You are on page 1of 103

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

CUPRINS
Pag.

BORDEROU GENERAL........................................................................... 3

Cap. I INTRODUCERE........................................................................... 4
1. 1. Date de recunoaştere a P.U.G........................................................ 4
1. 2. Obiectul P.U.G. .............................................................................. 5
1. 3. Surse documentare ........................................................................ 6

Cap. II STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ................................ 7


2. 1. Evoluţie ......................................................................................... 7
2. 2. Elemente ale cadrului natural ....................................................... 14
2. 3. Relaţii în teritoriu ......................................................................... 30
2. 4. Activităţi economice ..................................................................... 32
2. 5. Populaţia – Elemente demografice şi sociale ................................ 39
2. 6. Circulaţia ....................................................................................... 42
2. 7. Intravilan existent. Bilanţ teritorial. Zone funcţionale .................. 43
2. 8. Zone cu riscuri naturale ............................................................... 45
2. 9. Echipare edilitară ......................................................................... 49
2.10. Probleme de mediu ......................................................................... 52
2.11. Disfuncţionalităţi .......................................................................... 52
2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei ................................................ 53

Cap. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ ............... 56

3. 1. Studii de fundamentare ................................................................ 56

3. 2. Evoluţie posibilă, priorităţi .......................................................... 57

3. 3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu .............................................. 58


3. 4. Dezvoltarea activităţilor ............................................................... 58
3. 5. Evoluţia populaţiei ...................................................................... 59
3. 6. Organizarea circulaţiei ................................................................ 60
3. 7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial ........... 64
3. 8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale ............................................ 67
3. 9. Dezvoltarea echipării edilitare ..................................................... 67
3.10. Protecţia mediului ........................................................................ 72
3.11. Reglementări urbanistice ............................................................. 73
3.12. Obiective de utilitate publică ....................................................... 75

Cap. IV CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE ...................... 78


FOTO………………………………………………………………… 84

Cap. V ANEXE ..................................................................................... 97

2
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BORDEROU GENERAL

A. PIESE SCRISE

Vol. I -
Memoriu General
Vol. II -
Regulament Local de Urbanism
Regulament la nivelul Unităţilor Teritoriale de Referinţă

B. PIESE DESENATE

A1 Încadrarea în teritoriul administrativ (I.T.)


(sc. 1:25000)
A2 Situaţia existentă – disfuncţionalităţi
(sc. 1:5000)
A3 Reglementări – zonificare
(sc. 1:5000)
A4 Unităţi teritoriale de referinţă
(sc. 1:25000)
A5 Echipare tehnico-edilitară
(sc. 1:5000)
A6 Proprietatea asupra terenului
(sc. 1:5000)

3
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cap. I INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a P.U.G.

1.1.1. Denumirea lucrării:


Plan Urbanistic General al comunei CACICA
judeţul Suceava
1.1.2. Beneficiar:
Consiliul Local al comunei CACICA

1.1.3. Proiectant general:


S.C. MIHAI SEHLANEC S.R.L.

1.1.4. Proiectanţi de specialitate, colaboratori:


• c.arh. Mihai SEHLANEC
• arh. Liviu GHEORGHIŢEANU - ŞEF PROIECT
• ing. Bogdan REZUS
• ing. Mircea STANCU
• ing. geo. Adrian DAMIAN
• tehn.arh. Gheorghe LUPOAE

1.1.5. Data elaborării: 2016

4
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
1.2. Obiectul P.U.G.

1.2.1. Planul urbanistic general al comunei Cacica are ca obiect


elaborarea unei strategii de dezvoltare a localităţilor componente în
următorii ani. Pornind de la evaluarea situaţiei actuale din punct de vedere
al cadrului natural, al funcţiunilor, al activităţilor economice şi social-
culturale, P.U.G. stabileşte strategiile de dezvoltare urbanistică a comunei
şi ale localităţilor componente.
P.U.G. stabileşte modul de utilizare a terenurilor, condiţiile de
conformare şi realizare a construcţiilor, amenajărilor, a căilor de circulaţie,
priorităţile şi direcţiile de dezvoltare a comunei.
Obiectivele principale ale P.U.G. sunt :
 reactualizarea intravilanului comunei şi al fiecărei localităţi în parte;
 stabilirea zonelor funcţionale la nivelul fiecărei localităţi;
 utilizarea raţională a terenurilor din intravilanul localităţilor;
 amplasarea judicioasă a obiectivelor de utilitate publică;
 modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.

5
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
1.3. Surse documentare

 Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri


pentru realizarea locuinţelor (nr.50/ 1991 – actualizata 2016;
 Ordinul MDRAP nr.233/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr.350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a
documentaţiilor de urbanism;
 Legea fondului funciar (nr.18/ 1991 – republicată 1998);
 Legea nr.46/2008 – Codul silvic
 Legea privind circulaţia juridică a terenurilor (nr.54/ 1998);
 Legea cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare (nr.7/
1996)republicată 2013;
 Legea privind protecţia mediului (nr.137/ 1995);
 Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.43/ 1997 –
republicată 1998);
 Legea locuinţei (nr.114/ 1996 – republicată 1998);
 Legea apelor (nr.107/ 1996)actualizată prin ordonanţa de urgenţă
nr.64/2011;
 H.G.R. 525/ 1996 privind aprobarea Regulamentului General de
Urbanism;
 Reglementare tehnică GP038/ 99, martie 1999;
 Planul cadastral al comunei Cacica(O.C.O.T. Suceava);
 Plan de amenajare a teritoriului judeţului Suceava – situaţia
existentă.
 Studiu zone protejate,comuna Cacica,jud. Suceava – Definirea
zonelor protejate - elaborat de Directia pentru Cultura,Culte si
Patrimoniu Cultural National Suceava
 Codul Civil;

6
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
 Legea nr.10/ 1995 privind calitatea în construcţii;
 Legea nr.84/ 1996 privind îmbunătăţirile funciare;
 Norme de igienă privind modul de viaţă al populaţiei, aprobate cu
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.981/ 1994;
 O.G. nr.43/ 1997 privind regimul drumurilor;

Cap. II STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluţie

2.1.1. Comuna Cacica este situată în centrul judeţului


Suceava, în zona de podiş şi a dealurilor subcarpatice la intersecţia
drumurilor naţionale DN 2E Păltinoasa - Solca şi drumurile judeţene DJ
178A Pârteştii de Sus - Costâna, DJ 178E Botoşana - Pârteştii de Sus, la o
distanţă de 40 de km de municipiul reşedinţă de judeţ Suceava şi la 10 km
de oraşul Solca. Localitatea Cacica este străbătută de paralela de 47°37'
latitudine nordică şi meridianul 25°55' longitudine estică, la contactul dintre
Podişul Sucevei şi orogenul Carpaţilor Orientali, reunind două unităţi
geologice si geografice distincte. Cacica se mărgineşte la nord cu satul
Pârteştii de Sus, spre nord - vest cu satul Maidan, spre vest şi sud-vest cu
comuna Mănăstirea Humorului prin Obcina Cacica cu vârful la Cruce (807
m), spre est şi sud-est cu comuna Pârteştii de Jos, şi spre nord - est cu
comuna Botoşana.

Teritoriul administrativ al comunei Cacica are urmatoarele


vecinatăţi:
- la nord comuna Poieni-Solca
- la nord-est comuna Botoşana
- la sud-est comuna Pârteştii de Jos
la sud si la vest comuna Mănăstirea Humorului
7
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Privitor la denumirea localităţii, s-a încetăţenit ideea că provine de la
cuvântul polonez ” Kacza” care, în româneşte înseamnă „raţă”. Se spune
că aici existau terenuri mlăştinoase propice pentru viaţa acestor păsări. O
altă explicaţie a numelui pornea de la un joc „Cacica”, un fel de oină. Există
însă hărţi austriece anterioare venirii coloniştilor polonezi care menţionează
„ valea Kaczica”, „Dealul Tkaesiki”, localitatea „Tkacsika” (cu menţiunea
apartenenţei sale la Pârteşti), ceea ce îndreptăţeşte să se înainteze ideea
că numele aşezării provine de la cel al pârâului numit astfel. Pe teritoriul
satului Cacica s-au descoperit urme de locuire datând din neolitic, în cateva
puncte: Dealul Zamca, „ la Dochiţa”, „Râpa lui Rezneac”.

În ceea ce priveşte localitatea Pârteştii de Sus, numele acesteia se


spune că provine de la Pârtea, unul din cei doi stăpâni ai satului, menţionaţi
pentru prima dată în hrisovul lui Alexandru cel Bun din 13 aprilie 1415. Cât
despre numele localităţii Soloneţ, acesta este legat de numele pârâului
care-l străbate.

Istoric. Evoluţie

Din perspectivă istorică, vechimea aşezării (comunei) este


îndepărtată. Din punct de vedere documentar, satul Pârteştii de Sus este
menţionat încă de la începutul secolului al XV-lea. Cea dintâi ştire care
atestă existenţa satului în aceste locuri, o avem de la voievodul Alexandru
cel Bun. Acesta, prin hrisovul din 13 aprilie 1415, face danie „mănăstirii
panului Ion Vornic, Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este
Umor, un sat la obîrşia Soloneţului, unde au fost Tatomir şi Pîrtea şi
seliştea lui Dianis”.
Actul citat, prin care voievodul moldovean închina pentru prima dată satul
de la obârşia Soloneţului „cu tot venitul” său mănăstirii Humor, cu toate că
nu-i dă numele,- constituie actul de naştere al satului Pârteşti, în istorie.
Pentru că este în afară de orice îndoială că satul menţionat în hrisov, nu
8
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
poate să fie altul decât Pârteşti, singura aşezare existentă pe atunci la
obârşia pârâului Soloneţ.

Cât se întindea aşezarea şi care-i erau hotarele la data respectivă,


documentul menţionat ne dă prea puţine detalii în această privinţă. Singura
precizare este că „hotarul acestui sat să fie cu toate hotarele vechi, pe
unde au folosit din veac”. Deci, la această dată, satul lui Tatomir şi Pîrtea,
era cunoscut ca având deja vechimea cel puţin seculară. Aşezat nu
departe de Ctitoria lui Ioan Vornicul de la Umor, satul lui Tatomir şi Pârtea,
avea să cunoască timp de peste trei veacuri şi jumătate stăpânirea
mănăstirească. De aceea şi dezvoltarea sa economică, social-politică şi
culturală, va fi legată, în tot acest timp, de istoria acestui lăcaş. Până la
ocuparea Bucovinei de către Austria în 1775, satul de la obârşia
Soloneţului s-a mărit considerabil, fapt ce va şi grăbi împărţirea aşezării sub
noul regim. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, în anul 1785,
printre lăcaşurile expropriate, se numără şi mănăstirea Humor, ale cărei
proprietăţi cuprinzând pe lângă sate, ţarini şi păduri întinse, trec – pădurile
–o parte în proprietatea satului, iar pe ţăranii din satele foste mănăstireşti,
guvernul austriac îi împroprietăreşte cu pământurile unde munceau.
Această măsură, luată în detrimentul ctitoriei de la Humor, a fost însă
benefică satelor ei de obârsie – inclusiv pentru Pârteşti,- care încep să se
dezvolte de acum în mod independent. Dar, în curând , ca urmare a
extinderii satului, aceasta începe să se descentralizeze şi din vechiul
Pîrteşti, -în deceniul care a urmat anexării Bucovinei- iau fiinţă două sate
surori: Pîrteştii de Sus şi Pîrteştii de Jos.

Aşa se face ca în anul 1786, - după cum rezulta din Planul regulativ
al provinciei, aprobat de Consiliul aulic austriac, la 29 aprilie din acelaşi an,
- existau deja două sate, cu administraţie, biserici şi ţarini proprii.Până la
înfiinţarea în veacul al XIX – lea a aşezării Soloneţu Nou, din colonişti

9
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
polonezi (slovaci) aduşi aici de regimul austriac pentru pădurărit, satul
Pîrteştii de Sus a fost singura aşezare de la obârşia Soloneţului. În acest
timp, o creştere similară cunoaşte şi aşezarea de la gura ocnei Cacica,
care-şi are „începuturile” o dată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul
habsburgic şi întocmirea de noua administraţie a primelor hărţi şi
recensăminte, unde apar notificate, pentru început, doar denumirea
pârâului şi a văii „KASIKS” (1774), „KACZIKA” (1775), TKACSIKA” (1790)
şi, apoi, menţionate şi redate grafic 11-17 locuinţe, unele poate doar
sezoniere, ridicate de către sătenii din Pîrteşti care foloseau păşunile din
acest fund de vale. În scurt timp de la ocupaţie, Camera aulică vieneză
angajează, în noua provincie, ample investigaţii geologice în scopul
descoperirii zăcămintelor de sare, finalizate cu începutul de exploatare la
Solca şi la Cacica. Aceasta va aduce pentru Cacica la colonizări masive de
muncitori şi specialişti polonezi (Bochnia şi Wieliczka – zona Cracovia), la
care se mai adaugă ardeleni, şi ei în căutarea unui destin mai bun.

Deşi, documentar, satul Cacica nu deţine, aşa cum s-a văzut, o


vechime deosebită, pe teritoriul său de astăzi, cercetările arheologice au
identificat urme de locuire foarte vechi şi variate: neolitic (cultura Cucuteni),
epoca bronzului (cultura Nouă), importante vestigii dacice şi din perioada
de formare a poporului român (Dealul Troian – sec. VII-IX) şi Evul Mediu
(sec. XIV-XVII). Descoperiri importante, tot din neolitic, s-au facut în câteva
puncte din incinta Salinei sau în apropierea ei, unde se păstrează un număr
deosebit de mare de fragmente ceramice aparţinând unor vase de tip „
brichetaje” folosite în procesul de obţinere a sării prin fierberea apei
izvoarelor sărate. Din epoca bronzului şi a fierului s-au găsit urme de
locuire pe Dealul Troian. Din perioada Evului Mediu s-au identificat urme de
locuire pe Dealul Troian, la confluenţa pârâului Blandet cu Dulcea la locul
numit „Călugăriţa”, în zona Salinei etc.

10
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
În Evul Mediu teritoriul satului Cacica făcea parte din teritoriul satului
Pârteşti, care era cuprins în proprietăţile Mănăstirii Humorului. În vreme de
răstrişte, locuitorii din Pârteşti îşi amenajau adăposturi în ascunzişurile
pădurii, lângă Poiana Parascanului şi Pârâul Blândeţ. Cu timpul unele
familii din Pârteşti au început să-şi construiască locuinţe stabile în zona
viitoarei vetre de sat. Există şi opinii potrivit cărora primele familii care s-au
stabilit în „Bahna Pârteştiului” (numită astfel datorită terenului mlăştinos), ar
fi venit din Ardeal, între anii 1728 – 1788, de pe Valea Sălăuţei şi din Ilve.
Aşa se explică prezenţa unor nume precum: Andronic, Cojocaru, Parascan,
Ungureanu, Hopulele care se presupune că ar fi de origine ardelenească.

