu cAte cinci mii galbeni de pogon.

Ion C. Brfitianu : D-le presedinte, am fäcut aceastà decla-

ratiune, fiindcà o fAcusem i in CamerA ; nu am f Acut-o insä
de loc la adresa d-voastrA.
Este insA mai bine cA ati spus acest fapt, ca sA serveascá
de exemplu tuturor proprietarilor, pe a cAror mosie va trece
acest drum de fer.
Legea se primeste.
(Mon. Of., 1881 p. 2025 col. 1-2).

www.digibuc.ro
 328 ION C. BEATIANII AcTE 81 CIIVANTARI VOL. VI

Sprijinirea industriei zahArului.

Camera, 17 Iunie 1881.
CAtiva deputati prezintA Camerei un proiect de lege relativ la sprijinirea
industriei zaharului. I. C. BrAtlanu fsi dA asentimentul si sustine legea. Co-
municA AdunArii cA renuntA la propunerea pe care a fAcut-o In ziva prece-
dentA relativ la numirea unel comisiunl bugetare, cAci s'au ridicat prea multe
critice ; aratA apoi cA raportorul s'a grAbit cu afirmatia de constructie a cAii
ferate Bucuresti-CernavodA, and trebuia pus BucurestiCAlArasi.
Ion C. Briltianu : D-lor, §i eu ma asociez la aceastä propu-
nere. In mai multe rânduri am rugat pe onorata Camera sá
facem pentru fabricele de zahar din tall dela noi ceeace s'a
facut pentru toate fabricele din lume. *i aceasta este una
din chestiunile cele mai importante, cáci Romania este in
ceeace prive*te zahárul, tributara strainilor. D-lor, sä facem
ceva in aceasta privinta pentru ca sa ajungern §i noi a fur-
niza zahar strainilor.
N. Fleva aratA ca desi a fost la Inceput contra acestui proiect, acum and
aceastA initiativa se face din partea parlamentului, cere urgenta. Mai multi
cer urgenta. Presedintele Camerii pune la vot proiectul de rAscumpArarea cAll
ferate CernavodA-Constanta, care se admite.
Ion C. Brfitianu : D-lor, relativ la propunerea ce am fäcut
ieri pentru numirea unei comisiuni bugetare, am vazut ca s'au
ridicat prea multe critice in contra acelei propuneri. Eu cre-
deam ca viu Inaintea dorintei onoratei Camere, dar, fiindca
vad opuneri, declar Ca renunt.
Spre a nu se pierde sesiunea B. Maniu propune un amendament la legea
asupra construiril liniei Bucuresti-CernavodA : Guvernul sA fie autorizat sA
construiascA aceastA linie and va crede de cuviintA.
Gr. Vulturescu aratA cA amendamentul propus de B. Maniu e mai bine
zis un contra proiect, care nu se poate discuta pAnA nu trece prin sectiuni.
Construirea liniei Bucuresti-CernavodA sA se amAne, spre a se putea mai
IntAi transa rAscumpArarea liniei CernavodA-Kiustenge.
Ion C. Brfitianu : Se vede ca d. Vulturescu n'a fost in §e-
dinta când s'a discutat acest proiect in rândul trecut. Dar
eu cred ca ceeace a facut pe d. Vulturescu sa ia cuvântul

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 CALEA FERATA CERNAVODA-CONSTANTA 329

este greseala ce a facut d. raportor, pentru ca nu trebuie sä

punä cuvântul de Cernavoda, ci trebuia sa zica numai de la
Calarasi la Bucuresti, fiindca asa nu se prejudiciaza ches-
tiunea pe unde are sa treaca drumul de fer, ba, din contra,
dovedeste ca avem de gând sa-1 facem pe la Ca Tärasi.
(Mon. Of., 1881 p. 2026 col. 3 ; p. 2027 col. 1-3).

101.
Räseumpfirarea liniei ferate Cernavodfi-Constania ; aneheta dela
Ministerul Armatei.
Senatul, 18 Iunie 1881.
Rind pärerile 1mpärtite asupra cumpdrärii call ferate Cernavoda-Constanta,
1. C. Brátianu spune cd convine sd se amdne chestiunea pand la toamnd.
Intre timp frisk sii se constitue de cdtre Senat o comisiune care Impreund
cu guvernul sd studieze din nou §i din toate punctele de vedere, chestiunea
-cumpararli acelei cdi ferate.
Pre§edintele Consiliulul, fiind la rAndu-i rugat de ministrul de rdzboi ge-
neralul Slániceanu, cere sa se numeasca o comisie parlamentard care si an-
theteze la ministerul de rdzboi g sa vadd dacd existä vreo nereguld. Dacd
se va constata vreo nereguld, generalul va trage consecintele.
Ion C. Brätianu : D-lor, ieri dupa lungi discutiuni in sec-
tiuni unite, am vazut cä sunt indoeli din partea mai multor
43-ni senatori si asupra pretului si asupra necesitatei de a ea's-
cumpara calea ferata CernavodaKiustengea ; si dupa cum
am declarat in sectiuni unite, va declar si astazi ca niciodata
nu voiu cäuta in chestiuni de asemenea natura, ca 0' apas
a supra constiintei nici chiar a amicilor mei cei mai intimi ;
necum asupra celorlalti d-ni senatori.
Fiindca am vazut ca o mare parte din d-voastra ar voi sa
se amâne chestiunea pana la sesiunea de toamnä, Oda' se vor
face studii chiar de d-voastra mai scrupuloase si mai cu dea-
rnanuntul, de aceea si noi consimtim la amânarea acestui
proiect de lege, cu atat mai mult, cu cat proiectul votat de
Camera nu este ca acela prezentat de noi. Consimtind la
amânare, credem insa ca ar fi bine ca onor. Senat sa nu-
measca o comisiune, care impreuna cu guvernul si cu toti

www.digibuc.ro
330 ION C. ERATIANIT ACTE tI cuvINTARI VOL. VI

agentii guvernului, cari se vor pune la dispozitiunea comi-

siunei, s4 studieze chestiunea pânä la toamnä, ca sà nu ne
mai aflonn iarà§i in necuno§tintä de cauzil. latà propunerea
ce am onoare a face.
Prefedintele Sena ¡alai, Dim. Ghica, exprimAnd simpinintele Intregului
Senat, sustine 61 nu e nevoie a se mal numi o comisiune deoarece are de-
plinA Ineredere In guvern i mal blne guvernul sA studieze chestiunea mai
amAnuntit, prezintAnd astfel mai multe elemente spre a se discuta ches-
tiunea.
Ion C. Briainnu : D-lor senatori, sunt recunosciltor onor. d.
prerdinte cà zice cà n'a fost neincredere din partea Sena-
tului. Nici eu n'am fkut propunerea din acel punct de ve-
dere. Fiindcä chestiunea nu a fost destul studiatà de d-voastrà
dupà cum am vAzut când s'a discutat in sectiuni unite, am
crezut cA prin o comisiune dintre d-voastrà s'ar putea mai
bine studia. Am auzit pe unii zicând câ este prea mare
pretul ; altii ea' linia aceea nu poate deveni niciodatà o linie
care s'd corespundà la aceea ce dorim noi sA devie inteo zi.
Prin urmare sunt chestiuni de deosebite naturi. Eu nu zic
siTi se facá o anchetà parlamentarg, ci s'd se numeaseä o co-
misiune care s6 studieze chestiunea in detaliu, fiindeä este
vorba de 17.000.000 §i s'o studieze impreung cu guvernul
din toate punctele de vedere, ca atunci când v'à yeti intruni
din nou sà" poatà nu numai guvernul sà vâ' spunà opiniunea
lui, ci sà v'o spun'à chiar membri dintre d-voastrà* care cu-
noscând chestiunea mai bine, s'à và poatá lumina mai bine.
Noi credem ea' am fácut tot ; dar noi nu suntem infailibili,
am putut aprecia eäu asupra vreunui punct.
Deaceea am dori ca impreunsä cu d-voastfá sA reincepem
acest studiu. Negre§it Ca' atânià dela onor. Senat sä numeascA
sau nu aceastà comisiune.
Prefedintele, Dim. Ghica, sustine cA guvernul are ingineri destoinici cari
ar putea sA studieze chestiunea destul de bine i sA se poatA rAspunde la
orice chestiuni cu datele necesare. FloagA guvernul sA lucreze prin mijloacele
ce are si sA dea toate deslusirile cAnd se va studia chestiunea.
Ion C. Briltianu : Eu am declarat cà guvernul a studiat
a fkut tot ce a putut, cki aceasta este o chestiune care se

www.digibuc.ro
IVNIE 1881 CALEA FERATA CERNAVODA-CONSTANTA 331

studiaz6 de un an §i jurnátate. Insä d-voasträ puteti zice c5

n'ati avut timp sä studiati studiile prezentate de noi ; de aceea
am zis c'ä primim amânarea discutiunei acestei chestiuni.
Acum, d-lor, sa-mi dati voie sä vä sesizez de o altà chestiune-
In urma unei interpeläri a d-lui Grädi§teanu, Senatul a
dat un vot in care zicea c'ä trece la ordinea zilei, insä rämdind
nemulfumit de explicârile dale de d. General Sltiniceanu, fost
ministru de räzboi atunci. D-sa insä a insistat pe Iâng6 mine
ca sä rog pe onor. Senat sä-i Lea dreptate, sä numeased o
comisiune parlamentarà, care sä meargä in ministerul de
räzboi O. facä o anchetä. Fiindcä ar fi sä faceti un act de
nedreptate zicând c'd nu ati fost multumiti de explicatiunile
ce vi s'au dat, MI% sä cäutati mijloacele ca sä se faca luminä
in acele acuzäri cari s'au fkut prin interpelarea d-lui Petre
Grkli§teanu.
De aceea, in numele d-lui general Släniceanu, \TA rog sä
numiti o comisiune ca sä facA o anchetà, mai cu seamä c'ä
acel vot s'a fkut având numai 4 bile in favoarea d-lui Slä-
niceanu. *i s'a zis csä am votat §i eu contra d-lui general Slä-
niceanu. Insä eu am dat bird alb6 crezând cà era asupra unei
ordine de zi simplä §i in realitate se vota motiunea.
Eu intelegeam sä se abtie toti acei mini§tri cari nu irnpär--
tá§eau opiniunile d-lui Släniceanu, cki nu inteleg ca cel care
a fost ministru sä fi votat pentru acea rnotiune.
D-voastrà care reap fost prin minister, puteti sä ziceti cá
nu ati fost multumiti de acele explicatiuni ; dar cei cari au
fost mini§tri §tiu c'ä in fata acelor dificultäti in cari s'a aflat
d. Släniceanu se aflä toti mini§tri. Nu aveti decât sä Ned du-
ceti in ministerul de finante §i yeti vedea c'd eu m'am aflat
in aceea§i pozitiune cu ni§te saci, cari devi nu erau buni, a
trebuit sä-i primesc, cki págubeam de trei ori mai mult ne-
putând transporta sarea in Dobrogea §i in Bulgaria. Trebuia
sä fac o nouä licitatie §i sà treacä säpfämâni.
Fiindc6 d. Släniceanu a rämas sub acest greu vot, vá rog
sä faceti dreptate, sä numiti o anchetà in ministerul de räzboi
ca sä se vadä cum s'a procedat de când avem legea contabi
litätei pânä azi.

www.digibuc.ro
332 ION O. BRATIANU AcrE K OUVANTARI VOL. VI

DacA va fi ceva special la d. Släniceanu pe care cei1a10

ministri nu la-u fkut pânà azi, atunci negresit c6 o sA sufere
consecii4ele acelor greseli.
Prqedintele Senatului pune la vot cererea Prqedintelui Consiliului §i Se-
natul admite ancheta la Min. de Rázboi, comisia Hind compusä din 5 membri.
(Mon. Of., 1881 p. 2055 col. 1 3).

www.digibuc.ro
ANEXE

www.digibuc.ro
 Mesajul de desehidere a Corpurilor Legiuitoare.

15 Nov. 1880.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaii,

MA simt totdeauna fericit aflându-mA in mijlocul repre-

sentatiunei nationale. AstAzi multumirea mea este cu atât
mai mare, cA preocupatiunile anterioare care ne-au absorbit
la inceputul sesiunei anului trecut sunt inlAturate §i toatA
solicitudinea §i activitatea noastrA pot fi concentrate asupra
imbunAtAtirilor interioare i indestulArii trebuintelor tArii,
cari au putut suferi in anii trecuti, din cauza grelelor impre-
jurgri prin care am trecut.
Dupà atAtia secoli de suferintA §i de lupte, România
independentà vi-a luat locul intre statele europene. Recu-
noscutA de toate puterile ea intretine cu dânsele relatiunile
cele mai cordiale. Tara va §ti a rAspunde la increderea §i
simpatia ce marile puteri i-au arAtat. Prin desvoltarea sa
nationalA ea va proba cu fapte, cA existenta ei constitue
un element de ordine §i de civilizatiune in orientul Europei.
Cu ocaziunea cAlAtoriei mele de astA-varà i primirii ce
mi s'a f Acut cu atâta simpatie, care se rAsfrângea asupra
natiunei, am constatat insumi cu o vie multumire increderea
§i stima ce inspirA junele nostru Stat independent. SA con-
tinuAm a pAstra aceste bune simtiminte §i a nu inceta de a
desvolta §i intAri cu totii, AdunAri i Guvern, elementele
care constituesc conditiunile de viatA §i de soliditate ale
nouei noastre situatiuni politice. Relatiunile noastre exteri-

www.digibuc.ro
336 ION C. BRATIANIT ACTE $1 CUVINTAlt1 VOL. VI

oare sunt din cele mai bune. Independenta României notifi-

catA tuturor Capilor de Stat a fost primitá pretutindeni cu
o vie satisfactiune. Mai multe tractate i conventiuni ce
Guvernul meu a incheiat cu diferite s tate i altele care
sunt in negociere vor fi supuse Domniilor voastre in acea-
stA sesiune.
Chestiunea reglementArii navigatiunii pe Dunärea-de-jos
are, peste putin, a se rezolva de Comisiunea Europeanä
dela Galati. Guvernul meu pätruns de marile interese ce
România are pe acest fluviu, va sti a le mentine i apära
in acord cu textul tratatelor i cu principiul libertatii de
navigatiune.
Devi ingrijirile din trecut au oprit pe guvernul meu a da
toatA atentiunea cuvenitA administratiunii interioare a tArii,
totusi in intervalul sesiunii Corpurilor Legiuitoare, el s'a
ocupat pe cât i-a stat cu putintä, cu imbunAtAtirile cele mai
insemnate ale administratiunii puMice. Astfel legea organicA
a comunelor, care s'a i votat in parte de domniile voastre
s'a supus la un nou studiu spre a esi astfel si mai bunA din
votul definitiv al Corpurilor Legiuitoare, care-i permite
aplicarea. Asemenea se va face si cu proiectul pentru consiliile
judetene deja supus Camerii.
Prin ambele aceste legi descentralizarea administratiunii
va deveni o realitate pusA in acord cu exigentele Constitu-
tiunii noastre.
Proiectul de lege pentru primirea i inaintarea in functiu-
nile administrative, studiat i modificat potrivit trebuin-
telor noastre se va supune deliberatiunilor domniilor voastre
vom face ca prin conditiunea de capacitate si garantiile
de stabilitate, sA avem un personal administrativ care sä
corespundà cu insemnata misiune ce-i este incredintatA.
0 experientà de mai multi ani a dovedit asemenea cà
legea tocmelilor agricole i aceea a politiei rurale cer ur-
gente i serioase modificAri pe care guvernul meu se va
grAbi a vi le prezenta cât mai neintârziat. Starea finantelor
noastre vsä va fi supusA in toate amAnuntele ei, prin situa-
tiunea financiarA ce are sA vA prezinte ministrul meu de fi-

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 MESAJ 337

nante. Trebue sá constat insä aci eft' recolta cu totul medio-

era a anului trecut 0 grelele sarcini ce bugetul a avut sä"
poarte in anul 1879, au fäcut sä se naseä pentru un mo-
ment temerea ca veniturile bugetare nu vor putea acoperi
cheltuelile acelui an. Aceastà temere din fericire n'a fost
intemeiatá. Departe de a prezenta un deficit anul 1879 §i
primele trei luni din anul 1880 s'au soldat pe deplin cu sim-
plele resurse bugetare l'äsând chiar un excedent.
Acest rezultat de care trebue sà ne felicitäm e datorit
_

negre0t silintelor de imbudätätiri serioase aduse de admi-

ministratiunea financiarà, dar mai ales 0 in cel mai inalt
grad, studiului con§tiincios ce a condus Camera la alcä-
tuirea bugetelor 0 spiritul ei de economie bine inteleasä 0
apropiatä trebuintelor tárii. Pentru a inlesni in viitor 0 mai
mult lucrArile Camerii, in aceastä privintä, Ministrul meu
de finahte a luat mAsuri pentru studiul, revizuirea 0 pu-
nerea in deplinä armonie a legilor financiare actuale. Se vor
supune treptat deliberatiunilor domniilor voastre diferi-
tele proiecte de legi pregnite, mai ales proiectul de lege pentru
pgduri, a cärui mare trebuintä este de atâta timp 0 atât
de mult simtitä in toatá tara. Instructiunea publia de al
cärui mod de organizare atardä viitorul intreg al tärii noastre,
a atras atentiunea deosebitä a guvernului meu.
0 experientä de 15 ani a dovedit ca actuala lege a in-
structiunei publice, de0 a putut fi bunä pentru alti timpi,
nu mai este astäzi indestulätoare pentru generatiile tinere,
care trebue sä fie pregnite in raport cu progresele noastre
sociale §i economice. De aceia guvernul meu va supune
domniilor voastre un proiect de lege asupra instructiunei,
mai corespunzätor cu interesele §i aspiratiunile tArii. FM%
a se neglija câtu0 de putin interesele culturii inalte se vor
satisface prin acest proiect : trebuinta impus6 de organiza-
tiunea noastrâ politieä, ca fiecare cetätean sä cunoasc6
drepturile 0 datoriile sale : trebuinta impusä de organizarea
socialâ egalitarà a poporului nostru, ca fiecare, bärbat sau
femee sä aibà larg deschis6 carierele pentru care este mai
apt 0 in care poate s'à adueä mai mult folos lui insu0 §i
22

www.digibuc.ro
338 ION C. BRITIAN!' ALTE 81 CUVANTARI VOL. VI

tArii ; trebuinta impusa' de situatiunea noastrà economica,

ca fiecare Roman §i toti impreunA sa" aib'd cuno§tiintele prac-
tice care sà-i punä in stare a lupta cu succes pe farâmul
economic. Cu un cuvânt prin noua organizare, se va putea
forma din generatiile tinere oameni §i centeni at mai
folositori lor in§ile *i tärii.
Gratie progresului simtitor ce a fAcut la noi §tiinta drep-
tului culeas6 de junimea noastrá prin universitäti sträine,
ca §i din universitätile noastre, putem constata cu mândrie
&A un insemnat numAr de magistrati este gata s'a. alirnenteze
§i sa* intäreascä justitia, aceasta' inaltä institutiune, care
este o putere in stat, menità a ocroti familia, averea §i li-
bertatea omului, fata cu cerintele sociale.
Guvernul meu va' va prezenta dar, in cursul acestei sesiuni,
a lege organieä corespunznoare §i adaptan Constitutiunii
§i care sa' asigure independenta magistraturii, precum §i
alte proiecte, cum sunt acelea asupra liberfatii individuale,
asupra domiciliului, al earor scop va fi a corespunde la
noile trebuinte sociale.
Pe tärâmul economic Romania trebue sä intre pe o cale mai
larga", pe care o reclam6 atât pozitiunea at §i interesele ei.
Ministru meu de luceäri publice, comert §i agriculturà, và
va prezenta o situatiune cu deamänuntul asupra sfärii
luceärilor noastre publice. In sesiunea trecutà d-voastrg
ati votat legea pentru cesiunea callor ferate ale actionarilor
atre Statul Roman.
Aceastà lege a §i primit aplicatiunea ei mai in toate Or-
tile esentiale, astfel c6 de fapt Statul se poate considera
astgzi deplin sta'pan al liniei. Binefacerile acestei schim-
bAri au inceput chiar de pe acum a se simti. In cursul acestui
an s'a putut aduce o u§urare comertului §i agriculturei,
reducându-se in mod insemnat tarifele de transport ale
cerealelor, nil a se aduce vre-o seadere in venitul normal
al liniei. Nu este de indoit ca' inteun timp scurt, introducerea
imbunàntirilor proiectate in curs de executare au s'a pun6
marea arterà Roman-Varciorova in conditiunile unei linii
de intâia ordine. Liniile Ploe§ti-Predeal §i BuzAu-M6r4e§ti,

www.digibuc.ro
NOEMVRIE 1880 MESAJ 339

a chror trebuinth a fost recunoscuth, sunt : cea dintai push

deja in exploatare §i pe cea de a doua in curând se va putea
stabili o circulare regulath §i neintrerupth. 0 alth linie des-
tinath a stabili o comunicatiune directh cu România trans-
danubianä, prin Cernavodh este in studiu §i luerärile de
trasare pe pämânt, in mai multe directiuni sunt deja foarte
inaintate. Tot din cauza insemnhthtii ce pe fiecare zi iau
chile noastre ferate, care sunt legate cu desvoltarea pro-
gresivh a sthrii noastre economice, guvernul meu studiazh
leghtura retelei noastre de chi ferate cu minele de sare in
exploatare din Târgul-Ocna §i Slhnic §i se preocuph a asi-
gura liniilor noastre debu§eurile necesare pentru scurgerea
productelor noastre in strhinätate. Asemenea el a studiat
§i a §i inceput exploräri de mine de chrbuni de phmânt in
mai multe puncte precum la Bahna Ilovita §i Plo§tina.
Rezultatele acestor explorhri duph experientele fhcute
pe linia Bucure§ti-Vhrciorova, au indemnat pe guvern a
impinge cercethrile §i lucrhrile de exploatare cu cea mai mare
a ctivitate.
Tot astfel in ceeace prive§te agricultura, industria §i co-
mertul, s'au fhcut studii §i se vor supune deliberhrii d-voas-
tre mai multe proiecte de organizare §i imbunátátiri intre
care se pot enumera : un proiect pentru infiintarea creditului
agricol, un altul pentru mine §i. cariere, un proiect pentru
modificarea legii prestatiunilor §i in fine un proiect pentru
reorganizarea ministerului de comert, agriculturá §i lucräri
publice. In ceeace prive§te fortele noastre militare, ele au
atras cu deosebire atentia guvernului meu care le-a putut
desvolta, gratie mijloacelor ce i s'au dat de Camerá in se-
siunea trecuth.
Astfel conform cu prevederile legii organizärii militare,
s'au putut crea anul acesta inch 14 regimente de dorobanti,
4 regimente chlhra§i §i un batalion de geniu. i organizarea
militarh devenind inchphtoare pentru too tinerii valizi, s'a
putut acum aplica principiul serviciului obligator, prin che-
marea sub arme a intregului contingent anual, !ilea numai
est timp 30.000 de tineri au putut fi trecuti prin diferite

www.digibuc.ro
340 ION C. BEATIANII ALIT 31 CUVINTARI VOL. VI

corpuri ale armatei. Doug tabere de instruqiune stabilite

la Tigäne§ti §i la Roman, osebit de concentrgrile neintrerupte
la regimentele de dorboanti §i cälgra0 in fiecare judet, au
contribuit la inlgturarea dificultgtilor care rezultä din orice
sporire insemnatg'.
Insumi am constatat cu ocazia inspectiilor §i manevrelor
ce am fäcut, cg aspectul i soliditatea armatei sunt din cele
mai satisfgatoare. Dar pe cat organizarea armatei s'a
lgrgit, pe atât misiunea cadrelor dobande§te o importantg
preponderentä. Din formarea lor, printr'o educatie specialg,
guvernul meu fgcut cea mai imperioasg datorie,
preggtind infiintarea §coalelor militare superioare, ce re-
clamg o institutiune larg conceputg. In acest scop o §coalg
superioarg de rgzboiu spre a forma ofiteri de toate armele
pentru serviciul de stat-major §i o §coalg de aplicare pentru
artilerie i geniu, sunt pe cale de organizare ca sà poatà func-
Vona chiar in anul acesta. 5coala fiilor de militari din Ia0
s'a sporit cu 50 de elevi §i in curând se aratg a se infiinta la
Craiova o noug §coalg militarg dupg modelul celei din Ia0.
Guvernul meu vg va cere, chiar in cursul acestei sesiuni,
mijloacele bugetare ce reclamg privegherea §i progresul acestor
stabilimente din care au sg iasä cadrele superioare §i inferi-
oare ale armatei.
Pe lângg aceste creatiuni, s'a asigurat armatei un mate-
rial de rgzboiu perfectionat. Numai in anul acesta ridicarea
mai multor clàdiri militare, dintre care trei In Dobrogea, au
adus o insemnatá imbungtgtire instalgrii trupelor, §coalelor
militare §i stabilimentelor de artilerie §i de maring. Guvernul
meu vg va prezenta in cursul acestei sesiuni, toate proiectele
de legi militare, pe care le reclamg o organizatiune menità sä
utilizeze resursele noastre definitive 0 a intgri institutia
noastrà militarg, inrgacinatà deja in inima fiecgrui Roman
§i de naturg a ne asigura viitorul §i a ne garanta in contra
oricgrei eventualitgti. In ceeace prive§te noua provincie ro-
mâng, Dobrogea, in urma legilor ce ati votat 0 care au
asigurat o perfectà egalitate §i libertate tuturor populatiu-
nilor fgrg deosebire este pe cale de desvoltare §i prospe-

www.digibuc.ro
 NOEMVRIE 1880 RETRAGEREA RIIBLELOR 341

rare. Sunt sigur c6 urmându-se tot astfel, §i dându-i-se §i

alte legi de care are trebuintà, asimilarea acestei provincii
cu restul României, va putea deveni peste putin completà.
Este Incà o chestiune, d-lor senatori, d-lor deputati, care
in cei din urmä ani, a preocupat toatA tam, aceea a succe-
siunii Tronului. VA pot asigura cA ea se va regula conform
prescriptiunelor Constitutiei noastre. Guvernul meu vä va
pune in cuno§tintà despre aceastä regulare. Activitatea Domni-
ilor voastre va avea §i in sesiunea aceasta un câmp intins
§i fertil. Telul ce NI propuneti a atinge va fi cu a-tat mai
lesnicios §i mai productiv, cä am toatà incredrea c6, prin
intelepciunea marilor puteri, pacea se va mentine in penin-
sula BalcanicA §i a astfel vom putea continua färä preget
lucrArile noastre pacifice dinlàuntru. Uniti cu totii, Adunàri
Legiuitoare §i puterea executivA, sà ne am un sprijin reci-
proc, spre a atinge scopul comun : Binele Patriei.
Prin vitejia armatei noastre s'a ridicat prestigiul %Aril,
increderea In sine §i respectul ce impude un nobil patriotism.
Prin unirea domniilor voastre, prin activitatea domniilor
voastre laborioasà" §i productivA s'a" probAm ea" suntem tot
atâta de bàrbati in luptele pacifice ale desvoltkii noastre
interioare §i &A meritAm a ocupa locul ce am luat intre na-
tiunile independente ale Europei.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisà.
CAROL I
(Mon. Of., 1880 p. 7513-7515).

2.
Retragerea rublelor din eireulatie.
15 Noemvrie 1880.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointà nationalà, Domn al
Românilor.
La toti de fatà §i viitori, sänätate.
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, cu No. 36.971 ; vgzánd jurnalul

www.digibuc.ro
342 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTkRI VOL. VI

incheiat de consiliul mini§trilor, in §edinta sa din 15 Noemvrie

1880, sub No. 1 ; 1.1zând art. 4 din legea de la 28 Martie 1879 ;
väzând procesul-verbal Incheiat de consiliul mini§trilor, la
15 Noemvrie, prin care se constatä c6, din moneda nationalà de
argint de 5 lei, s'a Vársat in casa tezaurului peste 5.000.000 lei.
Am decretat i decretàm ce urmeazà" :
Art. 1. Cu incepere din ziva de 27 Noemvrie, rublele
ruse§ti de argint §i sub-diviziunile lor nu vor mai avea curs
legal in România.
Art. 2. Dela aceastä datä §i pânä la 31 Decemvrie
viitor inclusiv, ele se vor primi la casele Statului, pentru
demonetisare, pe cursurile urmätoare :
Rubla a 3 lei 50 bani.
3/4 rublä a 2 lei 62 bani.
I/2 rublä a 1 leu 75 bani.
rublà a 87 bani.
Art. 3. i cel din urmd. Ministrul nostru secretar de
Stat la departamentul de final* este insàrcinat cu execu-
tarea acestui decret.
Dat in Bucure§ti, la 15 Noembrie 1880.
CAROL I
Ministru de Finante
Ion C. Brätianu
(Mon. Of., 1880, p. 7537, col. 1-2).

3.
Demonetizarea rublelor.
5 Decenwrie 1880.

Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalà, Domn al

Românilor.
La toti de fata §i viitori s6n6tate.
Asupra raportului minis trului nostru secretar de Stat la
departamentul de final* cu No. 39.166 ; vàzând voturile
Corpurilor Legiuitoare dela 3 §i 4 Decemvrie curent, am
promulgat ce urmeaz6 :

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 DEMONETIZAREA RIIBLEL011 343

LE GE
Art. I. Se autoriz6 ministrul de finante a face depuneri
la Banca National6 a României de monede rusesti de argint,
in cantitatea prevgzutà de legile pentru baterea monede-
nationale, cum si a reinoi aceste depuneri, primind in schimb bii
letele de banc6, conform legilor, statutelor si deciziunilor Bäncii.
Art. 2. Rublele rusesti nu se vor primi de Stat, decât
cu valoarea de 3 lei si 50 bani bucata.
Art. 3. Ministerul de finante va restitui Bâncii aceste
sume treptat cu transformarea monedelor rusesti de argint,
in bucAti de 5 lei si de monedä divizionarâ.
Art. 4. Pentru plata dobânzilor se deschide minis-
terului de finante un credit de 100.000 lei, care se va acoperi
din excedentul bugetului anului 1880-1881.
Art. 5. Aceias operatiune se va putea face si de comi-
tetul de lichidare al obligatiunilor rurale si domeniale, plà-
tindu-se dobânzile din fondul obligatiunilor rurale, râmas
disponibil in urma legii conversiunii obligatiunilor rurale
in obligatiuni de Stat 6%.
Aceastà lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in sedinta
sa de la 3 Decemvrie 1880 si s'a adoptat cu majoritate de
58 voturi, contra 13.
Prgedinte, C. A. Rosetti Secretar, C. Poroineanu

Aceastà lege s'a votat d e Senat, in sedinta sa din 4 Decem-

vrie 1880 si s'a adoptat cu majoritate de 28 voturi contra 2.
Prqedinte, Dimltrie Ghlea Secretar, Col. A. Anghelescu

Promulgâ'm aceastá lege si ordonäm ca ea sA fie investità

cu sigiliul Statului si publicatä prin Monitorul Oficial".
Dat in Bucuresti, la 5 Decemvrie 1880.
CAROL I
Ministru de Finante
Ion C. Breitianu
(Mon. Of., 1880, p. 7913, col. 2-3).

www.digibuc.ro
344 ION O. BRITIAN-17 ADTE 51 CIIVANTIIRI VOL. VI

4.
Bilete ipotecare mici In circulatie.
16 Decemvrie 1880.
Asupra cererii d-lui ministru al finantelor, de a fi autorizat
srt puna in circulatie biletele ipotecare de rezervä de 5 §i 10
lei, reprezentând o valoare de lei 6.436.940 §i a retrage o va-
loare echivalentä in cupoane mai mari, comitetul luând cuno-
§tiintä de motivele expuse de d. ministru al finantelor, prin
care se justificä necesitatea acestei operatiuni §i care sunt
urmätoarele : a) Cä deocamdatä tezaurul public, in unna
desfiintärii cursului obligator al monetelor ruse§ti de argint,
nu posedä un stoc in monetä nationalà divizionarg suficient
pentru indestularea cerintelor zilnice ;
b) CA baterea monedei nationale de argint, in cätime mai
insemnatä, va exige Incä un timp material ce nu se poate
precisa dinnainte ;
c) CA rezerva biletelor de 5 §i 10 lei nu se va mai utiliza in
urma dispozitiunilor art. 30 din legea Bäncei Nationale.
In urma delibefärilor urmate, având in vedere cá ministrul
finantelor se indatoreazä a retrage din circulatie §i a värsa
la comitet treptat bilete de cupuri mai man pânä la concu-
renta unei sume echivalente de lei 6.436.940 ; considerând
cä prin aceastä operatiune nu se depà§e§te maximul emisiunei
de 26.260.000, ci se efectuiaz6 in schimb pentru Inlesnirile
tesaurului, care nu posedä pentru moment monetà divizio-
nará indestulätoare intre cupurile de 5 §i 10 lei §i intre cele
superioare lor, (50, 100, 500).
Decide : I. A se numära §i preda casieriei centrale a minis-
terului finantelor biletele de rezervä de 5 §i. 10 lei in valoare
de 6.436.940.
II. AutorizA pe d. ministru al finantelor a retrage din
circulatie treptat §i a värsa la comitet o sumä echivalentä in
cupure superioare.
Pentru efectuarea i supravegherea acestei operatiuni se
delegä d-nii membri : Ion Ghica §i Constantin Bälcescu.
III. Prin dispozitiunile enuntate la al. I §i II, schimbân-

www.digibuc.ro
DECRAIVRIE 1880 BILETE IPOTECARE IN CIRCULATIE 345

du-se proportiunea stabilitä la art. 30, din regulamentul

biletelor ipotecare, d. ministru al finantelor va lua dispozi-
tiunile necesare pentru modificarea acestui articol.
I. C. Breitianu, Dimitrie Ghica, Ion Glzica, N. Bibescu, P.
S. Aurelian, C. Cornescu, C. Beilcescu.
Secretar, N. Chirilov.
(Mon. Of., 1880, p. 8177 col. 2-3 ; p. 8178, col. 1).

Jurnalul Consiliului de ministri.

17 Decemvrie, 1880.
Consiliul de mini§tri, In §edinta de la 17 Decemvrie 1880,
luând in deliberare ref eratul d-lui ministru secretar de Stat la
departamentul de finante, No. 40.386 relativ la modificarea
art. 30 din regulamentul pentru emisiunea biletelor ipotecare ;
vgzând procesul-verbal incheiat de comitetul biletelor ipo-
tecare in §edinta de la 16 Decemvrie 1880, prin care se dis-
pune ca s6 se pun'à in c rculatie §i rezerva biletelor ipotecare
de 5 §i 10 lei, reteägAndu-se din circulatie o surnä echivalentk
in bilete de 50, 100 §i 500 lei, Consiliul, pentru motivele din
referat : Aprob6 modificarea art. 30 din regulamentul legii
emisiunei biletelor ipotecare, dui:A cum se aratá mai sus.
Dispozitiunile acestui jurnal se vor aduce la Indeplinire
de d. ministru secretar de Stat la departamentul de finante
dupà ce va obline §i Malta aprobare a M. S. R. Domnitorului.
Mini§tri : Ion C. Breitianu, B. Boerescu, A. Teriachiu, Ge-
neral Slâniceanu, Colonel Dabija, B. Conta, D. Giani.
(Mon. Of., 1880, p. 8177).

Deeretul pentru bilete ipoteeare.

17 Decemvrie, 1880.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalk Domn al
Românilor,
La toti de fatà §i viitori sànAtate.
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la

www.digibuc.ro
346 ION C. BR/MANI:7 ACTE eu CUVANTARI VOL. VI

departamentul de fluorite cu No. 40.387 ; v'äzând jurnalul

incheiat de consiliul ministrilor, In sedinta dela 17 Decemvrie
1880 ; Vázand procesul-verbal al comitetului biletelor ipo-
tecare din 16 Decemvrie 1880, prin care se dispune a se mo-
difica art. 30 din regulamentul biletelor ipotecare,
Am decretat si decretäm ce urmeaz6 :
Art. 1. Jurnalul Consiliului de ministri, citat mai sus,
se aprobk
Art. 2. Art. 30 din regulamentul legii pentru emisiunea
biletelor ipotecare se modifieä si se autorizâ" ministrul de
finante a pune In circulatie si reserva biletelor ipotecare de
5 si 10 lei in sum6 totalä de lei 6.436.940, retràgänd din cir-
culatie o sumà echivalentk din biletele ipotecare de 50, 100
si 500 lei.
Art. 3. Ministru nostru secretar de Stat la departa-
mentul de finante este insArcinat cu aducerea la indeplinire
a decretului de fatà.
Dat In Bucuresti la 17 Decemvrie 1880.
CAROL I
Ministru de Finante
Ion C. Brätianu
(Mon. Of., 1880, p. 8177, col. 1-2).

5.

Credit pentru eumpfirare de argint.

