SLNIWNI LNIANDABACK Placido piatrd plasata deasupra Capteluui, de forma cel mai adesea patraté (capitel txetan, doric), uneori octegonala (in goticul ftancez) sau ciculaa (In goticul engiez), cu profil drept sau Aletluit dint-o succesiune de muluri, decorati sau fu, Sevind la prelvarea gi echilirarea forfelor care fe descarca prin colaand (ir. abaque, tailor, it. aba~ 9, germ, Abakus, Deckplatte, engl. abacus). V. $i Capital, coloana, ordine de arhitectura .C. 51 S, ABAIUR Ecran avind rolul de a dija sau atenua lumina: corpului de lluminat pe care este agezat. A. fxle format intro carcasa ugoara din sirma, acoperité cu materiale texte, ransparente sau mate, piele, hile, pergament, stick, porjelan etc. Prin forme $i ornamente se incadreaza, adeseori, In categoria oblectelor de arta decoratva (tr. abatjour, it. abbaino, paralume, germ. —Lampenschirm, Lichtschirm, engl. lampshade) VD. AABANOS Lem exotic dur, colorat in nuanje. de caleniyinchis gi nogru, ulizat din anticitate. Este acus in Europa, din insula Madagascar, in seo. 16 de navigator portughexi. Cele mal renumite speci de 8 provin din India (cogivnea Coromande),insulle Mauieiu, Geylén. Foiosit ca tern masiv in con- struitea _unor mobile de lux, din sec. 17 se prelucreezd sud form de. placaje, cu decoruri fealizate in tehnica intarsel. Inceping cu sec. 17, dar ‘mai ales in sec. 19, apar imitapi de a. objinute, de obicei, cin lemn d® par colorat cu tinctun negre, intens lustruit (fr. ébéne, i. ebane, germ. Ebenhols ‘engl. ebony). oR ABAT-SON Un sistom do lamole agazate orion 4 Incinate do sus in jos gi cin Interior spre extior, Diasat in goul forester clopotnieior, avind lunes fo a drja sunetul spre sol Cole vehi eral Cconfectionate din lemn si acoperite cu plumb sau ardezle. Cole nol sint gin femn ( fr. abat-son, germ. engl Sohallbiétar, Schalifenster, sound-reflector). loffer-boarding, TS. ABATIE (arameic abba, tata, prin at. abbas, abate) 4, Mindstire catolic’, de beneditini,cstercien basllieni sau de canonici regular, condusé de unfiosla sa flozoicd. 2 Institute de. invajamint perc specialzaa.in'domerti atlor ira ~ de arta @ fost cea fondaté de Vasari. in 4885, la Florenja, numta Academia de Dosen. Uteror, au vat nagters Acadoma Regelé de Pictur ‘§Scuptura dn Pars, fondata In 1648, gi Readomia Fagalt go Arta'din Londra, foncata in 1788. In sec 1b $i 19, a. d. a. au luat fiinta in toate farile di Exopa g Amerie de Nord. Rou lo ora dezvota ate prin stud sistomatic, expozii, ascot, theo, prin asistenté financiar A. da. cin Pars, Wirehen i Viene au dobinat un mare pres in $0219, aagind argh tne. de prettinden. Infaio fernn gol de bee-arte™ se infinjeazA prin lege iranu 1864, datorta stracanior Wu Theodor Aman fi Ghoorghe Tatarescu la Bucuresti alo. i Greorghe Panateans Bardasare la lap. Ele $2 vor fom ieior, sdavgindwivse cea do la Cli, fsagomi oe ‘ele Avie. inve 1988 91 1990, a fagonat ca Institue de Arta plastee, ain 1990, rence til de a a. 3. Studu dup naturd Speco invajémintuit academis dea Tereertind, in desen, pictur. model), figura nana nud8 sau drapata,lucrala. dupa models fenior uno oath didactic. LCHAP ACADEMISM Mod de viziune artsticd dominata de conformitatea fata do roguille fnvatémintuli istic academic bazat po studiul arel clasice. A luat, Temporar, un sens peiorativ, la sfrgitul sec. 19, gi Inceputul sec. 20, in cercurile artistice ale Imodemnismului