După ocuparea Bucovinei de către austrieci, în 1775, încep


prospecţiuni sistematice. O dată cu descoperirea, în 1790, a zăcământului
de sare, la o adâncime de 12 m, se conturează perspectiva intensificării
exploatării sării, în primul rând sub forma sa solidă. În anul 1871 a început
exploatarea propriu - zisă a sării geme de la Cacica, după care, se va trece
la extinderea amenajărilor şi instalaţiilor în scopul obţinerii sării în stare
brută şi recristalizată prin fierberea saramurii. Urmează colonizarea locului
cu mineri de diferite naţionalităţi: poloni, ucraineni, germani, slovaci.
Exploatarea în mod organizat a masivului de sare de la Cacica începe în
anul 1791 sub conducerea austriacului Paul Hofman. Odată cu
deschiderea Salinei şi pentru a atrage specialişti s-au acordat o serie de
facilităţi: lemn de construcţie gratuit, o parcela de grădină, teren arabil,
scutirea de impozit timp de trei ani etc. Ca urmare, in 1792 au venit la
Cacica 20 de familii din Boemia si Wieliczka, tehnicieni şi muncitori
specialisti în exploatarea sării. Drept urmare, cu timpul, Cacica se va
dezvolta demografic şi economic. Dupa deschiderea minei şi colonizarea
ce a urmat, localitatea Cacica apare menţionată în documentele vremii.
Activităţile de profil industrial legate, în primul rând, de salină şi de fabrica
de cherestea creată ulterior, dar şi cele meşteşugăreşti, au dus la
11
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
dezvoltarea rapidă a localităţii, care căpăta spre sfârşitul veacului trecut
satut de târg, unde convieţuirea interetnică, în deplina concordie, i-a
conferit aşezării calificativului de „Mica Austrie”.

În timpul celui de – al doilea război mondial, localitatea a fost


puternic afectată de luptele ce s-au purtat, pe aici fiind linia frontului.
Populaţia satului a fost evacuată prin alte părţi, au ramas doar câteva
grupuri de oameni care erau la Salină. După război satul s-a refăcut şi
activitatea economică a intrat pe un făgaş normal. Sătenii şi-au reparat
locuinţele distruse de război. Majoritatea familiilor de germani şi evrei au
plecat, unii fie în tările lor de origine, alţii prin alte locuri, casele lor au fost
naţionalizate şi apoi vândute. Declinul satului Cacica începe în 1968, când
se aplică noua lege administrativă şi se desfiinţează vechea comuna
Cacica. Satul Cacica devine sat component al « noii » comune Cacica cu
centrul la Pârteştii de Sus. Era o hotărâre arbitrară pentru ca în satul
Pârteştii de Sus nu existau clădiri în care să funcţioneze principalele
instituţii ale statului : primaria, politia, dispensarul etc., iar toate clădirile
aparţinând acestor instituţii din satul Cacica au fost vândute unor persoane
particulare. Începând din anul 1953 începe modernizarea şi extinderea
Salinei prin construirea unor noi instalaţii şi modernizarea celor existente.
Astfel, între anii 1967-1973 s-au construit 11 evaporatoare şi producţia
creste de la 25000 te în 1970 la 40000 te în 1973. Sarea produsă la Cacica
se exportă în proporţie de 40 % în Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Nigeria
etc. Ca urmare a extinderii Salinei, numărul angajaţilor ajunsese în 1973 la
aproximativ 600. Majoritatea locuitorilor din Cacica, Pârteştii de Sus şi
Soloneţu Nou lucrau aici. Mai funcţionau în comună Fabrica de Cherestea,
o secţie de brânzeturi şi o sectie de tâmplărie. Aşa se explică faptul că, la
vremea aceea, nivelul de trai al satului Cacica era destul de ridicat. Datorită
faptului că principalul mijloc de transport al sării era calea ferată, iar gara
Cacica se afla cam la 4 km distanta de Salină, conducerea comunistă a
12
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
decis construirea unei noi secţii de prelucrare a sării la Pârteştii de Jos,
lângă gară. În anul 1990 se da în funcţiune instalaţia nouă şi odată cu
aceasta sediul administrativ şi prelucrarea se mută pe teritoriul comunei
Pârteştii de Jos, ducând astfel la începutul declinului vieţii sociale şi
economice ale localităţii Cacica. Acum Cacica este doar un modest punct
turistic, singurele obiective fiind mina si cele trei biserici.

Un moment deosebit în viaţa întregii comunităţi îl reprezintă ziua de


15 august (Sfânta Maria), când Cacica devine unicul loc de pelerinaj catolic
din Moldova, prilej de desfăşurare şi a bâlciului tradiţional anual. O altă
particularitate o constituie existenţa celor trei biserici, monumente la care
se adaugă clădirea şcolii vechi (1816), troiţe şi diverse construcţii
aparţinând arhitecturii tradiţionale româneşti şi specificului altor naţionalităţi
( sursa: www.casanationalitatilor- Cacica).

Monumentele istorice din comuna Cacica (conform listei actualizate in


2015 de catre Ministerul Culturii – publicata in Monitorul Oficial, Partea I,
Nr, 113 bis/15.II.2016 si pe site la adresa:
http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-SV.pdf ) sunt urmatoarele:

13
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.2. Elemente ale cadrului natural

2.2.1. Geografic, perimetrul se gaseste intr-o zona deluroasa,


apartinand sectorului nord-vestic al Platformei Moldoveneşti, străjuită la
vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea Solca, iar la est şi sud de
Podişul Sucevei. Morfologic perimetrul studiat aparţine Depresiunii Cacica.
Din punct de vedere geologic perimetrul în studiu este situat pe aria
de dezvoltare a formaţiunilor sedimentare aparţinând părţii central-nordice
a unităţii geostructurale cunoscută sub denumirea de Platforma
Moldovenească.

2.2.1.1. Stratigrafia
Cercetarea geologică şi hidrologică întreprinsă s-a efectuat într-un
areal care se încadrează din punct de vedere geostructural în partea
central-nordică a Platformei Moldoveneşti. Această unitate reprezintă
terminaţia sud-vestică a Platformei Est-Europene.
În evoluţia geologică a Platformei Moldoveneşti au fost separate doua
etape distincte: etapa de stabilitate, platformică, caracterizată printr-un
domeniu rigid supus unor mişcări oscilatorii pe verticală marcate de
transgresiuni şi regresiuni marine, în timpul cărora s-au sedimentat
depozitele ce alcătuiesc cuvertura sedimentară.
Fundamentul Platformei Moldoveneşti a fost interceptat printr-un
număr restrans de foraje dintre care cele mai importante sunt executate la
Iaşi, Todireni, Bătrâneşti şi la vest de Siret, la Bodeşti.

14
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Sintetizând informaţiile obţinute despre fundamentul Platformei
Moldoveneşti se pot separa patru complexe cristaline: complexul
paragnaiselor cu microclin; complexul micaşisturilor cu granat, andaluzit şi
sillimant cu intercalaţii de şisturi amfibolice, precum şi cuartite cu magnetit;
complexul micaşisturilor epigenetice, şisturi amfibolice cu epidot străbătute
de pegmatite şi complexul rocilor epimetamorfice.
Cuvertura sedimentară. Transgresiv şi discordant peste fundamentul
cristalin, peneplenizat, se dispune o stivă de depozite sedimentare
neafectate tectonic atribuite pe criterii lito-biostratigrafice intervalului
Vendian-Cuatemar. Regiunea nu a funcţionat în acest timp ca bazin de
acumulare, ci a cunoscut o fază de exondare care a alterat cu faze de
submersie, separându-se trei megacicluri de sedimentare (L. Ionesi, 1988):
• Vendian sup. - Devonian;
• Cretacic - Eocen mediu;
• Badenian sup. - Meotian.
Ciclul Vendian superior - Devonian. Formaţiunile din acest interval
stratigrafic nu aflorează în cadrul Platformei Moldoveneşti, fiind însă
traversate de foraje structurale executate pentru crcetarea fundamentului.
Ciclul Cretacic - Paleocen-Eocen. Depozitele acumulate în acest
interval se cunosc în general prin foraje, eroziunea din malul Prutului
evidenţiind doar depozitele Cenomaniene.
Ciclul Badenian superior - Meotian. Badenianul superior aflorează
numai malul Prutului, între Ivăncăuţi si Liveni, fiind separate trei unităţi
litologice: formaţiunea detritica sau infraanhidrica, formaţiunea evaporitica
cu gipsuri si anhidrite, formaţiunea argilo-marnoasa sau supraanhidritica.
Sarmaţianul. Depozitele sarmaţiene din exteriorul Carpaţilor aparţin
bazinului dacic al Paratethisului separându-se în cadrul lor, patru subetaje:
Buglovian, Volhinian, Basarabian si Chersonian.

15
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Litologic, în timpul Sarmaţianului s-au acumulat argile, siltite, marne,
nisipuri şi subordonat, gresii, calcare oolitice, calcare biosparitice si grezo-
calcare. Grosimea depozitelor acumulate variaza intre grosimea de 800 m
in est si 2600 m in vest.
Buglovianul. În cadrul Buglovianului s-au separat doua faciesuri: un
facies calcaros-recifal în partea estica; un facies detritic, argilo-nisipos, în
rest.
Faciesul detritic argilo-nisipos prezent în zona se dezvoltă spre Vest
de cel recifal fiind reprezentat litologic prin marne, argile, argile nisipoase şi
nisipuri între care se găsesc şi unele intercalaţii subordonate de gresii,
calcare grezoase, bentonite şi cinerite. Succesiunea depozitelor argilo-
nisipoase din faciesul vestic al Buglovianului se încheie cu orizontul
calcaro-grezos cu Serpula gregaris şi briozoare, în grosime de 3 m.
Volhinianul se dispune în continuitate de sedimentare peste
Buglovian, ocupând cea mai mare parte a platfomei, la nord de o linie
convenţională ce ar uni localităţile Baia-Draguşeni- Lespezi-Hârlau-
Todireni-Santa Mare.
În Volhinian s-a schimbat caracterul sedimentării datorită edificării
uscatului orogenului carpatic în urma mişcării moldavice. Astfel, în aria
estică se depun formaţiuni pelitice de adâncime mai mare constituite din
argile cenuşii albăstrui cu intercalaţii de argile nisipoase, aşa-numitele
argile de Darabani-Mitoc, dispuse peste calcarul de Esanca (L.Ionesi,
1988). Intercalaţiile de nisipuri devin abundente la vest de linia Dorohoi-
Botoşani-Flămânzi remarcându-se şi apariţia unor strate de gresii si calcare
oolitice.
În aria vestică, formaţiunile detritice devin mai abundente. Studiile
detaliate litobiostratigrafice întreprinse de Bica lonesi asupra depozitelor
volhiniene dintre Valea Moldovei si Valea Siretului au relevat aspectul
litogic monoton al acestora, reprezentate printr-o alternanţă de argile, argile

16
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
nisipoase, marne şi nisipuri cu 8 intercalaţii de gresii calcaroase şi calcare
oolitice considerate nivele de reper.
În zona Fălticeni-Boroaia, în baza Volhinianului superior, apar cateva
strate de cărbune cantonate în depozitele argiloase din cadrul formaţiunii
cu ceriti. Spre vest, la contactul cu miocenul pericarpatic, în depozitele
volhiniene apar depozite cu pietrişuri ce reprezintă depuneri fluvio-deltaice
în zonele de debuşare a râurilor ce se vărsau în marea volhiniana. În
perimetrul Pârteşti a fost pusă în evidenţă prezenţa formaţiunilor aparţinând
Volhinianului, reprezentate litologic printr-o alternanţă monotona psamit-
pelit, în cadrul căruia se individualizeaza trei bancuri de nisip.
Depozitele volhiniene puse în evidenţă în acest perimetru încep
printr-un complex nisipos. Acest complex este format din nisipuri de culoare
cenuşiu gălbuie, slab argiloase, cu bobul fin spre mediu, cu intercalaţii
subţiri, decimetrice, de argile şi gresii, având grosimea maxima de 15 m. În
cadrul stratului de nisip a fost identificată o asociaţie microfaunistică
reprezentată prin Globigerina buloideea, Rotalia beccarii, Elphidium
minutum.
În continuitate de sedimentare se dispune un nivel predominant
argilos gros de cca. 5 m.
Succesiunea litologica a volhinianului continuă cu un al doilea strat de
nisip ce are o grosime de 20 m . Nisipurile au o culoare gălbuie, fosilifere,
cu bobul fin spre mediu, uneori slab argilos. În unele zone, spre partea
superioară a complexului nisipos, culoarea devine brună. Se remarca şi
prezenţa unor zone moi consolidate, de grosimi decimetrice, care capătă
local aspectul unei gresii de culoare alb-galbuie. Din punct de vedere
faunistic a fost identificată o asociaţie reprezentată prin Porosononian
martkobi, Nonion sp., Amonia beccarii, Elphidium subumbilicatum,
Eminutum, Globigerina sp. Bulimina sp. În continuitate de sedimentare,
peste acest strat de nisip, se dispune un nivel argilos de 8-10 m grosime.

17
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Ponderea cea mai ridicată o au argilele de culoare galbenă, uneori cenuşiu
vineţie, plastice, ce se desfac în plăci, în care apar intercalaţii lenticulare
subordonate, de argile nisipoase galbene, nisipuri şi gresii gălbui.
Suita depozitelor sedimentare volhiniene se continuă cu un nou
complex nisipos, cu grosime de cca 20 m, de culoare gălbuie albicioasă. În
aceste nisipuri apar intercalaţii de argile cenuşii verzui şi gresii compacte.
Succesiune litologică din cadrul perimetrului Pîrteşti se încheie printr-
un ultim nivel argilos cu grosimi apreciabile.
Basarabianul ocupă o suprafaţă mai restrânsă decât volhinianul,
dezvoltându-se în partea centrală şi sudică a platformei. Depozitele
basarabiene se dispun în continuitate de sedimentare peste cele volhiniene
şi au un caracter regresiv. Litologic, se menţin aceleaşi diferenţieri de
sedimentare ca şi în Volhinian, adică predominant peltica în partea estică şi
psamitica-psefitica în partea vestică şi centrală.
La est de linia Flămânzi -Tg. Frumos se continuă sedimentarea
pelitica prin acumularea "argilelor cu Cryptomactra" (350 m grosime
stratigrafica) peste care se dispun argile şi nisipuri în grosime de 60-80 m.
La est de linia menţionată sedimentarea păstrează aceleaşi aspecte ca şi
în Volhinian, cu argile, nisipuri şi cateva strate de gresii şi calcare (de
Vrivesti, de Harmanesti, de Bratesti) - L. Ionesi, 1988.
La vest de Siret, echivalentul litostratigrafic al Basarabianului îl
reprezintă stratele de Trebis (T.Simionescu, 1977), la contactul cu orogenul
carpatic continuandu-se depunerea unor pietrisuri si nisipuri fluvio-deltaice.
Chersonianul afloreaza la sud de Iaşi-Tibana-Avereştii de Sus fiind
reprezentat litologic prin nisipuri cu unele intercalatii de calcare si argile.
Meotianul aflorează pe aproximativ aceeaşi suprafaţă cu
Chersonianul şi este reprezentat prin cineritele de Nuteasca-Ruseni (l0-80
m), urmate de nisipuri si argile cu intercalatii de gresii în plăci şi
conglomerate (80-180 m).

18
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cuaternarul este reprezentat, în zonă, prin depozite de terasa care
însoţesc malurile pârâului Soloneţ. Acestea sunt constituite, la suprafaţă,
de pietrişuri, bolovanişuri şi nisipuri grosiere sau mediu granulate, care lito
logic apartin gresiilor, calcarelor, menilitelor, marno-calcarelor şi, mai rar,
microconglomeratelor şi argile negricioasece includ elemente de roci
sedimentare. Uniformitatea granulometrică, constanta prezenţei
carbonatilor şi a sărurilor solubile, precum şi prezenţa unor acumulări
evidente de humus, dovedesc ca aceste aluviuni au fost depuse în condiţii
aproape uniforme, în timpuri geologice relativ scurte.