23 Decemvrie 1880.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationalk Domn al
Românilor,
La toti de fatä si viitori sAnAtate.
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, cu No. 41.423 ; v'äzând votul Adu-
n'ärii deputatilor dela 21 Decemvrie curent, am promulgat
ce urmeaz6 :

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1830 MONETA DEN RUBLE 347

LE GE
Art. 1. Se acordâ ministerului de finante un credit extra-
ordinar de lei 1.400.000 pentru cumpärarea argintului fin,
necesar monetAriei Statului, pentru fabricarea monetei natio-
nale de 5 lei, autorizatà prin legea din 28 Martie 1879.
Art. 2. Acest credit se va inscrie prin compturi pe seama
exercitiului 1880-1881 §i se va acoperi din valoarea monedei
nationale ce se va fabrica din acest argint.
Aceastâ lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in §edinta
din 21 Decemvrie 1880 §i s'a adoptat cu majoritate de 65
voturi, contra 6.
Pmedinte, C. A. Rosetti Secretar, I. P. Ro5Ianu

Promulgâm aceastä lege §i ordongm ca ea sä fie investin.

cu sigiliul Statului §i publicatâ prin Monitorul Oficial"..
Dat in Bucure§ti la 23 Decemvrie 1880.
CAROL I
Ministru de Final* Ministru de Justitie
Ion C. Brätianu D. Giant
(Mon. Of., 1880, p. 8379. col. 1-2).

6.

Moneta divizionará din ruble demonetizate.

23 Decemorie 1880
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalä, Domn al
Românilor.
La toti de fatà §i viitori sänätate.
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat
la departamentul de finante, cu No. 41422, väzând votul
Corpurilor Legiuitoare dela 21 §i 22 Decemvrie 1880, am
promulgat ce urmeazâ :

www.digibuc.ro
348 ION O. BRATIANIT ACTE 81 CI:TANTA= VOL. VI

LE GE
Art. 1. Guvernul este autorizat a bate monetà divizio-
nail de argint, in bucAti de 2 lei, 1 leu 0. 50 de bani, pânà la
suma de 4.600.000 lei.
Aceastä monetà se va fabrica toatà din ruble dernoneti-
zate, ce se aflà azi In casa tezaurului public §i In urmAtoarele
proportiuni :
2.000.000 in bucAti de 2 lei.
2.100.000 in bucâti de 1 leu §i
500.000 In bucAti de 50 bani.
4.600.000
Art. 2. Greutatea, titlul, modul §i tolerantele acestor
monede vor fi cele prescrise de legea monetarà românä din
14 Aprilie 1867.
Art. 3. Monetele vor prezenta pe verso efigia M. S. R.
Domnului, cu inscriptia : Carol I Domnul României" ; iar
pe revers armele tärii cu inscriptiunea : România", indi-
catiunea valoarei §i anul de fabricatiune.
Art. 4. Ministerul de final* va executa baterea acestei
monede In tail la monetAria Statului sau In sträinAtate.
Aceastà lege s'a votat de Adunarea deup La I,ilor, in §edii4a
sa dela 21 Decemvrie 1880 §i s'a adoptat cu majoritate de
68 voturi, contra douä.
Pre§edinte, C. A. Itosetti Secretar, Gurltfi

Aceastà lege s'a votat de Senat, in §edinta sa din 22 De-

cemvrie 1880 0 s'a adoptat cu unanimitate de 40 voturi.
Pre§edinte, Iltraltrie Gillett Secretar, Col. Angeleseu

PromulgAm aceastà lege, ordonäm sä fie investitä cu si-

giliul Statului 0 publicatä In Monitorul Oficial".
Dat in Bucure§ti la 23 Decemvrie 1880.
CAROL. I.
Ministru de Fluorite Ministru de Justitie
I. C. Bratianu D. Giani
(Mon. Of., 1880, p. 8377 col. 2-3 ; p. 8378 col. 1).

www.digibuc.ro
DECEMVRIE 1880 REVIZIIIREA RECENSAMINTULIII 349

7.

Reeensilmântul impozitelor. Prelungirea termenului de apel.

23 Decemvrie 1880.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalà, Domn al
Românilor.
La toti de fatä i viitori, sànätate.
Väzând raportul ministrului nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, No. 41.270 pe lângä care ne su-
pune spre sanctionare legea votatà de Corpurile legiuitoare,
pentru instituirea comisiilor de apel asupra recensämântului
contributiunilor directe din anul 1880 ; in virtutea art. 93
din Constitutie, am sanctionat i sanctionâm, am promulgat
promulgäm :
LE GE
Art. 1. Se acordà o prelungire a dreptului de apel in
contra lucrArilor comisiunilor de recensâmânt, fkute in anul
acesta, pe baza legii din Aprilie 1877, pânä la finele lui Ianuarie
1881.
Art. 2. Se institue, la rerdinta fiecArui judet, câte o
comisiune de revizuire a lucrárilor comisiunei de apel, in scop
de a se rosti definitiv asupra recursului, fie din partea con-
tribuabililor, fie din partea comunei sau a Statului, ce i s'ar
prezenta in contra hotäririlor acelei comisiuni de apel.
Art. 3. Comisiunile de revizuire se vor compune din
prerdintele consiliului judetean sau la caz de neputintä,
din vice-prerdintele acelui consiliu, din primarul local sau
din unul din ajutoarele sale, tras la sorti, din un delegat al
ministerului de finante care sà nu fi participat la lucrArile de
recensämânt ale acelui judet §i din un delegat al proprietätii
fonciere, ales de câtre deputatii i senatorii judetului, cu
majoritate chiar relativg.
Votul pentru aceastá alegere se va putea de prin cores-
pondentâ i in caz de paritate se va decide prin sorti.

www.digibuc.ro
360 ION C. BRATIANCT ACTE 8 cuviINTABI VOL. VI

Art. 4. Aceste comisiuni vor fi prezidate succesiv de

unul din membrii Curtei de Apel al circumscriptiei, ales de
completul Curtei, cu majoritate absolutä la primul scrutin
si relativä la al doilea scrutin.
Curtea va putea delega i un al doilea membru, tot in modul
arätat mai sus, dacä necesitatea se va sin*.
Art. 5. Secretar al comisiunei de revizuire va fi unul
din controlorii locali, desemnat de presedintele acestei co-
misiuni.
Art. 6. Sedintele acestor comisiuni se vor tine in localul
consiliului judetean.
Art. 7. Termenul cererii de revizuire contra sentintelor
deja pronuntate de comisiunile de apel, va fi pânä la finele
lunei Ianuarie 1881, iar in contra hotäririlor ce se vor
pronunta in unna promulgärii acestei legi, termenul va fi de
20 zile dela data pronuntärii hotäririi atacate.
Art. 8. Cererile de revizuire se vor adresa care prese-
dintele consiliului judetean.
Art. 9. Comisiunile de revizuire, examinând sentintele
comisiunei de apel, reclamärile pärtilor i intâmpinärile fis-
cului, fäcute in scris, se vor pronunta definitiv.
Art. 10. Comisiunea va putea face once cercetäri locale,
atAt prin agentii administrativi i fiscali, care sunt tinuti
a-i da tot concursul i toate lämuririle, cât i prin oricare alte
persoane ce va gäsi de cuviintä sä delege.
Art. 11. Deciziunile vor fi date cu majoritate de voturi
si se vor comunica indatä autoritätii fiscale respective, spre
a se inscrie in roluri.
Art. 12. Impozitul funciar, stabilit asupra locuitorilor
säteni fosti cläcasi i mosneni, se va revizui de-a-dreptul de
cätre comisiunile de revizuire färä altà cerere, fie cä s'a pro-
nuntat ori nu vre'o sentintä de care comisiunile de apel
si fàrä osebire dacä au expirat sau nu termenele acordate de
lege.
Art. 13. Membrul Curtei care prezideazA comisiunea
de revizuire, va primi din Casa Statului aceiasi indemnizare
si diurnä pe care le primeste ca presedinte al Curtei cu jurati.

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 PROCLAMAREA REGATULIII 361

Art. 14. Asemenea §i ceilalti membri ai comisiunei vor

avea o diurnä de 15 lei pentru fiecare zi de §edintä.
Aceastä lege s'a votat de Adunarea deputatilor in §edinta
din 21 Decemvrie 1880 §i s'a adoptat cu majoritate de 82
voturi, contra 18.
Prqedinte, C. A. Rosetti Secretar, S. Guritii

Aceast6 lege s'a votat de Senat, in §edinta de la 22 Decem-

vrie 1880 §i s'a adoptat cu unanimitate de 36 voturi.
Prefedinte, Dltultrie Ghica Secretar, D. P1sea

Facem cunoscut §i ordonäm ca cele de fatà, investite cu

sigiliul Statului §i trecute in Monitorul Oficial", sA fie cu-
noscute in genere ; iar mini§tri no§tri secretari de Stat la
departamentul de finante §i justitie sunt ins6rcinati cu exe-
cutarea §i publicarea acestui decret.
Dat in Bucure§ti la 23 Decemvrie 1880.
CAROL I
Ministru de Finante Ministru de Justitie
I. C. Brtitianu D. Giani
(Mon. Of., 1880, p. 8377, col. 2-3; p. 8378, col. 1).

8.

Raportul consiliului minitrilor cfitre M. S. R. Domnul.

14 Martie 1881.
Maria Ta,
Corpurile Legiuitoare, ecou fidel al vointei unanime a na-
tiunei, atât de des manifestatà, au luat initiativa §i au votat
astäzi, in unanimitate .i. MA nici o deosebire de partid, pro-
ectul de lege prin care România se proclamA Regat §i MAria

www.digibuc.ro
352 ION C. BRATIANU ACTH $1 CUVANTARI VOL. VI

Ta Regalä, ca i rno§tenitorii Tii, iei titlul de Rege al Ro-

rnâniei.
Mini§trii Märiei Tale Regale, pätrun§i de acelea§i sirnti-
minte ca toti Românii, au aderat §i s'au unit cu acest mare
act.
Romania, constituità in Begat, completeazä §i incoroneazä
opera regenerärii sale. Ea îi d un nume, care este in acord
cu pozitiunea ce a dobândit ca Stat independent. Domnul Ro-
mâniei este Suveranul sriu §i acest Suveran, luând titlul de
Rege, nu face cleat sä contribue a exercita suveranitatea Dom-
nului. Prin noul nume §i titlu, mai bine precizate, mai bine
definite, se intäresc mai mult stabilitatea §i ordinea in Ro-
mania. Nu de lauri, nici de aureole, Märia Ta ai trebuintä ;
cäci ace*ti lauri i acestä aureolä ai §tiut sä le ca§tigi cu vitejii
no§tri soldati pe campii de Willie i sä Và p'ästrati o paginä
ilustrà in istoria neamului românesc. Ai reinviat gloria strä-
bunä a domniei române i dadi Natiunea voe§te astgzi a-Ti
da titlu de Rege, este cä ai §tiut a ca§tiga locul §i titlul unui
suveran independent §i a cuceri inimile prin practicarea vir-
tutu i respectarea legalitätii §i libertätii.
Regatul Roman, Märia Ta, este astfel continuarea domniei
române ; nu are aici alt program, nici alte aspiratiuni, nici alte
tendinte. Este o consacrare, o intärire mai mult, ce Românii
o dau principiului monarhic, pe care Märia Ta ai §tiut a-1 planta
atât de adânc pe pämântul României.
Forta moralä i materialti a noului Rgat o vom cäuta acolo
unde ea existä : in practicarea cu sfintenie a regimului consti-
tutional ; in desvoltarea resurselor noastre ; in completarea
organizärii noastre sociale i economice ; in fine in continuarea
unei politice leale §i oneste, mentionând cele mai bune rela-
tiuni cu toate Puterile i inspirând o egalä incredere ca i in
trecut. Aceasta este semnificarea, acesta este scopul Re-
gatului Roman. Astfel I-au inteles Corpurile legiuitoare, astfel
1-au votat, cu unanimitate de care Românii au dat de mai
multe ori dovezi cA o pot avea pentru orice faptá mare §i
nationalà.
Acestea sunt i consideratiunile care indeamnä pe Consiliul

www.digibuc.ro
MARTLE 18811 PROCLAMAREA REGATIILITI 353

de mini§tri sA Te roage plecat a binevoi sä sanctionezi acest

alAturat proiect de lege.
Suntem, cu eel mai profund respect,
Prea insältate Doamne
ai MAriei Tale
Prea plecati §i supu§i servitori.
Presedintele Consiliului 51 ministry
de Finante
Ion C. Brätianu
Ministru de Externe Ministru de Interne Ministru de Ftizbol
B. Boerescu A. Teriachiu General Släniceanu
Ministru Agriculturii, Comertului Ministru Cultelor ;I Instructiunii
si Lucrárilor Pub lice, Publics
Col. N. Dabija B. Conta
Ministru de Justitie
D. Giani
No. 276.
(Mon. Of., 1881 p. 1809 col. 2-3 ; p. 1810 col. 1).

14 Martie 1881.
CAROL I

Prin gratia lui D-zeu §i vointa Nationalà, Domn al Ro-

mânilor,
La toti de fatä §i viitori sAngtate.
Corpurile Legiuitoare au adaptat §i Noi sanctionäm ce
urmeaz4 :
LEGE
Art. 1. Romania ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I,
ia, pentru Sine §i mo§tenitorii SAL Titlul de Rege al României.
Art. 2. Mo§tenitorul Tronului va purta titlul de Prin-
cipe Regal.
23

www.digibuc.ro
354 ION C. BRATIANII ACTE E3I CIIVANTARI VOL. VI

Aceastà lege s'a votat de Adunarea Deputatilor, in sedinta

sa din 14 Martie 1881 si s'a adoptat cu unanimitate de 99 voturi.
Prgedinte, C. A. Rosett1 Secretor, C. Porolneana

Aceastà lege s'a votat de Senat, in sedinta din 14 Martie

1881 si s'a adoptat cu unanimitate de 40 voturi.
Prerdinte, Dim. Ghlea Secretor, D. Mica

Promulgä'm aceast6 lege si ordonäm ca ea sä fie investitä

cu sigiliul Statului si publican prin Monitorul Oficial".
Dat in Bucuresti la 14 Martie 1881.
CAROL I
Pre§edintele Consiliului li ministru
de Finante
Ion C. Breitianu
Ministrul Afacerilor Sträine Ministrul de Interne
B. Boerescu Al. Teriachiu
Ministrul de Rázboiu Ministrul AgrIculturii, Comertulut
General G. Sleiniceanu 01 Lucrärilor Pub lice
Colonel N. Dabija
Ministrul Cultelor si
Instructiunii Pub lice Ministrul Justitiei
B. Conta D. Giani
No. 710.
(Mon. Of., 1881 p. 1809 col. 1-2).

9.

Legea salinelor.
31 Martie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationalä, Rege al
României,
La toti de fan si viitori, sängtate.
Corpurile legiuitoare au votat si Noi sanctionäm ce urmeazg :

www.digibuc.ro
MARTIE 1881 LEGEA SALINELOR 355

LE GE
pentru administraliunea exploattirei salinelor.
Art. 1. Administratiunea exploatgrei si vânz'grei skei
din salinele Statului se uneste cu administratiunea regiei tutu-
nurilor, care ia pe viitor numele de Regia tutunurilor si grei.
Art. 2. Atributiunile consiliului de administratiune si
directorul general al regiei tutunului si sàrei, sunt, In ceeace
priveste administratiunea salinelor, acele fixate prin legea
special6 a regiei tutunurilor, 'in toate chestiunile relative la
personal si transactiuni de orice fel.
Controlul, compturile si bugetele sunt supuse acelorasi
regule ca cele prevàzute prin zisa lege a monopolurilor.
Art. 3. Depozite de sare se vor infiinta, treptat, dela
promulgarea prezentei legi, in capitale de judge si in alte
centruri ce se vor determina de administratiune.
Art. 4. Vanzarea s'ärei, in detaliu, ilmâne libel% ca
§i in trecut.
Art. 5. Sarea se vinde :
1) Pentru consumarea internà :
a) Dela gura salinelor, cu preturile urratoare.
Sare de SMnic, Prahova, 8 lei suta de kilograme ; sare de
Telega si Targul Ocna, 7 lei suta de kilograme ; sare de Ocnele
Mari, 7 lei suta de kilograme.
2. Pentru export, numai din depozitele cele mai apropiate
de frontierä si cu preturile ce se vor stabili dupil conveninte
de consiliul de administratiune al Regiei tutunurilor si a skei,
cu prealabila aprobare a consiliului de ministri.
3. Pentru trebuintele industriei, de la gura ocnelor sau din
magazii, in conditiunile stabilite la paragraful precedent.
Art. 6. Serviciul salinelor din ministerul de finante
se suprim6 si legea de fatà intrà in vigoare dela 1 Aprilie 1881.
Aceastà lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in sedinta
din 18 Martie 1881 si s'a adoptat cu majoritate de 56 voturi,
contra 5.
Preqedinte, C. A. Rosettl Secretar, C. Poroineanu

www.digibuc.ro
356 ION C. BRATIANU MILL SI CIIVANTARI VOL. VI

Aceastä lege s'a votat de Senat, in sedinta din 30 Martie

1881 si s'a adoptat cu majoritate de 32 voturi, contra a 3.
Prgedinte, Dimitrie Gli lea Secretar, G. Orleanu

Promulgä'm aceastä lege si ordonam ca ea sa fie investita

cu sigiliul Statului si publicata prin Monitorul Oficial".
Dat In Bucuresti la 31 Martie 1881.
CAROL I
Ministru de Finante, Ministru de Justitie,
I. C. Bratianu D. Giani
(Mon. Of., 1881, p. 3, col. 2-3).

10.

Lege asupra streinilor.

5 Aprilie 1881.
CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationalk Rege al

României,
La toti cei de fa-0 si viitori, sänàtate.
Asupra rap ortului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de interne cu No. 5.454 ;
In virtutea art. 93 din Constitutiune.
Corpurile legiuitoare au votat si Noi sanctionam ce ur-
meaza :
Lege asupra streinilor

Art. 1. Streinul care 'si are domiciliul sau resedinta sa

in Romania si care, prin purtarea sa, in timpul sederei sale
in WA, ar compromite siguranta interioara sau exterioarä
a Statului, sau ar turbura linistea publick sau ar lua parte
la lucrari având de obiect rästurnarea ordinei publice sau

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 LEGE ASUPRA STREINILOR 357

sociale in tug sau in streinAtate, va putea fi constrâns de

guvern de a se depArta din locul in care se aflä, sau de a locui
inteun anume loc determinat, sau chiar de a pArAsi tara.
Art. 2. Deciziunea ministerialA de expulsiune, luatA in
consiliul de mini§tri sau aceea prin care se obligA streinul la
o re§edintA determinatA, sau la schimbarea re§edintei actuale,
se va notifica streinului pe calea administrativA §i va fi
nemotivatA. Ea va arAta termenul in care streinul va trebui
sä execute ordinul de expulsiune, sau de schimbarea re§e-
dintei §i acest termen nu va putea fi mai scurt de 24 ore.
Art. 3. Primind ordinul de expulsiune, streinul va
trebui sA arate punctul dela frontierà prin care voe§te sA
treacA, §i, in cazul acesta, i se va remite o foaie de drum
prin care se va regula itinerariul ce va sA urmeze §i timpul
cât va avea dreptul sA se popreascA in fiecare localitate,
pAnA la frontierA.
In caz de a contraveni la vreuna din aceste dispozitiuni,
streinul va fi condus afarA din tail prin forta publicA.
Art. 4. Guvernul va ordona expulsiunea din tarA a
streinului, care va fi pArAsit ora§ul sau localitatea in care i
se va fi prescris anume sA locuiascA.
Art. 5. Streinul care, in urma expulsiunei sale din WA,
reintil pe teritoriul României, va fi arestat imediat §i tradus
pentru faptul acesta, inaintea politiei corectionale, care'l
va condamna la inchisoare corectionalà dela 5 zile pAnA la
6 luni. DupA terminarea pedepsei el va fi condus la frontierA
prin fortä publicA MA a mai avea dreptul sA indice punctul
prin care voe§te sA iasA din tail.
Art. 6. Streinul din nou venit in WA §i care nu va avea
un domiciliu sau re§edintA cunoscutA, va fi dator, in termen
de 10 zile dela sosire sau dela promulgarea legei de fatA, sA
obtie o carte de liberA petrecere dela autoritatea politieneascA
sau administrativA localä, pentru timpul cât va arAta &A voe§te
sA stea sau sA cAlAtoreased prin tall.
Un regulament de administratie publicA va determina
procedura de urmat pentru aplicatiunea practicA a acestei
dispozitiuni.

www.digibuc.ro
 358 Iox C. BRATIANO ACTE SI CUVANTIRI VOL. VI

Art. 7. Nu va fi considerat ca delict politic, atentatul

in contra persoanei §efului unui Stat strein sau in contra
membrilor familiei sale, când acest atentat constitue faptul
de omucidere, de asasinat sau otfävire.
Aceastá lege s'a votat de Senat, in §edinta din 26 Martie
1881 0 s'a adoptat cu majoritatea de 34 voturi, contra a 5.
Pregdinte, Dlm Itrie Ghica Secretar, D. P4ea

Aceastä lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in §edinta

din 4 Aprilie 1881 0 s'a adoptat cu majoritatea de 44 voturi,
contra a 28, fiind 0 3 aMineri.
V ice- pmedinte, G. Chllu Secretar, S. Gurliii

Promulg5m aceasfä lege 0 ordonä'm ca ea s5 fie investit5

cu sigiliul Statului i publicatà prin Monitorul Oficial"
Dat in Bucure§ti la 6 Aprilie 1881.
CAROL I
Ministrul de Interne, Ministrul de Justitie.
A. Teriachiu D. Giani
(Mon. Of., No. 964, p. 285-286, col. 3, 1-2).

11.

a, Conversiunea Imprumutului domenial i consolidarea

datoriei flotante.
7 Apr. 1881.
CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalà Rege al

României,
La toti de fa-0 §i viitori, sAnRate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat

www.digibuc.ro
 vp _UT E

APRILIE 1881 IMPR tmkijblEKITINAN,I i FLOTANTA 359

l*
la departamentul final'OCurRES'PNo. 11097 ; väzând votul
Corpurilor legiuitoare din 21 si 28 Martie 1881 ;
In puterea art. 93 din Constitutiune,
Am sanctionat i sanctionâm ce urmeazg :

LEGE
pentru conversiunea imprumutului domenial, acoperirea chel-
tuelilor de constructiune ale liniei Ploe§ti-Predeal §i pentru
consolidarea datoriei flotante, rezulteird din delicitele anterioare
anului 1877.

Art. 1. Pentru conversiunea obligatiunilor domeniale

in sumä de lei 56.022.000, pentru acoperirea cheltuelilor de
constructiune ale cAii ferate Ploesti-Predeal, in sumä de
34.350.351 lei, pentru stingerea deficitelor constatate la
inchiderea exercitiului 1876, in sumä de 31.077.726 lei, in
total 121.450.077 lei, guvernul este autorizat a face o emi-
siune pânä la 152.000.000 lei nominali in rentä 5 la RIO, emisä
pe cursul minimum de 80 si amortizabilà in cel mult 100 de
semestre consecutive prin anuitäti semestriale de cel putin
4.155.000 lei fiecare, obligându-se Statul a nu-1 converti in
timp de 10 ani dela promulgarea acestei legi.
Plata cuponului i amortizärei se va face in tall la casele
Statului, la Paris in franci i la Berlin in märci. Primul cupon
amortizarea primului semestru se vor pläti la 1/13 Oct.
1881.
Art. 2. Emisiunea se va acoperi prin subscriere pu-
blic5. Epoca i durata subscrierii se vor fixa prin publicatiuni
fAcute odatà cu promulgarea acestei legi.
Art. 3. Se vor primi la subscriere :
a) Obligatiuni domeniale pe valoarea lor nominalà ;
b) Bonuri de tezaur ;
c) Numerar.
Art. 4. Subscriitorii cu obligatiuni domeniale vor be-
neficia, indatà la subscriere, de 4 la sun, valoarea cuponului

www.digibuc.ro
360 ION C. BIUTIANIT ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

de Iu lie al obligatiunilor lor, osebit de prima de 2 la sutá

in numerar asupra valorii nominale a titlurilor ce prezintà.
Art. 5. Subscriitorii cu bonuri de tezaur vor beneficia
de o primA de la 1 si jumätate la sutá pân'd la 2 la sutä a-
supra capitalului inscris in fiecare bon insâ" :
1. Prima va fi de 1 si jumâtate la sun' pentru cei ce pre-
zintà bonuri in valoare pânä la un milion.
2. De 2 la sut6 pentru sumele dela un milion in sus.
Pentru bonurile prezentate la subscriere inainte de sca-
denta lor, se va retine o doband6 de 6 la sua pe an, calculatà
de la ziva subscrierii parià la ziva scadentei.
Pentru bonurile prezentate la subscriere dupà scadentà
nu se va bonifica nici o dobândà de la data scadentei pang
la aceea a prezentArii la subscriere.
Art. 6. Subscriitorii in numerar vor värsa imediat 20
la sun' din capitalul ce voesc sá subscrie. Indatà dupà inchi-
derea subscrierei se va proceda la repartitia sumelor sub-
scrise in numerar si subscriitorii vor fi instiintati prin publi-
catiuni, de rezultatul repartitiei si de epocele ce se fixeazil
pentru värsarea sumelor complimentare. Aceste epoci vor fi
determinate astf el ca ultimul vàrssämânt sà" fie efectuat pânà
la 1/13 Oct. 1881.
Art. 7. Titlurile subscriitorilor de numerar, care nu
vor urma cu värsAmintele conform termenelor fixate, se vor
vinde direct de Care Stat in riscul si pericolul lor.
Art. 8. Detentorii de obligatiuni domeniale, care nu-
§i vor fi prezentat titlurile la conversiune in timpul cât sub-
scrierea este deschis5, vor gäsi depus la Casa de Depuneri,
la dispozitiunea lor, cu incepere de la Iulie viitor, numerariul
reprezentând valoarea nominalà a obligatiunilor lor ; cupo-
nul de Iulie li se va achita tot atunci, nu vor avea Insä drept
la prim6.
Art. 9. Cupoanele nouilor titluri amortizabile 5 la sun,
sc5zute si neprezentate la platâ, se prescriu peste cinci ani
dela scadenta lor.
Aceste cupoane sunt scutite de orice taxä de timbru sau
alt impozit.

www.digibuc.ro
APRILIE 1883 IMPRITMIITIIL DOMENIAL. DATORIA FLOTANTA 361

Art. 10. Nouile titluri create prin legea de Ltd se vor

primi pe valoarea lor nominalà ca garann la toate casele
publice, iar cupoanele scAzute vor fi primite la aceste case
drept bani.
Art. 11. Indatà ce legea de fan isi va fi primit aplicarea,
legea din 1871 pentru contractarea imprumutului domenial,
legea imprumutului pentru acoperirea cheltuelilor de con-
structiune ale liniei Ploesti-Predal, precum si legea din 12
Iunie 1880, pentru emiterea bonurilor de tezaur, sunt si ràmân
abrogate.
Art. 12. Comitetul si Casa domenialà se desfiinteazg
odan cu terminarea operatiunii de conversiune aci prescris6 ;
resursele acestei case se vor trece in veniturile ordinare ale
Statului.
Art. 13. Un regulament de aplicatie se va decreta deo-
dan cu promulgarea acestei legi.

Aceasn lege s'a votat de Adunarea deputatilor in sedinta

din 21 Martie 1881 si s'a adoptat cu majoritate de 57 voturi,
contra a 18, fiind si trei abtineri.
Prqedinte, C. A. Rosetti Secretar, C. Poroineauu

Aceasn lege s'a votat de Senat, in sedinta din 28 Martie

1881 si s'a adoptat cu majoritate de 28 voturi, contra a 6.
Vice-prqedinte, G. Leeea Secretar, Col. A. Angeleseu

Promulgàm aceasn lege si ordon6m ca ea sä fie investità

cu sigiliul Statului si publican prin Monitorul Oficial".
Dat in Bucuresti la 7 Apr. 1881.
CAROL I
Ministrul Finantelor, Ministrul Justittei,
Ion C. Breitiana D. Giani
No. 1014.
(Mon. Of., No. 1014. 1881, p. 283, col. 2-3, p. 284 col. 1).

www.digibuc.ro
362 ION C. BRATIANU ACTE $1 CUVANTARI VOL. VI

12.

RE GULAMENT
al legii de mai sus

1. Valoarea §i forma nouilor titluri.

Art. 1, Guvernul este autorizat a face o emisiune de

titluri in 'Tun' amortizabilä 5 la sutà in valoare nominalä
totald de lei 148.300.000. Emisiunea se va face pe cursul
de lei 82 efectiv suta nominal5.
Art. 2. Procentele §i amortizarea se vor plsäti prin anui-
täti semestriale de 4.155.000 lei fiecare. Ministerul de finante
poate sA inscrie in bugetul fiecArui an anuitAti superioare
sumei de 4.155.000 lei ; in nici un caz insA anuitatea inscrisA
nu va putea fi inferioarà acestei cifre.
Art. 3. Renta amortizabil5, 5 la sutà, se va emite in
tipurile §i pentru valorile ce urmeazA : 20.000.000 lei capital
nominal in titluri a 500 lei sau 400 mArci.
100.000.000 lei capital nominal in titluri a 5000 lei sau 4000
m5rci.
28.200.000 lei capital nominal in titluri a 20.000 lei sau
16.000 m5rci.
Titlurile de 500 lei sau 400 märci vor fi numerotate dela
numkul 1 pânà la 40.000 ; cele de 5000 lei sau 4000 msárci
vor purta numkul de la 40.001 pânà la 60.000 ; cele de 20.000
lei sau 16000 mArci se vor numerota de la numArul 60.001
pânä la 61.410.
La tragerea la sorti se va tine seamA pe cât se poate de
proportiunea de capital in care s'a emis fiecare fel de tip.
Titlurile vor con-tine in text extracte in limbile francezA
§i românà din principalele dispozitiuni ale legii §i regulamen-
tului ; in textul francez, cuvântul lei va fi tradus prin cavân-
tul francs. In textul cupoanelor va figura atât valoarea lor
in lei sau franci cât §i in màrci.
Titlurile vor purta imprimate in facsimile, semn5turile mi-

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 REGULAMENT 363

nistrului de finante, directorului comptabilintii generale

0 casierului central. Vor fi tAiate din registre cu mated, vor
purta un num6r 0 o semnàtun de control, care vor fi re-
produse impreun4 cu numArul titlului in registre speciale
de control.
Art. 4. Titlurile vor cuprinde fiecare câte 44 cupoane
de procente semestriale ; vor fi la purntor 0 se vor primi in
garantie la casele publice pe valoarea lor nominalà.
Art. 5. Cupoanele ajunse la scadentà §i titlurile eyite la
sorti se vor achita de toate casele Statului pe valoarea lor
nominalà.
Ministerul de finante va lua m5suri ca titlurile amortizate
0 cupoanele scàzute s'à fie achitate prin case de bAnci, in
special indicate prin publicatiuni ; la Paris in franci §i la
Berlin in màrci. Aceste publicatiuni se vor face cu cel putin
o lun5 inainte de data scadentei.
Art. 6. Tragerea la sorti a titlurilor de amortizare, in
cursul fiecàrui semestru va fi publican 0 va avea loc cu o
lun4 inainte de ziva scadentei cuponului curgAtor.
Anuintile semestriale se vor pl'Ati la 1/13 Oct. 0 la 1/13
Aprilie a fiecArui an.
Primul cupon 0 amortizarea primului semestru se vor
05 ti la 1/13 Oct. 1881.
Cupoanele nouilor titluri amortizabile 5 la sun, sc'äzute
0 neprezentate la plan, se prescriu peste cinci ani de la
scadenta lor.

II. Modul §i condifiunile subscrierii

Art. 7. Emisiunea se va acoperi prin subscriere publicN,
care se va deschide la 28 Aprilie curent 0 va dura pânà la
30 Aprilie seara.
Subscrierile vor fi primite : in districte la casieriile generale ;
in Bucure§ti la casieria centralà a tezaurului, la Banca natio-
nal% la Casa de depuneri, consemnatiuni 0 economie §i la
casieria de Ilfov, ins6 in conditiunile prevAzute in publica-
tiunile speciale, anuntând deschiderea subscrierii.

www.digibuc.ro
 364 ION C. BRATIANU ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

Art. 8. Se vor primi la subscriere : 1) obligatiunile do-

meniale ; 2) bonuri de tezaur ; 3) numerar.
Fiecare subscriitor va semna o declaratiune de subscriere
dupà modelul ce se va fixa prin publicatiuni.
Art. 9. Sumele subscrise in obligatiuni domeniale sau
bonuri de tezaur, se vor värsa integral in momentul sub-
scrierii.
Art. 10. Din sumele subscrise in numerar si care nu vor
putea fi mai mici de 500 lei nominal sau 410 lei efectiv, se
vor värsa in momentul subscrierii numai 20 la sutg, pentru
care se vor libera recipise provizorii ; iar sumele complimen-
tare vor fi exigibile in trei vArsaminte egale : la 1 Iulie, 1
August si 1 Septemvrie viitor.
Art. 11. Când subscrierile in numerar ar excede sumele
cerute, se va proceda la repartitiuni ; rezultatul acestei ope-
ratiuni se va face cunoscut prin publicatiuni si totodata va fi
invitat publicul a-si prezinta recipisele provizorii de vsársare
pentru a primi contra lor sumele värsate in prea mult, precum
si titlurile provizorii constatând primul vArsàmânt de 20
la sutà.
Aceste publicatiuni vor avea loc cel mai târziu, 20 zile
dupâ ziva inchiderii subscriptiunii.
Art. 12. Titlurile provizorii ale subscriitorilor in nume-
rar, care nu vor urma cu vsärsâmintele complimentare, conform
termenelor fixate, se vor vinde direct de atre Stat in riscul
si pericolul lor.
Art. 13. Subscriitorii cu obligatiuni domeniale bene-
ficiaza in momentul subscrierii de 4 °0 valoarea efectivA a
cuponului de Julie al obligatiunilor lor care li se vor bonifica
in noui titluri, precum si de o primä de 2 la sutä asupra ca-
pitalului efectiv ce prezintä la subscriere ; aceasta prima'
li se va achita in numerar.
Art. 14. Detentorii de obligatiuni domeniale, care nu-si
vor prezenta titlurile de conversiune in timpul cat subscrierea
este deschisà, vor gasi depus la Casa de depuneri, la dispozi-
tiunea lor, cu incepere dela 1 Iulie viitor, numArul reprezen-
Vaud valoarea nominalà a obligatiunilor lor. Cuponul de Iulie

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 REGULAMENT 365

li se va achita tot atunci ; ei nu vor avea ins6 drept la

primA.
Art. 15. Subscriitorii cu bonuri de tezaur, in valoare
0116 la un milion, vor beneficia, in momentul subscrierii,
de o primä de 1 §i. juingtate la sutà asupra capitalului ce con-
vertesc ; la bonurile de tezaur In sumA mal mare de un mi-
lion se va bonifica o primà de 2 la sun'. Aceste prime se vor
plAti In noui titluri.
Art. 16. Bonurile de tezaur prezentate la subscriere
inainte de scadenta lor, vor fi supuse la o retinere calculatà
de la ziva inchiderii subscrierii §i Odd la ziva scadentei, pe
baza unei dobânzi de 6 la sutà pe an.
Bonurile de tezaur prezentate la subscriere dupà scadente
nu beneficieazA de nici o dobândà dela scadente §i Odd la
prezentarea lor la subscriere.
Art. 17. Când sumele vArsate In obligatiuni domeniale
cu cuponul lor de Julie, sau in bonuri de tezaur, la care se
adaugA §i primà de conversiune, nu vor reprezenta valoarea
unui numAr exact de titluri noui, sumele efective in valoare
mai micA de 410 lei se vor inapoia in numerar subscriitorilor
chiar In momentul subscrierii.
Art. 18. Pentru inlesnirea transactiunilor, titlurile pro-
vizorii care vor circula pAnà la inlocuirea lor prin titluri de-
finitive, vor fi in urmkoarele valori :
35.000 bucAti numerotate dela No. 1 la 35.000 a 500 lei,
val. totalá 17.500.000 lei. 15000 bucàti, numerotate de la
No. 35001 la 50.000 a 1000 lei, valoare totalá 15.000.000 lei.
15.000 bucAti, numerotate dela No. 50001 la 65.000, a 5000
lei. val. totalà 75.000.000 lei. 4000 bucàti, numerotate dela
No. 65001 la 69000, a 10.000 lei, valoarea toted 40.000.000
lei 2800 bucAti: numerotate dela No. 69001 la 71800, a 250 lei,
valoarea totalà 700.000 lei.
III. Dispoziliuni finale
Art. 19. Preschimbarea titlurilor provizorii in titluri
definitive de rentà amortizabilà 5 la sutà se va efectua Ina-
inte de 1/13 Oct. 1881.

www.digibuc.ro
366 ION C. BRATIANII ACTE £31 CIIVANTXRI VOL. VI

Art. 20. De la punerea in aplicare a regulamentului

de fatä, legea din 1871 pentru contractarea imprumutului
domenial, legea imprumutului pentru acoperirea cheltuelilor
de constructiune ale liniei Ploe§ti-Predeal, precum §i legea
din 12 Iunie 1880, pentru emiterea bonurilor de tezaur, sunt
rAmân desfiintate.
Art. 21. Comitetul §i Casa domenialâ se desfiinteazg
odatà cu terminarea operatiunei de conversiune aci pres-
crisâ ; resursele acestei case se vor trece in veniturile or-
dinare ale Statului.
Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul de
Finante este insArcinat cu executarea decretului de fatà.
Dat in Bucure§ti la 7 Aprilie 181.
CAROL I
Ministru de Final*
Ion C. Breitianu
(Mon. Of., No. 1015, 1881, p. 284, col. 2-3 ; p. 285, col. 1-21.

13.

