În crearea mobilierului se folosesc aceleaşi principii de realizare a

caracterului şi a expresiei artistice ca şi în arhitectură: utilitate, soliditate,

frumuseţe. Orice piesă de mobilier nu poate fi concepută fără o destinaţie precisă,

fără a servi unui scop.

De aici se desprinde ideea funcţionalităţii pe care unii teoreticeni ai

începutului de secol XX au absolutizat-
o, considerând că esteticul decurge automat
dintr-
un funcţional bine conceput. Însă satisfacerea deplină a funcţionalităţii, fără a

se ţine seama de latura estetică, văduveşte creaţia de elementul uman. Trebuie să

existe raporturi strânse între frumos şi util, accentuarea unuia sau altuia dintre

aspecte determinând rezolvări nepractice, monotone

, nepersonale. Mobilierul
înseamnă frumuseţea formelor utile.

Echipament banal, util activităţii cotidiene sau bun cu valoare patrimonială,

obiect demitificat sau semn cultural recunoscut, simbol al tradiţiei şi rod al

creativităţii umane, mobilierul se p

oate defini prin simpla enumerare a categoriilor
pe care le include (scaune, dulapuri, mese, paturi etc.) sau ca piesă fundamentală în

aranjarea spaţiului interior, individualizând mediul, conferindu

-i un characterpersonal

EGIPTUL ANTIC

3000 I E N PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE CARACTERISTICI MATERIALE

Influenteaza - arta greaca in ansamblul ei preziinta influiente egiptene atat in forma coloanelor
cat si in legea frontalitatii in perioaada arhaica a sculpturii greci - formele artei egiptene isi
gasesc o noua interpretare in stilul Empire; dupa campania lui Napoleon in Egipt; vor fi
lucrate scaune si jilturi asemanatoare cu formele intalnite; la mobila corp se introduc elemente
decorative egiptene imprumutate; capete de sfinx, faraoni. Mobilierul: - in camera de dormit a
stapanei casei intalnim principala piesa de mobilier patul, vesmintele si rufaria sunt pastrate in
scrinuri de lemn. Oglinzile sunt de bronz slefuit sau argint, nu din sticla; - in camera
stapanului casei sau in camera de primire se afla scrinuri in care se asezau sulurile de papirus
rulate si alte materiale pentru scris - in camera de primire se mai afla taburete, pe jos erau
perne care se pun pe taburete sau scaune - sufrageria contine jilturi si taburete; mese mici
destinate unor grupuri restranse de meseni;
- egiptenii pot fi considerati primii creatori ai unui stil; mobilierul cuprinde aproape toate
tipurile de obiecte existente astazi. Taburetul
–
cea mai simpla si uzuala piesa de mobila egipteana; este fix sau plilant; cel mai simplu este
fix cu 3 picioare joase. Taburetul fix cu 4 picioare are insa inaltimea sezutului unui scaun
normal. Picioarele sunt de sectiune circulara iar legatura de rigidizare este imediat sub sezuut.
Sezutul este impletit. Cel mai uzual este taburetul pliant in forma de X. Picioarele acestuia se
termina cu capete sau labe de leu; peste sezutul de piele se pune o perna. Scaunul
–
este fara brate, cu spatar arcuit iar picioarele iau forma celor de leu sau de taur, terminate cu
laba de leu sau copite. Spatrul este alcatuit din panouri subtiri de lemn ornamentate prin
placare cu tabla subtire de aur sau pictare, incrustare. Legatura intre picioare poate fi pe toate
laturile. Sezutul este alcatuit dintr-o rama cu impletitura din trestie sau piele. S-au descoperit
si jilturi, diferenta fata de scaune e ca acestea au brate. De obicei in fata jiltului se gaseste un
mic