2.2.1.2. Tectonica
În evolutia Platformei moldoveneşti se separă doua stadii distincte :
• Stadiul de geosinclinal, concretizat prin formaţiunile metamorfice
intens cutate şi strabatute de intruziuni magmatice (Archaic-
Proterozoic mediu) ;
• Stadiul de bazin de acumulare în care platforma a suferit mişcări
oscilatorii pe verticala, asociate cu transgresiuni marine şi exonari
Vendian-Meotian).

Platforma Moldoveneasca prezintă un aranjament tectonic ruptural,


influenţat în mare masura de mişcările orogenezei alpine. S-a realizat astfel
coborârea având loc în trepte şi afectând atat fundamentul cristalin cât şi
depozitele de cuvertură.
Pe ansamblu, Platforma Moldoveneasca prezinta 0 inclinare spre SE
cu 5-8 m/km ca rezultat al mişcărilor de basculare survenite în pleistocen.
Geneza reliefului actual din Platforma Moldoveneasca este datorat
naturii rocilor acumulate, apariţiei orogenului şi înalţării lui diferenţiale în
faza valahă, toate aceste cauze fiind în legatura directă cu factorii externi
de eroziune, care au avut rol predominant (L.Ionesi, 1988).

19
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Întregul edificiu litologic are o poziţie cvasiorizontală, înclinand uşor
spre SE (3- 4 grade), înscriindu-se, din acest punct de vedere, în ansamblul
caracteristicilor generale ale Platformei Moldoveneşti.

2.2.1.3. Consideraţii asupra petrografiei şi vârstei formaţiunilor din


perimetru
Cercetările executate în perimetru au pus în evidenţă urmatoarele
petrotipuri :
Argilele - caracteristice domeniului de platformă, în special din
sarmaţian, sunt roci terigene, cu textura pelitica şi structura
microstratificata, determinate de însăşi fenomenul sedimentarii.
Culoarea este în general cenuşie sau cenuşiu-verzuie.
Constituentii mineralogici se caracterizeaza prin prezenta unor mase
argiloase cu o pondere de 75-80% minerale argiloase (alumosilicati
hidratati).
Prin similitudine cu argilele de la acelaşi nivel stratigrafic, putem
afirma că aceste minerale argiloase fac parte din grupa silicaţilor de Al şi
Mg hidratati şi anume: montmorillonit, halloisit, illit, nacrit, etc. la care se
adaugă silice, calcit, pirita şi uneori fragmente carbunoase.
Constituienţii alogeni sunt reprezentati prin cristale de cuart, feldspati,
bioclaste diverse.
În argile se întâlnesc uneori fragmente de lamellibranchiate, cu
cochilii fragile, caracteristice de altfel pentru acest nivel stratigrafic.
Se remarcă de asemenea prezenţa carbonatului de calciu fin
diseminat. Consideram ca acesta a rezultat din dezagregarea testelor si
.cochiliilor de fosile, desi nu este exclus sa fi rezultat prin procesul de
precipitare.
Având compoziţia descrisă mai sus, argilele menţionate intră în
categoria argilelor polimictice.

20
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Marnele - au compoziţia mineralogică asemănătoare cu a argilelor,
doar procentajul de minerale argiloase (50-60%) si carbonati (20-30%)
difera.
Ceea ce se remarcă de la prima vedere este aspectul de argilit şi
structura microstratificata, chiar dacă vizual pare o structură masiva.
Textura este pelitica, fină, asemanatoare cu a argilelor.
Pe fetele de stratificaţie apar fosile, in special lamelibrachiate si
gasteropode, cu cochiliile de regula deformate.
Compozitia mineralogica de baza este determinată de minerale
argiloase care se gasesc în proporţie de 40-70%, iar dintre acestea
montmorillonitul şi halloisitul predomină.
Aceasta masa argiloasa contine si carbonat de calciu autigen (cca.
10%) care da aspectul unei matrici.
Tot în categoria constituienţilor autigeni apare rar glauconitul,
anhidritul si uneori celestina.
Dintre constituientii alogeni, care nu depasesc însa 2-3%, apar:
cuarţul, feldspatii, in special plagioclazi, mice, minerale opace, în special
sulfuri.
Faţă de argile se remarca un grad mai avansat de cristalizare a
carbonaţilor. Distribuirea regulată a carbonaţilor în masa rocii pare a
confirma ipoteza depunerii acestora prin precipitare chimica.
Gresiile apar sporadic, în strate centimetrice, mai rar decimetrice.
Sunt roci psamitice, de culoare cenusie-galbuie, cu o structura compacta.
Gresiile sunt constituite mineralogic din: cuart in procent de 50-85%,
feldspati 2-3%, mice, minerale argiloase, fragmente litice.
Cuarţul, prezent sub forma de cristale usor rolate, ceea ce dovedeste
o distanta de transport relativ mica.
Feldspatii, prezenti în procent mic, au în general caracter potasic.

21
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Fragmentele litice provin din roci metamorfice, iar prezenta lor se
explica tot prin distanta mica de transport.
Constituienţii autigeni sunt reprezentati prin oxizi de fier, calcit,
dolomit si mai rar, glauconit.
Cimentul este fie silicios, fie calcaros, sau un amestec de silice si
carbonati la care se observa un procent de recristalizare.
Nisipurile sunt fine, prăfoase, uneori cu frecvente fragmente de
cochilii.
Repetarea pe verticala a acestor tipuri de roci, conduce la concluzia
că într-un interval relativ mic de timp au avut loc mai multe mişcări
epirogenetice pozitive şi negative care au schimbat condiţiile de mediu de
sedimentare de la litoral neritic la abisal pelitic.
Vârsta formaţiunilor care aflorează în cadrul perimetrului studiat este
sarmaţiana şi anume volhiniana.
În perimetrul Pârteşti au fost puse în evidenţă trei bancuri de nisip cu
rare intercalaţii de gresii sau pelite, separate de nivele argiloase.
Rocile pelitice care separă aceste complexe nisipoase sunt
reprezentate prin argile cenuşii-verzui sau galbui.
Trecerea de la nivelele psamitice la cele pelitice se face în mod
transant, rareori în mod gradat.
Nisipurile au o culoare alb-galbuie, uneori cenuşie, cu bobul fin spre
mediu, fosilifere, uneori având o structură încrucişată, în care apar câteva
intercalaţii subtiri, lentiliforme, de argile dar şi de gresii, ce se prezintă
uneori sub forma de concretiuni (trovanti).
Rezultatele analizelor chimice efectuate pe probe de nisipuri relevă
urmatoarele domenii de variatie: SIO2=72,98% - 91,46%; AI2O3=0.035 -
11.51%; Fe2O3=0,35 -3,42%; CaO=0 - 10,44%; MgO=0,006 - 1,35%;
TiO2=0 - 1,08% ;K2O=0,42 ¬2,34%; Na2O=0,33 -1,68%.

22
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Din punct de vedere petrografic fac parte din categoria celor
cuartoase şi cuarto-litice, in care cuartul este prezent in proportie de 70-
85%, calcitul cca. 10%, dolomitul maxim 3%, granule de feldspat potasic
pana la 5%, glauconitul cca. 2%. Se mai remarcă prezenţa rutilului şi a
paietelor de sericit.
Sub raport granulometric, în urma analizarii probelor de nisip, se pot
trage urmatoarele concluzii :
• Se remarca o distributie asimetrica a granulelor si anume "bimodala",
cele mai frecvente dimensiuni apartinand claselor Mol 0,056-0,160
mm si in mai mica masura claselor Mo2 0,250-0,440 mm.
• Gradul de uniformitate mediu este de 50-53% ;
• Continutul mediu in parti levigabile este cuprins intre 9,0-14,0%.
Rezultă ca nisipurile se încadrează în clasa granulometrică de nisip
fin, fracţia medie fiind de maxim 23%, iar fracţia grosieră de maxim 10%.
Din punct de vedere granulometric, nisipul din perimetrul Pârteşti se
încadreaza în grupa nisipurilor aleuritice, aleuro-nisipurilor şi a nisipurilor
aleuritice-argiloase, făcând parte din grupa nisipurilor fine.
Pentru obiectivul urmarit de studiul de faţă prezintî importanţa
depozitele de suprafaţă, de vârsta cuaternară, rezultate în urma proceselor
de alterare, dezagregare, transformare şi redepunere a rocilor din substrat,
precum şi cele de vârsta volhiniana, constituite din nisipuri, argile nisipoase
şi argile cenuşii verzui sau cenuşii gălbui.
Grosimea scoartei de alterare (alohtona si autohtona), în zona
perimetrului studiat, determinată pe baza datelor provenite din lucrările
executate şi a celor consemnate în literatura de specialitate, variaza între
1,45 si 2,0 m.
Scoarţa de alterare alohtona din zona s-a format în conditiile a trei
faciesuri diferite: aluvial pentru depozitele care alcatuiesc terasele, deluvial

23
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
pentru depozitele acumulate pe versanţi şi coluvial pentru acumularile de la
baza pantelor versantilor.
Depozitele aluviale, sunt reprezentate prin agregate naturale de rau
(pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri). Din punct de vedere petrografic sunt
alcatuite din diverse tipuri de roci sedimentare (calcare, marnocalcare,
gresii, menilite, micro conglomerate ).
Deluviile şi coluviile sunt localizate pe versanti şi la baza acestora. Au
un grad redus de sortare, fragmentele au forme angulare, subangulare şi
subrotunjite, şi sunt prinse într-o matrice argiloasă sau argilo-nisipoasa.
Solul are o grosime cuprinsa intre 0,10-0,20 m şi se încadreaza în
grupa solurilor deluviale.
Sintetizând, se poate aprecia ca formaţiunile geologice de suprafaţă,
deci cele care privesc zonele de influenţă pentru construcţia ce urmează a
fi edificată, sunt de varsta cuaternara şi volhiniana, de la suprafata spre
adâncime fiind reprezentate prin :
• un nivel de grosimi variind intre 0,10 si 0,20 m de sol vegetal cenusiu
negricios, sau brun negricios, nisipos, cu o grosime medie de 0,16 m,
care mai integreaza rar fragmente centimetrice de gresii, menilite,
marnocalcare, calcare şi microconglomerate, rulate, sau subangulare.
Stratele care alcatuiesc acest nivel sunt consolidate, cu o
compactitate medie ;
• un strat de argile brun negricioase, slab nisipoase, cu elemente de
gresii, menilite, marnocalcare, calcare si micro conglomerate ce au
grosimi cuprinse intre 0,25-0,50 m, si o grosime medie de 0,36 m ;
• un nivel de pietris, nisip şi mai rar bolovaniş, constituite, în principal,
din gresii, menilite, marnocalcare, calcare şi microconglomerate, cu
elemente subrotunjite, rotunjite sau subangulare, ce au grosimi
cuprinse intre I,00-I,50m, si o grosime medie de 1,24 m ;

24
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• un nivel de nisip cenusiu-albicios, fin granular, slab micaceu, slab
argilos, cu rare elemente de roci sedimentere, avand grosimi, in
sondajele executate, cuprinse intre 0,00-0,55 m, cu o medie de 0,38
m, ce apare in sondajele nr.2-6.

În cuprinsul rocilor de suprafata nu exista goluri carstice, turbarii, sau


saruri solubile, deci, din acest punct de vedere, avem de-a face cu un teren
care se constituie ca un suport favorabil pentru amplasarea constructiei.

2.2.1.4. Date geomorfologice


Din punct de vedere geomorfologic perimetrul în studiu face parte
dintr-o zonă deluroasă, aparţinând sectorului nord-vestic al Platformei
Moldovenesti, străjuită la vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea
Solca iar la est şi sud de Podişul Sucevei. Morfologic perimetrul studiat
aparţine Depresiunii Cacica.
La paralela localităţii Cacica, în profilul transversal al văii pârâului
Soloneţ, ca forme de relief fluviatil se individualizeaza următoarele terase :
• terasa de 1,0-2,0 m altitudine (ca terasa inferioara, sau de lunca)
situata in imediata apropiere a albiei minore a paraului Solonet,
avand o extindere redusa; este constituită din pietrişuri nisipuri
grosiere sau medii şi bolovănişuri şi este frecvent inundată,
îndeplinind în mare parte funcţia de albie majoră;
• terasa de 2,0-3,0 m altitudine, ca prima terasă superioară sau de
vale, cu o extindere destul de mare este, constituită predominant din
pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri ;
• terasa de 12-16 m apare în zonele ridicate, unde s-a conservat sau a
fost completata cu sedimente apartinand unor afluienti. Este
constituită din pietrişuri, nisipuri cu elemente rulare sau subangulare

25
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
de roci sedimentare. Terasa care va suporta construcţia proiectată
este uşor înclinată spre vest şi sud-sud vest.
Terasele deschise, sub aspect morfologic şi structural, aparţine
teraselor de vale bine reprezentate în zona si bine individualizate, cu toate
că diferenţa de altitudine dintre ele este în general redusă. Structura
acestor terase este simplă, de natură deluviala şi coluviala. Acumulativul
este format din fragmente rulate, angulare sau subrotunjite de roci
sedimentare. Pe verticală stiva sedimentară nu trădeaza o sortare
evidenta, care să se menţină pe distanţe mari şi care să poată fi utilizate ca
reper morfogenetic, remarcându-se însa o diversitate lito-structurala pe
distanţe foarte mici.

2.2.1.5. Date hidrologice şi hidrogeologice


Reţeaua hidrologică din zonă este reprezentată în primul rând de
pârâul Soloneţ, care la paralela amplasamentului obiectivului analizat, are o
poziţie aproape direcţională faţă de direcţia elementelor morfostructurale şi
geologice. Alături de acesta, ca afluent pe partea dreaptă menţionăm
prezenţa unui torent, cu debite în general mici în perioadele cu precipitaţii,
care seacă dupa aceea şi care se racordează în unghi de 30 la receptorul
principal.

2.2.2. Relieful
Relieful comunei este o parte integrantă a Podişului Sucevei, parte
dintr-o unitate structurală mult mai intinsă ce reprezinta prelungirea spre
sud-vest a platformei est-europene denumită platforma moldo-podolica.Ca
unităţi de relief, întalnim în partea de nord-est depresiuni colinare şi în
partea de sud-vest dealuri piemontane, adică suprafeţe înclinate spre est,
formate la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune.