Instrilinarea unor piirti din bunurile Statului §i riseumpfirarea

embatieurilor.
8 Aprilie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationala, Rege al
României,
La toti ce fatä §i viitori, sängtate.
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat
la departamentul de final*, cu No. 11.169, din 6 Aprilie,
prin care ne supune spre sanctionare legea votatâ de Adunarea
deputatilor §i de Senat, in §edintele dela 6 Martie §i 1 Aprilie
1881, relativ la instrAinarea unor pârti din bunurile Statului
§i räscumpArarea embaticurilor,
Noi, in puterea art. 32 §i 93 din Constitutiune am sane-
tionat §i sanctionâm,
Am promulgat §i prornulgàm :

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 VANZARE DE BUNIIRI ALE STATULIII 367

LE GE
Pentru instrainarea unor pdrfi din bunurile Statului gi
reiscump &area embaticurilor.

T ITLUL I

SECTIUNEA I.

Despre Instrilinarea bunurilor prin vânzare.

Despre bunurile ce se pot instraina

Art. 1. Guvernul este autorizat a vinde, in conditiunile

legii de fan, din mosiile ale cgror fonduri i venituri sunt
afectate la plata dobânzilor i amortismentelor imprumuturi-
lor Oppenheim i domenial, la biletele hipotecare, precum
acele mosii care se vor destina de administratiunea dome-
niilor pentru achitarea restului imprumutului cu rentg.
Art. 2. Sumele provenite din vânzarea acestor categorii
de mosii se vor värsa la Casa de Depuneri i Consemnatiuni
vor servi la stingerea datoriei publice, conform unei legi
speciale.
Art. 3. Aceste fonduri nu se pot distrage dela destina-
tiunea lor in nici un caz si sub nici un motiv.
Art. 4. Se pot vinde :
1. Mosiile a cgror arena, dupg contractele lucrgtoare, la
epoca scoaterii in vânzare, nu trece peste 20.000 lei fgrg dgrile
accesorii si care nu au pe ele inteo singurg masg 'At:lure de o
intindere mai mare de 100 hectare. Se pot vinde asemenea
mosiile care au o intindere mai mare de 100 hectare pgdure,
rezervându-se insg pe seama Statului pgdurea cu un peri-
metru i servitutea de drum necesare pentru conservarea
exploatarea pgdurii.
Pentru mosiile care la epoca scoaterii in vânzare s'ar ggsi
nearendate, se va lua de bazg a venitului arenda ultimului
period expirat.

www.digibuc.ro
368 ION C. BRATIANU ACTH SI CCIVANTARI VOL. VI

2. Parcelele de pämânt izolate, care nu se invecinesc imediat

cu corpul principal al mo§iei cu care se arendeaz6, oricare
va fi arenda mo§iilor din care ele fac parte.
Art. 5. Nu se pot vinde, chiar de s'ar afla in conditiile
art. 4 :
1. Mo§iile pe care se aflà ape minerale recunoscute &A s'ar
putea utiliza, mine sau mineree de sare, cArbuni de pämânt,
fer, aramä, mercur §i orice alte minerale de oarecare insemng-
tate, care s'ar putea exploata de Stat.
Recunoa§terea utilizArii apelor §i a exploanrii de mine
se va face de atre administratia domeniilor prin oameni
experti.
Ea va trebui s6 preceadà punerea in vânzare a imobilului
§isä" obtinä aprobarea consiliului de mini§tri.
Odatà vânzarea efectuatá, drepturile cumpArkorului rà-
mân definitive.
2. Mo§iile pe care s'ar afla monumente publice clasate
pentru conservare de comisiunea instituità prin regula-
mentul asupra monumentelor publice, decretat la 7 Aprilie
1874, afarà numai dacá se poate deosebi o intindere destu-
lAtoare de pàmânt in care sà* se coprindà monumentele de
conservat.
Art. 6. Guvernul este Ina autorizat a vinde :
1. Toate locurile virane, casele, präväliile O. oricare alte
acarete, situate in vetrele comunale rurale §i. in razele co-
munelor urbane.
2. Toate locurile infundate in proprietgi strAine cu clAdiri
sau Mil clAdiri pe dânsele.
3. Toate viile, livezile, grAdinile, morile, pivele §i orice alte
asemenea bunuri mici §i ecarete izolate.
Art. 7. Sunt exceptate din aceastá categorie :
1. Locurile, casele, grädinile, livezile §i orice alte aseme-
nea bunuri mici §i ecarete aflate in interiorul monastirilor,
schiturilor §i a bisericilor, precum §i a celor situate imediat
in jurul lor, care s'ar gási trebuincioase acestor a§ezáminte.
2. Locurile virane §i clAdirile care sunt rezervate sau s'ar
rezerva pentru vreun serviciu public sau pentru constructiu-

www.digibuc.ro
APB.ILIE 1881 VANZARE DE BIINUEI ALE EITATULDI 369

nea de edificii necesare autoritätilor publice §i a§ezämintelor

de binefacere dependente de Stat.
SECTIUNEA II.
Despre modul veinzarii bunurilor mari
Art. 8. InstrAinarea bunurilor prevgzutte la art. 4 se
face in doted moduri :
1. Prin vânzarea in corpuri intregi.
2. Prin vânzarea in loturi.
SECTIUNEA III.
Despre veinzarea in corpuri intregi
Art. 9. Inainte de a se pune in vânzare bunuri de ca-
tegoria celor prevAzute la art. 4, administratiunea domeniilor
§i pädurilor Statului este datoare a lira cuno§tiintä despre
intinderea, calitatea, vecinätätile §i diferitele conditiuni eco-
nomice in care se aflä mo§ia ce urmeazA a se vinde.
Intinderea §i vecinätätile se vor constata din cärtile §i.
planurile de hoarnicii, de vor exista, precum §i din orice
alte documente de proprietate ale mo§iei. In lipsä de aseme-
nea acte adrninistratiunea domeniilor, prin agentii säi, va
culege toate informatiunile necesare.
Art. 10. Nici o adjudecatiune nu se poate confirma
dacä pretul nu va fi echivalent cu arenda medie a trei peri-
oade inmultite cu 15, plus valoarea pädurii, acolo unde se
aflä, dupä o prealabilä pretuire fkutä de agenti competenti
ai administratiunii domeniilor.
Art. 11. Statul nu räspunde de evictiune nici inteun
caz §i sub nici un motiv, el nu garanteazg nici intinderea,
nici calitatea pâmântului, a pädurii sau a ecaretelor aflate
pe mo§ie. Procesele pendinte in contra Statului privesc pe
cumpärätori.
Cumpärätorul este de drept presupus cä a cunoscut toate
imprejurärile mo§iei ce a cumpgrat ; nici o probä contrarie
nu se poate admite contra acestei presurntiuni.
24

www.digibuc.ro
370 ION C. BRATIANIT ACTE 81 cuvANTARI VOL. VI

Art. 12. CumpärAtorii nu au dreptul s6 invoce vi sA

beneficieze de sentintele pronuntate inainte de legea secu-
larizärii, fie chiar definitive vi investite cu formula execu-
torie, prin care un avezàmânt ar fi câvtigat o intindere de pä-
mânt pentru o movie a sa dintr'o altä movie invecinatä, pen-
dinte de un alt avezAmânt.

SECTIUNEA IV.

Despre vanzarea in loturi

Art. 13. Mosiile situate imediat in jurul oravelor se vor

vinde in loturi de 4, 6 vi 8 hectare locuitorilor români ink-
ginavi, lucrätori manuali de pämânt. Asemenea loturi se
vor putea vinde vi la alte persoane, insä numai pentru in-
fiintare de stabilimente industriale dupà un plan vi deviz apro-
bat de administratie.
Valoarea venitului totalitätii acesor loturi nu va trece suma
de 20.000 lei. Comunele sunt asemenea autorizate a cum-
Ora unul sau mai multe loturi de care ar avea nevoie pen-
tru trebuintele oravului.
Art. 14. Pretul loturilor se va fixa dupä chiria anualä
pe pogon ce o pinesc asnzi plugarii märginavi ai oravelor,
inmultind aceastä chirie cu 15.
In caz de concurent'd intre cei in drept acest pret va fi
punctul de plecare vi nimeni nu va putea cumpära mai mult
de opt hectare.
Art. 15. Administratiunea domeniilor va impärti trep-
tat toate moviile aflate in aceastá categorie in loturi coprinse
in mai multe serii, potrivit cu calitatea Omântului vi va
publica in Monitorul Oficial", cAt vi prin afipte in oravele
respective vi in comunele in care se aflá situatá movia ce este
a se vinde in loturi, seriile vi loturile puse in vânzare, cum vi
preturile fixate vi conditiunile prätii.
Art. 16. In termen de vase luni de la data publicMii
prin Monitor", toti acei cari, in virtutea legii de fata, sunt
in drept sá cumpere asemenea loturi, se vor adresa cu cereri

www.digibuc.ro
APRILIE 1.1381 VINZARE DE BUNTTRI ALE STATDIIII 371

la administratiunea domeniilor, care le va trece 1ntr'un

tablou anume format pentru fiecare movie.
Art. 17. Du0 expirarea termenuhii de vase luni de la
publicare, daca cererile prezentate sunt suficiente pentru
vânzarea totalä a uneia sau mai multe serii de loturi, admi-
nistratiunea domeniilor va fixa, In termen cel mult de trei
luni, ziva In care se va face licitatia.
Art. 18. Comunele si acei care vor fi cumpärat loturi
pentru 1nfiintare de stabilimente industriale sunt obligati
ca in termen de trei ani de la cumpärare sä punä In aplicare
stabilimentele sau 1mbunätätiri1e pentru care au cumpkat
pä'mantul.
In caz contrariu vânzarea se considerä de drept reziliatä.
In caz de rezilierea vanzArii, Statul reinträ in posesiunea
locurilor vândute si nu este tinut la nici un fel de despAgubire
Art. 19. Guvernul este asemenea autorizat a vinde in
loturi de 4, 6 si 8 hectare mosiile situate in oricare altà lo-
calitate pentru care s'ar face cereri din partea locuitorilor
rurali pentru cumpärarea tuturor loturilor coprinse !rite()
movie.
Art. 20. Cererile locuitorilor rurali pentru cumpkarea
unei mosii In loturi, legalizate de primaria respectivä, se vor
adresa administratiunii domeniilor.
Art. 21. AdministraIiunea, examinând planurile si do-
cumentele mosiei cerute a se vinde, va culege prin agentii
sal toate informatiunile necesare despre starea si conditiunile
economice ale mosiei ; daca se va gäsi a mosia inträ In pre-
viziunile legii pentru a se putea vinde, se va proceda de In-
datà la ImpArtirea In loturi, potrivit cererilor fäcute.
Art. 22. Dupà ce se va mäsura si Impärti mosia In lo-
turi atat pe plan cat si pe fata pämântului, administratiunea
domeniilor va fixa pretul 1ntregei mosii, luând de bazä modul
de evaluatiune prevkut in art. 14 plus valoarea pädurli,
de va fi.
Art. 23. Pretul fixat se va pune In vedere locuitorilor
care au cerut sä cumpere mosia, cu 1nvitare ca In termen de
trei luni sä declare In scris, la adrninistratiunea domeniilor,

www.digibuc.ro
372 ION C. BRATIANII ACTE ea cuvANTARI VOL. VI

cá consimt a lua mo§ia cu pretul arAtat §i cu obligatiunea de a fi

solidar ráspunzátori, unul pentru altul §i too pentru unul,
la plata intregului pret, la termenele §i in modul prevázut
de legea de fatä. Aceastá declaratiune va fi legalizatá de
tribunal sau de judecnorul de ocol.
Art. 24. Administratiunea domeniilor, luând act de
declaratia locuitorilor, va incheia un proces-verbal, in care
va mentiona toate lucrárile fäcute in unna cererii de vânzare.
Acest proces-verbal, impreunä cu declaratia locuitorilor,
se va supune, prin ministerul finantelor, la confirmarea con-
siliului de mini§tri §i aprobarea domneascä in termen de o
lunä.
SECTIUNEA V

Despre veinzarea bunurilor mici

Art. 25. Päzindu-se formele stabilite in aceastà lege
pentru vânzarea de bunuri cu licitatiune publicA, se vor mai
putea vinde din mo§iile Statului loturi de 25, 50 §i 100 pAnä
la 150 hectare, cu conditiune 'big ca cererile s6 fie Mute
pentru cumpärarea totalä a unei mo0i, päzindu-se formele
prescrise la sectia III din aceastä lege.
Art. 26. Vânzarea bunurilor mici cuprinse in art. 6
se face numai in corpuri intregi.
Pentru fixarea pretului administratiunea va putea, in
lipsä de alte elemente sA facg, prin agentii &Ai, o estimatiune
prealabilá, precum asemenea A.' ia toate informatiunile nece-
sare asupra intinderii §i calitätii terenurilor §i asupra sarii
cládirilor ce au a se vinde.
Art. 27. Dispozitiunile art. 11 §i 12 se aplicà la vân-
zärile bunurilor mici §i la vânzärile in loturi.
SECTIUNEA VI
Despre modul 0 formele vdnzeirii
Art. 28. Vânzarea bunurilor Statului de orice naturä
se face de administratia domeniilor §i pädurilor Statului.
Pentru acest scop se constitue trei centre de vânzäri :

www.digibuc.ro
APEILIE 1881 VANZARE DE BIINURI ALE 8TATIILIII 373

1. In Bucuresti, pentru bunurile situate in judetele : Ilfov,

Prahova, Dâmbovita, Muscel, Arges, Olt, Teleorman, Vlasca,
Ialomita, Buzäu, Bräila, Rämnicu-Särat, Tecuci, Covurlui
si Putna.
2. In Iasi, pentru bunurile situate in toate celelalte judete
de peste Milcov.
3. In Craiova pentru bunurile situate in judetele din Ro-
mânia Micä. Vânzarea bunurilor mici se va face la fiecare
resedintä de prefecturä in fata unei comisiuni compuse din
prefectul judetului, presedintele comitetului permanent si
casierul general.
Art. 29. Administratiunea domeniilor Statului, dupa
ce va fi adunat stiintele necesare, va forma registre speciale
cu rubrice, in care se vor clasifica bunurile ce au a se vinde
dupä urmAtoarele categorii :
A. Bunuri mari spre a se vinde corpuri intregi.
B. Bunuri mari spre a se vinde in loturi.
C. Bunuri mici.
Aceste din urmä bunuri se vor subimpärti :
a) Case, prävälii, magazii, mori, pive si orice fel de construe-
tiuni situate in razele comunelor urbane.
b) Case, prävälii, magazii, mori, pive si orice fel de con-
structiuni situate in vetrele comunelor rurale.
c) Locuri virane, grädini, livezi si vii situate in razele comu-
nelor urbane.
d) Locuri virane, grädini, livezi, vii, hlise si delnite izolate
sau infundate in mosii particulare.
Art. 30. Afarsd de cazurile anume prevAzute prin aceastä
lege, nici o vânzare de orice bunuri ale Statului nu se poate
face de cât prin licitatie public6 oralä.
Art. 31. Licitatiunile se fac :
In Bucuresti, in prezenta unei comisiuni centrale de van-
zäri compuse de ministrul de finante asistat de doi din ad-
ministratorii domeniilor, iar in lipsa ministrului, delegatul
säu.
Casierul Casei de depuneri este obligat a fi prezent pentru
a primi in depozit garantiile oferite.

www.digibuc.ro
374 ION C. BRATIANII ACTE I CIIVANTARI VOL. VI

In celelalte doted centre de vânzäri, in prezenta unei co-

misiuni compuse de prefectul judetului, de primul pre§edinte
al Curpi de Apel §i de casierul general al judetului, care va
primi i garantiile depuse in contul Casei de Consemnatiuni.
Directorul Prefecturei, in caz de lipsä a prefectului i un
judecAtor delegat de primul pre§edinte, in lipsa acestuia,
Ii pot inlocui.
Operatiunile comisiunilor sunt supuse controlului comi-
siunii centrale de vânzari din Bucure0i.
Art. 32. Publicatiunile de vânzare se vor face dup'd
formularele intocmite de administratiunea domeniilor §i se
vor insera prin Monitorul Oficial" cel putin cu 40 zile inainte
de ziva fixan pentru tinerea licitatiei.
Art. 33. Aceste publicatiuni vor coprinde :
a) Numirea bunului pus in vânzare.
b) Judetul plasa i comuna in care este situat.
c) A§ezämântul de care a fost pendinte.
d) Un rezumat de conditiunile economice ale bunului,
arenda sau chiria ce produce, intinderea aproximativA §i
vecinäntile.
e) Ziva i ora la care are a incepe i localul autoritsätii
unde se va tine licitatiunea. Aceste publicatiuni se vor insera
§i in foile Curtilor de apel din Craiova, Ia§i §i Foc§ani i se
vor ob§ti i prin afipte tipärite i lipite la prefectura §i pri-
mgria oraplui de re§edinn in care se face vânzarea, cuin
§i la prinfAriile comunale in care sunt situate bunurile puse
in vânzare.
Art. 34. Dacä din lipsA de concurenn, sau din vreo
imprejurare oarecare, nu s'ar putea tine licitatiunea in ziva
publican, licitatiunea se va amâna §i comisiunea va incheia
un proces-verbal prin care se va constata cauza amânärii.
Acelea§i formalinti se vor indeplini pentru scoaterea din
nou in vânzare.
Art. 35. Licitatiunile nu se pot tine In aceiai zi In cele-
trei centre de vânzare. Un interval de cel putin 10 zile este
necesar intre zilele fixate pentru tinerea licitaÇiunilor in
diferite centre.

www.digibuc.ro
APEILIE 1881 VINZARE DE BIINITRI ALE STATULUI 375

Art. 36. Orice licitatiune fäcutä cu cAlcarea formali-

ntilor prescrise la art. 31 §i 33 este consideratá nulà de drept.
Asemenea este nulä licitatiunea tinutä in alt loc sau in altä
zi cleat acele arâtate in publicatiuni §i afipt.
Art. 37. Nimeni nu poate fi primit sâ liciteze, pan6 ce
mai intâi nu va da o garantie echivalentâ cu arenda anualà
indoitâ din momentul licitatiunii. Dac6 mo§ia nu este a-
rendatâ, garantia se va calcula dupa arenda din unnä.
Garantia trebue sä fie in numerar, in bilete hipotecare,
in bilete ale BAncii nationale, sau in efecte de ale Statului
sau recunoscute de Stat.
Art. 38. Adjudecatiunea se va pronunta asupra acelui
ce va fi dat pretul cel mai avantajos.
Art. 39. Adjudecatiunea nu este definitivä cleat &TA
confirmarea ei de consiliul de mini§tri, aprobatä prin decret
domnesc §i clatä in urma avizului administratiunii domeniilor
§i pâdurilor Statului.
Confirmarea Consiliului de mini§tri §i aprobarea domneasc6
se va da cel mult in termen de 25 zile din ziva adjudecArii ;
in caz contrariu, adjudecAtorul este liber de orice indatorire
§i poate sä-§i cearä inapoi garantia.
In acest termen guvernul are facultatea de a confirma sau
nu confirma adjudecarea fäcutä.
Art. 40. Orice contestatiune asupra licitatiunii, de orice
naturà ar fi, nu se poate face decât inainte de a se pronunta
adjudecarea §i ea trebue a se hotâri de câtre Comisiune in
plinà §edintä, incheind proces-vrebal..
Contestatiunea trebue fAcutà in scris.
Art. 41. Pentru operatiunea adjudecArii §i pentru toate
incidentele ivite fn cursul licitatiunii, se va incheia un proces-
verbal in care se va coprinde mersul licitatiunii, numele acelor
care au concurat §i sumele oferite de fiecare. Acest proces-
verbal se va subscrie chiar in §edintä de câtre membrii co-
misiunii, precum §i de persoanele care au concurat.
Art. 42. In termen de 8 zile libere din ziva adjudecArii,
oricine poate sä facâ supraofertä la administratiunea domenii-
lor sau la prefectul care a fäcut parte in comisiunea de vânzare.

www.digibuc.ro
376 ION C. BRATIANu Acirs $1 CUVINTARI VOL. VI

Pentru bunuri mari, oferta va fi de 5 la sutá din pretul

cu care s'a adjudecat bunul ; iar pentru bunurile mici de
10 la sut6. Oferta va fi insotitä de recipisa Casei de depuneri
pentru depunerea garantiei curente, in valoare ega1 6 cu
aceea depus6 de adjudecator §i a sumei corespunatoare
ofertei de 10 §i 5 la sutä.
Orice ofera fäcutä afara de conditiunile prescrise la arti-
colul de fatA, se considerà nulà §i neavenità.
Ofertele fkute la prefecturä se vor inainta imediat la
administratiunea domeniilor.
Art. 43. Oferta odatà fäcutà §i. admisä nu se mai poate
retrage sub nici un cuvânt §i sub pedeapsä de confiscarea ei
§i a garantiei depuse, MI% judecatà, dac6 ofertatorul nu va voi
sá mentina pretul oferit.
Art. 44. Primindu-se oferta, se va publica prin Moni-
torul Oficial" o nouä licitatiune cu termen de 10 zile de la
data publicatiunii §i strigarea se va incepe de la pretul oferit
in urmä.
Publicatiunea trebue s6 aparà in Monitor" cel mult pânà
la 15 zile de la admiterea ofertei.
In publicatiune se va indica anume ziva, ora §i locul unde
are a se tine supralicitarea.
Neivindu-se concurenti cu pret mai mare, se va pronunta
adjudecarea asupra ofertatorului.
Dupä supralicitare nu se mai prime§te nici o ofertâ.
Supralicitsärile se tin inaintea acelora§i comisiuni §i cu
acelea§i regule ca §i. licitatiile.
SECTIUNEA VII.

Despre modul pleifii

Art. 45. Pentru bunurile mari, vândute in corpuri in-
tregi sau in loturi mari, cumpArätorii sunt datori in termen
de o lun4 dela data confirm6rii publicatà prin Monitor" sä
r6spundà, pe comptul Casei de depuneri, la casierii generali
de judete sau la Casa de depuneri in Bucure§ti, a patra parte
din pretul vânzArii, iar celelalte trei pätrimi se vor plAti la

www.digibuc.ro
APIDLIE 1881 VANZARE DE BIINURI ALE STATULUI 377

acelea§i case In termen de 24 ani cu dobânda de 6 la sutá §i

amortisment dupä tabel, pe fiecare an, in rate semestriale,
plätibile la Inceputul fiecàrui semestru.
Cump4Atorii de loturi mici vor plsäti la inceput o cincime
din pretul vânzärii.
Ace§ti 24 de ani incep s'à curgä dela implinirea anului in
care s'a efectuat vânzarea.
Art. 46. CumpAr6torii de bunuri mari In corpuri intregi
sau In loturi au facultatea de a pläti cu anticipatiune toate
ratele viitoare ; in acest caz ei nu vor fi tinuti s'd pläteascá
decât capitalul coprins in fiecare ratà.
Art. 47. Cumpärkorii de bunuri mici sunt datori sà
rAspuna la casieriile generale de judete pe contul Casei de
depuneri sau direct la aceastä Cash' in Bucure§ti pretul Intreg
in termen de o luna dela data confirm6rii publicatä prin
Monitorul Oficial".
Art. 48. Pretul rezultat din vânzarea acestor bunuri §i
acel provenit din embaticuri §i räscumpkarea lor va forma
un fond special la Casa de depuneri afectat anume pentru
construirea de edificii nationale.
Art. 49. Cumpilrätorii de bunuri de orice naturà sunt
datori, in termen de o lun'à sä pläteascä atre fisc taxele pre-
väzute de legea timbrului.
Art. 50. Pentru orice intârziere de platà la termenele
statornicite, se pläte§te dobânda de 10 la sutä ; aceastà do-
bândà este datorità chiar §i pentru taxele cerute de legea
timbrului färà judecatà §i somatiune.
Art. 51. Daeä In termen de o lunä de la data confirmärii
publicatà in Monitor" nu se va achita pAtrimea sau cincimea
pentru bunurile mari cumpärate In corpuri intregi, sau loturi,
sau pretul intreg pentru bunurile mici, administratiunea
domeniilor este In drept, färä somatiune §i färä judecatä, s6
scoatà In revindere pe comptul cumpärätorilor bunurile cum-
Orate de dân§ii.
Acela§ drept are administratiunea domeniilor §i pentru
neplata ratelor la termenele fixate.
Deficitul ce va rezulta din revindere se va incasa, fárä

www.digibuc.ro
378 ION O. BRATIANU AcrE ta CUVINTIRI VOL. VI

judecata sau somatiune, din garantia depusa si in caz de nea-

juns, din orice avere a debitorului, conform legii de urmarire.
Art. 52. Dreptul Statului de a scoate in revindere bu-
nurile vândute, pentru cazurile aratate in articolul precedent,
nu exclude dreptul de a urmari, conform legii de urmarire,
productele si veniturile bunului de la care deriva datoria.
Art. 53. Contractele de arendare fie chiar autentice,
facute de cumpärätorii de bunuri nu sunt obligatorii nici
pentru Stat, nici pentru nouii cumpärätori de cat numai
pe un termen de un an.
Art. 54. Când pe mosia vânduta se aflä padure, cum-
pärätorul nu poate face nici o taiere Ma aprobarea adminis-
tratiunii domeniilor ; aprobarea nu se poate da decât pentru
exploatarea regulata a padurii si cu obligatiune din partea
antreprenorului de a raspunde pretul direct la Casa Statului,
pana la concurenta valorei a pärtii de padure ce se taie.
Cumpärätorul va putea oricând dobândi dreptul de a dispune
liber de padure, daca va oferi pretul integral dupa estimatiune,
care se va scadea din pretul vânzarii conform art. 45.
Ofice -Caere de lemne, fäcuta in contra dispozitiunilor de
fata, se va considera ca delict silvic si se va urmari si pedepsi
conform legii, administratia având dreptul de a opri ofice
taiere si ridicare de lemne, pe cale administrativa.
Art. 55. Revinderile pe contul cumparatorilor, fie pentru
neplata la termen a patrimei sau a cincimei ori a ratelor,
fie pentru mice nerespectare din parte-le a conditiunilor, se
vor face, ca si in trecut, tot pe calea si cu formalitatile pre-
vazute pentru vanzäri de bunuri ale Statului.

SECTIUNEA VIII.

Dispozifiuni generale

Art. 56. Bunurile de orice categorie se \rand cu respec-

tarea contractelor de arendare sau inchiriere.
Arenzile sau chiriile se cuvin cumparatorului de la cel
intâiu castiu ce va urma dupa raspunderea patrimei sau

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 VANZARE DE BIINIIIII ALE STATIILIJI 379'

cincimei pentru bunurile mari vândute in corpuri in-

tregi sau loturi sau a pretului intreg pentru bunurile
mici.
Art. 57. Bunurile adjudecate nu se pot trasmite cAtre
alte persoane decát dupâ confirmare i numai cu aprobarea
administratiunii domeniilor, care aprobare este facu1tativ6
pentru (Musa. Pentru mice transmitere se vor pläti din nou
taxele cerute de legea timbrului.
Transmiterea nu se poate aproba cleat dacA se va justi-
fica plata pâtrimei sau ratelor datorite ; dacä pretul este
plâtit intreg, nici o aprobare nu mai poate avea loc.
Art. 58. Bunurile vândute in loturi locuitorilor sâteni
nu se pot instreina decât atre consätenii care n'ar avea
pâmânt sau atre aceia care, devi având, ar voi sä comple
teze pânâ la suma de 8 hectare, sau comunA i aceasta cu.
aprobarea administratiunii. Orice vânzare in contra acestei
dispoziliuni este nul5.
Art. 59. Indatä ce cumpgrâtorii de bunuri mari in cor
puri intregi sau loturi vor plAti pâtrimea sau cincimea, ad-
ministratiunea domeniilor le va da un titlu provizoriu din
registru cu matcâ, dupà ce lush' vor justifica plata taxelor
cerute de legea timbrului. Cumpârätorii sunt tinuti pentru
plata preturilor la termenele i in conditiunile prevAzute
prin legea de fatä, prin singurul fapt al confirmârii vânzärit
pe numele Mr, fârä a mai fi nevoie de nici o declaratiune sau
obligatiune din parte-le.
Art. 60. Dupâ plata tuturor ratelor sau a pretului intreg,
când e vorba de bunuri mici, se vor libera cumpârAtorilor
titluri definitive de proprietate in schimbul celor provizorii,
care se vor inapoia.
Asemenea li se vor incredinta, dupâ anume listà §i sub-
luare de chitantà, planurile, hotArniciile §i toate actele §i
documentele relative la bunul vândut, afarà mimai de do-
cumentele istorice §i de actele care ar interesa alte proprie-
täti ale Statului, in care caz nu se vor da cleat copii lega-
lizate.

www.digibuc.ro
380 um C. BRATIANII &ME 51 OIIVANT/ILI VOL. VI

SECTIUNEA IX
Dispozifiuni penale
Art. 61. Functionarii sau agentii care nu vor indeplini
dispozitiunile acestei legi, in ce priveste publicatiunile, lici-
tatiunile si adjudecatiunile, se vor pedepsi cu amenda dela
500 pânà la 3000 lei, dupá gravitatea cazului, färá prejudiciul
daunelor interese cauzate Statului sau particularilor prin
faptul lor.
Art. 62. Oricine va impiedeca sau va turbura libera
concurentá la licitatiuni, ori va intrebuinta vreo manoperà
cu scop de a specula asupra licitatiunii, depärtând pe concu-
renti prin daruri, promisiuni sau ofice alte mijloace, spre a
face s6 scazA preturile bunurilor puse in vânzare, se va pedepsi
conform art. 351 cod. penal.
Autoritatea inaintea eäreia este a se efectua licitatiunea,
va lua de indatà mäsurile necesare pentru constatarea delic-
tului pânä a nu se pierde urmele sale.
In acest scop ea va delega, dacA trebuinta va cere, pe unul
din membrii säi, care va constata indatä faptele auzite sau
väzute si va dresa un proces-verbal subsemnat de el si de
delicventi si persoanele care au fost fatà ; dac'd acestia nu
vor sti sau nu vor voi a subscrie, se va face mentiune in pro-
cesul-verbal.
Aceste procese-verbale fac probà legalà in justitie Oa
la inscrierea lor in fals.
Art. 63. Nimenea nu poate concura in numele altuia
decât in puterea unei procure legalizatä de tribunal, sau de
comunä, in cât se atinge de locuitorii de la %ark care procurà
se va prezenta inainte de a se incepe strigärile si se va alà-
tura la luci%rile adjudecatiunii când ea va rämâne asupra
acelui care a dat procura.
Art. 64. Oricine in unna adjudecatiunii, va declara eh'
a concurat in numele altuia, Mid sä prezinte vreo procurà,
clack' Oa in termen de 15 zile, nu va aduce o procurà in re-
gulà din partea acelui ce I-a imputernicit, va pierde garantia
si bunul se va pune din nou in vânzare.

www.digibuc.ro
APIIIIIE 1881 viNEARE DE BUNDRI ALE STATITLIII 381

TITLUL II
SECT IUNEA I.

Despre instreinarea bunurilor prin rtiscumpararea emba-

ticurilor.

Art. 65. Toate bunurile Statului de orice naturä supuse

la embatic sau bezman, ota§nitä, decimä §i la orice fel de
dare, fie in bani, fie in producte sau diferite materiale, se
pot räscumpka dupa formele §i sub conditiunile prescrise
prin legea de fatä, intru cât ele vor fi constituite conform
legilor sub care au luat na§tere.
In lips6 de acte sau documente se va tine seamA de o po-
sesiune de 20 ani, exercitat6 conform art. 1847 cod. civil.
Art. 66. Dreptul de rAscump6rare se poate exercita nu
numai in parte pentru bunuri apartinând unei singure per-
soane ci §i in masä, pentru bunuri apartinând la mai multe
persoane, când existà un singur titlu, sau când se aflà in
aceia§ localitate §i sunt de aceia§ naturà, spre exemplu pod-
goriile, viile cu obratiile lor, etc.
0 m6surätoare generalä se va face perimetrelor tuturor
podgoriilor aflate pe mo§iile Statului la promulgarea legii
de fatà, ridicându-se in planuri §i deosebindu-se de restul
mo§iei prin pietre §i mo§oroaie.
Nici o constituire de embatic sau bezman, ota§nitä, decina
sau orice fel de dare care ar tinde la o locatiune ereditarä
§i ar avea de scop clAdiri sau sàdiri nu mai este permisá pe
mo§iile Statului in urma promulgàrii legii de fa0 §i a m6-
surätorei de mai sus.
Contravenientii pierd MI% despAgubiri clädirea sau sädirea
§i Statul intrá de drept in posesiunea lor §i a terenurilor prin
mijloace administrative.
Art. 67. Thrgurile §i târgurarele aflate astäzi pe pro-
prietàti de ale Statului, care, prin hrisoave domne§ti, hotà-
riri judecAtore§ti sau alc6tuiri fäcute cu vechii proprietari,
sunt indatorite la deosebite ari cnre proprietate in schim-
bul unor avantaje, care astázi se indeplinesc de comuná sau

www.digibuc.ro
 382 ION C. BRATIANU ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

judet, au dreptul de a se libera de aceste sarcini prin fa's-

cumpgrarea lor, in virtutea acestei legi.
Art. 68. La mosiiile care se \rand, embaticarii sunt in
drept a cere i nouii proprietari cumpärâtori sunt obligati a
le admite rAscumpärarea in conditiunile legii de fatà.
Art. 69. Comunele urbane si rurale aflätoare pe moiile
Statului sau pe acele ale diferitelor Stabilmente publice,
farà distinctiune, pot cere ilscumpärarea terenurilor care
formeazA vetrele lor, dupä diferitele legi sau acte de delimi-
tare prin care sunt definitiv regulate.
Viile aflate pe moiile Statului i asupra arora cultivatorii
lor n'au nici un drept din cele preväzute mai sus, pot fi van-
-dute locuitorilor care le cultivä, acolo unde interesele econo-
mice ale mosiei ar permite.

SECTIUNEA II.

Despre preful räscumpärtirii embaticurilor sau bezmanurilor,

otapifelor, zecimelor i alte

Art. 70. Pretul räscumpärärii va fi : darea embaticului

pe an, inmultit cu 20. Dacä plata embaticului consistä in
producte sau diferite alte materiale, acestea se vor pretui
in bani, dupà pretul de mijloc a celor din urmä trei ani
acest pret se va lua de baz6 pentru calculul pretului fáscum-
pArArii dupà distinctiunile de mai sus.
Pretuirea se va face de comitetul permanent si un delegat
al administratiunii domeniilor Statului.
Art. 71. Dupà trecere de 5 ani de la promulgarea acestei
legi, rAscumpärarea nu se va putea dobândi decât prin plata
de 40 ori a pretului embaticului pe un an.
Dupà trecerea acestui termen, toate embaticurile ner6scum-
Orate se vor spori cu 50 la sutâ in toate cazurile de trans-
mitere a dreptului prin vânzare sau donatiune. Tribunalele
nu vor putea legaliza sau transcrie asemenea acte, dacä nu
se va prezenta dovada despre aprobarea administratiunii
domeniilor.

www.digibuc.ro
APRILIE 1881. vANZARE DE BITNURI ALE SPAT ULM 383

Art. 72. Pretul pentru rAscumpärarea vetrelor comunelor,

precum §i acel al rAscumpkkii bunurilor in mask va fi darea
anualà inmultitä cu 15.
Art. 73. Pretul rAscumpärkii de care se vorbe§te la art.
68 se va fixa de administratiunea domeniilor, dupà un studiu
al tuturor imprejurkilor §i al actelor respective ; deciziunea
ei va fi supusA la confirmarea consiliului de mini§tri §i apro-
barea domneascA.
Art. 74. Pretul rAscumpkärii se va râspunde in termen
de o lunA dela confirmarea de atre Consiliul de mini§tri.
Art. 75. Sumele cuvenite Statului din rAscumpArarea
embaticurilor se implinesc conform legii de urmärire.
Pretul vânzkii viilor prevAzute la art. 69 este media in-
voelii de pe trei perioade de arendare inmultin cu 25.
SECTIUNEA III.
Despre constatarea embaticurilor
Art. 76. Administratiunea domeniilor va constata, dupà
actele §i titlurile de proprietate §i dui:A informatiunile luate
prin agentii säi, toate embaticurile sau bezmanele de orice
naturâ, aflate pe proprietätile Statului. Functionarii admi-
nistrativi, in genere, sunt datori a indeplini MA intârziere
toate insärcinärile primite dela administratiunea domeniilor
in aceastà materie.
Art. 77. Administratiunea domeniilor va forma liste
de toate embaticurile urbane §i. rurale din fiecare judet,
acolo unde asemenea liste nu vor fi fost formate conform
legilor anterioare, sau nu vor fi complete.
Aceste liste vor cuprinde :
a) Numele, pronumele §i domiciliul embaticarilor actuali.
b) Bunul supus embaticului, ora§ul sau comuna in care se
aflà, pretul anual al embaticului, care urmeazA a se lua de
bazâ la ráscumpàrare §i pe cat se va putea, intinderea locului
§i desemnarea bunului cu embatic.
c) Epoca de când se posedá bunul ca embatic §i actele
relative la constituirea acestui embatic.

www.digibuc.ro
384 ION C. BRATIANII AGTE SI CUVkNTARI VOL. VI

Art. 78. Aceste liste se vor publica in Monitorul Ofi-

cial" *i se vor ob§ti prin afipte alipite pe u§a primAriei res-
pective cu de§teptare &A toti doritorii de a-vi räscumpAra
embaticurile, pot face conform legii, reproducându-se in-
tocmai dispozitiunile art.70.
Art. 79. Cererile de räscumpärare insotite de actele
respective se vor adresa administratiunii domeniilor sau
direct, sau prin primarii comunelor rurale ori casierii de judete.
Art. 80. Administratiunea domeniilor primind cererea,
va examina actele §i posesiunea a§a cum se aflä §i gäsind
&A embaticul este constituit conform prescrierilor din art.
65, va regula räscumpärarea §i suma de platä.
Deciziunea ei se va notifica celui interesat prin casierul
de judet sub luare de chitantä legalizatà, care se va inainta
administratiunii.
Art. 81. Pretul ilscumpärArii se va värsa la casieria
respectiv5, in contul Casei de depuneri, conform art. 74.
Art. 82. Dupà plata pretului, se va libera proprietarului
titlul de räscumOrare, in forma prescrisä de art. 60.
Dispoziliuni adilionale

Art. 83. Toate obiectele de orice naturä §i. valoare, care

in momentul promulgärii legii de fatà se aflà in depozitul
grefelor tribunalelor §i. a curtilor de apel sau cu jurati, a
politiilor §i comisiilor, fie ca corpuri de delict, fie sub orice
alt titlu, se vor scoate in vânzare in folosul Statului, iar pretul
se va vArsa la casieria respectivA §i se va incasa ca venit
extraordinar.
Art. 84. Grefierii §i directorii respectivi vor forma
liste de obiectele aflate in depozitul lor cu al-Rare de natura
§i de numirea lor, de numele §i pronumele persoanei pe comptul
cäreia stau depuse, data in care §i titlul sub care sunt depuse.
Art. 85. Aceastà listà se va publica in foaia publicati-
unilor oficiale ale Curtii de apel cu de§teptare cä toti cei in-
teresati sunt in drept sà reclame obiectele cuvenite lor in
termen de 6 luni de la data publicatiunii, dupà expirarea

www.digibuc.ro
APRILIE 1881 VANZARE DE BIINURI ALE STATIILIII 385

cArui termen nu mai sunt primiti a face nici o pretentiune

asupra lucrului sau pretului cu care s'ar vinde.
Art. 86. Indatä dupà Implinirea celor 6 luni se va pro-
ceda la vânzarea obiectelor dupà listele deja publicate, prin
publicatiuni Inserate in aceleasi ziare si afipte alipite pe usa
autorintilor respective. Publicatiunile vor coprinde arAtarea
obiectelor puse in vânzare, ziva, ora si localul unde are a se
tine licitatiunea.
Art. 87. V ânzarea se face In detail prin licitatie publicA
in prezenta presedintelui tribunalului, sau a judecAtorului
delegat de dânsul si a grefierului sau a politaiului si directo-
rului respectiv.
Adjudecarea se va pronunta asupra aceluia care va oferi
pretul cel mai avantajos.
Adjudecarea este definitivA ; pretul se va rgspunde de
indatà in numerar In mâna grefierului sau a directorului de
politie si lucrul vândut se va preda cumpärAtorului.
Art. 88. Se va Incheia un proces-verbal de toate opera-
tiunile licitatiunii, subsemnat de functionarii care au tinut
licitatia, de adjudecator si de personaele care au concurat.
Un exemplar dupà acest proces-verbal se va inainta admi-
nistratiunii domeniilor, care este insArcinatä cu executia
acestei legi.
Art. 89. Pentru obiectele de aceste categorii care se vor
depune dupä promulgarea acestei legi, termenul de care se
vorbeste In art. 85 va fi in viitor de un an.