taburet pentru picioare si este ornamentat cu elemente ale corpului de leu, capului de leu sau
cu figuri umane. Patul
–
sunt 2 tipuri de paturi, unul inalt si unul jos; cel mai frecvent este cel scund, zona destinata
sustinerii corpului confectionata din piele si picioarele se termina cu copite. Paturile pentru
persoanele i mportante sunt cele inalte si au reprezentari ale animalelor ocrotitoare, picioare,
cap. Nu se foloseau perne pentru a nu fi alterata cuafura foarte sofisticata, in schimb ceafa
rezema pe un suport din lemn care se aseza peste o saltea. Masa
–
cu 1 sau 4 picioare, cu placa rotunda sau rectangulara; Dulapul
–
servea la depozitarea vaselor si a papirusurilor; exteriorul este acoperit cu hieroglife scobite
si reprezentari ale zeitelor protectoare. Lada
–
este principala mobila de depozitare; de obicei este sprijinita pe 4 picioare, iar capacul se
prezinta sub mai multe forme, de exemplu semicilindric, sub forma de acoperis in 2 ape sau
asimetric cu contur curb; de obicei capacul se indeparteaza complet. Serveste la pastrarea
vesmintelor sau alimentelor. Lazile sunt intotdeauna bogat decorate cu motive geometrice sau
hieroglife cat si scene cotidiene; Unelete si tehnici - unelte relativ putine; se foloseste doar
fierastraul, burghiul, dalta, ciocanul, strungul, piatra de slefuit si echer - se foloseste
incrustarea cu sidef, obsidian sau lazurit - placarea cu foita de aur la jilturi si dulapuri pentru
elemente de racord ale scaunelor si jilturilor se fac elemente din lemn curbat - inventeaza
sisteme de imbinare care vor fi apoi preluate si de alte popoare cum ar fi: imbinarea cu cep si
scopitura dreapta, cu cep coada de randunica, sau folosind cuie din lemn. In Regatul Mediu se
intalneste solutia ramei cu tablie fixata cu cuie de lemn iar in Regatul nou, tablia este fixata in
uluc fara incleiere. - specii lemnoase
–
cedru, maslin, smochin, abanos, cedru
–
cel mai apreciat(specii importate), curmal (indigen);
MESOPOTAMIA

4000 I E N PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE CARACTERISTICI REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFICARI
Influenteaza grecii, utilizarea lutului, placare cu placi ceramice sau alabastru caramida arsa la
soare - polite suspendate , lavite, lazi
-

imbinarea intre materiale simple, materiale brute

–
America Centrala , Oceania, culturi cu acelasi nivel de civilizatie , civ pietrei - mobilerul
asirian
–
lemn- placat cu metal, piese robuste, strunjite- arata statut social - in anumite perioade
barbatii stateau pe pat iar femeile la inaltime
–
jlit, scaun - tronul , masa
–
nuantarea articulatiilor - influente egiptene+ asiriene
–
picioarele de leu, imagine de factura solara (discul solar egiptean) - traditia de prelucrare a
ceramicii
–
se mentine intr-o formula interesanta- dupa dominarea zonei de persi, arabi -> transmiterea,
raspandirea in lume - motive ornamentale specifice: lotusul, iedera, pinul, arborele vietii,
sfinxul, capul de taur, leul, calul Motivul panterei- la romani si alte civilize

- placi ceramice glazurate apreciat(specii importate), curmal (indigen);

GRECIA ANTICA 2000 - 0 PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE CARACTERISTICI
REPREZENTANTI ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFICARI
- radacinele in creta - religia
Jiltul

–
inalt si reprezentativ; nu este prezent in toate interioarele, din pitra obisnuita sau marmura, cu
picioare in forma de labe de leu, ornamentat cu palmete, volute si acanturi.
Taburetul fix
- din lemn sau metal, picioare in X terminate in laba de leu sau copita.
Taburet pliant-
sezut impletitdin panza sau piele, cadru impodobit cu meandere sau valuri, stil de pliere in
X(de inspiratie egipteana).
Scaun pt doamne
klismos
- forma si proportile sunt absolut actuale, elegant, proportional, gratios, zvelt, ergonomic,
sezut impletit find reprodus de stilul Empire, moda neogreaca de la sf sc.XIX.
Patul-
multiple intrebuintari: la servit masa, scris, citit, odihna, primire, mai inalte sau mai scunde.
Cele scunde, dupa desene, par a fi din lemn cu sipci transversale la cadru pt sprijinirea
saltelei, cu capat inaltat pt sprijinirea cotului sau capului. Paturi inalte din lemmn sau piatra, o
pereche de picioare se inalta formand capatul de sprijin.
Masele-
din locuntele grcesti sunt mici, simple, usor de transportat , cu placa rotunda, patrata,
dreptunghiulara, cu picior central sau 4 picioare, sculptate sau nu.
Lazile-
sunt mari , colorate pe fond albastru cu meandre, din piatra , lemn, cu acoperis drept sau in 2
ape model egiptean. OR
Geometrice
:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, ovale, varfuri de lance, rozete.
Vegetale:
acantul, frunze simple sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline.
Regnul animal
: simplu si antropomorf, leul, calul,himere, sfinxul(feminin si inaripat).
Figura si actiuvile omului
:frontoane cu scene mitologice, lupte.
Ahitectura
: frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane dorice,
angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor).
Uneltele
: burghiul, rindeaua, ferstraul si strungul.
Tehnici
: curbarea lemnului prin tratament hidrotermic, imbinarea cu cep drept si cilindric, incleierea
se face cu clei de peste. Mobila de marmura sau piatra se sculpteza si se picteza in culori
vii. jiltul, taburete fixe si pliante, scunul, mese, patul, lezile caracterizate de ergonomie si
ralizari in domeniul formei.