26
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cea mai înaltă cota de pe teritoriul comunei este de 973 m situată la
locul numit Custuraiar cea mai de joasă este de 380 m, situata în
apropierea staţiei de cale ferată Cacica.Teritoriul localităţilor Cacica şi
Pârteştii de Sus este dominat de Dealul Troian (455,7 m), dealul Muncelul
(458 m), situate la sud de pârâul Soloneţ şi Dealul Rodinii (481 m), Dealului
Cojocului (615 m), situate la nord de pârâul Soloneţ. Localitatile Maidan,
Solonetu Nou şi Runc, sunt dominate de Dealul Maidanului (560 m) situat
la nord de pârâul Soloneţ. Relieful comunei este colinar. Fundamentul
geologic este format din marne şi argile cenuşii sau roşcate, gresii moi, gips
şi sare. Depozitele de suprafaţă sunt alcatuite din sol vegetal şi argile
prăfoase.
Terenul bun de fundare este stratul argilos plastic consistent;
adâncimea de îngheţ este de 1,10 m; zona este în perimetrul „E”,ks=0,12 şi
Tc=0,7 secunde.
2.2.3. Apele
Reţeaua hidrografică a comunei Cacica se caracterizează printr-o
densitate medie de ape curgătoare fiind compusă din râuri cu curgere
permanentă şi râuri cu curgere intermitentă respectiv:
- pârâul Soloneţ izvoreşte din zona vârfului Moşneagului şi străbate
satele Maidan, Soloneţu Nou, Pârteştii de Sus, fiind limita
naturală Pârteştii de Sus şi Cacica. Pârâul străbate comuna de la
vest la est pe o lungime de 12 km şi se varsă în râul Suceava.
- Pârâul Cacica - izvorăşte din pădurea Călugariţa, are o lungime
de 5 km , curge prin centrul localităţii Cacica şi se varsă în pârâul
Blândeţ;
- Pârâul Neagra - izvorăşte din pădurea Obştei, are o lungime de
4,5 km, curge prin zona nordică a comunei şi se varsă în pârâul
Soloneţ;

27
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- Pârâul Seaca - izvorăşte din pădurea Tohog, are o lungime de
cca.4 km, se varsă în pârâul Soloneţ;
- Pârâul Racova - izvorăşte din Coasta Maidanului, are lungimea
de cca. 5 km străbate satul Runc şi se varsa în pârâul Inara;
- Paraul Blândeţu – izvorăşte de pe teritoriul comunei Mănăstirea
Humorului, traversează comuna Cacica prin partea de sud-est şi
se varsă în pârâul Soloneţ.
În perioadele ploioase ale anului, pârâul Soloneţ îşi măreşte debitul,
ieşind din matcă şi producând inundaţii mai ales în zona satelor Maidan şi
Soloneţu Nou.

2.2.4. Clima
Comuna Cacica are o clima temperată, de tip continental specifică
zonei de podiş (200-800 m).Temperatura medie anuală se situeaza intre 6°
şi 8°C. Zona este caracterizată din punct de vedere climateric de ierni
lungi, friguroase şi primaveri scurte şi răcoroase cauzate de vânturile de
vest şi est-nord-vest şi aerul polar. Cantitatea de precipitaţii anuale este
cuprinsă 600 şi 1000 l/m², cu mari diferenţe de la luna la lună sau de la an
la an. Îngheţul se produce în septembrie – octombrie, iar dezgheţul are loc
ceva mai târziu de sfarşitul lunii martie.
Regimul eolian în zonă, este influenţat de poziţia şi intensitatea
centrilor barici, orografie, altitudine şi orientarea reliefului, astfel frecvenţa
vânturilor este diferită aceasta fiind în funcţie de punctele cardinale astfel:
dinspe NV 32% ; E 9.5% (crivăţul este frecvent, atingând valori care pot
depăşi 100 km/h şi provoacă viscole extrem de violente), cu o viteză medie
3-5 m/s
2.2.5. Vegetaţia

28
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Din punctul de vedere al vegetaţiei, comuna Cacica se încadrează
în zona de silvostepă cu păduri mixte de tip central-european (fageto-
gamnete).
Vegetatia spontană lemnoasa este dominată de foioase ca fagul şi
stejarul. Se mai intalnesc: carpenul, teiul, frasinul. Dintre speciile ierboase,
mai importante sunt iarba campului, golomatul, pinul.

2.2.6 Fauna

În categoria păsări, se intalnesc: potârnichea, prepeliţa, turturica,


uliul porumbar, uliul păsărar, bufniţa, corbul, cioara cenuşie, coţofana,
gaiţa, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul, ciocănitoarea. Dintre
păsările migratoare se întalnesc rândunica şi barza.
În ce priveşte alte animale sălbatice pot fi întalnite: căprioare, porci
mistreţi, bursuci, vulpi.
În apele ce străbat comuna, trăiesc: porcuşorul, cleanul, chişcanul,
carasul, păstravul. Dintre crustacee se găseste racul.

2.2.7. Fondul funciar.

Comuna Cacica are o suprafaţă totală de 5.716,00 ha, suprafaţa


agricolă de 2.983,71 având o pondere de 52.20%. Din evidenţele
cadastrale rezultă că 12,91% din suprafaţa agricolă este amplasată în
intravilanul localităţilor.

Situaţia fondului funciar la 1 ianuarie 2008

Nr. Folosinţă Suprafaţa Structura


crt. (ha) (%)
1. Suprafaţa totală: 5716,00 100,00
2. Terenuri agricole, din care: 2983,71 52,20
29
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- arabil 1464,00 25,61
- fâneţe, păşuni 1491,71 26,10
- vii - -
- livezi 28,00 0,49
3. Terenuri neagricole, din care: 2732,29 47,80
- păduri 2446,00 42,80
- ape 14,85 0,26
- drumuri 79,60 1.39
- construcţii 135,04 2,36
- neproductiv 56,80 0,99
4. Teren agricol intravilan 738.11 12,91

2.3. Relaţii în teritoriu


2.3.1. Căi de comunicaţie.
Teritoriul comunei este strabatut de drumul national DN2E Paltinoasa
– Solca, drumurile judetene DJ 178E Cacica – Botoşana (2,7 km), DJ 209L
Mănăstirea Humorului – Soloneţu Nou – Pârteştii de Sus şi DJ 178A
Şcheia – Mihoveni – Părhăuţi – Pârteştii de Sus, însumand o lungime de
10 km. Comuna mai este străbătuta şi de drumurile comunale DC 17
Pârteştii de Sus – Soloneţu Nou – Maidan, DC 18 Soloneţu Nou – Pleşa şi
DC 21 Cacica – Botoşana, însumand în total 10,20 km.
Caracteristicile şi starea acestor drumuri se prezinta astfel la 31
decembrie 2008:
- DN 2E – drum naţional cu lăţimea părţii carosabile de 7,00m,
starea fizică bună (asfalt, reparaţii şi modernizări locale);
- DJ 178E – drum judeţean cu lăţimea părţii carosabile de 7,00m,
stare fizică bună (asfalt)
- DJ209L – drum judeţean cu lăţimea părţii carosabile de 7,00 m,
starea fizica buna (asfalt, reparaţii şi modernizări locale);
- DJ178A – drum judeţean cu lăţimea părţii carosabile de 7,00 m,
starea fizica buna (beton de ciment);

30
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- DC17 – drum comunal cu lăţimea părţii carosabile de 6,00 -7,00
m, starea fizica rea (pietruit, zone inundabile la km 0+700 în satul
Pârteştii de Sus şi la km 5 în satul Maidan);
- DC18 – drum comunal cu lăţimea părtii carosabile de 6,00 m şi
starea fizica rea (pietruit, zone inundabile la km 3+800 în sat
Soloneţu Nou);
- DC21 – drum comunal cu lăţimea părţii carosabile de 6,00-7,00m
şi stare fizica rea (pietruit ).
În toată comuna, în interiorul localităţilor componente există drumuri
locale (strazi, uliţe, drumuri vicinale, etc.) cu lungimea totală de cca. 33 km,
pietruite.
Gradul de echipare cu drumuri publice este de 0,80km/km².
Reţeaua rutieră a comunei este formată din drumuri naţionale
şi comunale în lungime totală de 66,14 km, gradul de vascularizare rutieră
fiind de 0.97 km la 100 ha suprafaţă totală.

Situaţia drumurilor la 1 ianuarie 2008 în comuna Cacica

Categoria de drum Lungimea Structura


(km) (%)
Drumuri total, din care: 66,14 100,00
drumuri naţionale şi comunale, 66,14 100,00
din care:
- asfaltate 8,78 13,27
- betonate 13,77 20,81
- pietruite 42,47 64,21
- pamant 1,12 1,69

În cadrul localităţilor comunei Cacica străzile asfaltate sunt cele


ce urmăresc traseul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, restul
străzilor fiind pietruite; majoritatea străzilor au şanţuri de colectare a apelor
meteorice pe unul sau pe ambele acostamente. În lungul străzilor asfaltate
sau betonate, şanţurile sunt realizate din beton, accesul carosabil pe

31
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
propietăţi făcându-se pe podeţe din beton. La străzile din pietriş şanţurile
sunt realizate din pământ. Calitatea străzilor pietruite reprezintă o piedică
în calea dezvoltării infrastructurii localităţii şi afectează circulaţia în
interiorul localitaţii.
Pentru a realiza legături comode între reşedinţa de comună (Pârteştii
de Sus) şi satele componente, precum şi legătura acestora cu drumurile
judeţene, se impune modernizarea drumurilor comunale şi săteşti.
Teritoriul comunei este strabatut în partea de sud-est de calea ferată
Dărmăneşti – Gura Humorului, care trece prin localităţile Cacica şi
Pârteştii de Sus. Căile ferate de pe teritoriul comunei Cacica se afla în
propietatea şi administrarea SNCFR şi are o lungime de 3,25 km. Staţia de
mărfuri şi călători se gaseşte în satul Pârteştii de Sus.

2.4. Activităţi economice

Din cauza aşezării cât şi a reliefului comunei Cacica, ocupaţiile


principale ale localnicilor sunt exploatarea şi prelucrarea lemnului,
extragerea şi prelucrarea sării, creşterea animalelor şi agricultura.
2.4.1. Industria
Activităţile cu caracter industrial sunt slab reprezentate, existând la
nivelul localităţilor comunei două unităţi reprezentative (Salina Cacica –
exploatarea zăcămintelor de sare, S.C. TEST PROLEMN – exploatarea
lemnului), ateliere ce au ca obiect valorificarea materiilor prime de bază şi
unităţi de prestări servicii. Caracterul meşteşugăresc al acestor activităţi se
materializează prin producţii relativ mici, menite să satisfacă în special
necesităţile gospodăriei. În comună există un număr de aproximativ 80
agenţi economici din care 50 societăţi comerciale şi 30 persoane fizice şi
asociaţii familiale care asigură cca. 220 locuri de munca. Lipsesc firmele
din sectorul serviciilor (frizerii, coafură, croitorii, cizmării), firme specializate

32
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
în colectarea produselor agricole de origine vegetală sau animală. În
comuna Cacica funcţionează firme ce oferă servicii de telefonie fixă şi
internet de bună calitate (Romtelecom).
Din analiza forţei de muncă şi a tradiţiei acesteia în diverse ramuri
economice, în perioada 1997 – 2008 numărul de salariaţi a scăzut în
principalele ramuri economice ale comunei. Astfel în anul 1996 în industria
extractivă erau ocupaţi cca. 45 salariaţi, la sfârşitul anului 2008 mai lucrau
35 salariaţi.
Dacă în perioada 1996 – 2008 se observa o creştere a numărului
de muncitori ocupaţi în ramura de construcţii, la sfârşitul anului 2008 a
scăzut până la un numar de 5 salariaţi ca urmare a crizei economice, iar
numărul lor este în continuă scadere.
În industria prelucratoare se poate observa o scadere mai redusă
(de la 424 lucratori in 1996 la cca. 100 în anul 2008), iar în domeniile de
transport, comerţ, comunicaţii, activităţi financiar - bancare, şi asigurări se
poate observa chiar o creştere.
Având în vedere efectele pe termen scurt cât şi cele pe termen lung
ale crizei economice, se poate estima ca în cursul anilor urmatori ( 2009 -
2011) numărul de locuri de muncă la nivelul comunei va scadea.
2.4.2. Agricultura
Suprafaţa de teren agricol la nivelul comunei Cacica este de 3078,00
ha din care teren arabil numai 1467,00 ha. Urmărind evoluţia în ultimii ani a
suprafeţelor cultivate, se poate observa ponderea culturilor din suprafaţa
arabilă respectiv:
- Grâu, secara 13% din suprafata
- Cartofi 20% din suprafata
- Perene 33% din suprafata
- Porumb 13% din suprafata

33
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
incinta intreprinderii Salina Cacica, construcţii ce datează de la începutul
sec.XVII.
Comuna Cacica figurează pe lista monumentelor, ansamblurilor şi
siturilor istorice cu urmatoarele obiective:
- sit arheologic -„Ruinele schitului Pârteşti al mănăstirii Humor”
amplasat în satul Cacica, la locul numit Călugariţa, pe platoul din
partea stângă a pârâului Blândeţ;
- sit arheologic- „Asezare noua”, situat în satul Cacica la locul
numit Dealul Troian, datat din sec.VII-IX;
- SV-I-s-B-05405 - sit arheologic -„Exploatarea neolitică a sarii”-
situat în satul Cacica, pe locul salinei Cacica, curtea intreprinderii
şi zona înconjurătoare, datat neolitic, cultura Cucuteni;
- SV-II-m-B-05583 - monument de arhitectură -„Casa” situată în
satul Pârteştii de sus, datat din sec.XVIII (1753);
- SV-II-a-B-05582- ansamblul bisericii de lemn „Sf. Voievozi”- sat
Pârteştii de Sus, com. Cacica, sec.XVIII-XIX;
- SV-II-m-B-05582.01 - monument de arhitectura -„Biserica Sf.
Voievozi”- situat în satul Pârteştii de Sus cu datare în 1779
(biserica) ;
- SV-II-m-B-05582.02- Clopotniţa, sat Pârteştii de Sus, comuna
Cacica, datare 1861;

2.5. Populaţia – Elemente demografice şi sociale


2.5.1. Casa şi gospodăria.
Alcătuiri de vatră statornică – în care se desfăşoară întreaga
viaţă de familie cu evenimentele specifice: naştere, căsătorie, petreceri,
deces, mica industrie casnică, creşterea animalelor ş.a. – casa şi
gospodăria tradiţională din Cacica au trebuit să corespundă, prin

38
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
dimensiuni, funcţionalitate şi structură arhitectonică, tuturor acestor multiple
cerinţe existenţiale.
Cel mai frecvent, gospodăria specifica comunei Cacica
cuprinde: casa de locuit, fântâna, şura cu grajd, hambar, coşer,
şandramaua, poiata păsărilor, fântana şi pivniţa.
2.5.1.1. Gospodaria - gospodaria tradiţională din comuna Cacica se
aseaza la mijlocul terenului, astfel încât sa fie înconjurată din toate părţile
de grădina proprie. În perimetrul ogrăzii sunt amplasate după teren şi
întrebuinţare toate acareturile după cum urmează: în partea central, casa,
pe margini, în imediata apropiere, hambarul, şandramaua, coşerul şi ceva
mai departe grajdul şi şura pentru nutret. Fântâna şi pivniţa se construiesc
de regulă în partea opusă grajdului, pe un loc mai ridicat. În ultimii ani, o
extindere aproape generală a luat-o gospodaria cu planul în unghi, având
pe o latura casa de locuit şi şadramaua, iar pe latura perpendicular, şura cu
grajdul şi celelalte construcţii aferente.
2.5.1.2. Casa
Ca vatră de locuit, în care se desfăşoara întreaga viaţă a familiei cu
evenimentele ei specifice, casa tradiţională este construită din bârne lungi
de brad, încheiate în chiotori, cu acoperiş înalt din şindrilă, în patru ape, cu
faţa orientată spre miazăzi sau răsarit, având curte în faţă. Pe lângă
peretele faţadei şi cei doi pereţi laterali casa avea o prispă din pământ
bătut, tencuită cu muruiala. Casa are intrarea pe la mijlocul peretelui din
fatadă printr-o uşă ce dă în tindă; camerele sunt amplasate simetric în
ambele părţi ale tindei. Casa tradiţională mai are şi una sau două cămări
amplasate în partea din spate cu acces din tindă.
În prezent majoritatea locuinţelor construite, păstrează schema
funcţională tradiţională, diferind numărul de camere şi repartizarea pe unul
sau două niveluri.