si ale arte! de avangarda, care ‘omestau valabiitatea —absoluta a refetelor ‘mademice de creafie. Astizi, In_conceptia pistmadernd, a. este reintegrat de arta nous, alt penitu valorle lui de mestegug, cit gi pentru unele ‘wii iconagratice oferta suprarealismulul. V. gi casicism AP ACAJU — mahon; ~ de Cayenne —> amarant ACANT Motiv ornamental reprezenting frunza de gulata a plantei medierancene cu acelagi ecoratiei sculpturale cin ahilectura anica, (capiteluri corintce gi compozite), ‘& pictat sau sculptat, va apirea, de atunci, ca motiv ‘eeoraliv in toate stiurie, genurle gi tehnicile tise (ir. acanthe, it. acanto, germ. Akanthus, acanthus). V. $i ordine de v.D. ACATIST, IMN ~ Irn de mulumie gi de tava, Inchinat St. Tein, erul sau cifeior sin, care se cinta stind tn picioare. Cel mai cunoscut este Buneivosti, avind ta baza un text abut ui Roman Heladul (see. 6), completat de patiarhul Seria in anol 626, Ih simpal ‘unui asediu_persan_asupra Constantinopoluvi. Continutul este inspirat de vita Mare gi alu iss (cele 12 stotestorice?) gi de 0 serie de prerogative cu care acestia sin investi (cele 12 stole ,mistce"). A fost iustat int im minituri (e011), apelin pictura mural beantina hn fate tomane, apare prima daté in, pronaosul biserici mar a Minds Cozi (. 1390). In Moldova, in s20. 16, tveco In pictura muralé exterioar, cuprinzind la sfrgt gi scena Asediul Constan- tinopolului gt tncadtindirse astfel in vastl program taologic-educatv de rugi pentru apirarea Yaril de periesiul turcese.(k. Hymne Acathiste, Inno Acatsto, germ. Akaihist, engl Acathistic Hymn, ‘Acathistu). TS. ACCENT (lat, accentus) Interventie prin care ceatorul, scofind in evident diverse componente ale ‘operel de art, i confer puis" gi Ti sporegte interesul Vizual. Pentru aceasta, el recurge la elemento de ordin formal (accidente, marims, propor ete), cromatic (contraste, disonante), valor tacil (tugeur! in plind past etc.) sau la grafi, detalii vibrai, or} la alte miloace specie. Destagurarea ritmicd a unor astfel de .ounctar ampliica expresivitatea Intregulu! ‘au @ une! parp, a une! suprafeje sau @ unui volum. Relatia a, privit ca detaliu, cu ansamblul este ozitva Tn ambele sensuri: prin dilerentiere $i Contrast 9 produce o reciproc& punere in valoar Numarul, intensitatea, locu! si rolul diverselor a, ‘ansamblul operei depind de intula gi de -inteligenta plastica” a atistului gi variazd de la un gen de arté la altul (fe, accent, it. accento, getm. Akzent, endl. accent) Lt ACHIROPOIETA (gr. acheiropoietos, neticut de mina omulu) Imagine consideraté ea nofind fBcutd de mina omului, eb{inu prin amprenta direct a ‘hipului sau a trpulu li lisus Hristos pe un materia anume. Este un fermen generic pentru tipurile iconagratice keramion, mandylion, Natrama Veronichi si Giulgul sfint de la Torino, care a fost montionat ‘prima dat in 1953.91 care. cuprinde Aamprentatrupullitreg (i. achéropite,t. acheropto, germ. Nicht von Menschenhand gemachi). TS. ACID (at. aciotus) Substanta chimicd (acid azotic, clorhidrie, sulfuric ete.) care, In diverse dozari de ‘amastac cu apa, se folaseste in procesul de gravare: a placilor de metal (cupru, zinc, alama, fier). Prin atacarea acestora cu a. se fixeazd urmele trasate de gravor pe pl sopul do a lo face si refind Cemeala de gravura necesard pentru imprimare (tr. ‘acide, it. acido, germ. Séure, Atzwasser, engl. acid). \ siatacare AP.