Dispozifiuni tranzitorii

Art. 90. Dispozitiunile legii de fatà nu se vor aplica In

partea României de peste Dudäre.
Ele nu ating nici legea promulgatà la 26 Iunie 1868, in
privinta libeigrii Mil despàgubiri a locurilor cu embatic, pe pro-
prieatile Statului, In raionul comunei Iasi, locuitorilor români.
Art. 91. Toate legile si regulamentul pentru insträinarea
bunurilor Statului si räscumpkarea embaticurilor, ante-
rioare legii de fa-0, sunt si eämân abrogate.
z5

www.digibuc.ro
386 ION C. BR.A.TIiNtr ACTE $1 CIIVANTAnt VOL. VI

Asemenea sunt §i rAmiin abrogate : dispozitiunile legii din

3 Aprilie 1880, promulgatà cu decretul No. 1140, publicat
prin Mon. Oficial" No. 81, a legii promulgatä la 9 Aprilie
1880 cu decretul No. 1211, publicat prin Mon. Oficial"
No. 87, din 1880, art. 3 §i 9 al. I, din legea biletelor hipotecare.
Aceastà lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in sedinta
dela 6 Martie 1881 si s'a adoptat cu majoritate de 54 voturi,
contra a 3, fiind §i 9 abtineri.
Prepdinte, C. A. Rosetti Secretar, C. Poroineanu

Aceastà lege s'a votat de Senat in §edinta sa dela 1 Aprilie

1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 26 voturi, contra a 4.
Pregdinte, DImillre Ghlea Secretar, D. Plsea

Promulgâm aceastä lege si ordongm ca ea sä fie investitä

cu sigiliul Statului si publicatä prin Monitorul Oficial",
conform art. 115 din Constitirtiune ; iar ministrii nostri se-
cretari de Stat la departamentul de finante si justitie sunt
insärcinati cu executarea dispozitiunilor decretului de fatä,
fiecare in ceeace il priveste.
Dat in Bucuresti la 8 Aprilie 1881.
CAROL I
Ministrul de Final* Ministrul Justitiei
Ion C. Breitianu D. Giani
(Mon. Of., 1881, p. 411, col. 2 p. 417).

14.
Demisia ministerului.
10 Aprilie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalâ, Rege al
României,
La toti de fatä §i viitori, sänätate.
Vázând demisiunea ce Ne au infäti§at mini§trii No§tri
secretarii de Stat,
Am decretat §i decretärn ce urmeazá :

www.digibuc.ro
 APRILIE 1881 VANZARE DE BIINURI ALE STAT ULM 387

Art. I. Aceastà demisiune este primitá.

Art. II. D-1 Dimitrie Brätianu este numit ministru
secretar de Stat, pre§edinte al consiliului Nostru de mini§tri.
Art. III, Pre§edintele consiliului Nostru de mini§tri
este Insarcinat cu aducerea la Indeplinire a acestui decret.
Dat In Bucureqti la 10 Aprilie.
CAROL I
No. 1077.
Preledintele consiliului de min$trl
Ion C. Brätianu
(Mon. Of., No. 1881., p. 387, col. 1-2).

15.
InstrAinarea bunurilor Statului din afara teritoriului Romfiniei.
15 Aprilie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalà, Rege al
României,
La toti de fatà qi viitori, sAnAtate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, cu No. 11.392, din 8 Aprilie 1881 :
VAzând voturile Corpurilor legiuitoare din 18 Martie §i
1 Aprilie 1881.
Având In vedere §i art. 93 din Constitutiune,
Am decre tat §i decream :

LE GE
pentru InstrAinarea bunurilor Statului situate dull de teri-
toriul Romäniei.
Art. 1. Guvernul este autorizat a vinde de veci prin
bung invoialà bunurile Statului aflate afarà de teritoriul
României.
Art. 2. Administratiunea domeniilor i Odurilor Sta-
tului, luând cuno§tiintà din actele ce posedá §i din cercetärile

www.digibuc.ro
388 ION C. BRATIANII ACTE $1 CUVINTARI VOL. VI

ce va gAsi cu cale a face, prin orice mijloace de care va putea

dispune, despre intinderea, calitatea §i. valoarea mo§iei §i a
pAdurei aflate pe ea, va conveni asupra pretului §i va incheia
contractul de vânzare, cu clausa expres'a c6 Statul nu rAs-
punde nici de evictiune, nici de lini§tita posesiune, nici de in-
tinderea §i calitatea bunului vândut §i cu indatorire ca cumpà-
rAtorul sà" räspuna pretul indatà ce vânzarea va deveni
perfectà.
Art. 3. V ânzarea devine perfectä §i. obligA pe cumpà-
rAtor a plàti pretul indatà ce actul de vânzare va fi confirmat
de consiliul de mini§tri §i aprobat de Rege.

Aceastà lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in §edinta

din 18 Martie 1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 55 voturi,
contra a 7, fiind §i 6 abtineri.
Prepedinte, C. A. Rosettl Secretar, C. Porolneanu

Aceastà lege s'a votat la Senat, in §edinta din 1 Aprilie

1881 §i s'a adpotat cu majoritate de 26 voturi, contra
a 1.
Prgedinte, Dina ado Ghlea Secrtar, D. Plsea

Legea de fatà, investindu-se cu sigiliul Statului, se va

publica prin Monitorul Oficial" §i se va aduce la cuno§tinta
celor in drept ; iar mini§trii No§tri secretari de Stat la departa-
mentul finantelor §i justitiei sunt insàrcinati cu aducerea la
indeplinire a decretului de fatà.
Dat in Bucure§ti la 8 Aprilie 1881.
CAROL I
Ministrul Finantelor Ministrul de Justitie
I. C. Brätianu D. Giani
No. 1067.
(Mon. Of., No. 1.067. 1881, p. 427, col. 2-3).

www.digibuc.ro
IusrE 1881 CASELE DE CREDIT AGRICOL 389

16.

Expunere de motive la proiectul Caselor de credit agricol.

3 Iunie 1881.

Imprejurärile atât de dificile prin care a trecut tara noastrá

In cei din urniä ani, importanta si gingäsia chestiunilor de
ordine politicä si socialk au absorbit intru atât activitatea
Corpurilor legiuitoare si a guvernului, Meat, cu toatä dorinta
de care erau deopotrivä insuflati nu au putut sä acorde aten-
tiunea meritatä chestiunilor de ordine economicä. Aceasta
explicA intarzierea infätiserei atâtor proiecte de lege reclamate
de cele mai vitale interese ale tärii. Cu toate acestea, pe cat
ne stä in putintä, puterile legiuitoare si cea executivä totusi
au inzestrat tara cu mai multe legi si institutiuni a cgror
utilitate era invederatà.
Intre acestea ocupä un loc insemnat infiintarea BAncei de
scompt si circulatiune. Prin crearea acestui mare stabiliment
de credit s'a dat satisfacerea celor mai netägAduite tre-
buinte ale comertului si industriei române. Nu putem
MA sä ne scape din vedere cä, ori cat ar fi de insemnat
rolul ce indeplinese comertul si industria in desvoltarea
economicä a Ord noastre, totusi, astäzi ca si in trecut,
ca si pe viitor, industria fundamentalä a României este si
va fi agricultura.
Ori cat ar progresa comertul nostru, ori cat de mare avant
ar lua industria nationalk totusi productiunea agricolà va fi
temelia edificiului nostru economic, cel mai sigur si cel
mai productiv isvor de boeitie a tärii. Astäzi chiar
dacA avem o miscare economicä de oarecare importantk
dacä avem un comert mai mult sau mai putin inflorit, o
datorim tot agriculturei, cäci numai printeinsa existä co-
mertul roman.
Aceasta fiind importanta agriculturei in economia generald
a tärei, urmeazä dela sine &a suntem datori a o inzestra cu
toate institutiunile care pot contribui la inflorirea sa. Intre

www.digibuc.ro
390 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

acestea, fnfiintarea stabilimentelor de credit agricol ni se

impune in rangul Intaiu. La agricultura ca i in industrie,
capitalurile fiind factorul de capetenie al productiunii,
desvoltarea i prosperitatea agriculturei atârnând de capi-
talurile de care dispune, urmeaza dela sine ca pe cat timp
agricultura noastra de orice treapta, fie mare, mijlocie sau
mica, nu va avea la Indemana capitaluri indestulatoare
eftine, Ii va fi cu neputinta sa Inainteze si in acelas timp sa
poata lupta contra concurentei ce i se face de catre Wile mai
fnaintate. Dach agricultura americana' lupta astazi cu atât
succes contra agriculturei europene, cauza fntre altele este
fnlesnirea cu care fsi procurä capitalul, fn catatime cat
de mare.
De aci necesitatea ca farä intarziere sa facem pentru agri-
cultura noastra aceea ce s'a facut pentru comer i indust-
trie,sa-i Inlesnim capitalurile de care simte anta nevoie.
Acesta este scopul ce urmareste proiectul de lege ce am onoarea
a supune aprecierei luminate a d-voastre. Dupa cum va
veti fncredinta din citirea lui, mecanismul pe care se 'interne-
iaza infiintarea Caselor de credite agricole fn Romania este
pe at de simplu, pe atat de solid ; n'arn cäutat sá inaugurez
sisteme noi de credite aplicabile numai agriculturei, cáci
aceasta este o chestiune ca i nesolubila ; din contra am cautat
ca, respectând legile generale pe care se fondeaza creditul,
sa fac accesibile agriculturei noastre, de toata maim, capi-
talurile. Pentru a ajunge la acest sfarsit, am onoare a propune
Infiintarea treptata i dupa trebuinta a unui asezamânt de
credit In fiecare judet sub numirea de Casa de Credit agricol.
Odata ce aceste stabilimente vor fi organizate si bine inte-
meiate, legea prevede Infiintarea de sucursale in plasi, in
plaiuri cu timpul chiar in comune importante. Organizarea
lor este simpla i analoaga cu fnstitutiunile de felul acesta.
Fiecare Casa de credit agricol va functiona ca persoana mo-
ralä i intr'un mod independent. La Inceput, Ora cand in-
tregul capital va fi varsat de care actionari, acest capital
va fi fnaintat de catre guvern pentru douà parti, iar pentru
a treia parte de judete. Dupä cum vedeti, guvernul se va

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 CASELE DE CREDIT AGRICOL 391

mârgini a fonda institutiunile, a le inlesni la inceput parte

din capital, §i, mai la urinA dupâ ce i se vor restitui sumele
inaintate, se va retrage läsând aceste institutiuni in mAin le
celor interesati.
Proiectul de lege determina cu ingrijire operatiunile §i
privilegiurile acestor case pentru ca nu cumva din dorinta
de a efectua prea multe afaceri, sä treacA peste marginele
prescrise de cea mai elemental% prudentä in materie de
credite. Privilegiurile ce li se acordà §i prin care se modific6
unele dispozitiuni din legislatiunea noastrá, au de scop de a
scoate agricultura din pozitiunea exceptionalä ce i se fâcea
si care ii inchidea creditul si totdeodatä a o pune pe aceia§i
linie cu comertul, intrucâ't prive§te daraverile in materie de
credit. Aceastà inovatiune este astäzi recunoscutà f Al% excep-
tiune, ca indispensabirá pentru infiintarea creditului agricol
de cAtre toti bärbatii care s'au ocupat cu aceastä materie.
IncA câteva cuvinte §i voi termina. Banca nationalà de
scompt §i circulatiune fiind un institut financiar pentru a
Intâmpina §i satisface trebuintele producAtorilor români
de toate treptele, Casele de credit agricol, devi independente
in actiunea lor, se vor rezima §i se vor folosi de avantajele ce
ofell acest stabiliment financiar.
Ar fi nedrept, din toate punctele de privire, cá tocmai agri-
cultorii sA nu se folosease6 de inlesnirile ce inf6tiraz6 Banca
nationalà in materie de credit, ; §i pentru acest sfâr§it se va
cäuta ca ssä serveaseä Casele de credit agricol pan6 la oarecare
grad de intermediar intre Banca nationalà §i agricultori.
Acestea sunt, in putine cuvinte, bazele pe care se intemeiazä
infiintarea Caselor de credit agricol.
Itämâne ca prin discutiune sá ne lumin6m reciproc ; sà se
introducà modificatiuni, dacâ" se va proba cä stint necesarii.
In tot cazul, vsd rog ca fàrà amAnare sä inzestràm agricultura
tärii cu ni§te a§eiäminte dela care atârnä in mare parte viitoa-
rea sa prosperitate.
Ministrul Finantelor
I. C. Brätianu
(Mon. Of., 1881, p. 1624-1625).

www.digibuc.ro
392 ION C. BRATIANU ACTE SI CIIVINTARI VOL. VI

Legea infiintfirii Caselor de Credit agricol.

7 lunie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalä, Rege al
României.
La toti de fata §i viitori, sAnnate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, sub. No. 17.101 ;
Väzând voturile Corpurilor legiuitoare, date in §edintele dela
30 Mai §i 3 Iunie 1881 ;
In puterea art. 93 din Constitutiune,
Am promulgat §i promulgam :

LEGE
pentru infiintarea Caselor de credit agricol.
I. Despre caracterul, obiectul §i durata caselor de credit agricol.
Art. 1. Se infiinteaz'a in capitala fieckui judet câte o
cas'A de credit agricol, functionând fiecare ca persoanA mo-
ralä §i Intr'un mod independent Intre dânsele.
Fiecare din aceste case va putea stabili in circumscriptiunea
judetului respectiv, agenti prin plá'§i §i chiar prin comune.
Art. 2. Durata fiecàrei case va fi de 20 ani, dela defi-
nitiva ei constituire. Acest termen se va putea reinoi cu au-
torizarea guvernului, dupä propunerea adunärei generale
*i a actionarilor.
Art. 3. Casele de credit agricol vor procura agriculto-
rilor §i industria§ilor agricoli români, sumele necesarii agri-
culturei §i industriilor derivate dinteinsa.
II. Despre formarea capitalului caselor.
Art. 4. Capitalul fieckei case va fi de la 150.000 pânä
la 300.000 lei, sumà ce se va determina de guvern, dupà
trebuintele judetului.
Acest capital va putea fi sporit dupà deciziunea adunsárei
generale, aprobate de guvern.

www.digibuc.ro
MN= 1881 CASELE DE CREDIT AGRICOL 393

Art. 5. In proportiune cu capitalul de fundatiune, fie-

care casä va emite actiuni nominative, ce nu se vor putea
cumpka decât de agricultori sau industriali agricoli români.
Art. 6. Actiunile dau dreptul, in proprietatea activului
casei §i in impârtirea beneficiilor, la o parte proportionalä
cu numkul actiunilor emise.
Art. 7. 13ânä la vksarea intregului capital de care
actionari, acest capital va fi inaintat, Mil dobandà, de Stat
pentru douà pkti, iar pentru a treia parte de judet.
Statul §i judetul vor primi dividende proportionale cu
capitalul ce vor fi inaintat.
Sumele inaintate se vor restitui Statului §i judetelor pro-
portionale §i treptat cu actiunile acoperite de actionari.
Art. 8. Casele se vor declara definitiv constituite §i vor
putea incepe operatiuniile lor, fridatä ce capitalul de funda-
tiune va fi vksat, fie de actionari, fie de Stat §i judet.
Art. 9. Din beneficiile nete realizate se va forma un
fond de rezervA, destinat :
1) A acoperi pierderile asupra capitalului casei.
2) A implini beneficiul anual pânâ la concurenta unu i
dividend de 5% asupra capitalului Värsat.
Art. 10. Fondul de rezervA se va forma dintr'o retinere
de 10% din beneficiile curate.
Art. 11. Când fondul de rezervâ va ajunge sá formeze
a zecea parte din fondul fiecârei case, retinerea afectatà la
compunerea lui va putea sâ inceteze.
Aceastä retinere va reincepe insâ de indatâ ce fondul de
rezervA se va fi §tirbit.

III. Despre organizarea §i administrarea caselor

Art. 12. Administratia fieckei case va fi incredintatà

unui administrator, ales de adunarea generalâ a actionarilor
pe termen de 5 ani §i care va putea fi reales.
El va depune ca garantie un numär de actiuni de ale casei,
n valoare egalà cu a 40-a parte din capitalul casei.
Art. 13. Administratorul va lucra sub controlul a trei

www.digibuc.ro
394 ION C. ERATIANCI ACTE SI COVÁNTARI VOL. VI

comisari, dintre care doi vor fi alesi de adunarea generala' a

actionarilor ; iar cel de al treilea numit de guvern, insa pe un
termen de 5 ani.
Art. 14. Funcpunile administratorului cat si ale comi-
sarilor vor fi retibuite.
Art. 15. PanA la definitiva constituire a fiecarei case,
administratorul i doi din comisafi vor fi numiti de guvern,
iar cel de al treilea comisar de consiliul judetean.
Art. 16. Adunarea generala', regulat constituita, re-
prezinta universalitatea actionarilor.
Deciziunile luate, conform statutelor, sunt obligatorii pentru
toti actionarii, chiar absenti i dezidenti.
Art. 17. Fiecare actiune da dreptul la un vot. Nimenea
nu va avea dreptul la mai mult de cinci voturi, oricare va fi
numärul actiunilor sale.
Art. 18. Ministrul de finante va putea inspecta oricând
opera-pile i administrapa caselor de credit agricol.
Art. 19. Manuitorii de fonduri ale acestor case cat
top aceia ce vor fi Inskcinati cu ele In orice calitate, vor fi
supusi la aceiasi räspundere i penalitate ca depozitari de
bani publici.
Art. 20. Actiunile vor fi de 100 lei.

IV. Despre operatiunile 5i privilegiiie easelor de credit agricol.

Art. 21. Casele de credit agricol nu vor putea face decat

operatiunile urmatoare :
1. A scompta i negocia efectele agricultorilor i industria-
silor agricoli.
2. A imprumuta cu amanet pe producatori i instrumentele
agricole, cat si a industriilor derivate ale agriculturei.
3. A primi in cont curent sau in depozite economiile agri-
cultorilor sau industrialilor agricoli.
4. A face avansuri acelorasi persoane pe efectele publice
nationale, sau alte valori garantate de Statul roman.
Art. 22. Aceste case nu vor putea imprumuta cu in-

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CASELE DE CREDIT AGRIOOL 395

terese mai mari de 7% pe an, afarà numai când scomptul

Bäncei Nationale va trece peste aceste interese.
Art. 23. Interesele vor curge de drept de la scadenta
termenului, Ili% nici o somatiune sau alt act judeatoresc.
Art. 24.Casele de credit agricol nu vor putea imprumuta
pe termene mai lungi de 9 luni.
Art. 25. Imprumuturile se vor contracta prin obligatii
la ordin, garantate de doi agricultori sau industriali agricoli
solvabili, tinuti solidariceste.
Dispozitiile articolelor 155 pânä la 171 inclusiv din codicele
de comert nu vor fi aplicabile obligatiunilor subscrise la
ordinul caselor de credit agricol
Art. 26. Sumele date in cont curent sau in titlu de de-
pozit vor fi productive de interese.
Când aceste sume din urmA vor ajunge la valoarea realà
a unei actiuni de ale casei, ele se vor putea transforma in
actiuni nominative.
Art. 27. Prin derogatie la art. 1685 si 1688 din codul
civil, remiterea emanetului in raport cu casele de credit
agricol se va considera efectuatà in puterea conventiunei
si dela data inscrisului ce o constatà, pentru lemnele din
pädure puse in tilere, pentru plantele si productiunile pAmân-
tului de mice natufg, atenente solului sau separate de sol,
asezate in pivnità, magazii, 'Mule sau Mate pe amp, strânse
in sire, stoguri, clgi, cApite si in genere pentru toate lucrurile
voluminoase, greu de transportat sau inmagazinat.
Remiterea amanetului va fi asemenea conventionalà pentru
vitele sau instrumentele agricole ce nu se pot lua dupä
câmp, MI% a suferi munca câmpului sau industria agricolá
la care sunt afectate.
Art. 28. In privinta celor de al treilea, remiterea ama-
netului nu se va considera efectuatá decAt de la data intabu-
Wei conventiunei inteun registru special al comunei unde
se aflá lucru amanetat.
Trecerea in acest registru se va face conform art. 1686 din
codul civil.
Art. 29. Dupä expirarea termenului de plan, amanetul

www.digibuc.ro
396 ION C. BRATIANU ACTE $1 CIIVANTIEI VOL. VI

se va putea vinde fárá nici o altá autorizare a justitiei si con-

form art. 32 din aceastá lege.
Art. 30. Debitorul ce va aliena, risipi, sustrage sau va
lgsa sg Oar% cu rea credintä obiectul amanetat, va fi supus
pedepselor prevgzute prin abuz de incredere.
Art.. 31. Creantele caselor de credit agricol vor fi pri-
vilegiate asupra averii mobile enumerate la art. 26.
Ele vor veni indatà dupg cheltueli de judecatg, cheltueli
de ingropare a debitorului i cheltueli de conservare a bunului.
Art. 32. Orice imprumut contractat dela casele de credit
agricol va fi considerat de naturg comercialä.
Toti ceice au participat la dânsul vor fi justitiabili de tri-
bunalul de cornett. Nu li se vor putea aplica dispozitiunile
cärtei II din codicele de comert.
Art. 33. Urmgrirea averei debitorului se va face conform
legei de urmgrire pentru veniturile Statului.
Art. 34. Imprumuturile contractate dela casele de credit
agricol vor fi scutite de taxa timbrului cinci ani, dela !Tiffin-
tarea lor.
Art. 35.. Un regulament, elaborat de guvern i sanctionat
prin decret regal, va regula punerea in aplicare a acestei legi.
Aceastá lege s'a votat la Adunarea deputatilor, in sedinta
din 30 Mai 1881 si s'a adoptat cu majoritatea de 59 voturi,
contra a 16, fiind si 1 abtinere.
Pregdinte, C. A. liosett1 Secretar, C. Poroineanu

Aceastg lege s'a votat de Senat, in sedinta sa din 3 Iunie

1881 si s'a adoptat cu majoritatea de 27 voturi, contra a 1.
Pre$edinte, DImitlre Ghlea Secretar, D. Pl§ea

PromulgAm aceastá lege si ordonäm ca ea sä fie investitg

cu sigiliul Statului i publicatg prin Monitorul Oficial".
Dat in Bucuresti la 8 Iunie 1881.
Ministrul de Final* Ministrul de Justitie
D. Sturdza M. Pherekidy
No. 1509.
(Mon. Of., No. 1509, 1881, 1930 1940).

www.digibuc.ro
IUNIE 1881. NOUL MINISTER I. BRATIANU 397

17.

Ion C. Bratianu prepdinte al Consiliului.

8 lunie 1881.
CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalä, Rege al

României.
La toti de fao §i viitori, sânâtate.
VAzând demisiunea ce Ne-a infâti§at ministrul Nostru,
Am decretat i decretâra ce urmeaz6 :
Art. I. Demisiunea sus zis6 este primità de Noi.
Art. II. D-1 Ion C. Brâtianu este numit ministru Nostru
secretar de Stat pre§edinte al consiliului mini§trilor.
Art. III. Pre§edintele consiliului Nostru de mini§tri
este insârcinat cu aducerea la indeplinire a acestui decret.
Dat in Bucure§ti, la 9 Iunie 1881.
CAROL I
Presedintele Consiliului de ministri
D. Breitianu
No. 1498.
(Mon. Of., 1881, p. 1747, col. 1).

18.

Noul minister Ion C. Brátianu.

9 Iunie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa national5, Rege al
României,
La toti de fa-Và i viitorii, sânâtate.
Având in vedere decretul Nostru de astäzi, sub No. 1498,
Am decretat i decretAm ce urmeazá :

www.digibuc.ro
398 ION C. BEATIANII ACTE i CININTARI VOL. VI

Art. I. Sunt numiti mini§tri ai No§tri, secretari de Stat :

D-1 Ion C. Brätianu, la departamentul de finante, ad-in-
terhn la rkboi §i pre§edinte.
D-1 C. A. Rosetti, la departamentul de interne.
D-1 Eugenie Stftescu la departamentul afacerilor streine.
1)-1 M. Pherekidy, la departamentul justitiei.
D-1 Colonel N. Dabija, la departamentul lucrAri publice.
D-1 V. A. Urechiä, la departamentul cultelor §i instructiunii
publice.
Art. III. Prerdintele consiliului Nostru de mini§tri
este Ins'Arcinat cu aducerea la Indeplinire a acestui decret.
Dat In Bucure§ti, la 9 Iunie 1881.
CAROL I
Preedintele Consfflului de mlni§tri
I. C. Breitianu
No. 1499.
(Mon. Of., No. 1499., 1881, p. 1747, col. 1-2).

19.

Constructia magazillor de intrepozite i doeuri.

15 Iunie 1881.
CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu î vointa nationalg, Rege al

Romániei,
La Toti de farci i viitori, sännate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de agriculturä, comertului i lucrArilor publice,
cu No. 7.040, pe lângá care Ne supune spre sanctionare legea
pentru constructiunea magazinelor de intrepozite i dokuri :
In virtutea art. 93 din Constitutiune,
Am decretat §i decretäm :
Am promulgat i promulgArn :

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 INTREPOZITE SI 1.10OU1II 399

LEGE
pentru constructiunea magaziilor de intrepozite si docuri.
Art. 1. Guvernul este autorizat a construi magasine,
destinate a servi de intrepozite si dokuri, in orasele Galati,
Brâila, Constanta, Bucuresti si Iasi, precum si in alte loca-
litâti, unde interesele comertului vor cere si prin o anume lege.
Se vor putea construi intrepozite si dokuri si de c6tre
judete si comune dupg autorizarea guvernului datâ sub
form6 de decret Regesc si conform cu dispozitiunile legei
asupra acestor stabilimente.
Art. 2. Constructiunea acestor magasine se va face de
S tat, prin administratiunea cäilor ferate, conform legei de
comptabilitate.
Art. 3. Privilegiile de porturi france, acordate oraselor
Galati, BrAila si Constanta, prin legea dela 15 Februarie
1880, vor inceta treptat pentru fiecare oras, din momentul
ce magazinele de intrepozite vor incepe a functiona.
Art. 4. Pentru acoperirea capitalului necesar la con-
structiunea dokurilor, guvernul este autorizat a emite rentii
5 la sun' amortizabilil pan4 la concurenta de 7 rnilioane lei
efectivi.
PAnä la emisiunea rentei mentionate, guvernul este au-
trizat a contracta un imprumut provizoriu cu procente de 5
la sun. dela Casa de depuneri, consemnatiuni si economie.
Art. 5. Venitul acestor magasine de intrepozit si de
dokuri si sumele necesare anual pentru plata anuitâtei ca-
pitalului de constructiune, se vor inscrie in bugetul general
de venituri al Statului si in bugetul datoriei publice.
Art. 6. Terenurile necesare la stabilirea acestor magasine,
vor fi declarate de utilitate public6 si despAgubirea se va
face conform legii respective.
Art. 7. Administratiunea magasinelor de intrepozit si do-
kuri apartine ministerului de agriculturà, comert si lucr6ri pu-
blice, care o va exercita prin directiunea Câilor ferate române.
Retributiunea personalului administratiunei, precum si

www.digibuc.ro
400 ION C. BRATIANII ACTE sI OUVANTARI VOL. VI

cheltuelile Intretinerei serviciului §i reparatiunei magasi-

nelor, se vor retine din venitul brut al magasinelor.
Art. 8. Odatä cu constructiunea magasinelor de intre-
pozit §i din acelea§i fonduri, se vor clädi §i localurile necesare
birourilor vamale din ora§ul unde se vor stabili intrepozite.
Art. 9. Negociatiunea prin recipise cu warant a mär-
furilor indigene sau streine depuse In intrepozit, precum §i
organizarea sälilor de vânzare publicä cu ridicata, se vor
regula prin o lege specialä.
Aceastä lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in §edinta
din 2 Iunie 1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 54 voturi, .

contra a 9, fiind §i 4 abtineri.

Pre§edinte, C. A. Ilosettl Secretar, G. FfirileAseanu.

Aceastä lege s'a votat de Senat in §edinta din 6 Iunie 1881

§i s'a adoptat cu unanimitatea de 32 voturi.
Prgedinte, Dlmitrle Ghlea Secretar, General A. Angeleseu

PromulgAm aceastä lege §i ordonäm sä fie investin cu

sigiliul Statului §i publican prin Monitorul Oficial".
Dat In Bucure§ti, la 15 Iunie 1881.
CAROL I
Ministrul Agriculturii si LucrArilor Publice Ministrul de Justitie,
Colonel Dabija M. Plzerekidy
(Mon. Of., No. 1578, p. 2020, col. 2-3 ; p. 2021, col. I.

20.
Mesaj de Inehiderea sesiunii parlamentare.
18 lunie 1881.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaii,
Laborioase §i pline de bine cuvântate roade au fost lucrärile
d-voastre legislative In sesiunea care se Incheie astäzi, dupä
ce aceste Corpuri Legiuitoare, ecou fidel al solicitudinei de
care este insufletin natiunea IntreagA pentru asigurarea §i

www.digibuc.ro
PEINIE 1881 MESAJ 401

intgrirea edificiului sAu politic, au dat o mai mare preciziune

prescriptiunilor constitutionale care reguleazà succesiunea
la Tron, tot lor le-au fost rezervat a implini dorinta cea mai
fierbinte a generatiunilor ce ne-au preces, a realiza aspiratiu-
nile cele mai inalte a lungilor veacuri de sacrificii §i suferinte
ale Românilor, reinaltand patria la locul ce i se cuvenia intre
State.
Urmând menirei lor de a fi pururea In fruntea marilor
mi§eari patriotice §i nationale, Senatul §i Camera intrarà
in irezistibilul avant de care toatà suflarea româneasa era
coprinsä §i inteo important6 §i mgreatà unanimitate, procla-
marà Romania Regat. Aceastà unanimitate, dovadà nouá
a caldei iubiri de tarä §i adâncului sims politic al poporului
nostru când este vorba de existenta §i securitatea lui, ne-a
atras §i mai mult stima in afarà §i toate Puterile, grAbindu-se
a recunoa§te cu simpatie actul sAvar§it de Corpurile Legiui-
toare §i aclamat de natiune, au väzut intrinsul o garantie
mai mult pentru interesele pAcii §i civilizatiunii in regiunile
Europei räsAritene.
Onoare, dar, d-voastrà, domnilor senatori §i domnilor
deputati, care ati putut inscrie In istoria tgrii acest act
solemn.
Faptelor mari insA, evenimentelor importante, care prin
proportiunea lor intrec cadrul obicinuit al vietii zilnice a unui
popor, Providenta le mânil cursul, inteligenta §i patriotismul
ale§ilor §i conducàtorilor natiunii, le inseamnä ora realizärii.
In laboarea insà" de toate zilele spre inläturarea lipsurilor §i
indeplinirea imbunätätirilor permanente de care o societate
are nevoie, mai rAmâne cu 'MO mari §i anevoioase sarcini
pentru mandatarii tkii. Aceste sarcini ati §tiut a le implini
cu zel §i activitate In cursul acestei sesiuni.
Prin legi bine chibzuite, ati dat, domnilor Senatori §i dom-
nilor deputati, satisfactiune multiplelor cerinte ale Statului ;
proprietatea financiarâ a primit o u§urare §i un nou avant
spre prosperitate, puindu-i la dispozitiune mijloacele de a
efectua conversiunea secrisurilor funciare §i a ajunge astfel
la scAderea dobânzilor. Soarta populatiunii agricole, a nume-
w

www.digibuc.ro
402 ION C. BRATIANII ACTE El CIIVANTIRI VOL. VI

roasei si muncitoarei clase a táranilor, cari, cu drept cuvânt,

s'a numit temelia Statului, a aflat si dânsa cea mai iubitoare
solicitudine din partea d-voastre si prin intocmiri bune si
pârintesti ca acea a Creditului agricol si a transformärii zilelor
de prestatiune, cultivatorii si sâtenii vor gAsi inlesnirea de
care au nevoie pentru imbunät4irea traiului si o mai mare
desvoltare a ramurei celei mai bogate a productiunei noastre
nationale.
Comertul nostru se va misca inteun cerc mai larg si mai
roditor prin deschiderea de noui linii ferate pe care le-ati
votat si prin infiintarea intrepozitelor, care vor mAri si activa
schimbul transactiunilor.
Interesele economice care constituesc avutia si cresc pu-
terea unui Stat, au avut toat6 ingrijirea d-voastre. Dar nu
mai putin s'au ingrijit si interesele morale ale natiunii.
Credinta religioasä si cultul amintirilor istorice inaltâ inima
si dau unui popor tArie spre a pAsi cu incredere spre viitor.
Condusi de aceste idei, ati dat guvernului, mijloace spre a
reclädi biserici, a repara monastiri, a se intretine monumente
care sunt glasul unui trecut, de care, cu drept, ne putem
Mi.
In fine armata, bratul puternic al României, scutul onoarei
si al sigurantei sale, a avut, ca intotdeauna, locul ce i se cuvine
in mintea si inima unor legiuitori intelepti si prevAzAtori si
d-voastre i-ati dat ce i-a fost mai indispensabil spre a asigura
thia si a desvolta organizatiunea ei.
Toate aceste imbunAtâtiri nu s'au putut realiza decât grape
bunei cumpAniri ce ati dat finantelor noastre si a situatiunii
a-tat de prospere in care ne afräm sub acest raport si care a
gent ca sä se ridice creditul Statului la inältimea la care
nu ajunsese niciodatà Ora acum.
Pentru toate acestea dar, domnilor senatori si domnilor
deputati, vg multumesc in numele Meu §i aceste multumiri,
care le auziti astäzi de la mine, vä vor fi si mai pretioase când
le yeti primi din partea acelor care v'au onorat cu increderea
lor, Intorcându-vA la cäminele d-voastre. Acolo, reluând
ocupatiunele particulare, pe care le-ati Mat spre a vâ consacra

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CODICELE SILVIO 403

binelui comun, yeti aduna noui puteri spre a duce Inainte

opera de consolidare si de Inflorire a junelui nostru regat
si la reintAlnirea noastrA viitoare, ca si la despärtirea de acum,
s5 ne unim In strigAtul : SA trAiascä RomAnia.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este inchisà.
CAROL I
Presedintele Consiliului de ministri
ministru de Finante i ad-Interlm
la Riizboiu,
Ion C. Brdlianu
Ministru de Interne, Ministru Afacerilor StrAine, Ministru de Justitle,
C. A. Roselli Eug. Stätescu M. Pherekidy
Ministrul Agriculturei, Cornertului Ministrul Cultelor i Instructiunii
LucrArilor Publice, Publice.
Col. N. Dabija V. A. Urechid
18 Iunie 1881, Bucuresti.
No. 1605, 1606.