39
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
2.5.2. Populaţia.
Populatia stabilă la recensământele din anii 1977,1992, 2002, şi la
sfârşitul anului 2008 în comuna Cacica, prezintă următoarea evoluţie:

1977 1992 2002 2008


TOTAL din care: 4610 4266 4425 4360
FEMEI 2319 2177 2244 2224

Structura populatiei comunei Cacica pe sex şi pe localităţile


componente este redată în tabelul de mai jos:

LOCALITATEA TOTAL
Numar % Femei
PÂRTEŞTII DE SUS 1918 44 978
CACICA 1395 32 711
SOLONEŢU NOU 698 16 356
RUNCU 218 5 111
MAIDAN 131 3 68
TOTAL COMUN 4360 100 2224

În urma recensământul populaţiei din aprilie 2002 a rezultat un


numar de 4425 persoane stabile în comuna, dintre care 3122 de etnie
română, 284 ucraineni, 56 germani şi 959 polonezi. Populaţia stabilă la 31
decembrie 2008 era de 4360 persoane, din care 2224 femei.
De-a lungul a celor 150 de ani de ocupaţie austriacă, structura
populaţiei a rămas predominant românească, acţiunea de colonizare,
desfăşurată de către autorităţile austriece, soldându-se doar cu prezenţa a
56 germani. Cei 4360 locuitori sunt organizaţi în 1488 de gospodării, din

40
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
2.6. Circulaţia
În cadrul localităţilor comunei Cacica, ponderea străzilor pietruite
este de 64% din totalul căilor de circulaţie. În anotimpurile ploioase, străzile
devin mai greu practicabile circulaţiei auto, cât şi circulaţiei pietonale.
Prin circulaţia mijloacelor de transport cu tracţiune animală şi a
utilajelor agricole pe drumurile de exploatare din pământ şi apoi pe
drumurile naţionale sau cele comunale asfaltate se produce o degradare a
acestora, o dereglare a fluenţei traficului rutier şi a circulaţiei pietonale.
Pentru eliminarea acestor inconveniente se impune, în prima fază,
pietruirea drumurilor de exploatare din pamânt pe cel puţin 50 m de la
intersecţia cu drumurile modernizate.
Din cauza proastei întreţineri a drumurilor publice pietruite se
remarcă colmatarea şanţurilor de evacuare a apelor meteorice, creându-se
posibilitatea de inundare a drumului.
În interiorul localităţilor, drumurile comunale nu sunt prevăzute cu
trotuare; drumurile au sanţuri betonate de colectare a apelor meteorice pe
ambele părţi, pe o lungime de cca. 650,00 m, numai în localitatea Pârteştii
de Sus. Pe celelalte străzi nu exista trotuare şi şanturi de colectare a
apelor; în prezent circulaţia pietonală se face pe partea carosabilă,
dereglând fluenţa traficului rutier.
În zonele în care au fost amplasate locuinţele noi se impune
realizarea de străzi care să asigure accesul la fiecare locuinţă – situaţie
întâlnită în toate localităţile comunei.

2.7. Intravilan existent. Bilanţ teritorial. Zone funcţionale.

2.7.1. Comuna Cacica are in componenta cinci sate: Cacica, Pârteştii de


Sus, Soloneţu Nou, Runcu şi Maidan, cu reşedinţa comunei la Pârteştii de

42
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Sus. Limitele intravilanelor sunt alcătuite din limite naturale existente
(drumuri,ape, cai ferate ,etc.) şi limite convenţionale (împrejmuiri, funduri de
propietăţi etc.) când nu există limite naturale. Tipologia aşezărilor rurale se
caracterizează prin forma în plan, textura drumurilor şi caracteristicile
tesutului urban. Din punctul de vedere al formei în plan, localităţile comunei
se încadrează în următoarele tipuri:
- tipul liniar - dezvoltate în lungul drumurilor (Pârteştii de
Sus, Runcu, Maidan);
- arealar – dezvoltate în contururi poligonale sau rotunde
(Cacica);
- sate complexe (tentaculare, polinucleare) (Soloneţu Nou)

Intravilanul existent la sfârşitul anului 2008 este de 988,29 ha şi este


repartizat pe cele cinci localitati ale comunei, conform tabelului de mai jos:

Intravilan existent la sfârşitul anului 2008

LOCALITATEA SUPRAFATA
ha %
PARTESTII DE SUS 411.9 41.7
CACICA 344.04 34.8
SOLONETU NOU 120.72 12.2
RUNCU 72.76 7.4
MAIDAN 38.87 3.9
TOTAL 988.29 100,00

2.7.2. Bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă pe întreaga suprafaţă


a teritoriului administrativ este dat în tabelul următor:

43
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă (EXISTENT)

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ (ha)


AGRICOL NEAGRICOL
Teritoriu
Cai de
adm. al

Fanete
Păşuni
comunicatie Curţi-
unităţii de Nepr TOTAL
Arabil Vii Livezi Păduri Ape constru
bază od.
cţii
Drum C.F.
uri

Extravilan 1021.56 423.67 781.39 - 18.98 2446 12.85 16.11 4.39 0.62 2.14 4727.21

Intravilan 442.44 12.33 274.32 - 9.02 - 2.00 56.69 2.41 134.66 54.66 988.29

TOTAL 1464 1491.71 - 28,00 2446 14.85 79.6 135.04 56.8 5716
% din total 25.6 7.6 18.5 - 0.5 42.8 0.3 1.3 0.1 2.3 1.0 100.00

INTRAVILAN EXISTENT: 988.29 ha

Localităţile componente ale comunei Cacica prezintă o zonificare


funcţională slab conturată, ponderea deţinând-o terenul arabil care ocupă
mai mult de 50% din intravilanul localităţilor.

2.8. Zone cu riscuri naturale


Conform ordinului comun al MLPAT NR. 62/N, MAPPN nr. 1955 şi
DAPL nr. 190/288/1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate
cu prioritate de alunecări de teren sau inundaţii.
Pe teritoriul comunei Cacica există zone cu riscuri natural constituite
în special de forme de eroziune torenţială (ravene, torenţi ramificaţi), zone
inundabile în lungul pârâului Soloneţ, zone ce au fost identificate în teren şi
marcate în planşele cu situaţia existentă.
În literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri
naturale, care pot afecta teritoriul comunei Cacica, următoarele fenomene:
A. CUTREMURE DE PĂMÂNT

44
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cutremurele sunt fenomene naturale imprevizibile, fiind provocate în


principal de mişcările scoarţei pământului, de erupţii vulcanice, de alunecări
de teren şi de prăbuşirea unor peşteri sau grote.
Seismicitatea zonei de nord a Moldovei se datorează mişcărilor
tectonice generate de acumulările de energii potenţiale în sistemul de falii
existent până la o valoare critică, care depăşeşte rezistenţa rocilor, moment
în care se produce o descărcare bruscă de energie cinetică sau seismică.
În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter
în zona Vrancea, este afectată şi zona comunei CACICA, existând pericolul
unor avarii la locuinţele cu vechime mai mare şi construite din chirpici sau
alte materiale cu rezistenţă mai slabă.

B. ALUNECĂRI ŞI PRĂBUŞIRI DE TEREN


Alunecările de teren reprezintă deplasări ale versanţilor dealurilor. Ele
se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene
naturale (ploi torenţiale, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice,
cutremure de pământ), sau chiar ca urmare a unor activităţi umane.
Alunecările de teren pot antrena mase mici sau mari de pământ şi roci ce
se pot deplasa cu viteze diferite.

C. INUNDAŢII ŞI FENOMENE METEO PERICULOASE


Ca urmare a ploilor torenţiale precum şi în cazul topirii bruşte a
zăpezii, pot să crească debitele pâraielor Soloneţ, Cacica, Seaca şi
Racova.

D. INCENDIILE DE PĂDURE
Incendiu reprezintă arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără
control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau
pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul
întreruperii procesului de ardere şi pentru lichidarea consecinţelor acestuia.
Incendiul de pădure poate fi :
45
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- de sol - în care arde materia organică conţinută în litieră, humus sau
turbă. Viteza de propagare este mică
- de suprafaţă – în care arde vegetaţia de talie joasă. Ele se propagă
în general prin radiaţie
- de coronament , în care arde partea superioară a arborilor şi se
formează o coroană de incendiu. Ele eliberează în general cantităţi
mari de căldură, iar viteza de propagare este foarte ridicată. Sunt cu
atât mai intense şi mai greu de controlat cu cât vântul este mai
puternic iar combustibilul este mai uscat.
Prin efectele sale incendiul de pădure este un factor de distrugere atât
pentru oameni, activităţilor cât şi mediului. Un incendiu de pădure are
efecte imediate asupra faunei şi florei dar şi pe termen lung luând în calcul
timpul necesar refacerii biotopului. El poate fi la originea unor eroziuni ale
solului.
Pe raza comunei CACICA sunt 2446 ha de pădure şi vegetaţie de
luncă.

Analiza riscurilor tehnologice

A. ACCIDENTE CHIMICE

Accidentul chimic reprezintă o eliberare necontrolată în mediul


înconjurător a unor substanţe toxice industriale cu concentraţii mai mari
decât cele maxime admise, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei.
Un accident cu substanţe periculoase poate avea loc oriunde.
Pot să apară accidente chimice pe DN 2E şi pe linia CFR: Pîrteştii de
Jos - Păltinoasa, cu efecte deosebite în urma evenimentelor pe căile de
comunicaţii a mijloacelor care transportă substanţe chimice care eliberate
în atmosferă pot produce pagube materiale şi umane.

46
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
B. ACCIDENTE NUCLEARE ŞI CĂDERI DE OBIECTE
COSMICE

Deşi nu există pe teritoriul judeţului Suceava obiective industriale cu


risc nuclear şi nici în judeţele vecine, această zonă poate fi afectată de
unele accidente nucleare transfrontaliere.
Gradul de contaminare radioactivă în cazul accidentului de la
Cernobîl a fost mai mare în judeţul Suceava decât în alte judeţe ţinând cont
de poziţia geografică, de formele de relief şi de condiţiile meteorologice
favorabile propagării norului de aer contaminat.
Pe teritoriul judeţului Suceava există opt puncte de măsurare a
radioactivităţii mediului înconjurător, organizate şi dotate corespunzător.
Datele culese de aceste puncte sunt centralizate la Inspectoratul Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă, care execută înştiinţarea tuturor despre situaţia
creată.

C. ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAŢII


Pe raza comunei CACICA pot să apară accidente majore pe căile de
comunicaţii ce traversează comuna şi pe care se pot transporta substanţe
chimice industriale periculoase. Datorită traficului pe DN 2E, poate să apară
în condiţii de vizibilitate scăzută un accident în lanţ cu efecte negative
asupra populaţie din imediata apropriere a căii de comunicaţie.
De asemenea, pe timp de iarnă, datorită cantităţii mari de zăpadă pot
să apară accidente în care pot să fie implicate mai multe mijloace de
transport, care să provoace ambuteiaje şi întreruperea circulaţiei în
comună.

D. RISCUL DE POLUARE A APELOR

Poluarea apelor pe raza comunei CACICA se poate face cu apele


reziduale şi deşeurile menajere depozitate necorespunzător.

47
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
E. PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI

Pe raza comunei CACICA nu sunt construcţii într-un grad ridicat de


degradare care prezintă instabilitate şi se pot prăbuşi cu uşurinţă.

Analiza riscurilor biologice

EPIDEMII ŞI EPIZOOTII
Pe raza comunei CACICA sunt posibile apariţia epidemiilor de gripă,
rubeolă, hepatită şi encefalomeningită.
De asemenea pot să apară epizootii în special la stânile organizate
pe raza comunei, precum şi la crescătorii particulari de animale.

Analiza riscului de incendiu

Incendiile care se pot produce pe raza comunei CACICA sunt


determinate de folosirea focului deschis în perioadele secetoase la mirişti
sau la curăţirea terenurilor de resturile vegetale.
Incendii se pot produce din cauza folosirii necorespunzătoare a
sobelor sau necurăţirea coşurilor de fum din locuinţele cetăţenilor.
Supradimensioanarea reţelelor electrice este una din cauzele
frecvente ale incendiilor la gospodăriile cetăţenilor sau la operatorii
economici din comună.

2.9. Echipare edilitară

2.9.1. Alimentarea cu apă.


Localitatile comunei Cacica nu dispun de un sistem centralizat de
alimentare cu apă. Zonele de locuinţe tip bloc din satul Cacica, precum şi
unitatea Salina Cacica sunt alimentate cu apa de la o reţea locală cu punct
de captare a izvoarelor din pădurea Calugariţa (din vestul satului Cacica).
În rest populaţia se alimentează cu apă din pânza freatică prin fântâni, ce
48
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
au adâncimea cuprinsă între 7,00m şi 8,00 m (în sud-vestul satului Cacica,
Soloneţu Nou, Runcu, Maidan), adâncimi mai mari (20,00-25,00 m) în zona
Pârteştii de Sus şi un nivel hidrostatic variabil funcţie de precipitaţiile
naturale, cu extracţia insalubră a apei. La unele familii sau societăţi
comerciale sunt în funcţiune sisteme locale de alimentare cu apă (fântână
cu hidrofor) dar care nu sunt dimensionate corect – neavând corelate
debitele de captare cu debitele sursei – din lipsa unor studii de teren şi de
laborator.

2.9.2. Canalizare.
Localităţile comunei Cacica nu dispun de instalaţii centralizate
de canalizare a apelor uzate menajere si pluviale.
Fiecare locuinţă sau spaţiu public dispune de closete uscate,
construite rudimentar, care constituie adevărate surse de infecţie. La
primarie, scoli, gradinita şi unele societăţi comerciale sunt în exploatare
sisteme locale de canalizare cu bazine vidanjabile etanse dar care
funcţionează cu deficienţe mari atât la transport cât şi la evacuarea ritmica
a dejectiilor. Apele menajere de la blocurile de locuinte sunt dirijate printr-
un canal din beton cu diametrul de 25 cm spre o fosa septica amplasata
spre paraul Cacica. Atat canalul cat si fosa septica nu funcţionează
corespunzator, astfel încât o parte din apa uzată ajunge neepurată în
emisar, ducând la poluarea apei, aerului şi solului din apropiere.
Apele pluviale se scurg liber pe versanţi şi prin şanţurile
drumurilor, utilizând ca emisari pârâurile existente.

2.9.3. Alimentare cu energie electrică.


Localităţile comunei Cacica sunt racordate la sistemul energetic
naţional de la reţeaua de distribuţie de 20kv aeriană şi subterană. Reţeaua
electrică de joasă tensiune destinată consumatorilor casnici, precum şi

49
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
iluminatul public sunt racordate la posturile de transformare de tip aerian, a
caror putere variază între 40 kVA si 250 kVA. Localităţile comunei Cacica
dispun de un număr de 13 posturi de transformare amplasate aerian pe
stâlpi racordate la L.E.A. 20 kV. Numărul gospodăriilor racordate la reţeaua
electrică este de 1485.
Iluminatul public la nivelul comunei există în lungul arterelor
principale şi se face cu lămpi cu vapori de mercur şi lămpi cu
incandescenţă, pozate pe stâlpi de susţinere din beton şi lemn.
În zona salinei Cacica există şi o reţea electrică de 20 kV pozată
subteran.

2.9.4. Telefonie.
Comuna este dotata cu o centrală telefonica digitală care
deserveşte un număr de aproximativ 300 persoane fizice şi societăţi
comerciale.

2.9.5. Alimentare cu căldură.


Încalzirea locuinţelor şi a instituţiilor de interes public local se
face în sistem local cu sobe sau centrale termice ce utilizează drept
combustibil lemnul.
2.9.6. Alimentare cu gaze naturale.
Comuna nu dispune de reţea de alimentare cu gaze naturale.

2.9.7. Gospodărire comunală.


În comuna Cacica este organizat un serviciu de salubritate, dotat cu
un camion ce colectează săptămânal gunoiul menajer presortat, de la
fiecare gospodarie şi îl depozitează la punctele de colectare, de unde este
preluat de firma de salubritate din Gura Humorului (conf. contractului

50
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
încheiat de Primăria Cacica cu firma TESPRIMA). La nivelul fiecărei
localităţi a comunei Cacica există un număr corespunzator de puncte de
colectare a gunoiul menajer, dimensionate în funcţie de numărul de
locuitori. Numărul de platforme de gunoi ce există în fiecare sat este
următorul:
- Pârteştii de Sus 4 platforme
- Cacica 3 platforme
- Soloneţu Nou 2 platforme
- Runcu 1 platforma
- Maidan 1 platforma
2.9.8. Gospodărirea apelor.
La nivelul comunei Cacica nu există acumulari de ape
organizate (iazuri, lacuri). Apele curgătoare ce străbat comuna nu au
suferit lucrări hidrotehnice complexe de regularizare. În localităţile Pârteştii
de Sus, Soloneţ şi Maidan sunt în curs de execuţie lucrări de indiguiri pe
ambele maluri ale pârâurilor Soloneţu, Cacica, Blândeţu, Pleşa, care au
fost parţial rupte de inundaţiile din ultimii ani.

2.10. Probleme de mediu

2.10.1. Situaţia existentă.


Pe teritoriul comunei Cacica nu exista surse majore de poluare şi
degradare a mediului
2.11.Disfucţionalităţi

DOMENII DISFUNCTIONALITATI PRIORITATI


FOND La nivelul localităţilor comunei Cacica nu Utilizarea eficientă a
există o zonare judicioasă a terenurilor pe terenului din intravilan prin
CONSTRUIT
tipuri de folosinţă. realizarea unei zonări
judicioase.

51
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
MEDIU
Sursa principală de poluare a solului şi Stabilirea zonelor de
apelor o reprezintă closetele uscate din protecţie sanitară a
fiecare gospodărie care nu respectă fântânilor; realizarea unui
zonele de protecţie sanitară şi aruncarea sistem centralizat de
gunoiului menajer in albia apelor alimentare cu apa prin
curgatoare din localitate. colectarea de izvoare.

MEDIU Colmatarea şanţurilor drumurilor Curăţarea periodică a


împiedică evacuarea apelor pluviale, şanţurilor drumurilor
afectând traficul auto şi pietonal. comunale şi a străzilor din
intravilan.

MEDIU Ravene şi torenţi ramificaţi pe versanţi. Realizarea de îndiguiri noi


Prezenta zonelor inundabile în localitate pentru stoparea inundatiilor,
în lungul pârâurilor Soloneţu, Cacica, eroziunii malurilor si
Blândeţu, Pleşa. extinderii ravenelor.
Reabilitarea lucrărilor de
indiguiri existente, afectate
de inundaţiile din primavara
anului 2008.

MEDIU Lipsa sistemului centralizat de alimentare Realizarea unei reţele de


cu apă şi canalizare canalizare şi a unei staţii de
epurare care să reducă
nivelul de poluare a apelor
freatice şi de suprafaţă.

2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

2.12.1. Pârteştii de Sus:


• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi
canalizare.
• Realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate.
• Modernizarea serviciului public sau privat de colectare a
gunoiului menajer.
52
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.12.2. Cacica:
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de şanturi pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Modernizarea şi extinderea zonei balneare de la salina Cacica.
• Încurajarea iniţiativei private pentru realizarea unor unităţi
comerciale care să asigure aprovizionarea localităţii cu produse
alimentare, materiale de constructii etc.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
2.12.3. Soloneţu Nou
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de sanţuri pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
2.12.4. Runcu
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de şanturi pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
53
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
2.12.5. Maidan
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de şanţuri pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.

Drumurile săteşti şi comunale se află într-o stare calitativă


precară – având în majoritatea cazurilor traseu sinuos, cu zona de
siguranţă şi zona de protecţie slab conturate sau inexistente.
În intravilan, în unele zone, nu este respectată distanţa între
gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor
naţionale şi comunale, de minim 26 m. şi respectiv 20 m.

54
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cap. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. Studii de fundamentare


La eleborarea PUG al comunei Cacica s-au avut în vedere
reambularea pe suport topografic actualizat şi studiul geotehnic al zonei
şi alte studii elaborate de alte instituţii după cum urmează:
-“Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Cacica,
judeţul Suceava 2008-2013” – localităţile comunei vor cunoaşte o
dezvoltare economică a activităţilor industriale si agricole, estimându-se că
datorită creşterii producţiei, să se diversifice şi să se dezvolte serviciile; în
această ipoteză se poate estima o creştere a venitului mediu al populaţiei
comunei şi o creştere a nivelului de civilizaţie.
- Studiul zonelor protejate-comuna Cacica jud.Suceava; definirea
zonelor de protejare; elaborat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Suceava; ce are ca obiect determinarea
cadrului legal de intervenţie în zonele cu potenţial istoric şi natural ce
determina un mod de abordare a problematicii de protejare şi punere în
valoare a monumentelor şi siturilor istorice, valorificarea cadrului natural şi
dezvoltarea de perspectivă urbanistică a zonelor protejate ca strategie
coerentă unitară a autorităţilor locale şi naţionale în contextul general
internaţional.
- Planul urbanistic general al comunei Cacica, judeţul Suceava,
eleaborat în anul 1997 de S.C.VOCS PROIECT SRL Suceava.
- Înfiinţare reţea publică de alimentare cu apă în com. Cacica, jud.
Suceava, în curs de elaborare de S.C. SURSA COM SRL Suceava.
- Înfiinţare reţea publică de canalizare în com. Cacica, jud.
Suceava, în curs de elaborare de S.C. SURSA COM SRL Suceava.

55
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi

Având în vedere situaţia existentă cât şi estimarea evoluţiei


demografice în anii următori, se poate constata că satele Pârteştii de Sus şi
Cacica devin principalele localităţi de polarizare a populaţiei comunei. În
aceste condiţii se poate estima că aceste localităţi vor deveni ţinta
principală a investiţiilor comunei, fără a neglija necesităţile şi priorităţile
celorlalte localităţi ale comunei.
Activitatile economice de bază vor fi în continuare industria
extractivă, industria de prelucrare a lemnului şi agricultura – care vor
constitui şi suportul pentru dezvoltarea serviciilor.
Dezvoltarea activităţii productive şi realizarea de noi locuri de
muncă constituie prioritatea de bază a Consiliului local – realizările obţinute
în această direcţie având efect direct asupra dezvoltării economico-sociale
a comunei.
Odată depăşit nivelul de criză economică actuală, pentru
realizarea unui nivel de civilizaţie corespunzător perioadei studiate, se
impune realizarea cu prioritate a unor obiective de utilitate publică:
• Realizarea unei reţele publice de alimentare cu apa.
• Realizarea unei reţele publice de canalizare.
• Realizarea unei statii de epurare a apelor menajere.
• Modernizarea si extinderea reţelei de iluminat stradal în toate
localităţile comunei.
• Modernizarea străzilor principale şi a intersecţiilor cu străzile
secundare.
• Continuarea lucrărilor de regularizare a pârâurilor ce strabat
comuna.

56
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Amenajarea spatiilor verzi şi de agrement în toate localităţile
comunei.

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Relaţiile de intercondiţionalitate care există între comuna Cacica


şi teritoriul înconjurător sunt constituite în principal de relaţiile cu municipiul
Rădăuţi şi oraşul Gura Humorului. Aceste relaţii sunt facilitate atât de
distanţa relativ mică, de drumul de acces cât şi de autobuzele şi trenurile
care circulă pe acest traseu.
Relaţiile de intercondiţionare cu comunele învecinate sunt slab
reprezentate, în prezent fiind reduse numai la contacte între consiliile
locale.
Odată cu relansarea economică, se poate estima că numărul
navetiştilor către municipiul Rădăuţi, oraşul Gura Humorului, precum şi
legăturile cu comunele vecine vor creşte.
în prezent relaţiile între comuna Cacica şi comunele şi oraşele
vecine este asigurata de mijloace de transport în comun auto şi mai puţin
cele pe calea ferată.

3.4. Dezvoltarea activităţilor

Comuna Cacica posedă o îndelungată tradiţie în următoarele


activităţi:
• exploatarea şi prelucrarea lemnului;
• exploatarea şi prelucrarea sării;
• exploatarea şi producţia agricolă;
• creşterea animalelor.

57
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Aceste activităţi se află în perioada actuală într-o stare de
regres cauzată de invazia produselor similare de import, ieftine, de
calitate îndoielnică, cat şi de efectele crizei econmice care are ca prim
efect reducerea consumului.
Relansarea activităţii economice la nivelul comunei se poate
realiza numai prin iniţierea unor lucrări de infrastructura ( realizarea reţelei
de alimentare cu apă, realizarea reţelei de canalizare,etc.) care vor duce la
creşterea locurilor de muncă şi implicit a consumului. Se impune
dezvoltarea, în comună, a unor ateliere de prestări servicii către populaţie
cum ar fi: tinichigerie, mecanică, reparaţii aparate electrice şi de uz casnic
ş.a.
Este necesar a se acorda o atenţie deosebită dezvoltării
serviciilor prin acordarea de înlesniri privind obţinerea de spaţii, scutiri de la
plata taxelor locale etc. Prin dezvoltarea serviciilor s-ar crea noi locuri de
muncă pentru populaţia comunei.
Activitatea de creştere a animalelor – care în momentul de faţă
se practică numai în sistem casnic – ar trebui relansată prin sprijinirea
societăţilor comerciale sau prin înfiinţarea unor asociaţii care să desfăşoare
această activitate în sistem industrial.

3.5. Evoluţia populaţiei


3.5.1. Populaţia comunei Cacica la recensământul populaţiei şi
locuinţelor din 18 martie 2002 era de 4.365 locuitori iar la 30.09.2008 de
4360 locuitori, conform datelor furnizate de Primărie. Se observă o scadere
a populaţiei cu 5 locuitori. Aşadar rezultă un procent de scadere a
numărului locuitorilor comunei de 0,1%.

58
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Staţiile pentru mijloacele de transport în comun se vor organiza
prin amplasarea unei benzi de oprire;
• Străzile nemodernizate, la intersecţia cu străzile asfaltate sau
betonate, vor fi asfaltate sau betonate pe o distanţă de minim 20
m înainte de intersecţie pentru a permite curăţirea şi spălarea
roţilor de noroi până la accesul pe străzile asfaltate;
• În zonele construite ce urmează a fi cuprinse în intravilan se vor
realiza drumuri de acces;
• În concordanţă cu prevederile art. 52 din O.G. nr. 43/1997,
modificată, privind regimul drumurilor, pentru asigurarea
desfăşurării traficului rutier, în special pe DN 2E, în condiţii de
siguranţă, confort şi economicitate, este necesar ca în procesul de
dezvoltare urbanistică să se aibă în vedere necesitatea aplicării
măsurilor de control şi acces;
• Dezvoltarea in continuare a zonelor locuite, în lungul drumului
naţional cu accese individuale directe la fiecare proprietate, ar
determina accentuarea mişcărilor traversale de pietoni şi vehicule,
creşterea numărului punctelor de conflict şi implicit a riscului de
producere a evenimentelor rutiere;
• Pentru promovarea documentaţiei de extindere a zonelor locuite,
în lungul drumului naţional traversat de comuna Cacica, este
necesar să se prevadă drumuri colectoare care să deservească
toate proprietăţile (agricole, imobile ce vor fi construite în
perspectivă, etc.) de pe aceeaşi parte a drumului, prin intermediul
unei singure intersecţii – menţinând astfel condiţiile de circulaţie
specifice drumurilor din această categorie. Materializarea în
documentaţia PUG a traseului drumurilor colectoare creează
condiţiile conservării terenurilor necesare pentru construirea, în
perspectiva a acestor artere de circulatie;

60
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• În situaţia în care pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea
agenţi economici ce utilizează autovehicule de mare tonaj sau
utilaje şi care folosesc drumurile comunale, se consideră că va fi
necesară încheierea cu aceşti agenţi a unui acord de folosire a
drumurilor (traseului) cu obligaţii de întreţinere şi exploatare.
Aceste aspecte vor duce ca în perspectivă să se evite degradarea
părţii carosabile de către utilizatori care vor trebui să întreţină
aceste drumuri şi evitarea pe viitor a reclamaţiilor din partea
riveranilor;
• Intrările din drumurile laterale vor trebui semnalizate cu
indicatoare rutiere corespunzătoare şi cu avizul de la Drumuri
Naţionale şi Drumuri Judeţene.
• La eliberarea autorizaţiilor de construire a obiectivelor amplasate
în curbe sau intersecţii, se va avea în vedere ca împrejmuirile să
nu fie opace, impunându-se a se folosi ca materiale de construcţii
plasele de sârma pentru asigurarea vizibilităţii drumului;
• Conform art. 5 (3) din O.U.G. nr. 195/2002 autorităţile publice
locale sunt obligate să amenajeze staţiile mijloacelor de transport
public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul
poliţiei rutiere, Drumuri Naţionale şi Drumuri Judeţene – în cazul în
care drumurile deservesc locuinţe, alte obiective de deservire a
populaţiei;
• Este necesar să se prevadă – prin trasare pe planşă
„Reglementari cai de comunicaţii” – spaţii necesare pentru
amenajarea de trotuare pentru circulaţia pietonilor. Conservarea
acestor spaţii destinate construirii de trotuare pentru circulaţia
pietonilor, este o condiţie esentială. Amplasamentul statiilor de
transport public de persoane trebuie corelat cu spaţiile destinate
circulaţiei pietonilor;

61
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Conform legislaţiei actuale, la amplasarea obiectivelor în zona
drumurilor publice, care generează trafic suplimentar cât şi
efectuarea de lucrări care, prin natura lor, impun restricţionarea
circulaţiei pe drumurile publice – indiferent de categorie - se va
solicita avizul poliţiei rutiere, Drumuri Naţionale şi Drumuri
Judeţene;
• Printr-un studiu de circulaţie aprofundat este necesară
stabilirea concreta a unei variante de inlocuire a drumului
naţional pentru vehicule lente (exemplu: caruţe, atelaje,
maşini agricole).