(Mon. Of., 1881, p. 2051, col. 1 3 ; p. 2052 col. 1).

21.

Expunere de motive la proiectul Codieelui Silvie.

EXPUNERE DE MOTIVE.

Pentru a realiza votul exprimat in Constitutiune prin art.

123, al. 7, viu a vA prezenta aläturatul proiect de lege a ex-
ploatArii pAdurilor.
Necesitatea unui cod silvic este de mult reclamatA ; aceastA
necesitate imperioasA trebue sä fie satisfAcutä.
Toate natiunile care au atins o treaptA de progres pe calea
civilizatiunei si a desvoltArii economice si-au Indreptat cea
mai serioasil atentiune asupra conservArii i exploatArii pA-

www.digibuc.ro
404 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

durilor, aceastà sorginte de bogAtie nationa1 à. si de o suinà

de alte binefaceri pentru Ora care le posedà.
Capitalurile pAduresti sunt supuse la aceleasi fluctuatiuni
ca oricare alte capitaluri proprii zise : lAsate in prträsire,
ele sunt niste capitaluri ce ruginesc in pämânt ; intrebuintate
Mil rânduial6 si f Ai% m6surä, sunt capitaluri risipite, anevoe
de redobândit ; administrate cu intelepciune si prevedere,
pAdurile formeazä capitaluri ce se pot conserva in perpetuu
si produc foloase nu numai generatiunii actuale, dar si gene-
ratiunilor viitoare, pentru care trebue s'A avem toatà solici-
tudinea si sä sacrifieäm toan activitatea noastrà.
PAdurile sunt inc6 menite a procura o sum4 de alte avan-
taje a cAror valoare este cu mult mai mare. Pe de o parte
desvoltarea comertului, a industriei si a artelor imprumutà
un insemnat ajutor de la capitalul pAduresc ; pe de altà parte
conditiunile de climil, de salubritate publick ap5rarea pl-
mânturilor producsátoare in contra furiei elementelor, apàra-
rea chiar a teritoriului tArii, atârn6 in mare parte dela intin-
derea si situatia pklurilor. Este inutil, cred, a sfärui in demon-.
strarea imenselor avantaje ce ofer pklurile unei täri ; toatà
lumea astäzi le recunoaste.
Scopul dar ce trebue &Ali propunà o bunà lege asupra
pAdurilor este conservarea si productiunea lor.
Preocupatiunea principalà a proiectului de fatà a fost de a
ajunge la realizarea acestui scop prin màsuri practice si efi-
cace ; intreg sistemul säu este simplu si lesne de aplicat.
Proiectul se imparte in patru titluri.
TITLUL I
Dispozifiuni generale. Acest titlu coprinde câteva dis-
pozitiuni generale relative la administratia centralà si la
serviciul exterior al pàdurilor.
Pentru a se stabili unitatea de actiune si a se garanta stricta
aplicatiune a legii, proiectul incredinteazA directiunea gene-
ralà asupra pädurilor supuse regimului silvic, cum si con-
trolul asupra personalului serviciului silvic, in mâinile admi-

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 CODICELE SILVIC 405

nistratiunii domeniilor Statului, singura autoritate care ar

putea indeplini cu succes aceastà sarcinO.
In cat priveste organizarea serviciului silvic, conditiunile
de admisibilitate i numirea in functiune a agentilor silvici,
proiectul mentine organizarea in fiintä, asa precum este re-
gulat prin legea administeärii bunului Statului (art 1 si 2)

TITLUL II
Despre regimul silvic. Acest titlu se subdivide in patru
sectiuni.
SECTIUNEA I. - Determing, anume pOdurile care sunt
supuse regimului silvic, adicsä acele la care sunt a se aplica
toate dispozitiunile codului silvic.
Sunt supuse regimului silvic :
1. "'Muffle ce apartin domeniilor Statului
2. Pädurile comunelor.
3. ['Hunk stabilimentelor publice, a comunitOtilor si a
bisericilor de min
4. POdurile in care Statul, comunele, stabilimentele pu-
blice, comuniatile i bisericile de mir au drepturi indivize
de proprietate cu particularii. Pädurile sau pOrtile de pädure
atribuite particularilor in urma diviziunii intrà in dreptul
comun (art. 3).
SECTIUNEA II. Se ocupä despre amenaj area pädurilor
supuse regimului silvic.
Amenajarea este o operatiune indispensabilà pentru ex-
ploatarea sistematicO i economicA a pOdurilor. AceastA lu-
crare are de obiect ridicarea planului general al pOdurei, arà-
tarea masivului päduresc, a esentei si a varstei arborilor,
impärtirea parchetelor, cum si modul i conditiunile de ex-
ploatare, timpul in care urmeaz6 a se apOra revolutiunea pà-
durii, inteun cuvânt toate prescriptiunile privitoare la eco-
nomia pOduroasà. De aceea legea opreste inteun mod ab-
solut ca nicio 1:6:lure sä" nu se poatä exploata decât in unna
unui amenajament ì numai in conformitate cu prescriptiu-
nile lui (art. 4).

www.digibuc.ro
406 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

Pentru a imprima acestei operaliuni un caracter obligatoriu

*i a-i asigura executiunea, proiectul propune ca amenajamentul
sä fie facut de o comisiune compusä din trei agenti silvici ai
Statului, numiti de administratia domeniilor Statului si
aprobat prin decret regesc.
Detaliurile si regulamentarea amenajamentului sunt acte
materiale de administratiune, care sunt de domeniul exclusiv
al stiintei si nu pot fi prevazute anume prin lege.
Cu toate acestea, in vederea interesului cel mare ce pre-
zinta pentru tara noastra padurile de brad si de fag, care din
lipsa unei exploatari sistematice sunt amenintate sä fie star-
pite cu desavirsire, proiectul se ocupa in deosebi de acest
soiu de paduri si cere ca in privinta lor sa se aplice cu prefe-
rinta sistemul de exploatare prin grädinarie ; el mai cere ca
pentru padurile de aceste esente care au ajuns a fi despadurite
si brecuite, sa se ia masuri, cat se va putea mai in graba
pentru repopularea lor (art. 5).
Dispozitiunile art. 6 din aceasta sectiune se justifica de
sine.
SECTIUNEA III.- Coprinde prohibitiunea defriserii padurilor
supuse regimului silvic ; MA de aceastä garantie toate ce-
lelalte masuri luate pentru exploatarea padurilor nu-si vor
putea atinge scopul lor.
Daca tusk in regula generala, prohibitiunea de defrisare
este neaparata pentru conservarea padurilor, nu este mai
putin adevarat ca in practica se pot ivi cazuri in care defri-
sarea unei paduri sau a unei parti din ea sa fie nu numai \TA-
tamatoare, dar chiar impusa de imprejuräri. In vederea dar
a diverselor cazuri ce se pot prezenta in practica, care nu
se pot prevedea de mai inainte, proiectul de lege autoriza
defrisarea dupa un aviz motivat al administratiei domeniilor
Statului, incuviintat de Consiliul de ministri si aprobat de
Rege.
Numai in cazurile de mica importanta, aratate anume in
aliniatele 1 si 2 de sub art. 7 se poate permite defrisarea cu
autorizarea administratiei domeniilor Statului aprobata de
ministrul de finante.

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CODICELE BMW 407

SECTIUNEA IV.- Are de obiect exploatarea pädurilor

Vânzarea parchetelor puse In exploatare, fiind un act de
simplä exploatare, urmeazä sä fie regulatà dupä legile spe-
ciale ale administrärii domeniilor Statului si ale comunelor
in genere, sau dupä statutele fiecärui stabiliment public,
comunitäti ori biserici de mir (art. 8).
Singura restrictiune ce se aduce in aceastä privinfä este ca
prin conditiunile de exploatare sä nu se facä nici o schimbare
la prescriptiunile amenajamentului (art. 9).
Pentru ca starea si mersul pädurilor supuse regimului silvic
sä poatä fi supuse controlului, iar pe de altà parte ca sä se
cunoascá cauzele care impiedecä aplicarea legii si mäsurile
ce ar trebui luate pentru inläturarea lor, se pune indatorire
administratiei domeniilor Statului ca la fiecare doi ani sä
facá un tablou de starea pädurilor, care sä se publice in Mo-
nitorul Oficial" (art. 10).
Spre a se ajunge scopul acestei dispozitiuni, trebuia a se
pune in acelas timp indatorire guvernului ca el sä ia mäsuri
de indreptare. Aceste mäsuri pot fi privitoare la sporirea si
imbunätätirea personalului destinat serviciului silvic, in-
lesnirea exploatärii uneia sau mai multor pkluri, care din
lipsä de debuseuri sau cäi de comunicatie ar fi nepracticabile,
la repopularea pämânturilor despädurite, la infiintarea de
pepiniere, etc. (art. 1 1).

T ITLUL I I I

Despre päduril' particularilor. Constitutia declará proprie-

tatea de orice naturä sacrá si neviolabilà. Proprietatea in
sine este un drept absolut O. exclusiv, in virtutea cgruia
proprietarul poate dispune de lucrul säu dupä placul si
vointa sa ; nu este insä mai putin adevärat cá exercitiul
dreptului de proprietate este si poate sá fie supus la diverse
restrictiuni reclamate de interesul public, de economia so-
cialá, de exigentele tesaurului, a armatei, etc.
Proprietatea sufere toate aceste restrictiuni Mx% a-si pierde

www.digibuc.ro
408 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

câtusi de putin caracterul ei de un drept absolut ; proprietatea

cu restrictiunile sale isi pästreazä existenta ei juridicA, de-
plinä si intactà. In acest sens trebue a se intelege dreptul
absolut al proprietätii.
Restrictiunile relative la exploatarea minelor, la defrisarea
pädurilor, plantatiunea muntilor, la cultura tutunului, etc.,
niciodatà n'au fost considerate ca niste violatiuni aduse drep-
tului de proprietate.
In fata acestor adeväruri, mä cred autorizat a spera csá
sacrificiile ce se impun proprietätii particularilor, in ceeace
priveste chestiunea pädurilor, tinându-se searnä si de garan-
tiile de care sunt inconjurate, vor fi primite chiar de insisi
proprietarii de päduri.
Dupä proiectul de lege de fatä, pädurile particularilor nu
sunt supuse In principiu, la nici o restrictiune ; particularii
insä pot, oricând ar voi, sä supunä pädurile lor regimului
silvic.
Asa dar regimul silvic, in cât priveste pe particulari, in
genere nu este obligatoriu, ci facultativ.
Prin exceptiune insä sunt supuse regimului silvic pädurile
particularilor situate pe munti si pe dealuri, cum si pämântu-
rile lipsite de vegetatie lemnoasä situate in aceleasi re-
giuni.
In toate celelalte cazuri cultura si täierea pädurilor este
liberä ; defrisarea nu poate sä fie oprità decât numai in cazurile
anume determinate de lege in art. 14.
Prohibitiunea de defrisare nu poate sä fied eclaratä cleat
in urma unei constatäri fAcutä de o comisiune instituità
anume pentru acest scop in fiecare judet, chematà a examina
si a hotäri :
a) Pädurile a cäror defrisare trebue sä fie oprità.
b) Pämânturile lipsite de vegetatie lemnoasä care trebue
sä fie repopulate cu päduri.
Compunerea acestor comisiuni, modul de procedare si
formalitätile in acest caz sunt coprinse in art. 13, 14
si 15.

www.digibuc.ro
IIINIE 1.881 CODICELE BILSTIC 409

TITLUL IV
Despre penalittifi 0 urmtiriri relative la ptidurile supuse regi-
rnului silivic. Acest titlu se subdivide in duo6 sectiuni.
SECTIUNEA I. Are de obiect delictele silvice.
Proiectul de fat6 considerä §i calific6 de delicte silvice nu
numai faptele acele care cauzeaz6 sau pot cauza un preju-
diciu dreptului de proprietate, dar O. pe acele care, prin natura
lor, varämä sau pot vät6ma interesul conservArii pädurilor,
neatârnat de orice prejudiciu.
Delictele silvice prevAzute §i pedepsite in proiect sunt :
1. Furturile. Proiectul de lege distinge, in privinta furtu-
rilor, douà ipoteze deosebite :
a) Thierea arborilor din picioare §i sustragerea lor ; acest
fapt love§te nu numai interesul proprietarului, ci §i pe acel
al conserVärii p6durii ; pentru aceea este pedepsit mai aspru ;
b) Furtul de lemne tgiate §i aflate in pàdure §i furtul de ar-
bori cgzuti prin accident, care se pedepse§te mai u§or, nea-
vând gravitatea celui intai (art. 19).
2. V tittimarea arborilor. Orice välämare adusä arborilor
prin ciopäiliri, cojire sau ruperea crAcilor ori a vârfurilor
se pedepse§te ca §i täierea din picioare (art. 20).
3. Therea rezervelor. Acest delict nu poate fi comis de at
de antreprenorii sau cumpArAtorii parchetelor de pädure
pusä in exploatare (art. 21).
4. Smulgerea de plantaliuni (art. 22).
5. Introducerea vitelor. Gravitatea acestui delict variazA
dupä vârsta pàdurii §i dupä soiul vitelor ce se introduc ; in
proportiune cu prejudiciul ce se poate cauza in deosebitele ca-
zuri, se m'Asoarä §i pedeapsa ce trebue a se aplica (art. 23).
6. Stipäturile In interiorul ptidurii. Orice säpàturä in pà-
dure, pentru a scoate nisip, argiM sau alte producte minerale,
constitue un delict, când este fäcutä fsárà voia proprietarului
pgdurii (art. 24).
7. Expunerea ptidurii la incendiu. Este interzis, in mod
absolut, a face foc §i a depune materii expuse focului in
interiorul p6durii sau in apropiere de perimetru la 500 metri.

www.digibuc.ro
410 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANT kRI VOL. VI

Contravenirea acestei prohibitiuni constitue un delict, nea-

tfirnat de mice prejudiciu. Asemenea este interzis, MI% autori-
zarea administratiei domeniilor Statului, a a§eza in pädure,
sau la o distantá de 500 metri, cuptoare, fabrici, ferestreie, etc.
SECTIUNEA II. - Stabile§te regulele de procedurà In ma-
terie de urmärire a delictelor silvice. Politia silvicA se exer-
cità de agentii silvici §i de toti functionarii administrativi
§i ofiteri ai fortei publice. Cei dintäi sunt insärcinati cu paza
pädurilor §i cu urmärirea delictelor silvice in toate cazurile
färä deosebire ; cei din urmsä insä sunt datori sä denunte
delictele care au ajuns la cuno§tiinta lor §i sä constate chiar
existenta lor in cazuri de flagrant delict.
Proiectul face o distinctiune esentialä intre constatärile
fäcute de agentii publici in genere, in cazuri de flagrant delict
§i intre acele fäcute in urma comiterii unui delict, in care
fäptuitorul n'a fost prins asupra faptului. Cele d'intAi fac
probä deplinä §i capätä putere de hotäriri executorii de
indatà ce sunt aprobate de administratia domeniilor Statului ;
cele din urmä servesc de dovadà inaintea judecAtii. Jude-
carea delictelor silvice este de competinta judecAtorilor de
pace.
Aceste regule de procedursä simple §i expeditive stint menite
a garanta nu numai paza §i conservarea pädurilor de devasta-
tiunile de tot soiul la care sunt supuse astäzi, dar de a veni
chiar in apärarea celor cAzuti in vinä pentru a nu fi expu§i
sä §i facA douä soiuri de pedepse.
In adevär dupa starea de lucruri de astäzi, pe längä pe-
deapsa prescrisä de lege, delicventii mai sufer o altà pedeapsä
prin tärägänirea neevitabilä ce se aduce In judecarea lor ;
timpul pierdut in cursul judecAtii cu mai multe infäli§eri la
tribunal §i la Curte, cheltuelile ce indurä cu drumurile §i cu
avocatii, intrec cu mult pedeapsa ce merità faptul lor. Con-
secintele funeste ale unei astf el de stäri de lucruri sunt väzute
§i netägAduite.
Proiectul de lege tinte§te sä inläture toate aceste inconve-
niente. El mai dä dreptul administratiunii domeniilor Sta-
tului sä transige asupra reparatiunilor civile §i chiar asupra

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CODICELE SILVIC 411.1

amenzilor inainte de a se fi pronuntat o sentintä definitivti,

adicA atunci cánd dreptul de gratie nu este Incà n'Ascut si
când nu se stie pedeapsa ce se va aplica in cele din
urnià.
Acest sistem de transactiuni este adoptat mai in toate
tärile, care au tot atât interes si tot asa de mare interes ca si
noi a reprima delictele si pretutindeni rezultatele sunt cele
mai satisfäcAtoare.
Acestea sunt, domnilor deputati, dispozitiunile ce aid.-
tuesc intreg sistemul adoptat de proiectul de cod silvic, ce am
onoare ssd supun delibergrilor d-voastre. Sper c6 yeti primi
cu buná vointà aceastà lege, care, completatä si imbungtà-
tin de luminile ce vor iesi din discutiunile d-voastre, va forma
o operà care va asigura conservarea si ameliorarea pädurilor
noastre.
Ministrul Finantelor,
Ion C. Brätianu
(Mon. Of., 1881, p. 1054 1057.

Codicele silvic.

23 Iunie 1881.
CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationalâ, Rege aL

României,
La toti cei de fatä si viitori, gnätate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, sub No. 19.213, din 16 Iunie
1881 ;
Vàzând voturile Corpurilor legiuitoare din 16 Mai si 9 Iunie
1881 ;
Având In vedere si art. 93 din Constitutiune :
Am sanctionat si sanctionam ;
Am promulgat si promulgäin :

www.digibuc.ro
412 ION C. BILATIANII ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

LEGE
T ITLUL I.
Dispoziliuni generate.
Art. 1. Administratia domeniilor si padurilor Statului
are directiunea generala asupra pädurilor supuse regimului
silvic ; ea exercita controlul asupra personalului silvic *i este
Insarcinata cu executarea dispozitiunilor legii de fata.
Art. 2. Dispozitiunile art. 12 si 13 din legea actuala a
administratiunei domeniilor si padurilor Statului, relativ la
agentii insarcinati cu administratia si paza padurilor, la
admisibilitatea si numirea lor in functiuni, sunt aplicabile
pentru toate padurile supuse regimului silvic.
Plata padurarilor Insa este In sarcina Statului, comunelor
si a stabilimentelor publice, dupa cum apartin padurile.
TITLUL II.
Despre regimul silvic.
SECTIUNEA I.
Padurile supuse regimului silvic.
Art. 3. Sunt supuse regimului silvic si se vor administra
conform legii de fata :
1. Muffle ce apartin domeniului Statului si comunelor.
2. Padurile stabilimentelor publice, ale comunitatilor si
bisericilor de mir.
3. Muffle Statului si a celorlalte persoane juridice care
sunt in coproprietate cu particularii si numai pe cat timp
se aflä In indiviziune.
SECTIUNEA II.
Amenajarea padurilor.
Art. 4. PAdurile supuse regimului silvic nu se vor ex-
ploata decât dupa un amenajament fäcut de o comisiune
speciala si aprobatä prin decret regesc.
Comisiunea de amenajare se compune din cel putin 3 agenti

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 CODICELE SILVIC 413

silvici, directi ai Statului, numiti de administratia domeniilor

§i Odurilor Statului.
Nici o abatere §i nici o modificare nu se poate aduce la
prescriptiunile amenajamentului odatä aprobat.
Art. 5. Amenajamentele vor avea intotdeauna in vedere
conservarea pAclurilor §i se vor face conform stiintei, in ve-
derea circumstantelor economice locale.
Terenurile despklurite se vor repopula prin insemântare
artificialà §i prin plantatiuni, in cel mai scurt timp.
Art. 6. Administratia domeniilor Statului va proceda
la amenajarea pàdurilor supuse regimului silvic pentru ca,
cel mult pânà In termen de 15 ani dela promulgarea acestei
legi, sà fie amenaj ate toate pàdurile de aceastsa categorie.
['Muffle supuse regimului silvic nu se vor mai putea da
in exploatare decât dacA vor fi amenajate.

SECTIUNEA III.

Delri§area pildurilor

Art. 7. Nici o pàdure supus6 regimului silvic, de orice

varstà §i esentg, nu poate fi defri§a0 decât dupà un aviz moti-
vat in detaliu, al administratiei domeniilor Statului, incuviintat
de consiliul de mini§tri §i aprobat prin decret regesc.

SECTIUNEA IV.

Exploatarea pädurilor

Art. 8. Vânzarea parchetelor de pgdure puse in exploa-

tare se face in marginile §i dupà formele prescrise de legile §i
statutele speciale relative la administratia bunurilor Statului,
a comunelor §i stabilimentelor publice respective.
Art. 9. Nici inteun caz §i sub nici un cuvânt, nu se
pot schimba, prin conditiunile de adjudecare sau de vân-
zare, prescriptiunile amenajamentului, relative la modul de
exploatare §i de conservare a pAdurei.

www.digibuc.ro
 414 ION C. BRATIANU AGTE SI CUVANTARI VOL. VI

Art. 10. Administratia domeniilor Statului este datoare

a forma, la fiecare doi ani, un tablou statistic despre starea
pildurilor supuse regimului silvic.
Acest tablou va cuprinde :
a) Numärul i intinderea pädurilor amenajate ;
b) Pädurile puse in exploatare i câtimea hectarelor ce se
exploateazä pe fiecare an.
e) Veniturile anuale din pädurile puse in exploatare.
d) Pädurile neamenajate i cele ne puse in exploatare.
e) Judetul, comuna i mosia pe care se aflà fiecare pàdure
proprietarul càruia apartine.
Acest tablou va fi insotit de un raport in care se vor
expune dificulatile practice ce se intampin6 pentru amena-
jarea i exploatarea pädurilor precum si a màsurilor ce ar
fi de luat In acest scop, potrivit cu interesele i necesitätile
locale.
Acest tablou se va comunica consiliului de ministri si se va
publica in Monitorul Oficial".
Art. 11. Sunt supuse regimului silvic, conform dispo-
zitiilor legii de fatg, in ce priveste amenajamentul, pAdurile
situate pe värfurile i coastele muntilor, pe dealurile regiu-
nilor muntoase, precum i pe acelea care ar putea servi in
acele regiuni muntoase ca apärare a cAilor ferate si a soselelor.
Art. 12. Muffle situate in localitätile enumerate in
articolul precedent nu se pot defrisa ; cu toate acestea, ad-
ministratia domeniilor in urma incheerei consiliului de mi-
nistri, aprobatà prin decret regesc, va putea acorda defri-
sarea la podgorii, dacá proprietarul se va angaja sA planteze
vii sau pomi.
Intinderea pärtei defrisate nu poate trece peste 25 hectare.
Art. 13. Este asemenea oprità defrisarea pädurilor care
se vor constata trebuincioase :
a) Pentru protejarea zàgazurilor si a malurilor sau a pg-
manturilor in contra ruperilor si a mäncàturilor mari i a
näpàdirei nisipurilor.
b) Pentru mentinerea cursului regulat al apelor i conser-
varea isvoarelor.

www.digibuc.ro
1UNIE 1881 CODICELE SILVIC 415

c) Pentru apärarea teritoriului, in Or-tile de frontiere §i. a

orarlor, ce se vor determina printr'un regulament de admi-
nistratiune publicA, dupà avisul ministrului de räzboi.
Art. 14. Contravenitorii la dispozitiile art. 11, 12 §i 13
din prezenta lege, vor fi amendati, pentru fiecare hectar sau
fractiune de hectar exploatat, färä a fi amenajat sau defri-
pt, cu amenda de 100 pânä la 500 lei de hectar, având dreptul
administratia domenielor §i pädurile Statului a impAduri
pärtile defri§ate, obligând pe delicventi la plata cheltuelilor,
putându-se aplica legea de urmärire.
Art. 15. Consiliul technic, preväzut la articolul 30 din
aceastä lege, va hotäri :
a) Pädurile care trebue sä fie supuse regimului silvic.
b) Pämânturile lipsite de vegetatie lemnoasä, care trebue
sä fie repopulatä cu päduri.
El va forma un tablou de toate pädurile §i terenurile supuse
regimului silvic, si'l va inainta administratiunei domeniilor
§i pädurilor Statului, impreunä cu constatärile technice,
care au servit de baza la hotärirea sa.
Acest tablou se va publica in Monitorul Oficial".
Art. 16. In termen de §ase luni dela publicare, partea
interesatà va putea face contestatiune cätre administratia
domeniilor Statului.
Administratia domeniilor Statului, examinând motivele
pe care se fundeazA contestatiunea, va putea sà verifice,
printr'o nouà anchetä starea locurilor pe comptul contesta-
torului, care va fi supusä la aprobarea consiliului de mini§tri.
Art. 17. Afarà de päidurile enumerate la art. 11, cultura
§i täierea pädurilor particularilor nu sunt supuse la nici o
restrictiune.
Oricare particular insä este liber a cere supunerea pädurei
sau pädurilor sale regimului silvic. Spre acest finit, el va
adresa &are administratia domenielor Statului o declaratiune
subscrisä de dânsul §i legalizatà de autoritatea competentä,
cu alAturare de planul §i hotärnicirea pädurei §i cu arätarea
de numele mo§iei, a judetului §i a comunei in care se aflä.
Administratia domeniilor Statului va tine un registru

www.digibuc.ro
416 ION C. BRATIANU ACTE $1 CIIVANTARI VOL. VI

special pentru aceste declaratiuni §i va elibera proprietarului

un act de recunoa§tere, cä pädurea sa este §i rämâne supusä
regimului silvic.
PAdurile particularilor, supuse regimului silvic, se vor
publica in Monitorul Oficial", spre §tiinta tutulor.
Plata pädurarilor este in sarcina proprietarilor.
Art. 18. Plantatiunele §i semänäturile de päduri ce se
vor face pe murrti, dealuri §i coaste, pe zägazuri, maluri, IA-
rägane §i nisipuri, vor fi apärate de orice impozit in curgere
de 30 ani, dela data inceperei operatiunilor de impädurire.

TITLUL III.
Despre urmáririle 0 penalitfitile delictelor comise In pfidurile
supuse regimului silvic.
SECTIUNEA I.

Delictele silvice

Art. 19. Oricine va täia, färä drept, arbori, de orice

vârstä §i esentä, sau va fura lemne täiate sau arbori cäzuti
prin accident, se va pedepsi cu amendä, valoarea intreità a
arborilor taiati dupä tarifele anexate la legea de fatä.
Când lemnele sau arborii au fost ridicati §i nu se poate con-
stata diametrul, amenda va fi egalä cu indoita valoare a
lemnelor sau a arborilor constatati prin estimatia agentilor
silvici.
Art. 20. Ciopârtirea, cojirea §i ruperea arborilor sau a
crAcilor, se va pedepsi cu aceea§i pedeapsä ca §i täierea.
Art. 21. Antreprenorul sau cumpäratorul care va täia
din parchetele date spre Mere arbori de rezervä, marcati
de agentul silvic, se va pedepsi cu amendà valoarea impà-
bin' a arborilor taiati.
Antreprenorul sau cumpärätorul care va coji arbori din
picioare, chiar la acei ce ar avea drept sä"i taie, se va pedepsi
cu amenda preväzutä la articolul precedent.

www.digibuc.ro
IONIE 1881 CODICELE SILVIC 417

22. Oricine va smulge plantatiunile, fie dintr'o pädure,

sau depe marginea unei §osele, fie dintr'o pepenierà, se va
pedepsi cu amena dela 25 pârià la 200 lei.
Art. 23. Oricine va introduce vite Inteo Odure de etate
mai mare de 10 ani, se va pedepsi cu amendâ dupà cum
urmeazA :
1 leu pentru un pore, 2 lei pentru o oae, 3 lei pentru un
cal, o vacA, vitel sau mânz §i 5 lei pentru un bivol sau o caprà.
DacA pAdurea va fi mai micA de 10 ani, amenda va fi Indoità.
Aceia§i pedeaps6 se aplicA arenda§ilor §i antreprenorilor
care Introduc vite In pädure, In contra conditiunilor stator-
nicite prin contractele azi In fiintà.
Art. 24. Este oprit de a se face In pädure skiäturi pen-
tru a se scoate nisip, argilá sau alte produse minerale, fArà
voia proprietarului.
Contravenitorii se vor pedepsi cu amendà de 20 lei pentru
o cArutâ de materii minerale, de 5 lei pentru sarcina de o
vità §i 2 lei pentru sarcina de orn.
Art. 25. Nu este IngAduit nimeni a aprinde foc In pà-
dure, nici In jurul ei la o distantä de 100 metri, sub pedeapsk
de amendà dela 50 pânà la 200 lei, Mfg prejuditiul pedepselor
preväzute de codul penal §i de daune-interese In caz de In-
cendiu.
Este permis Ing a face foc in InAuntrul pädurilor, In
localitätile destinate pentru stânà §i numai pentru trebuin-
tele ei, fiind rAspunzAtori stApânii stânelor pentru mice
daune s'ar cauza pädurilor.
Cu aceia§i amendà se vor pedepsi §i acei care vor depune
In päduri materii expuse focului, precum : fân, paie, coceni,
etc.
Art. 26. Se vor pedepsi cu amendà dela 100 pânà la 500
lei acei care, Mr% autorizarea administratiei domeniilor
Statului, vor stabili In interiorul pädurei sau Inteo distantà
de 100 metri cuptoare pentru fabricarea varului, fabrici de
cârAmidà sau olane, ferestrae cu vapori §i mice altà industrie.
Constructiunile de aceastà naturà se vor desfiinta dupà
o ordonantà a judecsátorului de pace.
27

www.digibuc.ro
418 ION C. BEATIANIT ACTE SI CErVINTARI VOL. VI

Art. 27. Este oprit a scutura, a strânge sau a ridica

ghinda, jirul, rinza sau alte fructe, seminte sau productiuni
ale pädurilor.
Contravenientii se vor pedepsi cu amenzile prevAzute la
art. 24.
Art. 28. Amenzile se vor aplica fArà prejudiciul pre-
tentiunilor de despâgubire ale pârtei vätâmate.
Art. 29. In caz de recidivA, delicventii, pe lângA amen-
zile prescrise de articolul de mai sus, vor mai fi pedepsiti cu
Inchisoare dela 3 zile pânâ" la 3 luni.
Este recidivA, când (WO trecere de 3 luni, s'a dresat asupra
acelorasi indivizi un nou proce-verbal de delict :
Când tgerea lemnelor se face cu ferâstrAul :
Când tAerea are loc intre apusul si râskitul soarelui.
Art. 30. Pe lâng5 administratiunea domeniilor si pAdu-
rile Statului va functiona un consiliu technic al pädurilor,
compus din 5 membri, numiti de Rege, dupâ prezentatia mi-
nistrului de final*. Acesti membri sunt alesi dintre persoa-
nele speciale cu stiinta culturei pádurilor, precum si in stiinta
agriculturei.
Acest consiliu se va pronunta asupra tutulor chestiunilor
relative la pádurile particulare. Votul consiliului este con-
sultativ.
Acest consiliu se va mai pronunta cu vot deliberativ asupra
urmâtoarelor chestiuni :
1. Asupra amenajamentelor fkute conform art. 4 din
legea de fatà
2. Asupra tutulor chestiunilor technice relative la páduri
in genere.
3. Asupra defrisárilor si liberárilor de lemne.
4. Asupra tutulor chestiunilor relative la vánzare si la
licitatiuni de pâduri.
Deciziunile luate de consiliul technic, in chestiunile dela
alin. 2 si 3, vor fi executorii, sub rezerva aprobárii minis-
trului de finante si conform dispozitiunilor legii de fatä in
aceastá materie.

www.digibuc.ro
 IUNIE 1881 CODICELE S1LVIC 419

SECTIUNEA II.

Art. 31. Paza pädurilor este incredintatä agentilor sil-

vici. Sunt agenti silvici : inspectorii, sub-inspectorii, garzii
generali, brigadierii si pädurarii care au depus jurämântul
legiuit.
Art. 32. Agentii silvici de orice categorie, la intrarea lor
in functiune, vor depune jurämântul inaintea tribunalului
judetului in care sunt chemati a functiona.
Formula jurämântului este urmAtoarea :
Jur pe sfânta cruce si inaintea lui Dumnezeu cA voi servi,
in functiunea ce mi s'a incredintat, cu zel, cu credintä si cu
dreptate, c'ä nu mä voi abate dela datoriile prescrise si cA voi
respecta cu sfintenie legile si Constitutiunea patriei mele ;
jur credintä Regelui si dinastiei sale".
Asa sä-mi ajute Dumnezeu".
Art. 33. Politia silvicA se exercitä in numele si sub auto-
ritatea administratiei domeniilor si pädurilor Statului :
1. De toti agentii silvici färä deosebire.
2. De toti functionarii administrativi si de ofiterii fortei
publice.
Art. 34. Orice functionar sau ofiter public va lua cuno-
stiintä despre sävarsirea vreunui delict in pädurile supuse
regimului silvic, va fi dator de a informa indatä pe primarul
local sau, in lipsa lui, pe agentul silvic si a'i da toate stiintele
pentru constatarea faptului si descoperirea fAptuitorului.
Art. 35. Agenti silvici urmäresc si constatà toate delic-
tele sävârsite in intinderea pädurilor date sub supravegherea
lor.
Art. 36. In toate cazurile de flagrant delict, agentii
silvici si oricare functionar administrativ sau ofiter public
sunt datori a constata pe data' delictul si a incheia proces-
verbal subsemnat de dânsii si delicvent ; in caz de refuz din
partea acestuia, se va face mentiune in procesul-verbal.
Lemnele täiate, vitele, carele si instrumentele care au servit
la comiterea delictului se vor lua si da in paid primarului
comunei celei mai apropiate ; in caz de trebuintä se va putea

www.digibuc.ro
420 ION C. BRATIANII ern CUVANTARI VOL. VI

cere direct ajutorul fortei publice pentru prinderea fäptuito-

rului i pentru sechestrarea obiectului care face corp al delic-
tului si care a servit la comiterea lui.
Art. 37. DacA pädurarul nu stie carte, el va afirma
constatarea sa fnaintea primarului, a judeatorului de ocol,
sau orieärui alt agent al fortei publice, care va consemna
Intr'un proces-verbal constatarea afirmatä.
Art. 38. JudecAtorul de pace va putea da inapoi vitele
carele sechestrate dui:a cererea proprietarului lor, daeg
acesta va pläti cheltuelile de pazA si de faretinere i va da
cautiune solvabilä pentru plata amenzei i despggubirile
civile.
In caz contrariu, aceste obiecte se vor vinde i pretul lor
se va afecta la platä : 1) a amenzei, 2) a eheltuelilor de paz4
si de Intretinere, 3) a despAgubirilor civile.
Lemnele täiate se vor restitui proprietarului lor ; instru-
mentele care au servit la comiterea delictului se vor confisca
vinde fn folosul fiscului.
Art. 39. Procesele-verbale de constatare, fn cazuri de
flagrant delict, fac probA deplinä panä la inscrierea lor In
fals.
Aceste procese verbale se vor trimite, prin agenti silvici,
fnaintea tribunalului corectional fn circumscriptiunea cäruia
se aflä pädurea.
Celelalte procese-verbale care nu se referà la flagrantul
delict, dresate de pädurari sau agenti silvici, se vor fnainta
deasemenea la aceleasi tribunale i vor fi crezute panä la proba
contrarie. Tribunalul va proceda de urgentä la judecarea
procesului.
Art. 40. In caz de insolvabilitate, tribunalul corectional
va fnlocui amenda prin Inchisoare de la 5 zile pâra la
3 luni.
Insolvabilitatea trebue sä fie constatatà de agentul de ur-
märire i Incredintatà de primarul comunei.
Art. 41. In cazurile In care flptuitorii nu sunt prinsi
asupra faptului, agentii silvici, cu ajutoarele fortei publice,
vor aduna toate dovezile i vor Incheia procese verbale in

www.digibuc.ro
RINIE 1.881. CODICELE SILVIC 421

asistenta primarului ori a sub-prefectului sau ajutoa-

relor lor.
Perchezitiunile In case nu se pot face cleat cu autorizatiune
specialà a judecàtorului de pace.
Art. 42. Agentii silvici au dreptul de a expune si sus-tine
actiunea si a cere atât despAgubirile civile cât si aplicarea
pedepsei.
Art. 43. Tribunalul corectional judec5 fdrà drept de apel,
când delictul nu atinge dupà sine o amendá mai mare de
300 lei.
Art. 44. Pentru proprietAtile Statului, administratia
domeniilor este autorizatá a transige asupra despágubirilor
civile si amenzilor Inainte de a se da o hotárire definitivá si
nurnai asupra desp'águbirilor civile In cazul când hotärIrea
este rämasA definitivg.
Transactiunile peniru delictele de o valoare mai micá de
o mie de lei, sunt scutite de formele prescrise la art. 20 din
legea administratiei domeniilor Statului.
Art. 45. Amenzile si reparatiunile civile se vor executa
conform legei de urmArire.
Art. 46. In cazurile neprevAzute de legea de fatá, se vor
aplica dispozitiunile dreptului comun.