Se vor avea în vedere:


- Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 aprobată prin Legea nr.
82/1998, art. 14,15,16,17,18 (suprafeţele de teren aferente
drumurilor publice) şi art. 19, al. (3), (4), referitoare la distanţele de
respectat pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie;
- Art. 46 din acelaşi normativ, privind autorizarea de către
administratorul drumurilor a oricăror construcţii sau instalaţii ce se
execută în zona drumurilor judeţene, conform prevederilor Anexei
1;
- Ordinul nr. 47/1998 – pentru amplasarea lucrărilor edilitare, a
stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale;
- Cap. 1, art. 14,15 – acordul şi autorizarea lucrarilo în zona
drumurilor judeţene;
- Art. 43 – traversări aeriene cu cablu electric
- Cap. 5 – amplasarea pomilor în zona străzilor din localităţi urbane
şi rurale;

62
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Planurile PUG vor fi corelate cu art. 19, al (4) şi Anexa nr. 1 din
Ordonanţa Guvernului nr. 433/1997 în ceea ce priveşte
respectarea distanţei construcţiilor faţă de drum:
- se vor anexa profilele transversale ale drumului;
- se vor stabili zonele de interdicţie temporară în zona drumurilor
judeţene.

3.6.2 Comuna Cacica are reţea de cale ferată care face legătura intre
Pîrteştii de Jos şi Păltinoasa.
Pe porţiunea căii ferate este necesară o zona de protecţie de
100 m de o parte şi de alta a axului CF.

3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial


3.7.1. Intravilanul existent nu mai corespunde situaţiei din teren. După
anul 2000 când actiunea de retrocedare a terenurilor a inregistrat o
accelerare, multe clădiri au fost construite în afara intravilanului aprobat
prin PUG. Noul intravilan îşi propune ca pe lângă cuprinderea clădirilor
existente să includă şi terenuri ce vor fi scoase din circuitul agricol, pe
măsura eliberării autorizaţiilor de construcţie.

Astfel, intravilanul propus va cuprinde o suprafaţă totală de


989.47 ha, repartizate pe fiecare localitate conform tabelului de mai jos:

Localizare Intravilan existent Intravilan propus


(ha) (ha)
TOTAL, din care: 988.29 989.47
Pârteştii de Sus 411.9 408.23
Cacica 344.04 323.23
Soloneţu Nou 120.72 136.37
Runc 72.76 91.43
Maidan 38.87 30.26

63
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BILANT TERITORIAL COMPARATIV (EXISTENT – PROPUS)
BILANT FUNCTIONAL COMUNA CACICA INTRAVILAN EXISTENT INTRAVILAN PROPUS

SUPRAFATA PROCENT SUPRAFATA PROCENT

(ha) (% din total (ha) (% din total


intravilan) intravilan)

ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI 134,42 13,60% 135,04 13,65%


COMPLEMENTARE
ZONA UNITATI INDUSTRIALE, DE 12,28 1,24% 12,28 1,24%
DEPOZITARE SI TRANSPORT
ZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE - - - -
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE 4,46 0,45% 4,46 0,45%
INTERES GENERAL
ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE - - - -
ZONA CAI DE COMUNICATIE SI rutiere 56,69 5,74% 60,39 6,10
AMENAJARI AFERENTE
feroviare 2,41 0,24% 2,41 0,25%
ZONA GOSPODARIRE COMUNALA – 5,93 0,60% 5,93 0,60%
CIMITIRE
ZONA CONSTRUCTII AFERENTE - - 0,50 0,05%
LUCRARILOR TEHNICO – EDILITARE
ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII - - - -
PUBLICE SI SERVICII / LOCUINTE SI
FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
ZONE FUNCTIUNI MIXTE: UNITATI - - - -
INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE, ZONA
UNITATI AGRICOLE
ZONE FUNCTIUNI MIXTE: UNITATI - - - -
INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE, ZONA
INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
ZONE FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII - - 11,35 1,14%
PUBLICE SI SERVICII, TURISM, SPATII
PLANTATE PENTRU AGREMENT SI SPORT
ZONA CURSURI DE APA 2,00 0,20% 2,11 0,21%
TERENURI LIBERE 715,44 72,40% 717,8 72,55%
TERENURI CU VEGETATIE FORESTIERA – - - - -
PADURI
TERENURI CU VEGETATIE ARBORESCENTA – - - - -
TUFARIS
TERENURI NEPRODUCTIVE 54,66 5,53% 37,20 3,76%
TOTAL INTRAVILAN 988,29 100% 989,47 100%

64
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
3.7.2. Zonele funcţionale ale intravilanului comunei Cacica suferă
modificări mai ales în privinţa suprafeţelor, dar şi în ceea ce priveşte
instituirea zonei de protecţie sanitară, a zonelor de protecţie a obiectivelor
cu valoare de patrimoniu şi interdicţii de construire.
• Zona centrală. Ocupă partea centrală a localităţii Pîrteştii de
Sus, cuprinzând instituţiile reprezentative ale administraţiei comunei
respectiv:sediul primăriei, sediul poliţiei, căminul cultural.
Zona centrală mai este mobilată cu spaţii comerciale şi prestări
servicii propietate privată sau cooperatistă.
• Zona pentru locuinţe. Ocupă cea mai mare parte a
intravilanului şi prezintă o slabă concentrare de locuinţe,
cuprinzând in cele mai multe cazuri suprafeţe agricole.
Modificarea suprafeţei acestei zone este necesară atât datorită
faptului că există multe locuinţe construite fără autorizaţie cât şi
datorită solicitărilor de loturi de construcţie în afara perimetrului
existent.
Pentru realizarea unui ţesut urban judicios se propune realizarea
de loturi de maxim 1000 mp, cu deschiderea minimă la stradă de
20 m. Lotizarea se va face numai în zonele corespunzătoare
amplasării construcţiilor.
• Zona instituţiilor publice, servicii. Această zonă prezintă o
repartizare pe întreg teritoriul intravilanului.
Pentru realizarea unui acces facil din toate zonele intravilanului,
cât şi pentru crearea condiţiilor de realizare a dotărilor edilitare cu
costuri cât mai mici, se propune concentrarea acestora pe cât
posibil în vatra satelor.
Pentru realizarea unor obiective de utilitate publică se vor
introduce restricţii temporare de construire pentru zonele centrale
ale localităţilor.

65
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Zona monumentelor istorice. Această zonă prezintă o
repartizare pe întreg teritoriul intravilanului comunei Cacica fiind
reprezentată în principal de următoarele monumente:
- Exploatarea neolitică a sării ( SV-I-s-B-05405) – com. Cacica
sat Cacica
- Ansamblul bisericii de lemn „Sf. Voievozi” (SV-II-a-B-05582) –
com. Cacica sat Pîrteştii de Sus
- Biserica de lemn „Sf. Voievozi” (SV-II-m-B-05582.01) - com.
Cacica sat Pîrteştii de Sus
- Clopotniţă (SV-II-m-B-05582.02) - com. Cacica sat Pîrteştii de
Sus
- Casă sec. XVIII(SV-II-m-B-05583) – com. Cacica sat Pîrteştii de
Sus

• Zona industrială. Zona industrială a comunei este conturată


mai ales la nivelul localităţii Cacica fiind reprezentată de exploatarea
de sare a Societăţii Naţionale a Sării "SALROM" şi de fabrica de
cherestea a TES PRO LEMN GRUP.
Eventualele extinderi ale acestei zone se poate face
amplasarea numai a unor obiective economice cu character
industrial.
• Zona unităţilor agricole. Nu va suferi modificări ale suprafeţei,
având în vedere că majoritatea unităţilor agricole sunt desfiinţate.
Terenul va fi folosit numai pentru unităţi agricole nou înfiinţate sau
pentru extinderea exploatatiilor agricole.
• Zona agrement, sport. Se află într-o stare precară atât din
punctul de vedere al existenţei la nivelul fiecărei localităţi cât şi al
modului de întreţinere a suprafeţei ocupate.

66
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Se impune o extindere la nivelul fiecărei localităţi pe terenurile
libere din centru şi în zona obiectivelor de utilitate publică. Pentru
obiectivele de patrimoniu se vor institui zone de protecţie.
• Zona de gospodărire comunală. Este reprezentată printr-un
numar de 8 cimitire de diferite confesiuni după cum urmează:
Soloneţu Nou - un cimitir ortodox şi un cimitir ortodox şi
penticostal, Cacica - un cimitir greco-catolic şi unul romano-
catolic, Soloneţu Nou - un cimitir catolic, Runc - un cimitir greco-
catolic, Maidan - doua cimitire greco-catolice. Cimitirele vor avea
o zonă de protecţie faţă de zona de locuinţe de minim 50,00 m şi
vor fi delimitate de vecinătăţi cu perdele vegetale.
Pentru strângerea gunoiului menajer se vor organiza 9 platforme
ecologice de colectare după cum urmează:
 Pârteştii de Sus 4 platforme
 Cacica 3 platforme
 Soloneţu Nou 2 platforme
 Runcu 1 platforma
 Maidan 1 platforma
Platformele ecologice pentru colectarea si depozitarea provizorie
a gunoiului menajer din fiecare localitate vor fi protejate faţă de
accesul publicului printr-o imprejmuire din plasă de sârmă dublată
de un gard viu.
• Zona căilor de comunicaţie rutieră. Aceasta este de tipul liber
cu multe străzi nemodernizate, lipsite de zona de protecţie, rigole
şi şanţuri de scurgere a apelor.
Necesită lucrări complexe de modernizare iar în zonele nou
construite, realizarea de noi străzi. Zona căilor de comunicaţie
rutieră se va mări prin crearea de noi străzi, suprafaţa totală a
acesteia fiind de cca. 80,00 ha.

67
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale


3.8.1. Comuna Cacica are zone cu riscuri naturale care în contextul
actual fac imposibilă utilizarea lor ca terenuri pentru construcţii.
Zonele cu riscuri naturale care se gasesc în special în satele
Soloneţul Nou şi Pârteşti de Sus, în lungul pârâului Soloneţ au fost
inventariate şi, ca primă măsură, au fost evidenţiate ca zone cu interdicţie
temporară de construire (până la adoptarea unor măsuri de indiguire şi
regularizare a Soloneţului) .
Pentru eliminarea cauzelor ce privesc inundaţiile se impune
luarea unor măsuri de urgenţă ca:
• strămutarea locuinţelor aflate în imediata apropiere a zonelor
afectate de inundatii;
• amenajarea pe cursurile pârâurilor Soloneţ si Neagra de diguri
de apărare, gabioane în zonele inundabile, respectiv zonele de
eroziune a malurilor.
• reabilitarea digurilor existente pe cursul râului Soloneţ .

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare


3.9.1. Gospodărirea apelor. Pe teritoriul comunei Cacica sunt
necesare o serie de lucrări hidrotehnice printre care:
• lucrări de indiguire, consolidari şi apărări de maluri la pârâul
Soloneţ;
• amenajarea antierozională a terenului prin regularizarea
scurgerilor pe versanţi şi dirijarea spre emisarii naturali.
Pentru realizarea acestor lucrări este necesară elaborarea unui
proiect de o firmă specializată.

68
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
3.9.2. Alimentarea cu apă.
Localităţile comunei nu dispun de reţea de alimentare cu apă
curentă, populaţia foloseşte apa din pânza freatică prin fântânile existente
care au adâncimea de1,00-2,50 m. Pentru a se realiza un sistem
centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate menajere în
comuna Cacica s-au efectuat studii de teren şi laborator care cuprind:
• studii topografice – cuprind ridicări topografice în zonele unde
există planuri de situaţie la o scară care să permită elaborarea
documentaţiei tehnice;
• studii geotehnice – care se vor elabora pentru fiecare obiect
din cadrul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. Prin
studiile geotehnice se vor determina caracteristicile geotehnice
ale terenului pe amplasamentele respective şi condiţiile de
realizare a construcţiilor;
• studiu hidrogeologic – care va determina condiţiile şi
posibilităţile de captare, determinarea exactă a sursei şi
posibilităţile de realizare a sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare. Acesta va determina debitul la sursă, calitatea apei,
nivelul apei freatice, pentru alimentarea cu apă iar pentru
canalizare va determina debitul emisarului pentru următoarele
particularităţi:
• debit maxim asigurare - 5%;
• debit minim asigurare – 95% - pentru diluţie;
• categoria de salubritate;
• CB05 al râului;
• viteza medie a apei la debitul minim;
• distanţa până la prima folosinţă.
După elaborarea acestor studii se vor elabora documentaţiile
tehnice pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare.

69
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Pentru soluţionarea alimentării cu apă a comunei Cacica se
propune ca soluţie tehnică având următoarea schemă tehnologică:
• captare prin puţuri din lunca pârâului Solonet (determinarea
debitului la sursă se va face în funcţie de Qz max. conform
STAS 1343/ 1991 în funcţie numărul de consumatori);
• sursa de captare apă freatică cantonată în albia majoră a
pârâului Solonet sau puţuri de mare adâncime;
• staţie de tratare a apei pentru a asigura condiţii de potabilitate
în conformitate cu normele în vigoare;
• staţie de pompare corelată cu debitul sursei;
• conductă de aducţiune de la captare la rezervoarele de
înmagazinare;
• rezervor de înmagazinare amplasat la o cotă care să asigure
presiunea de serviciu la punctele de consum de la locuinţele din
satul Partestii de Sus;
• reţea principală de distribuţie a apei ce se va prevedea pe
trama stradală a localităţii;
• reţea de serviciu şi branşamente la consumatori.
Sistemul de alimentare cu apă va fi astfel conceput încât să poată
fi realizat în etape şi care să asigure debitele şi presiunea necesară la
punctele de consum.
Consiliul local al comunei Cacica a lansat deja comanda de
proiectare pentru reţeaua de alimentare cu apa şi canalizare la
S.C.SURSA COM S.R.L. Suceava.

3.9.3. Canalizare.
În comună nu există reţea de canalizare.
Determinarea debitelor de calcul se va face în conformitate cu
prevederile din STAS 1478 şi STAS 1343/ 1991 în funcţie de

70
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
caracteristicile apelor uzate, pe categorii de restituţii ale consumatorilor de
apă.
Emisarul cel mai apropiat se va determina în funcţie de
caracteristicile hidrologice a pârâului, astfel încât deversarea apelor
epurate să se realizeze în condiţii optime pentru protecţia factorilor de
mediu (apă, aer, sol).
Datorită configuraţiei terenului, cu pante relativ bune, este
justificată realizarea canalizării în sistem separativ (divizor) în care
canalizarea apelor uzate menajere se va realiza într-un canal colector
închis iar a apelor pluviale în rigole şi şanţuri.
În funcţie de determinarea gradului de epurare din punctul de
vedere al suspensiilor şi din punctul de vedere al CB05 – se va prevedea
treaptă de epurare mecanică şi biologică.
Schema generală a canalizării apelor uzate menajere, în etapa
I, adoptă o schemă tehnologică care cuprinde:
• reţea de canalizare de serviciu;
• canal colector principal;
• staţii compacte pentru epurarea apelor uzate, care se pot
realiza în etape în funcţie de creşterea numărului de
branşamente la reţeaua de alimentare cu apă, ce asigură
procesul complet de epurare mecano-biologică şi care cuprind:
• egalizarea şi sedimentarea cu fermentare anaerobă, oxidarea
nămolului activ cu fermentare aerobă, sedimentarea cu
recircularea nămolului, dezinfectarea cu ajutorul pastilelor de
clor, sedimentarea finală şi eliminarea clorului rezidual;
Staţia de epurare se va realiza din poliester ranforsat cu fibră de sticlă, din
grupul de materiale termorezistente care au o structură moleculară stabilă.
• evacuare în emisar a apelor uzate. Apele epurate evacuate în
emisar se vor încadra, din punct de vedere al încărcărilor, în

71
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
prevederile normativelor NTPA 001 şi EC 271/ 1991 (având o
bază de calcul de 75g CB05 pentru 200 l./ zi/ locuitor).
Pentru proiectarea sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare la fazele următoare de proiectare (S.F., P.T., D.D.E.) se vor
obţine avizele şi acordurile necesare în conformitate cu prevederile legale
în vigoare (Legea 50/ 1991, Legea 10/ 1995, Ordinul M.L.P.A.T. 91/ 1991).
3.9.4. Alimentarea cu energie electrică.
Se propune extinderea reţelei la zonele ce vor fi introduse în
intravilan cu suplimentarea corespunzătoare a posturilor de transformare.
Se vor asigura condiţiile de coexistenţă între obiectivele
propuse în actualul Plan Urbanistic General cu instalaţiile electrice de
distribuţie din vecinătate, existente. Pentru linii electrice aeriene cu
tensiuni de peste 1KV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu
culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.
Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei
linii simplu sau dublu circuit are valorile:
- 24m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 KV
- 37m pentru LEA cu tensiune de 110 KV
- 55m pentru LEA cu tensiune de 220 KV
- 75m pentru LEA cu tensiune de 400 KV
3.9.5. Alimentarea cu gaze naturale.Comuna Cacica nu este racordata
la reteaua de alimentare cu gaze naturale.Consiliul Local Cacica a facut
demersurile necesare la Consiliul Judetean Suceava pentru prinderea
comunei in proiectul de extindere a retelei de alimentare cu gaz metan.
Alimentarea cu gaze naturale va asigura necesarul de combustibil pentru
încălzire, asigurare necesarului de apă caldă şi preparare hrană.
Distribuţia de gaze naturale va cuprinde:
• conductă de racord presiune înaltă;
• staţie de predare–măsurare;

72
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• reţea de distribuţie presiune medie;
• reţea de distribuţie presiune redusă;
• branşamente între post de reglare–măsurare şi
consumator.

3.9.6. Telefonie.
Centrala digitală care funcţionează în prezent asigură necesarul
de cereri de instalare de noi posturi telefonice fixe.
Pe toata raza comunei există semnal pentru toate reţelele de
telefonie mobilă.

3.9.7. Gospodărire comunală.


În judeţul Suceava se vor construi două noi depozite conforme cu
Directiva pentru depozitarea deşeurilor emisă de UE, la Moara şi la
Pojorâta. Aceste depozite vor primi deşeurile reziduale din întregul judeţ, în
funcţie de zona de transfer în care sunt aduse. Întrucât un depozit conform
cu Directiva pentru depozitarea deşeurilor este o structură de construcţie
complexă, dotată cu o cantitate însemnată de echipamente, se fac astfel
considerabile economii de scară. Un număr mic de depozite ecologice de
mari dimensiuni (fireşte, situate cât mai central, pe cât posibil) optimizează
costurile totale de gestionare a deşeurilor, chiar dacă sunt mai mari
costurile de transport. Datorită mărimii suprafeţei judeţului şi a topografiei
sale, în judeţ sunt necesare două depozite.
Depozitul de la Moara este programat a fi realizat în etape, sub formă de 3
celule separate, între 2010–2012, 2020 şi 2028, însă numai prima celulă
este parte din proiect. Noul depozit de la Pojorâta va avea doar o singură
celulă. Capacitatea totală a depozitelor va fi de 5,75 milioane de tone
(Mtone), din care 1,38 Mtone sunt alocate primei celule de la Moara
(suficient pentru perioada 2012–2020). Celula de la Pojorâta are o

73
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
capacitate de 0,35 Mtone (suficient pentru perioada 2012–
2037).Platformele ecologice pentru colectarea si depozitarea provizorie a
gunoiului menajer din fiecare localitate vor fi protejate fata de accesul
publicului pritr-o imprejmuire din plasa de sarma dublata de un gard viu .

3.10. Protecţia mediului

Pe raza comunei nu există surse majore de poluare a mediului.


Unica sursă de poluare a apelor subterane sunt closetele uscate
existente în fiecare gospodărie şi pe lângă fiecare unitate de interes public.
Pentru eliminarea acestei surse de poluare se impune luarea unor
măsuri de primă urgenţă, iar acestea constau în stabilirea şi aplicarea în
teren a normelor de protecţie sanitară faţă de fântânile din apropiere, care
prevăd o distanţă minimă de 30m.
În perspectivă această sursă de poluare va fi total eliminată odată cu
realizarea reţelei de canalizare la nivelul fiecărei localităţi.
• Platformele de depozitare provizorie a gunoiului vor fi amplasate
in mai multe zone şi vor fi protejate cu perdele de vegetaţie
• La nivelul fiecărei localităţi se impune o inventariere a spaţiilor
verzi în vederea amenajării. Se va realiza, de-a lungul străzilor
principale, un spaţiu verde de 1,00 m. pe fiecare sens de
circulaţie, ce va fi plantat cu copaci.
• Se vor amenaja ca spaţii verzi toate terenurile neproductive
aflate in localităţile comunei. În jurul instituţiilor publice terenul liber
va fi amenajat ca spaţiu verde prin însămânţarea de gazon şi
plantarea de arbori ornamentali.
• Zonele delimitate ca zone protejate pentru conservarea
obiectelor de patrimoniu vor fi delimitate prin plantaţii de gard viu

74
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
şi vor fi amenajate ca zone verzi ce au rolul de a pune în valoare
clădirile protejate.

3.11. Reglementări urbanistice

3.11.1. Având în vedere numărul relativ mare de construcţii noi


ridicate în perioada 2000-2008, cele mai multe în afara intravilanului, în
soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţilor s-a pornit de la
necesitatea cuprinderii acestora în noua limită a intravilanului, cât şi
prevederea de terenuri libere în vederea concesionării pentru construcţia
de noi locuinţe.
La nivelul structurii urbane a localităţilor nu s-au făcut intervenţii
majore; s-au stabilit numai zonele de risc natural şi zonele funcţionale ale
fiecărei localităţi.

3.11.2. În zonele în care există clădiri noi s-a prevăzut realizarea de


drumuri care să asigure accesul la fiecare locuinţă.
Reţeaua stradală a fiecărei localităţi nu va suferi modificări ale
traseului, în următorii ani fiind necesare numai lucrări de modernizare prin
refacerea covorului asfaltic pe drumurile comunale, betonarea sau
pietruirea drumurilor satesti şi a străzilor din localităţi.

3.11.3. La nivelul localităţilor comunei Cacica se vor stabili zone de


protecţie sanitară, pentru toate fântânile existente, în conformitate cu
normele în vigoare.
3.11.4. Zonele de protecţie sanitară pentru:
• captarea apei prin puţuri in lunca râului Solonet;
• staţia de pompare a apei;

75
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• rezervorul de înmagazinare a apei;
• staţia de epurare a apelor uzate;
• staţia de predare-reglare-măsurare a gazelor naturale
vor fi stabilite în conformitate cu normele în vigoare la data la
care se vor realiza aceste obiective.
3.11.5. Se recomandă autorizarea executării construcţiilor care
respectă specificul local şi caracterul zonei funcţionale din care fac parte.
3.11.6. Pentru toate zonele afectate de alunecări de teren, ravene,
inundaţii, s-a stabilit interdicţia temporara de construire pana la eliminarea
disfunctionalitatilor. Aceste zone sunt evidenţiate în planşa de
reglementări.
La nivelul comunei Cacica s-au stabilit mai multe zone cu interdicţie
temporară de construire până la elaborarea planului urbanistic zonal
(PUZ), după cum urmează:
- un PUZ pentru partea de nord sat Pîrteştii de Sus
- 2 PUZ- uri pentru partea de nord-est, sat Pîrteştii de Sus
- 2 PUZ- uri pentru partea de nord-vest, sat Pîrteştii de Sus
- un PUZ pentru partea de nord-est, sat Cacica
- 3 PUZ-uri pentru partea de sud, sat Cacica
- un PUZ pentru partea de sud-est, sat Cacica

- un PUZ pentru partea de sud-vest, sat Cacica

- un PUZ pentru partea de est, sat Soloneţu Nou

-- 2 PUZ-uri pentru partea de nord, sat Soloneţu Nou

- un PUZ pentru partea de sud-vest, sat Soloneţu Nou

- un PUZ pentru partea de nord-vest, sat Runc

- un PUZ pentru partea de nord, sat Runc

- un PUZ pentru partea de est, sat Runc

76
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
3.12. Obiective de utilitate publică

3.12.1. Din evaluarea stării economico-sociale actuale a comunei


Cacica şi din analiza posibilităţilor de evoluţie a localităţilor comunei în
următorii ani, au rezultat o serie de priorităţi şi oportunităţi ce pot jalona
dezvoltarea comunei.
Propunerile pe domenii sunt următoarele:

Infrastructură:
1. Aplicarea unui covor de asfalt pe drumurile comunale DC 17şi DC
21 pe tot parcursul din comună ;
2. Pietruiri de drumuri săteşti şi comunale din pământ ;
3. Realizare reţelei publice de alimentare cu apă;
4. Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare ;
5. Realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale;
6. Extinderea reţelei electrice de joasă tensiune ;

Obiective de utilitate publică:


1. Amenajarea unor zone verzi la nivelul fiecărei localităţi;
2. Achiziţionarea unei autospeciale pentru serviciul voluntar P.S.I.;
3. Amenajarea unor zone de agrement la nivelul comunei.

3. Tipul de propietate asupra terenurilor din intravilan- În localităţile


comunei Cacica se întâlnesc aproape toate tipurile de propietate asupra
terenului după cum urmeaza:

77
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BILANT TERITORIAL COMPARATIV (EXISTENT – PROPUS)
BILANT FUNCTIONAL COMUNA CACICA INTRAVILAN EXISTENT INTRAVILAN PROPUS

SUPRAFATA PROCENT SUPRAFATA PROCENT

(ha) (% din total (ha) (% din total


intravilan) intravilan)

ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI 134,42 13,60% 135,04 13,65%


COMPLEMENTARE
ZONA UNITATI INDUSTRIALE, DE 12,28 1,24% 12,28 1,24%
DEPOZITARE SI TRANSPORT
ZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE - - - -
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE 4,46 0,45% 4,46 0,45%
INTERES GENERAL
ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE - - - -
ZONA CAI DE COMUNICATIE SI rutiere 56,69 5,74% 60,39 6,10
AMENAJARI AFERENTE
feroviare 2,41 0,24% 2,41 0,25%
ZONA GOSPODARIRE COMUNALA – 5,93 0,60% 5,93 0,60%
CIMITIRE
ZONA CONSTRUCTII AFERENTE - - 0,50 0,05%
LUCRARILOR TEHNICO – EDILITARE
ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII - - - -
PUBLICE SI SERVICII / LOCUINTE SI
FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
ZONE FUNCTIUNI MIXTE: UNITATI - - - -
INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE, ZONA
UNITATI AGRICOLE
ZONE FUNCTIUNI MIXTE: UNITATI - - - -
INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE, ZONA
INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
ZONE FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII - - 11,35 1,14%
PUBLICE SI SERVICII, TURISM, SPATII
PLANTATE PENTRU AGREMENT SI SPORT
ZONA CURSURI DE APA 2,00 0,20% 2,11 0,21%
TERENURI LIBERE 715,44 72,40% 717,8 72,55%
TERENURI CU VEGETATIE FORESTIERA – - - - -
PADURI
TERENURI CU VEGETATIE ARBORESCENTA – - - - -
TUFARIS
TERENURI NEPRODUCTIVE 54,66 5,53% 37,20 3,76%
TOTAL INTRAVILAN 988,29 100% 989,47 100%

82
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Această creştere a fost determinată de introducerea în intravilanul
existent a terenurilor cu construcţii noi şi drumurile aferente acestora, a
spaţiilor verzi, a zonei de gospodărie comunală ş.a.
În aceste condiţii intravilanul comunei ocupă numai 989.47 ha, – în
această suprafaţă fiind cuprinse şi terenuri libere ce vor fi lotizate în
vederea construcţiei de locuinţe şi spaţii comerciale sau de deservire.
În stabilirea noii limite a intravilanului s-a avut în vedere
cuprinderea tuturor clădirilor noi. Acest lucru a determinat în unele cazuri
accentuarea aspectului tentacular. Pentru o bună organizare urbanistică
este necesar a se elabora P.U.Z.-uri pentru zonele stabilite pentru lotizare.
Din situaţia existentă a comunei se poate estima o creştere
economică mai ales în activitatea agricolă dacă în următorii ani se vor
adopta măsuri de protecţie şi susţinere a producţiei agro-zootehnice
indigene. Fără astfel de măsuri şi în condiţiile economice actuale
manifestate la nivelul întregii ţări producţia agricolă va înregistra producţii
din ce în ce mai mici.
Practicarea unei agriculturi pe suprafeţe mici s-a dovedit a fi
nerentabilă, impunându-se din acest punct de vedere încurajarea
constituirii de asociaţii agricole care să permită o mai bună utilizare a
terenului şi o reducere a cheltuielilor cu lucrările agricole.
Pentru realizarea unui nivel de civilizaţie corespunzător este
necesar să se realizeze o reţea de alimentare cu apă şi în paralel cu
aceasta o reţea de canalizare a comunei.
Realizarea acestora se va putea demara numai după o creştere a
veniturilor populaţiei. Se impune elaborarea de studii şi proiecte pentru
realizarea reţelei de alimentare cu apă, canalizare şi a unei staţii de
epurare a apelor uzate.
Pentru o bună funcţionare a localităţilor se impune modernizarea
străzilor la nivelul fiecărei localităţi.

83
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Pentru asigurarea alimentării cu apă a maşinilor specializate în
stingerea incendiilor (indiferent de stadiul de realizare a reţelei de
alimentare cu apă ce conţine şi hidranţi de incendiu exteriori) se vor
asigura platforme betonate, apropiate de albia pâraielor cu debit
constant, precum şi accese la aceste amenajări pentru captări cu scop
P.S.I.

84
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BISERICA ORTODOXA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” din satul PIRTESTII DE SUS

PRIMARIA COMUNEI CACICA din satul PIRTESTII DE SUS

85
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII din satul PIRTESTII DE SUS

BISERICA ORTODOXA „SF. ARHANGHEL MIHAIL si GAVRIL” din satul PIRTESTII DE SUS

86
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BISERICA ORTODOXA „SF. ARHANGHEL MIHAIL si GAVRIL” din satul PIRTESTII DE SUS

87
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BISERICA ORTODOXA „SF. IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA” din satul CACICA

BISERICA ROMANO-CATOLICA BASILICA „MINOR” din satul CACICA

88
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
SCOALA GENERALA VECHE din satul CACICA

BISERICA GRECO-CATOLICA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” din satul CACICA

„CASA NEMTEASCA” din satul CACICA


89
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

„CASA TRADITIONALA” din satul CACICA

„CASA TRADITIONALA” din satul CACICA


90
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

SALINA VECHE din satul CACICA

BISERICA ROMANO-CATOLICA „POGORAREA SF. DUH” din satul SOLONETU NOU


91
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BISERICA GRECO-CATOLICA „SF. IERARH NICOLAE” din satul MAIDAN

92
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

93
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

94
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

95
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

96
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

97
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cap. V ANEXE

98
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

99
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

100
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

101
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

102
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

103

You might also like