Tarifele pentru plata unui arbore Mid in delict duptt gro-

simea ;i esenfa sa, conform art. 19 din prezenta lege.

Arbori de prima clash' care Arbori de a doua dal

sunt de esentä : stejari, pini,
brazi, molifti, fragi, carpeni,
fraseni, artari, jugastri, nuci,
sorbi, ciresi salbatici si alti
arbori fructiferi.
care sunt de esentä : anini,
tei, mesteacà'ni, plute, plopi,
salcie si toate celelalte specii
necuprinse In prima clasá.

www.digibuc.ro
422 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVANTARI VOL. VI

Amenda Amenda Amendil Amenda

CireonferintA pentru 1 pentru un Circonferintil pentru un pentru un
dm, arbore dm. arbore
Decimetri Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

1 0.00 0.00 1 0.00 0.00

2 1.00 2.00 2 0.50 1.00
3 1.10 3.30 3 0.55 1.65
4 1.20 4.80 4 0.60 2.40
5 1.30 6.50 5 0.65 3.25
6 1.40 8,40 6 0.70 4.20
7 1.50 10.50 7 0.75 5.25
8 1.60 12.80 8 0.80 6.40
9 1.70 15.30 9 0.85 7.65
10 1.80 18.00 10 0.90 9.00
11 1.90 20.90 11 0.95 10.45
12 2.00 24.00 12 1.00 12.00
13 2.10 27.30 13 1.05 13.65
14 2.20 30.80 14 1.10 15.40
15 2.30 34.50 15 1.15 17.25
16 2.40 38.40 16 1,20 19.20
17 1.50 42.90 17 1,25 21.25
18 2.60 46.80 18 1.30 23.40
19 2.70 51.30 19 1.35 25.66
20 2.80 56.00 20 1.40 28.00
21 0.90 60.90 21 1.45 30.45
22 3.00 66.00 22 1.50 33.10
23 3.10 71.30 23 1.55 36.65
24 3.20 76.80 24 1.60 38.40
25 3.30 82.50 25 1.65 41.25
26 3.40 88.40 26 1.70 44.20
27 3.50 94.50 27 1.75 47.25
28 3.60 100.80 28 1.80 50.40
29 3.70 107.30 29 1.85 53.65
30 3.80 114.00 30 1.90 57.00
31 3.90 120.90 31 1.95 60.45
32 4.00 128.00 32 2.00 64.00

Aceastä lege impreunä cu tarifele, s'a votat de Senat, in

§edinta dela 16 Maiu 1881 *i s'a adoptat cu majoritate de
20 voturi, contra a 6.
Prepdinte, Dimitlre Ghica. Secretar, P. Pi§ea.

www.digibuc.ro
ICNIE 1881 DAREA PE VITE IN DOBROGEA 423

Aceastä lege impreunä cu tarifele s'a votat de Adunarea

deputatilor, in sedinta din 9 Iunie 1881 si s'a adoptat cu
majoritate de 61 voturi, contra a 3, fiind si o abtinere.
Prepdinte, C. A. liosetti Secr tear, N. I. Constantineseu

Legea de fatà, investindu-se cu Sigiliul Statului, se va

publica prin Monitorul Oficial", iar rninistrii Nostri secretari
de Stat la departamentul de finante i justitie sunt insArci-
nati cu aducerea la indeplinire a prezentului decret.
Dat in Bucuresti, la 19 Iunie 1881.
CAROL
Ministru de Finante Ministru de Justitie
I. C. Bredianu M. Pherekidy
No. 1619.
(Mon. Of., No. 1.619, 1881, p. 2147, col. 1-3 ; p. 2148 col. 1-3 ; p. 2149.
col. 1-3 ; p. 2150 col. 1-3).

22.

Legea ti regulamentul pereeperii dArii pe vite in Dobrogea

19 lunie 1881.
CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalà, Rege al

României,
La toti de fa-0 i viitori, sAnAtate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul finantelor cu No. 18.92C, cu care Ne supune
spre sanctionare legea votatà de Corpurile legiuitoare, in
sedinta dela 13 si 15 Iunie anul curent, relativA la autorizarea
ministrului finantelor a decreta i percepe darea pe vite in
Dobrogea, pânâ la noi dispozitiuni legiuitoare.
Am sanctionat i sanctionâm ;
Am promulgat i promulgAm.

www.digibuc.ro
424 ION C. BRATIANII AGIN SI CIIVANTARI VOL. VI

LE GE
Articol unic. Se autorizg ministrul finantelor a decreta
§i percepe dare pe vite in Dobrogea, pânà la noi dispozitiuni
legiuitoare.
Aceast6 lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in *edinta
dela 13 Iunie 1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 57 voturi,
contra a 2, fiind §i 10 abtineri.
Pregdinte, D. Bratlanu Secretar. N. I. Constantineseu

Aceastà lege s'a votat de Senat, in sedinta sa din 15 Iunie

1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 30 voturi, contra a 3.
Prgedinte, Dimitrie Wee Secratar, D. l'Ipa

PromulgAm aceastä lege §i ordon'Am ca ea sà fie investità

cu sigiliul Statului §i publicatä prin Monitorul Oficial",
conform art. 115 din Constitutiune ; iar mini§tri No§trii se-
cretari de Stat la departamentul de justitie §i finante sunt
insärcinati cu executarea decretului de fatä, fiecare in ceeace
il privqte.
Dat in Bucure*ti la 19 Iunie 1881.
CAROL I
Ministrul Finantelor Mirdstrul Justitiei
Ion C. Brädianu M. Pherechidy
No. 1635.

23.
REGULAMENT
20 lunie 1881.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalä, Rege al
României,
La toti de fatà §i viitori, sänätate.
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, sub No. 19881.

www.digibuc.ro
IIINIE 1881 DAREA PE VITE IN DOBROUEA 426

Av And in vedere aprobarea datA de consiliul ministrilor

prin jurnalul cu No. 1,
Am decretat si decretäm :

RE GULAMENT
pentru fixarea §i pereeperea darei pe vite In Dobrogea, preeum
§i pentru eonstatarea nunatrului 0 a eategoriei lor.

Fixarea darei
Art. 1. 13ânà la regularea definitivA a proprietàtei si
posesiunei imobiliare rurale din Dobrogea, darea anualà pe
vite se fixeazg la 60 bani de orice vità micA si 1 leu 50 bani
de orice fel de vità mare.
Art. 2. Sunt scutite de orice taxe :
a) Suggtorii, fie de vite mici, fie de vite mari ;
b) Câte 4 vite mari de jug dela fiecare locuitor indigen ;
c) Vitele mari sau mici aflate si intretinute inAuntrul co-
munelor urbane ;
d) Vitele mari si mici ale monastirilor (Cocosul si Celic-Dere),
care se vor constata neapkate trebuintelor acestor monastiri.
Art. 3. Vitele introduse in Dobrogea in cursul anului
vor fi supuse la darea intreagA prev'äzutà de art. 1.

Constatarea numárului, a categoriei §i felul vitelor.

La vdmi
Art. 4. La intrare, fiecare proprietar de vite sau con-
ducgtorul lor, in numele adevAratului proprietar, trebue stt
facA vamesului o declaratiune inscrisà, arAtând localitatea
de unde vine, numArul, categoria si felul vitelor ce voeste
sà introducA si comuna unde are s'a' se aseze cu ele.
Art. 5. La esire, fiecare propietar de vite, sau condu-
cnorul lor, in numele adev6ratului propietar, trebue asemenea
s5 facg vamesului o declaratiune inscrisà, argtand comuna de
unde pleacg, vitele ce voeste sà scoatà si probând cu certi-

www.digibuc.ro
426 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVINTARI VOL. VI

ficatul primâriei respective dacti vitele au fost sau nu recen-

siate, iar cu chitanta controlorului, dacä acele vite au fost
sau nu plâtite de darea cuvenitä.
Dacsá vitele sunt din cele intrate prin vAmi, propietarii
ori conducAtorii trebue sA arate in declaratiune vama prin
care au intrat i s producâ chitanta sub care au fâcut plata
de intrare.
Art. 6. Atât la intrare, cât si la esire, vamesii vor nu-
mgra vitele ce inträ sau es, vor verifica actele justificative
ce li se prezintä, fata cu proprictarii vitelor sau conducâtorii
lor i vor insemna rezultatul constattlrei, pe declaratiunile
de intrare sau esire.
DacA vitele ce se exportä se constatâ c sunt in numär
mai mare decât cel arâtat in declaratiune ori in chitanta
justificativti de plat5, propietarul trebue sä probeze sporul.
Când sporul provine din cumpârAtoare, proba se face cu
însui actul de cumpârâtoare, legalizat de administratia
localà; iar când provine din vite incredintate pentru esire
de câtre alt propietar, proba se face cu declaratiune inscrisfi
a acelui proprietar, insotità de un certificat dela primAria
comunei de unde este acel proprietar.
Art. 7. ConstatArile fâcute de vamesi pentru vitele ce
intrà dupà art. 4 se vor inscrie inteun tabel, tipArit dupà
modelul lit. A, alâturat la acest regulament, iar cele pentru
vitele ce es dupâ art. 5 se vor inscrie inteun alt tabel, tipà-
rit dupà alAturatul model lit. B.
Art. 8. Vitele ce es si se probeazA cà sunt plàtite deplin
de mai inainte la intrare prin vAmi, ori la controlori, se vor
trece la ordine inteun tabel tot dupà modelul lit. B, arAtân-
du-se MO in coloana de observatii numärul si data chitantei
sub care s'a fAcut plata, agentul care a perceput'o i vorbirea :
Vite esite i plätite de mai inainte".
Art. 9. Tabelele lit. A si B, formate pentru vitele in-
trate i esite in cursul a 10 zile dupil ce se adunä in toate
coloanele si se subscriu de seful perceptor al vsämi, se inain-
teazA directiei Administratiei domeniilor in douà exemplare,
impreunä cu declaratiunile de intrare i esire cu certifica-

www.digibuc.ro
IUNIE 18.81 DAREA PE VITE IN DOBEOGEA 427

tele prin care se probeazil dacä vitele au fost sau nu re-

censiate.
Despre celelalte acte de probare se va face numai men-
tiunea in coloana de observatii a tabelelor si se vor restitui
celor indrept, fiindu-le necesarii.

In comune

Art. 10. Pentru constatarea numilrului, categoriei si

felul vitelor aflgtoare in comunele urbane si rurale, se va
face un recensAmânt general anual, incepând de la 1 Martie
si terminându-se la 1 Aprilie, de càtre comisiuni, compuse
din urm6toarele persoane :
a) Pentru comunele urbane : un controlor al fiscului,
politaiul si primarul respectiv sau delegatul acestuia.
b) Pentru comunele rurale ; un controlor al fiscului, ad-
ministratorul plgsei si primarul comunei respective sau al
celor mai apropiate.
Art. 11. Proprietarii vitelor, atât locali, cât si cei veniti
din alte pArti, vor fi instiintati de primarii respectivi ca s'A
fie fatà la recensarea vitelor lor si totdeodatà opriti de a si le
str5muta dintr'o comunA intealta in tot timpul cât va dura
recensemântul general.
Art. 12. Inainte de a se incepe recensàmântul, prefectii
respectivi, in unire cu casierii generali, vor intocmi comisiu-
nile de recensiimânt prescrise de art. 10, pe pllisi si le vor fixa
zilele in care vor merge in fiecare comunA ca sA facg recensà-
mântul, comunicând si Administratiei domeniilor aceastà
regulare.
Art. 13. Prefectii respectivi se vor ingriji din vreme :
a) De a se vesti proprietarii vitelor sà se conforme art.
11 de mai sus si de a da ordine agentilor administratori sä nu
permità strgmutarea vitelor dintr'o comunA intealta in tim-
pul recensiArei :
b) De a se da fiecArei comisiuni, in zilele de recensiare si
in tot parcursul itinerariului stabilit, escorta armatà ce se
va crede suficientà.

www.digibuc.ro
428 ION C. BRATIANIT ACTE F.,1I CUVAN'rARI VOL. VI

Art. 14. Recensà'mântul se va face prin num'arätoarea

vitelor mari si mici ce poseda fiecare propietar afrator in
comun'a sau pe teritoriul ei.
Aceastä numarAtoare se va face in fata proprietarului vi-
telor sau a omului anume Insarcinat de (Jamul, precum si a
altor proprietari de vite din aceeasi comunA.
Art. 15. Daca intre vitele ce se numa'ra' la un proprietar
sunt si vitele altui proprietar, proprietarul la care se gäsesc
vitele trebue s'a declare aceasta in scris chiar in momentul
recensgrei, aralând câte anume sunt acele vite proprietatea
altuia, cine este acel proprietar si in ce comuna' este el sta-
bilit.
Asemenea se va face declaratiune inscrisä si in cazul când
proprietarul aratä cg isi str6mu0 vitele periodic in alte anume
comune.
Când un proprietar se aflà in ambele cazuri de mai sus, le
va specifica pe fiecare inteo singurä declaratiune.
Art. 16. Comisiunile vor viza toate actele sau chitan-
tele cu care se servesc inaintea lor proprietarii de vite si le
vor restitui pe data, iar declaratiunile mentionate la art. 15
se vor forma in dosar pe comune si se vor inainta Admi-
nisitratiei domeniilor odata' cu tabelele de debitare despre
care se vorbeste mai jos.
Art. 17. Rezultatul constatärei vitelor fieca'rui propietar
se va inscrie : -

a) Pentru proprietarii stabili din localitate, in comunele ru-

rale, intr'un tabel tipärit dupa alAturatul model lit. A.
b) Pentru proprietarii Neniti din alte pkti in comunele ru-
rale, Intr'un tabel tipa'rit dupa' aläturatul model B.
c) Pentru proprietarii din comunele urbane, inteun tabel
dupà algturatul model litera C.
Aceste tabele se vor incheia pe comune in câte trei exem-
plare, adunându-se in toate coloanele si subscriindu-se atât
.de membri comisiunei, cat si de proprietarul cu Olin-0 de
carte.
In tabelele lit. C, se va nota in coloana de observatiuni,
in dreptul vitelor fieckui proprietar urban, No. rolului la

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 DARE& PE VITE IN DOBROGEA 429

care este Inscris la foncierä ; iar 'in dreptul vitelor fieeärui

proprietar rural No. rolului la care este inscris pentru plata
eáilor de comunicatie.
Dupd terminarea recensärei, controlorul va Inainta Admi-
nistratiei domeniilor de fiecare tabel ate douä exemplare
de fiecare comund, Insotitä de declaratiunea prescris5 de
art. 15 ; iar celelalte exemplare din aceste tabele se vor läsa
In cancelaria primâriei fieeärei comune.
Art. 18. Odatd cu trimiterea tabelelor dela art. 17, d-nii
controlori vor Inainta Administratiei domeniilor un tabel
general pentru intreaga plasâ, rezumat pe comune, atât In
ce prive§te vitele supuse la dare, dupii tabelele A §i B, cat
§i in ce prive§te vitele apârate de dare dupà tabelul C, spe-
cificându-se pe categorii §i feluri.

Adause §i seadminte

Art. 19. Dupà recensarea generalk primarul fiecArei co-

mune este dator a In§tiinta pe controlorul respectiv despre
orice vite care ar veni fn comuna sa, sau In apropierea ei,
In urma recensärei generale §i al câror proprietar sau condu-
cätor nu justified' nici plata därei cuvenite la intrarea care
vame§i, nici eä sunt recensiate §i plätite In al-CA comund.
Art. 20. Atât dupä In§tiintarea ce ar primi dela primar,
cat §i dela orice alt proprietar de vite din localitate, contro-
lorul este obligat a se duce la fata locului spre a constata
vitele venite din nou §i. dacd proprietarul sau conducdtorul
lor nu justified c'a plätit darea cuvenità la intrare, sau c'a
fost recensiat in altâ comunk II va recensia cu vitele con-
statate, intr'un tabel lit. B format In trei exemplare, din
care unul va läsa In cancelaria primdriei respective, iar ce-
lelalte doud le va inainta Administratiei domeniilor cu arà-
tarea eá sunt : vite venite O. recensiate din nou". Aceste
exemplare vor fi semnate de controlor, primar §i de proprie-
tarul recensiat sau de alti 2-3 proprietari de vite din aceia§i
comund cu §tiintd de carte.
Art. 21. Orice scutire de dare sau orice rectificare s'ar

www.digibuc.ro
 430 ION C. BRATIANIT ACrE SI CUVINTARI VOL. VI

cere de propietarii de vite deja recensiate la recensärmintul

general sau numai in urmâ suplimentar, nu se va tine seamil,
dacii nu va fi adresatä direct Administratiei domeniilor sau
prin casieriile locale, cel mult in termen de o lull:A dela data
recensgrei si dacti nu este insotità de acte justificative cu
care sti probeze scutirea ori rectificarea cerutà.
Asemenea nici o rectificare cerutà direct de controlori,
prin care s'ar produce o scildere din debit, nu se va tine in
seamA, dacsá nu va fi fäcutà cel mult in termen de o luri
dela data inainnrei tabelelor de debitare si dacA cererea nu
va fi insotitä cu actele valabile recunoscute de acest regula-
ment.
Art. 22. Pentru sumele ce se vor percepe la vAmi din
debitul controlorilor, cu ocaziunea exportArei vitelor recen-
siate, controlorii vor forma state de scildere dupä alguratul
model lit. D, in douà exemplare, pe care le vor Inainta Ad-
ministratiei domeniale, insotite de chitantele vAmilor care
au fkut perceperea sau de certificate din parte-le, dacA pro-
prietarii au plecat si le este imposibil a se avea acele chi-
tante.

Perceperea i incasarea därei, precum 0 finerea scriptelor

necesare.

Art. 23. Darea previlzutà la art. 1. din acest regula-

ment se percepe odatâ si intreagà, la vämi de atre vamesi
si in comune de cRre controlorii financiari.
Aceastá dare nu se poate fractiona sub nici un motiv si
pentru nici un fel de vite.
Art. 24. La intrare, vamesii vor percepe darea cuvenità
mai inainte de a percepe intrarea vitelor, iar la esire mai
inainte de a le permite esirea.
Art. 25. La esire, vamesii sunt datori s6 se incredin-
teze dacA vitele ce se exportà sunt sau nu plAtite de dare
pe anul bugetar expirat, precum si pe anul in care se face
esirea.
In caz când vitele nu ar fi plâtite nici pe trecut, nici pe

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 DARE& PE VITE IN DOBROGEA 431

anul curent, vame§ul va percepe pentru trecu t darea dupa

al. b, dela art. 1, din regulamentul ce a fost in vigoare in
anul 1880-1881, iar pentru prezent darea dupa regulamentul
de fata.
Art. 26. Pentru vitele constatate spor, se va plati la
e§ire darea pe acela§ timp. ca §i pentru celelalte vite ce se
exporta.
Art. 27. Pentru fiecare suma perceputa dela un proprie-
tar de vite sau dela omul ce le insote§te, vame§ii vor libera
o chitanfä dintr'o condica cu matca, duprt modelul lit. D
aläturat, iar controlorii dupa alaturatul model lit. B.
Art. 28. Atat vame§ii, cat §i controlorii, vor forma chi-
tantele pe numele adevaratului proprietar al vitelor ce se plii-
tese §i se vor libera individual celor in drept, completandu-se
inteinsa toate locurile albe ce sunt lasate spre a fi scrise de
mâna celui care libereaza chitantele.
Art. 29. Orice chitantä trebue sa fie scrisa de mana, citet
§i fail stersaturi.
Art. 30. Chitantele cu care se justifica o plan' deja
efectuata vor fi anulate pe contra-pagina a-tat de vame§i la
e§ire, cat §i de controlori din comune, aratandu-se numärul
vitelor pentru care au servit pentru justificare de platil.
Art. 31. La e§ire catre vame§i §i in comune catre con-
trolori, plata unei dari se justifica numai cu chitanta de
plata, liberata de agentul in drept in conformitate cu acest
regulament ; iar sporul se probeaza cu actele mentionate
la art. 6, In dosul carora agentul caruia i se prezintä trebue
sa Mesa urmatoarea vorbire, §i sa le restitue celor in drept astfel :
Vitele cuprinse in acest act sunt platite de dare pe anul
cutare cu chitanta No. din a vame§ului sau a
controlorului cutare §i a servit ca act justificativ pentru
vitele exportate in ziva sau constatate in ziva
in comuna".
Art. 32. Atat actul de cumparatoare, cat §i certificatul
de incredintare, spre a fi valabil, trebue sa cuprinda ; numele
§i pronumele vânzatorului sau al persoanei care a incredintat
vitele, precum §i al cumparatorului sau al persoanei caruia

www.digibuc.ro
432 ION C. BRATIANII ACTE SI CUVINTARI VOL. VI

i s'au incredintat vitele, locuinta fiecäruia, numgrul, felul §i

categoria vitelor vândute sau incredintate, numärul §i data
chitantei sub care s'a plätit darea, numele agentului care a
perceput-o §i vorbirea cum c4 vânzarea sau incredintarea s'a
trecut in dosul chitantei de plata därei a persoanei care le-a
vândut sau incredintat.
In caz când vitele constatate spor s'ar pretinde cä sunt
o turmä sau o cireadä intreag4 a altui proprietar care le-ar fi
plätit, se va cere celui ce sustine aceastä sä prezinte numai
chitanta sub care s'a plätit darea §i se va anula tot in mo-
mentul arAtat mai sus.
Art. 33. Pentru sumele percepute din darea pe vite,
atât vame§ii, cât §i controlorii, vor forma borderouri in regulk
cuprinzând numele §i pronumele proprietarilor de vite, cornu-
nele unde sunt stabiliti, numärul, categoria §i felul vitelor,
darea perceputá pentru fiecare categorie, numärul §.1 data
chitantelor sub care s'a perceput darea.
Sumele astfel percepute se vor värsa la tezaur casieriilor
respective din zece in zece zile cu borderoul relativ §i cu decla-
ratiune de värsare, conform regulelor comptabilitätei publice.
Art. 34. La incasarea banilor, casierii generali sunt
datori a controla condicele 4-souches ale controlorilor, dupä
care dân§ii percep darea pe vite §i a constata pe ultima
mated dacA se varsä toate sumele percepute pânä la acea
datä, notând §i numärul recipisei sub care se fac Incasärile
la tezaur.
Pentru vame§i, aceste controale se vor face cel mult la
finele fiecArei luni, spre a se incredinta dacä s'au värsat la
tezaur toate sumele percepute pentru vitele intrate qi e*ite
in cursul acestei luni.
Art. 35. Pentru sumele incasate la tezaur dela va-
me§i §i controlori, in urma verificArei specificate la articolul
precedent, d-nii casieri, vor libera recipise pe numele agentu-
lui care a fäcut värsämântul, specificând in ele cä : suma
incasatä provine din darea pe vite perceputä de vame§ul
ori controlorul de la pânä la §i värsatä
cu declaratiunea No.

www.digibuc.ro
IIINIE 1881. DAREA PE VITE IN DOBROGEA 433

Art. 36. La finele fiecärei luni, odatá cu trimiterea balan-

tei lunare de Incasärile §i veniturile domeniale, In care se vor
trece §i Incasärile de darea pe vite, d-nii casieri vor Inainta
Administratiunei domeniilor un borderou general, copiat
dupà al vame§ilor §i controlorilor, pentru toate sumele
Incasate In cursul acestei luni, arAtând In dreptul numgrului
§i datei recipisele sub care s'au fAcut incagrile acelor sume
de tezaur.
Art. 37. Ant vame§ii, cât si controlorii, vor pAstra
recipisele casieriilor respective sub care au fkut vArsärile
sumelor percepute §i la finele anului bugetar le vor fnainta
Administratiunei domeniilor, cu acte justificative, la un
compt de gestiune, având debit §i credit, aranjat de contro-
lori pe comune, dupà modelul tabelei de recengmânt, iar
de vame§i In total pe luni, dupä modelul tabelelor de intrare
§i e§ire.
Odatà cu fnaintarea acestui compt §i a actelor justificative,
vame§ii §i controlorii, vor fnainta direct Administratiunei
domeniile §i codicele cu mätci dupà care au perceput darea
In cursul acelui an.
Art. 38. D-nii casieri vor fnainta Administratiunei do-
meniilor, la finele anului bugetar, un tabel general de debit
§i credit, aranjat pe plà§i qi viimi, dar rezumativ pe comune
pentru controlori §i pe luni pentru vame§i.
Art. 39. Fiecare vameqi va tine un registru, jurnal de
perceperea §i vàrsarea sumelor provenite din darea pe vite,
iar fiecare controlor va tine un registru de anAnunte, aranjat
pe comune, §i având partizi pentru proprietari de vite, fntocmai
dupà modelul tabelelor de recengmânt ce se trimit casierilor
spre debitare, In care se vor credita la partida fiecgruia cu su-
mele percepute, notând num5ru1 §i data chitantei de percepere.
Art. 40. Casierii generali, ca §i Administratia dome-
niilor, vor tine un registru special de partizi, aranjat pe plà§i
§i vAmi, In total pe comune pentru controlori §i pe luni pentru
vame§i, debitându-se dupil tabelele ce li se vor trimite de
Administratia domeniilor §i. creditându-se la partizile res-
pective cu sumele ce vor fncasa dela controlori §i vame§i.
28

www.digibuc.ro
 434 ION C. BRATLINII ACTT $1 CUVANTARI VOL. VI

Penalitäli

Art. 41. Toti agentii Statului, care participà la consta-

tarea numárului §i categoria vitelor, la perceperea §i incasarea
(Wei cuvenite, sunt indatorati la stricta executare a dispo-
zitiunilor din acest regulament 0 pentru ohce abatere sau
abus sunt ráspunatori §i pasibili de pedepsele prevázute in
regulamentele §i legile serviciilor respective §i in codicele
penal.
Art. 42. Ohce fraudá se va constata din partea pro-
prietarilor de vite sau a conduatorilor, ce s'au sustras dela
recensiare in comune sau vämi, &A au intrebuintat acte streine,
pentru a proba proprietatea, incredintarea §i plata därei
vitelor recensiate ori constatate spor, se va pedepsi dupá
codicele penal.
Fraudele se vor constata la fata locului de primari, contro-
lori, vame§i, administratori *i politai, iar actele constatárii
se vor inainta de agentul care constatá direct Administratiei
domeniilor, spre a decide de urmare.

Dispoziliuni generale

Art. 43. Vame§ii §i controlorii, in ce prive§te constatarea

vitelor §i perceperea därilor, sunt agenti directi ai Adminis-
tratiei domeniilor §i pu§i, prinurmare, sub ordinele ei directe.
44. Darea plátità la vämi, dupá art. 3 din regulamentul
publicat in Monitorul Oficial No. 110, din 1880, se va tine
seamá pentru timpul cât se aratá in chitantele de plan'.
Asemenea se va tine in seamá §i darea plätità la viimi
pentru vitele intrate dela 1 Aprilie 1881 incoace *i proprie-
tarii lor vor pläti numai restul pânä la complectarea (Wei
pe un an, prevázutá de acest regulament, dacá vor sta cu
vitele peste termenele acordate de Administratiunea do-.
meniilor.
Pentru vitele mari ce au intrat MA dare dela 1 Aprilie 1881
incoace, proprietarii lor vor pláti darea dupá regulamentul
de fa-0, potrivit obligatiunii ce vi-au luat inscris la intrare.

www.digibuc.ro
IUNIE 1891 SPITALELE RURALE 435

In ce priveste recensAmântul vitelor In comune pe anul

1881-1882, va servi acela fäcut deja dupà instructiunile
date de Administratiunea domeniilor.

Dispozifiuni tranzitorii

Art. 45. Toate dispozitiunile din regulamentele instruc-

tiunile i ordinele anterioare, sunt i 'link' abrogate.
Art. 46 qi cel din urnid. Ministru Nostru secretar de Stat
la departamentul de finante este InsArcinat cu executarea
dispozitiunilor decretului de fat5.
Dat in Bucuresti, la 20 Iunie 1881.
CAROL I
MInistrul de Final*
I. C. Briitianu
No. 1640
(Mon. Of. No. 1640. 1881, p. 2163-21.66).

24.

Spitalele rurale

20 lunie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalä, Rege al Ro-
maniei,
La toti de fata i viitori, sanatate,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de intetne cu No. 2.639, pe UNA care va
supune spre sanctionare proiectul de lege relativ la 1nfiintarea
spitalelor rurale.
In virtutea art. 93 din Constitutiune.
Am sanctionat i sanctionm ;
Am promulgat i promulgam ce urmeazI :

www.digibuc.ro
438 ION Cf. BRATIANII ACTH SI cuvANTARI VOL. VI

LEGE
Pentru Infiintarea de spitaluri rurale
Art. 1. In localurile monastire§ti rgmase sau care ar
rgmâne neocupate, de comunitäti religioase, se vor infiinta
spitahiri, pentru cgutarea pelagrei §i al altor boli care ban-
tuesc populatiunea ruralg §i reclamg o ingrijire mai mare
§i mai indelungatg. Deocamdatä §i in anul acesta chiar, se
vor infiinta patru asemenea spitaluri. Localurile vor fi alese
astfel incat sg rgspundg la toate trebuintele tgrii §i sg fie
situate pe cat se va putea in centrul regiunei ce va avea
a deservi fiecare.
Art. 2. Pentru a acoperi cheltuelile de punere in stare
a localurilor, amenaj area §i intretinerea spitalurilor, plata
medicilor, farmaci§tilor, etc., se acordg guvernului, pentru
anul curent, un credit de lei 200.000.
Pentru anii urn-Ia.-Lori, se vor prevedea in buget aloca-
tiuni anuale in raport cu trebuintele.
Art. 3. Serviciul de infirmieri §i infirmiere, in aceste
spitaluri, se va incredinta de preferintg cMugärilor §i cglu-
garitelor, intretinuti din fondurile Statului sau ale stabili-
mentelor publice, eforia spitalelor §i altele. Cheltuelile de
transport §i altele ale acestor infirmieri §i infirmiere vor fi
in sarcina Statului.
Art. 4. Pa na la infiintarea unui numar de asemenea
spitaluri indestulgtoare pentru scopul propus §i chiar in urma,
in cazuri urgente, ambulantele militare, in intervalele con-
centrgrilor ordinare §i extra-ordinare, vor fi puse la dispozi-
tiunea exclusivg a ministerului de interne, care le va dirijea
asupra regiunilor celor mai bântuite, aceste ambulante vor
fi conduse de doctori in medicing.
Art. 5. In timpul acestor mi§cgri personalul ambulan-
telor va primi indemnitatea de campanie.
Art. 6. Pentru acoperirea cheltuelilor ce vor necesita
mi§cgrile ambulantelor militare, se deschide pentru anul
acesta un credit de 200.000 lei, pentru anii viitori, cheltuelile
se vor prevedea regulat in buget.

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 MONETE DE 5 LEI 437

Art. 7. Un regulament de administratiune publicä va

regula amänuntele organisärei §i functionärei spitalelor §i
serviciul ambulantelor. Acest regulament va fixa, pentru
anul acesta §i cadrul personalului ; retributiunile i celelalte
cheltueli, rämâind ca la viitorul buget sä se supunä la apro-
barea legislativä.
Aceastä lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in §edinta
din 11 Iunie 1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 57 vo-
turi contra a 1, fiind §i 8 abtineri.
Prepedirtle, D. BriltInau Secretar, C. Porolneann

Aceastä lege s'a votat de Senat, in §edinta din 13 Iunie

1881 *i s'a adoptat cu majoritatea de 23 voturi, contra a 1.
Prqedinte, DImitrle Ghica Secrelar, G. Orleanu

Promulgäm aceastä lege §i ordongm ca ea sä fie investitä

cu sigiliul Statului i publicatä prin Monitorul Oficial.
Dat in Bucure§ti, la 20 Iunie 1881.
CAROL I
Ministru de Interne Ministru de Justitie
C. A. Rosetti M. Pherekidg
No. 1634.
(Mon. Of. No. 1.634. 1881, p. 2180, No. 2-3 ; p. 2181, col. 1-2).

25.

Baterea monetei de 5 lei

22 Iunie 1881.
CAROL I
Prin gratia lui Durnnezeu i vointa nationalä Rege al Ro-
mâniei,
La toti de fatil §i viitori, sänätate,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul de finante, sub No. 18.843 ;

www.digibuc.ro
438 ION C. 13RATIANII ACTE SI CIIVANTARI VOL. VI

176z And voturile Corpurilor Legiuitoare dela 13 §i. 15 Iunie

curent ;
Am promulgat §i promulOm :

LEGE
Pentru baterea monetelor de argint in bueäli de einei lei IAA
la suma de 12.000.000 lei

Art. 1. Guvernul este autorizat a bate monetä de ar-

gint de 5 lei, Odd la suma de 12.000.000 lei.
Art. 2. Greutatea, titlul, diametrul §i toleranta vor fi
acelea§i din legea dela 28 Martie 1879.
Art. 3. Monetele vor purta pe avers efigia MajestAtei
Sale Regelui, cu inscriptia : Carol I, Rege al României ; iar
pe vers armele %Aril cu indicatiunea valorii §i milesimului.
Art. 4. Baterea acestor monete se executä in WA la
monetária Statului.
Art. 5. Pentru procurarea argintului fin, necesar moue-
tAriei spre complectarea titlului de 900 miimii, se acordti mi-
nisterului de finante un credit suplimentar la cap. 18, art. 45
pe exercitiul curent in sumá de maximum 3.000.000 lei.
Art. 6. Acest credit se va acoperi din valoarea monetei
ce se va fabrica din acest argint §i care se va inscrie ca venit
bugetar, impreunA cu beneficiul brut ce va rezulta din ba-
terea acestei monete.

Aceastà lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in §edinta

din 13 Iunie 1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 50 vo-
turi, contra a 2.
Prefedinte, D. Brialann Secretar, N. I. ConstaatIneeen

Aceastà lege s'a votat la Senat in §edinta dela 15 Iunie

1881 §i s'a adoptat cu majoritate de 27 voturi, contra a 3.
Prqedinte, DimItrie Ghka Secretar, P. PIgea

www.digibuc.ro
113NIE 1881 DOCURI I MAGAZII GENERALE 439

PromulgAm aceasn lege §i ordon5m ca ea sA fie inzestratà

cu sigiliul Statului §i publican in Monitorul Oficial.
Dat in Bucure§ti, la 22 Iunie.
CAROL I
Miniatrul de Finante MInstrul de Just Itle
I. C. Brdtianu M. Pherekidy
No. 1639.
(Mon. Of. No. 1639. 1881, p. 2219, col. 3 ; pag. 2220, col. 1).

26.

Doeurile i magaziile generale.

22 lunie 1881.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationalà, Rege al
României,
La toti de fan i viitori sàngtate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul agriculturei, comertului i lucnri publice, cu
No. 7,793 :
Vàzând voturile Corpurilor leguitoare date in §edintele
dela 11 §i 13 Iunie 1881, prin care se adopn proiectul de lege
relativ la legislatia magasinelor generale
In virtutea art. 93 din Constitutiune.
Am promulgat i promulgAm :

LE GE
CAPITOLUL I.

preliminare.
Art. I. Docurile magazinele generale vor primi in
i
depozit materii prime, nfärfuri ì obiecte fabricate, depuse
de comercianti sau industriali i agricultori.

www.digibuc.ro
4413 ION C. BRATIANU ACTE $1 CUVANTARI VOL. VI

Administratia magazinelor generale determinä märfurile

ce nu se pot admite In deposit.
Art. 2. Magazine le de intrepozit pot servi si de magasine
generale.

CAPITOLUL II.

Forma §i emisiunea recepiselor

Art. 3. Administratiunea magasinelor generale libereazA

depunätorilor recipise enuntând numele profesiunea si do-
miciliul depunätorului, precum si natura märfurilor si indi-
catiile proprii a stabili identitatea lor si a le determina va-
loarea.
Pentru unele märfuri care se vor determina prin regulamente
speciale si care vor benefecia de tarife mai reduse, adminis-
tra tia magazinelor va libera recipise indicând cantitatea,
greutatea si calitatea si vor fi liberate inapoind la termen
märfuri de aceeasi cantitate, greutate si calitate.
Aceste recipise vor fi liberate numai dupä cererea depunä-
torilor.
Art. 4. La fiecare recipisä, este anexat, sub numire de
warant, un buletin de gajiu, continând aceleasi mentiuni
ca si recipisa.
Recipisa si warantul pot fi liberate in ordinul unei a treia
persoane, dupä cererea depunätorului.

CAPITOLUL III.

Negocialiunea recipiselor

Art. 5. Recipisele si warantele sunt transmisibile prin

gir, sau amândouà impreunä, sau fiecare in parte.
Simpla iscAliturä In dosul recipisei sau a warantului consti-
tue girul.
Art. 6. Prin derogare la regulele de drept comun, simp la
girare a warantului separat de recipisä constitue un drept

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 DOCURI $1 MAGAZII GENERALE 441

de gajiu asupra märfurilor, In profitul cesionarului warantului,

girarea recipisei transmite cesionarului proprietatea märfuri-
lor cu singura obligatiune, când warantul nu este transmis
dimpreun5 cu recipisa, de a pläti datoria garantatà prin wa-
rant.
Art. 7. In caz de transmisiune separatä a recipisei de
warant sau vice-versa, se va mentiona pe fiecare titlu datoria,
In capital §i interese, garantatà prin warant §i scadenta ei.
Aceastà mentiune este semnatä pe recipisA de purtätorul
warantului §i pe warant de purtätorul recipisei.
Când aceastà mentiune nu este II cutà pe warant existà
presumptiunea legalà cA gajiul a fost constituit pentru Intreaga
valoare a märfei.
Art. 8. Primul cesionar al warantului trebue srt prezinte
imediat titlul s'Au la administratia magazinelor generale
spre a se transcrie in registele sale, administratia este datoare
srt Lea' mentiune de aceastà transcriptiune pe warant.

CAPITOLUL IV.

Plata datoriei warantate

Art. 9. Posesorul recipisei separatà de warant poate §i

inainte de scadentà sA obtinä liberarea mArfurilor plätind
datoria garantatà prin warant.
Dacá posesorul warantului nu este cunoscut, suma dato-
riei, capital *i interese, trebue s5 fie consemnatà la admi-
nistratiunea magazinelor generale, care rAmâne räspunzà-
toare atre posesorul warantului. Din momentul consemna-
tiunei sumei datorite marfa devine libeiä.
Duprt expiratea termenului datoriei, administratia va
consemna suma datorità la casa de depuneri §i consemnatiuni.
Art. 10. Când cesiunea warantului §i suma imprumu-
tan nu sunt nici mentionate In recepis4 nici transcrise In
registre conform art. 8, administraVa magazinelor generale
poate libera marfa posesorului recipisei, ing numai dupà 8
zile de la prezentarea ei.

www.digibuc.ro
 442 ION C. BRATIANU Acrz al cusTANTIRI VOL. V /

CAP ITOLUL V.

Execufiunea in caz de neplatti. Formalitlifile in caz de vdnzare.

Distribuliunea prefului.
Ari. 11. In caz de neplatA a datoriei la scadentA, pura-
torul warantului separat de recipisA poate, fArA somatie,
protest, chemare in judecatA, sau formalitate judiciarA, sA
cearA dela administratia magasinelor generale punerea in
vánzare prin licitatiune publicA §i cu ridicata a märfurilor
warantate, conform regulilor stabilite, in articolele urmAtoare.
Acelea§i drepturi le are si primul subscriitor al warantului in
contra posesorului recipisei, când va fi plAtit suma datoria.
Art. 12. Exercitarea drepturilor purtAtorului de warant
nu este suspendatA prin falimentul, suspendarea plAtilor sau
incetarea din viatA a imprumutatului sau proprietarului
mArfurilor.
Art. 13. In urma cererii de vânzare f AcutA de posesorul
warantului, administratiunea magazinelor generale este da-
toare sA fixeze data vânzgrei in cel putin 5 zile *i cel mult
. 10 zile de la cerere.
Administratia poate, cu consimtAmântul proprietarului
mArfii sau al creditorului urmAritor, divide marfa in mai
multe loturi care se vor vinde in aceia§i zi sau succesiv, fArA
a trece peste termenul de 10 zile.
Art. 14. V ânzarea se va anunta prin publicatiuni in unul
sau mai multe din jurnalele din localitate §i prin afipte la
magazinele generale, la casa comunalA §i la burg, de va
exista in localitate burg de comert.
Art. 15. Publicatiunile §i afiptele nu vor indica nici
numele proprietarului, nici numele creditorului urmAritor,
vor contine insA toate mentiunile necesarii, pentru a stabili
cAtimea §i calitatea märfurilor.
Art. 16. Administratiunea va face sA se ia mostre din
märfurile supuse vânzArei. Aceste mostre vor sta expuse in
tot timpul publicatiunilor §i in zilele de vânzare.
Licitatiunea se face prin afipte sigilate sau oral, dupA gA-
sirea cu cale a administratiunei. Când proprietarul mArfu-

www.digibuc.ro
IUME 1881 DOCURI SI MAGAZH GENERALE 443

rilor §i creditorul urmgritor vor fi de acord, administratiunea

magazinelor generale este tinutg sg adopte unul din aceste
doug moduri de vânzare, indicat de ei.
Art. 17. LicitaIia se va confirma imediat §i MI% supra-
licitatie, asupra celui ce va fi oferit pretul cel mai mare.
Art. 18. Vânzarea va avea loc fgrg nici o chemare a
pgrtilor inaintea unui delegat al administratiunei, asistat
de un agent de comer% recunoscut sau de un portgrel care va
subsemna procesele-verbale de licitatiune.
Art. 20. Toate incidentele sau contestatiunile ridicate
in contra sau asupra vânzgrei se vor rezolva imediat de de-
legatul administratiunei magazinelor generale propuse la
vânzare. El are dreptul a exclude dela licitatiune pe toti con-
curentii ce nu vor depune cautiune determinatg prin afipte
§i publicatiuni, sau nu vor fi executat angajamentele lor
anterioare.
Art. 21. Din pretul obtinut la licitatiune se va plgti-
suma garantatä prin waranti, capital §i interese, cu privilegiul
§i preferinta asupra ori cgror alte creante, deducându-se numai :
1) Contributiile indirecte, drepturile vamale, taxele de
accise §i taxele de transport datorite ;
2) Cheltuelile de vânzare, de magazinare §i alte Mute
pentru conservarea mgrfurilor.
Prisosul se va remite proprietarului recipisei când va fi
prezent ; in lips5 i se va consemna la Casa de depuneri §i
consemnatiuni.
Art. 22. Purtátorul warantului sau al recipisei are asupra
indemnitgtilor de asigurare, in caz de sinistru, acelea§i drep-
turi ca §i asupra mgrfurilor.
CAPITOLUL VI.
Recursul in contra imprumutatului §i giranillor
Art. 23. Imprumutatul §i garantii iscgliti sunt ráspunzg-
tori solidari cgtre purtgtorul warantului in caz de recurs in
contra lor.
Purtgtorul warantului nu poate recurge in contrg-le decât
dupä ce a exercitat drepturile sale asupra märfurilor sau

www.digibuc.ro
444 ION C. BRATIANIT ACTE Fg CIIVINTAEI VOL. VI

asupra indemnitAtilor de asigurare si numai pentru partea

de creantA neplAtitA.
Art. 24. Termenele fixate de codul de comert pentru
facerea protestului atre imprumutat si comunicare cAtre gi-
ranti, nu curg decât din ziva care urmeazA vânzarea totalA
-a mArfurilor. In tot cazul purtAtorul warantului pierde dreptul
stui de recurs contra girantelor dacA n'a cerut vânzarea mAr-
furilor in 30 zile dela scadenta warantului.

CAP ITOLUL VII.

Dispozi(iuni diverse

Art. 25. In caz de pierdere a recipisei sau a warantului,

titlul pierdut inceteazA a fi valabil din momentul ce pierderea
a fost notificatA prin portAreii administratiunei ce 1-a liberat
Cel in drept poate in urmA, prin incheierea tribunalului de
comert, obtine duplicat titlului pierdut, justificând dreptul ski
de proprietate si dând cautiune.
a) SA publice un aviz indicând data, numArul si obiectul
warantului sau recipisei, suma si scadenta datoriei waran-
tate, precum si numele administratiei ce a ernis titlul pierdut.
Publicatiunea va fi fAcutA : 1. Prin afipte la bursa din lo-
calitate, sau, in lips6 de bursA, la casa comunalä, 2. La grefa
tribunalului de comert. 3. Prin trei anunturi din trei in trei
zile, in Monitorul Oficial si in unul din ziarele locale.
b) SA se adreseze o cerere inscris6 administratiunei care a
liberat titlul pierdut, anexând pe lângA aceste afipte si zi-
arele ce conlin anunturile. Exemplarele de afipte si ziare
trebuesc legalizate de autoritatea cornunei unde au fost ti-
pA rite.
Toate cheltuelile necesare de aceste formalitAti, sunt in
sarcina reclamantului.
DupA 30 zile dela Indeplinirea formalitAtilor de mai sus
tribunalul de comert poate ordona liberarea duplicatului
cerut.

www.digibuc.ro
JUNIE 1881 DOCURI SI MAGAZII GENE/CALE 445

Cautiunea depusa de reclamant, in caz de p ierdere a wa-

rantului, devine libera dupa 8 zile dela scadenta warantului,
in caz de pierdere a recepisei, dui:A trei luni dela da ta or-
donantei, autorizând liberarea duplicatului.
Dupa trecerea acestor termene, sunt stinse toate dreptu-
rile celor de al treilea in contra administratiunei care a li-
berat duplicatul.
Art. 26. Recepisele se vor libera din registru cu matca.
Ele sunt supuse la timbru fix de 10 bani.
Warantele sunt supuse, in caz de girare, la aceiasi taxa
de timbru ca si politele.
Aceasta din urma taxä se va percepe prin viza de cätre
casierul general local sau de catre administratiunea maga-
sinelor in comptul tezaurului public si se va plati inainte
de transcrierea primului gir in registrele administratiunei ce
a liberat warantul, sub penalitatile prevazute prin legea tim-
brului si inregistrarei in caz de contraventiune.
Numärul recepisei constatând plata bazei de timbru
se va mentiona in registrele de transcriptiune ale waran-
tului.
Depozitarii acelor registre sunt indatorati a le comunica
agentilor fiscului la orice cerere.
Diferitele cesiuni ale rcepisei precum si girurile ulterioare
ale warantului sunt scutite de orice taxa de timbru si 'hire-
gi st rare.
Art. 27. Administratiunile ce libereaza recepise si wa-
rante sunt raspunzatoare catre cel de al treiles de regula-
ritatea acestor titluri si de pastrarea in bung stare a mar-
f urilor depuse.
Art. 28. Administratiunea magazinelor generale va putea
admite a se face licitatiuni voluntare ale märfurilor depuse
in magazii, in sälile sale de vânzare, insa numai cu ridicata
si fail diviziunea in loturi.
Märfurile ce vor putea beneficia de aceasta favoare se vor
determina printr'un regulament de administratiune publicä.
Aceste vânzari vor fi supuse la taxele ce se vor fixa prin-
acelasi regulament.

www.digibuc.ro
446 ION C. BRATIANII ACM $1 CUVANTARI VOL. VI

CAPITOLUL VIII.

Dispozifiuni tranzitorti

Art. 29. Pe cat timp exploatatiunea doc-intrepozitelor

va apartine Statului, recepisele warante se vor libera de
.banca nationala 0 sucursalele sale ; iar in localitati unde
banca nationala nu are sucursale, de persoane admise de
ministerul de comeq, agricultura 0 lucrari publice.
In acest scop, banca nationala sau persoanele admise a
libera recipise warante, vor retine actul constatator de primirea
marfurilor in magazine 0 il vor remite vizat, in schimbul
warantului §i recipisei, celor in drept a dispune de märfuri.
p Art. 30. In asemenea caz cererile de punerea in van-
zare a marfurilor warante se vor adresa institutelor de banca
ce au liberat warantul. Aceste institute sunt obligate a co-
munica aceste cereri administratiunei doks-intrepozitelor 0
a face sa indeplineasca toate formalitatile de vanzare, pre-
vazute la cap. V, avand dreptul sa asiste, prin un agent al
lor, la licitatiunea marfurilor. Tot catre aceste institute se
vor face depunerile sumelor platite cu anticipatiune, in cazul
art. 9.

CAPITOLUL IX.

Dispozifiuni finale

Art. 31. Aceasta lege va intra in vigoare imediat ce

magazinele de dokuri 0 intrepozitelor vor incepe a functiona.
Un regulament de administratiune publica va determina
modul de puuere in aplicarea al legei de fata.

Aceastä lege s'a votat de Adunarea deputatilor in §edinta

din 11 Iunie 1881 0 s'a adoptat cu majoritate de 53 voturi
-contra a 4, fiind 0 9 abtineri.
Pregdinte, D. Bratlanu Secrelar, N. A. Riiveanu

www.digibuc.ro
IUNIE 1881 DOCURI $1 ?SAGAMI GENERALE 447

Aceasn lege s'a votat la Senat, in §edinta din 13 Iunie

1881 si s'a adoptat cu unanimitatea de 32 voturi.
Pre;edinte, Dimitrie Gldea Secretar, G. Orleanu

Promulgäm aceastä lege §i ordonäm ca sä fie investitä cu

sigiliul Statului §i publican in Mon. Oficial.
Dat in Bucure§ti, la 22 Iunie 1881.
CAROL I
Ministrul Agriculturei, Comertulul Ministrul de Justilie
si Lucririlor PublIce M. Pherekidy
Colonel Dabija
No. 1642.
(Mon. Of., 1881, p. 2223, col 1 3 ; p. 2224 col. 1-3 ; p. 2225 col 1)

www.digibuc.ro
 INDICE
A AustrIa, 1, 44, 81, 82, 132, 188, 190,
Academia Itomanii, 214.
ad-hoe, divanul, 187 .
Adjud-Tg.-Oena, c. f., 201, 226, 242,
266.
admisibilitatea In funetiuni, 336.
Afganii, 284.
Agariei I., deputat, 118, 119 ; abuzuri
cu executarea contributiilor, 116,
117.
agio, 238, 239.
Albanezli, 69.
albil, 180.
Alexandria, oriq, 265.
Alexandria, oras In Egipt, 33.
Alexandru R, tar al Rusiei, 268 ;
asasinarea lui, 178, 257.
America, 34.
Angeleseu A., colonel, secretar al
Senatului, 343, 348, 361, 400.
Anglia, Englitera, 25, 50, 66, 74,
132, 244, 261, 262, 281, 312 ;
chestia DunArii, 283.
Arges, judetul, 164-166, 373 ; recen-
sAmAntul, 22 ; locuitorii cer an-
chetA parlamentarA contra prefec-
tului, 84, 85.
Atena, 110, 251.
Aurelian P. S., deputat, 146, 150,
175, 302, 345 ; planurile moOilor
Statului scoase In vfinzare, 145 ;
consiliul monopolului tutunurilor,
163.
281, 282 ; mutarea gAril de iron-
tierA la Itcani, 80 ; pretentli bA-
nesti pentru gara de la Itcani,
81 ; legea pensiunilor, 107, 108 ;
greutAti la ocuparea Herzegovinei,
178 ; situatia financlarti grea, 202 ;
fata de proclamarea Regatului,
209 ; pretentiile In chestia Dunfirii,
278, 281-283 ; arendarea
In, 285.
Azilul Elena Doamna, 275-277.
Bahna-Ilovila, cArbuni de pAmAnt la,
339.
Balatehano d. de, min. RomAniel
la Viena, 126.
Baleani, 113.
Balta AMA, 98.
Balta Liman, conventia de la, 296.
Balta SAratA, comunA de Insuratei
In jud. BrAila, 95-99.
Banea NationalA a RomAniel, 16,
26, 34, 35, 39, 40, 45, 112, 201,
221, 222, 240, 280, 286, 301, 344,
363, 375, 389 ; constituirea, 9 ;
n'are functionari moldoveni, 15 ;
retragerea rublelor, 31, 343 ; in-
cercAri de Inflintare la 1858, 1867,
35 ; ce monetA nationalA posedli,
37, 44.
Banque d'Escompte, 185.
29
www.digibuc.ro
460 ION C. BRATIANU AcrrE 81 CUVINTAIII
Banque de Paris et des Pays-Bas, se
intereseaza de proiectul de c. f.
Craiova-Balcani, 113.
Barkley, 321.
Basarabia, 278, 317, 318.
Badeseu, proprietar, 68.
Billaneseu Gr., deputat, 153, 157 ;
loturile din jurul ora5elor, 149.
Billeeseu C., retragerea biletelor marl
ipotecare, 344, 345.
Maud, 55.
Belgia, 191, 192, 230, 269, 312 ;
- Orientului=Romania, 207.
Belgrad, 113.
Béranger, francez, as. conditiilor de
a fi cineva deputat, 293, 294.
Berlin, 18, 19, 33, 185, 202, 209, 253,
309 - 311, 313, 315, 318, 322,
359 ; tratatul, congresul din, 88,
113, 279.
Bibeseu Gh., fost domn, legea dru-
murilor, 296.
Bibeseu N., 345.
Mletele ipoteeare, 34, 35, 44, 221,
222, 237 - 240, 248, 367 ; comi-
tetul, 45 ; In circulatie, 344-346.
BIsmark Otto von, 193 ; despre I.
Br. si politica Germaniei i Au-
striei fata de Romania, 1.
BlanquI, 181.
Blelehröder G. de, doreste sa participe
la conversiunea bonurilor de tezaur,
185 ; felicitäri pentru proclamarea
Regatului, 209-210.
Bobelea G., deputat, 275.
Boereseu C., deputat, contra proiec-
tului Senatului privitor la pensio-
nari, 105-107 ; teoria eronatii pen-
siune= valoare, 107, 108.
Boereseu V., min. de externe, 12,
122, 241, 254, 257, 279, 282, 283,
345, 353, 354 ; as. mutiiril gar!!
dela Burdujeni la Itcani, 80 ;
chestia m-rllor Inchinate e defi-
www.digibuc.ro
VOL. VI
nitiv Inchisa, 99 ; prolcamarea
Regatului, 187 ; comisariatul pro-
vizoriu p. despägubiri, 256 ; cere o
Intrevedere lui I. Br. 277 ; expli-
catii In chestia Dunarii, 278, 284.
bonurl de tezaur, 275, 361 ; consoli-
darea lor, 258.
Bosianit C., senator, 122, 137.
Botosanf, oras, prejudicii din cauza
mutarii Ora la Itcani, 81, 82.
Braila, oral, 96 ; porto-franc, 213,
214, Inceteaza de a mai fi port-
franc, 399.; docurile si magaziile
de depozit, 399 ; - domeniul, 95, 96,
150 ; - judetul, 373.
Brannan D., presedinte al consiliului
de ministri, 272, 281, 387 ; expli-
caij In chestia Dunaril, 278, de-
misia guvernului 397 ; presedinte
al Camerii, 301, 424, 437, 438, 446.
Driitlanu Ion C., presedintele consi-
liului de ministri, min. de finante
0 ad-interim la razboiu, 6, 44, 65,
289, 342, 345-348, 351, 353,
354, 356, 361, 366, 386, 388, 391,
398, 403, 423, 424, 435, 439 ;
min. de Interne, 74, 86 ; interimar
la min. lucrärilor Publice, 79 ;
consillilejudetene, descentralizarea,
1-4 ; recensam. contributiilor,
4 -6, 10-11, 63, revizuirea lui,
21 -26, 46-56, 65 -68, 126-128 ;
cu Domnitorul privitor la c. f. Cra-
lova-Balcani, 7 ; muncile agricole,
7 -8 ; bolnav, caliitoria In Mol-
dova 8, 9 ; felicità pe Domnitor
la aniversarea cuceririi Grivitei,
9 ; regularea succesiunii la Tron,
10, 11-12 ; sistarea vanzarilor de
pamant la sateni din mosiile Sta-
tului, 12-13 ; sustine validarea
lui Titulescu, 13 ; Moldovenii In
ad-tie centrala, 14-21 ; incompati-
bilitatea lui Fleva, 26-29 ; Infiin-
 INDICE
¡area liceului militar la Craiova, 29 ;
cursul, retragerea I demonetizarea
rublelor, 29, 31-41 ; atentatul
Petraru, 41 -43, 52, 69, 188, 208,
vizita Domnitorului i mitropo-
litului Primat dupa atentat, 42,
43 ; popularitatea lui dupa atentat,
42, 43, 69 ; monete niici se vor
pune In circulatie, 44-46, 63 ; actele
partidului liberal p. popor de la
1848-1880, 56 -61 ; cere credite
bugetare p. chiria vamilor, 61 -
62 ; fost primar al Bucure5tilor,
67 ; discuta cu Domnitorul ajuto-
rarea Romanilor din Macedonia
51 Pind, 69 ; situatia politica in-
terna, 69 ; la vie, 69, 126, 277 ;
elogiaza pc Hasna i sustine vali-
darea, 70 -73 ; cu privire la ajut.
element. roman de la Ia5i, in-
stitutlile de cultura i tinbunitta-
tiri edilitare, 73-78 ; pfirerea despre
comuna, 76 ; 5oseaua R.-Valcli-
Dunare, 78 - 80 ; garile de fron-
tiera de la Itcani i Predeal, 81 -
.82 ; socotelile bugetelor 1862 -
1864, 1871, 1874, 82 -84 ; do-
giaza pe profesori, 84 ; sustine
Indigenatul lui Neuschotz, 84,
87-90 ; ancheta de la Arge5,
84 - 87, 165 -169 ; activitatea Ca-
merii, 91, 165 -169 ; cererile de
improprietarire, activitatea Se-
natului, 91 -93 ; minoril func-
Vonarului P. Colescu, 92 -94 ;
mutarea, comunei Balta Sarata,
'95 -99 ; chestia M-rilor Inchinate,
99-100 ; rascump. c. f. Frategi-
Zimnicea i Galati-Reni, 100-102 ;
intrepretarea art. 409 -410 din
Pr. civ. privind pe pensionari
103 - 109, 121 -124, 141 - 144 ;
curentele ce se creeaza In opinia
publica, 110 -111 ; desffintarea
www.digibuc.ro
451
Caselor domenialä i Rurald, 112 ;
despagubirile de rázbol de la Ru5i,
114 -116 ; executarea contribu-
tiilor, 116 -120 ; contra impozi-
tului personal, 118 ; nevoile locui-
torilor din Malini, 125 ; achizitio-
narea costumelor dela Opera Ita-
liana, 128 -129 ; magaziile de sare
ia Dunare, 129 -130 ; delapidarea
dela depozitul timbrului, 130 -
133 ; contra fondului p. mentinerea
ordinei, 133 -134 ; Regia : aju-
tarea cultivatorilor de tutun,
135 -136, legea tutunurilor, di-
rectorul Regiei, 162 -164, con-
siliul de ad-tie, 169 -174, reor-
ganizarea, statul personalului,260
265 ; asupra farmacillor, 136 -138 ;
vanzarea domeniilor Statului, 138,
pretul moiilor, padurilor, natio-
nalizarea ora5elor, 144 -155 ; che-
stiunea Dunarli, 139, pretentille
puterilor i mai ales ale Austriei
importanta Dunärii p. Romani,
278 -284 ; conversiunea Imprumu-
tului domenial i datoria flotantä,
140, 191 -194, 194 -205, 224 -
231 ; räscumpararea embaticurilor,
156-157 ; rolul Bancii Nationale,
lupta pentru Infiintarea ei, 157 -
158 ; proclamarea Regatului, 158,
186-188 ; Imbunatatirile In tara,
159 -160 ; legea timbrului 5i in-
registrarii, 160-162, 222-224 ;
legea drumurilor, 167, 293 -299 ;
strelnli de la Regie, 175 ; dinastia,
politica interna a guvernului
sociali5tii, 177 -184 ; felicitat de
Ulbach p. proclamarea Regatului,
188 -190, felicitat de Bleichrtider
p. proclam. Regatului, 209 -210 ;
omagil famillei domnitoare, 205
207 ; sarbatorit de Camera de
Comert din Buc., 209 ; bugetul,
462 ION C. BRATIANII ACTE $1 CIIVANTARI
salariile functionarilor, 210-213 ;
bugetul min. Instructiunii, 214,
directivele instructiunli, 251 I chel-
tuellle de reprezentare ale mi-
nistrilor, 215 - 216, 219 - 221 ; func-
tionaril monetarlei, 217 ; acuzärile
aduse de conservatori liberalilor,
231 ; bugetul general, guvernarea
conservatorilor i liberalilor roa-
dele, 231-242 ; realizarile liberale
sit conservatoare, 242-253 ; fm-
proprietärirea de la 1864, 252 ;
legitimarea unor credite l bugetul
Datoriei publice, 253-259 ; c. f.
de jonctiune cu Bulgaria, 265 -
267 ; necesitatea legii asupra stre-
inilor, 267-272 ; demisia gu-
vernului (Apr. 1881), 272, 274 -
275, 386-387 ; Cazul prof. dr.
Max, 273 ; scrisoarca Regelui Ca-
rol I cu multumiri catre Romani,
274 ; azilul Elena Domna, 275 -
277 ; rostul i Insemnatatea Cre-
ditului Agricol, 284-286 ; prezen-
tare de proiecte de legi, credite
p. armament, 287-292 ; noul gu-
vern, 287, 397 ; prezentare de
proiecte de legi, 299-302 ; con-
structli de clädiri publice, 302
304 ; materii prime p. min. de
razboiu, 304-308 ; räscump. oblig.
c. f. r., 309 315 ; ameliorarea
ad-tiei, 316-317 ; rascum. c. f.
Cernavoda-Costanta, 317-323,
328-331 ; constructia c. f. Buda-
Slänic Campina-Doftana, 326 -
327 ; sprijinirea industrici zaha-
rului, 328-329 ; ancheta de la
min. armatei, 331-332.
Bucovina, 125.
BucurefAl, capitala, 9, 14-16, 18, 41,
51, 55, 67, 109, 113, 126, 137, 150,
208, 209, 220, 263, 271, 274, 275,
288, 309, 310, 329, 342, 313, 346-
www.digibuc.ro
VOL. Vr
348, 354, 356, 361, 366, 373, 374,
376, 377, 388, 398, 400, 403, 423,
447 ; asistenta publica, 159 ; Im-
prumutul de 15 milioane, 306 ;
magazii de intrepozite, 399.
Bueure01-Caláratd, proiect de c. f.,
328 ; - Cernavoda, proiect de c. f.,
125-126, 201, 322, 328 ; - Giur-
giu, c. f., 327 ; - Värelorova, c..
f., 245, 339.
Buda-Sifinie, c. f., 326, 327.
Buescu P., deputat, 39, 149, 171
173, 175, 176, 192, 193, 305, 311,
312, 325, 326 ; socotelile bugetelor
pe 1862-1864, 1871, 1874, 82, 84 ;
planurile mosiilor Statului In van-
zare, 145 ; monopolul tutunurllor,
162, 169 ; despre conversiune, 191,
310 ; schimbarea leg!! spirtoaselor,
288 ; oblig. 6 % ale soc. actiona-
rIlor c. f. r., 309.
Bulgaria, Bulgari, 44, 114, 209, 265,
281, 282, 331 ; calea ferata de
jonctiune cu Romania, 7.
bunuri ale Statului, Instreinarea lor,
legea, 366-386 ; dincolo de
hotare, Instreinarea lor, 387-388.
Burdujenl, gara, 81, 82, 289 ; gara
mutata la Itcani, 80 ; cladirea gar!!
transformata In atrepozit, 288.
Buzau, judetul, 23, 373 ; - MArii-
§e§tl, calea ferata, 19, 327, 338..
Calmele, 239.
California, 238.
Camera de Comert din Buc., sarba-
toreste pe I. Br., 209.
Campiniu R., deputat, 151.
Cantacuzlnesill, familia, 56, 57.
Cantaeuzlno (1791), cere unirea Prin-
cipatelor regat, la istov, 188.
Cantacuzino Gr., fost min. Finante-
 INDICE
lor, 17, 195, 196 ; dispozitiile
la facerea recensAmantului, 47,
54.
Conti G., deputat, 134, 153, 155,
172, 176, 201, 204 ; cons. de ad-tie
al tutunurilor, 175.
Capita la V. Bucuresti, 67.
Carabateseu I., deputat, pensia vil-
duvei lui D. Jianu, 84.
Carealeeld, 195.
Carol I, Domnitor, Printul, Regele
RomAniei, 9, 49, 207, 272, 341 -
343, 345, 346, 318, 349, 353, 354,
.356, 358, 361, 366, 386, 387, 392,
397, 400, 402, 403, 411, 423, 424,
435, 437, 439 ; ajutorarea Roma-
nilor din Macedonia si Pind, 69 ;
proclamat Rege, 186, 187, 275,
legea, 353-354 ; omagierea Sa,
205-207 ; rnuljurneste lui I. Br.
pentru omagiile aduse, 207-208 ;
uriri adresate lui I. Br., 208, 209 ;
multumeste Rominilor pentru o-
magii prin I. Br., 274 ; caldtorla
In Apus (1880), 335 ; succesiunea
la Tron, 341.
Carol Anton, 10, 70, 206.
Carp P. P., deputat, 59, 193, 201 -
204 ; se opune la retragerea ru-
blelor, 36-38 ; contestä alegerea
lui Hasnas, 70 ; socoteala buge-
telor pe 1862-1864, 1871 5i 1874,
82, 83 ; susline indigenatul lui
Neuschotz, 87 ; as. conversiunii,
191 ; aportul conservatorilor In or-
ganizarea României, 242-253.
Casa de Depunerl, 35, 158, 169, 221,
360, 363, 364, 367, 373, 376, 377,
384, 399 ; imprumutul ficut de Stat,
245, 248 ; proiect p. convertirea da-
toriilor, 299, 3oo
Casa domenialii, 112, 361, 366 ; de-
ficitul ei, 198.
Casa de economie, 154.
www.digibuc.ro
453
Casa RuralA, 201, 241 ; trece la minis.
Finantelor, 112.
Catarui AI., directorul contabilitiltii
in minis. Finantelor (1868), 237.
Catarai L., 17.
Catillna, 111.
CActulata, 321.
CAlle ferate romAne, 16,245,247,266 ;
directia princiarA, 18, 19 ; au mArit
veniturile Statului, 235 ; räscum-
pirarea lor, 280.
CAhlrasi, oras, 318, 329.
hotelul Statuiui p. bAi,
323 - 325.
Calineseu, deputat de Arges, BO.
CiimArasu-Dorobantu G., deputat, con-
tra rAscurnp. oblig. c. f. r., 313.
CAmpina-Doftana, c. f., 326.
CAmpineanu (1791), cere unirea Prin-
cipatelor Regatul, 187, 188.
CAmpineanu I., La 1838 la Londra
si Paris p. unirea Principatelor,
188.
CAmpineanu I., fost min. de Final*,
17, 51, 66.
Celle-Dere, m-re in Dobrogea, 425.
Cerhez Chr. C., deputal, 77 ; as. re-
censilmintului, 46, 49 ; cele 10 mil.
- donate Iasilor, 73, 74 ; Indepärtarea
prof. dr. Max dela scoala de mosit
din Iasi, 273.
Cernavodi, 266, 329, 339.
Cernavodfi-Bneuresti, proiectul de c.
f., 201 ; - Constanta, linia ferati
rilscumpararea, 317-323, 328, 329.
Cerniiteseu P., deputat, 12, 160 ; e-
tatizarea unor scoli, 32 ; tocmelile
agricole, 138 ; legea spirtoaselor,
288 ; activitatea comisiei bugetare,
326.
CernAtestl, comuntt In jud. Dolj, lo-
cuitorii cer sti cumpere piimant, 12.
Cesar, 111.
China, 195.
464 ION C. BRATIANU ACTE SI CUVANTAR1
Chinezii, 284.
Chi illov N., 345.
Chita G., deputat, vice-presedinte al
Camerii, 39, 40, 51, 52, 58, 196,
197, 204, 215, 222, 249, 250, 269,
358 ; validarea lui Titulescu, 14 ;
recunoasterea si exploatarea ape-
lor minerale pe terenurile Statu-
lui, 144, 145 ; proclamarea Rega-
tului, 187 ; !rival-Urea catedrei de
istorie la Universitate In anticA
universalA, 214 ; as. unui credit,
254, 256, 257 ; legea as. streinilor,
267.
Chlustenge v. Constanta. 318.
Clupereescu T., deputat, 128, 129.
Coeosul, m-re in Dobrogea, 425.
Codrescu I., deputat, 23, 24, 52, 153,
174, 201, 202 ; recensAmantul im-
punerilor, 21 ; socotelile bugetelor,
1862 - 1864, 1871, 1874, 82-84.
Codul slivie, 337 ; expunere de mo-
tive la, 403-411 ; legea, 411-423.
Colescu, zninori, ajutorarca lor de
Stat, 94.
eomisia bugetarü, 194. 324-326, 328 ; -
europeanA duniireara, 283, 336 ; -
financial* 39, 50, 54, 55, 62, 129,
194, 288, 305, 307.
Congresul dela Berlin, chestiunea
DunArii, 279, 280.
consiiiiie judetene, 294, 297, 336 ;
fondul p. drumuri, 293.
eonsolidarea datoriei flotante, 224. v.
datoria flotantA, conversiunea.
Constantlneseu, numit inspector fi-
nanciar, 21.
ConstantIneseu N., deputat, 162, 163,
174, 293, 423, 424, 438 ; minorli
Colescu, 94 ; consiliul de ad-tie al
tutunurilor, 175 ; remiza avocatilor
Statului, 217 ; legea drumurilor,
298.
Constanla, oras, port, 321 ; docuri,
www.digibuc.ro
VOL. V/
magazii, Inceteaz5 de a fi port
franc, 399.
Constantinopol, 33, 34, 185, 272, 322 ;
cursul rublei, 38.
Constituanta, incompatibilitatile sta-
bilite, 13-14.
Conta V., deputat, min. Instructiunii
Cultelor, 12, 75, 128, 129, 197,
260, 273, 345, 353, 354 ; sustine
proiectul de conversiune, 191.
eonversiunea datoriei flotante si a
bonurilor domeniale, 191-194, 196
-205, 224, 241 ; obligatiunilor
rurale, 201 ; oblig. Stern si Oppen-
heim, 202, 204 ; scrisurilor fundare
si urbane, 224, 227.
Corliineseu deputat, 125.
Corneseu C., 345.
Costescu-Comfineanu, deputat, 210.
Costinescu E., deputat, 78, 129, 150 -
153, 171, 217, 221, 232, 235, 258
324 ; n'a prima sii fle secretar ge-
neral la Finante, 18 ; modif. legii
tutunurilor, 169 ; as. unui credit al
minis. de Externe, 254 ; credit ex-
traordinar p. armament, 289.
Covurlui, judetul, 373.
Cozadlni Gr., deputat, validarea sa,
13 ; rAscump. c. f. Friitesti-Zimni-
cea, 100.
Cralova, 288, 373, 374 ; Curtea de
Apel din, 13 ; Infiintarea unui
liceu muilitar, 29-31, 340 ; asisten-
ta publicA, 159.
Cralova-Zimnleca-Balcani, project de
cale feratA, 7, 113.
Crawley, 322, 323.
Creditul Agricol, 284 -286, 299, 339,
402 ; expunerea de motive, 389 -
391 ; legea, 392-396.
Creditul Funelar Rural, 22, 25, 49,
53, 145, 148, 171, 197, 198, 238,
285, 286, 298, 300 - 301, 306,
313.
 INDICE
Cretuleseu C., interventia pe Fang I.
Br. 5i Rosetti la 1856, 249-250.
Curten de Apel, 13, 274.
Curtea de Casa lie, 25, 124, 131, 171,
193, 271.
Curtea de Conturi, 62, 237, 246.
Cuza-Vorld, Alexandru Ioan I, domn
al Principatelor Unite, 54 ; mol-
dovenii cei mai aprigi du5mani ai
lui, 17.
Dabija N., colonel, min. agriculturei,
comertului i lucriirilor publice, 12,
319, 345, 353, 354, 398, 400, 403,
407 ; la Berlin p. ráscump. c. L, 18,
19 ; as. räscump. liniei Irke5ti-
Zimnicea, 100.
Dalloz, 106
datorla flotantã, conversiunea ei, 140,
191-205, 224-231.
datoria publica, bugetul ei, 221-222.
Dtimbovita, judetul, 373.
Dealul Mitropoliei =Camera, 269.
Demostene, 111.
deseentralizarea v. Romfinia
Dlmancea N., deputat, 76, 78, 86,
128, 149, 153, 156, 216, 299 ; rás-
cump. c. f. Cernavodá-Constanta,
317.
Doamna-Elisaveta, in timpul ráz-
boiului, 11.
Dobrogea, Romfinia transdanubiana,
130, 242, 318, 320, 331, 339 ; ad-
ministrarea ei dupa 1878, 178 ;
importanta ei p. România, 317 ;
chestia proprietiitii, 320, 321 ; dd.
did militare, 340 ; organizarea,
340-341 ; legea i regulam. per-
ceperii dâril pe vite, 423 -425.
doeurile i magaziile generale, 242 ;
legea de ad-trare a lor, 288 ; dis-
cutia legii, 289 ; legea, 398 -400,
439-947.
www.digibuc.ro
455
Dolj, judetul, 12.
domenial, Imprumutul, conversiunea
lui, 140, 191-205, 245, 248 ; legea
358 - 361 ; regulamentul, 362 - 366,
V. obligatiuni domeniale.
domenti, ad-tia, 15, 95-98, 144, 146,
148, 153, 427, 429, 430, 433, 434,
435.
Domnitorul, succesiunea la tron, 10 ;
in timpul razboiului, 11 ; rfispunde
la multumirile guvernului p. re-
gularea succesiunii, 12 ; despre a-
tentatul contra lui I. Br., 41 ; vi-
ziteazii pe I. Br. dupa atentat, 42,
V. Carol I.
Dorobol, judet, 70, 72 ; ora5, 220 ;
prejudicii din cauza gärii Itcani,
81, 82.
drumuri, discutii asupra legii, 293 -
299.
Duca A., inspector financiar, 20, 51 ;
pus in disponibilitate, 14.
Makes, 78, 123, 235, 277, 318 ; ma-
gazine de sare la, 130 ; chestiunea
ei, 139, 279, 283 ; anteproiectul de
navigatie, 280 ; comisia de suprave-
ghere dela Galati la Portile de fer,
281 ; politia fluvialà, 281, 282 ; -
de jos, 281, reglementarea na-
vigatiei, 336 ; libertatea ei, 284 ;
importanta ei In trecut i prezent
pentru Romfini, 284 ; pod peste, 322.
Efotia spitulelor, 76, 275, 276.
Egipt, 33, 34.
Ellade Gr., deputat, 155, 203 ; asupra
incompatibilitAtii, 26 ; activitatea
sectillor Camerii, 93 ; pretu exa-
gerat al confectionArii titlurilor, 258 ;
räscump. oblig. c. f., 313.
Ellsaveta, Doamna, Regina, 206, 208,
209, 212, 274.
 456 ION O. BRATIANU ears I CUVANT1RI VOL. VI

Eivelia, 312. FrunzA, inginer-sef, la c. f., 19.

ernbatieuri, 156 ; legea de rAscumpA-
rare, 366, 381-386.
Ene, director in min. lucrArilor pu-
blice, 19.
Englitera v. Anglia.
Epitropia Sf. Spiridon, 76, 273.
Eseldl, 111.
Europa, 57, 75, 99, 161, 170, 180,
186, 187, 189, 192, 197, 199, 201,
203, 206, 238, 240, 253, 261, 271,
279, 303, 311, 317, 324, 335, 341,
401.
Evrel, 89, 278.
Exareu, min. la Atena, 251.
Ffileolanu, inginer, director In min.
lucr. publice, 19.
Ffinutii, 128.
Fibreaseanu G., deputat, 87 ; as.
oselii R.-VAlcea-Dunftre, 80.
Filaret, 102.
Filip Macedoneanul, 111.
Filipesti, familie boereascA, 56, 57.
Fleva N., deputat, 150 - 154, 163,
204, 205, 217, 315, 321, 328 ;
avocet al C. F. R., incompati-
bilitate, 26-28 ; socotelile vechilor
bugete, 82 ; evaluarea
147 ; proclamarea Regatului, 187 ;
conversiunea Imprumuturilor, 191 ;
legitimarea unor credite, 253, 256.
Foesani, 374 ; despAgubiri dupl un
foc, 115.
Franta, 33, 47, 75, 107, 115, 132, 189,
190, 192, 194, 202 ,203, 212, 220,
230, 239, 262, 269, 272, 308, 312,
325 ; prosperarea Regiei, 173, 174 ;
chestia Duniirii, 283 ; arendarea
mosiilor, 285.
FrAtesti-Zimnicea, c. f., rAscumpà-
rarea, 100 102.
Fulger G., deputat, 120, 121, 128 ;
reviz. recensAmAntului, 126, 127.
Galati, 121, 220, 281, 282 ; vAnzarea
de sare, 130 ; port-franc, 213, 214 ;
comisia europeanii a Durarii la,
336 ; docuri si magazil de antre-
pozite, 399 ; InceteazA de a fi port-
franc, 399.
Galati-Rent, c. f., rAmasli dela Rusi,
101.
Gambetta, 58, 325.
Ganea N., deputat, 75.
deputat de Tutova, 54, 55.
Germania, 34, 75, 115.
Ghermani, 55.
Gherghel Ed,. deputat, 73 ; contra
validArii lui Hasnal, 70, 72 ; pre-
judicierea oraselor Dorohol si Bo-
tosani, 81, 82.
Ghiea, familia, 56, 57.
Gidea C., deputat, contra validArii
lui Hasnas, 70 ; interp. pe min.
de externe cu privire la mutarea
gAril de la Burdujeni la Itcani,
80-82.
Ghica Dim., presedinte al Senatului,
63, 64, 133, 240, 260, 261, 264,
267, 285, 286, 327, 330, 332, 343,
345, 348, 351, 354, 356, 358, 386,
388, 396, 400, 422, 424, 437, 438,
447 ; fost presedinte al Camerei
sub Conservatori, i presed. al
partidului conservator, 241 ; efor
al spitalelor civile, 276.
Ghiea Ion, 344, 345.
Ghiea Pantazi, deputat, 87, 148,
149, 270 - 272 ; obligatille cumpi-
rAtorilor de loturi, 153 ; securi-
tatea publicA i ImbunAtAtirile In
rarA, 159-160 ; strAngerea de doc.
din streinAtate, 215 ; legea asupra

www.digibuc.ro
 INDICE
streinilor, 267, 269 ; azilui Elena
Doamna, 275-277.
Giani D., min. Justitiel, 12, 103,
149, 179, 321, 345, 347, 348, 351,
353, 354, 356, 358, 361, 386, 388 ;
validarea lui Titulescu, 14.
oras, 115, 116 ; despagubirile
de rilzbolu, 114 ; vanzarea de sare,
130 ; - domenlui, 150.
Gladstone, 50, 228, 232, 242, 244.
familie boereascii, 56, 57.
Grachil, fratii, 111.
Gradhiteanu P., senator, 104, 107,
123, 327, 331 ; avocat al R.
M. S. si C. F. R., 27, 28 ; initiativa
p. intrepretarea art. 409-410
din pr. civ., 103, 106, 141 - 144 ;
legea monop. tutunurilor, 260,
263 ; cere lamuriri asupra chestiel
Dunarii, 278.
Grajdäneseu A., senator, 115, 116,
265 ; despagubirile de rázboi p.
Giurgiu, 114 ; statul personal al
Regiei, 263, 264 ; c. f. de jonctiune
cu Bulgaria, 265.
Creels, 111.
6reeIi, prelatii, 99.
Grévy, 58.
Crivita, aniversarea cuceririi, 9.
Gnilionx, datoria Statului catre, 200.
Gurita S., deputat, secretar la Camera
348 351, 358.
suvernui austro-ungar, 81 ; - con-
servator, 79 ; - liberal, 79, cum
intelege descentralizarea, 2-4, acu-
zat ca n'a dat toate libertatile
Dobrogei, 178, 179, presupusul
deficit din 1867 - 68, 236 ; - ru-
..ese, 33, 101 ; - sfirb, 113.
Hartman, 272.
Hasnas Gr., prefect, deputat, vali-
www.digibuc.ro
457
darea alegerii, 70 - 72 ; influenta
de care se bucura In jud. Dorobol,
72-73 ; mentlnerea ordinei, 133,
134.
Herzegovina, greutátile intlimpinate
de Austria, 178.
Holban, 184.
Hapital, 106.
I.
judqui, 317, 321, 373.
tall, oras, 87, 90, 109, 149, 150, 183,
184, 271, 273, 373, 374, 385 ;
liceul militar, 29 - 31, 340 ; do-
natia de 10 milioane, 73 ; con-
siliul comunal refuzii donatia, 74,
76 ; elementele streine, 74 ; pro-
teguirca elementului roman, 75 ;
existii un simtamant general de
amaraclune, acolo, 77 ; proprietii-
tile date Iasilor, 77 ; gara, 102 ;
facultatea de drept, 122 ; Uni-
versitatea, 123 ; asistenta publicii,
159 ; banchetul socialistilor, 182 ;
magaziile de intrepozite, 399.
Iberia, peninsula, 189.
Ilfov, judetul, 55, 294, 363, 373 ;
locuitorii cer sa fie Impropriettl-
riti, 91.
instruellunea publicà, reorganizarea,
337 338.
Insurlitel, 241 ; improprietarili de
guy. liberal, 57.
Intrepozite, magazine, legea,398 -400.
loneseu I., deputat, 97, 117, 146,
147, 154 ; despre primele recen-
saminte In Romania, 24 ; vanzarea
domeniilor in loturi, 92, 138, 119.
Ionesen Nie., deputat, 25, 75, 76, 78,
81, 85 - 87, 90, 129, 165, 166,
216, 271, 273, 300, 303, 304 317
324 ; as. incompatibilitatii, 26,
27 ; liceul militar de la Iasi, 29, 30 ;
468 ION C. BRATIANII ACTE SI CIIVINTARI
recenamantul, 47-50, 52, 55,
61 ; creditc bugetare 1 vama dela
Itcari, 61, 62 ; chestiunea
139 ; ancheta de la Arges, 166 -
168 ; socialistii de la Iag, 182 ;
dr. Russel, 183 ; proclamarea Re-
gatului, 187 ; contra conversiunii,
203, 204 ; contra legii asupra
streinilor, 267, 268, 270 ; cere re-
latii asupra Inarnarii 289 ; arma-
mentul, 290-292 ; ancheta dela
min. de rdzboi, 301 ; lucrdrile
comisiei bugetare, 326.
Ioreeanu, inginer, 319.
lordanul, 47.
Israeliti, 88, v. Evrei.
leyoranu Ilarle, deputat, 160, 167 ;
delapidarea dela depozitul tim-
brului, 130-133 ; interpelare as.
exploatArii cultivatorilor de tutun,
135 ; consiliul de ad-tie al monop.
tutunurilor, 162 -164 ; remiza avo-
catilor Statului, 217-218.
Italia, 33, 82, 269, 281, 308; situatia
financiard grea, 202 ; chestia Du-
ndrii, 283.
Iteani, vama, 61, 62, 81, 82 ; gara
mutatA aci de la Burdujeni, 80.
Jianu D., profesor, pensiunea vAcluvei
lui, 84.
Kallnderu I., comisar p. rdscump.
c. f., 9, 18.
Kaufmann, actionar al soc. c. I. r.,
186, 313 ; procesul, 210.
Kiev, podul de la, 126.
Kogitiniceanu M., 57, 177, 252, 318 ;
as. scoalei de meserii de la lag,
75 ; fmpmantenirea Evreilor, 89.
Kostaki M., 293, 295, 298; a sus-
pendat legea drumurilor, 167, 297.
www.digibuc.ro
VOL. VI
Kretzuleseu N., 56, 57 ; riispuns la
doc. prelatilor greci, 99.
Lucid SArat, 95.
Lahovari AL, deputat, 25, 37, 38, 71,
79, 100, 101, 128, 129, 133, 131,
147, 148, 150, 180, 183, 184, 195-
198, 200, 201, 205, 211-213, 222,
244, 248, 249, 288, 294-299, 302,
305-308 ; recensAmantul, 24; de-
misia lui N. Fleva, 28; admiterea
rublelor rusesti In lard i demone-
tizarea lor, 29, 32-36 ; pretul ru-
blei, 40 ; monetA hârtie, jena pietii,
44-46 ; contestA alegerea lui Has-
nas, 70 ; soseaua R.-Valcii-Du-
rare, 78-80 ; socotelile anilor bu-
getari 1862-64, 1871, 1874, 82 ;
ancheta dela Arges, 166 ; consiliul
de administratie al tutunurilor, 169
170 ; socialistli dela Iasi, 182 ; aderit
la proclamarea Regatului, 187 ;
conversiunea Imprum. domenial
consolidarea datoriei flotante, 194 ;
sporirea salariilor functionarllor,
210 ; cheltueli de reprezentare ale
ministrilor, 219-221 ; bilete ipo-
tecare, 221 ; criticii bugetul i gu-
vernarea liberald, 231-242 ; de-
ficitul bugetar al Conservatorilor,
246 ; datoria publica, 247-248;
Intreb. econornillor rezultate din
conversiune, 258, 259 ; legea dru-
murilor, 293 ; mdsurile guy, de
ameliorare a ad-tiei, 315 ; socoteste
rdscump. c. f. Cernavodd-Constanta
scumpA, 322, 323.
Landau Iiteob, banca, propune Im-
pAcarea pentru rdscump. de Statul
roman a actiunilor c. f. nepreschim-
bate, 185, 186, 210.
LazAr Gh., monumentul lui, 85.
 INDIC&
LiMeseu T. Boldur, deputat, contra
vandal-1i lui Titulescu, 14 ; asupra
incompatibilintii, 26 ; planurile la
mosille Statului In vanzare, 145.
Leeea D. general, senator, 29-31, 73,
74, 128, 130, 147, 149, 153 ; acti-
vitatea Senatului, 93 ; proclamarea
Regatului, 186, 187 ; sporire lefii
ministrilor, 210.
Leeea G. vice presedintele Senatului,
152, 361.
legea eleetoralii, interpretarea ci, 71.
legea pensiunnor, 109.
legea ruraiii, 96, 109, 125, 241 ; nea-
plicatä Insurateilor, 57.
Leopold I, regele Belgiel, 207.
Leoveanu, proprietar, 68.
LeroyBeaulieu, 197, 238.
Lisabona, 189.
Liteanu, min. la Berlin, 209.
Loeusteanu N. R., deputat, 90 ; so-
seaua R.-Nalcii-Dungre, 80.
Londra, 126, 188 ; cursul rublelor, 38.
LudovIc Filip, rege al Frantei, 191,
192, 230.
Lupasen Alex., ad-tor la ad-tia dome-
nilor, 97 ; contra legii vAnzilril
mosiilor St atului, 155, 156.
Macedonia, 69.
magazine de depozit p. sare, 242 ; p.
intrepozite i docuri, legea, 398
400.
Maiorescu T., deputat, asupra poli-
ticii interne a guvernului liberal,
177-182, 184.
Mangalia, 318.
ManIu V., deputat, 28, 328 ; indige-
natul lui Neuschotz, 87.
Manu G., general, senator, 55, 265 ;
cu privire la farmacii, 136 ; c. f. de
jonctiune cu Bulgaria, 266.
Maremiel Sim., 57.
www.digibuc.ro
459
Marea Egee, 265 ; Neagrh, 320,
332.
Marghiloman I., deputat, 23, 97, 154
156, 161, 162, 257 ; sporurile la
imp. fonciar, 24 ; domeniul Brai-
lei, 95, 96 ; obligatia cump. de lo-
turi, 153 ; legea timbrului, 160 ; p.
znentinerea comisariatului provi.
zoriu p. despAgubiri de rAzboi, 256.
Mavrogheni P., fost min. de finante
18, 131, 237 ; creditul tärii, 195, 196
Max, dr., profesor, Indepilrtat dela
scoala de moslt din Iasi, 273.
Milldáreseu dr., asupra numirli lui
Tocilescu, 215 ; insemnátatea Cilli-
miinestilor, 324.
Millint sat, jud. Suceava, locuitorii
tree in Bucovina, 125.
c. f., constructia
datoria p. c. f., 200, 237, 304, 305.
Miirgfiriteseu D., deputat, 74, 76, 96
98, 99, 157, 175 ; contra cons, co-
munal din Iasi, 73 ; interpelare pri-
vind mutarea coin. Balta Silratrt,
95 ; rolul Thincii Nationale, 158 ;_
consiliul de ad-tie al monop. tu-
tunurilor, 163 ; cere desfiintarea
privilegiului de porto franc p.
BrAila si Galati, 213, 214 ; con-
struirea de localuri publice, 302.
màuuistlrile inchinate, 99.
Mfirzeseu G., deputat, 108, 128 ; sus-
tine interesele Iasilor, 78 ; p. indi-
genatul lui Neuschotz 87, 88 ; p,.
sporirea lefii ministrilor, 210.
Mehedinti, judetml, 218.
mesaje, (Nov. 1880) 335 341 ; (17
Iun. 1881) 400 403.
Metternich, diplomat austriac, 279,
281.
Miehelet, 189.
Mílcov, 264 ; peste Milcov=Moldova.
Mlnistrul armatel, chelt. de reprezen-
tare, 219-221 ; de externe,
 460 ION C. BRAnANCI *GTE
chelt de reprezentare, 220, 221 ;
de finante, 35, 217 ; instruellu-
nil l enitelor, 32.
Misearea Nallonalà, ziar dela Iasi, 184.
MItropolltul Primat, viziteaza p.I. Br.
dupii atentat, 43 ; cheltueli de re-
prezentare, 215.
Moldova, Romania de peste, dincolo
de Milcov, Moldoveni, 15, 16-19,
21, 78, 88, 90, 117, 123, 149, 212,
219, 264, 303, 373 ; calatorla lui
I. Br. In legáturd cu modificarea
ministerulul, 8-9 ; primul recen-
samant, 24 ; construirea de sosele
sub M. Sturdza, 80.
monetbria, otel de moneta, 40 ; func-
tionarii el, 217.
monete de 5 lei din ruble, 288 ; legea
437 439 ; divizionare, 347 348.
monopolul tutunurilor, 60, 175, 176,
260-265 ; consiliul de ad tie, 169
174.
Morolu, 57.
Muntenia, dIncoace de Milcov, 15, 16,
18, 128 ; primul recensilmant, 24.
Mustel. judetul, 373.
Napoleon II!, Imparatul Francezilor,
85, 192.
Neguleseu, prefect de Arges, ancheta
parlamentara contra s a, 85 87,
165-169.
Nei, la ad-tia domenlilor, 15.
Neu.ehotz Iaeob, cerere de indigenat,
84, 87-90.
Nieoreseu N., deputat, 39, 40, 118,
280, 299, 318-321 ; contra ajuto-
rarii minorilor Colescu, 94 ; cladirea
garii dela Burdujem, 288 ; contra
conversiunii oblig. c. f., 314, 315 ;
cere amainarea räscump. C. f.
Cernavoda-Constanta, 317.
nihilist!, 184, 209.
www.digibuc.ro
CIIVANTÁRI VOL. VI
Obligatiunile domeniale, conversiunea
lor, 224-231, 239-240, 258 ;
rurale, 201.
Obolensky princlpe comisarul Rusk!
la Buc. p. despägubirile de
rázboi, 116, 257.
Oenele Marl, 355.
Olineseu, inginer la c. 1., 319, 321.
Olt, judetul, 373 ; recensainantul, 20,
22.
Oltenita, 183.
Opera Banana, vinde costumele Tea-
trului National, 127.
Oppenheim, Imprumutul, 202, 367,
Opran, 319.
Orient, 188, 321.
(Mecum G., senator, 121, 356, 437,
417.
Ostrov, 321.
Palmerston, 50.
Paris, 7, 47, 49, 54, 58, 75, 113, 188,
196, 202, 213, 214, 220, 249, 359 ;
cursul rublei, 38 ; legatiunea Ro-
maniei, 256.
partidul conservator, 32, 33, 51, 240,
249 ; recensämantul contributlilor
Meat de guy. conservator, 24-26 ;
asupra conversiunii, 225 ; progra-
mul, 243.
partidul liberal, 51, 71 ; cum Intelege
descentralizarea, 2-3 ; ce a facut
pentru poporul roman dela 1848 :
reducerea impozitelor, Improprie-
taria Insuräteilor, reducerea serv.
militar, 47, 56 59.
Peninsula Baleanica, 69, 341.
Perieteanu-Buzau et., 156.
Pesth-Salonie, proiect de c. f., 113.
Petersburg, 33, 257 ; atentatul contra
Tarulul, 178.
 INDICE 461

Petraru L, atentator la viata ltd. I. R

Br., 41, 177, 180, 181. Raeovleeanu, functionar In min.
Pherechidy, tatal, 57. Finantelor, 236.
Phereehidy M., deputat, ministru al Radu Mihal, fost prefect la ¡ail, 183.,
justiliet, 26, 86, 87, 396, 398, 400, 1165canu N. A., deputat, 446.
403, 423, 424, 437, 439, 447 ; cu Ramnieu-Sarat, judetul, 373.
privire la validarea lui Titulescu, Ittimnieul-Valcea, oral, 296 ; - Du-
13.
niire, soseaua, 78 ; teren cet!at
Platra-Olt, 78. pentru o cazarma, 299, 300..
Pind, 69. recensämtintul Impunerilor, 20, 69 ;
Pitica D., senator, 265, 266, 351, 354, comisiunile, 4 - 6, 22, 23, 47, 49, 51 ;
358, 386, 388, 396, 422, 424, 438 ; comisiuni de revizuire, 20, 46-56,
monop. tutunului, 263. 68, 127 ; proiectul de revizuire, 31 ;
Pite§ti, 69. proiectul guy. modificat de Senat,
Plevna, 280. 63, 65 ; comisiuni de apel,
48,
Ploie5ti-Predeal, cheltueli de construe- 52, 68 ; legea de revizuire,
48,
tie cu C. f., 19, 323, 338, 359, 361, 349- 351.
366.
Regia tutunurilor, 27, 263, 264. v.
Ploltina, carbuni de pamant la, 339. monopolul tutunurilor.
Poarta, 99 v. Turcia. Regulamentul Organic, 106, 251.
Portilr-de-fer, curAtirea Dunarli la, Rheineek, 9.
280, 281. Roma, oraq, 110, 111,132.
politia rurala, 336. Roma, contele de, 98, 113.
Poroineanu C., deputat, 343, 354, Roman, tabara de instructiune, 340.
355, 361, 386, 388, 396, 400, 437. Romanatl, judetul, 20 22, 78 - 80.
Portal's, 106. Roman-Wirelorova, e. f. 338.
Portugalia, 189. Romanii, 227.
Praga, 214. Romani!, 11, 13, 36, 77, 80, 81, 85,
Prahova, judgul, 321, 355, 373. 89, 134, 140, 149, 154, 176, 177,
Predeal, gara de frontiera la noi, 187, 206, 207, 252, 253, 257, 267,
81, 82. 268, 280, 326, 401 ; - din Mace-
Printul Carol I, 188 ; asupra c, f. donia g Pind, ajutorarea lor, 69.
Craiova-Balcani, 7 ; amanarea ple- Romania, banca, 238.
cAril in streinatate, 8 ; catre I. Romania, Tara Rom aneasca, 6, 8,
Br. la felicitárile p. cucerirea 11, 25, 32, 33, 35, 48, 50,57,72,74,
Grivitei, 9, v. Carol I. 79, 97, 114, 130, 132, 133, 137,
Proudhon, 152. 182, 184, 188, 189, 206-209.
Prima' D., deputat, statul perso- 211, 218, 239, 242-244, 268, 270,
nalului Regiel, 263. 272, 274, 280-282, 289, 309,
Pntaa, judetul, 373. 312, 317, 318, 324, 335, 336, 338,
341, 351, 357, 390, 391 ; deseen-
Q tralizarea, 2-4 ; recolta slabä In
1879, 7 ; succesiunea la tron,
Quinet Ed., 189. 10-12 ; pretentiile Austriei pentru,

www.digibuc.ro
462 ION C. BRATIANII
gArile de frontierA, 80, 81 ; rela-
cu sf. locuri, 99 ; proclamarea
ca Regat, 140, 186, 187, 275, 401,
legea, 351-354 ; n'are proletari,
181 ; credit ul ei, 201 202 ; opera
Regelui Carol 1, 205 ; cheltuelile de
reprezentare ale Primatului, 215 ;
aristocratia, 250, 251 ; legea asupra
streinilor, 267, 270, 271 ; lipsa de
inventar viu la mosii, 285 ; mo-
neta de 5 lei, 288 ; independenta,
335, 336 ; organizarea armatei,
402.
7iar, 252.
Rosetti, familie boereascA, 56, 57.
,Rocetti C. A., proedinte al Camerii,
31, 32, 87, 165, 252, 275, 343, 347,
348, 351, 354, 355, 361, 386, 388,
396, 400, 423 ; In legAturA cu so
cialistli, 182 ; unirea RomAnilor la
actele marl, 187 ; cheltuelile de
reprezentare p. min. armatei, 219 ;
min. de Interne, 317, 398, 403,
437.
Rosati T., senator, 27, 68, 232, 279,
282 ; as. recensArnfintului, 65 ;
concesia c. 1. 66 ; conversiunea,
222-230 ; In chestia DunArii,
278.
Roslann 1. P., deputat, 347.
liberalii, 180.
ora*, 265.
Rotsehild, Baron de, 126.
ruble, demonetizarea lor, 34, 36-41,
342 343 ; cursul lor, 69 ; retra-
gerea din circulal le, 341 342.
Itamelia, 113.
Russel, dr., 182, 183.
Rusin, Rusi, 33, 44, 100 102, 114,
115, 235, 257 ; atentat Impotriva
Tarului, 180 ; fatA de proclamarea
Regatului, 209 ; misiunea Itilntificä
a lui Tocilescu, 214 ; chestia Du-
283.
www.digibuc.ro
i cuvIvrAm VOL. VI
Saline, 58, 60 ; constructia magazidor
de sare, 129 ; legea salinelor, 354
356.
Salonle, 113.
Sehileru D., deput at, medalia p. 10
Mai, 323.
serisurl fonelare, convertirea lor,
299, 300.
seutelniell, 106, 107,
Sefendaehe G., deputat, 129.
Seghedin, 308.
separatistli moldoveni, 16.
Serbia, 209.
Serres A. de, c. f. Craiova-Balcani,
113 114.
Severiu dr., senator, cu privire la
farmacii, 136 ; as. legii timbrultd
si inregitraril, 22.
sfanhil, demonetizarea lor (1866),
35, 38.
Sf. Loeuri, relatille cu Rominia, 99.
Sihleanu, profesor medic, 215.
Sihleanu AL, deputat, 275 ; rIscump.
oblig. c. f. r., 313-314.
Silistra, 318.
SlAnie, salinele, 339, 355.
Sliinieeanu G., general, min. de
ritzboi, 12, 300-302, 329, 331,
332, 345, 353, 354 ; as. liceului
militar de la Ia§i, 29-31.
Soe. germand de e. t., mutarea se-
diului la Buc., 309-311.
Spania, Espagne, 189, 308.
splrtoase, legea, 288.
spltale rurale, legea, 435-437.
Stilteseu Eug., senator, 177, 261
264 ; avocet la c. f. r., 19 ; propune
moditicAri la legea monop. tutu-
nurilor, 260 ; min. de externe,
398, 403.
Steaua Bomânlei, decoratiune, 255,
256.
Stern, obligatiunile, 202.
 INDICE
Stolojan A., deputat, 78, 204; in-
terpretarea art. 409 410 din Pr.
civilA, 103; socialistii de la Iasi,
182.
Strat I., fost ministru, circulArile as.
recensAmAntului, 47-54.
StrAjesti, comunA, 78.
streini, legea asupra lor, 356 358.
Strusberg, 245, 246.
Sturdza D., seno.tor, min. de finante,
6, 9, 17, 185, 198, 309, 311, 313,
396 ; caracteristica Moidovenilor
Muntenllor, 16 ; la Berlin p.
rAscump. c. f., 18, 19.
Sturdza Ionitii, domn al Moldovei, 127.
Sturdza MihaH, domn al Moldovel
constructia soselelor, 80.
Snecava, judetul, 72. 125.
$eoala Politeehniell la Iasi, 75, 77.
$coll militare, 340.
$endrea st., senator, 121-124 ; contra
legii recensilmAntului, 64-67.
pacea de la, 188.
.5tirbel Barba, fostul domn, a des-
fiintat prestatia, 295, 296.
T.
Talleyrand, orn politic francez, 279.
Tg.-Oena, 339, 355 ; Adjud, calea
feratA, 201, 226.
Thiele Biljani, 95.
Teatrul National din Buc., 127, 209.
Teeuel, judetul, 373.
Telega, salina, 355.
Telegraful, ziar la Dorohoi, 70.
Telcorman, judetul, 102, 373 ; re-
censämântul In, 22 ; locultorli cer
sA fie improprietAriti, 91.
Teodoreanu M., deputat de Arges,
86 ; ancheta pariamentarA din
Arges, 164, 166.
463
Terlaehiu A., min. de interne, 12,
86, 160, 184, 273, 288, 289, 345,
353, 354, 358 ; deputat, 316.
Timpul, ziar conservator, 181, 182,
236.
Tituleseu Ion, presed. la Curtea de
Apel din Craiova, deputat, 13, 14.
Toellesen G., nurnirea ca profesor,
215.
toemelile agrieole, 336.
Transilvania, 323.
Triandafil Gr., deputat, 146, 149,
156, 163 ; contestA alegerea lui
Hasnas, 70 ; as. cererilor de tm-
proprietArire, 93.
Tuleen, oral, 130; cere desfiintarea
privilegiului de porto-franc, 213.
Tureia, 115, 318.
Turnu-Mligurele, 265.
TIgAnesti, tabArA de instructfune, 340.
Tiu, corn. In jud. Dolj, locuitorii cer
sA cumpere pAmAnt, 12.
Ulbaeh Louis, felicitA pe I. Br.
pentru proclamarea Regatulul,
188-190.
nniunea monetarti latiná, 31, 63, 64.
Ureehill V. A., deputat, as. m-rilor
fnchinate, 99, 100; nevoile satultd
Malin!, 125 ; min. cultelor si In
structiunii, 398, 403.
V
Vaslul, judetul, locuitorii cer sA fie
improprietAriti, 91.
viiml, 58, 59, 61,
VAlesa, judetul, 79, 296, 324.
Verneseu G., deputat, fost ministru,
46, 70, 73, 87, 118, 119, 120, 146,
www.digibuc.ro
464 ION C. BRATIANII Acas el COVANTARI
148-150 ; contra recensiimântului,
47-49, 51, 54-61 ; ajutorarea
Iasilor, 78 ; activitatea sect. Ca-
merli, 93 ; minoril Colescu, 94 ;
rdsump. linlei Frätesti-Zimnicea
100 ; contestii guy. dreptul de a
aduce amendamente, 103 ; abu-
zurile cu incasarea contributiilor
116 ; ordinea In Stat, 134 ; cere
lämuriri as. proclam. Regatului
140 ; pretuirea mosiilor, 145 ; credit
necesar min. de externe, 254.
Viena, 75, 113, 125, 322 ; congresul
asociatiei lit. internationale, 188
190.
Vignoles Henry, constructor de c. f.,
125-126.
Vilsoreanu, deputat de Arges, 86.
Vilacros, L, deputat, 28.
Vizantl A., deputat 153, 156, 157.
www.digibuc.ro
VOL. VI
I. C. Br., 48.
Vizir ----
Vlasea, judetul, 102, 373.
Vogorlde, 85.
Voinov N., senator, 15-20, 122, 123 ;
functionaril moldoveni In ad-tia
centrald, 14 ; Impämântenirea Eyre-
ilor, 89 ; cu privire la farmacii,
136 138 ; legea timbrului si in-
registrdrii, 222-224.
Vultureseu Gr., deputat, 158, 210,
213, 323, 328.
W
White, min. plenipot. englez, 126.
Z
Zamfiresen P., deputat, 90.
Zinmicea, 7, 265.
 CUPRINSUL
Pag.
Introduccre III
1. Bismarck despre Ion C. Bratianu
2. Alegerca consiliilor judetene 1
3. Ftecensämäntul general al contributlunilor, 4
4. Ca lea ferata Craiova-Zhnnicea-Bulgaria 7
5. Muncile agricole 7
6. Amanarea càlàtoriei Domnitorului In Apus 8
7. Aniversarea luarii Grivitei 9
8. Domnitorul catre Presedintele Consiliulni 9
9. Chestiunea succesiunii la tron 10
10. Comisiunile de recensamant 10
11. Mult.umiri Domnului i Doamnei 11
12. Vanzarea de pamânt táranilor. Validari de deputati. 12
13. Ad-tia centralà si functionarii moldoveni 14
14. Revizuirca recensamantului impunerilor 21
15. Incompatibilitate. Ruble rusesti 26
16. Liccul Militar de la Craiova. Chestiunea rublelor rusesti.
17. Demonetizarea rublelor rusesti 36
18. Atentat hnpotriva lui Ion C. Bratianu 41.
19. Atentatul Impotriva lui Ion C. Bratianu 41
20. Domnitorul izitcazä pe Ion C. Bratianu 13
21. Starea lui Ion C. Bratianu 13
22. Moneta divizionara din ruble 44
23. Rectificarea impunerilor pe propriet4i 16
24. Credite bugetare. 61
25. Recensamäntul fiscal si täierea monctei divizionare 63
26. Sprijinirea 1,Romanilor din Macedonia si Pind . 69
27. Situatia politica interna 69
28. Printul Carol Anton despre Bratianu 70
29. Validarea alegerii lui Hasna i ajutorarea Iasilor. . 70
30. Soseaua R.-Valcii-Dunilre 78
31. Gara de -frontiera la Itcani i socoteli bugetare 80-

30

www.digibuc.ro
 466 CIIPRINSUL

Pag.
32. Pensiunea vaduvei lui D. Jianu, ancheta In jud. Arges, indigenatul
lui Neuschatz 84
33. Imporprletärirl noi, activitatea Senatului i minorii Colescu. 91
34. Mutarea comunei Balta SAratA 95
35. Chestiunea manastirilor fnchinate 99
36. RAscumpArarea cAli ferate FrAte5ti-Zimnicea 100
37. Intrepretarea art. 409-410 din ProcedurA CivilA privind apArarea
pensionarilor 103
38. Prezentarea a trei proiecte de lege 112
39. Project de c. f. Craiova-Zimnicea-Balcani 113
40. Ajutorarea ora5ului Giurgiu 114
41. Abuzuri cu urmArirea i executarea contributiunilor 116
42. Proiectul de lege relativ la pensiuni 121
43. Satul Mii lini 5i arendarea pAdurilor Statului 125
44. Constructia c. f. Bucure5ti-Cernavodä, 125
45. Constructia c. f. Bucure5ti-Cernavodä 126
46. Revizuirea impunerilor, credite pentru curnpärarea costumelor
fostei opere italiene i pentru magaziile de sare 126
47. Delapidarea de la depozitul thnbrului i creditul pentru mentinerea
ordinei 130
48. Cultivatorii de tutun. 135
49. Art. 92 din legea sanitarii privind farmaciile. 136
50. VAnzarea domeniilor 5i räscumpArarea embaticurilor 138
51. Tome lile agricole. Chestia Duna'. ii 138
52. Proiectul conversiuni fmprumutului domenial i datoriei flotante
Lämuriri asupra proclamärli Regatului 140
53. Legea asupra pensionarilor 141
51. VAnzarea unor domenii ale Statului 144
-55. Legea pentru vAnzarea bunurilor Statului 151
56. Legea timbrului 157
57. StAruinte pentru proclamarea Regatului 158
58. 1mbunätätirile In Ora. Legea timbrului 159
59. Monopolul tutunurilor, 162
60. Ancheta de la Arge5. Monopolul tutunurilor 161
61. Monopolul tutunurilor 175
62. Politica internii a lui Ion C BrAtianu. 177
63. Bleichroder vrea sA participe la conversiunea bonurilor de tezaur. 185
64. RAscumpArarea obligatiunilor c. f. r. nepreschimbate 185
65. Proclamarea Regatului 186
66. Proclamarea Regatului 188
67. FelicitAri pentru proclamarea Regatului, 5 . a 188
68. Consolidarea datoriei flotante li conversiunea bonurilor domeniale 191
69. Cuvinte de omagiu cAtre Regele Carol I. 205

www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL 467

Pag.
'70. Regele Carol I cAtre Ion C. Brátianu 208
71. Ion C. Bratianu sárbätorit de Camera de Cornell. 209
72. Felicitäri pentru proclamarea Regatului . 209
73. Discutria bugetelor, sporirea salarillor functionarilor, desfiintarea
privilegiului de porto-franco pantru Tulcea 210
74. Bugetul Min. Instructiunii i Cultelor 214
75. Bugetul Min. Finantelor 217
76. Cheltueli de reprezentare pentru min. armatei. Datoria publica. 219
77. Ledea timbrului i furegistraril 222
78. Conversiunea obligatlunilor domeniale i consolidarea datoriilor
flotante 224
79. Bugetul general pc 1881-1882 231
80. Realizärile partidului liberal si ale conservatorilor. . 242
81. Monopolul tutunurilor. 260
82. Ca lea feratá pentru jonctiune cu Bulgaria 265
83. Legea asupra streinilor 267
84. Demisia lui Ion C. Brätianu 272
85. Interpelare cu privire la indepärtarea prof. Dr. Max. 273
86. Regele Carol I, felicità pe Ion. C. Briltianu 274
87. Demisia guvernului 274
.88. Azilul Elena Doanuia 275
89. V. Boerescu cere o Intrevedere lui Ion Briltianu . 277
90. Chestia Dunärii 278
91. Case le de credit agricol 284
92. Programul noului guvern Brätianu 287
93. Prezentliri de proiecte, legea spirtoaselor, legea docurilor si credite
p. armament 287
94. Legea drumurilor 293
95. Proiecte prezentate, construirea de cládiri publice prin Imprumuturl. 299
96. Materii prime din sträiniltate, credite suplimentare i räscump.
oblig. 6% ale c. f. r. 304
97. Ameliorarea ad-tiei, ritscumpärarea Cäii ferate Cernavodä-Constanta 315
98. Medalia pentru 10 Mai ; baile Statului de la Cilimänesti 323
99. Calea feratii Buda-Slänic 326
100. Sprijinirea industriei zahlirului 328
101. Räscumpararea liniei ferate Cernavodil-Constanta ; ancheta dela
min. Armatei 329

ANEXE
1. Mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare 335
2. Retragerea rublelor din circulatie 341
3. Demonetizarea rublelor 342

www.digibuc.ro
468 CUPRINSUI.

Pag.
4. Bilete ipotecare mici In circulatie. Jurnalul Consiliului de ministri.
Decretul 344
5. Credit pentru cumparare de argint 346
6. Moneta divizionara din ruble demonetizate 347
7. Recensamantul impozitelor. Prelungirea termenului de apel. . 349
8. Raportul consiliului de ministri si legea proclamarit Regatului 351
9. Legea Saline lor 354
10. Lege asupra sterinilor 356
11. Conversiunea linprumutului domenial i consolidarea datoriei
flotante 358
12. Regulamentul conversiuni 362
13. Instrainarea unor 0111 din bunurile Statului i rascumpararea em-
baticurilor 366
14. Dernisia ministerului 386
15. Instrainarea bunurllor Statulul din afara teritoriului Romaniei. 387
16. Expunere de motive la proiectul caselor de Credit agricol i legea 389
17. Ion C. I3ratianu presedinte al Consiliului 397
18. Noul minister Ion C. l3ratianu 397
19. Constructia magaziilor de intrepozite i docuri 398
20. Mesaj de incbidere a sesiunii parlamentare 400
21. Expunere de motive la proiectul Codicelui Silvic i legea.. . . 403
22. Legea perceperii darn pe vite in Dobrogea 423
23. Regulamentul legii anterioare 424
24. Spitalele rurale 435
25. Baterea monetei de 5 lei 437
26. Docurile si magazine generale 439

Indice. 4-10
Cuprinsul. A 65

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro