incepilld dill 1976, ClfI10SCIlla psilran alistii Francois« iJollo a r.

isp uns ill [iecarc 71, de la niicrojon ul poswllfl de radio

TAr' , n, r7~rn' "7 ~"r ~ ~ .

h<J\ly~J>11 V 1 iu«, lit scrtsorue jJann(1lor care intunpinau

dillelf/lll(i in educarc« copiilor lor. S'llCCCSlI1 itlOSl r(lsllll/ilor illc/i de Itt inccput. Sin: rr'isplfl1Slfri 1(( intrcbiiri pc care ni lc [inncnr toii, Ihlrill(i, bunici S{{If oiiuni p.irinti, III dorinta de It-I pute« intelcgc mai binc PI' cci mici, de a p(llnfJIdc - ceca ce l1U e lcsnc - In uniucrsul lor adesca plin de ta ine.

lata doar citeva din coricluz.ii :

OI11ul stic tot de cind c 111ic

Sv ." fDA"

a SpUt "NU pentru a ace " 1>.

Copilul trcbuie irrtimpinat ca a persoana Nu or ice adevar trcbuic spus

LE I 4600

ISBN 973-28-0494-7

-. ui
....... 0
.....
-. 0
._
'" ...J
~ 0
I
\J (jj
Q_
~
......
t::
,...,
~
"'\:::
.....
.....
< ....
U ~ Ifill

FRANC:=OISE l)OLrO

Cind apare copilul

o PSII-IANALISTA

DA SFATURI pARINTILOR

<\I(r~-A (I·

FR.AN<;OISE DOLTO este, alaturi de Jacques Lacan, una dintre personaliratile de renume ale psihanalizei franceze. Si-a inceput activitatea inainte de eel de-al do ilea razboi mondialla spitalul Bretonneau, sub indrumarea doctorului Edouard Pichon, presedinte al Societatii Psihanalitice din Paris. A abordat ell nrecadere orobleme legate de dezvoltarea copiilor, aplicind "'metode psihanalirice de diagnostic si tratament 'in tulburarile psihoafective ~i de cornportament ale preadolescerrIor.

Opere publicate: Psychanalyse et pediatrie (1971), [aparuta In romaneste la Editura Humanitas, 'in 1993, sub titlul Psihanaliza §i copilul], L' Eveil de I' esprit chez l' enfant (1977), La Foi au risque de la psychanalyse (1980), L'Evangile au risque de la psychanalyse (1980-1982), La Cause des enfants (1985), Tout est langage (1,987), L'Enfant du miroir (1987), La Cause des adolescents (1989).

FRAN(:OISE DOL TO

Cind apare copilul

o psihanalista da sfatuti parintilor

HUMANITAS

Traducere de

DELIA VASILIU ~i RODICA STOICESCU

..

Coperta de

IOANA DRAGOM"rRESCU MARDARE

FRANC;OISE DOLTO .

LORSQUE L'ENFANT PARA IT

© Editions du Seuil, 1977 pour [e tome 1, 1978 pour ie tome 2 © Humanitas, 1994, pentrtpr~zenta versiune romaneasdi

ISBN 973-28-0494-7

PREFATA

in luna august 1976, In timp ce cram In concediu, am primit un telefon, Directorul de la France-Inter, dl Pierre Wichn, pc care nu 11 cunosteam, mi-a propus ca Inccplnd cu acea toamna sa particip la 0 emisiune ce urma sa se ocupe de problemele pe care le au parintii In relatia cu copiii lor. Sa ma gindesc In timpul concediului la cc am sa fac dupa, nul Un nu categoric ~i datorita dificultatii unei asemenea emisiuni, avind In vedere ca autia factori inconstienti sint In joe cind e yorba de educatie, Peste citeva zile, adjunctul directorului de la France-Inter, jean-Chouquet, rn-a sunat Incerdnd sa fie mai convingator, Cererea e mare, Imi spunea el; de cind radioul a dcvenit prietenul fiecarui camin, multi parinti asteapta prin el raspunsuri la problemele lor psihologice, Trebuie facuta 0 ernisiune despre dific..ultatile legate de educatia copiilor. Posibil. Dar de ce sa apelati la mine, un psihanalist aut de prins de meserialui? Acesta este rolul educatorilor de profesie, aI psihologilor, al mamelor si tatilor din familiile tinere, Multe persoane sint preocupate de aceste lucruri. tn ceca ce ma priveste, raspunsul este nu ... ~ nu m-am mai gindit la asta, '

Dar cind m-am Intors la lucru, Pierre Wiehn m-a sunat din nou.

Veniti macar sa stam de yorba: studiem problema ~i vrem sane consultam cu dumneavoasrra. Am vrea sa va spunem care sint ideile noastre. '[inem foarte mult la acest proiect, Tocmai ma intorsesem din coneediu, odihnita ~i mea neprcsata de un program prea incarcat, Am acceptat,

Si astfel, intr-o dupa-amiaza de la inceputul lui septembrie m-am dus sa .. i intilnesc pe acesti dornni In cladirea impunatoare pe care 0 ocupa Radio-France, sa reflectam ,'impreuna ~i, 'incetmeet, m-arn lasat cl~tigata de cauza lor.

5

I I

\

Da, era adevarat, se putea face ceva pentru virsta copilariei.

Existau multc cereri din partea publicului. Cum puteam sa le raspundcm In mod eficicnt fara sa facem diu, fara sa indoctrinam si, profitind de aceasta audienta, sa facem cc~a .pcntru cei care sint viitorul unei societati ce nu Ii intelege niciodata? Este adcvarat, de asemcnca, ca toti cci ce dau consultatii psiho-rnedicale constata d. tulburarile de adaptarc pcntru care le sint adusi cop iii l.?i au originea 1n prima cop~larie. Pc llnga tulburarile rcactionale reccnte, cauzate de everumcnte scolare sau familialc exista adevaratenevroze infantile si psihoze care au debutat cu tulburari ce ar fi fost rezolvate dad parintii si cop iii ar fi fost ajutati sa sc 'in~elcaga fara angoasc ~i scntim~ntc de culpabilitate, de-o parte ~1 de ccalalti. Accstc tulburari _au condus la 0 stare patologica cronica, manifestata deop~tnva prin dependenta, rcspingere ~i ,?'czvoltare d~z.armol1lc~ a copilului. Suferinta ~or.ala a c~pl:lor foart~ ml~l se ?xtenorizeaza la inceput pnn disfunctii visccrale digestive, pierdcrca poftei de mincarc, a somnului, ag~ta\ie sau apatic, ~~u chiar printr-o indiferenta fat;a de to ate ~I plerder?a placcrii d? a se juca, de a facc zgomot; inrirzierea In vorbire, tul~~ranlc. de motricitate, tulburarile rcactionale sint scmne tirzii ale plcrderii comunicarii prin limbaj cu cei din jur, Accste fCl1o~cne precocc sint ncnumarate 111 prima copilarie, dar cornplct 19norate de majoritatea parintilor care se multumesc ~~ astcpte virsta scolara, pcdepsind sau dind calmante copiilor care deranjeaza, pentru ca, intr-o zi, un medic le-a rccomandat un medicament pc care de atunci 11 folosesc frecvent. Se po ate spune ca, ptna la virsta scolara obligatorie, dificulratile r~l.ationale ale copilariei nu sint pcrcepute ca atare de constunta adultilor. Or, tocmai accstca creeaza prernisele unui viitor psiho-social perturbat. Asta nu 'in?eamna ca parintii I1U I~! iubesc cop iii, dar nu Ii intclcg, nu snu sau nu vor, confruntati fiind cu propriile lor grcutati, sa se glndeasca la dificultatile psihice ale primilor ani ai fiilor sau fiicelor lor care, Inca din primele morncnte de viata, sint niste fii~1tc fa~ute penln.l comunicare ~i dorinta, fiinte care au nCVOIC de slguranta, de dragoste, dc bucurie ~i de cuvinte, chiar mai mult dcdt de Ingrijiri materiale, de igiena alimcntara sau corporala. Pc dc

6

;It~ parte,. med!,cina sichirurgia au facut ascmenea progrcse I11Clt multi COpll ~arc al~adata, In urma unor boli infeqioase sau ;tnor t~l~uran Iunctionale ~i dereglari fiziologicc, murcau la virste 1~ICl, ~stazl sint salvati; tot asa cum altii sint salvati ~upa ~ vlata ~ntra.uterina~ificila ~i o. nastere prernatura, urrnata de lungl perioadc de Incubator; dar tot atit de adevarat este .ca ac.e~ti· cop~i ~tlt de bine ingrijiti din punct de vedere ':1edlcal ~l refkutl din punct de vedere fizic prezinta deseori srmptorne de regresiune si problerne de dczvoltaro a vorbirii inA seAnsulla~g al termen~~ui, tulburari ale sanihatii psiho-socialc:' aut :n mediul lor fam1l1al~ cit. si in socictate, cu ceilalti copii dc, virsta ~o;. ~fectclc uner prime copilarii perturbate In dezv~)!tarca ei, mamte de virsta de trei sau cinci ani, nu devin vizibile decit p~~a tirziu, la, ~trsta scolara, prin imposibilitatea ac~st.o~ .copu de a participa In siguranta ~i cu bucurie Ia activitatile cclor ~e virsta l.or. Si InCa si mai tirziu, 0 data cu apant~a tulburarilor reaqlOnale, a dccompensarilor psihos~matlce In lant, a di~~:selor simptome de angoasa sau de respmgere de catre copin de virsta lor sau de catre adultii din Jur~ ~i :)~1t in sflr~it consuhan de specialisu, ~i Inca acestia sint ~encl~l In comp~ratle cu cei care, din ace! moment, se vad ~z~latl? de.~partltl d.c parintii lor prin spitalizari sau internari l!1 l.nstltutll de spcclalttate, care de cele mai rnujte ori li margi-

nalizeaza pentru totdeauna, .

De aceea, ceva ar trebui faem mult mal dcvreme din mo~cn.tulln ca~e copilul, crescind, creeaza problems In'amci sale II1 viata relation ala. Dar cum?

Nu putine sint cazurile cind parintii sint lucizi dornici sa inteleaga esecul eforturilor lor In cre~terea copilului; dar problcmele ca:-eA se pun sint problema de educatie In sens larg, iar ~l s~un ca mce~rd "toy> s~ angoaseaza din cauza nereusitei :n limp ce copilul lor 1~1 pierde pofta de viata pentru ca nu lzbutc~te sa se faca auzit; cl, ale carui tulburari In dczvoltare SI:1~ d~ fapt chemari In ajutor adresatc celor de la care, ca

nannt) el 'l<:tO'lptX t~t .. l c: ~n.CAl --~;;_,,"._J .. 1 .

t' . ~, ~ "y'~" "ev,,-u. '3" ";)Llt;l, P'VVVl-IlIUU-IC angoase

copilul se angoascaza ~i mai multo '

. N,! a!' fi posi~il oarc ca ace~ti parinti c~ probleme sa fie aJutatt sa sc expnme, sa rcflecteze la sensul dificultatilor pe

7

care le au cop iii lor, sa-i inteleaga ~i sa le vina In, ajutor, ~i n~ sa-i reduca la tacere, sa ignore sernnele suferintei propm acestei virste? Sau sa fie inforrnati 'in leg1hura cu felul in care un copil poate fi facut sa se simta 'in siguranta, sau care Ii poate perrnite sa se dezvolte, sa-si recistige increderea 'in. Si:1C ~upa incercari sau esecuri, dupa 0 boala grea, 0 infirrnitare sechelara, 0 deficienta fizica, mentala sau afectiva reala? Nu exista incercare mai mare pentru parinti decit atunci cind I~i constata neputinta In fata suferintei fizice sau morale a propriului copil, si nici 'incercar,e mai grea ,Pentr_u un copil, dccit pierderea sentimentului de siguranta exisrentiala, a sCl~tlTnCntului de incredere fireasca pe care 0 are In adult, Se llnpune deci sa-i inforrnarn pe parinti, Sa raspundem la chemarile lor 'in ajutor. Sa dedrarnatizam .situatii deja blocate. Sa-i deculp~bilizam si pe unii si pe ceilalti, cu scopul de a le trezi propna putere de a judeca; sa-i determinam pe parinti s,a-~i yntclcag~ altfel contributia In dezvoltarea perturbate a copilului lor; sa-I ajutam uneori .sa se il11;eleag,a pe ei ln~i~,i? pornind de la ,dificultatile pe care le reprezinra 'in ~cllll lor acest cop!,l cu problerne, cauza aparenta - uneor~ reala - a pr,opn~l lor derute a unor dificultati care sint adesea, fara ca ei sa-si dea seam a,' 0 reacrie la propriile Jar erori care Irnpiedica evolutia copilului lor spre dobindirea autonomiei, d~oare~e? 'in fU~lqie de virsta ~i fire, i-au acordat prea multa sau insuficienta libcrtate, Se putea oare incerca asa ceva? Nu merita sa facem

aceasta experienta? .,

Pericolul nu consta in a trezi sperante in solutii gata facute, in trucuri educative eficiente, cind, de fapt, de cele mai multc ori e yorba de probleme emotion ale cornplexe, care l~j au originea la adultii deveniti parinti, In repetarea unor compo~t~mente ale propriilor lor p~rin~i - sau, ~impot~va" 'in OP~Zl\l~ lor fata de conditia de geruton inhamati prea tmeri la obligatii familiale carora nu reusesc sa le fad fata, 111 timp ce I~i continua propria adolescenta prelungita: intrati, de fapt, prea

~ - • . . t • 1 '-' ... y-, • 1 _ . 1 •

devreme intr-o viata responsabnar nvicent, nu trenuia

asteptat prea mult de la acest gen de emisiune; dar era oare acesta un motiv de a te eschiva? Aceasta urma sa trezeasca, bineinteles, orice s-ar zice, multe contestatii; dar era oare

8

acesta un 1110tiv sa nu Incerci? Evident, multe situarii farni!iaJe sint pre,a delicate, pfeil multe procese incol1~tiente sint 'in Jo..c ,111 ,?eten?rare~ comunicarii 'in cadrul familiei pentru ca panntn sa-~l mal poate regasi seninatatea necesara unei asemenea refleqii; si asta cu atit mai mult cu cit parintii cu problems a,~teapta din panea copiilor lor, a reusitei acesrora o c?nsolare pe~~nl n~re~~itele proprii. Citi parinti taniti I~ penoad,a propn~1 copilarii, dcccptionati de viata afectiva COI1- Jugal~ ~l de rclatia lor cu cei apropiari, descurajati profesional nu I~l pu~ toate sperantele In progenitura lor, In asa fel incit cel mal mic esec al acesteia !i, duce la disperare: 'in consecinrs, ~) copleyesc ,cu 0" responsabilirare paralizanta pentru cei mici, In loc sa ? ajute, intr-un climat de sigurarm si destindere, sa-si pastreze II1crederea In ea Insa~i, sa spere.,;

Cum tre~uia s~ pro~edam? In primul rind, sa nu rasp~ndem ,(~lrcCt, ~l la o;l~e Intre,bar~, chi~r dad pasrram anol11,matul. I reb,:la sa SolICltam scnson detaliate, asigurindu-i pe cet care ~e ~cnu d cle vor fi citite cu atentie, desi purine vor putea pf1!U1 raspuns, dat fiind timpul scurt de emisie, Form;:.Iarea in scri~ a pr,0prii!or clificultati reprezenta deja un mlJloc de a, ~e ajuta smguri. Aceasta era prima mea idee.

, ,D~pa cltlrea coresponden~ei, urma sa alegem dintre sobcltan pe cele ,care, printr-un caz particular, pun 0 problema care ,ar pu~ea ,ll1teresa un marc numar de parinti, desi ea se pre~l~ta diferir pentru fiecare copil In parte, Modul de viata familiala, mll~~r~I, d,: copii, v~r?ta ~i sexul, poziti~ copilului In rap~:)ft c': frat~l sal Sl11t tot antra facton ce trebuie cunoscuri, caci de ei depmd mult reactii emotion ale, precum si viziunea despre I;t,::eye ~are ~i-~ forrneaza zi d~ z~ copi,lul 'in perioada dezvoltan:, in tirnp ce ,1~1 ~auta propna idcntirars pnn proces,e ~e srimulars, de rivalitats, de identificari succesive, Va treb~l, de asemenea, sa spun em parintilor care ne vor asculta c,il eXIst~ perioad~ priAvile~iate pe care la travcrscaza tori copiii, hecare 111 felul sau, 111 timp ce cresc, ~I care ridica anumitc

___ L 1 ...... ,'-'" •• • _ _

pIUUlemc, 111 ~ursuJ carora npsa de ll1telegere, deruta adllltilor

In fata ~~ecunl?r ~o~ii~or s!nt mai dureroase pentru ei decit 'in alte penoade ?1 pnle)ulesc mterpretari gresite, ornisiuni, interferente reactioriale care dauncaza unci rezolvarj fericite a

9

acestor etape de evolutie, Va trebui dcci sa vorbim, plccind de la cazuri particulare, despre cdc mai frecvente dificultati, astfcl incit emisiunca sa aduca reale servicii in intelcgerea copilariei de catre adulti, cu atit mai mult cu cit 0 buna parte dintre ei nu au nici cea mai vag a idee despre problemcle ce-i sint specifice ~i despre modurile de reactie care, 'infunctie de ~atura fiecarui copil, Insotesc intotdcauna 0 rezolvare favorabila,

Ceca ce parin~ii, adultii In general, nu stiu este ca, Ind de la nastcre, puiul de om cste 0 fiinta din ~i pcntru limbaj ~i ca multe din problemcle pe care Ie are l~i gasesc rezolvarca favorabila dezvoltarii sale dad Ii sint explicate. Oricit de mic ar fi, dad mama sau tatal sau Ii vorbesc despre motivcle cunoscute sau presupuse ale sufcrintci sale, un copil cstc In stare sa tread peste acea dificultate pastrindu-~.i increderca In .cl si 111 parintii lui. Intclcgc cl oarc sel:sul cuvintclor sau don~1ta de a ajuta cvidcnta In aceste CUV!l1tc? in ceca ce ma pnveste, consider ca el este foarte devreme reccptiv la sensul limbajului matern, precum ~i la sensul umanizant al vor~elor plinc de compasiune si adevar care Ii sint adresate. Ele 11 provo aca un sentiment de sigurant;a ~i de linistire In mai mare I,:asura decit tipetele, cearta, loviturile, menite sa 11 fad sa tad ~t care~ uneori, se dovedesc eficiente. Acestea din urrna Ii confera mal degraba un statut de animal domestic supus si InspaimIl1tat de stapinul sau, decit de ~i~nt;a u~1ana ~jutat.a de catre cei c~ II iubesc sa-~i depaseasca dificultatile existentiale, ale carol' S1l1- gure mijloace de exprimare rarnin - In absen5a vor.bel?r lamuritoare ~i dcci linistitoare - tipetele ~i starile de indispozitie. Aceasta comunicare umanizata mi s-a parut d~ ccle mai multe ori uitata In zilele noastre, In ceca ce pnveste relatii1e cu copiii, martori permancnti ai vietii cuplului pc care II forrneaza parint;ii, dar lipsiti de cuvinte care sa se adreseze anume persoanci lor - si acest lucru In special in viata de la oras, fie ca sint crcscuti de mama sau de 0 femeie care se ocupa de ci, fie ca sint dusi la cresa; In timp ce altadata, in familia tribal a, se gasca intotdeauna un adult fara un rost precis care, in lipsa parintilor, ~:ia sa vor?easca, sa dn~c, sa legene, sa-l impace pc copl,l, aratindu-se rim de tolera:1~a fata de suferintele lui. Iar apOl, In toata penoada educatiei e de

10

doric sa poti raspunde cu sinceritate la toate intebarile pe care ti le pune, sa-i trezesti capacitatea de observatie, rationamcnt si simt critic. Un asemenea limbaj considerarn ca trebuie dcscoperit sau redescoperit de catre parinti. Iar toate aceste adevaruri de bun sirnt trebuiau tara indoiala spuse acelor parinti care le-au uitat,

Oare accasta sarcina, sociala In buna masura, revenea unui psihanalist? Un psihanalist este format pentru a asculta In liniste pc cei care, vorbindu-i, inccarca sa-si regascasca ordinea interioara perturbata de dificultati anterioare; prizonieri ai unor procese repetitive care 1l11piedica evolutia lor umana, acestia se straduiesc, prin rcevocare, sa ledecodeze sonsul perturbator, ~i atunci, un asemenca specialist, cum sint si eu, trebuia sa vorbeasca la radio, sa raspunda Ia intrebari privitoare la educatie?: Mi-arn pus si atunci ~i imi pun si acurn aceasta intrebare. Este adcvarat ca eu vorbesc avind la baza inforrnatiile mcle privind psihanaliza, precum si nenumaratele dificultati nerezolvate pc parcursul cducatici ale celor pc care i-am 'intilnit In profesiunea mea, tineri ~i mai putin tineri - si nu pot vorbi altfel. Totusi, chiar dad evolutia oricarei fiinte urnane strabate aceleasi etape de dezvoltare, fiecare Ii percepe In alt mod dificultatile, intotdeauna asociate eu cele ale propriilor parinti, fie ei oricit de bine intentio nati. 1mi va permite oare aceasta cunoastere, intotdeanna particulara si individuala a suferintei orncnesti, sa Ii ajut pc ceilalti? Nu stiu. Experienta I~i va spune cuvintul. M a intrebam dad ar putea fi evirate suferinte de felul cclor prin care tree In timpul vietii lor comune unii parinti si copii ce se afla, ca noi toti, prinsi In capcana un or dorinte inconstiente - stiut fiind faprul ca aces tea din urrna sint, ca intotdeauna intre parinti ~i copiii lor, marcate de interdictia incestului si de dificila rezolvare creatoare a acestor dorinte barate uncle In raport eu altele In cadrul relatiilor farniliale. Dar dad e adevarat ca sint psihanalist, e la fel de adevarat ca sint si ferneie, sotie, mama, ca am cunoscut ~i eu problernele acestor roluri diferite, dupa cum cunose si cursele pc care ti Ie intinde buna credinta. Deci voi vorbi ca ferneie care, desi psihanalist, este la virsta de a fi bunica si chiar mai mult, 0

11

ferneie ale carei raspunsuri sint discutabile, iar id.~!le ce ~ ~o--duc contestabile intr-o lume In mi~care; copm deazi ~o~ fi ~dolescentii ~i adultii de miine ai unei civilizatii 111 plina mutatie. Voi inccrca doar s~ aduc puti~.a lumi:la In problernele celui care pune inrrebari. Asculta~om s~~ cei care irni scriu, precu111 si cei care rna asculta sau imi vor C1:1 raspun~ surile, nu vor trebui sa-si imagineze ca slnt. deP?Zltara une~ adevarate stiinte pc care nu 0 vor pune 111 d1scuye. Es:e mal degraba yorba de 0 etapa a unei cautari, ce 11111 apart1~~, In directia problemelor actuale cu care se confn:_nta copm de astazi, supusi, din multe puncte de vede~e, ant u~lOr. experiente si unui climat psihosocial In sch1mba~e CIt ~I unor situatii noi pentru toata lumea. t~ raspuns~n~: pe care l~ dau, intcntia 111ea este de a-i deterrnina p: parintii con~runt~\l cu dificulrati sa-si vada probl~mel.e dintr-un ~l~glll l?U\111 diferit de eel cu care s-au obisnuit, de a trezi In mintea ascultatorilor ce nu sint direct implicati preoc~parea p.:nt~ soarta copiilor din jurul ~ostru? pe. care .n01, ad.ul~ll dl~ preajrna, trebuie sa-i prote)a.m ~l. sa-i sustll1e~, ~)utll1d~-l astfel sa dobindeasca 111 deplina siguranta sentimentu] plO-

priei responsabilitati. '. . .. . . ) r,

Oare este copilaria de astazi copIa copilariei noastrc. ~ r;buie oare reluate tipurile de comportarnent care au rcu~.Jt .. in cresterea generatiilor trecute? Cu sigura.nta, "": Cond.JyIle vietii s-au schimbat si se schimba In connnuare, Jar C~PI1l de

. astazi se confrunta cu acestea In dezvoltarea lor. Ne~chlmbata, a ramas doar setea copiilor de a comunica cu adultii, Acc~sta sete exista ~i a existat dintotdeauna, deo~rece .e.a re~rezlI1ta particularitatea [iintei Ul~ane ~e. a se expnma ~l. de a ll1~erc~, dincolo de barierele de virsta ~l limba, sa comurnce cu ceilalti, si, de asernenea, de a suferi atunc! cind nu poate sa 0 faea sau

cind mijloacele sale se doved~sc l.nadecvat~. . .

Traiesc cu spcranta d ton cei ce vor ~1t1. raspuns~nle r,e care le dau acestor scrisori venite de la parinti sau, mal rar, ue la tineri, vor fi tentati sa reflecteze 1a rindul lor la aceste pro.bleme, la sensullor, la diferitele solutii ce li s~ar put~~ da. ~l, deopotriva, sa reflecteze 1a acest extraordinar mijloc de

12

informatie si de Intrajutorare care este radiofonia, ce permite comunicarea unor oameni care nu se cunosc, In legatura cu probleme care faceau odinioara parte din secretele de familie.

Pentru unii dintre ei aceste raspunsuri ar evoca amintiri despre propria educatie, difieultati traite de ei In~i~i pe vrernea cind erau copii sau de parintii lor cind Ii cresteau, dificultati asemanatoare acelora pe care Ie-au avut sau le au eu propriii lor copii $i pe care stiu sa [e depa$eaSCa fara sa ceara ajutor, Toti - sper -, Intllnind oamenii din alte familii decit ale lor, Ii vor privi altfcl pe parintii si pc cop iii aflati In cumpana, vor observa cu alti oehi reactiile copiilor care se joaca In parcuri, ale cclor care se chinuie In clasc, ale celor care yin sa-i deranjeze In momentele lor de liniste. Poate ca 1n acest fel vor fi ajutati sa ll1ceree sa le vorbeasca acestor copii In alt mod, sa nu-i judece prea repede, sa gaseasca, gindindu-se, raspunsuri pentru problemele cotidiene cu care sint ei confruntati, probleme care constituie multe exemple din aceasta carte. Poate ca vor sti, mai bine ca mine, sa gaseasca acele cuvinte care sa vina In ajutor dificilei condin] umane de a fi parinre si aceleia, nu mai putin difici1e, de a fi copil, la cei I~ mijlocul carora traiesc $i care le pun intrebari,

Aceasta carte consemneaza primele luni de difuzare ale emisiunii de la France-Inter: and apare copilul.

. Multurnesc aici tuturor mernbrilor micii noastre echipe: lui Bernard Grand, producatorul mereu atent, cu ochii 1a cronometrul lui Jacques Pradel, eel care dialogheaza eu mine pe post; lui Catherine Dolto, cea care a rezumat toate scrisorile la care ne-am oprit, permitlndu-ne sa alegern temele dominante ale fiecarei emisiuni; de ascmenea, tehnicienilor ~i secretarilor devorari de la camera 5 348, de pe avenue du President Kennedy nr. 116, Paris, arondismenrul XVI.

Exista intotdeauna un motiv

(Cind apare copilul)

Francoise Dolto, sinteti psihanalist; cu toate acestea, nu e vorba sa dati aici consultatii personale. Stnteti de aceeasi parere?

Binelnteles. ~i, cu toate ca sint psihanalist, cum bine spuneati, sper ca am ~i bun simt si ca as purea sa-i ajut pe parintii cc au problcrnc, ace I gen de problcrne cc prcccd, la copii, pcrturbari mai grave care ]'i Val' determina sa consulte mai tirziu medicii; mai precis, psihiatrii. Exista multe lucruri, aparent banale, pe care parintii nu Ie iau la inceput In serios; de altfel nici medicii, Parintii stiu doar ca ceva nu merge: copilul lor s-a schimbat, Ei ar vrea sa afIe cum sa procedeze si, de cele mai multe on, ar putea gasi singuri solutia dad s-ar gindi putin. Asta as vrea eu: sa-i ajut Sa gindeasca.

Intr-adeusr, e mai usor sa previi decit sa vindeci. Pe de alta parte, nu e intotdeauna vorba de drame: sosirea pe fume a unui copil este ~i un prilej de bucurie ~i de [ericire. Cu 0 conduie: sa-i inielegi pe copii! Dar lucrurile nu stau intotdeauna asa.

In general, parintii Ii asteapta cu bueurie. Dar, iata, asteptati un eopil si, de fapt, vine un baiat sau 0 fata. Ai fi vrut fata, si e baiat; vroiai baiat si e fara... 1n plus, intr-o fam_i_lie "" s'ln.t numai parintii. E~ista ~i buniei! .~i, ma! ales, frat;1! rna! man. Un asemenea everument ~ apanpa unui nounascut - este 0 mid drama pentru multi dintre copiii mai mari din familie. Ar trebui chiar sa spun ca, dad nu apare gelozia intre, sa zicem, optsprezece luni ~i patru ani, e un semn foarte rau: copilul mai mare trebuie sa fie gelos deoareeee

15

confruntat cu 0 problema; pentru prima data vede ca toata lumea admira pe cineva rnai tlnar decit el: "Deci trebuie «sa faci pe bebelusul» ca sa fii adrnirat?" Pina atunci credca ca va fi apreciat doar dad va creste mare, 0 fata sau un baiat mare.

Socotesc d trebuie sa-i ajutam pe parinti Inca din momentul In care apare copilul, pentru d totul devine mai complicat In lunile urrnatoare.

Vorbeati despre bun simi. Este [oate adeuiirat ca, uneori, putin bun simi te ajuta sa descurci 0 situaiie care, fa inceput, pare [oarte incilcita ~i dramatics. Nu am putea [ace mai clare aceste lucruri printr-un exemplui

Trebuie sa stim ca un copil care are 0 reactie neasteptata are intotdeauna un rnotiv, Se vorbeste despre capriciile copilului: capriciile se instaleaza pentru d Ie numim capricii. in fond, cind un copil are brusc 0 reactie neasteptata, care pune In incurcatura pe toata lumea, n01 rrebuie sa inielegem ce se lnumpla. Un copil se opreste pe strada, nu mai vrea sa mearga mai departe: poate nu-i plac pantofii pe care Ii are; poate nu vrea sa mearga pe acolo; poate se merge prea repede si, poate, ar trebui sa mai mearga cu caruciorul; In timp ce noi credem d e destul de mare ca sa mearga deja pe jos: "A petrecut 0 vacanta frumoasa, se tine foarte bine pe picioare ... " Dar nu e adevarat! Vazlndu-se In acelasi loc dupa vacanta el vrea, ca inainte, sa mearga eu caruciorul. Nu va mai dura mult. Dupa parerea mea, capriciile apar dintr-o lipsa de intelegere a copilului: el nu se mai intelege pentru ca adultul nu-l mai intelege. Aceasta este 0 problema de bun simt! $i dti copii nu am vazut eu care au inceput sa aibe capricii? Este cazul oricarui copil vioi si inteligent eare vrea sa explice ce simte sau ce doreste si care nu stie cum sa faca: atunci devine recalcitrant, protesteaza, urla si ... urla si parintii la el. Nu asa trcbuie procedat. Ci incercind sa-l intelegi, spunindu-ti: "Existi un motiv. Nu 'inteleg, dar sa ne gindim!" Si, mai ales, sa nu faci imediat 0 drama din asta.

16

lIn all eveniment ce intereseazJ toate familiile care au copn de vfrsta ~colara este incepiaul anului scalar; deseori pentru un copil mic, iesirea din cadrul familiei, iodul nou ~;. necunoscut, intilnirea unor oameni noi reprezinta un eveniment.

Va referiti la copilul care merge pentru prima oara la scoala sau 1a eel care reincepe un nou an scolar>

LaA an;indoi. S'a ne oprim intii la copilul care intra in

clasa mtu. .

Vara trecuta, lucrarn linistira In gradina si la un moment dat am auzit 0 fetita care a incepur sa topaie de bucurie cind l-a vazut venind pe nasul ei: aceasta era pentru ea 0 sarbatoare. Bun! Ace~t domn coboara din masina ~i 0 vede pc fetita: "Oh! cc ~are~l c.rcscut!. Ai sa mergi In curind la scoala!" Atunci, fericita $1 plina de Impon~n\a, ea Ii spune: "Da, 0 sa merg la ~coa~a. De la toamna. Adlca peste doua luni. "Ah! ai sa vezi tu, ,aI sa vezi, nu e prea vesel. Va trebui sa fii cuminte nu vei mal a~ea~oie sa al.ergi. Uite, acum ti-ai bagat degetu{ innas, nU,ve: m~l a~?a ~OIC sa faci asa. Si pc urma, colegii tiii, $tii, va trebui ~a Ie tu piept. Te vor trage de codite, Cum? Vrei s~Hj pastrezl coditele? Nu, va trebui sa-ti tai parul!" fntr-adevar u~ tablou terifiant! Copila era vesela inainte de sosirea na~ului ei, tot vesela cind l~a intimpinat ... iar dupa, nu i-arn mai auzit gl~su1. lata un copil care, datorita discursului unui adult care VOla probabil sa 0 tachineze, s-a prabll~it total. Nu e decit un exernplu, ~a.: de cite ori adultii nu-i spun copilului ca inceputul scolii mseamna pentru el ca viara frumoasa s-a sfJr~it!

. Atunci nu¥trebui~ sa n~ mai mirdm udzin d copii care pIing ~z care se lasa practic tfrljl pe strads numai ca sa nu mcarga la ~coala.

Exista $i copii care asteapta acest moment cu nerabdare pen,tru ea VOl' avea ghiozdan etc. Si pc urrna, ajung la $coala: un~c se trezesc la gramada - si nu se asteptau la asta. Cind se l~.tO!C acasa, sau .c1~d. ~am~ vine sa-i ia de la scoala, acesti copu s~nt foane nelinistiri, mal ales a doua zi. Iar In a treia zi, nu mal VOl' sa mearga deloc. Din fericire, cred ca exisra scoli

17

un de cop iii sint primit: altfcl. .. Dcci lucrurilc trcbuic luatc treptat: nu trebuic bruscat un copil care arc 0 anurnita fobie la mersul la scoala, Poate d tata] ar putea intr-o zi sa-~i lase treburile ~i sa mearga sa-l ia de la scoala, sau sa-l dud dimincata. Sint multi copii care, inaintc de a merge la scoala, sint Iasati lacincva care se ocupa de ci, si accsta este un lucru nou; In plus, rrebuic sa sc scoalc [oartc dcvrcme in timp ce, pentru ci, scoala inscmna ca 0 sa mcarga cu alti copii ~i 0 sa se joace; si de fapt, nu e deloc asa, Marna lor nu i-a prcvenit ca 0 sa mearga la cineva ~i de acolo la scoala, d acecasi persoana 0 sa-i ia de la scoala, iar mama nu 0 sa-i vada dccit scara. Eu crcd dar trebui sa le spui copiilor care estc situatia, {:Ira sa-i sperii, dar dovedindu-le d esti alaturi de ci: "Mil. voi gi'ndi la tine." Copiii au mare nevoie sa stie acest lucru, Sau: "Uite, ti-am adus 0 poza, sau un bilet de tramvai. and 0 sa-ti fie urit la scoala, 0 sa-l ai In buzunar, Tara ti l-a c1at. N -0 sa-ii mai fie asa frica." L ucruri de genul asta. Co pi ii au nevoic de prezenta parintilor. Acest mediu e insolit. Trebuie ca parintii sa fie rcprczcntati printr-un lucru pc care l-au dat copilului, ca sa-i insufle incredere,

Mai trebuie spus ceva, si anurne faptul dun copil nu poate vorbi despre ce s-a intimplat la scoala. and el este In mcdiul sau familial, nu poate vorbi decit despre ce se intimpla In acel loc, despre ce gindeste atunci, Copilul este prezcnt in prezent. Or, el este intrebat: "Ce s-a inrimplat la sco ala?" ~i este certat pentru ca nu poate sa povesteasca nimic,

Sa ludm acurn cazul unul copil care e, pcntru CI doua sau a treia oard, fa inceput de an scalar. DeC£, de data asta, nu mai e vorba de team-i; in schimb, acest copil poate fi tulburat de sosirea unui nou invafator sau de prezenia altor colegi, de schimbarea atmosferei sau a clasei etc.

Este important de stiut dad cu un an inainte s-a simtit bine la ~co~la. Dad afost putin camindiferent, sau dad' a avut probleme, anul acesta va fi, dimpotriva, fericit: pentru ca nu voia sa regaseasca aceeasi invatatoare. Am vazut multi copii adusi la doctor de parinti care spuneau: "tn fiecare zi cind

18

trcbuic sa mcarga la scoala e bolnav, iar duminica se sim~e foarte bine." Vorbeam cu copiIul si, in realitate, el nu 0 VOla pc acea Invatatoarc: voia sa 0 aiba din nou pe cealaltd lI1vatatoare, cea de anul trecut. Din pacate, invatatoarea cea noua le-a spus: "Fiti atenti, cei care nu tin pasul se intorc alaturi de cei mici. « Or, el tocmai asta voia. ti explicam atunci copilului d e foarte norocos: "Ai nome d nu-ti place de invataroarea ta; pentru d atunci cind tii la ea nu te straduiesti sa stii tot si sa treci in .alta clasa In anul urrnator."

Dad copiilor nu Ie place de Invatatoarea lor, trebu.ie sa-i intrebi: "Dar explica bine?" Foarte des, ei spun: "Nu-ml place de ea, dar asa e, explica foarte bine." "Pai vezi, asta e important. Rostul invatatoarei este sa explice. In rest, 0 ai pe mama. «

Omul stie tot de cind e mic

(Cind apare un fratior)

Sa ne intoarcem La venirea pe fume a unui copil intr-o famil~e in r= m~i exista_ ba~efei sau [etite de trei-pa~ru :ni. ~ce~tt C0l;zt trebuie aoertizati cu mult timp inainte, trebuie sa It se explice ce e cu sarcina rnamei lor?

S:eIor. mari ar trc?ui sa Ii se .expIiee d se va naste un ~optla~ ~1 d nu se stie dad va ft baiat sau fata; copilul va intelege astfel de ce mama lui pregateste un patut. Dar in nici un ~az ~an;a s~ nu se mire ca tot ee face ea nu e privit eu ochi ?Ufl1; a.e pllda, da.ca ea se invirte In jurul patutului pe e~r~ II aran}cazil, copilul 11 Ioveste ca din Intirnp lare eu piciorul.,; Ma;_na nu treb~i~ sa-~.spuna.nieiodata ca e un copil rau, EI se afla In fata u~el situatn neobisnuire. Se fac pregatiri pentru u.n ~lt beb:1us, iar pentru el sa fii bebelus nu e asa bine ca atunci cind est! mare.

Uneor} marne le SPU?: "C? :a rnai cumparam un bebelus."

Dar ast~ mse:m~a sa-n batt. Joe de 0 fiinta umana care stie f~arte bine d l?amte a fost Sl el bebelus, La nivel incoristienr, fl1nt~ umaria st!~ tot ~e cind e.mica. "Inteligenta" inconsticntUIUl este aceeasi ca ~l la adulti. De aceea, de fieeare data cind avem. oe~zia sa vorbim copiilor despre problemele de viata, trebuie sa le prezentam simplu, asa cum sint.

Numai ca In legatura eu acest copil care se va naste eel mare va spune: "Dc ce? Mie nu-mi trebuie, - Dar acest copil nu este pentru ~ine." Cu toa~e acesrea, in multe familii, parintii SPU?: " Un fratlOr sa,: 0 surioara pentru tine." tn felul aeesta, copilul se asteapta, bineinteles, sa aiba imediat pc eineva de 0

20

seama eu el, pentru d el mai stie si a1ti eopii care au frati ~i surori. Atunci, spune: "Sa vina cit mai repede. c< - "Dar stii foarte bine ca si tu erai bebelus cind te-ai nascut." lse vor arata fotografii. "Prive~te eum erai cind erai mic, Vezi, si el se va naste tot asa." Iar dad va decide de la inceput: "Oh! daca e baiat, nu-mi trebuie" sau "dad e fata, nu-mi trebuie", i se poate raspunde: "Sa stii ea nu are deloe nevoie sa-l iubesti tu, si el are parinti ea si tine." Deseori, un eopil caruia i s-a spus ca nu e nevoie sa-si iubeasca fratiorul sau surioara, ii va iubi foarte mult, pentru ca eceva natural. Cind un eopil spune ca nu-si iubeste fratiorul sau surioara e 0 prostie pe care 0 arunca mamei sale, incercind sa 0 enerveze, sa 0 scoata din pepeni, cum se spune.

Vorbeati adineauri despre louituri in patulul celui mic. Nu e ceua grav. Dar ~tiu ca uneori e mult mai serios. Am auzit, de pilda, uorbindu-se despre cazul unui baietel de patru sau cinci ani care l-a muscat cu multa cnczime pe fra[iorul lui Sint [recuente asemenea cazuri?

Destul de frecvente, iar in asemenea situatii mama trebuie sa aiba foarte multa prezenta de spirit. in nici un eaz frarele eel mare nu trebuie certat eu brutalitate. E si asa destul de amant de ce a faeut. Mai bine e luat deoparte si i se spune: .Vezi ee puternie esti, tn schimb, fratiorul, sau surioara ta, este fara niei 0 aparare si foarte mie, asa cum erai si tu cind te-ai nascut, Aeum, el stie ca are un frate mai mare si va ave a incredere In tine. Dar, vezi, degeaba il musti, Nu-ti foloseste la nimie. Nu pori sa-l maninci." ~i asta pentru ca, imaginati-va, copiii mici vor sa guste, sa manince oriee li se pare bun. Pentru ei, canibalismul nu e ceva atit de indepartat. Cu atit mai mult eu cit 11 .Yad foarte des pe eel mie sugind, iar pentru ei un copil care suge este canibal. Ei nu inteleg nimie din aceasta lume in solita, Orieum, incidentul este repede dat uitarii daca mama i~i dK seama ca reactia lui nu

;J ;J' x • " • 1" rl . I v

este uoar uln rautate, ci In pnmu.l nne 0 rescue ce angoasa ..

Dar atunci and reactiile de gelozie - sau cbiar de respingeretlouiuer« cu piciorul in patut, muscdtura etc.) - continua, nu inseamnd oare ca lucrurile sint grave? Ce trebuie facut?

21

Situatia devine grava dad parin~ii sint anxiosi. Iar 111 al do ilea rind, atunci cind copilul sufera pentru ca se simtc ncglijat, Asta nu inseamna d ~i este, dar probabil nu este ajutat asa cum ar trebui sa fie. ~i cum poate fi ajutat un copil gclos ~i care sufera? Cel mai bine poate sa 0 fad. tata'! lui. Tatal, o sora a mamei, 0 matu~a, 0 bunica ... Dad e yorba despre un baiat, atunci trebuie sa fie ajutat de un barbae. De exernplu, duminica, tat a! ji spune: "thide, noi barbatii ... " Iar mama rarnine cu sugarul ei: "Nu se gindeste decit la bebelusul ei." Tatal trebuie sa spuna ceva de genul asta: "Tu esti marc, hai cu mine." 11 pune astfcl in valoare pc eel marc pentru a-i para rcactiile de gclozie vizibile In faptul ca In cepe din nou sa fad pipi In pat, nu vrea sa manince decit lactate, se vaita pentru orice sau nu mai vrea sa mearga. Ce inseamna toate astea? E () problema de idcntitate: un copil incearca sa-i irnite pc cei pc care Ii adrnira, iar el va admira tot ce adrnira tatal si mama lui. Atunci, dad toata lumea 11 adrnira pc eel mic, nu exista nici o iesire: eel marc trebuie ajutat in dezvoltarea lui, trebuie sa iasa impreuna cu copii de aceeasi v1rsta si nu sa stea tot timpul IInga patut, cu mama ~i eel rnic,

Sa lu-im acum cazul unei familii care are deja copii ceva mai mari decit cei despre care am vorbit pina acum - einei, sase sau sapte ani. Ace~tia nu au reactii de respingere fa aparitia unui fra;ior sau a unei surioare, dar ~i reactiile lor sint uneori neasteptate,

inceplnd cu virsta de cinci-sase ani, un copil il vrea pc eel mic pentru el. Vrea sa aiba grija de el mai bine decit mama sau tatal lui, Trebuie sa fim foarte atenti la acest lucru pentru ca exista pericolul de a-I deturna pc copil de Ia propriul lui destin, de baiat sau de fata care trebuie sa creasca printre copiii de seama lui ~i care risca sa devina 0 adevarata mamica sau un adevarat tatic. E foarte rau aut pentru el cit si pcntru eel mic, deoarece, de acum inainte, pentru el, mama va ave a doua chipuri si doua voci. Pe cit se poate, mama si tatal trebuie sa-si spuna d sint, pentru fiecare copil care se naste, parintii unui copil unic. ~i el este, Intr-adevar, unic, prin Vlrsta si nevoile sale. Evident, ceilalti pot sa ajute, sa sprijine, sa coopereze.

22

Dar nu trebuie sa dcvina 0 obligatio pcnt.ru e:. ~cl m,a~,~t:t~ rocedcu' vor sa aiM grija de eel rrucr "Bm~, ll~i~C, astazr 1\, ~ " ;, Fara 'insa ca aceasta sa dcvina 0 Justtftcare pent~u oau VOle. .' . d d b v a E foarte flU

mX'Daca arc griJ'a el, cu irni va e trea a. '

Ina d." . )( x .x dupa parcrea

1 '. Profit de ocazie ca sa va spun ca, \.

pcntru cc m1C. ' . . f ' ,

mea nu e binc ca nasul celui rnic sa ftc un ~a~e mal mare.

Cop'iii J'lU pot intelege ce 'inseamna. () legatura spl~JtualaE',~cnt~:u

: ~ A "'1~": 1· u 0 legatud, bazata pe autontate. , s~e rau

ei, c dC,C """,u.cru :: . A a ult mal bine sa

din doua monve; 111 primul rind, pentru cern v •

I . asi adulti care sint cu ad eva rat In masura sa-1 ajute pe

a egl n v " , 1 tal nu pot s-o

'1 d a, dinrr-un motiv sau altu , mama sau ta . '

copi .. ac: oi crcd d cste mult mai int~r~sant ,sa a.l na~::~,a~~ fad, iar ap d'. f '1'. Nici macar bunici sau DUl11Ce. ~llU \..d nu fac parte 111 ami ie. .' I

exista obiceiuri de felul asta. Ce Sa-l Iaci, asta e.

Vezi, noi te asteptam

(~i iata, copilul a sosit)

!ii iata copilul a sosit. Parin{ii i~i pun 0 multime de intrebdri: Trebuie sa-i vorbim pe limba lui? Sau trebuie sa-l considerdm un mic adult? Trebuie sa-I izolam? Copilul trebuie Jinut intr-un [el de gaoace, fara zgomot # fara muzicd etc.i Trebuie pus deoparte cind vin prietenii in vizitJ?

Spuneti: "Copilu1 trebuie pus deoparte ... xc ca sicurn ar fi un obiect!

Probabil ca nu sint preadeparte de adeudr atunci cind spun ca unii parin# i~i considerii copilul un fel de obiect.

~titi, altadata, toata lumea traia In aceeasi camera, singura care era Incalzita, iar patutul era tot acolo. Acesti copii ajungeau sa fie mult rnai sociabili decit copiii de astazi, care sint prea prorejati de zgornotul vietii de farnilie. Nu trebuie sa uitarn d in utero, copilul participa la viata marnei si aude ~i vocea tatalui. In utero, el au de. Auditia este perfects. tn special spre sfirsitul sarcinii aude tot. Iar apoi, dintr-o data, la nastere, aude zgornote puternice. Atunci simte nevoia sa auda irnediat vocea modulata a mamei sale, pe care 0 recunoaste, precurn ~i vocea tatalui. Cred eli primele vorbe pe care i Ie spune mama, tinindu-I in brate, sint foarte importante: "Vezi, te asteptam. Esti baietel. Ai auzit, probabil, ca asteptam 0 fetita. Dar noi sin tern fericiti ca avern un baietel, «

Care este efectul acestor cuvinte asupra unui copilas care nu are decit citeua ore sau dteua zile? Este oare alit de important?

24

Foarte important. Pot sa va spun ca exista copii care I~i amintesc de prirnele lucruri care au fost spuse In preajma lor. E uimitor, nu-i a~a? Ca 0 banda inregistrata. Asta nu 'inseamna d trebuie sa li se tina adevarate discursuri, dar e bine ca parintii sa stie ca se pot adresa copilului inca de la nastere si ca acesta are nevoie de asa ceva, Doar astfel il introducem in Iumea no astra, ca pc un viitor barbat sau viitoare femeie, $i nu ca pe un obiect, un bebelus sau 0 papu~a. EI este ofiinta umana; trebuie sa-l si dezrnierdam, evident; dar In prirnul rind trebuie sa respectam in el pe viitorul adult.

Deci, inca din primele luni, copilul trebuie sa participe fa uiata [amiliei, la euenimentele zilei ...

Mai ales la cele care II intereseaza. De pilda, cind e mult zgomot: "Vezi, acesta este fratele tau care tocmai a rasturnat un scaun." Sau dad plinge, nu e cazul sa-lluam Intotdeauna in brate, ci sa Ii vorbim: "Ce e, nu te sirnti bine? Ce necajit esti!" Trebuie spuse asemenea fraze, iar tonul vocii care Inglna suferinta copilului e foarte important; atunci, fiind vorbita, suferinta devine umaria ( ~i pentru copil). Tot ceea ce e vorbit devine uman, in schimb, tot ce nu e vorbit ramine pentru copil ceva ciudat si nu se integreaza relatiei pe care o are cu mama sa.

Cred ca cei care sint fa primul copil #-au pus intotdeauna intrebarea daca trebuie sd-l lase sa plmga sau sa-f ia in brate. Pdrintii se tern sa nu-l obisnuiascd rdu. De [apt, in primul rind, este necesar sa-i cream» deprinderi" unui copil?

Ce Intelegeti prin deprinderi? Dad pentru parinti acestea inseamna schirnbarea cornpleta a fclului de viata 0 data cu aparitia copilului, asa ceva e imposibil. Copilul are, evident, nevoic de ore fixe pcntru supt. Apoi, trcbuie sa re ocupi de el, sa-l schimbi. Evident, mama nu mai arc aceeasi libertate pe care 0 ave a 'inainte, iar tatal nu 0 mai are pe sotia lui nurnai pentru el, Este adevarat, exista 0 schimbare a sentimentului de libertate pe care II aveau p'ina atunci; dar, In acelasi timp, e atit de placut sa te pori apleca deasupra

25

p5.tU1,ului ~i sa·-i vorbcsti copiluluil Eu crcd ca acosta trebuie sa raJl1111a implicat 111 viata familiala, asa cum era cind se afla In pintecele mamci sale. Dad. trebuie lasat sa pllnga? Da, dar nu prca mult timp. Il putem legana, 11 putern face sa simla din nou ritmul. De ce leganatul are un efect calmant? Pentru d acesta era ritmul corpului mamci sale cind mergea incoace si incolo, purtindu-l in pintece. Dar In primul rind sa-i vorbirn In timp ee-l Ieganam: "Uite. Mama e aici. ~i tara c aici. Da, da, sintcm aici, cu tine." Lucruri de genul acosta. ~i atunci, cind ii va vcni sa pllnga, va auzi In minte modulatiile vocilor parintilor sai ~i sc va linisti.

Cind uorbeam de deprinderi, md gindeam La reguli de via{a: de exemplu, dimineata, la p lim bare, masa # apoi somnul. lar piirintii stabilesc ca trebuie sa doarrnd. 0 ora # jumatate, doua ore sau doua ore §i jumatate. Daci, de pilda, dupa 0 jumatate de ora, ei i~i dau seama ca, in loc sa doarma, copilul plinge in camera lui, trebuie sa-l oblige sa se odibneasci

. desi, evident, el nu vrea?

Fiecare trebuie sa-~i stabileasca propriul ritrn. Dar de ce "In camera lui"? Un copil adoarme acolo unde sint tori. Cind Ii este somn, adoarrne oriunde si e mult mai bine. Va dormi mai bine dad aude vorbindu-se In jurul sau, Copilul mic are nevoie sa doarrna mult, dar nu e nevoie din cauza asta sa fie izolat ca Intr-un pustiu. Cind dorrnea In pintecele mamei sale, zgomotul nu 11 deranja; apoi se trezea, caci ~i acolo copilul doarrne si se trezeste,

Copilul trebuie integrat in familie, trebuie sa traiasca cit mai rnult posibil in camera cu ceilalii. Si totusi, din motive de odibna, nu are uneori neooie sa fie izolat, sa aiba 0 fume fa scara lui?

Am vazut familii unde exista 0 "camera a copilului", pastrata ca atare DIna la virsta de 14 ani, pur si simplu pentru ~a s-au facut cheltuieli pentru 0 asemenea camera. Dupa parerca mea, copilul mic nu are nevoie de altceva decit de patutul lui si de un fel de cutie pentru a evita 0 prea marc dezordine: odata ce copilul s-a culcat, toate jucariile SIIlt puse

26

In curie. Cind incepe sa mcarga in patru labc, linga cutic sc pUl1e un covoras ca sa poata merge mai usor; 111 fclul acosta, este ~i integrat in viata parintilor ~i are coltisorul sau.

Ar fi bine sa poata dormi intr-un colt separat. Exists familii care nu au decit 0 singura camera; In acest caz, se poate pune 0 draperie, care sa perrnita parintilor sa-si aiba in continuare viata lor, iar copilului - coltisorul sau. Acolo uncle familia locuieste 111 doua carriere, e preferabii ca micutul sa se culee separat pentru ca parintii sa aiba linistc; o mobila sirnpla, improvizata de tata, e chiar mai buna decit una noua, lkuita, pc care copilul oricum, plna la patru sau cinci ani, 0 strica. Cki, e de retinut ca un copi! trcbuie sa strice, trebuie. ~i aceasta, pentm d jocul copilului nu are respectul lucrurilor. Dad i se spune prea devrerne d trebuie sa pastreze lucrurile care au costat scump, mobila, tapetul, nu 0 sa mai poata fi un copil "vioi": un copil e sanatos dad este vesel si dad parintii nu sint in permanents alerta: Oare ce mai pune la calc?

Seara, dad parintii VOl' sa se culce, nu trebuie neaparat culcat ~i copilul. Este trimis in camera lui: "Acum lasa-ne - (va vorbi tatal), las-o pc mama linistita. Vrem sa raminern singuri." Foarte repede, copilul se va obisnui, mai ales dad i se va vorbi cu blindete, Exista, de asemenea, problema prietenilor

I de familie: copilul vrea sa Ii cunoasca. De ce nu? t~i ia haHltel\l1 ~i vine sa-i vada, Dad adoarme? Este dus in camera lui. Trebuie manifestat mult bun sirnt, trebu~e sa se stie d respectarea unui copil Inseamna integrarea lui In viata parintilor ~i obisnuinta de a-i respecta la rindul sau; pc de alta parte, cl trebuie sa sirnta d linistea lui e respectata, tot asa cum e ~i propriul sau ritm.

A{i spus ca 0 mama nu ar trebui sa se indepiirteze niciodaui de copilasul ei. Or, din nefericire, aceastd situatie rdmine ideala, foarte diferita de uiata de fiecare zi. Existd multe marne care sint obligate, din cauza profesiei sau din alte motive, sa-# lase copilul in grija altcuiva, chiat de cind e foarte mic. Trebuie incercat orice pentru a seevita 0 asemenea suuaiie sau, dad nu, cum trebuie procedat?

27

Sa presupunem d parintii au ales fie solutia cresei, fie a unei persoane, acasa sauin oras, care are grija de copil. La inceput, eel rnai indicat ar fi, evident, acasa, Solutia cresei nu e rca, dad regulamentul e suficient de suplu ca sa permits mamei sa-$i tina copilul acasa cind are 0 zi libera. Dar rarnine valabil acelasi lucru, trebuie sa i se vorbeasca copilului In prealabil: "Te due la cresa si, pe urma, voi veni sa te iau, Acolo 0 sa te intilnesti cu prietenii tai, 0 sa le vezi pe doamnele care au grija de tine." Mama trebuie sa-i vorbeasca copilului, sa-l previna. Iar cind vine sa-l ia de la cresa, sa nu se repeada sa-l tmbratiseze. Daca mama II dezmiarda de cum I-a vazut, copilul poate sa se sperie. Trebuiemailntlisa-ivorbeasca.sa-lialnbrate.sa-l puna In contact cu corpul ei, deoarece copilul isi recunoaste mama dupa voce si dupa miros. De fapt, 0 va recunoaste cu adevarat doar cind se intorc acasa; nu pe drum, pc strada sau la cresa, Acest Iucru pare surprinzator pentru mama, caci ea 11 recunoaste imediat, Dar copilul nu 0 recunoaste decit In cadrul In care regaseste spatiul $i vocilecunoscute, tara, mama, el $i patutul sau, Bineinteles, vorbesc de copiluI foarte mic, plna la patru, cinci sau sase luni. Dupa un timp, se obisnuieste ell acest program $i e foarte bucuros sa vina acasa, Cu toate acestea nu trebuie sarutat inainte de a fi siguri ea ne-a recunoscut, E mai bine ca mama sa-i aduca 0 bomboana, decit sa-l sarute.

Spuneati cd prezenia mamei e [oarte importanta pentru dezvoltarea copilului. Deci, fa modul ideal, ea ar trebui sa dureze unu, doi sau trei ani?

La modul ideal? Aceasta perioada ar trebui sa se intinda plna la virsta mersului sigur; in functie de copil, mersul singur, inceputul acrobatiei, se situeaza in jurul virstei de optsprezece luni, dat fiind faptul ca un copil incepe sa mearga intre douasprezece $i paisprezece luni. Pentru ca mamele sa aiba $i mornente de relax are, ideal ar fi sa se asocieze cite doua sau trei, cu copii de virste apropiate si fiecare sa se ocuoe de ei cite o dupa-amiaza, pc rind .. :Astf~l, din trei in trei ~ile, aceeasi mama ar avea grija de ei. Dupa un timp, copiii s-ar obisnui cu aceasta ritmicitate. Copiii cresc mai bine Impreuna cu altii de virsta lor, decit singuri.

28

Pina acum am vorbit pe larg despre cupluri care asteaptd un copil. Trebuie totusi sa nu le uitCim pe bunici ... lnchipui/i-va ca exista bunici care ne scriu ...

Locul bunicii este foarte important. Este bine ca, foarte devreme, capilul sa-i stie numele; sa nu-i spuna "bunicuta" oricarei doamne in virsta; iar bunica dinspre tata trebuie sa fie deosebita de bunica dinspre mama prin numele ei de familie: "qtii, bunicuta care vine astazi este mama tatalui tau, sau mama mamei tale." Deseori, exista tensiuni intre mama copilului si mama sau soacra sa. Copilul sirnte imediat, Aceste lucruri nu trebuie ascunse, ci luate, mai degraba, In gluma. Dar, In primul rind, mama ~i bunica nu trebuie sa se certe niciodata In fata copilului, pe motiv ca una din de nu vrea ce vrea cealalta. Iar bunicile nu trebuie sa se poarte de pard copilul ar fi al lor:

"Ah! e baiatul meu! Ah! e fetita mea!" Dimpotriva, ele trebuie sa spuna copilului: "E$ti nepotul meu, esti nepoata mea. Taticul tau e copilul meu; sau mamica ta e fata mea." Lueruri de genul acesta, Simtul legaturilor dintre parinti si cop ii, al descendentei, al stramo~ilor se dezvolta foarte repede la copil, atunci cind Ii sint date prin cuvinte aceste clemente. El intelege foarte repede cu cine are de-a face, daca i se vorbeste, Uneori, ajunge chiar sa abuzeze, dar nu are importanta.

Pe de alta parte, bunicile nu trebuie sa se team a: "Ah! nu stiu dad fetei (sau nurorii) mele 0 sa-i placa dad copilul face asta sau aia." Nu! Sa faea cu copilul ce cred ele d e bine ~i apoi sa se explice. Copilul intelege foarte repede, ~i apoi, 0 bunica poate sa-i arate eopilului poze, 'ii po ate vorbi despre trccutul tatalui sau al mamei sale, lucruri care 11 intereseaza mult pe copilul de trei-patru ani. Pentru el este 0 revelatie saafle d tatal sau mama lui au fost $i ei copii. Numai 0 bunica poate sa-i spuna acest lueru.

Pentru cd vorbim de bunici, 0 mama nc pouesteste ca [ctisa ei de and ani merge pentru prima data la grtldinila anul acesta; totul a [ost bine; de altjel, ea s-a strdduit sa 0 poatd duce in [weare dimineaid chiar ea, urmind ca tata] sa 0 ia fa prinz, astfel incit copilul sa se simta intr-adeuiir in siguran{a. Totul a fost bine in primele doua saptamini; dar, brusc, dupa

29

o vizitti JaCUla bunicii, copilul a inceput sa pUnga si sa ntc mai urea fa gradinita. Din ce cauza? Mama inceamr sa analizeze:

"Soamt mea i-a spus [etisei: lncearca Sa inueti bine, [iindci bunica nu-i iubeste pc copiii care nu invata. " Daca rejiczu! brutal de a merge fa gradinita e cauzat de aceastd scenii, mama se intreab.; ce trebuie Jacut pentru a trezi din nou dorinia acestui copi!. ..

E greu de raspuns ia aceasta intrebare; bunica a vorbit de 111vatat. Or, e yorba despre gradinita; copilul este constient d aici ,nu l~1Vata, ci se joaca si dnta impreuna cu alti copii, Acest COP1~ t? spline probabil: "Dar bunica nu'lntelege cc este

zradinira (C Pr,..,t·fl roX d 1 \ • y'

t)J. U jJlJ_\A. .I. \.Io.,-\.. '-'~l .. csprc accst lucru trcDU1C sa i sc VOf-

bcasca copilului, sa i se explice ca bunica nu stie pcntru ca arunci cind a fost si ea mica, nu erau gradinire ca astazi; sau ca, pentru ea, tnvatatul Inseamna sa faea tot soiul de COI1- structii, sa danseze, sa cinte. ~i sa i se promita Gil mama sau tatal 0 sa-i explice bunicii ce inseamna sa mergi la gradinita...

Cind tata nu e acasa

Cind apare un copil, existd tendinta de a considera ca relatiile sale privilegiate se, stabilese in primul rind cu mama, copilul ulentijicindu-se mai mult cu ea decit eu tatdl. Deseori; . cind tata pleaea pentru dteva zile sau dteva saptdmini, fa intoarcere, copilul nu ti accepta sau, mai bine zls, std tmbuJnat.

Iar atunci tatal sufera.,; Da. in primul rind, trebuie sa intelegem ca timpul nu este acelasi pentru un copil ~i pentru un adult. Doua zile, trei zile, pentru un copil inseamna doua, trei, saptamini ... Doua zile Inseamna foarte multo Deei, atunci cind plead, tatal trebuie sa-l previna pe eopil si, mai ales, sa-i spuna: ,,0 sa ma gindesc la tine." De asernenea, mama trebuie sa vorbeasca despre tatal pleeat, astfel incit acesta sa continue sa existe prin euvintele ei, Iar la intoarcere, tatii nu trebuie sa se mire atunci cind copilul e distant sau indiferent. Sa nu-si arate supararea, sa fie naturali: "Te sarut, fetita mea! Te sarut iubito!" Foarte curind copilul isi va intra In normal si se va invirti In jurullui.

De asernenea, adultii nu trebuie sa se repeada la copil ca sa-l sarute. Parintii nu stiu, dar inaintea virstei de trei ani, copilul nu resimte aeeste sarutari ca pe eeva bun, in sensul ca nu stie Plna unde merg lucrurile. (~i asta cu atit mai mult cu elt el iubeste foarte tare, iar cind esti mic iubirea se manifests prin a duce la gura ee iubesti. Dcvorarea, ca semn al iubirii, este foarte aproape de canibalism, iar 0 data cu Intareatul ea devine tabu.) Parintii ered ca, sarutindu-l, l~i dovedesc

31

dragostea ~i d la rindul lui, copilul, sarutindu-i, arata acelasi

lucru nar nu e asa: ~~: _J __ ~~~1 " '1' .

~_~ __ -:. -.. va, Uldl m:l';raoa, pentru COP! este un ritual

care ~ se ~~pun~, pe care 11 suporta ~i care nu dovedeste nimic. ~opl~~11~1 ma~lfesta dragostea atunci cind Ii da parintelui sau jucariile, cind 1 se carara pe genunchi, cind Ii da 0 papu~a. tn ace.st moment, tatal sau mama, eel care a fost plecat, trebuie sa-l V,?r?eaSCa despr~ persoana sa: .c- bine imi pare ca te revad ,tar despre obiectul pe care acesta i I-a adus: "Ah! dar ce frumos e! Irni place ce mi-ai adus." Totul va reintra In n_orm"al,yentru ca obiectul care Ii place copilului Ii va placea ~I tatalui sau.

.In ~egatura"c~ a:~ste despar{iri tempo rare, am primit multe smso.n de la panntu_ ~are caf:'i~oresc din necesiuui projesionale: ~ofen) reprezentanti, [umalisti la radio # la teleoiziune; toti i# pun problema daca aceastd desparfire periodici de tatallui nu est~ 0 afe~arat~ drama in .viata unui copil. Unii se gindesc cbiar sa-st schimbe mesena. Cum resimte copilul aceastd desparJire?

Totul dtpinde ~e felul in care i. se vorbeste despre acest lucru.

Da~a ta~al 11, explics de ce trebuie sa plece, daca Ii povesrcste eopdulu~ (chiar dad acesta nu pare sa inteleaga) despre carnionul pe care II conduce, sau despre ce face ella televiziune ... sau unde ~ucreaza, intr-un fel atractiv, prin cuvinte simple, aceste lucrun vor r~mIne In mintea copilului. ~i apoi, cind tatal e plecat mama tr~bUle sa le aminteasca copiilor de taral lor care lucreaza: care se gmde~.te .Ia ei ~i se va intoarce curind. Cind copiii sint destul de man, li se poate arata calendarul: "Dite, atunci se va intoarce acasa, Ce-i pregatesti? 1i faci un desen frumos? 0 sa se b~cure." E obligatoriu sa i se vorbeasca copilului despre tatal sau cind ~cesta e pleca~; dupa a ~reia sau a patra absents, copilul consnent - un copil e ,,~on~t1ent." de la douasprezece, pais prezece sau op"tsprezece !um -:._va ~tI perfect ca, atunci cind plead, tatal s~ va intoarce $1 d; aura tImp cit lipseste, to\i se gindesc la el, din moment ce toti vorbesc despre el.

Alt lucru important: copilul nu trebuie faeut sa creada mai ales cind incepe sa deranjeze, sa fie cam dificil, indaratnic cu

32

mama lui, nervos - ceea ce se Intl'mpla intre optsprezece si douazeci si doua de luni - ca, la 'intoarcere, tarallui va fi un fel de politist. Mama nu trebuie sa spuna In nici un caz: "Am sa te spun lui tara." Ar fi 0 mare greseala din partes ei pentru d, astfel, copilul aeumuleaza 0 serie de mici sentimente de culpabilitate pe care le asociaza cu Intoarcerea tatalui sau, Iar acest sentiment neplacut rntuned bucuria revederii. Dar asta nu Inseamna ca tatal rrebuie exclus pe motiv ca e absent. Copiii mai mari Ii cer uneori mamei lor sa nu Ii spuna ratalui curare lucru, de care nu sint prea mindri. Dad este vorba de lucruri mici, fara irnportanta sau legate de un alt copil sau de mama lui, aceasta va face foarte bine dad va raspunde: .Bineinteles ca nu, ~tii d nu ai avut dreptate ~i probabil d nu ai fi facut asa ceva dad rata ar fi fost acasa; nu 0 sa-l plictisesc cu asemenea copilarii." Daca, dimpotriva, e yorba de ceva serios si mama simte nevoia sa se consulte cu tatal, ea nu trebuie sa-l minta pe copil, dar nici sa-l ameninte ca va vorbi eu tat a ca ~i cum ar fi yorba de a se apela la 0 forta punitiva. 11 va ajuta pe copil sa vada 111 tatal Sall 0 pcrsoana cu care se sfatuieste ~i care raspunde, In egala masura cu ea, de masurile ce trcbuie luate pentru a-l sprijini In depa~irea dificulratilor ell care sc confrunta. Pe scurr, cind tata! nu e acasa, este important pentru toti copiii, indiferent de virsta, sa li se intretina prin vorbe ideea prezentei lui $i a 'increderii In el.

Ce inseamnd sa iii "drtpt"?

(Enervari ~i capricii)

o mama ne spune ca, de cind s-a ndscut primul ei copil, este conuinsd de necesitatea de a asculta, de a intelege, de a dialoga. Cu toate acestea, ne scrie: » ViaJa nu e simpl,:¥' Exista situa{ii cind, datoritd oboselii, enerudrii, sinttnclinats. sd-mi pierd auto-controlul in fara copilului." ~'i iata intrebarea ei: »Credeti ca aceste momente delipsa de control, prin care trece orice mama, sint daunatoare pentru copils"

Se pune, In primul rind, aici, problema firii mamei; ea nu 0 sa-si schimbe firea 0 data cu aparitia copilului, Dad uneori un copil isi enerveaza mama, ea trebuie sa-i spuna: "Vezi, azi sint nervoasa." Copilul va Inte1ege; foarte rcpede, el va intui ce se inrimpla, Dupa un moment de furie, trebuie sa i se spuna:

"Vezi, m-am enervat, « Dar dupa aceea, 111 nici un caz nu trebuie sa fie sarutat pentru a face uitat rnornentul neplacut; trebuie sa li vorbeasca pe un ton mai potolir si sa r'lda Impreuna. in nici un caz, nu trebuie faUlt singurul raspunzator de 0 enervare care vine din partea mamei, Sarutul nu ar scm la nirnic; copilul nu va intelege 0 bruscare urmata de un sa rut. Vorba este intotdeanna prefcrabila iesirilor, fie de furie, fie de tandrete, care sint caracteristice mai degraba animalclor decit ornului,

o tilta inirebare a aceleiasi marne: n Credeti ca () mama care a gre#t # care accepta sa-i arate copilului ca a gresit, c4tiga in ochii luit" Ea se intreabii deci cum 0 va judeca propriul copil.

Pcntru copil, a priori, tot ce face mama lui e bine. Cu toate acesrea, marna nu trcbuie sa se mire dad, pe la doi-trei ani si

34

copilul ei se va enerva uneori ~i va spune lucruri neplacute. Ea va ride ~i ii va -"pune: "la uite, ~j tu te enervezi citeodata, ca mine!"

Deci nu considerati ea e 0 grqeala ca un adult schi recunoascd in ftlfa copilului eneruarea Cine u cuprinde uneorii

Dcfel. Nu e nevoie sa-i spuna: "Am gre~it«, ci: "M-am enervat"; mama poate sa adauge "scuza-ma", copil'ul nu ;)lteapta decit siHi scuze intotdeauna parintii.

Am primit, pc accastd lema, () rndrturie, in egala mdsur.i umoristicd si profunda. Va scrie 0 mama: "Am un fiu care are acum treisprezece ani; cind avea cinci sau sase ani, cum u certam # if ddsoileam pentm vreo prostie, incepea sa rida in bobote. Eu cram, bineinieles, in culmea [uriei: L-il~ fi rupt. in buca{i. Dar, dHpJ UI1 limp, m-arn calmat. Ne-am asezat pc pat. L-am intrebat de ce a inceput sa rid.:i in bohote. Mi-a SpIIS: «Mamel, dad te--ai putea vedea cind esti furioasa, ai ride eel mai tare ... » ( ... J De fapt, cred ca nu aratam prea grozav, and ne d.:im in balul acesta 111 spectacol. De aceea, acurn and arc trcisprezece ani, cind ureau sa-l cert ii spun: «Hai cu mine, e cazul sa mergem in rata oglinzii». Si [uria scade. Ridem amindoi ... '"

Au reusit saintroduca umorul In tensiunea dintre ei, E foarte bine.

De [apt, acest copil si-a ajutat mama sa-~i depaseasca furiile,

o ,<lUi scrisoare sustine oarecum contrariul a ceea ce ati explicat l'fnt1 acurn: » Cum sa procedezi cu un meztn gelos pc eel mare? ( ... ) Am trei copii; doua fete, de doisprezece Ii nou-i ani, ~£ un bJ£at de [rei ani. Or, j'etita de nou-i ani este mereu geloasd. pe ceea cejace, spune sau primeste sora ei mai mare. Si va asigur ca [ac tot ce pot ca sa fiu intotdeauna cchitabila. Totusi, fetita aceasta nu e niaodatd mullumit{z: cum e ultrasensibild, once nemultumire devine 0 adevarat.:i drama, CIt tipete, lacrimi; fum. JIl asemenea mornente, sustine ca nu 0 iubirri destul, cd 0 ScI piece de-acasd ii, dat Jiind Japltfl di este JOi/rtc independcnta, esie greu pentru ea sa ne asculte. Ce e de [acut fa

Este clar ca aceasta fetita se gasqte intr-o situatie dificila; esrc cca de-a doua ~j de acelasi sex ell sora ei mai mare. Deci,

35

dorinta ei va fi intotdeauna sa 0 egaleze pe aceasta din urma, Cind s-a nascut fratiolUl ei - primul baiat -, pentru parinti a fost cu adevarat vorba de un alt cop il, caci un al doilea copil de acelasi sex nu este, in buna masura, decit 0 repetare a ceva cunoscut. De aceca, cred d gelozia a devenit dureroasa pentru aceasta fetita In special dupa nasterea fratiolUlui ei. Mama se inseala incercind imposibilul pentru a crea echitate: nu existd "dreptate" pentru copil. !n ochii lui, totul e nedrept atunci cind nu are totul. Ar fi mai bine dad. mama ar spune: "E adevarat, ai dreptate, sint nedreapta, sint foarte nedreapta. Poate nu esti fericita In familia noastra." Dar sa stea de yorba cu ea intre patlU ochi, nu de fata cu sora cea mare sau cu fratiorul ei. Sau po ate tatal si mama ar trebui sa-i spun a: "Dad esti cu adevarat nefericita ... asta e! 0 sa vedem dad putern facc un cfort sa te dam la pension. Va fi un mare sacrificiu financiar pcntlU noi, dar dad crezi cu adevarat d acolo ai fi mai feri cit a.. . ei bine, 0 sa ne gindim ... " ~i mama sa nu incerce sa fie dreapta, caci nici lumea nu e dreapta. De altfel, i se poate da copilului si un alt exernplu: ,,~tii, exista tari unde e tot tirnpul soare; si exisra alte tari unde ploua tot timpul, Tu ai vrca probabil sa traiesti In alt 10c. Nu esti fericita." Jar apoi, trebuie mai ales, sa scoata 111 evidell~a toate diferentele dintre ea si sora ei. Doar subliniind deosebirile dintre copii, 1i ajutam pc acestia sa se identifice cu ei In$i~i si nu cu altcineva, Trebuie, de asemenea, evidentiate toate calitatile pc care le are fiecare. Spre exemplu, cind merg la cumparaturi ~i cauta 0 rochie sau 0 panglica, orice fleac, mama trebuie sa-i vorbeasca fiecareia, separat, fara sa auda sora ei, trebuie s-o intrebe la ureche ce culoare i-ar placea ... incurajind-o sa-si forrneze gustul, sa-i spuna ce-i place. Altfel, fetita mai mica va considera d alegerea fkuta de sora mai mare este cea buna sau d altceva rnai bun nu se poate. E un copil prea dependent si care sufera mult din aceasta cauza; ea doar face pe indepcndenta, dar nu e asa. Ca si gelozia, dependents are la origine sentirncntul (imaginar) ai lipsei de valoare. Rolul mamei este acela de a da valoare personala fiecaruia dintre copiii sai. Este dureros sa-l invidiezi pe un altul, care rarnine intotdcauna inimitabil.

36

E 0 situcllie [recoentd fa copii?

Da, dar In cazul acesta, In plus, copilul simte ca mama isi face Singe diu. Ea considers gelozia un defect, cind de fapt nu e asa, Este 0 suferinta care asteapta compasiune si dragoste din partea mamei. E 0 etapa norrnala, inevitabila In dezvoltare, cind e vorba de copii de virste apropiate.

Si e grav?

Nu stiu dad e gray sau nu. Nu cred; principals cauza este ca mama sufera de suferinta fiicei sale, In timp ce, dad ar ajuta-o vorbindu-i despre aceasta suferinta, copilul s-ar sirnti inteles. Dar, repet, nu trebuie sa i se vorbeasca in fata fratelui sau surorii sale ... S-ar putea ca totul sa se datoreasca unci gelozii a surorii mari pe cea mica.

Sfarul meu este sa nu incerce sa fie "drcapta", ci pur si simplu sa 0 ajute pe fetita vorhindu-i deschis. In caz contrar, aceasta va continua sa fie mereu nemultumita.

o doamnd ne scrie: "Am 0 feti/a de cinci ani ale cirei reaciii ma lasa uneori perplexd. Ce atitudine sa iau in fata acestei [etiie care ma, loueste, sail se face ca nul. loueste, ciml ii spun sa faca ceua sau and fi refuz ceva? Acest luau lJU se tntimp/{i, evident, decit daca e prost dispusa. a Si adaugii: "am incercat totul: indiferenra, ironia, furia ... "

Credeti ca e yorba despre 0 bunica sau despre 0 mama?

Tocmai imi puneam # eu aceastd intrebare ...

Atunci, sa presupunem d e mama ... Lucrurile acestea se intimpla cind sint singure sau de fata cu alte persoane?

Nu ne spune. Sa mergem totusi mai departe: "Am Il1cercat totul: indiferenta, furia ... a ;;i mai ce?

Ironia

Ironia ... cred ca, de fapt, amindoua au intrat intr-un fel de joc: care dintre ele ii va comanda celcilalte? Trebuie sa fie 0

i~~!!tfl:~~~~~;t~~\;~r~f:~:\~:;e~~~~ :: s;ur:~t~n~ie~ :~

comand! nu tu." Cind loveste cu adevarat, probabil ca este enervata. Creel d, atunci cind loveste cu adevarat, mama tre-

37

buic sa-i spunj: "Uitc ce e, ell tti spun lucruri care nu-ri plac, d:u: !ac ~i ell cc pot. Dad, nu e~ti rnultumit.t, n-ai dt'd! s:.i lid 1a~1 III pace. N-al dedt sa ram'!'i III camera ta, 't'll coltul l:iu. lr.u dad vii la mine, eu l\i spun ce cred." Socotesc ca marna trchuie sa-i vOJ:bc~sd accstui co£il si ~u sa faea pc of ens at a, suparara sau mal suu eu ceo Trebuie Sa ~I rida cu ea: "Ia tc uitJ, min a ta vrea sa mabata? Ttl ce zici> .. ", deoarece copilul poare avea uncle rcactii ale ~ljnii sau ale piciorului pc care nu ~i le poate coritrola, Pare curios, dar trebuic sa i se spuna: ,,1a tc uita, de ce vrea sa rna bata minuta asta? Pentru ca am spus ceva care nu-ti place? Dar si tu imi spui citeodata lucruricare nu-mi plac, ?i eu te bat?" Sau, daca fctita arc un ursulet: "Ei bine! Uite, bltaia pe care mi-ai dat-o) i-o dau ursulerului tau. ~i ursulenil ce-o sa spuna?" '~rebuie imagin~t un astfel de joe; de fapt, cred d aceasta fetlta vrea ca bunica (sau marna) ei sa S(~ ocupe de ea, numai de ca. Din pacate, nu ne spune dad. toate scenele astca au loc In public sau dad. e un joe in intimitate.

.Am impr:'sia ea # in public, deoarece mama (scm bunica} sene: "Am incercat totul, schimbind O,1rCC'(m iebnica, 7'1'1 fr~nc~'e de anturaj, U Deci, fie eel s-a sj;ituit cu cei din [um! ei, [ie.cs seen a a auu; lac de la{a Cit martori. De fapt, se 17:dicr'i 1£ o aita problems: corespondents noastrd l1U ne scrie daca an: obiceiul sa 0 bata des pc fetica. Sau dacd, atunci and era micuJa, aceasta era in grija cuiua care ° batea. .

Copiii Ii copiaza pc adulti, mai ales cind sint mici. Pe aceasta f~tit;l 0 arnuza sa ia (imprumute) limbajul celor mario Asta lie ulme~t~.!ntotdAeauna. D.c n;ulte ?~, unii t'a~inti vorbesc rastir cu, CO~11l lor.cm~ :ce~t1a ~mt mlc_t= "TaCt din g;ura! Nu punc mina! etc. Sl mal nrzru, cind copilul lor lncepc sa se simta un mic adult, sint uluiti ca ~i el vorbeste la fel...

Dar bataia fa fund? Dcpinde,

ConsideraJ~ in genera~ cli obu:eiul de a drpi ciCL"'Va pa/me ... ? ~i mamc1e, dnd au fost mici, au primit uncori cite una ia

!11nd ~i le-.a prins bine ... Atunci, de ce sa nu Ie aplice ~i copi .. Ilor aceLl~1 tratarncnt? Ele fac ceca ce li s-a f1kut ~i lor. Exista ~i copii foarte scnsibili In accasta privin~a: dad nu Ji lie dii din

38

dna In cind cite 0 palma, crcd ca nu sint iubiti. Totul depinde de Iclul de a fi al mamci, In nici un caz nu sc po ate spi.ine d l' bine snu r;\u. lHtai.\ la fond c 0 Intrc;\l!,~ povcstc.

Dar nu va ~ocheaza?

Nu, Cred ca, dad se poate, trebuie e,:i~at once 'iI. um~le~te pc copil. Niciodata nu trebu_i~ sa-~ ~mlh~. Este ceva ~IStructiv, ~i cind liluam peste picior ~1 cmd slI1~em sul?arav. tn afad de faptul ca bataia 11 calrneaza pc adult ~I uneo ri, pefilm moment, ~i pe copil; pc termen lunJ_; (or, acesta e s~opul educatiei), ca e de cele mai multe on daunatoare. Oricum, daca tat~J sau mama vor sa-si pedepseasca 111: fclul acesta conilnl. nu trebuie niciodata sa 0 faea In public. n cheama d~~p~~~e,ln ca'mera lui, ~i 11 cearta. Iar -daca pc mama 0 manlnca palma, ... ce vreti? Nu o. poti impiedica .. AS.ta nu inseamna ca e 0 mama rca. SI'I1t ~1 marne care nu-t clintesc cop!lului lor nici. un fir .de par si ~are sl~t, prin _:'.lvinte si ati: tudine, mult mal agresive, ba chiar sadice, decit cele care le

trag cite una 1a fund. . . .

E bine sa se stie Insa d acesta e un sernn de slablclune. din p<trtea tatilor, de pierdere a ceca ce se numeste, asa cum m s-a scris, self-control. Dec~ adu~tul da ~~ exernplu pr~st. Un adult care vorbeste cu aspnmc ~1 agreslV1tate, care aqlOneaza. VlO: lent si se lasa pradaunor rabufniri ale firii sale .In fat;a c?pllul~l nu trebuie sa se mire cind, peste citeva lun~ sau. cl\lV:' an!, copilul lui va vorbi sau se va purta la. fel cu 7e1 n:a1 slab! decit cl. A~a cum am mai spus, pentru once copil rruc, tot ce face adultul este "bine", fara nici 0 deosebire: iar copilul, mai devreme sau mai tirziu, 11 va imita, si In relatia sa cu adultul ~i cu ceilalti copii.

In orice caz ca sa revenim la bataia la fund, atunci cind

- , ..

adultul, pierzindu-si self-controlul, nu se poate staplI11, nu t~e-

buie sa-~i gaseasca scuza _ieftina c~ 0 face pe~tru e.d~cat;lC: pentru d. nu e adcvara~. $l,.~e~ pUtl~, sa nu anune niciodata: asta seara sau simbata al sa-v lei portia. tn cazul acesta ~ ~orba de 0 atitudine perversa, care produce placere adultulUl ~1 care i1 va perverti ded pe copil, 0 atitudine umilitoare pentr~ amlndoi ~i anticducativl; dnd .co~ilul se teme de adul~~ 1~1 pierde repede stima pentm el $1 11 Jud~ca ~~a cum e: ~ fnnta slaba, incapabil:t sa se sdpincasd1, sau, $1 mal rau, un sadJc rece.

39

Despre curstenie

De data aceasta, am in fata 0 mdrturie. Voi rezuma aceastd lunga scrisoare, care vine din partea unei mame cu cinci copii. eel mare are zece ani, iar ultimul, douazeci ~i cinci de luni. Pr?b!e~a es~~, de fapt, cum inva{a cop iii sa nu faca pe ei. Prin c:t ana copu, a~easta mama a jacut cinci experiente diferite, ~t anume: cu primul a [ost foarte insistentd, l-a dus mereu la olita # I-a certat and faeea pe el sau nu voia sa se aseze pe olita. Cu al doilea ...

Pi, dar de la ce virsta? Nu spune?

Ba da, cred ca da. Dar ea sa vedem va trebui sa citim scnsoarea pe indelete.

Ne intereseaza mai ales eel mare, deoarece urmatorii sint educati prin identificare.

Am gasit! "Am cinci copii, destul de apropiati ea vzrsta, eel mare are zeee ani, iar ultimul doudzed # cinci de luni. lntre primii doi e 0 diferenta de un an. Ca multe alte marne, cram dornicd sd-mi 'l./ad primul baiat cit mai repede curat, mai ales ca surioara lui a venit pe lume imediat dupa el. A~a ca m-am incapatinat sa-l pun pe oUta cit de des am putut, citeodata din ora in ora, certindu-l # cind nu facea nimic ~i cind facea pe el. Dt:pa un an de ejorturi; am reusit; fix fa doi ani, ziua, ii la doi am # jumatate, noaptea. Deci, nu am de ce sa fiu mindr.i", Sf'.une ea. Asta a fost eu primul copil. Pe urmd, a inuersat putin sistemul. 11 punea pe olita, dar nu-l mai ceria pe copil, sau if

40

ceria, dar nu-l mai punea pe ali/iT etc. Si ala pinti la ultimul, al cincilea, pe care l-« iasctt in pctee: nu I-a pus deloc pe oii/a. Concluzia ei este urrndtoarea: toti cop iii au incetat sa mai (aca pe ei ziaa la doi ani, # noaptea, la doi ani ~i [umdtatc.

Este foarte amuzant si instructiv, ii multumim acestei mame pentru marturia ei.

Tot ea adauga: "Nu cred ea meriti; s(l te stradllie§ti atita ca sa nu mai [aci pe el. a

Aceste marturii vor consola, cu siguranta, multe marne care i~i fac atita singe rau pentru copilul lor, care inca mai face pe el, Trebuie sa spun, de asernenea, d aceasta mama a avut noroe ca primul ei copil ri-a mai facut pipi In pat, deoarece a 'inceput sa-I invete prea repede eu olita, Doar In jurul virstei de doi ani, din momentul in care copilul este In stare sa urce si sa coboare singur pe 0 scara, 0 scad de zidar, pIna la ultima treapra de care se prinde cu miinile, doar atunci sistemul sa1.l nervos este dezvoltat suficient pentru cit el sa poata, dad este atent, sa-~i controleze reflexele sfineteriene. Inainte, e prea devrerne. Accasta mama a avut un al cloilca copil dupa un an; crcd ca eel marc a resimtit ea pe ceva foarte placut interesul pe care mama sa l-a ararat pentru funduletul lui; In felul acesra, Ii acorda 0

atentie deosebita. .

Cred ca, fara sa-si dea seama, ea a facut pentru prirnul ei copil un lucru foarte abil, pentru ca 111 felul acesta el a continuat sa retina atentia mamei si dupa nasterea fratelui sau. Ceilalti copii cresc prin identificare eu eel mare. Tori vor sa. faca, cit de rcpcde pot, la I'el de bine ca ~i eel I11ai mare. Evident d nu reusesc, ziua, inainte de douazeci ~i una de luni, la fete, ~i douazeci si trei de Iuni, la baieti; baietii sint in urrna fetelor. Dar se pune 0 'intrebare: dad nu cumva acest prim copil este ceva mai perfectionist, mai putin liber si suplu iii rniscarile sale decir ceilalti? Dad. nu, c perfect. Oricum, estc intr-adevar pacat sa pierzi atita timp ell o lita, cind sint atitea lucruri de facut pentru ca miinile, gun, vorbirea $i intregul corp sa ci~tige In inderninare ... Cind copilul

41

l~j folosesrc bine miinile, cind se mi~d usor ~i l~i coordoneaza liber ~i fara efort miscarile, cind are un tonus bun ~i vorbeste bine, ajunge sa vrea singur sa nu mal fad pe el, sa procedeze ca adultii, adica sa mearga la toaleta. Profit de ocazie sa spun cl mamele nu ar trebui niciodata sa aduca olita In bucatarie sau In camera copiilor, Aceasta trebuie sa aiba locul ei in baie, cu exceptia noptii, iar copilul - doar

~ x f ('''' I' .. ~.

uac .. " C carte irlg, In tln1pU iernn, ,.,eslgur, _._ sa n1carga

intotdeauna la baie cind are nevoie si nu in incaperile unde se sta sau se maninca.

Cine parase§te pe cine?

lata 0 mamd C(ZTC are ur; copilas de trei luni: ea ne spunc ca acesta ua fi dus la crqa §i va intreabi; cum sa netezeasci aceastd trcmzi[.ie intre vUlla din mijlocul [amiliei ii intrarea fa crejd. Ne mai spune eli toli cei din jurul ei se straduiesc si-i explice cit de rcle sint cresele pentru copii, dar ea nu urea sa renunte. Va trltreaba daea, de exemplu, ar trebui sa se ocupe mai pufin de copiiul ei in saptamina de dinaintea intrarii la cre~a sau dacd, pro/hind de zilele de sarbatoare,ar trebui si-l lase pe copil eft mai mult fa rude, fa bunici de pilda.

Categoric nu, Aceasta mama trebuie sa se ocupe de copilul ci ... Cred ca este mai important sa mearga impreuna cu el la altii, si sa nu-l lase In grija altora si Sa plece. Pentru sugar) IIU e dcfcl acelasi lucru sa fie lasat Imprcuna cu altii de seama lui, asa cum va fi la crcsa peste trei luni, sau sa fie paras it de persoane adulte. Dar dad. acest copil 0 va vedea mereu pe mama lui ca sta de yorba <..U alti adulti, ~i nu ramine singur cu ea, Ii va fi cu siguranta mult mai usor, De altfel, toti sugarii at trebui sa mearga deseori In vizita la alte persoane impreuna cu mama lor. De cite ori mama merge undeva, ar trebui - dad e posibil - sa-l ia cu ea si In felul acesta el i~i va cunoaste unchii, matusile, bunicile etc. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa-l lase $i sa plece. Nu e mai putin adevarat ca asta este 0 virsta nepotrivita pentru a da un copil la cress.

Eprea mid

Nu, nu din cauza asta; dimpotriva, copiii pot fi dati la cresa foarte devreme, Copilul se obisnuieste repede cu acest ritrn.

43

Dar e 0 v'irsta cind va simti foarte mult lipsa mamei sale. Deci, trebuie pregatit 'in acest sens ... Nu ne spune curnva ce munca va face si daca va fi ocupata tot timpul?

Dupi: cite mi se pare, tine sa nu-si abandoneze activitatea pe care 0 desfaioara in prezent. Cred ca este in concediu de rnaternitate, dar urea neap drat sa-ji reia activitatea.

Copilul se va obisnui cu noua situatie 'in citeva saptamini, dar va trebui ca mama lui sa Ii explice: "Slnt obligata sa merg sa luerez. Imi pare foarte rau ca te due la cresa, dar acolo ai sa -ti faei prieteni, ai sa intilnesti alti copiica tine." Sa Ii vorbeasca des despre ceilalti copii ~i sa mearga eu el 'in pare sa-i vada impreuna eu mamele lor; sa-i numeasca "eeila1ti copii", "micii prieteni", "colegii", "fetitele", "baieteii" etc. Sa nu-i spuna niciodata d unul sau altul dintre copii este mai dragut decit el; copilul trebuie sa stie ca, pentru mama sa, el este eel mai important, chiar dad de fata cu el ~i eu 0 alta mama ea vorbeste si cu un alt copil.

in orice caz, me trebuie sa-i arate mai puiin in teres sau sa se ocupe mai putin de el ...

Cu siguranta, nu. La cre~a, asistentcle medicale se ocupa imens de sugari, Atunci, ea de ce nu? Evident, 111 prezenp lui, vorbindu-i mereu, ea trebuie sa se ocupe ~i d~ casa, ca toate femeile: acestea fae multe alte lueruri, ocupindu-se 'ill acelasi timp ~i de cop iii lor.

Aceste probleme, legate de despiirtirea de un sugar, revin foarte des.

Am aid doua scrisori in acest sens. Una vine din partea unei bunici care va scrie: ~ Urmeazd sa am grija de nepotica mea' incepind cu luna ianuarie. Ali putea sd-mi 'spuneti ce mdsuri trebuie luate in vederea acestei scbimbiiri din uiata eit" Copilasul va avea atunci de-abia trei lu~i.

~i nu ne spune dad fetita l~i va vedea sau nu zilnic parintii?

Se. pare cd da. Dar nu da prea multe amdnunte: " 0 sa stea fa mine de la ora opt dlmineata fa ana §i [umdtate dupa .

44

amiaza, in afara de miercuri, simbata ~i du min ica, deci in acest timp altctneua va avea grija de ea, ua auea aft patUI }i alta ambiantii".

Atunei, este 0 situatie despre care am mai vorbit: copilasul ar trebui inca de acum dus de mama sau de tatal lui sa stea citeva ore la bunica, Sa seobisnuiasca eu atmosfera. Iar mama sl-i spuna: "Vezi, acum simcm.la buniea ta." ?~n eee~ c.e n? scrie, aceasta se va oeupa de fetlta doar peste Zl ~l nu 211111c. E perfect. Copilul trebuie prevenit. Trebuie sa intre In contact cu aeest eadru nou prin prezenta si voeea tatalui sau, prin prezenta si vocea mamei sale, ~i pe urma, e bine sa aiba la el citeva lueruri de la mama sa, sa-i poata simti mirosul, preeum si citeva jucarii pc care le are acasa, care sa fie duse si aduse de fiecare data la ~i de la bunica, dar ~i jucarii pc care le va gasi intordeauna acolo si pe care, dupa un timp, le va aduce acasa la parintii sai, tot asa cum alrele vor fi duse ~i lasatela bunica:

De asemenea, va avea ~i un object preferat pc care-l va duce ~I aduee eu el, de la mama la buniea si de 1a bunica la mama:

Aeest copil va avea pur ~i simplu doua locuri, unde se va simti la fel de. bine, El trebuie sa simta continuitatea persoanei sale intre eele doua loeuri. In felul acesta, se va acomoda foarte usor. Ar fi bine ca fiecare, ~i bunica ~i parintii, sa aiba stabilitc zilele 111 care plimba copilul,

Deci, nu e nimic dramatic.Cealalui scrisoare e din partea unui tata. El merge ceua mai departe decit bunica din scnsoarea precedents, dar tot in legatuyc'i cu dcspartirea de copil: » Care ar putea fi conseaniele imediate, dar mai ales pe termer) lung, asupra unui copil care, fa douiizeci de luni, va Ji de~parlil limp de trei luni # jumalate de pa1inlii sai?"

Douazeci de luni ... probabil dL deja merge, alearga ~i vorbeste. Deci, chiar dad inca nu vorbcste foartc bine, limbajul lui poate fi usor inteles, Acest copil trebuie pregatit, trebuie sa -j se vorbeasca despre schimbarea care 1l asteapta. Sa fie condus, aeolo uncle urmeaza sa stea In aceasta perioada, de mama sau

de tatal lui ~i i~i vor lua ramas bun de la el chiar dad. acesta va plinge; sa nu plece cind copilul doarme sau cind nu-i vede ca plead. Apoi sa-i scrie scrisori, sa-i faea dcscne; sa-i trirnita

45

biscuiti, bomboane, in mod regular si eel putin 0 data pc saptamlna; copilul trebuic sa primeasca de la.parintii lui semne d se gindesc la 121. Acosta este lucrul eel mai important. Douazeci de luii este 0 vlrsta foarte porrivita pentru a suporta o dcspartire ... Parintii trebuie sa-si manifesto in permanenta pr:zcnta, dovedindu-i d s-au gindit la el. ~i pc urrna, nu trebU1C sa se mire atune! cind copilul nu e multumit, Acesta este, evident, felullui de a reactions. E mult mai bine dad un copil rcacuoneaza 1a 0 despartire, Jar cind l$i va revedea parintii, dad e imbufnat, acestia trebuie sa-l Inteleaga, sa stea de vorba cu 121, sa nu-i reproseze nimic. Totul va trece rcpede. Din mOITICnt ce accasta despartire nu poate fi evitata, foarte bine, va fj 0 inccrcare pc care trcbuio s-o treaca. Inccrcarea la care va fi sup usa bunica, sau persoana la care va pctrcce accasra perioada, va fi probabil mai dificila decit a lui, cind el 0 va parasi. Nu va trebui luat de aeolo brusc. Iar parintii vor trebui sa vorbeasca dupa aceea cu 121 despre aceasta despartire, despre bucuria revederii fara sa spuna unuia si alruia, de fata cu el ca

a parut indifcrent atunci cind s-au reinrilnir. '

o alta mama ne sene urmdtoarele: "Am un baietel de doi ani # jumatate. Cind auea virsta r.:ritica de sapte luni, kim

abandonat trei zile pc saptamina. « .

Se vedc din capul locului ca mama se simtd vinovata, deoarece spune "I-am abandonat" ~i nu "I-am lasat In grija

cuiva" de dimineata pina scara, )

Deci, din motive projesionale, si-a [asat copilul in gn/a cuiua: " Trebuie sa adaug ca am 0 suuaiie pri~/11egiaLJ, dcoarece ' sint profesoara. Prin urmare, imi pot petrece toate uacanielc cu copilul. « In al do ilea an, cum auea program aproape in fiecare zi, si-a ldsat copilul in grtj'a cuioa. Totul a decurs normal. Apoi, anul acesta (copilul are doi ani # jumatate): "Am intrerupt. seroiciul, dar am urut si-mi due cotnlul la f!radinita ea sa fie in

contact CIt alti copii. K • ~ • -

Tocmai In perioada In care 111.1 mai lucrcaza>

Da.

46

Ca sa vezi! E curios.

I-a explicat copilului ca gradinila. estc un loc unde te simii bine, unde iIi fad multi prieteni: "Din nejericire, spune ea, dupa prima zi, copilul refuza sistematic sa mai mearga la gradini{a ~i plinge tot timpu]. « Mama urea sa stie dad trebuie sa insiste sau dacd, dimpotriud, sa mai astepte citeva luni inainte de a face 0 noua incercare.

Cred ca aceasta mama intelege foarte bine problema cu care se confrunta. Copilul ei era 'in grija cuiva ... Am vazut ca are sentimentul ca l-a abandonat. Cu to ate acestea, copilul parea ca se simte bine acolo. Nu ne spune daca mai erau si alti copii sau dad era singur ... Fara indoiala ca, pentru el, la doi ani si jurnatate, e de ncinteles faptul ca trebuie sa mearga la gradinita eu alti cop ii, III timp ce mama, cu care acum se obisnuise sa stea in fiecare zi, ramine acasa; tocmai pentru d ea ar fi putut sa fad cu, el tot ce se face intr-o gradinita, fara sa mai punem la socoteala tot ce nu se poate face aeolo si anume sa stea de yorba cu mama lui ~i saparticipe la treburile ei, cumparaturi, mincare, curatenie ...

Am impresia cd a decis asa pentru a-i permite sa intre in contact cu alti copii. Nit mai are [rati.

Tocrnai, de vreme ce este 0 mama care stie sa se ocupe de copii ... Ar putea trece cu siguranta acurn la un aIt gen de relatii materne, un stil pe care nu-l putea adopta persoana ce avea grija de el. Din moment ce mama Sta acum acasa, nu spun sa-l dud din nou acolo, dar sa nu eli mine cornplet aceasta persoana, sa-l lase la ea una sau doua dupaamieze pc saptami'na, de pilda. tn felul acesta, mama se va putea odihni putin, Din ce cauza a Intrerupt serviciul? Probabil ca sa se odihneasca sau din alt motiv, despre care nu vorbeste. Deci, poate va reusi sa se ocupe de fiul ei dar, In acelasi timp, deoarece acum el stie ce iuseamna gradinil;a, II va pregati, obisnuindu-l sa se joace, sa deseneze, sa cinte, sa fie atent la anurnite lucruri. Trebuie de asernenea sa spun ca la doi ani si jurnatate este cam devrerne pentru gradinita

47

De fapt, un copil nu poate fi dus la gd(dinita la doi ani <:1' jumatate A{~r'1'" '~'l{ .. >( este de:"" ... ibisnuit S1 se joace ell alti

'1 ...... " .... ;;: .... "" ..... _ ..... "' .. " ", .. u,,,",,,,,, "")ao VLl~\,~J." "

copii, atit acasa cit ~i In alta parte, si va merge acolo, arras fiind de cornpania unui alt copil pe care II cunostea dinainte sau a unui eopil mai mare pe care vrea sa 11 irnite. Doi ani si jumatate - e prea devreme.

In general, care este, dupa parerea durnneauoastrd, uirsta ideals pentru a duce un copilla gradinija?

Nu putem vorbi despre un copil in general. Fiecare copil e diferit. Exista eopii care l~i petree foarte bine timpul acasa, cind au fost 'invatati cum sa si-l petreaca si, mai ales, cind fae impreuna eli mama lor tot ce face ea In gospodarie, Copilul trebuie sa fie foarte indeminatic acasa, sa stie sa-~j gaseasd. singur 0 ocupatie, sa se joace singur, sa vorbeasca dcspre cc

. face, sa imagineze povesti irnpreuna cu ursuletii, eu papusile, eu masinutele sale; sa inventeze jocuri, singur sau eu altcincva care, 111 tirnp ee lucreaza alaturi, intra in joaca lui: Il1vata, in felul acesta, sa coopereze, eurata legume cu mama, face cumparaturi, observa lucrurile de pe strada, Dear dupa aceasta fazli va fi interesat de gradinita, dupa ce, In prealabil, a fost de multe ori 111 pare sa se joace fara restrictii cu alii copii, obisnuindu-se sa vina la mama lui ori de cite ori apareau mici conflicte in urrna drora mama II consola ~i Ii explica experienta pe care tocmai a trait-c.

Deci, ce vtrsta?

Trei ani, pentru un copil dezghetat, trei ani e binc. Doi ani ~i jumatate cred ca e prea devrerne, mai ales dad e yorba de un copil singur la parinti, care va trebui mai intii sa se obisnuiasca cu compania altor copii,

Pe de alta parte, existd 0 vtrsta limiui care nu trebuie dep{iiita? Un copil nu trebuie tinut acasd prea mult, nu-i a~'tl?

, 11· 1 • '( r 1 1 A ·1 ,

Nu, oar asta ocpll1oe ~l ce reuu In care cop nut e

obisnuit sa-~i petreaca timpul acasa ~i de cit cunoaste din lumea de afara, veeinii, strada, parcul etc. Altadata, copiii mergeau la scoala la sase ani pentru ca inainte facusera

48

acasa, In familie, eu persoane din anturaj, tot cc se face az! la gradinit~L Pentru copil, familia nu se reduce 1a mama ~l la tata. Erau bunica, unchii, matusile, verisorii, vecinii. Pre cum si participarea copilului la treburile ca~ei. in f~lul acesta, el era bueuros sa mearga sa Invete sa citeasca ~l sa scrie, deoarece stia deja sa faea multe lucruri: cinta cintecele, dansa, stia sa se joace singur si sa fie folositor ... in sfirsit, tot ce e In stare sa fad un copil cu eorpullui, cu inteligenta sa manuals si corporals 11 face sa fie cu adevarat un mic prieten In viata de fiecare zi. Oricum, la doi ani si jumatate - cu exceptia unor copii deosebit de dezghetati ~i foarte dornici sa fie tot tirnpul 111 contact cu altii de virsta lor - este prea devreme pentru gradinita.

Fiecare doarme altjel

lata 0 contestare a ceea ce ali spus and oorbeati despre somnul copilului; ali afirmat ea un copil poate sa adoarmd oriunde atunci cind ii e somnsi ca, Mea u duci in pat, daca it "obligi" sa mearga sa "adoarma" in camera lui e ca Ii cum l-ai duce in pustiu. Or, 0 mama ne sene: "Am un baielel de saisprezece luni. Acest copil nu urea s/1 adoarmd MCa nu e in patul lui, deci in camera lui, cu exceptio drumurilor fungi cu masina. Dar and e cu a/tii, vrea neaparat sa participe fa atmosfera generafa # face eforturi ca sa ramina treaz. « Deci aceastd mama considera ea prezenia adultilor impiedica somnul copilului siu; iar somnul este unul dintre aspectele eseniiale ale dezuoltdrii unui copilfa aceasta virsta.

Are perfecta dreptate. Generalizam mult pre a mult. Sint unii copii care, lndi de la nastere, adorm atunci cind le e somn, In ritmullor, acolo un de Ii pui. Nu e cazul acestui copil. EI e, probabil, deosebit de interesat de relatia cu adultii. Nici un copil nu seamana cu altul, ~i, cu siguranta, mama lui l-a obisnuit de mic sa doarrna numai In patullui. Foarte bine! Aceasta mama are dreptate, L-a obisnuit cu un anum it ritm de viata, De ce nu? Dad ea a inteles d dupa ce 11 duce in camera lui adoarme, foarte bine, sa procedcze In 'continuare asa ~i sa nu-si faea nici 0 nroblcma. Sint incintata cind oamenii contests ce soun cu. E ;devarat d am vorbit la modul general: stiu ca la 1;;r:1, copiii dorm In camera mare de cind sint sugari, pentru d e singura incapere tncalzid. and primii mei doi copii erau mici, era In tirnpul razboiului si nu puteam lndlzi dccit 0 singura camera, \

50

cea In care statcam toti, Astazi nu mai sintern In aceeasi siruatie, ~i apoi, exista copii deosebit de excitabili, iar altii mai indiferenti, care pot sa doarma oriunde cind le e somn. Din cite ni se spune, acest copil doarme In masina, 111 timp ce altii, dad sint 111 masina nu vor sa doarma,

Pe de alta parte, trebuie sa mai spunem 0 data, nu e nimic rJu sa fa~i un copil sa doarmd intr-o incipere in care mAi smt ~i elite persoane.

Baietelul cu pricina a fost invatat sa adoarma In patul lui, 111 relatia cu patul lui sau cu masina este putin cam maniac. De ce nut Pare sa se fi obisnuit cu niste ritrnuri care i-au fost imprimate de cind era foarte mic. Dar poate se va schimba! Deocamdata, ramine 'in patullui, dar e foarte posibil ca Intr-o buna zi sa renunte ~j sa vina In camera ClI ceilalti. Cred ca nu e nici 0 suparare ~i nici nu trebuie sa ne miram. De asemenea, ace~: copil trebuie sa aibl propriile lui initiative 10 raport cu adultii care, dad nu sint deranjati, trebuie sa-l lase Sa Ie ia singur. Atunci cind un copil are "obiceiuri", e mai putin adaptabil la schimbare decit un altul, Nu se simte in siguranta prin propriilc lui forte, In orice situatie,

Acesta a fost rdspunsul la scnsoare. Dar am putea, probabil, largi /Juri» discutia, uorbind despre somnul fa copil, despre importanta, durata lui. ..

E foarte greu de precizat. Personal, am trei copii, si fiec.are a dorm it altfe!' Bineinteles, dupa 0 anumita ora, erau ton In camera lor, dar nu to~i In pat. Nu cred d e bine sa duci cop iii la culcare lnainte ca tatal lor sa se Intoarca acasa. In schimb, poti sa-i lasi in halat prin camera, dad nu vor sa mearga 111 pat. Dad sint foarte obositi, cu atit mai bine, sa doarma, Copiii care nu Stilt niciodata pusi In pat, merg din proprie initiativa de indata ce pot sa sc urce singuri. De aceea, sint foarte bune paturile fai'a gratii si nu prea inalte, cu un scaun alaturi pentru

• ..•• • .- • , ..... A' 1 1.' .. '

jucarn ~l earn cu poze, Ia care se uita mainte ue a acorrru sr

cind se trezesc dirnineata.

Trebuie rners pinJ acolo incit sri fie treziti atunci and tallit tljlmge acasa?

51

Dad~ au adormit deja, bineinteles d nu. tnsa tatal poare sa le spuna: "Am sa vin sa va spun noapte buna cind ma intorc". Atunci, dad copilul este In pat ~i dad se trezeste ~i vine sa-l vada pe rata, cred ca e bine sa i se dea voie sa stea putin In camera in care sint adultii, pentru ca un copil are mare nevoie sa--5i vada ratal, nu-i asa? Sa i se dea voie, cinci, zece minute ... Aceasta se poate inchcia cu un pahar L'U lapte, bam inainte de a se reintoarce In pat. Un copil doarme mult mai bine cind s-a trezit, asa, ("U 0 bucurie ~i i se cia ceva inainte de a merge la loc In pat; 0 felie de piine, 0 prajirurica, ceva de baut, Cu 0 luminita slaba In camera cu jucariile in jurul sau, va adormi cind Ii va fi somn. '

Dar e ad~va.~at si faptul ca trebuie Sa stie sa respecte orele pe care parintii le petrec irnpreuna, Adultii au nevoie de odihna si de a fi impreuna, fara prezenta copiilor.

Intr-o alta scrisoare sinteti intrebatii dacafaptul ca doarme in camera parinti/or poate avea repercusiuni asupra "sanata[ii mentale" a unui copil de ctnci-sase ani.

. iI~ prirnul rind, scrisoarea nu spune daca aceasta fami1ie are suflclent loc sau daca locuiesc toti intr-o singura camera. Este, ~nt~-~devar, .preferabil c~ n.oapte~ copilul sa nu fie partas la mttmitatea -51 somnul panntlJor Sal. Daca nu se poate altfel, nu trebuie in nici un caz sa doarrna In acelasi pat cu parintii, dar sa IlU fie certat daca I-5i exprima aceasta dorinta; trebuie sa i se vorbeasca si sa i se spun a, de pilda, eli atunci cind tatal lui era mic - daca e un baiat -, acesta dormea In patul lui; iar daca e o fetit;a, sa se irnpace cu ideea eli e fetita -5iSa nu se joace de-a tara sau de-a mama cu celalalt parinte, ca ~i cum ar fi mare.

Si alte intreb.iri reoin foarte des. 0 fetita - care are acum ze~e ani §i jttmatate - avea aceeasl camera ell [ratele ei de sase am. Dar, intr-o zi, parinfii au aranjat 0 camera pentru ea. far e~ urea sa se ~ntoarca ~i sa doarmii in aceeasi camera cu fratele ei pentru ca smguri1 in camera ei ii este [rici. Ce trebuie famt?

in prirnul rind, se pare d parintii i-au pregatit aceasta camera separata desi copilul nu a cerut asa ceva. Cred ca ar fi mult mai intelept ca acesti copii sa fie lasati sa doarma 111 acecasi camera, plna cind fetita devine nubila. Pentru baiat, nu conteaza inca.;

52

N ubila inseamnd ... ?

Inseamna 0 fat a care are ciclu: deci, momentul cind nu mai eo fetita. tn acest moment (po ate chiar Il1airne), va fi foarte bucuroasa sa aiba camera ei, ca si baiatul, de altfel, Dar, dcocamdata, de ce ntl face mama din cealalra camera un loc de joaca? 0 camera pentru lucru si somn, cealalta pentru joaca. Ar fi mai 1ntelept: pentru moment; copiii nu trebuie despartiti, nefiind decit doi In aceasta familie. Dad ar fi mai multe fete si un singur baiat, ar fi 0 earned, pcntru el ~i camera fctelor.

Pe de alta parte, exisu: multe scnsori care pun problema angoaselor nocturne. Acest lucru mi se pare intot.deauna legal de 0 problema deosebiui pe care 0 are copilul; [etiia de mai inainte, care avea zece ani ~i jumatate, era pentru dumneauoastr.i un caz limpede: avea angoase din cauz a scbimbdrii ambiantei.

tn mod sigur, si mai ales pentru ca nu ea dorise acca schimbare ...

Exista ~i alte expliauii pentru angoasele nocutrnei Evident. Cosmarurile sint un lucru banal in jurul virstci de sapte ani, ba sint chiar necesarc. Cred d In acest caz e yorba totusi de 0 fetita care a "coborlt" cam mult catre virsta Iratelui ei; In timp ce el, fratele, se pare d "a tins III sus", pentru a fi de-virsta surorii lui. Sint de parere ca, inainte chiar de a fi despartiti, acesti doicopii ar trebui sa aiba prieteni diferiti, In loc sa fie ingemanati in mod fortat, asa cum au fost ei de la 0 v1rsta frageda. Despartirca nu poare fi gdbid dad, pina acum au fost obisnuiti Sa stea tot timpul imprcuna. Acest lucru se va face lent, printr-o modificare a psihologiei copilului, modificare datorata in mare parte prictenilor sai: copilul are intotdeauna nevoie de un prietcn cu care se intelege bine - ceca ce In jargonul nostru numim "eu! auxiliar". Copii! au nevoie de companie~ In cazu] nostru, ei si nt cu siguranta mai fericiti sa doarma 111 aceeasi camera. Pinii. acum, fiecare e In simaria de a fi eul auxiliar privilegiat al celuilalt. ~i nu printr-o despartire brusca vor fi ajutati, ci

53

invarindu-i sa traiasca despartiti In timpul zilei, - cu ocazia week-end-urilor si a vacantelor, fiecare sil-~i fad prieteni si tovarasi de joaca diferiti.

Dar cind e vorba, de exemplu, de doi baic/:i, pina La ce virsta doi Irati pot sa imparta aceeasi camera?

Toad copilaria si chiar ~i adolescents. Se poate face In asa fel, de pilda, incit sa existe posibilitatea unci separari In camera astfel incit, de la locul unde lucreaza unul, lumi;a sa nu-l deranjeze pc celalalt care are un alt ritm de lucru ~i de somn, Nu cred deloc ca e faU ca doi copii de acelasi sex sa doarrna III aceeasi camera. Desi poate deveni 0 problema, inccpind de 1<1. pube.nate. Important famine Insa sa fie izolati In timpul somnului. Nu crcd d paturile suprapusc reprezinta 0 solutie fericita, d~~i pc copii Ii arnuza cind sint mici, tn paturile suprapuse, In timpul somnului, toate miscarile unuia se transmit celuilalt, dad paturile nu sint bine fixate In perete. In timp ce doarme, oricine face 0 regresie, jar copiii care dorm In acest ~en de pat';lri ramll1 d~~endcn\i unul de altu', 0 depcndenta impusa de tipul de mobilier in care dorm. Paturi care intra unul In altul sint preferabile cind nu exist a prcamult spatiu; cu atit mai mult cu alt este mai comod pentru facutul patului, si mai comod cind unul din copii e bolnav si trebuie sa stea In pat.

Nu este bineca doi copii, chiar de acelasi sex, gemeni sau de virste diferite, sa doarma in acelasi pat. Solutie care avea mai purine inconveniente la tara (si nu intotdeauna) decit la oras, unde prorniscuitatea este permancnta (sau aproape) 'ill timpul.zileL Fiecare trebuie sa-~i aiba locul sau noaptea, fara sa. se c;ocneasca. mcreu de corpul celuilalt. tn timp ce dormitul 111 aceeasi camera nu e defel acelasi lucru ~i nu c daunstor, doar dad. fratele eel mare este deja adult In timp ce celalalt esteinca un copil.

A iubi" d 'C,

. "xu 1- , a" on

(Treziri nocturne)

Sa ne intoarcem La trezirile din timpul noptii; L)' acei copii care se trezesc in pUna noapte ii incep sa pUnga.

La ce vlrsta?

o [etita de trei ani care de alt[el este [oarte echilibrata, ne spune mama. Cu toate acestea, de trei luni se trezeit~ in [iecare noapte. Atunci, mama a facut 0 mica ancheta prtntre pnctenele ei, care au ~i ele copii mici ce se trezesc de trei sau patru ori pc noapte: "Am consultat mediad pcdiatru ~i i-am spu, ca nu pot fi de acord cu aceste treziri; pentru eli nu am sa rezi~t mult limp in rumul asta. l=am cerut calmante pentru copil; dar nu mi-a dat. Cu toate acestea, eu sint pentru calmante F pentrH scutece, in timpul noptii. «

De ce aceasta intoarcere la scutece? Nu vad legatura.

Marturncsc ca mi se pare fi mie ca nuca-n perete ...

E yorba de 0 feti\a marc, care are deja trei ani; nu e ca I~ cazul trezirilor nocturne ale sugarilor ... si a inceput doar de trei luni ... Or, trci ani este virsta la care copilul .cste interesat de diferenta dintre sexe. E virsta la care 0 fetlta i~tlUbe~te ~ parima tatal. Mama din scrisoare nu ne vorbeste des pre sotul er dar, cu si6'Uranta, in timpul noptii ea este In pat cu el. Cred ca si fetita ar vrea sa aiba pe cineva alaturi cind doarme, ca ~l mama er.

De altfel. aceastd mama ne spune ea atunci cind [etita se trezeste, inc~e sa strige: "MamJl", "Mama!'" sau "Apa~ sau "Tata!''' # daea nu i se raspunde e 0 adevarata drama, ttpete

[i l:t~a mai departe.

55

Ar fi de un real ajutor pentru fetita dad, din cind In cind, ar

mergp SX 0 linisteasca tolt?ll p; sounindu-i: '<'tl 1I.A "'YV' doarmr

~ -_ d. _~_ ~y_""'_""'''''''' , _t"-- JL " ...., .J.""-"J'I"- v"_ 11",.

Toata lumea trebuie sa doarma. Dormi si tu!" De asemenea, mama ar putea face mici aranjamente In camera copilului. De exemplu, sa-i puna pe 0 masuta, lmga pat, un pahar cu apa, De multe ori, aeel "pipi In pat" (rna gindesc la asta din cauza scutecelor despre care vorbeste mama) dispare cind copilul are apa la indernina, Lucru cu totul paradoxal pentru parinti. Explicatia consta In faprul ca, nelinistit sau angoasat, copilul are nevoie de apa. Or, mijlocul imediat de a "face" apa este acela de a face pipi In pat; iar altul ar fi sa bea. Ei bine, dad copilul care are obiceiul sa fad pipi In pat are un pahar cu apa llnga el, va bea. Probabil e un copil care are spaime nocturne; la trei ani e normal. Ele reapar pc la ~aptc ani, mai ales sub forma de cosmaruri. La trei ani sint trezirile: I~i cauta mama, vrea sa fie iara~i mic ca sa stea tot timpul llnga ea; pentru d e virsta cind copilul creste si incepe sa devina constient d e fetita sau baiat, tn timpul zilei unul din parinti se poate juca cu el de-a baba oarba, fkind intuneric 'in camera. Legati la ochi, se prefac ca e noapte, se ridica, se ascaza, aprind, apoi sting lumina etc. Dar nu se mai due sa-l trezeasca pe rata sau pe mama. Cred ca, prin joe si In urma unor explicatii, copilul va intelege ca trebuie sa-i lase pe parinpi sai In pace; fetita, cind va fi mare, va avea si ea un sot, dar acum e mid, chiar dad nu mai e un bebelus,

Cred ca e 0 fetita care nu are Inca suficienta autonomie fata de mama ei. De pilda, sa aleaga singura cu ee sa se imb race, cum se piaptilna, sa faca o multime de lueruri pentru ea. Este virsta and In cepe cochetaria, Mamele I~i pot ajuta mult cop iii sa nu mai aiba aceste Intoarceri nocturne la "cuib", daca In tim pulzilei Ii ajuta sa fie independenti. Cam asta e! Ce sa va mai spun? Nu inteleg deloe povestea cu scuteeele. Daca au ajuns aeolo, Inseamna d fetita mai face Inca pipi In pat?

Se pare ca da.

De fapt, copilul e nelinistit deoarece Ii vine sa faca pipi noaptea?

Cred ca mama oorbeste despre scutece pentru noapte pentru ca fetita sa nu mai aiba motiv sa se trezeascd ...

56

Toemai asta e, aceasta fetita vorbeste de pipi pentru ca In mintea ei diferen~a sexuala este 0 diferenta de pipi. Cred d mama trebuie neaparar sa 'ii explice ca baie1;ii si fetele au sexe diferite, sa p~o~unte cuvlntul. "sex" ~i sa-i. spun~ ca asta ~u are l~gatura .cu plpl; ca este 0 fctlta draguta ~1 va fJ 0 dO~1nl~Oara, ~~r apol.o femeie, ca ~i mama ei. Dar poate ca lucrurile se explica ~l pnn faptul ca aceasta fetita de trei ani doarme Inca intr-un pat cu gratii ~i nu poate cobori singura sa fad pipi. Dad e asa, tatal poate sa

. scoata gratiile sau sa schimbe patul, Un cuvint ~i despre calmante.

Medicul are perfects dreptate: calmantele nu 0 ajuta decit pe mama. Dar tot asa ar ajuta-o, fara sa-i faea rau copilului, dad fetita ar merge uneori"sa doarrna ~n alta pane, de pild~, la 0 prierena buna, In cazul In care copilul ar merge sa doarma la 0 verisoara sau la 0 prietena, In opt zile totul s-ar termina. Pentru ca aceasta feti\a este singura si, la trei ani, geloasa pe cei doi care sint Impreuna In pat. tn orice caz, IlU trebuie nici certata, n~c! calmata, ci trebuie inteles ce se petrece 'in ea cu ocazia mutanci care are loc la trei ani: fie din cauza cresterii corpului sau, strimtorat Intr-un pat care 0 infantilizeaza si de care se loveste, fie din cauza dezvoltarii inteligentei care afacut-o sa remarce d "pipi" are legatura eu diferenta sexuala, despre care mama ei nu i-a dat informatii Iinistitoare, A droga un copil care nu doarme nue 0 solutie, Mai bine faei un don so. intelegi d cl creste, in ceea ee priveste corpul si, cunostintele, si sa actionezi pentru a rezolva unul din aspecte, iar despre celalalt sa-i vorbesti,

Mai sint dotta scrisori. Una vine din partea unei bunid, cea- , !alta de Itt 0 mama. Ele oorbesc de copli pu#n mai man, care pun probleme specifice. lata mai inlu scrisoarea bunicii, care e nelinijtiuz pentru nepotul ei de wmprezece ani Acest bc'iiat face inca pipi in pat, de mului ureme, deli a [ost dus de nenumdratc on fa doctor: " Vaz1rldtt-l cum creste cu acest mare handicap, va intreb: ce ne sfatui{i? Ce sa mai [acemt"

tn rrrirnu] rl'ncl i-~.<; soune bunic:ii ca rna bucur d se intere-

--- r ------- - ---_.... - --y -r

seaza de aceasta problema a nepotului ei. Acest copil e deja mare,

va trebui sa-si asume propria dezvoltare sexuala, Penrru d adevarul este urmatorul: la un baiat, cind face pipi in pat, este

57

intotdeauna ceva legat de problema sexualitatii lui. Nu stiu daca aceasta familie, 'in special tatal, se intereseaza de acesr copil. Nu se spune nimic despre tata. Doar ceva despre un frate.

Dar bunica este cea care ne sene.

Aceasta bunica trcbuie sa-i dca b1ietclului cit mai multa ~c~tiune intcligen~, fara sa sc fixeze pc faptul d face sau nu ptpt. 1nceea ee-l pnve~tc pe baiat, dad situatia 11 deranjeaza, ar putea consulta un specialist. Cu siguranta exist a ~i In regiunea u~de traiesc ei asa numitele consultatii medico-psiho-pedagoglce (CMPP) unde sint psihoterapeuti, Iar Asigurarile Sociale ramburseaza curele psihoterapeutice. Daca baiatul e cu adevarat

,A.·· 1 At. _ , • • .

, mgnjorat, Ja virsta lUI poate VOrDl cu cmeva pc aceasta tema CU.

mult inainte de pubertate. Dar nu trebuie culpabilizat pentru un c~)lltrol sfinc~crian. ~mp.osibi~, se~n al unci. imaturitati psihologlee, la care ~1 familia $1 bunica smt probabil complici,

Cea~lt.a sC;7soare se refera fa un adolescent de paisprezece ani Acest balat, nt se spune, are angoase nocturne; 0 teamd maladiud de intuneric, fnca de fa uirsta de sapte ani. Adoanne ~~ cind se trezeste uneori in timpul nopiii, fi e frica.

Deci, a inceput la sapte ani. Trebuie sa spun ca un copil care nu are cosmaruri 'it; jurul.vlrstei de sapte ani nu e normal; de fapt, Ia ~apte am, once copil are cosmaruri eel putin de doua sau trei ori pc saptamma. Din ce cauza] Pentru ca estc virsta la care un cOP.i.l tre~uic ~a fad. diferenta 'int;e a iubi si a dori pe cineva. 1n ochii copilului, tatal ~l mama se iubesc, dar intre ei exista 'in plus dorinta si intimitatea camerei lor pe care vor sa Ie pastreze. Iar aces~ cop iI, pe intuneric, e cuprins de angoase ... Au trecut ~apte am de cind le pow cu el, are acum paisprezece ~i a venit de mult v.remea sa mearga sa s.tea d: yorba cu un psihoterapeut, de prefe~n~a un ~arbat, canna sa-l poata povesti fara retineri cosmarurile sale ~l sa lc Inteleaga sensul. La ~apte ani - trebuie spt1;S l~ toa~ lumea - copilul are cosmaruri legate de moartea p~ttlo~ ~ai, !uet;:I :xc~ent, normal ~i inevitabil, Copilaria trebuie sa moara in ei: auica samoara "marna de lapte" ~i "tata} dintilor de lapte", Proces care, probabil, Ia acest baiat nu s-a realizat 'inca. Acum e pre~ tirzi~ ca sa-i raspundem asa, pe calea undelor, Acest copil trebuie sa vorbeasca cu un psihoterapeut.

58

COpil141 #pii pentru a se face auzit

Avem aid 0 scrisoare tri1nisti de 0 profesoara: copilul ei de trei ani # [umdtate are pentru moment dteva mici probleme. La inceput, mama ne descrie situati« familiei sale: sotul lucreaza # vine deseori tirziu de fa seruici, dar 4i fac timp, seara sau fa sffr#tul sapttiminii, sa se [oace cu copiii, sa uorbeasca cu ei (pentru ca mai existd un fra/ior, care face in curind un an # care este foarte bine acceptat de copilul de trei ani ~i ium,(1.tate). Copilul in discutie merge de fa doi ani # jum.atate fa gradinitt£ # are 0 comportare b,ma; fa inceput au fost citeua incidente: fiind " eel mic", educatoarea if trata ca pc un bebelus # asta fl ofensa; cu timpul fnsa lucrurile s-au a ranjat. "In tot acest timp, acasa, am avut mai multe [emei care s-au ocupat pe rind de el: trei, de-a lungul intregului an scolar. Anul acesta - §i aid este problema - 0 noua [emeie are 9rija de cei doi copii §i p(tre cam depa§itti de eoenimente ... '"

Ce Vlrsta arc aceasta femeie?

Cincizeci #. doi de ani ~i e la rindul ei mama unei fete de optsprezece ani. Se plinge ca baiele/ul nu 0 as cu Ita, ca e obraznic cu ea ~i chiar ea 0 looeste cu piciorul. Mama a urut sa afle ji parerea copilului ~i acesta a recunoscut ca intr-adeudr asa e; cu toate acestea, situatia nit 5-.1 fmbunatatit. In fiecare zi; spune [emeia, apare un nou conflict. Jar in ultimul limp, seara, baieteiul e din ce in ce mai neruos # mai irascibiL incepe sa urle fara ureun motio anumc, chiar ~i pentru fleacuri.

De fapt, e cu nervii la pamlnt. 59

Exact, Cind mama ii sp une sa se spele pe miini inainte de

m. Y .. .t 1 .r. "r~' d " v I

II-USa, copz"u." reJ uza. Ctn ,nairfa ZrlSlst(l, incepe sa ur. •. e: " Gala,

?ata, gala ... « r-. ne scrie: "Aceste fac imposibild once tncercare de explicare. a Pentru a avea un tablou complct, inca ~oua CltVl/'nte despre acest, copil: este sensibil, afectuos, cald, se ]oaca mu t cu fra{iomllui eel mit; fa care tine mult in mod ~viden~. Scrisoarea se termind cu un ton putin autocritic: "Am tmpresl~ e~ foart,e des ee:~m prea mult de La acest copil. t: cerem sa [ie cuminte, politicos, sa faca mid seruiai. Am vrea sa gasim 0 justa masura intre dorinta noastrd de a avea un eopil fer}cit ~i eehilibrat ?i propriile noastre probleme ~i enerudri; nu ne suparam atunci cind trebuie ~i nu sin tern la inalfimea principiilor noastre. « in final, mama va intreabd ce 0, sf~tuifi ~a fad pentru ca acest copil sa nu aiba 0 fire inchisa ~z sa nu fte asa de agresiu.

Se par~. d e yorba de ~n fenomen de respingere a femeii care ar.e gnJa acum de el. Bineinteles, e greu sa gase~ti pe cineva care sue sa se ocupe de un baiat, mai ales 0 ferneie care, din cite spune mama, nu a crescut baieti. Or, un baiat e foarte diferit ?e 0 fat~. D~e~ .nu e pu\il: vio.len~ a~unei cind e mic - de fapt, mtre doi am ~1 jurnatate ~I trei am ~l jurnatate - nu e un sernn bun, baiatul trebuie sa spunai.nu" cine! vorbeste 0 femeie mama sau oricine ar fi ea. Mama nu trebuie sa sc supere pentru ca, in gener~l, c!J1d un c?pil :pune "n:u", IJ1seamna ca peste ~o.ua ~~u trei mmute va fi "da . Trebuie sa spuna "nu" identificarii sale cu 0 femeie, pentru ca viitorul lui de baiat sa fie !ub semnu~ lui "da". E un lucru foarte important, care trebuie inteles, ~ensoarea nu ne spune ce face tatal, dad. se ocupa de a~est baiat, daca merge cu ella plimbare, de pilda.; scotindu-l din aceasta lurne de femei ~i de sugari.

La inceputul scrisorii, ni se spune ca vine tirziu acasd, d~r ~a i~i ja:e t~t~}i limp sa se ocupe de copil, eel putin la sfirFtul saptaminu. ...

1\Ji (;'J"); (_~n"t'\CA I,,>i; (._,,), . "'\1 "\X l' - .. , /\ 1 • 1 I

J.."'I ~H .. ~JFU1.n;' "'_,~ "L OC'-At"n, ce eOptl ~1 nl..! III Inoa spec!:!. (!c

eel mare care, din punet de vedere al virstei, e foaltc diferit de lra\iomllui. S-ar parea d e putin cam prea k-gat de acesta. Or, eI vrea sa fie mare din mornent ce, rnerg'lnd la gr;idini~a la doi

60

ani ~i jumarate, a fost "avansat" prea devrerne. Simte eu siguranta nevoia sa se joace siin afara gradinitei eu copii de virsta lui. Un sugar nu-i poatc fi de ajuns,

Pare un copil sensibil ~i intcligent. Probabil d a fost of ens at fiind considerat drept "cel mic". Or, intr-adcvar era prea mic cind a inceput Sa mearga la gradiniVi. Cred d aceasta mama ar putca sa-si ajute copilul sa se calmeze, mergind de exemplu cu el cind trebuie sa se spele pc miini. Nu e foarte grcu de spus: "Mergem sa ne spalam pc miini", adica mama sa-l insoteasca si sa-l ajute sau sa-l asiste. Sa fie mai intima cu el, atunci cind Ii cere ceva. Cred d asta Ii va placea foarte multo ~i mai e ceva care calmeaza enorm copiii nervosi, si anume jocul cu apa. Marnele nu par sa fie prea consnente de acest Iucru. Se gase~te intotdcauna 0 chiuveta, un vas sau mice altceva unde copilul poate sa se jo ace cu apa, seara, cind vine de la gd,dini~a sau cind e enervat. Sa i se spun a: "Uite, tata ri-a adus un vapora$."La baie, copilul se distreaza si se calmeaz.a. I se poate da 0 cirpa, In cazul In care, fara sa vrea, arunca multa apa In jur.

Asta pare mai degrabi; 0 releta de fa bunica ... Exista ~i 0 explicatie mai ~tiinJificd?

in apartamentele In care loeuiese, cop iii nu prea intra In contact cu elemenrele naturale. Viata inseamna apa, parnint, copaci, frunze, pietricelele pe care le arunca;: to ate aceste lucruri ... Copiii au ncvoie sa fie agresivi 111 mod ned ifercntiat. Yn cazul acosta, se pare d fcmcia care sc ocupa de d. este in acelasi timp copacul, pietrele, peretclc, totul; ~i, bineinteles, asa cum nc spune mama, aceasta. fcmeie este depasita de situatie. Oare mama nu ar putea sa-l trirnita pe copil la un prieten apropiat? Crcd ca baiatul nu este crcscut ea uncopil "mare"; iar el se apara impotriva unei asernenea atitudini. in acelasi limp, parintii ar vrea ea el sa fie "mare", dar numai cind c yorba sa fie bine crescut. Cind vorbeste dcspre ce a~tl'apta parin\ii dc la el, ai cruie c1 :lrc clnc! sat! -?asc ani; exista in aecasta scrisoare lueruri llltr-adcvar contradietorii cu privire Ia copil. E gn~u. 111 niei un caz copilul nu trebuie sa se simta. vinovat. Mama spune: "keCllnoa~te." Or,

61

ce inseamna sa recunoasca faptul ca a datcu picioarele? Cind picioarele Ii sint pline de cnervare, loveste. Cind gura 'ii e plina de tipete si de suferinta, spune lucruri urite Iemcii. Cred ca nu este destul de ocupat, ca orice baiat de virsta lui, ~i ca nu are posibilitatea sa-si exteriorizeze nevoia de miscare, Se pare ca, In aceasta familie, viata nu e prea vesela.

Sa ne intoarcem la scrisoare ... caci" desi a{i raspuns in buna parte fa intrebdrile puse, a~ orca sa ridic ii 0 problema mult mai generals; multe familii sint interesate de ceea ce spune aceastd profesoara. Va amintesc urmdtorul pasaj: "Am imoresia ca, [oarte des. cerem trrea mult de La acest conil. « I se 'cere sa fi; cuminte fi politicos, i se cer mici servicii; ji pe urma, i se cere sa fie # echilibrat: Nu e prea exagerat sa i se ceard. atitea lucruri unui copil la uirsta asta?

Bineinteles, mai ales, cind i se cere sa corespunda dorintei parintilor sai. Dar parintilor Ie place, oare, sa fad servicii acestui copil? Sint ei intotdeauna politicosi eu el? Le place ~i stiu sa se joace cu cl? De exernplu, jocul cu poze care trebuie grupate, jocuri simple de carti sau jocul cu ilustrate? Cind i se cere unui copil sa fie cuminte, el nu intelege ce inseamna asta, poate doar faptul ca trebuie sa stea nerniscat ~i sa fad mici servicii; deci, asta insearnna d llU trebuie sa aiba nici 0 initiativa, nu-i a~a? Cred d acest copil "plate~te toatc' oalele sparte", ca toti fratii mai mari, iar mama greseste fadndu-~i atitea reprosuri. Dar are, probabil, dreptate sa se intrebe cum trebuie procedat cu acest copil, pentru ca am senzatia d nervii incep sa nu-l mai tina. Am vorbit despre jocul cu apa. Dar mai exista si alte jocuri: jocul cu obiccre care se pun unul in altul, jocul de-a .v-ati-ascunselea", jocuri in care poate sa alerge, Sa rida. Un copil are nevoie de veselie. Un copil e cuminte cind e vesel, cind arc ce face si noate vorbi desnre lucruri care 11 intereseaza, se noate iuca ~ ursuletii pe care ii are etc. Mama poate sa-i SPUlll: "De~a ce vrei sa ne jucam astazi>", In loe sa se joace de-a mama care Ii cere mcreu sa faea ceva. Uneori si ea trebuie sa·,j fad servicii, De pilda, un or copii Ii se cere la trei ani ~i jumatate sa-~i

62

puna singuri lucrurile la 10-::. E prea devreme. Ei trebuie ajutati: "Ce zici? Ma ajuti? Hai sa facern ordine amindoi." Totul impreuna.

La sfir~it mama adauga:' "Am vrea. sa auem un copil [~ricit. §i echilibrat. « Dar imaginea pe care si-o face despre [ericire F echilibru un adult poate corespurule Dare unioersului in care traiqte un copil?

E foarte greu de spus. Avcm de-a face cu 0 mama care Iucreaza in invatamint. Exista toate rnotivele sa credem ca este putin cam perfectionista ~i "intelectualista«, fara sa-si dea seama, pentru ca e obisnuita sa se ocupe de copii care, in plus, o au pemama "lor", ca sa se joace, sa dda, sa se distreze. Probabil ca asa stau lucrurile,

Despdrtiri, angoase

Am aid scrisoarea unui tata -lucru destul de rar in corespondenia pe care 0 primim - care pune problema coplilor unor cupluri despar{ile sau care, ca sa spunem asa, se gasesc intr-o situatie nelegals (concubinaj). Va intreab.i daca acest tip de situatii - adulterul, sau paternitatea nelegald - este neurozant pentru copii. Pus in lara unei asemenea situatii, tin copil ua sltferi in mod automat? "La urma urmei, totul nu constd oare in [elul in care cop iii i~i reprezintd aceste probleme in mintea lor, fa nioclul lor, la scara lor? Explicindu-le pur §i simplu 0 situaiie, nu s-ar pit tea euita lezarea copiluluii"

A leza? A suferi? Fiecare fiinta umaria are propriile sale dificultati. Cred ca lucrul eel mai important este ca parintii sa-si asume situatia In care se afla, indiferent d ea este legala sau nu; de asemenea, sa-i poata spuna copilului din cine s-a nascut, precum ~i faptul d viata lui are un sens atit pentru mama care l-a adus pe lume cit ~i pentru tatal care l-a conceput ... Copiii au uneori multi tatici, dar au numai un singur tara; de asemenea, au 0 singura mama care i-a purtat In pintecul ei, si acest lucru trebuie sa li se spuna, deoarece de multe ori au multe alte mamici, de la educatoarea care se ocupa de ei pina la bunica. Mama ~i tata nu 'inseamna defel pentru un copil, tatal sau mama adevarati. Cred ell foarte devrerne copiii trebuie sa stie, In primul find, cine e mama ~i cine e tatal lor; de asernenea, dad acel barbat cu care s-a hotarit sa traiasd mama lor, "taticul" actual, este sau nu tatal lor, De fapt, de ce sa nu

64

fie acceptate toate aceste situatii nelcgale, de concubinaj? Dad

yo ." .••• • 1 v A' l' 'l 1 ., ,

pannpl ~l ie asuma, II vor expuca COPI1UIUl orumut pc care a

apucat-o viata fiecaruia, ce a insemnat pentru ei conceperea lui ~i ce insearnna viata lui; dad In prezent parintii traiesc despartiti, [iccare 11 iubeste $i amindoi se simt responsabili £aia de el plna 111 mornentul In care I~i va asuma singur aceasta rcsponsabilitate. Cred ca un copil trebuie sa stie dad are sau nu [ratisau surori dupa tat a sau dupa mama etc. Numele de [amilie pc care 11 poarta trebuie sa-i fie explicat In legatura eu legea care reglcmenteaza pentru tori starea civila; si el nu corcspundc intotdeauna numelui eelui care l-a procreat sau fata de care el are sentirnente filiale.

Trebuie sd stie accste lucruri de mid sau.:

De mici, In sonsul ca niciodata nu trebuie sa Ii se ascunda 0 asernenea situatie. Mai tirziu, raspunsul va fi mai explicit, atunci cind copilul va pune intrebarea direct, fie din proprie initiativa, fie In urrna unui cornentariu pe care I-a auzit, Dar eel mai important estc ca parintii sa nu doreasca niciodara sa-i ascunda aceste lucruri. "De ce persoana aceea a spus ca 111.1 e taticul meu, cind e taticul mcu?" Atunci, imcdiat, mama sau tatal care au auzit accasta intrebare trcbuie sa-i spuna adevarul. Cind pcntru parinti situatia este clara, nu trebuie sa se prefaca dl nu au auzit; de l'ndata cc copilul a pus intrebarea, raspunsul trcbuie sa fie eel adevarat. E in joe incrcdcrca pc care 0 va avca In cl ,~i In proprii sai parin~i. Faptul ca va Intc1ege sau 1111 e 0 alta problema. Intr-o zi va pune illtrebarea niai precis. "Cutaremi-a spus ca nu esti casatorita cu taticu" sau "ca 111.1 esti casatorit cu mamica". - "E adevarat. Am asteptat sa cresti ca sa poti intclcge aceste lucruri. Sint tata! tau adcvarat, de~i porti numele de fata al mamci tale" sau "Eu nu sint tatal tau adcvarat, dar te consider copilul meu, Traiesc alaturi de mama ta pentru ca 11e iubim si pentru ca ea s-a dcspartir de tatal tau" sau "Tatal tau adevarat a Iost un barbat pc care mama ta I-a iubit, dar nu s-au c;lSatorit" etc. Adevaru] gol-golut asa cum e.

Exists in scrisoarea acestui domn ~i () conjcsiune: "M -am desp.irii: de sotia mea si am pus, de bine de rdu, la punct un

65

sistem prin care eei doi copii ai nostri - care au acurn ~aple ~i, respectiu, trei ani # jurndtate - urmau sa t,-alascd alit cu unul, at ~i cu celalal: pdn:nte, petrecindu-si practic un numdr egal de zile ~i luind un numar egal de rnesc ac Jiccare, dupa un program uariabil, La care se adauga doud uacanie anuale de opt zile pc Care lc petrccem impreund cu ci fa bunia. Toatd lumea, inclusio psihologii, rni-a spus cd acest sisicm nu e bun, deoarece copiii trebuie [uali deunul din parin!l~ urmintl sa-l varia pc celdlal; din cind in cind." Si adauga: "In pofida tuturor piedicilor, m-am gindit ca acesti oameni sint pur ~i simpl« ncbuni, cd nu stiu ce inscamnd dragostea unui barbat ~i a unci [cmei pcntru copiii lor." Apoi trecc fa rezultate: "Dupa trei ani, accsti copii nu par rnai anonnali dedi aliii, iar ia ~coaid ~igradinika se descurea destul de bine. Relatule mele cu ei s-au ameliorat mult ~i s-au golit de agresivitatea care exista intr-o urcme. Am observat, de asemenea, ca de la un timp a dispdrut §i bilbiiala JiuLui rneu. cc

Este 0 marturie foarte interesanta.

Va surprindei

Nu; In general, parintii nu cad de acord, pc cind de data asta se pare d parintii, desi divortati, se 'inteleg bine intre ei. De altfel, se lnteleg atit de bine 'inch mcrg timp de opt zile impreuna cu copiii lor. E un lucru foarte rar ca niste parinti de~partiti sa-si poata petrece opt zile cu copiii. tnsa scrisoarea nu ne spune dad acesti copii sint baicti, sau baiat ~i fata, ~i nici dad fiecare din parinti s-a recasatorit. Problema este mult mai cornplexa cind unul dintre soti s-a recasatorit, are un copil si cind celalalt, la rindul lui, are alti copii. Nu cred ca exista 0 solutie xle-a gata; adevarata solutie este ca parintii sa se Inteleaga In continuare, astlel incit copilul lor sa poata trai, pe cit se poate, anumite perioade de timp cu amindoi si sa inteleaga limpede situatia In care se afla; el trebuie sa stie ca, dcsi divortati, ambii parinti s~ simt deopotriva resporisabili de soarta lui. Acest domn a reusit un lucru pentru care II felicit. S-ar putea spune ca acesti cop ii, care merg cind [a unul cind la altul din parinti, nu mai stiu de fapt unde este "acasa". Cel de ~apte ani, de pilda, este cind la tata, cind la mama; e adevarat ca pentru moment nu are atitea teme de fleut, desi

66

trebuie .sa .recunoa~tem ca .u~ copil lucreaz I mai bine, l~i face mal bine temele atunci cind are coltul lui de lucru A

1 . I . A d 1 . \ , In

ace a~1 OC'A ~1 Cl~ I' vcde pe tata de cite ori vrea, iar pe

~ama de cite on se poate. Dar daca ei au reusit sa aran!eze luerurile In feJu~ acesta, de ce nu? Important este, Jntr-a~ev!r, ca. el sa slm~a ca ambii parinti sint de acord, a~t~e~ '"?" sa al~~ p:opnul ~au ritm de viata III functie de virsra, . ue . scoara ~I de priercni: nu trebuie sa existe ascu.nzl~un,. lucruri pc care le spune unuia si nu le spune e:l:l:I~~t. p~n p.acate asa ceva c rar din cauz a susceptibtlltatll ~I .n~al1tatii care exista Intre parinti: despartiri, prea lcgati ficcare de momentc!c III r,'lr'" .,ei n{\cf'.I;.;"

copiii; ~ar.~i (~in cauza modului diferit 'd-:; ~i~;a ~~~~~~r~';1 duc parintii divortnri,

Intrebari indirecte

(Paternitate, nastere, sexualitate)

lata acum 0 scrisoare care vine din Eluetia de la 0 [emeie care a adoptat 0 fetifa. Copilul traia inainte intr-un mediu de limha germand. Mama care ne. scri~ ;: franc()I()r){~. 0:i f!J [ace probleme dacd introducerea copilului intr-un mediu [rancolon nu a lost un soc. Precizez ea a adoptat [etii« la uirsta de dout'i luni iar acurn aceasta are cinci sate sase licni. Mama a ascultat cu ~tenIie ce ali spus deja in legatura cu limbajul copilului. Cred ca ali cornparat atunci memoria copilului cu un [el de banda magnetici care inregistreaza\totul.

E adevarat.

I

Intrebarea precisd a acestei marne este urmdtoarea: "Ceea ce a trait acest copil in utero ~i in primele doua luni de 'uiatcI poate iesi intr-o zi fa suprafafa? Cum sa-i spun, ~i mai ales cind sa-i spun ca a fost adoptata?"

Nu ne spune ce virsta are copilul acum?

$ase luni.

Atunci, avern aici mai multe inrrcbari, 1n primul rind: la ce virsta sa i se spuna unui copil ca a fost adoptat? Nu crcd ca este 0 Intrebare buna, 'In sensul ca nu trebuie sa i se ascunda niciodata aCest lucru, Cind mama st~c de vorba cu prietenii ei, acestia stiu ca fetita este adoptata, iar tatal ei stie $i el, bineinteles - pentru d exista, cred, 'In aeest caz, si un tat~ adoptiv, Consider ca este important ca m~ma ~~ spuna \ll1eOl:~ tare, ea si cum ar vorbi singura sau In discutiilecu pnetcl111

MI,

ei: "Ce fericire pentru noi sa avern accasta fetita, noi care nu putearn sa avern copii", sau "CU, care nu puteam sa due 0 sarcina". A$a se spune, nu-i asa, "sa duei 0 sarcina"? Fetita va auzi C1.1 siguranta. ~i cind va spune, ca orice copil: "Unde cram eu, inainte de a ma naste?" -"- 'intrebare pe care 0 pun tori copiii pc la trei ani --, In accl moment, va fi foarte simplu sa i se spun a: "Dar stii foarte bine. Ti-arn spus intotdcauna ca ttl nu ai stat In burtica mea, Ai avut 0 mama care te-a conceput eu un dornn pc care Yl iubea, apoi ai crescut 111 burta ci ~i ca te-a adus pe lume, marna ta adevarata. Te-aI.icut frumoasa, dar nu a putue sa te crcasca. ~i de aceca a d.UL1t un tatic ~i 0 mamica, ~i ne-a ales pe noi" sau: "Noi cautam un copilas pc care nu-l puteau creste tatal ~i mama lui cci adevarati." Aceste cuvinte trebuie intotdeauna spuse: ,,'T\n:il ~i mama adcvaruti ... " "Vdiam sa adoptam 0 feti~a, ni s-a spus ca erai fara parinti si asa am mers sa te luam." Va mtrcba: "Dar, uncle?" ~i atunci i se va spune 111 cut are loc, In curare oras, Va pune aceasta intrebare de mai multc ori In viata ei, ~i de ficcare data accst adcviir va L spus, In mod progrcsiv, folosind cuvinte care devin din ce in ce mai clare penrru copil: i se va spune 'i'nsa intotdeauna ca "mama ei adcvarata" a iubit-o mult. Intotdcauna trebuie spus acest lucru unui cop iI, $i mai ales unci fete, dco arece consccintele pot fi destul de grave dad fata crcstc eu o mama pc care 0 presimte sau 0 stie sterila. Accste fete se dezvo lta eu un vii tor (inconstient) de stcrilitate, Dcci, raspunsul e simplu: nicio data nu trcbuie aseuns adcvarul. ,,~i atunei, cu nu sint ca ceilalti?" va intrcba probabil copilul, "E$ti ca ~i noi. Noi sintern parint.ii di adoptivi; iar tu esri copilul nostru adoptiv, Asta lnseamna d te-am ales."

Grija acestei marne este eli, "atunci cind [etiia a [os: adusa din provincia gcrmfma mule s-a ndscwt, toti uecinii erau fa curent. Cop iii lor se uor [uca in curind impreund ... "

Toat~. lumea ~tie.

70a/([ lumea sue, iar ea urea sa fie prima care fi ua spune adeuiirul. DeC1~ dupa parerea dumneauoastrd, i se poate sprme [carte deureme.

69

Foarte devreme. Va auzi de multe ori spunindu-se "adoptat" sau "adoptiv". Adoptiv? Adoptat? Va intreba ce inseamna acest cuvint, dar parintii pot preveni aceasta· "revelat;ie", spunindu-i despre ce e yorba cind 0 fcmeie dintrc cunostintele lor este insarcinata sau cind se naste un copil, I sc va cxplica. Un alt mod de a-l face pc copil sa Int;elcaga In ce consta adoptarea este povestea cu pasarelele: oul si gaina. o gaina face ni~te oua care sint clocite de 0 alta gaina. Care este adevarata mama? Sint mai multe marne adevarate. Exists o mama care I-a nascut si 0 mama care l-a crescut.

Acum cealalta intrebare, despre limba germ ana. Bineintcles ca acest copil; purtat In pintece ~i traind plna la doua luni In aceasta limbs, a auzit suncte germane; de rarnin In inconsticntul sau profund. Acesr lucru nu are nici 0 importanta. Nu este nociv. Singurul lucru care se poate intimpla este ca, mai tirziu, copilul sa aiba afinitati pcntru accasta limba, .Atunci i sc va spune: "NlI c de mirarc, din moment ce mama ta adcvarata si, probabil, tatal tau adcvarat erau clveticni de origine germana. III burta marnei talc ~i Inca doua luni dupa nastcre, ai auzit vorbindu-sc german a."

Sa vedem acum 0 scrisoare care reuine fa aceeasi problemd, a intreb irilor despre nastere, dar pc clii ocolite. Ea pune doua intreb.iri. Prima: "Am un copilas, 0 fetifa de doua luni, care #pa intotdeauna spre seard. « [ntrebarea este daca sugarii au neuoie sa plinga sau sa iipe in anumite momente, intr-un [el oarecurn asem-in dtor aduliilor, care simt nevoia sa uorbeascd.

Nu cred ca sugarii au nevoie sa tipe, 'in nici un caz de disperare. Mamele sirnt Intotdeallna despre ce fel de tipcte c

. yorba. Exista tipcte care incetcaza repcde, ca un vis urit; dar dad un copil t;ipa intotdeauna 1a aceeasi ora, inscamn'i d ceva, In viata lui, s-a pctrecut la acea ora. Parintii nu mai stiu ce, au uitat. Dar copilul trebuie linistit, trebuie luat 111 brate, leganat ... A~a cum am mai spus-o; leg~.natul ti aminteste de mersul mamei, de sigurant;a pc care 0 avea cind era In pinteccle ci.

Acum u-as pune etc 0 intrebare. Un sugar (chiar de'douC'i luni) are" suiri su{letqti"?

70

Bincintcles. U 11 sugar are stari sufletesti, Fiecarc copil e diferit; fiecare persoana e diferita si asta Inca de la nastere. Lasarea serii poate fi pentru acest copil un motiv de angoasa; se va aprinde atunci lumina ~i i se va explica; cred ca, dad mama 11 va lua atunci 'in brate sau tl va Icga cu 0 esarfa strinsa la pieptul ci, daca e ocupata, 11 va linisti vorbindu-i. Nu e bine ca uri sugar sa fie lasat sa pl'inga singur, contrar lucrurilor care se spun despre asa-zisele bune deprindcri care trebuie imprimate copilului. ~i apoi, exista copii carora le e mai foame la 0 masa decit la alta. Trcbuie cautat motivul pentru a-l putea ajuta.

Scrisoarea adauga: "Mai e ceva. Cfnd am ndscut aceastd fetika, sotul meu a facut un film cu nasterea ei ... «

E nostim ...

... ?i va inlreaba daca i sc poale ardta [ilmul copilului. Si 1,1 ce virsla?

De ce nu? Vreau sa spun, cind parintii se uita la acest film, copilul po atc fi de fata, fara I11Sa a-I obliga sa se uite:

Continui: " Trebuie sa asteptdrn nasterea unui edt copil sau putem sa i-l aratam destul de repede? ... o:

~i dad nu va mai veni alt copil? Fetita nu va avea dreptul sa-l vada? Nu, cred ca ea poate fi acolo cind parintii se uita la film, dad fac asta din cind In cind (dar rna intrcb ce Ii dctcrrnina sa privcasca dcscori accasta amintire de 0 zi), ~i apoi, cind copilul va 'intrcba despre nastcrea sa (si va vcni ~i vrernca asta): "Cum cram cind cram mica?" ... , parintii Ii vor arata bineinteles fotografii. Iar mama va adauga: ,,~tii, cind te-ai nascut, tat a a f;'(cut un film. Cind ai sa vrei, 0 sa ne uitam la el." Dar se poate foarte bine (si mama 111.1 trebuie sa se simta jignita) ca fetita sa spun a doar "Ah, cia!" sau sa plece spunind "nu rna intereseaza". Nu m-ar mira clcfel. Cu to ate acestea, va veni si ziua cind va fi foarte interesata de acest film. Cred d unci fiinte umane, adolescent sau adult, Ii face placere sa vada filme despre copilaria lui si, de ce nu, despre propria lui nastere?

71

Dar In general, cop iii nu se vita la asemcnea filme decit datorita dependentei lor de dorinta parintilor. Ei sint interesati de ziua de azi, de ziua de miine ~i BU de trecutul lor.

V-(~~ rug« sa mai raspundefi fa 0 scrisoare care e legatel de aceasta, desi se refera la un ali subiect: sexualitatea copiilor. Mai precis La dialogul pe aceastd temd cu cop iii: intrebiirile pc care accastd feti[a le-ar putea pune in /cgclttmi elf nast.erea ei sau cu adoptarea, un altul le va pune in legatura Crt sexualitatea. E 0 scrisoare cu rejerire la cop iii intre opt )i doisprezece ani. Mama i'ntreabel cum trcbuic selli se uorbeasci, la accastd virsta, des-pre uiaia sexuald, undc trebuie sa ne oprim U/ s,i nu-i ~ocdm? Oare, intrebiirilc trebuie asteptate sau trcb uie provocate, de ieama ca nu CI1nWa sliln·eelul.sa fie aborda! intrc prieteni la ~coala, intr-un mod nesanatos? Ce trebule Ficut daed copilul nu punc intrebari?

in general, dupa trei, patlu ani - virsta lJ1treb:irilor directe - copiii nu pun intrebari, dad prin "lntrebarc" In\ele10em doar intrebarca directa. In schimb, pun Intrebari iridircctc, aproape din ziua in care vorbcsc, dinmorrrcnrul in care 1cag~ o Iraza. Un gen de iurrebare indirccta: "Cum vor fi cop iii mei? - Depinde (dad e baiat eel care intreaba) de SOli" pe care 0 vci alegc. --- Ah, da?" $i gata, asta e tot. Raspunsul 51.' opre~te aici. Copilul insists: "Dc ce mi-ai spus d dcpinde de sotia pe care 0 voi alege? - Stii d ~i tu ai un rata, ca toata 11.1111ca. Ai auzit uncori spunindu-se d scrncni cu rata la uncle, ca nu semeni la alrele. De ce seamana un copil cu tatal lui? Pentru ca tat a este la fel de important ca ~i mama, cind vine pe lume un copil. - Aha?" $i e de-ajuns, Dad copilul nu pune 0 intrebare mai precisa, raspunsul se ()pre~te aici. 1 s-a spus ceva In directia adevarului si, intr-o zi, va afla mai mult.

In ce privcstc procrearca: "Unde am fost eu 'inainte de a ma nastc? - Inaincc de a tc naste ai fost In burtica mea." tar cind VOl' vedea 0 fcmeic insarcinata, mama va profits de ocazic ca sa-i spuna copilului care sc mi;a: "Oh! C~ grasa e aceasta fcmeie! - Nu ~tiai ca mamele l~i poarra copila~ii 'i11 burtica i'nainte de l1a~tere? Peste citeva saptamlni, peste c1teva luni, vei vedca un camcior, copilul va fi In carucior, iar mama nu

n

va mai.avea burta mare." lata () modalitate de a spune ca marna a purtat copilul in pintece. De altfel, cele mai multe marne spun fadi nici 0 dificultate aceste lucruri copiilor lor. Este mai gI"CU de raspuns la intrebarea "Curn a iesit de-acolo? - Pe jos, intrc picioarele mamei sale cste scxul, $tii d [cmcilc au un orifieiu acolo, care se deschide $i copilul icse." Inca $i rnai greu le vine parintilor sa .. ; faea pc copii sa Il1tc!caga rolul pe care 11 arc tatal. De aceca, trebuie s;i Ii se spuna din capul locului, cind copilul pune 0 intrebare indirecta, camuflata. pikLi, un copil va spune: "Un prieten de-al meu nu arc tata. -- Nu c adcvarar, asta nu sc po ate. - Ba da, el mi-a spus. -- Nu stie el, nu II cunoaste, dar a avut un tata adcvarat (intotdcauna acest CUVI!1t "tata adevarat"). Peate a murit. Nu stiu. Dar oricum, dad mama lui nu ar fi cunoscut acel barbat, cl nu s-ar fi nascut. /\ avut un tat a adevarat, te asigur si poti sa-i spui si lui. Mama lui a iubit un barbat, si acesta i-a dar 0 samJ'nta." Atunci, copilul va spune: "Dar cum? - Asta intreaba-l pc tala." Creel ca e prcferabil ca mama s1\-1 trimita pcntru ascrncnca explicarii la tatal lui sau sa stea amindoi de yorba cu el, explicindu-i d scmintcle din care se nasc copiii sc gi'isesc In scxcle barbatului ~i ale femeii. ,,0 fiin\a, baiat sat! fata, prinde viac;\ rind 111 pllH~'cele ferneii se intilneste 0 jumatate de samln~a femeiasca eu 0 jumatate de sam1nta barbarcasca. Nici tatal tau, nicieu nu am hotarit care va f scxul tau."

Mama din a cdrci scrisoare am citit adauga ea nu estc de acortl cu soiul ei: "SofU/ meu prctinde ec"i, oricum, copilul trcbuie sa stie, ~i chiar sa vada tot, ~i ca trebuie sd-i uorbim desprc placerea sexuald. Eu nu sint de aceasui parere. «

I'laccrca, copilul o cunoastc deja. Nu cunoasrc placcrca ell altul, dar stic ce este placcrea zonei genitale. Tatal are droptate. Trcbuie spus eopiluJui d dorinta scxuala da mulr a placere adultilor III iubire. Atunci cind se vorbeste desprc barb:u;i ~i Icmci care procrccaza sau care sint tata ~i mama, trebuie pronun~at euvlntul "dorinta": "E ccva pc care I'i vei simti atunci cind vei fi mare, cu 0 fata pc care 0 vciiubi foane mult, pc care 0 vei dori." Asta e! Cam a~a trebuie vorbit despre dragoste, care presupune 0 rdatie corporala, sexuala.

73

111 cc privcste placcrea pc care scxul sau Inca putin dczvoltat o cia deja copilului, trebuie sa i se spuna d e natural, dar d nu c cazul sa caute sa vada asa ceva la altii ~i deci cu atit mai putin sa-i fie suscitate porniri voycuristc.

AJi vorbit despre problema ridicala de un baiefel, pentru care acesta, este trimis fa tatd] sdu. Dar ce se intimpld daci acesta nu are latii?

Daca IlU arc tata, deci daca In casa IlU exists nici un barbat, cred ca mama trcbuic sa-i spuna: "Asta I~i va cxplica Ull barbat, pentru ca cu nu am fost niciodata ~arbat ~i deci .Ilici ~aic\cl. l:r problemelc pc care ~i Ie pune un baIC5ei nu P~)t fl ~xpltc~tc dcc:t de un barbat." Sau sa mcarga la mcdicul copilului ~I sa-l spuna:

"Fiul meu a pus curare intrebare. Eu ma rctrag. Vorbit;i singuri, ca intre barbati." A~a trcbuic da~a ex~li~at;ia. S!ntAlmpotriva explicatiilor pc care le dau femcilc baietilor, Bineinteles, dad medicul [amilici cstc 0 femeie, ea va sti sa vorbeasca, dar ar fi mai bine ca explicatiile sa vina din partea unui barbat, Daca baiatul este initiat In problema dragostei de catrc ~n barb at, ~i i se spune ca ea este insotita de dorinta sexuala pentru 0 fata sau o fcmeie, atunci va trebui sa i se vorbeasca nu doar de placere, ci ~i de respectarea lipsei de dorinta a celuilalt, ~i sa se adau~e:

"A~a ceva nu se Intimpla niciodata cu mama sau cu surorile tale. Trebuie sa fie 0 fata care nu face parte din familia ta", ~i cind copilul intreaba de cc: "Ei bine, cind vei fi mare, vei scrie o carte des pre asta. E foarte cornplicat. Nu stiu sa-t;i raspund. Asta este legea tuturor oamenilor." Copiii accepts usor aceasta interdictie cind stiu ea si parintii se supun aceleiasi legi In ceca ce Ii priveste. Se poate raspunde si a~a:"Nu stiu Ct~m s1'Hi explic, deoarece prohibitia incestului nu e 0 problema simpla, d~r asta c lcgea oamcnilor; la animale nu c la fcl." in ceca ce rna pr!ve~t~, cred ca tcrrncnul de "dsatorie" trcbuic intotdcauna Iolosit pentru legatura scxuala dintre barbatii si fcmeile ce s-au Ul:it In h\alcgii ~j nu atunci cind vorbesc desprc impreunarea arumalelor; III cazul acosta Ii se va spune sa foloscasca tcrmcnul impcrechere. Li se poate vorbi ~i despre procreare, care presupune contactul sexual dintre parteneri de sexe diferite, fara ca accsta sa dud intotdeauna la procreare.

74

Ascultfndu-va, am recitit scrisoarea: "Sotul meu pretinde ca, oricum, acest copil trebuie sa stie ~i sa vada lot. "

Cred ca sotul in chestiune nu I~i da deloc seama de pericolul pe care II reprczinta, pentru copil, prczenta accstuia la actul sexual al propriilor parinti, la cererca acestora. Daca 'intr-o zi l'i surprinde, cu aut mai rau pentru el. Dad se Intlmpla asa ceva, i se va spune: "Acuma stii, asta e ce ti-arn povesrit. Asta ai vazut.' Dupa parerea mea, acest dornn greseste crezind ca un copi! trebuic sa asiste la raporturilc scxuale ale parintilor sai. Ar fi ccva traurnatizant, deoarccc genitalitatea unei fiinte umane se construieste cu pudoare, cu respect fa\a de celalalt si prin castitatca adultilor fat;a de copii: cu atit mai mult fa\a de senzatiile copiilor, care au 0 sensibilitare in-plina dezvoltare. Nu, nu, In nici un caz asemenea scdinte practice incestuoasc cu complicitatea parintilor. Asta pervertests.

Existd marne obositei

Vii propUrl acum citeua scrisori care contests ... Cu placere, intotdcauna sint interesante.

... din partea unor persoane care nu sint de acord cu ceea cc spuncti:

Dar eu sint de aeord cu contestatiile!

o mam d vii reproseaz.i ca [aceii .. bstraciie de realitatea socials: "Cfnd uorbiii despre [emei, dcspre marne ~'i despre eopiii lor mici, uita{i de toate rnamele care, dupa doud, trei luni, sint fa cap.uul puterilor: "Gata, rn-am sdtura! de scuieee!" ~'i continua spunind ca maternitatea poate fi ?i un injern, ca daca urmeazd sfaturile dumneaooastrd 0 marrui irebuie sa renunte la lume, Sil stea cit rnai mule acasi ca s/i-~i creased copilul. Apoi va intreabd de ce uorbiii atit de fit/fin despre lali.

Vedeti, nu poti fi pc placul ruturor. Aceasta femeie a avut copii si nu a descoperit bucuriile maternitatii cind copiii ei erau mici ... ; ei bine, exista ~i asernenea marne, este adevarat. Probabil ca VOl' fi din ce ill ce mai purine, din moment ce aeum maternitatea poate fi evitata. Altadata era imposibil, fara ca Icmeile sa-~i distruga sanatatea. Deci, ce sa-i spun acestei femci? 1n primul rJ:l1d,-sa nu asculte ernisiunea noastra. Apoi, cste foarte adcvarat d grcutatile sociale, locuintele prea mici, toate astea fac ca multe marne sa fie nervoase. Cu toate acestea, desi nervoase si avind locuinte mici, ele l~i iubesc

76

I

f

I

cop iii si incearca, cit Ie sta In putcri --_ intclcg asta din toate scrisorile pc care le primim - sa Ii creasca iii s111 ajute cit pot ele de bine. De fapt, asta incercam si noi sa facem aici. Bincinteles, noi nu putem ameliora nici conditiile de locuit, nici sanatatea marnelor surmenate. ~tj(i, copiii ... cu am idcea mea despre asta; cu cred d. accstia l~i aleg parin~ii,. d ci stiu _foartc bine ca mama lor cste cum cste. Avind acccasi constituue ereditara, ei inteleg ~i nervozitatca mamei lor. Cred co. este fals sa ridici problema socials cind c yorba de dragostea parintilor pentru copiii lor. Despre despartirea de copii a mamelor care lucreaza, arn-rnai vorbit deja: important este ca mama sa stea de yorba despre asta cu copilul ci. Pc de aId parle, rhca poate sa stea acasa cu el, 111.1 trebuie ca acest lucru sa devina 0 corvoada, sa se i'nchida In casa: dimpotriva, sa iasa In [iccare zi, S8 se intilncasca cu alte fcmei cu copii 111 pare, si-~i ia copilul c'ind merge la prieteni, eventual pricteni care au si ci copii. Dar stiu femei pe care doar prezcnta copiilor le oboxcstc, care sc plictisese; ar trebui sa vorbeasca cu altc marne, sa fad 'in asa felil1clt sa aiba grija de copii pc rind si sa aiba astfel :;;i zile de odihna; ~i e preferabil ca 0 mama care nu suporta sa stea acas~, sa mearga sa lucreze si sa platcasca 0 ferncie In loc sa se depnme.

Cred ca trebuie totusi sa raspundeli ~i la tl doua intrebare: » Vorbifi prea putin despre tali. Desi ei ar putea sa le ajute pe marne si sa se ocupe de eopii eel putin tot alit cit se oCllpc1 ele. Nu ar fi deloc rdu. "

Aceasta femeie are dreptatc. Este yorba de deprinderi relativ reeente Care trebuie intarite. Exista multi t<1l,i care au mcscrii cc nu le permit Sa se ocupe 111 fiecare zi de copiii lor. Dar ccilalri, cei care nu indraznesc, trebuie invat;at;i sa 0 fad. Cind au accasra posibilitate, ei dcscopera bucurii intense de care erau lipsil,i plna atunci: cred ca mamele trebuie sa-i ajute sa dcscopcre accste bucurii, Caci, dad niciodata nu e prea devrcme pentru un copil sa se simta in siguranta fizica cu tat a! sau, ca si cu mama sa, trcbuie ca si tatal sa se simta in siguranta cu copilul sau.

G alta mama ne scrie cam in acelasi spirit: " Vorbi,i-ne dcspre dragostel" La inceput ne pouesteste: "Cind te p orii cu

77

/ipoi continua: " Oricit de greu ar Ji sa mdrturisesti, dar ma intreb ~i eu daca am [acut ureodatd Jara de copiii mei eel mai mic gest de dragoste. Uneori, cbiar cred ca ii detest, atit de greu obtin de fa ei un gest dragut, 0 priuire complice, un pic de intelegere. « $i in acest punct va spune: " Vorbi{i-ne, atunci, despre dragoste." In acelasi limp, trebuie sa reOtnoastem cd exisui parinti care spun uneori: " Copiii mei, i-aj stringe de git.: «

Eadcvarat. Dar accsti parinti ar trcbui sa lnt;clcaga ca si copilul lor este ca ei. Dragostea oamenilor este intotdeauna arnbivalenta. Pcntru 0 mama este 0 bucurie sa-~i sarute c?piii, bineintcles ... Dar copilului, lui ce-i place? Sa fie In s~gurant;a, linga mama sa. Deci, mama trebuie sa-i spuna ce sirnte, fara teama de a se contrazice: ,,~tii, nu te iubese, nu vreau sa te mai vad." in realitate, nu e adevarat, Si de aceea trebuie sa Ii explice: "Eu te iubese, de [apt, dar ma iriti, ma enervezi, nu mai pot." Copilul va eonstata: "Aha! ~i eu simt asa, citeodata, fat;a de mama." De altfel, multi copii spun ~i ei acel "nu te iubesc" mamei lor. ~i atunci relatiile dintre ei vor deveni foarte umane. Asta inseamna sa iubesti: alteeva decit relatii siropoase si zirnbete false, "dragastoasc". Inseamna sa fii natural si sa-t;i asumi propriile contradictii,

Deci, daci spui "nu te iubesc" sau "nu te mai iubesc", e ~i asia un [el de a vorbi despre dragoste?

Exact.

blindeie [ata de cop il, cind if rasJe#, it giugiulesti, il saru[i, nu prea ii ceri p.irerca. 0 faci mai mult sa-[i potolesti o neuoie personald de tandreie, decit din alte motive. «

Bineinteles,

I

o alta intrebare, in aceeasi scrisoare, reJeritoare fa sirutul

I , "AI d "I 1 A •

pe care aautii: 1,., ..4U coptt.,or ... ,_l\'1 tt sintet: pentru a saruta copiii

pe gura ...

Nu. Mai ales atunci cind ei nu cer asa eeva. Pentru ca poate produce 0 excitatie senzuala plina de primejdii,

-,0 10

Aceasta mama ne scrie: "Dar cum fac rusii!" p entric ca rusii, adultii - e un lucru cunoscut: - se saruta pe gura ... At.unci, asta nu ridica probleme t=v» copiii lor ... ?

Nu, tocmai, pentru ca este un gest social. Nu e yorba de intimitati scnzuale. Tot ce este social, este dezerotizat. La noi, oamenii l~i dau mina, dar exista tari, de cxemplu In India, uncle este neeuviincios sa dai mina cu cineva, deoarece gestul presupune 0 intimitate tactila, toemai pentru ca nu este "soeializat". Totul e 111 functie de mediu si de tara. Cu copilul, 111 societates noastra, trebuie evirate intimitatile care capata 0 dimensiune erotica; cu toate accstca, daca intr-o societate sarutul pe gura e ceva curent, atunci el nu mai inseamna nimic, In schimb, alte lucruri vor implica erotismui... Ei bine, parin\ii trcbuie sa evite accst lucru, contactul corporal eu copiii lor.

eel mare reprezintd intr-un fel capul, iar eel mie picioarele

(Fratii intre ei)

Sa vorbim acurn despre () problema care interescaz d aproape toate [amiliilc: [elul in care se fnteleg copiii intrc ~i> precurn Ji raporturile unor mid draC1(~ori cu parinJii lor. In prima scrisoare care v/tpune aceastd intrebare, este uorba despre () mamd cu do: copii, unul de ~{/pte ani ?i [umdtate ~i celslalt de p.uru. Amindoi sint b/iie{i. Mama lor spunc: "CeL mare este intr-un fe! capul, iar eel mic, picioarele. Am ascultat CII atentie citeva din emisiunile dumneaucastrd. Spunetlfi ca e aproape anormal ca un copil sa nu fie gelos pc [r.uele lui mai mic. Or, bai4lul rn eu. de ?Clpte ani nit s-a ar.itat niciodclla gelos. E un b,'iiat care pare, dad ureti, aprotlpe pre('[ matter r=v» virsta lui." Intrebarea pc care si-o pune este din cc moment limbajul adult [olosit cu accst copil este lotu}i prea complicat.

Cind am vorbit de gelozie, am situat-e intre optsprezcce luni ~i cinci ani. Or, acest copil avea aproape cinci ani cind s-a nascut fratele lui. Mai spuneam dI accasta problema a gclozici vine din faptul d Iratcle eel marc czita intre doua posibilitati: ce este mai valoros (data fiind adrniratia familiei): sa se idcntifice cu un sugar, adid sa regresezc In istoria sa pcrsonala, sa revin a la obiceiurilc pc care le avca clntl era mic suu, dirnpotriva, sa progrese:ze ~i sa se identifice en adultii? Se pare d. acest copil a optat pentru a doua solutie. Vazindu-l pe fratele sau mai mic, a avut fatit de regresie 0 rezistenta, un fel de teama nascuta din prudenta; 1n acelasi timp, a fost deja In stare - deoarece mergea la gradinita si frecvcnta copii de virsra lui - sa se identifice cu tatal lui san cu baictii mai mario

80

A optat pcntl1l acest drum; poate chiar prea mult, pentru ca, din ce ne spune mama lui, se poarta si vorbesteca un mic adult. Bun! Cind cei doi copii sint impreuna, intre ei se observa 0 mare difcrcnta, 1n Iclul acosta, eel mare l~i arata gelozia: pe 0 cale ocolita, Sa para d este la nivelul adultilor, cind de fapt nu e asa, pentru a nu fi con fund at cu cel mic, care nu poate face la fel. Nu cred ca exista motive de neliniste pentru acest baiat prea cumpatat, poate putin inhibat, nu prea jucaus, Cu prima ocazie, mama va trebui sa invite colegi de virsta celui mare si chiar mai mari, 'in timp ce, pentru cel mic va chema copilasi 'intre optsprezece luni si trei ani. Cop iii sint intotdeauna interesati sa se joace impreuna cu copii un pic mai mici ~i un pic mai mari decit ei, nu numai cu cei de virsta lor.

Si pentru cealaltd parte a intrebdrii ... Sa i se vorbeasca asemenea unui adult?

.» Cum sa ~tiu cind nu mai inielcg« explicaiiile pe care i le dau ... ?« Sapte ani ~i [umdtate nu inseamnd totusi un copil mare ...

Cred d la sapte ani si jumatate copilul Intelege reate explicatiile. Singurul pericoi este acela de a se limita doar la a vorbi, de a nu mai face nimic cu miinile, ell corpul, de a cadea In capcana vorbirii, despartit de sentimentele sale, de senzatiile ~i dorintele virstei sale. Dad. nu ar avea si miini, brate, picioare, s-ar trczi rupt de colcgii lui. Dc altfel, mama recunoaste: "Celmic reprezinta, intr-un fel, picioarele." Cel marc trebuie sa joace fotbal, sa fad sport, sa mearga la piscina cu tatal lui, Evident, exista un pericol cind un copil vrea, prin vorbe, sa fie egalul celor mari ~i 1i abandoneaza complet pc cei de virsta lui, jocurile si preocuparile lor, pcntru a face pe aclultul.

o Cllta scrlsoare plme problema atitudinii care trebuie aVilla rata de cop iii de paisprezece, doisprezece # opt ani, care se bat intre ei. Se bat tot timpul. Mama spune eLi a ajuns sa fad crize de nervi din cauza asta. Analizfnd lucrunle, tatdl a tras concluzia eLi ei se bat interuionat, pentru a 0 scoate din fire. lntrebarea: .Este adeudrat eLi unii eopii pot Ii suficient de peruersi, daci ureti, indt S(1 se distreze pe scarna crizei de nervi a mamei lor?"

81

Nu nu e defel vorba de perversiune, Acesti copii nu sint perversi. Dar e atit de amuzant sa tragi de 0 sf,oad( si ~a su n~ clopotelul sau sa-i manipulczi pc adulti ca pc nl$~~: n~anonctel Am impresia d aceasta mama este, pcntru COp11l et, pc post de marioneta. ~i sint sigura ca totul s-ar calm~ dad ar lua hotarirca, atunci cind ii vede certindu-se - evident, yen~r,: aceasta solutio trebuie sa existe doua carnere! -, sa 111,ch,Ida usa carnerci In care se afla ca, sa-~i puna vata 111 urechi $1 s~ nu-i mai pese de nimic, spunind: "Jiiti, atonti, dad. va rup~~~:

In bucati, va due la spital, dar nu ma ma,1111te~·eseaz.a ce [accti. Iar apoi, dad po ate, sa iasa_\a plimbare: III hps~ el.totul ~c va calma,l11 nici un cal. lucrurile nu vor sta mal rau, iar ea _sc va simti mult mai binc. Dar sa nu sc mai ;U,l1cstcce lntrc c:". ell trei.baieti, e foarte greu. Cred ca e fo~rte lmp~)rtat~t ca b,u~tul eel marc sa iasa cit mai mult din mediul familial, sa mcarga eu cei mari eu baicti de virsta lui. Paisprezece ani ... lntr-a~levar, ar trebui deja sa aiba viata lui, eolegii lui, iar acasa sa vina s~ ia masa cu parintii sau sa-~i fad temele. Dad au noroeul sa existe 0 camera In care copiii pot lucra linisriti, in care se pot izola de ceilalti cind vor, e foarte bine. Trebuic avute In vcdere mijloacc de "aparare pasiva", adica un z~vo; pe care c:l dinaunrru poate sa-l traga: D~ca-llasa dcschis, 1l1seamn.a d II . distreaza sa sc certe cu ceilalti, Asta e tot. Dar, eel put1l1, eel cevrea sa fie linistit are posibilitatea sa se izoleze.

Pe de alta parte, unii parinti sint ~1~grij?rat£ de ce~a ce ei numesc ; crizele" copiilor lor. Avem aict scnsoarea unet marne care are trei baieti, unul de sapte ani # [umdtate, altul de patru ani §i jumatate §i al treilea ~e doi .ani .. C;el mic, de cind. a inceput sa mearga, a devenit foarte trasa~il, roar~e r=>: ~i vrea cu orice pret sa-i enerueze pe ced~l~t dot ". Mama v~. intreaba ce atitudine sa adopte fara de a criza care ta proportn considerabile: "Ce trebuie facut pentru a calma a asel~ene~ criza? Daca esti foarte conciliant, scenele acestea po~ [i ;Vt-

_~. . ' .. r .. l' .J'. r", __ v _'! _,..~ ~_~"'~ ...... .'''''*)

tate? Dar eft pot: sa In ae concutani Jara :iU c:~agc:,(;£ c i , :. •

Trebuie sa adaug cd. acest copil se comporta foarte bt.ne: $1, ca sa nu omit nimic, mai adaug faptul ca mama nu-§t facea prea multe probleme din cauza lui, dar vecinii au alarmat-o;

82

auzind un copil de doi ani facind crize nemaipomenite de [uric, au venit sa-i spuna: "Ar trebui sa Jiti atentd. Probabil ca acest copil e bolnav. 0 sa aiba convulsii. "

Sa raspundem inrii la acest ultim punct: convulsiile nu se declanseaza In timpul erizelor de furie. Crizele pot fi dramatice la un eopil, dar ele nu se terrnina prin eonvulsii. Torusi, ered d In aceasta familie, pe neobservate, eel de-al doilea baiat il scoate din sarite pc eel mic si 11 face sa se infurie pentnI ea, fara indoiala, e gelos pe el. Sa fii la mijloc nu c prea usor. eel cc se gase~te pe acest loc, ar vrea cu siguranta sa se Int;eleaga foarte bine cu eel mare si sa-l izoleze de ei.pe eel de-al treilca. Trei baiqi, l1U e de!oc usor. Cel de-a! cloilea se pare ca-i impunc ulrimului un loc complctncglijabil, de prislca. Jar acosta sc aftl pus In permanenta intr-o pozitie de inferioritate de catre ceilalti, care nu vor sa se joacc cu el. Mama ar putea simplifica mult luerurile ocupindu-se mai mult de eel mic, ~i nu fiind "colleilianta" cu el, ei ajutindu-lsacreasca, ~i pc urrna, mai e eeva: se Intlmpla pur ~i simplu ca unii copii sa fie colerici, Mama tre-

, buie sa vada dad In familie nu mai sint si altii ea el.

In scrtsoare, mama spune: "So[ul meu, cind era mic, era ~i el [carte neruos. "

Atunei, lucrul acesta trebuie sa i se spuna si eopilului. Trebuie ea tatal sa fie eel eare sa stea de vorba cu el. "Clnd eram mie, cram ca tine: ma 'infuriam usor, dar am Inteles repede ca astaIi indeparta pc prietenii mei si am facut eforturi mari ca sa ma sehimb. Vei reusi si tu." Ar fi de altfel 0 buna ocazie ca tatal sa se oeupe mai mult de acest fiu, fara sa-l culpabilizeze, din moment ce se recunoaste In el. Dar e adevarat ca aceste erize Ii deranjeaza pe vecini.

Deci, inca 0 data, daci u-arn inteles bine, in [ata acestor crize, solutia este dialogul; nu trebuie sa urli mai tare decit el ~i nici sa in cerci sa-l certi.

~i inca si rnai putin siHi bati joe de eL Diaiogui e aproape imposibil in timpul crizci, 0 data ce ea s-a dezlan~uit." Dar nu trebuie eertat nici el ~i niei cei man, eare I-au Infuriat. Trebuie sa proccdezi ea un dirijor: cei man trebuie potoliti ~i apoi toti

83

sa fad liniste. lar dad tatal este de fata, n-ar fi rau sa mearga cu eel mic intr-o alta camera ~i acolo sa incerce sa-l linisteasca, Apoi, sa vina amindoi Inapoi: "Gata, s-a terminat. Cind va fi mare, va reusi sa se stapineasca singur; dar e Inca mic." Iar celorlalti: "Nu e placut si nici usor sa ai aceasta fire; eu stiu, ~i eu am fest ca el."

Tocmai asta e: dupa parerea dumneauoastrd, pfna fa ce vfrsta acest copil va continua sa urlet

in primul rind, un copil nu se poate stapini fara riscuri in absenta unui ajutor plin de afectiune, inaintea virstei de patru ani ~i jumatate, cinci ani. Copilul irascibil e ca 0 baterie electrica, el are nevoie sa se calmeze. Apa e un bun calmant pentru copii, asa cum am mai spus. Copiii se distreaza cind se joaca cu apa si, 'in plus, se si calmeaza; un copil care a facut 0 criza de furie, sau care nu a mai facut de mult, dar se simte ca aceasta pluteste in aer, poate foarte bine sa fad 0 baie lunga ~i placuta sau i se pot sterge fata ~i miinile cu un prosop umezit, Copiii.jn special acestia, au nevoie de bai prelungite, care desrind, sau de dusuri placute. Nu dusuri reci, care excita, ci calde, carc calmeaza.

Dar apa nu trebuie sa devina un instrument de tortura!

Ameniniarea cu baia sau dusul de cum incepe sa bombdnel

Nicidecum, trebuie sa-i fad placere. $i apoi, poate fi deja dus la bazin, nu e prea mic. Cop iii au nevoie de apa. $i trebuie sa cunoasca copii de virsta lui. t~i enerveaza fratii pentru ca nu are alti prieteni.

,

r

I

Ce este un lucru adeodrati

(Mos Craciun)

Avem acum 0 intrebare despre Mo~ Crdciun, pur §i simplu. lata/ Un tata va cere parerea despre acest mit: ; Copilul trebuie ldsat sa creadd in Mo~ Crdciun # in soricelul care ii iura dintisorii de lapte sau in ouale de Pa§ti? Cind vaaf1a fa gradinita, de fa colegii lui, care este adeudrul, explicaiiile pe care le vor da parin#i despre simbolismul creatin [uru! lui Mo§ Crdciun vor reusi sa compenseze dezamagire« copilului, care-si va da brusc searna ca parin#i l-au mintit?"

Cred ca este 0 falsa problema. Copiii au nevoie de multa poezie, ca ,}i adultii, de altfel, din moment ce ~i ei I:~i fac urari de Craciun, nu-i asa? Ce este de fapt un lucru adevarat? Mos Craciun ne aduce atitea: si atunci nu e adevarat? ~i cind c1~tigi multi bani ai senzatia ca lucrul este adevarat, nu-i asa? De aceea,cred ca acest domn l~i face probleme pentru d fiullui crede In Mos Craciun, ca si cum inseamna d minti dad vorbesti despre el. Dar un mit inseamna poezie, iar poezia i~i are adevarul ei, Bineinteles, nu trebuie continuat prea mulr si nici nu trebuie spus copilului d Mos Craciun nu-i aduce cadouri dad nu e ascultator etc.

Dad parintii "exagereaza" Insa ~i par sa creada In Mos Craciun mai serios decit copilul, acesta nu le va mai putea marturisi: ,,~tii, copiii mi-au spus ca nu exista Mos Craciun." In

" t ~ l' ....... ,. t· r . '* . .

momcntut aceta er trcouie sa-l expllce cnrercnta umtre un 11m ~i

o persoana vic, care s-a nascut, a avut parinti, 0 nationalitate, care a crescut ~i va muri ~i care, ca orice fiil1\a omcneasca, locuieste intr-o casa pe pamint si nu I:n cer.

85

I

Trcbuic sa va spun ime diat cd ascultiitorul nostru este impotrioa acestor Mo; Crdciun, in special impotriuacelor ce se plimba pe stradd.

Probabil pentru di i se pare, pe buna drcptate, d. accsti oamcni cumsccade im bracati 'in Mos Craciun 11 depoctizeaza pe eel in care cl a crczut ~i care nu umbla pe strada toata luna dcccmbric, ci vcnca doar 111 no aptca de Craciun, Asta II infurie, probabil. Sau, po ate, e un domn care nu are prea multa poczie 1n sufletul lui. in orice caz, nu stiu dad. durnncavoastra mai crcdeti in Mo s Craciun, dar eu crcd ~i aCU1l1. Pot sa va povcstcsc - pcntru d toata lumca stic d eu sint mama iui Carios, cintarctu] -- ca, atunci cind Jean (accsta c numclc lui adcvarat) era la gradilli~a, intr-o z i 111-a intrcbat: "Dar cum de cxista atitia Mos Craciun? Unii sint albastri ... altii violet ... a1tii rosii!" Ne plimbam pe strada si peste tot vcdcam 0 multime de Mos Craciun. Atunci, i-arn spus: "Sa stii, pc Mos Craciun, accla de-acolo, cu 1'1 cunosc, e Cutare"; era unul din angajat;ii magazinului de jucarii sau ai patiseriei, deghizat In Mos Craciun, "Vezi, s-a deghizat In Mos Craciun, iar cclalalt e un vinzator irnbr acat si el In Mos Craciun." ~i rn-a intrebat: "Dar atunci, eel adevarat? .. - Cel adevarat e doar In inima noastra. E ca si cum ne-a m inchipui un spiridus urias, Cind sintem mid, ne place sa ne inchipuim ca spiridusii si uriasii exists. Dar tu stii ca spiridusii nu exista, ~i nici uriasii din poveste. Mos Craciun nu s-a nascut, nu are un tata si 0 mama. EI nu e viu; el traieste numai de Craciun In inima eelor care vor sa faca 0 surpriza placuta si 0 bucurie copiilor lor. ~i tuturor oamenilor mari Ie pare rau d nu mai sint copii: atunci Ie place sa Ie spuna celor mici: ,,«E Mos Craciun»; cind sintcm mici nu stim sa deosebim lucrurile adevarate vii si lucrurile adevarate care sint doar In inima no astra." A ascultat ce i-am spus si, pc urrna, a 'intrebat: "Atunci, a doua zi, ei nu pleaca 'In sania lui trasa de reni? Nu urea Inapoi la cer? - Nu, din moment ce e doar In inima noastra. - Atunci, daca-rni pun pantofii, nu o sa-rni lase nimic? - Cine n-o sa-t;i lase nimic? - Nu 0

86

sa gas esc nimic 111 pantofi? -- Ba da. - Dar atunci, cine 0 sa-rni puna?" Am zirnbit. "Tu si tata imi puneti ceva? - Sigur - Atunci ~i eu pot sa fiu Mos Craciun? - Bincintelcs ell si tu poti. 0 sa ne punem ~i noi pantofii cu, tata si Maria. Tu ai sa pui lucruri In ei si ai sa stii ca tu ai fost Mos Craciun pentru Hoi. Iar eu voi spune: Multurncsc, Mos Criiciun; tu stii di e pentru tine, dar cu ma fac di nu stiu, far lui tara n-am sa-i spun d esti tu, va fi 0 surpriza pentru el." Era incintat, fermecat si mi-a spus cind am ajuns acasa: » ._ Acum, cind stiu ca nu exista de-adevarat, Mos Criiciun mi sc pare si mai frumos."

T • " • '1 y " ~ .., l'

lillagiJlatla ~l poczia copuanci nu insearnna 111Cl creouu-

tate, nici naivitate, ci inteligen1;a intr-o alta dimensiune.

Murim pentru eli trdim

Este adevarat ca nu raspundem la toate scrisorile, dar primim foarte multe; iar pe de alta parte, unele scrisori se refera la aceleasi probleme: deci vorn raspunde la cele care sint mai explicite, Sper d in felul acesta ~i celelalte :I~i vor gasi raspunsul, A~a cum spuneam la inceput, nu dau niciodata un raspuns care epuizeaza complet intrebarea, ~i nici singurul posibil. De multe ori, nici eu nu am decit pareri, un anum it fel de a fi cu cop iii. De aceea tmi plac scrisorile care "contesta" ce

\ spun; exist a marne care ne scriu: "Eu procedez altfel si merge foarte bine." E foarte interesant, deoarece c yorba de un alt tip de mama care face fata acelorasi dificultati altfel decit m-am gindit eu; ~i asta pentru ca, trebuie s-o recunoastem, cop iii ne pun intrebari profunde despre noi insine. tn general, sintcm tentati sa gasim solutia pur si simplu :In felul in care au procedat cu noi parintii nostri sau tocmai in opusul a ceca ce au facut ei. De obicei, asa :lncepem; cind, de fapt, ar trebui sa studiem fiecare copil pentru a-i descoperi propria fire si a-l ajuta pc cit posibil sa depaseasca acea dificultate.

o scrisoare al cdrei subiect intereseaz d pe toata lumea: moartea. Cum sa vorbim despre asta copiilor? Corespondents noastrd locuieste la lara: " Acesti copii vad cum mor animalele §i ajung sa puna multe intrebari pe aceastd lema. «

Exista In aceasta scrisoare 0 formula foarte reusita: "Cum sa le spunem de ce murim?" Pai, murim pentru ca traim, iar tot ce traieste moare. Orice creatura vie este, din ziua in care

88

se naste, pe un drum care 0 duce spre moarte. De fapt, nu putem defini altfel viata decit prin moarte, ~i moartea prin viata. Deci viata face parte integranta dintr-o fiinta vie, asa cum face si moartea. Moartea face parte din chiar destinul unei fiinte vii. Iar cop iii stiu foarte bine acest Iucru.

"Ei vad cum mor anirnalele ... " Dar rnoartea animalelor nu e acelasi lucru! Tar asta trebuie sa li se spuna destul de repede cop iiI or, pentru ca animalele nu au grai si nu au un trecut. Trecutul animalelor dornestice face parte din viata familiei, dar ele, neavind trecut, nu au descendenti care pot sa-~i am inteasca de viata lor, asa cum copiii :I~i amintesc despre viata parintilor lor. Stirn foarte bine ca, inainte de a muri, persoanele foarte In Vlrsta l~i amintesc de copilarie si :I~i chearna mama. Noi, oamenii, avem un trecut. Corpul nostre este strins leg at de cuvintele pc care le-arn primit de la parintii nostri. De aceea, este foarte important sa raspundcm la intrebarile pc care ni Ie pun ei despre moarte ~i sa nu asternem un val de tacere peste acest subiect.

De la ce virsta incep copiii sa puna aceastd problema?

ti intereseaza In acelasi timp cu diferenta sexuala, la inceput prin lntrebari indirecte: "Ai sa fii batrlna cind ai sa mori?", de pilda, sau: "E~ti deja batrlna? - Foarte batrina? Nu ! Nu asa batrina cum e cutare sau cutare persoana, dar sint destul de batrina, e adevarat, - Atunci inseamna cit ai sa mori curlnd? - Nu stiu. Nu stim cind vorn muri." fn acest punct - pentru ca de multe ori copiii au auzit vorbindu-se despre accidente de masina -Ii se poate spune: "Vezi, oamenii aceia nu stiau, cind au plecat la drum, ca 0 sa moara peste 0 ora. Vezi, nimeni nu stie cind 0 sa rnoara." Concluzia unei asemenea discutii trebuie sa fie: "Sa ne bucuram de toate clipele

pc care ni le da viata." ,

Alta este apoi situatia cind intrebarea e pusa intr-o familie de credinciosi. Pentru cit exista credinte privitoare la viata de

, • 1 '1. ~ " £ •• • 'r'

apOl sau ia metempSiJloz<t. LIe lapt, nu strm rurmc. I oate

acestea sint raspunsuri ale imaginatiei oamenilor care nu pot "glndi" moartea. 0 fiinta vie nu-si po ate gindi propria moarte. Stie ca va muri, dar moartea sa e ceva absurd, ceva ce

89

nu po ate fi gindit. N asterea ... nu noi asisthn [a nasterea noastra, ci altii, La fcl ~i In ccasul mortii, altii asista. Noi nc traim moartea - dad. indrazncsc sa spun asa - dar nu asistam la ca: noi murim,

in ceca ce-i priveste pe cop ii, ei pun intrebari legate de moarte, fara pic de angoasa, plna In jurul virstei de sapte ani. Intrebarca In cepe sa-i framlnte pe la trei ani dar, repet, Hira angoasa. Tocm'ai de aceea treb~ie sa Ii s~ vorbeas~a dcspr~ moarte. De altfel, 0 vad mereu In jurul lor. Sint oamern sau copn care mor In preajma lor. Cred d Intotdeauna i sc poatc raspunde unui copil in fclu I urmaror: "V om muri cind vorn tcr~ mina de trait." E ciudat s?i spui asa, dar c adcvarat. Nu va putct;i imagina cit de linistitoarc sint pcntm copil accstc cuvinte. Sa i sc sl;una: "Fii linistit, Nu vci muri dccit atunci c'ind vei tormina de trait. - Dar nu am terminat de trait! - Foarte bine! din moment cc nu ai tcrminat de t:r~it, vezi ~i tu ca Inca csti viu." C1nd era mic, baiatul mcu auzise vorbindu-se dcspre bomba atomica, Inrorcindu-se de la gradini~a, ma Intreaba: "E adevarat ca exista bomba atomica? E adevarat d tot Pari sui poate sa disparas., Pai da, e adevarat, - Atunci, se po ate intimpla inainte de prinz? Dupa prinz? (uvea trci ani). - Pai da, s-ar putea". dad ar fi razboi, dar acurn nu mai c razboi. - ~i dad sc Intlmpla chiar dad nu e razboi? - Pai vezi, atunci am muri.-:

Ah! atunci prefer sa se.intimple dupa prinz." l-am raspuns: "AI drcptate." ~i discutia s-a tncheiat. Vedeti, a cxistat un scurt moment de angoasa: "Se poate Intimpla inainte de prinz?" Pentru d. ii era foarte foame si urrna sa ne asezam la masa. Copilul este tot timpul in prezent. EI vorbeste pentru clipa de fata. Daca moare cineva din familie, este important sa nu i se ascunda copilului acest lucru. Pcntru ca el percepe expresia schirnbata a fetelor din jurul lui, E gray daca, avind in vedere ca a tinut la ace a persoana ~i ca acum e ingrijorat de absent a ei, nici nu indrazne~te sa 'intrebe ce s-a intimplat, De asernenea, tacerea In icgatura ell moartea cui va il face sa se simta tratat ca 0 pisica sau ca un catelus, exclus din comunitatea fiintelor vorbitoare,

De ccle mai multe on, copiilor nu li se spune adevarul tn aceasta problema. Li se vorbe~te despre 0 calatorie

90

indepiirtata, despre 0 boalel care sc douedeste a Ii pir?; sfir~it ii despre care ptna fa urma nimeni nu mai uorbestc. Siluatia devine stranie, sufocantq,.

Am vazut ... au fost adusi la consultatie copii a carol' situatie scolara s-a dcteriorar de la un anumit moment dat ... Am incercat sa aflu ce s-a intimplat, Bineinteles, era imcdiat dupa moartca bunicului sau a bunicii, despre care nu Ii s-a spus nimic. Cind copilul voia s-o vada: ,,~tii, e la spital, e foarte bolnava." ~i gata. Se schirnba subiectul, se evita discutia. De fapt, era suficient sa i se explice ca bunica a rnurit si sa fie dus la cirnitir ca sa vada unde sint dusc corpurile oarnenilor care mar. 5i sa i sc vorbeasd dcsprc faptu! d inima care iubcste nu a murit, atita timp cit oamcnii I~i amintcsc de cei pc care i-au iubit. Doar asa i se poate raspundc unui copil.

. ~: fi foarte bine ca de Ziua Mortilor sa mearga cu totii la ClI111tlr unde, In acea perioada, e foarte frumos si sa li se raspunda copiilor la toare intrcbarilc legate de nurnclc ~i datclc pc care lc dcscifreaza pc cruci ... Li se va parca ceva foartc . indepartat si se vor gindi I~ asta. Dupa aceea torul va fi foarte vesel. Sa piece impreuna, sa pregareasca 0 mica rnasa ~i sa Ii sc spuna: "Ei bine, asta e, noi deocamdata traim."

Ali sp us adincauri ea moartea unui animal nu e acclasi lucru eu moartea unei fiinte umane.

Ma refeream la moartea unui animal sacrificat pentru consum.

Si pentru mine, eea mai veehe amintire, de pe fa oirsta de doi sau trei ani, e legata de 0 mica drama a copilariei. Aveam un ratoi pe care cineua if ~tigase fa tom bola # mi-l daduse. Ma [ucam cu el in curte, mltecare zi. Si, fa un moment dat, m-arn hotarit sa-i rae easa intr-a ladi{J ee stateil sprijinita de un perete. lntr-o zi, rdtoiu] a trecut probabil prea aproape de ladi{J # a rdsturnat-o. Ladi{a a cizut peste el # I-a ornorit. Am sujeri: [carte multo Este cea mai veche amintire a mea. De aeeea, cred ill moartea unui animal poate ft extrem de importantd pentru un copil.

Da, aceasta poveste e legata de problema mortii celor pe c~rc 'i'i i.ubi.m. C1n~ ~~easta fiinta vie moare, moare 0 particica elm n01, elm sensIbdltatea noastra. 1n cazul accsta, suferinta

91

s-a darorat In primul rind faptului ca v-ati simtit probabil vinovat, din neglijenta, de moartea ratoiului; moartea ne face sa ne simtirn vinovati, E curios, de fapt, pentru ca nu e nimic rau sa mori, din moment ce toti vom muri. Dar cind avem 0 vina cit de mica, atunei ne reprosam d intr-un fel am distrus legatura ('''U celalalt, caldura pc care 0 resimtearn, acel ceva bun, placut, viu care exista intre noi. Intr-adevar, ercd d niciodata nu trebuie sa ne batem joe de un copil care pllnge dupa pisica, ciinele sau ranrsca lui, care au murit. ~i nici de copilul care pastreaza resturi dintr-o papu~a sau dintr-un ursulet stricat ... Pentru copil, nu e nici 0 deosebire. Tot ce iubeste el este viu. Bineinteles, viu intr-un anumit fel. De aceea, nu trebuie aruncate resturile unui obiect la care copilul a tinut, Cind moare 0 ratu~ca, 0 pisicuta sau un catelu~, copiii vor sa-i inmorminteze, adica sa res pecte pentru aceasta creatura un ritual de doliu. Teate fiintele umane accepta moartea printr-un ritual de doliu. Atunci, de ce nu? Trebuie respectata modalitatea pe care 0 adopta copilul pentru a depasi misrerul; caci, pentru noi, moartea, ca si viata, ramin un mister.

Copilul i§i creeazd mama (Alaptarea sugarului)

o alta scrisoare se refera la problema alaptarii. Cea care ne sc:ie este insarcinata ~i va roaga sd-i uorbiti despre avantajele $t dezavantajele alaptarii fa sin. fndepartindu-ne piain de fa intrebarea propriu-zisd, este de remarcat [apud ca in unele maternitdii se practicd un fel de terorism al alaptarii: trebuie sa alaptali! Multe [emei i# fac probleme serioase deoarece i?i dau destul de repede seama ca nu vor putea face acest lucru.

Exista Insa si situatii diametral opuse: unele clinici transmit ferneilor care ar dori sa-~i alapteze copilul 0 anumita angoasa:

"Dad yeti alapta, nu veti fi niciodara libera." Cred cl fiecare ferneie va reactiona ill funqie de modul in care a fost ea msa~i hranita: dad propria ei mama a alaptat-o la sin sau dad a regretat ell nu a putut s-o fad ... Am cunoscut mame care nu aveau lapte, dar care doreau sa-~i alapteze copilul cu orice pret, desi era cIar d acest mod de hranire nu satisfacea toate nevoile acestuia. E bine ca mamcle sa evite ideile preconcepute in aceasta problema: sa astcpte mai II16i sosirea copilului. Copilul isi creeaza mama. Inainte de nastere ea poate sa spuna orice doreste: "Voi face si asta, voi face ~i asta." 0 data cu nasterea copi1ului ea l~i va schimba compler parerile. Deci ... ar fi bine sa nu-si mai puna nici un fel de intrebare inainte de venirea lui pc lume. Sa renuntam la a ne mai face planuri ~i sa ne traim bucuriile ~i necazurile de la 0 zi la alta.

n ,_,_ ',. "'. r·_ _ ........ "~. •

va: acurn cueua Cllpe spuneau ca acestc preocupart ale

marnet se pot datora problemelor pc Cine ea insdsi le-a auut in copilsrie cu propria ei mama. Mi s-a spus ea aoeti 0 anecdot.i pe aceastd lema ...

93

Estc verba dcsprc 111:1 111 a care a nascut In tirnpul riizboiului? Eo povcstc cxtraordinara, desi un pic cam lunga. Nici mil', care In acea pcrioada imi faeeam specializarca 'in psihanaliza, nu 111i-a venit 58. crcd. Sc inrimpla la spitalul uncle, In acca vrCI11C, erum cxtcr na. In camera de garcia intcrnul nc spune: "Averll 0 lchuz.a formidabila, carl' are lapte sufieicnq_1cnrru;J hrani trci copii .. .'.' In timpul razb:?i.ului era o marc lipsa de la ptc. A doua Zl nc spunc: ,,~tlt;l cc s-a intimplat? Ei binc, ~i-a pus 0 data copilul la sin ~i gata cu laptele ... " Nimeni nu mai 'int;clcgca nimic. Atunci le-arn spus:

"Trcbuic <1 vorbcasca cincva ell ;lccasta [cmcic. E [oartc probabil ca, simtindu-si copilul la sin, s:1. fi ;1parut un sentiment de ('UIP;lhili\:llC pr()r\ll1d~, (htpl:lt hptu!lIi va 111;1111;\ ('i nu ;\ alaptat-o." Bincintclcs, hohot gCllcr,,} "In camera de gardJ .. :

Ce idci au si psihanalistii! Tree citeva zile - mergcam la spitalul accla de doua ori pc saptamlna: sint Intimpinata eu strigate $i mi se da o norul ... "Nu ~titi ce s-a inrimplat? - Nu, nu stiu, - Ei bine, are din nou laptc. - I-am spus totul asistcntei, inclusiv idcca dumneavoastra, mi-a spus internul. Ea a vorbit eu mama, carl' a iuceput sa pl'inga in hohote marturisindu-i d a fost abandonata si d nu si-s eunoseut niciodata propria mama. Atunci asistcnta a avut ~ extraordinara prezenta de spirit: s-a comportat cu ea ca 0 mama. A fost bllnda, afectuoasa, i-a spus: «Draga mea, esti fkuta sa fii 0 mama buna si nu 0 sHi parase~ti niciodata copilul.» ~i a adaugat: «0 s;Hi dau eu biberonul pe carl' nu ti l-a dat mama ta.» ~i, dupa ce i-a pus copilul in brate, a imbratisat-o cu afectiune ~i i-a dat si ei un biberon. La putin timp dupa aecca i-a revenit Japtcle." Estc 0 poveste adcvarata,

5£ acum 0 intrebare p recisd despre alimcntaiia copiilor.

Mama este de origine uietnamezd: "Fiul rncu c foarte difieil; la aproape sapte ani nu mdninci; decit orez, paste fainoase, carne de uacd, cartoji ii nici 0 alta leguma. ReJuza legumele verzi. Ca [ructe nu acceptd decit portocalclc, banancle sau mcrele. Eu incerc sa-i pregatesc meniuri variate, dar copilul refuza sa mdnince orice altceva. Aceasta nu va avea oare repercusiuni asupra cresterii sale?" Mama mai adauga ca nu

94

gatqte fcluri de rnincare uietnarneze pe care oricurn copilul

le "c,rl,·,:-1· cin d minca ' -,' v , d

~ I. } J'1'/,(,,~, 1.t1~- [nul. La cantina accepta aproape l Ol.u.l ; . ar

copilul a dorit sa rndnince din nou cu parin(ii lui.

Hrana accstui copilli este absolut suficienta, Nu manlnca l~gu.mc vcrzi, dar mani'nca mere, portocale, banane ... Nu vad :11In~~ ingrijoraror in aceasta poveste. Lucrul eel mai mgnjorator cste insa ingrijorarea mamei.

in acest caz, sa fie lini,~tita?

Da, sa fie lini~tit~t Cred ca S0 comports asa ca sa obtina tot ce vrca de la mama lui. Sa nu-si mai faea probleme, Sa gatcasca separat pcntru ea si sotul ei, iar lui sa-i faca numai cc vrea

J• 1 "

cruar oaca e mcrcu acclasi lucru, La un moment dat, ciud va

vcd(;\ c:\ ei lI~anll1d cu porta din mincarca lor, va dori ~i cl sa mamncc, mal ales dad mama nu se va mal arata ingrijorata si-l va lasa eu adevarat In pace.

inca pu{in acasa

(Despre gradinita si despre publicitate)

Nu trebuie sd-i uitam pe cei care, in numar foarte mare, ne scriu pur # simplu pentru a ne transmite un cuuint de incurajare §i pentru a ne spune: »La noi totul este bine. «

Exact la acest lucru se refer a scrisoarea unei mame care are doi baieti, unul de sase si celalalt de trei ani si care ne multumeste ca nu dramatizam situatii banale. 1n acelasi timp ne spune clta bucurie Ii aduce viata de familie, In ciuda nenumaratclor greutati pe care i ie fac eopiii, dar pe care reuseste sa le rezolve pcntnJ ca sint 0 fan1ilic marc ~i unit~L l)upa parcrca ei, psihologii nu fac decit sa compliee viata de familic,

In ceea ce ne priueste, noi nu incercdrn. sa incurcdrn lucrurile, ci mai curind sa le descureim.

lata un fel de scrisoare-pledoarie ce se refera fa gradini[a §i fa mediul familial. Mama, educatoare, este in prezent in concediu de maternitate pentru ingrijirea a doi gemeni de noudsprezece luni: »De indata ce cop iii au intre cindsprezece §i optsprezece Zuni toata lumea i[i da sfaturi: «Trebuie neapdrat sa mearga la gradinira, nu trebuie sa mai stea mull limp acasd.» Pe and eu a§ dori sa-i mai tin putin cu mine. Si La urrna urmelor ar fi chiar atit de grav sa fac eu cu ei acasd ce ar face La gradinifa? Media de vlrsta este in jur de ~aptezcci de ani. Atunci; de ce sa nu incercdm sa iinem copiii acasd pina La uirsta de ana, sase ani? ... " In plus, va mai intreabii: "Cum sa organizdrn 0 asemenea gradini[a acasd.:"

96

Aceasta mama are perfects dreptate eu conditia ca, pe de o parte, parintii sa-si poata perrnite sa ~ina copiii acasa pina la virsta scolara iar, pe de alta parte, ca plna atunci ei sa devina cu adevarat "socializati": adica sa aiba prieteni, sa se joace singuri sau cu al~i copii, sa stea fara parinti ~i mai ales sa stie sa-~i foloseasd miinile, corpul, sa vorbeasca bine, sa stie sa se distreze, fiind 111 acelasi timp echilibrati; deoarece acesta este rolul gradinitei. Numai ca aiei mai intervine ceva: acesti copii sint gemeni. Ati spus doi - se spune intotdeauna doi gemeni. Sint gemeni deci si sint Inca foarte mici. Cu siguranta, ei au nevoie foarte devrerne de 0 viata socials. Cred d nu e bine cind parintii nu pot oferi copiilor lor 0 viat;a sociala de douatrei ore pe zi intr-un pare sau nu pot sa-i lase ~i eu alte marne care se ocupa pe rind de ei. Tocmai acesta este rolul gradinitei, sa suplineasca lipsa vietii sociale a copiilor. Oriunde sint mai multi copii laolalta, trebuie organizate asa-zise "grupe de

gradinita" de trei sau patru copii. '

Aceea~i mama pune 0 alta intrebare: "Daca p entru copii e mai bine sa sica acasd, cum sa procedez t Sa le lac tin orar, sa le [ormez niste deprinderi, ca fa gradinif{J, sat! sa-i las sa-ii eelrcacd timpill dupel b unul lor p/Cic?"

Inccpind de 1;1. trci, patru ani, In [unctic de copi], estc binc sa i se dea ceva de facut. Nu mai mult de patruzeci de minute, In doua reprize, in cursul diminetii. Sa i se dea obiectepe care sa Ie grupeze singur, indemnindu-l: "incearca sa le pictezi, sa Ie trasezi conrurul, sa [ipesti hirtie colorata." Cred ca e bine ca aceasta activitate a copilului sa nu fie considcrata doar un simplu joe. Sa faca ceca ce II intcrcscaza, dar in mod disciplinat, respectind un anumit orar ~i un anumit loc de joaca, Nu oriunde, astazi 111 bucatarie, miine 'in camera lui, ei 111 locul unde l~i arc lucrurile "de gradiniia" pe care trebuie obisnuit sa ~i le puna intr-o cutie,

¢ _ '1 • ••• 0 • • . • ~ ..

\ in tnchctcrca scrtsoru ne spline: " In ctu da accstei plcdoaru,

daca as biinui ca proiectul rneu ar stinjeni 'in ureun [el dezvoltarea copiilor mei, n-as ezit?1 nici un moment sa renunt fa el. « Dcci, putem 5-0 linistimi

97

Bincintclcs.

Deci sa nu renunfe?

Sa nu renunte, In ciuda micilor dificultati fi,nanciarc p,e care, dupa cum spune ea, le presupune acest protect.

De data aceasta, 0 scrisol1rc mai scu,:(('1: "Avcm un IJ(lic~el de trei luni. Este un copil [oarle vioi ;i [carte ucscl. Pare chiar mai mare decii uirsta lui, Am hotarit imprcund Cit, s~)'ltl ,mef~ sa-mi intrenq: seruiciul pina cttui copilul va imp/m,l doi 11::1, ceca ce-mi va permue sa ma OCUp = el, dar m:a~ ales sa-l alaptez. Totusi, acest lucru ~uce la apan;tt4 unor l1:tcz.'pr~blcme [inanciare, daca~ nu uoi mai Luera. ~ tu~a, ne-an;,i gzndt: ((t le~am putea rezolu«, intr-o oarc~are m~:ura, ~cce?!md ca ~,l, co~d:,tl, sa pozcze pentru fotograf:-z pU!Jlta/are. v Va mt~cab~ ce p~rtre ave{i despre acest lucru F mat ~les daca nit, : da:,mator pc~trtt un sugar SC{ fie, intr-un an urrttt: fel, "fo!oslt aIeL de :le;rtme pentru a-si d~tiga piinea. Dad sinteti de acord, pma la vct:_ virst(~ credcti ca un copil poatc sa faca un ~scmenca luau [ara a risca sa se transforme intr-un mic cabotin!

Mai Intii, as vrea sa spun d problema ridicata de un cop.il atit de mic care "hrane~te", se hraneste si l~i hraneste familia ar putca fj rezolvata, pUI110d deopart: pc. carnetul sZ;,~ de CEC zcce, cincisprezece 1a sut.a sau d:lar jurnatate din stlmcl~ cl~tigatc, Astfel, cind va Fi ma:~ 51 va a~l: ;\ce~t lucru, va f~ foarte mindru d si-a ajutat [amilia, pcrmlt;l~au-l as,tfel vrnamcl sa stea cu cl acasa. in .caz contrar, va avca irnpresia ca a fost

putin cam "exploatat".. .' A •

Pina la ce virsta? Cu Slguran\a trei am e 0 Vlrsta gleu ?e

depasit pentru un copil - manechin. Tr~buic ,multa atentic, deoarcce aceasta activitate prcsupune, desi In mica masurl, un Iel de exhibitionism pasiv, 0 fotografie din cind ~n cind merge, f:lra a se crea din asta 0 sursa de profit dup;i vrrsta de

doi ani, doi ani si jumatate.

Nu existd (0 virstii la care copilul} »trebuie sa oorbeascii"

(Cuvinte ~i slirutari)

" .., ........ . r ...... 1 . _ J. r

lata 0 mama a caret Jeitla ae optsprezece tum a [ost ten

copil usor de crescut, care dormea bine, minca bine, ridea tot timpul, in sfir#t ... un copil [ericit; 0 data eu oacanta insa, s-a schimbat complet. Timp de trei saptJmini, mama a [ost in Franta impreuna cu [etit«, unde au faCllt un fel de tur al familiei, cu etape de 0 zi sau doud: multi kilometri, aproape palm mii intr-un rastimp [carte scurt. De fa reintoarcerea din uacantd; fetita nu mai suportd sa stea in bratele nimdnui, in afara de mama sau tatd] ei. Plinge din nimic. Daca, in timp ce face curatenie 0 roaga sa impinga un scaun sau un obiect usor, copilul refuza Ii incepe sa urle. Mama se mtreaba ce semnificafie poate avea aceastd scbimbare de atitudine. La sfir~itul scrisorii mai precizeazd ca, in curind (in luna [ebruarie), fetita

va mai avea un fra#or... .

Aceasta ultima fraza este foarte importanta deoarece, dad fratioru1 ei trebuie sa se nasca In fcbruarie, asta inscamna ca in luna iulie era pc drum. Or, schimbarea de cornportament a fetitei a avut loc in luna iulie. Avea atunci sase luni ~i trecea prin doua incercari importante in acelasi timp: schimba mediul, cu multe persoane necunoscute in jur si mai ales simtea - caci copiii mici simt - ca mama ei era insarcinata. Am cunoscut 0 femeie care avea multi copii si care-mi spunea:

n .. ...., ... A . A ... ..... • ....... A ,

"~tlam mrotueauna ca sint msarcmata - alapnna, nu avea

alte semne de sarcina - dupa reactiile ultimului copil. Acesta regresa, vroia tot timpul In brate, plingea ori de cite ori Ii ceream ceva ... lata-ma din nou insarcinata, lmi spuneam, si

99

peste putin timp se adeverea." Deci, aceasta fetita a simtit ~!. ~a:

Pe de alta pane, optsprezeee luni este 0 virsta la care un copil 'j~l acapareaza total mama. AI' trebui ea aeeasta sa-~i petreaca mult timp cu fetita, sa-i vorbeasca minuind diferite obiecte, sa joace impreuna 0 multime de jocuri. Tr~buie sa.-i explice de aseme~ea ca ea sufera pentru d mama el va m~1 a_vea un bebelus, la~ acesta se va naste nu pentru placerea er, Cl pentru ca mama ~I tata au hotarit sa mai aiba un copil. Sa-i mai spuna cl acum acest lucru 0 supara dar ea, mai tirziu, va fi foane bucuroasa.

o altiscrisoare se refmila un baiefel de §aptesprezece luni, singur la pann[i, care are dificulta# de controlare a rej1exe/or,. mai face inca pipi pe el: "Noi, mamele tin ere, sintern deseori dezorienuue din pricina manualelor, s[aturilor # ideilor preconcepute in cresterea unui copil. Copilul meu are Iaptesprezece luni # nu uorbeste. La ce uirstd. trebuie sa oorbeasci un copil?"

Nu exista "trebuie sa vorbeasca". Dar, pentru ca un eopil sa vorbeasca la timpul potrivit, trebuie sa simti ca, atunci cind ii vorbesti este atent, te priveste, are 0 anumita mimica, cauta apropierea de parinti,vrea sa se faea inteles. In afara de accasta, eopilul nu vorbcsrc cu u~urinta cind e singurul. interlocutor al marnci sau al tatalui. Un copil invata sa vorhcasca vazind-o pc mama lui vorbind desprc el sau pcntru el eu tatal lui, facIndu-l si pe el partas la conversatie atunci cind vorbcste despre ccva. Copilul trcbuie sa vorbcasca si altor pcrsoanc: pentru el, sa vorbcasca, Inseamna sa le aduca jucarii ~i alte asernenea lucruri. Nu trebuie sa i se spuna: "Ne deranjezi", ci "Poti sa asculri si to cc vorbim noi."

Cred ca, atunci cind uorbeste despre limbaj, aceastd mama se gindqle, de [apt, fa limbajul uorbu.

Desigur, dar cuvintele nu yin de la sine, yin doar arunci clnd copilul are ccva de spus. Or, cl spune mulre lucruri, I~i face intclcsc multo dorinte, inaintc chiar de a vorbi. Aeeasl;) mama ~a nu-si faea griji 111 privinta vorbitului. Se stie ca, 111 general, un baiat vorbe~te mai t1rziu dCclt 0 fata. Fctele sint attt de vorbarete pentru ca nuau coco~c1. Trcbuic ~i clc sa se fad rcmareate prin ceva.

100

N u m-as fi gindit fa asta.

Si totusi asa este. Baietii vorbese mai tirziu. Citeodata, primii nascuti vorbese mai repede, foarte dornici sa participe la conversatia mamei si a tatalui. Dar aI doilea copil nu este grab it; vorbeste eel mare si pentru el, de fiecare data cind arc nevoie sa spuna eeva. La ~aptesprezeee Iuni, un baiat este Inca destul de mic. Ar fi de dorit ea mama, In loe sa se rezume la a-i spunc:

"Hai la pipil, Hai la caca!", sa tncerce sa stabileasca 0 legatura 'intre ea ~i fiul ei prin intermediul obiectelor pc care le minuiesc impreuna, ajutindu-l sa Ie deosebeasca uncle de altele prin jocuri vorbite, la care sa ia pane ~i jucariile, La ~aptcsprczcce luni e cam prea mic pentru olita. Dar nu e prea dcvrerne pcntru a-i forma indeminarea manuala, pentru jocurile cu cuburi, eu mingea, cu gurita: sa faca baloane, si\ cinte ritmar: ,,'1'a, ta, ta", preeum ~i alte zgomote ritmate, Acestea sint cele mai bune metode pentm a 'lnva\a un copil. sa vorbeasca.

Mama mai adauga ca micutul, lnconjurat de mului dragoste in [amilie este [carte a[ectuos, iar atunci cind intilneste alii copii sau chiar animale este deosebit de ajectuos. in legatura elf. aceast,1, ne spune: " Una dintre prietenc!e mele, care are 11r1 b;iicJel de jlCli5prC'LCCC luni li [um.it a!« ~i pc CII/'(' [iul mCII it sarula, it drclgtllqlC ctc., if cearui C'l c pisdlog }i agasant. Ce se poate face?"

Nu stiu, poate asa sa fie. S-ar potrivi eu faptul ca baictclul nu vorbeste Inca. Cind copiii nu vorbesc, au tcndinta sa se exprirne eu bratele, cu gura, eu corpul, adica sa sarure. E foarte probabil ca acest copil sa fi fost un pic cam prea giugiulit, prea mult sarutat. Profit de ocaz.ie sa lc spun mamclor ca este foarte placut pentru ele sa-~i sarute copiii - e atlt de bine! -, dar d micutii, inainte de doi ani, do; ani ~i jllmatall', confunda sarutarile cu un fel de canibalism. ~i astfel, In loe sa iubcasca prin vorbe, prin rclatia pc care 0 stabilcsc cu obicc .. tclc atunci cind sc joaca, ci iubcsc corpul. Crcd ca accst copil se afJa acurn In aceasta situa~ie. 111 prczcn~a ccluilalt copil, ar fi bine sa i se spuna: "Tu ~tii ca el e mie. 0 sa ereada ca vrei 51(-1 manll1ci. Poatc ca ~i tu crezi d atunci clnt! It' sarUlalll eu, buniea sau matu~a, vrem sa tc mll1dm. Ei bine, apara-te! Vczi

101

d si el vrea sa se apere, iar mama lui i1 apara pentru d nu-i place ce-i faci." Nu trebuie incurajad. 0 asemenea cornportare. Nu e bine pentru nici unul din copii sa se ?,\ocaie" tot tim.pul. ~aptesprezece luni este virsta motone, a mersulm,. a acrobatiilor, virsta jocurilor cu mingea, virsta la care copilul pune mina pe orice, un once mult mai interesant dedt oricine:

lntr-un cuvint, accst copil se cornporta fatl de unul mal mic exact asa cum adultii s-au cornportat si se mai comports inca fata de el. Pentru cei din anturajul lui, el este un object. Purtat in brate, dragalit, sarutat in loc sa fie facut parta~ la viata adult;ilor prin limbaj ~i activitate comuns. Copiii crescuti ca niste ursuleti sau dl\elu~i se identifica cu acestia, iar cind cresc devin agresivi,

Va fi artist

di 1m copil, ifi do res It: bineinteles "sa a/unga cit mai departc", cum se spunt ~~ de ce nu, sa deoind, de exemplu, artist. o mama care are trei fete (de nou.i, iapte ii sase am), ne sene despre prima # ultima dintre [etiie ca sint deosebit de talentate fa desen. Celei mari Ii pldcea sa deseneze chiar de and era foarte micd, de la optsprczece luni: PapuJa ii desenul au devenit singurele sale preocupdri. Temele desenelor sint mereu aceleasi: printese, zine CII rochii lungi, brodate cu motive geometrice [o,1rte precise, destul de surprinzdtoare pentru un copil de uirsta ei. L'! ~CO(t!t'i, dimpotri7Ja, este 0 eleva de nioel mediu, ba chiar CIt uncle mid problcme. Cea mete" mid -_ care are iase ani, este /()drl{' lin4tita ~£ se intelege minunat ell celelalte doua, deseneara in culori [oartc vii care, dupa cum spune mama, nu au legatura cu realitatea: pare a ucdea obiectele in propriile ei culori: "De exemplu, un soare enorm cu raze de un rosu sau portocaliu [oarte aprins. u: Si acum intrebarea: "Se pot deduce anumite lucruri din aceste tlesenei" Altfel spus, desenele copiilor trebuie interpretatei

in nici un C<1Z. in schimh, cred d ceea ee-l poate interesa pc copil este sa i se vorbeasca despre desenele lui. Daca nu le arata, nu trebuie sa facem mare caz. Dar atunci cind copilul ii arata mamei dcsenele, aceasta sa nu spuna, coplesita de admiratie: "Vai ce frumos e!" ~i at'it. Ea trebuie sa-l fad sa vorbeasca despre ceca

_" _:%A~"~ .V tl~}.·_l J'],_,"_~~ _ -~':l."'4-"lAl __ ., -1\.: -;-;) n"'Y"'l;r~')

ce rcprc.Z1nta acsenlll, uc::,ple pOv~;,u .... lU1, ,,~u AJG' ~", ••• ,.

De exemplu, aici? Dar dincoJo? Asta ce c? Ah, da! N-~ fi crezut ca e asra, U Pe capilli intereseaza sa se vorbeasca despre desenele sale, nu safie adrnirat, Copilul caruia i se admira desenele, poate

103

ajungc sa se rcpc~e, asa cum se pare ca se lI1t!mpla e~ fetita m~i marc. Peate d prm asta a vrut sa atraga atcntia mamei asupra Ci, dupa ce s-au nascut ~i celelalte doua surori. Peate din aceasta cauza nu s-a adaptat prea bine la scoala, E greu pentru ea: prin tot ce face, sirnte nevoia sa atraga atentia mamei, Cred ca acum ar fi bine ca mama sa 0 ajute, inventind, de exemplu, un joe In care sa decupeze desenele, eu conditia bineinteles, ca fetita sa doreasca acest lucru. Zinele, printesele, ~i toate celelalte personaje sa fie plasate intr-un anumit decor: in castele, pc drumuri ~i apoi sa imagineze povesti cu aceste personaje. Aceasta va trezi interesul fetitei si 0 va ajuta sa fie mai activa la scoala, I

Cit despre cea mica ... sint din ce in ce mai multi copii care au simtul culorilor. Ma intreb dad. nu cumva din cauza televiziunii In culori sau a revistelor atit de colorate. Cind cram noi copii nu existau toate lucrurile acestea.

Toti copiii au 0 perioada "artistid" In care deseneaza, toti au de asemenea 0 perioada "artistid<C muzicala. E bine ca aceste inclinatii sa fie dezvoltate in perioada in care copilul manifesta interes pentru ele, Pentru aceasta, nu e necesar ea adultul sa explice desenele copilului, ei sa-l fad sa vorbeasca dcspre cleo

Cred cd vi se pune aceastd intrebare pentru cd se stie cd sinteii psihanalist: psihanalistii au reputatia de a gasi dteodatd explicatii destul de surprinzdtoare ...

Acestea nu sint "cxplicatii". Pur ~i simplu, copilul se exprima prin desen, iar acest desen e tradus In cuvinte de catre copilla mornentul potrivit,

Oricum, nu trebuie interpretate.

In nici un caz. Din acest motiv nu am scris niciodata despre desenele copiilor si despre posibilele lor interpretari. Un copil care nu reuseste sa se exprime In cuvinte, poate sa se cxprime prin desen. Apoi, trebuie sa se stie ca sint copii care nu mai deseneaza tocmai pentru d parintii sint prea curiosi sa afle ce vor sa spuna, Caci, dad copiii se exprima printr-un desen In fata psihanalistului;o fac pentru ca acest desen este secretullor pe care vor inca sa-l pastreze, Mai exista insa si alte moduri de exprimare: prin confectionarea unor marionete sau prin joe, jocuri cu cuvinte, sunete, de modelaj. Un copil eare nu face a1teeva dCclt sa

104

deseneze vede deseori lumea In doua dimensiuni: este cam ceca ce se intimola 1"11 f.ot-;t-., rA~ rn"i"'J:\ In "C'J'lfI1'h 1"y)"Ar,l";11l (~l"l;'1r

1.11J.pla '"'u .1'-'-.l'J~ ............ u .111'-".1.......... v $ ... .J') .... ~ .. ,_)'- .......... "F .... O- .. ) ............. '-'0 ..

foarte prost facut - deoarece reprezinta personaje care se joaca intre ele - este plin de viata, Aceste lucruri nu se pot face la scoala. Din momenrul in care copilul invata literele, incepe sa scrie,sa descneze pentru scoala, aceastainsearnna "activitate scolara", 'in timp ce tot ce face acasa este exprimare afcctiva care, daca mama este disponibila, poate constitui inceputu] unci comunicari reale 'intre ea ~i copil; ceea ce 0 invataroare, care se ocupa de multi copii, nu poare face. Exists si alte lucruri pe care mama le-ar mai puteaface: sa-~i ajute fctitele (~i pc cca de a doua, despre care nu ne spune prea multo) sa modclcze sau sa deseneze ascultind muzica; va observa d fetitele vor comb ina culorilc In functie de 0 anumita muzica. Copiilor talcntati Ie place Ioartc mult acest joe; le place sa·-~i deseneze visele, sa descneze sau sa asculte povestile care li se citesc sau care sint imaginate de mama, sa le ilustreze. E de retinut cll, dupa pubertate, copiii care nu au desenat Plna atunci pot deveni pictori sau dcsenatori, iar cei dotati 111 copilarie l~i pot pierde dupa aceea talentul.

lata 0 alta scrisoare, din partea unci marne cu palm eopii: ()

• fetifa de cinci ani # jumalate, doua gemene de aproape paint ani # 0 fetita de un an. Intrebarea ei sc refera fa tina din gemene, Clara, un copil joarte afecluos ~i sensibil si, dupa cit se pare, at temperament artistic. Vcl reamintesc uirsta ei: aproape palm ani. "Ar/ttzica () airag« [carte mull. J sc in/imp!,;, de exemplu, sa se intristeze sau cbiar sa plinga cind se termin-i 0 melodic care i-a pldcut. Pe de alta parte, este adcsea [carte distratd, Si eu # soiul meu sin tern de Jhlrere Stl. nu acordam prea multa ateruie acestui lucru, pentru it nit 0 inJluenfa ~i a-i crea probleme. a Va intreabii totusi prin ce i-ar plltea dezvolta aceastd inclinaiie: "Se poate spune despre o/etip alit de midi, ca intr-o zi va deueni artistdt"

Daca aceasta fetita are ureche rnuzicala, daca-i place muzica, de ce sa nu i se fad, incepind chiar de acurn, 0 educatie muzicala

1v r.· . 1 " 1 '_,<,.'1 r- ,v' "1

ue catre un proresor mteresat ue partlCUlam:aple necarui COpl!

~i nu de catre cineva care sa 0 puna sa fad numai game sau exercitii, care plna la urma 0 vor plictisi? Exista de asemenea, dismri -'- nu cu c1nteeele, ci foarte bine facute ~i eare explid

105

copilului muzica marilor compozitori. AI' f inrcrcsant sii. asculte si muzica adevarata, nu numai muzica de varierati sau muzica inrcgistrata. Ar fi bine, de pilda, ca mama S -0 duca la biserica, dad exista acolo un arrnoniu sau 0 orga ~i dad) bineintcles, copilului li face placere.

Muzica este un foarte bun mijloc de exprimare pentru multi copii scnsibili, Apoi, mai cste si dansul; nu este suficicnt sa-ti placa muzica si sa ram'ii pasiv: muzica se adreseaza senti mentelor, dar ~i muschilor si este important ca aceasta f(!tita sa poata exprima ceca ce simte cu intregul corp. 5im\111 muzical aparc foarte devreme. Dad aceasta feti\l are talent muzical, ea trcbuie crcscuta ncintirziat intr-o ambianta muzicala, Dcpllng cxisrenta pianelor-jucarie care sint intotdeauna dezacordate. Urcchea muzicala este atit de importanta, indt nu trebuie dcformata. Mai bine sa nu existe in casa nici un instrument muzical, dccit sa fie Iasati cop iii sa se joace C1.1 aceste piane de jucarie dezacordatc->ar insemna sa-~j bati joe de ureche, un org;1n atit de sensibil la copii. Ar fi mult mai potrivite - acele instruincnte numitc melodia, e1.1 note corecte ~i (:11 care in Germania se face educatia muzicala a copiilor, incepind de la doi ani. Copilul alegc insrrumcntul in functie de rcgistrul pe care-l prefera: bas, bariton sau soprano Cind in easa exista un pian, trebuic avut grija ca acesta sa fie acordat. Clapele nu trebuie lovite la intimp lare, iar ficcare sunet sa fie numit cu nurnele lui: notele sint ca ~i persoanele, sc cunosc ~i se recunosc dupa nume.

Acest; copii "arti~ti" au ei oare neuoie de mai mult. ajutor decit ceilalii, tocmai pentru ca sint mai sensibili?

Au nevoie mai curind de respect. Oricum, orice copil trcbuie respectat, dar un copil y,anist" are antene, simte lucrurile, Dad. are ° reactie ciudata fat a de ceva, nu trebuie sa i se spuna: ,,1",lu fii prost!", asa cum spun de obicei parintii atunci cind nu inrcleg uncle manifcstari de bucurie sau uncle rcticcnte din panea copilului. Cred d este foarte important ca "arti~.;t:ii" copii sa aiba mijloace de a se exprima care sa fie respeetate de adulti, sa fie educati de artisti adevarati 'in directia sprc care se simt atrasi, Este foarte important ca, inca de cind 81m foarte mid, sa asculte muzica, dar nu prca mult 0 data, sa mearga la muzee, sa priveasca tablouri.

106

Intrebari mute

(Din nou despre sexualitate)

o iinara de douazeci ti trei de ani, casatoritJ de trei ani, este 0 ,. oiitoare" mama, oiitoare in adeudratu] sens al cuointului: nu are inca nici un copil fi nici nu este insarci;lata ...

Se Cam grabe~te!

Va intreaba daca este traumatizant p entru un copil ca parintii sa umble dezbrdcati in lara lui.

Este intotdeauna traumatizant pentru copil, Parintii trebuie sa-si respecre intotdeauna copilul, ca pc un oaspete de onoare, Iar In fata unui oaspete de onoare, cu siguranta nu s-ar plimba goi! Nuditatea parintilor este atit de frumoasa, de seducatoare pentru copil Incit el se simte vulnerabil In comparatie cu ei, La acesti copii apar sentimente de inferioritate sau, mai rau, nu se mai vad pc ei insisi, nu simt ca mai au dreptul de a-si avea propriuI corp. Acasa, mama ~i t~ta treb~ie sa fie mereu decenti, asa cum sint adultii la plaja ~l nu goi.

lntr-o alta scnsoare sintem intrebati dad trebuie sa i se explice unui copil de trei - patru ani, de ce parin#i se saruta pe gura in timp ce pe el nu-l sarutJ la [el. Si 0 altJ intrebare, care 0 completeazd pe prima: " Un copil poate Ii sarutat pe gura doar acasd, nu # in public?"

Nu! nici acasa, nici 'in alta parte. E chiar mai seducator daca acest lucru se petrece in intimitate. Copiii inteleg

107

extrern de repede ca parintii au un anumit gcn de intimjtate pe care ei nu au dreptul sa 0 aiba, Exact acest lucru face ca un copil sa fie copil, iar parintii niste adulti, Sa i se spun a: .Crnd re vei casatori, vei face ~i tu la fel." Este bineinteles, inutil ca, In mod intentionat, copilul sa fie pus In fata unui asemenea spectacol. Sint parinti carora le place sa-~i fad copilul. gelos. Este absolut inutil, Copilul nu e predispus la voyeunsm.

in concluzie, uri copil care-si vede parin{ii sdrutindu-se pe gura la venire ~i la ple care ~i urea # el sa fie sdrutat in acelasi [el, trebuie oare refuzat?

Sa fie sarutat pe obraz si sa i se spuna: "Pe tine nu te sarut asa, desi te iubesc foarte mult. ~i pe el 11 iubesc, dar el e sotul meu (sotia mea). 0 mama nu-si saruta niciodata copilul pe gura." Daca in cas a exista un bunic sau 0 bunica, i se va spune: "Nu 0 sarut nici pe mama mea ~i nici pe tatal meu asa cum 11 sarut pe tatal tau. ~i nici el nu Ii saruta la fel. "

o mamd v-a auzit vorbind intr-o zi despre bataia La fund. lmi aminlcsc ca spuneaii ca 1'111 e him: sa-# belIi copilul in public.

Copilul nu trebuic umilit niciodara ...

Ne scrie urmiitoarele: "Am dou.ireci li sapte de ani ~i am u n fill de sase ani. Sinl secrct.ar.i ~i cit.eo daui imi iau copillll I.. lriruu, Anoll (i/CU,1 S.ipfti1llFlIi, .fill! nH'1( ,/ t/escopni/ /" }co.rU 1111 joe jilt/ric int.cligent, accla de II rulica filS/ele [etitelor." La inceput, mama nu tl acordat prea mare importanid acestui lucru; a incercat totusi sa-i spun.i ca nu e frumos sa faei asa ceva. Dar, intr-o zi, jocul a luat proporiii deoarece baiatul, ce se af/a in biroul mamei, a ridicat, in [ata tuturor secretarelor, fusta unei tinere care s-a facut rosie ca

rf\r,~l AA ..... ~.rl C',.,..,rf 1."1.#</1)1""./tf ';_ • .rl d/'lt 'hA'frJt/IJflYJ;; ';1'14: c'; ;_/1 t-r

J V~»" • .IrA " .. ',i-I.+ .;I "* J»1"""" W"', y "" ""' .... " r"""""""'''VT.",''' J VJ' 'I'" __ v.- ... , as

cite va fa fund" cum nu am mai facut-o niciodaui pina atunci }i cum nu 0 s-o mai fac nici de acum 'in colo. A [ost umillt, dar eel putin a inteles ."

108

Faptul este consurnat.

Dar ce este mai important? Sa urnilesti salt sa vindeci? Ca intordeauna, eel mai important este sa intelegi ce se

intimpld. Acest copil, prin gestul sau, punea pur si simplu o intrebare muta despre sexul femeilor. Nu i s-a raspuns la timp. De aceea si-a continuat jocul. Cind un copil face un gest ca acesta, Inseamna dare nevoie de explicatii din partea unui barbat sau a unci femei, adica din partca tatalu i sau a mamei. Sa i se spuna: "Ai vazut doar ell fetitele nu au cocosel asa cum au baietii si nu vrei sa erezi ca niei mama ta si nici celelalte fernei nu au. $i totusi asa este. ~i te intrebi: Cum poate sa-i placa taralui tau 0 femeie care nu este la fel ca cl? Dar usa sint facll!;i oamenii." Daca i s-ar fi exp licat aceste lucruri, copilul nu ar fi heut gcstul acela In public. Regret, evident, ca mama s-a simtit jignita, rusinata, d si-a pierdut curnpatul ~i a reactioriat violent ... tn general, copilul este rezervat fat a de fo arte multe lucruri, dar intrebarile rcferitoare la sex, precurn ~i dorinta de a sri cit mai multe despre acest lucru si le-a refulat inainte de a le intelege. tmi pare rau.

Si rnamei £i pare foarte rdu.

Dupf cum am mai spus, faptul cstc consumat., Trchuic sa se stic insa d un copil care face ascmenca gesturi cste un copil care are nevoic de cxplicatii: baic\ilor ._-- m ai ales cind lit! au surori 111.1 lc vine <\·~i en'ada ochilor clnd ()hs('rv~ prima dati\, in ;;pccial la l',ddilli\?i, d Ic[cle 11\1 ;\11 ("()co.'icl C\ ~i ci. S't'lll co nviusi lHulL?i vrcmc ca m.uua lor )i celel.dtt' femei au, ca si barbatii, un penis. Aceasta diferenta 'intre barbat ~i femeie trcbuie sa Ii se explice 111 mod foarte clar. Gesturile lor nu sint, deci, decit 'intrebari mute.

D alta intrebare: "Este bine ca 0 fetip de p atru -ani SCl fie de falel cind mama ei nastei" Cea care ne scrie este 'trlsarci~ata si va naste in curind.

Dad nasterea are loe acasa, nu e necesar sa fie indepartat copilul, dar nu e necesar sa fie de fa~a. Daca vrea sa asiste ._-

109

sa asiste, dad. nu, sa nu fie obligata, In orice caz, dad nasterea nu are loc acasa, este mai bine ca fetita sa nu fie de fata. Ar putea fi traumatizant pentm ea. Stiu ca acum e la moda, dar eu nu cred d. este eu adevarat educativ, E chiar foane frustrant pentru 0 feti\a., care nu va putea face acest lucru decit peste [oarte mult timp. Participarea unui copil mai mare la nasterea unui Irate este cu siguranta inutila si, foarte probabil, chiar daunatoare; si cind nu esti sigur de ceva, e mai bine sa te abtii,

Pe de alta parte, pentru copilul care se naste, ea este absolut inutilf. EI arc mai ales nevoic de prezenta tatalui ~i a mamei, chiar de la nasterc, Pentru multi dintre parinti e foarte normal sa fie imprcuna PCl1tru a-l intirnpina pc noul nascut, simbol al dorintei ~i dragostei lor.

Ce e !iicut, e bun fitcut (Anxietati)

lata 0 scrtsoare can: reia uncle din aJirmaJiile dumncauoastr.i. 0 mama ne scrie urmdtoarele: "E adeodra! ceea ce ati spus. lnt,·-o Jamilie prim ul ndscu: cam trage intotdca una ponoascle." Are 0 fetila de trei ani li [um.itate ~i un b(lil;'! de doi ani ~i jumatate. Nu s-a simtit CIt adeudrat mamd decit la nasterea baiatlllui. Cintl s-a ndscut [etita, alit eel cit ~i sotul ei tocmai se desprinseserd de propriul lor mediu [am ilia l, iar copilul a [ost tratat ell 0 oarecare deiasare: "Cred di in primii trei ani de viata [etita a trecut printr-o muliime de situatii traumatizante. Se mai poate Face ceuai" Cdci ea a atczit spunin du-se ca fa trei ani copilul est e format si ea nit mai exist.i calc de intoarcerc. Este tldevlirat? Si dad este adeudrat, se mai pot drege, dupa cum ne spune, oalele spurte!

Dar nu ne spune dad exista eu adevarat oale sparte. Se simte vinovata si atita tot. Asta nu 'inseamna d. fetita nu s-ar fi dcscurcat bine Plna acum. Nu stim nimic despre asta ...

Ne spunc ea au [ost citeua crize mai serioase.

Citcva crize mai serioase? .. Trebuie insistat asupra faptului d. 1a sase, ~i nu la trci ani, caracterul copilului este format si aici, intr-un anumit sens, mama are dreprate. La sase ani copilul si-a format deja caracterul; In functie de expcrientele traite Plna atunci. De ce? Ei bine, pentm ca, la inceputul vietii cl nu are lnca un sistern de referinte. Dad ar fi crescut de chinezi, ar vorbi chinezcste. Dar, In cazul

111

nostru, copilul vorbeste frantuzeste; el nu vorbeste nurnai

" • ~ i" ,1 1 LL· _, 1 ...... • ..1_

limba rranceza; et "vOrbe$te-- ~l componamentll1 pallnplOr

sai; a invatat ca, pentru a fi mare, trebuie sa fie ca mama ~i ca tata, Caracterul fetitei despre care vorbim va fi marcat de tipul de relatii avute In aceasta perioada, dar asta nu inseamna deloc d va avea 0 fire Ingrozitoare ;;i nevrozata.

Ce e farut e bun fleut. Dar e important ca .atunci cind fetita se va mari $i va spune intr-o buna zi: "Mama, tu nu rna iubesti" sa i se raspunda: ,,- Ba da, te iubesc, dar sa stii ca atunci cind te-ai nascut habar nu avearn ce 'inseamna sa fii mama. Si poate ca tu m-ai invatat asta ... Datorita tie am stiut sa fiu mama pentru fra~iorul tau." Va co nta enorrn pentru aceasta fetita. si'Hi auda mama. mar.tur~sindu~~i nepriceperea, s-o auda spunind d datorita er stiesa he l11~ma pentru a1 doi1ea sau a1 trei1ea copil. Este important sa 1 se spuna copilului acest 1ucru, sa nu i se ascunda d.1a incepur a fost greu ~i din aceasta cauza a fost de atitea on nervoasa. Relatiile dintre paril1\i $i copii trebuie Sa fie deschise, fara a se incerca 0 "recuperare". Dad. un copil intre trei si optsprezece luni nu a fost hranit corespunzator si este rahitic, la noua ani nu trebuie supraalirnentat pentru a recupera tot ce nu a mincat cit a fost mic. Fetita s-; format asa cum este; probabil 0 fire ceva mai dificila decit a fratelui ei - (~ar nici asta nu e foarte sigur; poate va avea de asemenea mal mult~ mecanisme de aparare, nu pot sa stiu, Este adevarat totusi d strucrura personalitatii ce se va dezvolta mai tirziu ~ste deja fermata inainte de trei ani ... Din acest moment firca copilului trebuie inteleasa, pentru d ea exista deja, nu-i asa! Este foarte important sa-i iubim felul de a fi. ~i copilul trebuie sa si-! accepte, adica trebuie ajutat sa se lnteleaga pc sine, sa se vorbeasca cu el despre ce i-ar placea sa fad, de pi Ida. Copilul insusi trebuie sa spuna ce i-a~ pla~ea. Dac~ este baiat, rolul tatalui e major - sau a1 bunicului, al unur unchi, in orice caz ai unui barbat, Mama nu pOlte rezolva totul, mai ales atunci cind copilul are 0 fire cam inchish. EI se va deschide In fata unui barbat ~j tocmai de aceea tatal In'hu;(' s~ fie prel(,IlL La trci ani, cop ilului 'I phce sl_;i

112

imite parinrele de acelasi sex pentru a trezi interesul ccluilalt,

A rp np\Tn;!) ,,; rl~ n.r~Cit·An; r1n .,,,,r.U.\r'\C': '\T~'V"l'''X ~11 /~1 .... A,--. .......... _ ... "' ........ '1~ ~\,.> l_-'J...l ...... ,,'-'J.I..l '-'-\... '""\...\...\... .. \,\"1 V.1.1 ')la \,...U (,;:1.

o alta rnamd ne sene un lucru amuzant: "Ascultindu~va, imi dau seama ca, daca n-arn lost 0 mama perfecta, eel putin voi fi 0 bunica model pentru cop iii copiilor meil" Cop iii ei au acum unsprezece, doisprezece # treisprezece ani ~i crede ca a facut citeua mici greseli de educatie, cind acestia erau [oarte mici: "Am impresia ca problemele pe care le-arn avut, se datoreazii sensibilitiuii copi£lor mei. La firma urmelor, cred ca un copil este mai echilibrat, mai calm cind e mai p utin sensibil. "

E adevarat,

Si atunci, in cazul copiilor sensibili, trebuie sa ne comporuim diferit, mai cu manu#?

Nu. Mai intii, aceasta sensibilitate trebuie sa le fie recunoscuta. Evident, un copil mai sensibil resimte mult mai intens atit bucuriile cit si necazurile, in acele momente e bine, po ate, sa-i impartasirn bucuriile. De fapt, copilul are nevoie sa i se vorbeasca despre sensibilitatea lui nu ca despre ceva bun sau rau, ci ca despre 0 caracteristica a sa, care-i este recunoscuta si care presupune din partea lui mai 1l1tli acc~ptarea apoi dorninarea ei, nicidecum regretul sau rusinea.

o alta scrlsoare se refera fa un copil de patru ani, foarte agitat si agresiv; prezintd, de asemenea, semne eoidente de neadaptare la: gradinitCi, are dlficltltt'1ti, 0 mare agitafie verbala ~i motorie precum §i 0 lipsa de concentrare, care-l impiedicisi; participe fa actiuitatea scolarl. ACilStl e [carte agresiv, "re'Voltindu-se in perrnancnt.i lata de tot ce i se cere, 11U are pofta de mincare ~i mai face inca pipi in pat. Este un copil anxios. «

n£l rl-"li·"" >"'IC't-<"l _ ........ n. £'0.." ........ serios l"'"'r..._~1 ... 1 ........ ~_,~l~w_~ ~ __ ~_

AJ ........... «\..« .. l.""f;\ }'rt.lt.;.; ,",,~va. .:)(;11 }J~ '\...JVpUUj ar l.lt::UUI, pualC,

examinat medical ~i pedagogic ... Este yorba despre ceca ce se nurneste un copil instabil, deci un copil anxios. Cit despre cornportarcn h\~ de eI 111 familie, mama Ill! rrclruio sa sc

113

cncrvezc niciodata cind copilul este nervos; dj.mpo~riv~ s~ fie calma si sa incerce sa-i ~ea sa be a: apa sa. bca, ~1 :pa. s.a

. Am mai spus-o deja. Joaca cu apa ~I baile zilnice

se Joace. ..... .' A' I a 'ii ajuta foarte mult pc copm nervosi, ~l muzica 11 ca.meazA,

nu muzica 'proasta, ci Mozart, Ba~h ... Cred. totU~l. ca, m cazul de fata, este necesara 0 cxaminare medicala ~1 peda-

gogica a copilului. f d

~ d I v . .. ~ ~e scrie: co..,;1111 nu are 00 ta e

PC e a ta parte, marn ... 11' " ." r"-- '. •

A e" Nu este adevarat. Pentru el va conta mult sa-l lase

mmcar . " N

sa mantnce ce vrea, fara sa-l bata lao cap sa manm:e. u c

bine sa-i dea sa manlnce cind nu-i ;ste foame: 111 aceste conditii nu man'inca dccit angoasa, atita tot.

lntelegerea unei alte limbi, adopt.area unor noi parinti

Sa vorbim pusin despre copiii adopt,a[i ~i despre parinlii adoptiui. a [emeie a adoptat doi copii: unul are acurn noua ani, iar celdlalt esie un micut uietnamez, sosit in Franta fa sfir$itullunii aprilie 1975 fa ~Iirsta de sase luni # jumlitate. !ii-a uimit un pic mama adopti:vli cu spasmele P- chiar cu sincopele pe care le facea, ori de cite ori nu-i conuenea ceua. Aceasta s-a petrecut intre sase luni ~i jum;Uate §i noua luni: de exemplu, dupa ce iermina biberonul; copilul auea spasme uiolente. Puteti da 0 explicuie acestui [apt?

Da, Este yorba despre un copil traumatizat de chiar faprul care se aHa la origines adoptarii sale. Razboiul l-asmuls brusc de la sinul mamei. El a trait In mijlocul luprelor si nu a uitat nimie. Nu ma mira deloc: un eopil de sase luni este deja un sugar mare, obisnuit cu mirosul marnei, eu sunetele voeii ei, cu cuvintele vietnameze. Totul a luat sfirsit, poate 0 data cu moartea mamei, 111 orice caz, 0 data ell plecarea lui 'in Franta. In ceca ce priveste corpul, si-a regasit, in mod cert, sigurant;a existentiala; 'in schimb, dezvoltarea intregii sale persoane simbolice, construita dupa alte repcre, s-a oprit bruse. Sosind in Franta cu avionul, el a "suferit" o ruptura, ca 0 a doua nastere, extrem de traumatizanta care, s-ar putea spune, i-a lasat si un fel de arnintire a unci "vieti intrauterine prelungite." Nu m-ar mira sa aiba si 0 oarecare 112tl:~~e~e In dez,:oltare. A~a cum se spune desrre'p~.ante~ el ~ fo~t rasacit mtr-un au teren, Acum este necesar sa alba penoaete oe . furie, este absolut necesar. Prin aceste accese de furie, aceste spasme, el retraieste, tocmai pentru a le sterge din memorie, acele evenimente dramatice din viata lui.

115

Acum are doi ani # [ace inca pe el. Cind mama il scbimbii, nu vrea sa-i ia de linga el scuiecele murdare, ca ~i cum si-ar da searna ccz toate astea ii apartin, ca }i cum n-ar urea sa le piardd, deoarece i-ar aminti de pertoada de conoietuire cu parin#i vietnamezt inainte de a fi despdrti: de ei.

Intocmai. La acest copil, corpul trebuintelor fizice pastreaza amintirea dorintei legate de prima mama, cea pe care a avut-o pina la sase luni. $i toate acestea in corpullui fizic. in viata lui sirnbolica insa, care se construieste in limba franceza, el nu are inca doi ani. Soar putea spune d nu are inca nici optsprezece luni, pentru d a avut nevoie de timp sa inteleaga 0 alta limb a, sa se adapteze §i sa-§i adopte el insusi noii parin{i: a avut nevoie de eel putin trei, patl'U sau cinci luni pentru acest lucru. Desi acest copil are doi ani, trebuie considerat cu noua luni mai mic, dad nu chiar eu un an. Din punct de vedere allimbii - si cind spun limba nu rna refer numai la "euvil1te", ei si la modul lui de a reactiona afectiv - este mai mic cu eel putin noua luni.

Iar acum, despre accesele de furie ... Acest copilas si-a trait primele luni de viata In mijlocul unei drame teribile, in plin vacarm; au existat poate ~i zile In care nu a fost hranit. Razboiu\ este Inca prezent 1!1 cl, iar prin accesele de iurie inccarca, In fclul lui, sa sc regaseasca pe sine, eel din perioada In care era impreuna cu mama lui adevarata. Cum 11 poate ajuta mama adoptiva? Explicindu-i, mai ales acurn, pentru di este destul de mare pentru a intelege franceza, d atunci cind era mic, mama si tatal lui adevarati au murit sau au disparut In razboi, ca a ramas singur si din aceasta cauza a fost adus ill Franta unde a gasit 0 noua familie. Chiar daca nu pare a intelege toate acestea, repetindu-i-le de mai multe ori, accesele sale de furie vor dpata un sens; vor fi semnul suferintei sale morale. E foarte important ca parintii sa nu se supere arunci clod copiiul este furios. Sa i se spun a: .Da, te Intcleg. Cind erai mic era rh.hoi ~i rO.:r,hoiul mai cste Inca III tine. Trcbuie sa (,~plill\i .Irest tun II."

Cind parin{ii se supart'i pc el, cind uor sa-i dea citeua fa [undule], baicrelul are un comportament destul de ciudat: ride. "Lasa impresia ea pedepsele tree pe linga el. «

Nu este adevarat, Parintii interpreteaza acest r1S ca ~i cum "totul ar trece pc ilnga el." Nu e deloc asa, Copilul traieste intr-o

116

puternica tensiune nervoasa: risul ~;i plinsul POt scmnifica acelasi lucru. Nu sint decit 0 expresie a tensiunii lui. Este sub tcnsiune si acesta e modullui de a si-o exprima, probabil pcntru d este foarte mindru. Dar mai ales, nu trebuic sa fie umilir, Creel ca, atunci cind e furies, trebuie sa fie dus In alta camera si sa i se vorbeasca incet, cu calm. 0 data furia trecuta sa i se povesteasca ceca ce v-am spus.

Ce trebuie facut in asernenea cazurii Sa li se oorbcascii eopii/or? Sa li se explice de [iecare data situaiia lor anterioard!

Da, de fiecare data. Sa li se spuna cuvinte ca "tata si marna adevarati", 0 alta tara, un ali 10c, 0 (lltcl casa, Familiilc care au adoptat copii de la feagan, copii care au trait 111 colcctivitate ~i de care se ocupau citeva persoane adulte, sint foarte mirate ca acestia nu cauta compania adultilor; 111 schimb, acesti copilasi sint foarte fericiti cind In jurul lor SIl1t cinci, sase copii care nu stau locului ... Ei nu simt nevoia sa fie rasHitati. Din cauza obisnuintei sau, mai curind, ceea ce au trait 111 orimcle luni de viata s-a fixat ca engrarna, adica un mod cunoscut ~i linistitor de a trai, inrcgistrat in mcrnorie ca pc 0 banda magnctid. Accasm se exprima printr-un cornportament agreabil sau dczagrcabil, sau printr-un comportamcnt oarccum ciudat. Cred d accsti copii l~i pot da seama mai usor de eel' a ce se 'inrimpla cu ei dad parintii le dau explicatii prin euvinte. Timpul rezolva roate . acestea, deoarece un copil adoptiv sfirseste prin a-si adopta parintii, tot asa dupa cum parintii 11 adopta pc el.

Existd, de asernenea, multe cup/uri mixte -- ureau sa spun de nationalita# diferite - de exemplu, nernti casdtorifi CIt [rantuzoaice, francezi insurati eft nerruoaice etc. J at(f sensor/rea unci marne, nemtoaioi, rn/irilat/i Cit un [ranccz, \Ill inlrcahii tlm"i (,.\,,:,1.1 '{·'n'/III 11~'(/'(·t1II/' I'I/,ti;/,"d /";/1;' .tf u u u] (ii/,t!, "." III int ) " [amilie biling'V(l }i in ce limba e de prcjcra: sa i se oorbcasoi, in cea materna sau in eea paterna, avind in oedere ea familia trdieste acum in Franta. Va intreabd, de asernenea, dad exisui perioade distincte in dezvoltarea unui copil, in care ar fi de don't sa Sf [oloseasci fie limba tatalui, fie a mamei. Din pdcate, nu nc spune ce uirstd are copilul. Presupun ca este foarte mic.

117

Nu ne spune nici sexul?

Nici. Cred totusi ca este vorba de un bawL pentru cd in scrisoare spune doar copil.

~tim ell. fetusul aude sunctele produsc de cuvintc, vocca parintilor; fara indoiala acesti parinti au vorbit ~i vorbesc intre ei cind frantuzeste, cind nemteste. Ei bine, n-au dccit sa continue. Ar fi de dorit, totusi, ca scoala primara sa 0 fad 'in aceeasi limba, plna cind Invata sl citeasca ~i sa scrie bine, In acest timp mama sau tatal Il vor ajuta, in functie de scoala pe care 0 va urma: In limba fr~ncez~ sau &ex:mana.par, avl~d 'in vedere ca mama este nerntoaica, It va fi imposibil Ja fie cu adevarat materna vorbindu-i in alta limba; dad, dimpotriva, 'Ii va vorbi in alta limbf decit a ei, nu-si va mai putea exprima acele sentimente dirccte, intuitive pc care 0 mama le are 'in mod natural pentm copilul ei,

Nu existd, deci; nici un rise de traumatism pentru copil?

Ascultindu-oii; rna gindeam fa un cuplu de nationalita[i diferite. Fetita lor se exprimd perfect in cele d?ua li,(1bi La il1cep~t vorbea un [el de pasareasca destul de ctudata pentru ca, pu/m mai tirziu, sa-# construiasca doua lumi distinae. Pentru ea; erau oamenicare faceau parte din lumea gennana, tar alfii din lumea franceza; nu rasp undea niciodaUl unuia in limba celuilalt:

~i de ce nu? E foarte normal. Fetita era foarte isteata, Ar mai

, fi ceva de spus: dad. un cop il, In jur de doi ani - virsta la care este pc calc sa 'inv~tc b~ne 0 limba - ;stc ~us 'ir:tr-o alta ~ara, :rcbuic ajutat; trebuie Sa 1 se vorbeasca in pnma limba, sa 1 Sf cmte cintecele pc care le auzea cind era Ioarte mic, introducindu-l in acelasi timp, prin mijloace foarte simple (denurnirea u.no.: obiecte ... ), 'in noua limba: "Aici, la asta se spune asa." Cu parintii sa vorbeasca In lirnba 'in care a vorbit si piaa atunci. Cealalta limb a 0 va 'inva~a cu copiii, cu noii lui prieteni.

Copiii au neooie de via/a in [urul lor Qocurile)

Sa vorbim acum despre joaca cu copilul. 0 scrisoare ridiL--a aceasta problema rejeritoare fa un copil foarte mic. lata ce ne scrie mama: "Am un baietel de cincisprezece luni: Stau acasa, dar tmi este cam greu sa rna ocup de el pentru ca, pe linga menaj, am # prt!(Jcupari Itiinlifice. fit De dieua Stlptdmini are impresia ca baieleiul se plictiseste: "Seplimb'a de colo-colo sugtndu-§i degetul. Ma roaga mereu sa-l iau in brate. « Va intreaba daca se pot imagin« jocuri pentru copiii de aceastd

. virsUl sau ce carli pentru copii i-ati putea recomandat

Nu, la cincisprezece luni copilul este prea mic pentru carti sau alte lucruri de genul acesta, La aceasta virsta copilul l~i petrece intctdeauna timpul in compania altei persoane, Cred ca, daca mama este foarte ocupata, ar trebui d caute pe cineva care sa-l ia de doua ori pe. saptam1'na impreuna cu alti copii. ~i, oricum, ea ar putea sa se joace cu el de doua.ori pe zi, timp de 0 jumatate de ora. Sa se joace cu cuburi, de-a prinselea, sa-l 'invev~ s~ se urce pe 0 scarasau jocurile cu apa despre care am mai vorbit. Sa-i arate cum se poate juca cu apa la chiuveta, cu barcute, cu un burete de baie, cu jucarii ... Are dreptate: copilul sau se plictiseste, Mama trebuie sa-i vorbeasca din cind 'in cind. Altfel copilul se poate inchide in sine. Cred ca are dreptate sa fie ingrijorata si sa incerce sa gaseasca 0 solutie,

o alta mama - care are ana fete # un bawt....;., a avut ultimul copilla patruzea fi un« de ani: 0 {eti/a care, acum, are patru ani. Merge La gradim{a ca toti copiii, def4la inceput, n-a

119

facut-o cu prea rnare pldcere, avind 0 reactie de respingere; se pare ca acum s-a acomodat destul de bine. Totusi, 0 data cu rnersul la graJini(a, '!nama a observat eel fetita refuza sa mai deseneze, desi inainte ii pldcea. Ce atitudine trebuie sa adopte mama: sa astepte ca dorinta de a desena sd-i reapard de fa sine, aia'dupa cum a sfatuit-o educatoarea?

Nu vad in asta un motiv de ingrijorare. Fetita este cea mai mica dintre cei cinci copii?

Da, ceilalii sint mari: doudzeci ~i cinci, doudzeci ~i trei, saptesprezece, cincisprezece ~i paisprezece ani.

Deci este ca si cum ar fi singura la parinti, avind in vedere ca intre ea si penultimul copil este 0 diferenta de zece ani. Cred d din aceasta cauza se comporta -a~a: a avut un statut deosebit, fiindinconjurata numai de adulti, Trebuie sa i se explice ca ii este greu sa mearga la gradinita pentru d inainte era nurnai in compania oamenilor man; dar va vedea In curind ca se va distra mult mai bine eu copiii decit eu adultii.

Fetiia nu accepts sa deseneze decit pentru 0 oerisoard, de aceeasi virsta care ii este # prietend.

FacInd acest lucru, ea se identifies cu adultii care s-au ocupat de ea. Cred ca tatal ar trebtii sa se ocupe mai mult de aceasta fetita; el detine eheia care sa-i usureze trecerea de la stadiul de eopil mit la eel de fetita mai mare ... Am impresia

. ca, In aceasta farnilie, toata lumea are statut de parinti, toata lumea este tata sau mama.

tn privinta.desenului, mama pare mai curind cea frustrata.

Fetita nu mai 'deseneaza cum desena Inainte. Ei bine, inseamna ca are altceva de facur, care 0 solicits. Unui copil care nu a fost obisnuit sa fie In compania altor copii de virsta lui, Ii trebuie cam trei luni de acomodare ca sa se sirntf bine la gradinita. Mama sa nu fie ingrijorata, pentru ca plna la urma totul se va aranja.

o scrisoare desud de ueseld, din partea unei mame cu dou,'t fete de unsprezece # sapte ani pune problema cumpararii unui dine. De cinci ani ~i jumatate [etitele, care nu au probleme.

120

I

I

deosebite, sint lasate ziua in grija unei doamne. De mai multe luni, cea mare cere cu insistent.i sa i se cumpere un cateluf. lata care este problema: "Locuim intr-unap artament cu trei camere, ceea ce ridicd destule probleme. Ca sa (iu sincerd, ne-am gindit §i la toate obligaiiile presupuse de un asemenea fapt, dar [etita devine st-iruitoare. Ce p drere aoeti! Safacem un efort # sd-i ('u.mparam de Crdciun un cafelu~, desi nu sintem prea incintati, sau credeti ca e vorba doar de 0 dorin/a trecdtoaret"

E destul de greu, pentru ca, dupa spusele mamei, apartamentul e mic. Ciinele ar fi nefericit. Pe drept cuvint, cop iii au nevoie de multa via\a In jurul lor, iar atunci cind stau la bloc nu prea au asa ceva. S-ar putea gasi, probabiI, un animal mai usor de ingrijit pe care sa nu fie nevoie sa-l scoti la plimbare, sa cobori sa faea pipi etc., un hamster, de exernplu.

in mod intentional nu v-am' citit post-scriptumul scrisorii. Iaui-l: "Acum, auem in bucatarie un puisor de gaina de p atru saptamini pe care l-am ci~tigat fa 0 tombola. Este al celei mid care nu se ocupa mai deloc de el. Cea mare 'insa - cea care-si doreste un dine - il ingrijeste §i se joaca mult cu el; desi if iubeste foarte mult, a trebuit sa-i explicdm ca peste doud luni uom fi obligati sa ducem puisorul la lara. " De acord! Dar mi se pare ca in acest caz se pune problema urmdtoare: poti sa-i rejuzi rncreu unui copilun lucru pc care si-! doreste atit de multi

Bineinteles, at unci cind refuzul este motivat; in cazul de fata este motivat de locul in care ii merge eel mai bine unui puisor care va deveni galla sau cocos sau unui ca\elu~: un animal trebuie sa fie tot atit de fericit ca si stapinul lui, Dad parintij vor cxplica copiilor motivul refuzului, acestia nu vor accepta ca stapinul sa fie fericit d are un dine In timp ce ciinele este nefericit,

T'\. J. r ... ' T"I. 1 J ~ J ""

uar aue rejtczuns ue exemptu: 0 pumuare, cumpararea

unei carIz: mersulla cinematograf ..

Dorintele sint mai Intii irnaginare, fiind limitate de posibil, de "realitate".

121

I

Nu vad de cc i s-ar rcfuza unui copil ccva care nu cste

, . • I' . bi 1 ~

daunator mel pcmn.l el, mel pentru 0 iectut cumparat, ceva

care sa nu-i incornodezc pc parinti, Acum, referitor la aceasta feti\L. poate ca .s-ar multumi eu un hamster. Un hamster e oricum un animal dragut, nu miroase asa urit, e nostim ~i trebuie ingrijir, Asta este important: copilul sa aiba grija lui; cea mare poate sa aiba grija de puisor, cea mica nu inca. De ce sa nu se incerce cu pestisori, cu 0 broasca testoasa sau mai stiu eu Ct1 ee?.. tn orice caz trebuie rcflcctat i'ndclung inaintc de a hotan cumpararea unui animal fata de care copilul va trebui sa fie rcsponsabil,

J:: ncuoie mai ales de imagi1Miic ...

Exact. Copiilor le place de ascmcnea sa aiha grija de plante. De fapt, ei au neuoie de viafa in jurullor.

Cred ca fetita despre care vorbim va tnteiege ca nu poate avea un cline. Probabil caideea asta i-a venit de la 0 prietena care are curte, Sa i se dca exernplul unui dine nefericit dintr-o [amilic pe care 0 cunoastc; trcbuic discutat cu ca. S;'l nu crcada ell parill\ii Ii n·fu1.l ;\C('~H 1III'1U IHIIll:,i peruru II 0 lH'dji.

11,'//'( 111,1111,1,11' '" PI" H ( 'Ind ofi II /"II{iI, Ill/It/"III 1"'lIfl' .,1 41,1/11111,·,:,1111/1/1.11 ;,1 ,11,,/,1 .Iii 1"111,1, ".II"llu,/'IIII' .,11 ", "/.",, numailucruri [eminines "

De la inceputul discutiilor naastre, am insistat intotdcauna

IlC 1'(!~pCCltlrCI\ dorill\ci eopiilor, Singur 1" plril1~i, copilul se dCfltilltl tn glCIHlI'(\I C~I copil] I'll eare-i cunouae, fiu bKit!~i, fill fete: de exemplu, dn(:l un blhu lift) (~Q vedn~ o rtlti\~, cu care so joad, el sc va idcntifica cu ea, dupl cum fetita so va idcntifiea eu el, Sint jocuri eu "pllpu~i" pentru haicti si cu "ma~ini" pentru fetite. Dar cind copilul este crescut singur, el isi va imita tatal, dad este baiat, sau mama, dad cstc fatL. F. siv,ur, totusi, d~ ~i h~i('tji au ncvoic sa se joacc ell papu~ile.

\lu'U .,' '1'40l<·!'/tflitdlf",f

Nu, blietii! IHic\ii In acceasi mlisura ca ~i Ietele. Dar se 'iot'impJa ca, atunci cind baie\ii ~i fetele stnt impreuna, sa dorca~c~ ei ln~i~i se distinp;~ unii de altii, sa se difercntieze

122

fila! ales clnd sint mid. Asta este. Lc place atit de mult sa se deosebeasca unii de altii 'inclt, 'in general, baie\ii sint nebuni dupa jocuri cu un grad tnalt de mobilitate, in tirnp ce fetele prefers jocurile mai statice. Aceasta face parte din zestrea genetica a fiecarui sex. De la trei, patru ani copiilor le place sa se joacecu si cum vorcei pe care-i iubesc: daca un copil, cu 0 personalitate puternica, fie baiat, fie fata, alege un joe, celalalt va accepts pentru ca-i place sa se afle 'in cornpania lui. Oricurn, cind baie~ii se joaca.cu papusile, 0 Iac 10 alt mod decit fetelc, iar fetele se joac~ altfel ell masinutcle decit h~ictii.

and corpul copilului este atins

(Operatii chirurgicale)

Am aici niste scrisori care uorbesc despre copii ce vor fi spitaliza# fie p<mtru mid int.ertJtm,ii dJirllrgica/c, fie pen tru lt~mn'i mult !n~i r=: .. o reti'~l dc Ado! ~tti Ii jl/tnt'tt/tle,. smgura La parmtt, va it mternata cunna tn oetlerea unet operatii pe cord descbis. Aceasta va necesita 0 spitalizare de dOIl.l/Ufli, un «numit num.ir tit' '1:1/1' dl' reanimurc, tied ,ph ill' [ourt« 1.1/(,', I',hill(;; m.,ill'lIIl 1.1 jl'li(.1 ('~II) fll,l:ri,iI.! '/1' altcineo, o jllm,'ilille de Z/~ 01 se simu: [oart.e bine, cd-i place mull sa se [oace cu "i{i cop ii, e,i 5-11. o/Jipllli(. dej« cu atmosjur.: de spital lmde a [ost de mai multe on pentru a fi examinatd. Va intreabii cum poate Ji pregati: un copil alit de mic pentru un asemenea eueniment.

Lucrul eel mai important este ca parintii sa nu fie nelinistiti, Acest gen de operatii se practica in mod curent si nu sint periculoase. Deci, nu conteaza decit latura "psihologics". Dad operatia este obligarorie, inseamnf d dupa efectuarea ei copilul se va simti mult mai bine. La acest lucru trebuie sa se gindeasd mai Intii parintii, 0 operatie e intotdeauna un lucru neplacut, dar scopul ei este sa vindece tulburfrilc pc care le are copilul a cum ~i care s-ar agrava (iaea operatic nu s-a!" face imcdiut,

Cum poate fi fetita ajutata? Mai intli, nu este chiar atit de sigur d mama BU va putea merge mai des la spital sa stea mai mult cu copilul; sa-i ceara permisiunea doctorului pentru a-si insoti copilul.A~a ar fi eel mai bine, til cazul In care nu obtine aceast~ "favoarell, ea poate prcgad dinainte niste papusi

124

I

I

pentru f~tita: sa cumpere patru, sa imb race doua dintre ele, una In asistenta medicala iar pe ccalalta In doctor si sa i Ie dea la spital. jucariile pc care le-a avut la spital nu pot fi aduse acasa; de aceea, mama va trebui sa pregateasca aceleasi costume pentru celelalte doua papusi, pe care fetita le va gasi la intoarcerea acasa. Va inlesni astfel Iegatura dintre spital si casa pentru ca, in ciuda convingerii mamei, acesta este momentul eel mai dificil: intoarcerea acasa. La spital, copilul va trai timp ,de doua luni. La aceasta virsta doua luni inseamna enorrn, cit opt luni sau un an pentru un adult. La intoarcerca acasa, copilul are nevoie sa regaseasca acelcasi obiecte care i-au tinut companie In spital.

Crcd d tearna parintilor vine si 'din alta parte, de la anumite cuvinte, de exemplu: operatic .. pc cord deschis", Acest "cord deschis" estc o expresie care-i Insp~imlm~ pe oameni; tn .rcalitatc 111sl, 11\1 cste yorba dcspre 0 operatic periculoasj. Inima esre un cuvint care denumeste simbolic dragostea, iar mama trebuie sa stie ca "inima" copilului ei nu se va schirnba. Sa j cxplice f\'1 i~l'i: .. l nimu PI' rarc (I V;I PIH'lit dU(ln11l1 ilpaqilw corpului 1~1I. dar II;IIWII; uu sc poale 'Hinge de iuimu ta care iubestc ~i nimcni n-o poate dcschide."

o intrebare, care reuine deseori, se reJera fa baie[ii de doi, trei, patru ani sau doar de citeua luni # care au Jimoza sau hipospadias, niste termeni putin cam saoanti. Ar Ii bine sa-i explicim pe scurt.

. Este yorba despre mici anomalii ale penisului baietilor; in fimoza, preputul este prea strimt si poate jena copilulla urinat ~i de fiecare data cind are erectii. Acestea devin dureroase iar iarna pot sa se fisureze. Multi baieti au fimoza si nu exista nici un motiv pentru a nu fi operata. In aceasta situatie, pediatrul este cel care trebuie sa se pronunte. Evident, copiilor le estc £rid de opcratia de fimo:r.a. Trchuic sa Ii sc cxplicc ca. ea cste neccsara, dad VOl' sa aiba ~i ei un penis Irurnos ca al tatalui lor ~i dad BU vor sa mai suferc cind au erectii. E bine

~~ t;:p ~t;tl r.!1 -:lrtl'lct'~ 1\1'"\l1;r":11";43 "11 ACt-A f"'''1ri-tl: ,tn1"'t:\r£\-1(;,">{

........ ...,._ y ...................... _ ................ v.~ "'Y"'''' "\A'" .1;.&'10.+ ""~" .... A-V",-.a. \.<'"" "-IoU .......... V«,-o,7",_

lata scrisoarea unei marne a c(~rui bai.at are 0 Jimoza operabila peste lin em, un em # jlmliltale: >I VII dati seama ce

125

inseamnd asta? Presupun cJ §titi cJ operatia nu e deloc u~oara,

b ,. r·r .·.v. bV',/-1

a cmarpoate Jt [oarte traumattzanta pentru un tUCtC. ""C

patru ani. Marturisesc ca perspectiva ei ma ingrozeste. Nu fndraznesc sa·-i uorbesc copilului despre asta, pentru ca mi-e . teamd sa nu-i transmit propriile mele spaime. Nu oorbesc niciodatd despre acest subiect nici cu sotid meu ca §i cum am urea, prin tacere, sa exorcizdm aceastd teamd." Cfteodata ne cam tnerdem cu firea!

, ,

Dar, intr-adevar.teste verba de fimoza?

Scuzaii-m-i.: de un hipospadias destul de pronuntat, sp unea ea.

Asta este cu totul altceva, In hipospadias, orificiul penisului In 10c Sa fie In centrul glandului este dedesubt, uneori 11nga gland, alteori I1nga rldlcina penisului, De aceasta boala suferea Ludovic al XVI-lea, care a fost operat adult, pentru d fara aceasta operatic nu ar fi putut sa fie tara. Un baiat care are hipospadias se uda cind face pipi,. nu poate altfel, Este foarte neplacut, A~a stind lucrurile, nu inteleg de ce parintii sint atit de speriati, deoarece dupa operatic copilul va fi mult mai fericit. Este 6 operatie neplacuta, intr-adevar, dar aceste neplaceri nu inseamna nimic in comparatie cu satisfactia de a ave a un penis normal, ca toti ceilalti baieti, lata ce ar trebui sa i se spuna, Parintilor le este intordeauna teama cind este atins corpul copilului lor. in acest caz Insa nu au dreptate, caci copilul- si asta trebuie sa i se explice - va fi mult mai fericit dupa aceea. '

Toate acestea se refera, in mare, La problema spitalizdrii copiilor. In co nclur ie, acest eoeniment nu trebuie dramatizat, nu-i a~a? ,

Nu, cu aut mai mult cu cit copiii sint In general fericiti la spital; indata ce se simt mai bine, l~i gasesc tovarasi de joaca, Cind copilul este la spital, e foarte important sa fie vizitat in ziua promisa, Mama sa nu-i prornita d va veni sa-l vada intr-o anum ita zi, dad stie d nu va putea s-o fad. Deseori, la spital, copilul nu-si poate vedea parintii decit printr-un geam. Iar

126

I

acestia incep Sa plinga, pentrn ca.-~i vld copilul plingind; le e teama. Plinsul copilului esre normal, iar In acel moment parintii trebuie sa aiba curajul sa-l suporte. Sa nu piece spunind: »Din moment ce plinge cind ma vede, este mai bine sa nu mai Yin la el." E mai bine sa pltnga, sa tipe, sa sufere ca si-a vazut mama fara ca aceasta sa-l poata stringe in brate, decit sa fie nscutit" de aceasta suferinta, pretextind ca atit mama cit si copilul ar fi prea tulburati. Cu atit mai raul Mama trebuie sa aiba curajul sa suporte aceasta durere, fara sa 0 arate prea mult. Iar pentru copil e mai bine sa-~i vada mama, chiar dad pling amindoi. Ar fi rnult mai rau sa n-o vada ~i sa creada ca ea l-a uitat,

Copilul mic trebuie luat in brate (Linistirea copilului)

lata scrisoarea unei mame al cdrei baiat de optsprezece luni

a avut chiar de la nastere, varsaturi repetate combinate cu simpto'mele nervoase "obi~nuite" ale nAoulu~.nascu~. !n jurul oirstei de unsprezece luni a fost ldsa: tn grtJa bunicilor ::r~o zece zile; de atunci a inceput sa se dea cu capul de tablta patului. Faptul a luat propo:{ii avin4. in oedere c~ acest g.est ~ deuenit acum, pentru copil, un mijloc de preslune: stte ca atunci and se loueste cu caput de pat. parin#i vin imediat la d. Mama mai precizeaza ca, la nousluni, copilul a [ost ~ircumcis (din catcza unci fimoze) # ca esie sigura d nit a uuat aceast-d operatie destul de dureroasd. "Ai 'urea Sit inteleg sernnificatia acestui gest. Copilul carita oare un rdspuns fa urea intrebare? Cum pot fi explicate aceste tulburari?" Pe de alta . parte, este un cop it [ericit, un copil care se joacJ mult.:

Deci aceste dificultati - au aparut dupa perioada de timp: petrecu;a la bunici,cur1~d dupf operatia de fim?za'''"Cred d este yorba despre un baietel care n-a fos~ pregat1~, pe intelesul lui, pentru operatie. Am spus-o deseori, nu e niciodata prea devreme sa i se spuna unui copil adevarul.

Nu a fost pregatit pentru operatic, tot asa dupa cum nu a fost pregatit pentru a sta la bunici .. Acurn, cl~d ~e loveste cu capul de pat (cind este pe adormite sau chla: 111 somn). ar trebui ca tat aI, mai des decit mama, sa-l mingiie pc cap, dinsprc crestet spre frunte si sa-i spuna: ,,~tii, ~nd erai mic, te-an: lasat la bunici fara sa-:-\i spunem ca vom venisa te luam inapoi. Nu ti-am explicat acest lucru ~i tu ai crezut ell. esti la 'inchi-

128

soare, Te-ai simtit prizonier, ~i acum, faci ca un prizonier care se da ell capul de gratii. Dar tu nu e~ti prizonier. Noi te iubim. ~i apoi, mama si tat a sint aici In camera. Iar eu sint chiar l'inga tine." Este vorba despre un copil precoce; varsaturile din perioada In care era sugar sint un sernn ca avea nevoie de prezenta cuiva, nu de a oricui, ci de a cuiva anume.

Profit de ocazie pentru a spune ca acei copii care au varsaturi au nevoie sa fie luati mult mai mult 'in brate, Exista o metoda 'in ceea ce priveste educatia copiilor, la care ad era ~i unii pediatri, dupa care cop iii nu trebuie "obi~nuiti prost"; adica nu trebuie leganati, luati In brate. Ba da, trebuie. Evident, nu plna la douazeci si cinci de, ani. Aceasta apropiere fata de copil se va schimba In functie de virsta. Dar este obligatoriu ca eel mic sa simta ca este 'in siguranta, Or, aceasta siguranta nu 0 are decit dad se loveste, daca se poate spune asa, de corpul mamei. In schimb, 'in patut, cautindu-si astfel mama, va 'int'ilni doar lemnul tare. Deci, primullucru ce trebuie facut, este sa se puna multe perne in jurul patutului.

Asta au ~# [dcut, iar de atunci lucrurlle nit mai sint atlt de grave.

Bineinteles! Poate ca ar fi binc sll scoata $i gratiile de la pat ... IHicteiuiui trebuie sa i se vorbeasca $i desprc opcratia de fimoza $i de ce a fost ea necesara. Tatal trebuie sa-i _ explice toate aceste lucruri, legate de virilitatea lui viitoare ~i din cauza careia a suferit la inceput, Nu trebuie uitat ca, luni 'intregi, micutul a suferit la fiecare urinat si ori de cite ori ave a 0 erectie, deci 'in total cam de sase, sapte ori pc zi. De aceea nu se simtea In largul lui, iar operatia a fost necesara, Trebuie Sa i se vorbeasca despre toate acestea chiar la optsprezece luni. Chiar si la doua luni sau la sase zile nu e prea devreme sa i se vorbeasca unui copil despre punctele sensibile, despre incercarile prin care trece: sa i se spuna ca parintii fac tot ce pot pentru a-I ajuta, dar ca anumite suferinte nu pot fi evirate.

Acum citeua momente uorbeati desore oediatri; lmar!inati-va, aoem 0 scrisoare ehiar de fa 0 pediatri Ar'vrea sa vorbiJi despre asa numitele "eolici ale sugarului"; eopiii care sufera de colici, sanato# in rest, pling dteodatd [ase, sapte ore pe zi.

129

Crcd d\ un sugar care plilll!,e alIt de mult ;t avut 0 n;\~ter~ traumatizanta sau a fost mai scnsibil Ia scpararea de corpul mamei sau atunci dod era in utero, mama lui eranervoasa, Mamclc trebuie sl fie incurajate sa-~i tina cit mai mult copilul lip it de corpul lor, Cind nu pot s-o faea, de trcbuie sa-i vorbeasca, sa-l tina mereu In preajma lor, sa-l legcne cind plinge. Nu are nici un rost sa lasi un copil sa pllnga pe motiv d aceste colici vor disparea de la sine. Copilul simte lumea, iar lurnea lui e mama, nu-i a~a? E mai bine, desigur, sa plinga decit sa taca si sa sufere. Torusi, nu trebuie lasat sa pllnga singur. Trebuie sa auda 0 voce cunoscuta care sa-l fad sa se simta aparat, Un copil mic trebuie luat In brate, cu atit mai mult ell cit ill zilelc noastre el nu mai cste inconjurat de bunici sau de 0 familie numcroasa, Cind nu doarmc, ar trebui tinut In brntc, Multi copii care pIing sc linistcsc imcdiat cc sint IU:I\i In bra~c sau sint leganati; e bine sa Ii se vorbeasca, iar mama sa nu ftc nervoasa. Mai sint ~i copii care trebuie ajutati pentru ca au dificultati In digerarea laptelui. tna~nte e~au m\.~Ite leacu.~~ babesti, foarte simple; le-arn folosit ~1 eu la unul dintre cop 111 mei care pllngea,· era un produs care favoriza coagularea . laptelui de vaca tot asa cum se coaguleaza laptele de. m~n:a. Era In tirnpul razboiului, nu exista lapte praf pentru.sugan, tar ell nu aveam suficient: siropul de papaina i-a facut bine, Acum exista laptc praf Ioarte binc adaptat pcntru sugari.

Se mai poate face Inca ceva, un lucru la care mamele sc glndesc mai rar: sa maseze usor, pc deasupra scutccelor, burrica copilului; asta 11 ajuta sa nu-i fie frig la burtica, dar daca e ud, sa fie schimbat ~i sa i se, puna ceva cald. Teate aceste

nimicuri sint foarte importante. .

Sa nu se uite ca, la unii sugari, aceste dureri de burta pot fi semnul unor bali maigrave.

~i apoi - repet, copilului sa i se vorbeasca eu bl1nde~e,. cu calm. sa nu i se sounaniciodata: "Taci!" pe un ton ridicat, Copilul va tacea, dar v~ fi cu atit mai angoasat cu cit, supunindu-se dorintei mamei, nu-si va mai putea exprima ango;lS<1.

Desi se va simti terorizat, nu va mai exterioriza nimic. 130

I

Intocmai, !~i accasta cste eel mai rau lucru. E mai bine Sa i $C spurn: "Tc doare burtica, dragul.mamei." Cuvinre simple, In timp co mama e la bucatarie sau are treaba In casa ... Apoi, indatll ce e libera, sa~llegcnc putin, sa-i maseze burtica, sll-i vorbeasca. Asta se poate face, dar nu e intotdeauna usor. tn aceeasi ordine de idei rn-a interesat mult 0 scrisoare: cea a unci marne de gemeni ... daca ati putea s-o gasiti.

o am aici. Cathy §i David sint gemeni nascufi prematur - la sapte luni # jumatate- # din aceastd cauza, pouesteste mama, au rdmas 0 luna # jumatate la rnaternitate. "Pe la cinci luni am lost ntivoita sa-miduc copiii, in mai multe rinduri, la

~ «

cre~a ...

Ea spune chiar cresa cu "orar redus". E foartc bine d existll. locuri ca acestea, undo copiii mid nu trebuie sl rll11111l1. toata ziua,

»'" unde stdteau. trei, patru ore pe zi. Conditiile erau excelente. Totusi, iala ce se intimpla fa ora meselor sau and erau schimbafi: asistentele medz'cale 4i puneau un halat alb §i luau eopiii m brate; ai mei incepeau imediat sa urle; urletele incepea» de indata ce balatele albe se apropiau ~i rut incetau decit and se mdepartau. Atunci m-am gindit ca gemenii mei identifi.cau asistentele de fa cre~a, imbracate in balate albe, cu asistentele pe care le cunoscuserd fa maternitate. Pentru a le da in credere, pentru a le arata ea belatele albe nu semni[ica

. despar#rea de mine, de [iecare data cind le dadeam sa mdnince sat« le jaceam baie acasa fmi puneam §i eu un balat alb. Din acel moment, acasd, nu au mai aout nici 0 reactie de spaima. « Dupa citeua zile, and §i-a dus din nou eopiii fa cresd, acestia nu s-au mai speriat deloc de halatele albe ale asistentelor.

Aceasta dernonstreaza cit de necesara este pentru eopii medierea materna, atunci cind intervine ceva nou. Aiei nu e vorba despre ceva nou, ci despre un trecut angoasant pentru copii ~i la care acestia nu voiau sa se intoarca; aceasta mama a dat cu adevarat dovada de 0 intuitie si de 0 inteligenta materna deosebita, pentru care 0 felicit.

131

I

Copii inseparabili, gemeni gelosi

Sa revenim fa aceeasi scrisoare, pentru a rdspunde fa intrebarea pusa de mama; Bdieielul # feti/a, care au acum cinci ani # jumatate, au [acut aceleasi progrese, lara a se putea spune ca unul il domina pe celslalt. Erau foarte diferi# unul de altul; ii interesau lucruri complet diferite; intre ei a [ost intotdeauna 0 intrecere $i 0 rioalitate, pina fa oirsta de dnd ani, and au mers fa gradini[a. in acea perioads [etita dddea impresia ca este mai mare decit fratele ei: "Era vizibil cd-~i domina fratele, mai ales pentru cd era mai descurcdreafd. It Pe fa cinci ani, baiatul a !acut un salt ina in te, [carte spectaculos, mai ales la gradini}a, Emu in aceeasi grupa $i se pare cd educatoarea I-a laudat foarte mult pe baiat pentru progresele fJcute. Mama preazeazd ca, in [amilie, nid ea # nici so{ui ei n-au /licut nici un [el de comparaiie sau comentarii referitoare fa cei doi copii: "Dinacel moment am avut impresia cd feti/a se Usa cople$ita de fratele ei. Avea chiar 0 tendinfa de regresie: vorbea mai prost, avea tulburari de memorie etc.". Aceasta situatie dureaza de mai bine de sase luni; Mama a cerut ca gemenii sa fie rnutaii in doua grupe dtferite, ceea ce copiii auacceptat cu multa placere. intrebarea este: "Cum poate fi ajutata fetifa sa iasa din acest impas, cum ar putea sa-§i recapete increderea in sine?"

Am impresia d aceasta feti~a si-a descoperit de curind fe-

• • ,. "-' 1" ... r· 1'r • _ v 1 r _ 1. • n

rmrutatea, adica ceea ce 0 race sa ne uirenta ue rrateie ei, r'entru

ca sint gemeni, aceasta problema nici nu se punea plna acum. Este posibil ca parintii sa nu Ie .fi vorbit suficient despre diferenta dintre ei, sa nu le fi spus niciodata chiar lucruri

132 '

foarte simple, ca de exemplu: "Tu vei fi barbat; iar tu vei fi femeie." Cred, de asemenea, d a avut ghinionul sa aiba 0 educatoare. Daca ar fi fost barb at, vorbareata cum e - cum sint mai toate fetitele, de altfel - n-ar fi precupetit nimic ca sa-l cucereasca, Baiatul si-ar fi spus atunci: "Bine, ~i aici tot ea e mai desteapta!" Dar, lagradinita, baiarul a intilnit alti baieti .. Atunci si-a spus: "Ia te uita! ei sint ca mine, jar ea e altfel." Poate ca parintii nu le-au vorbit destul de dar despre diferenta dintre sexe. Din aceasta cauza copiilor nu le pare rau eli au fost mutati 'in grope diferite, Pentru ca gemenii de sex diferit, ca acestia, nu pot fi indragostiti unul de celalalt, asa cum se intimpla In mod normal intrebaieti ~i fetite de la virsta de trei ani; fie d o spun sau nu, toti cop iii care merg la gradini1;a au la aceasta virsta un "iubit" sau 0 "iubita" printre colegi. Iar 0 fetita este cu ochii pe fratele ei deoarece, pl:na In acel moment, ea era preferata lui. ~i iata ca acum si-a facut prieteni printre baieti si po ate ca'i:1 place si vreo alta fetita. Iar ea a simtit ca si-a pierdut locul pe care-l avea de unic tovaras de joaca si In acelasi timp de singura fetita care conta pentru el, si e normal. Este necesar ca parintii sa-i explice acest lucru. Acestor copii trebuie sa Ii se spuna chiar de acum ca vor fi prieteni toata viata, dar, ca frate

. si sorf, vor trebui sa se desparta lntr-o buns zi deoarece, fiecare dintre ei vor avea, mai tirziu, un alt tovaras; ea un bliiat care va fi logodnicul, apoi sotul ei, iar el 0 alta fad(, care va deveni sotia lui.

Dar atunci cind este vorba despre gemeni "tmivitelini", doua fete sau doi baie[i? ...

In acest caz, situatia e cu totul alta, deoarece rivalitatea este mare intre doi gerneni. tn general, ea este camuflata plna la pubertate: Plna atunci sint ca un binom, nu pot fi separari, ~i e pacat, Parintii care observa acest lucru ar face bine dad i-ar imbraca diferit lnca de cind sint foarte mici, dad le-ar da jucarii diferite, chiar dad le vor schimba intre ei ... atunci cind este posibil, sa-i trimita in vizita la prieteni diferiti, sa aiba ~iia sa fie In c1ase diferite. Dar este foarte adevarat d sint si ge~eni nedespartiti, Daca se dezvolta bine si dad nu sint prea dependenti unul de celalalt, ceea ce i-ar stinjeni in clasa, si mai ales daca.doresc amindoi, pot fi lasati impreuna.

133

I .

Nu este niciodata bine ca doi copii de virste apropiatesau

.. .1..-; .--'1 .......... "1> .. "': ..... x f.~~" .ro'9""flCPl1t; 1.., fAI

UUl O\;HH.~Hi ,)(\ li"-- \...01 \....)VU\ .. H' "" ..

Acest lucru trebuie subliniat, pentru cit nu este suficient de cunoscut; atitia frafi §i surori sint irnbraca# La [el.:

Inrocmai. Gernenii ar trebui sa fie foarte individualizati de cind sint mici de tot, pentru ca altfel vor deveni inseparabili: unul va domina iar celalalt se va lasa dorninat, ceca ce este rau pentru amindoi, Este poate mai rau pentru eel dominat decit pcntru celalalt. Cel mai bine ar fi ca, Indata ce este posibil, sa fie desparti\i si, dad sc poatc, sa mearga chiar la doua gradinite difcrite. Trebuic actionat In acest scns cit mai devreme cu putinta deoarece, In momentul 1n care s-au obisnuit sa fie nedespartiti, nu mai pot fi separati, iar la pubertate acest lucru se transforrna tntr-un adevarat dlzboi: nici unuldintre ei nu va admire aparitia unui al treilea, ca ales al

. celuilalt. Dad unul va acorda 0 mai mare atentie unui prieten, celalalt va deveni rivalul lui. E rnai bine deci sa nu fie tot timpul Impreuna. Gerneni sau nu, copiii treouie vazuti de paripti ca persoane cornplet diferite. Este foarte important chiar si atunci cind copiii seamana mult intre ei.

Am auzit de multe orispunlndu-se: "Gemcnii nu trebuie sa fie despartiti." Dad inainte de nastere au fost impreuna, asta nu inseamna d. ~i dupa aceea unul trebuie considerat oglinda celuilalt, Este ca ~i cum i-am "transforma 111 lucruri": printr-o raportare continua la trecutul lor ... Ei trebuie vazuti astazi asa cum sint, iar asttizi sint diferiti. De obicei, copiii au nasi diferiti si e bine ca fiecare sa mearga In vizita la nasul sau. Vedeti, ei trebuie tot timpul deosebiti unu.l de celalalt pentru ca personalitatea lor sa se poata, pe cit po sibil, dezvolta err mai diferit.

Si de data aceasta, important este sa li se uorbcascd, sa li se explice ...

Bineinteles.

I

I

I

!

t

~

I

I

J

Sa spui "NU" pentru a face "DA" (Copiii ascultatori)

Aceasta scrisoare pune problema aut'oritatii in familie: "A~ urea sa stiu de la ce virsta pori cere unui copil sa te asculte: sa-v stringa jueariile, sa manince la masa, sa mearga fa culcare, sa inceteze sa se [oace, sa tnchida 0 Ula.« Aceasta [emeie are un copildedoi ani. in continuare adauga: " Folosesc toate #retlicurile posibile ca sa rna fac ascultata csci, de citeua luni, a intrat intr-o penoada de «nu» sistema tic, care se accentueazd pe zi ce trece. «

Acest copil este pe calc s;t-~i schimb psihologia de sugar, care pina acum nu putea sa nu faea ceea ce li cerea mama; inainte, era asa cum si-l doreaea pentru ca el si mama sa formau un tot. Acum, lnccpc sa fad deosebirea lntre "euleu" ~i "cul-tu": el are acum un "eu" ca ~i mama lui. Aceasta este perioada lui "nu", perioada foarte pozitiva dad mama reuseste s-o intelcaga. Copilul spune "nu" pentru a face "da". Ceca ce ar Insemna: ,,«Nu», pentru ca tu irni spui sa fac asa" ~i, imediat dupa aceea, "dar de fapt eu vreau sa fac asa,"

Mama si-ar putea ajuta mu.lt copilul, spunindu-i: ,,~tii, dad tatal tau ar fi aici, ti-ar spune ~i el sa faci acelasi lucru." Nu trebuie sa insiste prea mult. Dupa citeva minute, copilul va face singur ce i se cere. 0 va face pentru a deveni "barbat", pcntru a nu ramine un "bcbel~", caruia i se ordona ce sa faca asa cum

• I" • ". • _J X A r '1 1

1 se oruona unui CUilC care arc nevote uC stdpm. '-'0PhUl e pe

calc sa spuna: "Eu Insumi ... eu ... " Mamei nu Ii este prea usor, dar este un moment foarte important In dezvoltarea copilu.lui.

135

Mama vorbeste, de asernenea, despre "ordine". Ei bine, un copil nu poate face ordine fara un oarecare rise, inainte de trei ani $i jumatate - patru ani. Un copil care face ordine mai devreme poate deveni maniac.

Adica?

Cineva care, mai tirziu, va face lucrurile numai COl. sa fie facute si nu pentru d .. ar avea vreun sens: COl. un fel de ritual. Nu mai reactioneaza ca 0 fiinta vie; ajunge sa fie Col. un obiect dominat de alte obiecte. In timp ce parintii stiu foarte bine de ce trebuie sa faca.ordine, copilul habar nu are: cu cit este mai multa dezordine cu atit se simte mai In largul lui. Cind un copil se joaca, nu se poate sa nu fad dezordine. El nu-si are inca ordinea lui care nu va veni decit pe la sapte ani. Poate totusi sa lnceapa sa-si adune lucrurile de la patru ani, mai ales. dad mama II spune: "Acum, Inainte de a face altceva, hai sa stringern jucariile. Ajuta-ma si tu." Ea va face trei sferturi din treaba, iar el, cu parere de rau, doar un sfert, dar va face. Dupa un anumit timp, l$i va aduna lucrurile pentru ca-si vede tatal faclnd acelasi lucru. Dar atentie! Baietii al carer rata nu este ordonat vor deveni, la rindul lor, foarte greu "ordonati". Trebuie cerut ajutorul tatalui, care poate sa-i spuna fiului sau:

"Vezi, eu nu am Invatat Sa fac ordine cind am fost mic, ceca ce este foane rau pentru eli nu reusesc sa-mi gasesc niciodata lucrurile. Mama are dreptate, inceardi sa fii mai ordonat dccit mine." Estt) un fapt tWIOSCut c~ hai(~\ii Ill! Slllt ordoll;t\i tocmai pemru ell, In copilarie, acest lucru [e era cerut de mama, in timp ce tatal nu i-a ajutat, nici prin propriul lui exemplu, nici explicindu-le complicatiile pe cafe Ie aduce

dezordinea 111 viata cotidiana, .

Referitor la celelalte probleme: mincatul la masa sau mersul fa culcare. Dacl un copil spune pur # simplu "Nul< §i refuza?

Dar nu este nbine" sa fie trimis la ctilcare atunci cind nu-i este somnl Ceea ce e imnortant oentru oarinti, este ca incenind

.l.l J. '*" .r

de la 0 anumita ora a serii sa poata sta linistiti, Atunci trebuie

sa.-i spuna: "Acum e timpul Sa ne lasi singuri; vrem sa fim linistiti! Du-te in camera ta ~i cind 0 sa-ti fie somn, culca-te!"

136

Asta e tot. Copilul se va culca, nu pentru d este obligat sa 0 faca, ci pentru. ca li este somn; sau va adorn11 pc un colt de covor intr-un Ioe unde sa nu-i asa frig; dupa o ora sau doua parintii II vor pune l'n patul lui. Copilul trebuie sa-si formeze singur propriul sau ritm de viata. Dad mama este cea care ordona $i hotaraste totul, el va sfirsi prin a nu mai dispune de propriullui corp; corp ce va apartine in continuare adultului, Ar fi un pericol pentru insusirea propriei autonomii.

o alta scrisoare se refera tot fa micile probleme ee apar de obieei seara, in familie. 0 mama ne scrie: "Am un drdcusor de paisprezeee luni. De fa opt luni ~i-a seos gratiife de fa pat ea sa poaw cobori §i sa baw in Uia cind nu u rnai era somn. Acum, fa paisprezece Iuni, adoanne deseori pe [os, in fata unei u§i de sticla. N-arn vrut sa-l deranjdm. l=am pus pur ~i simplu un couoras mai gros ea sa nu-i fie frig. Pare ciudat dar, dupa ce i-am pus couorasul, sf: culcd tot mai rar acolo." Si acum intreb irile: :nDe ce poate ft atras un copil intr-un asemenea loci De peisajul din spatele geamului sau de luminile strazii? Poate # de faptul ca aeolo este mai rdcoare, deoarece acestui copil n#-i plae deloc cearceafurile sau pledurile cu care nu se inueleste niciodaw? De ce, de cind i-am pus couorasul, nu mai e asa de atras de acel loci"

Este putin rnai complicat; chiar daca mama n-ar fi pus acel co vo ras, dup:' un limp copilul, 'I~;I ernl eel pU~ill, ur fi reuuntat oricum. La uiccput, el 1O-a lndrept:lt 10pre ceva ce parea a fi 0 iesire: i-ar fi placut mult, de exemplu, sa se plimbe pe strada, ~i, la urma urmelor, de ce nu, dad totnu are somn? Atunci, se duce acolo unde, poate, exista ceva de vazut. Se amuza. Nu stie Inca sa citeasca, sa se uite singur la poze, Deci, se duce sa vada ceea ce e miscare, viata.,

jucariile copiilor nu trebuie puse 1a Ioc inainte ca ei sa adoarma, Mai jntii sa fie culcati $i apoi sa Ii se adune jucariile. Acestea sint 0 particica din ei ... : ele vor dormi pentru ca si el doarme. $i astfel, copilul despre care am vorbit va vedea ca viata continua. Treptar se va obisnui cupropriul lui ritm ~i cu nevoia de repaos si de somn. Peste

137

citva timp se va duce-singur la culcare. Deocamdata si-a ,seos gratiile de la pat, ceca ce este bine; inseamna d nu mal arc nevoie de ele.

La opt luni, este 0 performanta spectaculoasi!

Da, asta inseamna ca e puternic! De 'Indata. ce ';1n copil isi tncepe micile acrobatii, trcbuie sa ~ se puna alaturi de pat, ca s~ nu cada, 0 scarita, un scaun sau un taburet ca sa poata cobori usor din pat, peste gratii: nimic nu e. mai" nep~acut pentru un copil care BU doarm~ decit sa s~ s!mt! IIlc!lJS, c~ intr-o cusca. Mai ales dad este singur la pann}L Cind sint doi sau trci copii 'in acecasi camera, este f~)arte bine, deoarece se

. distreaza plna 111 momentul In care pnmul adoarme,

Referit.or Itt perioada de "ntt« a copilului: ..

Ea apare in jU,r de optspreze~e ,luni'1~ b.aie~ii f?arte pr~~coce, iar la ceilalti pc la douazcc~ ~l una de rum ... ~ste 0 a~l~ tudine ce trebuie respectata, ill met un caz contraz isa. Sa nu 1 se raspunda nimic copilului, El va face si!lgur, mai tirziu, ceca ce refuza sa fad acum, la cererea marrier.

. Sa reuenim fa mesele in [amilie. Va scrie 0 mama: are trei copii, dintre care eel mai mare 0 fetifa de ana ~ni. Nu ~ dr: acord cu so{ul ei in priointa modului in care [etita trebuie s~. inoete sa mdnince [rumos: "Dupa parerea mea, sotul meu tt cere prea mult pentru oirsta ei, caci are preteniia sa stea dreaptd, sa-~i tina coatele pe linga C011', sa maninee, cu gura inchisJ.,Iara sa faca zgomot. Iar eu cred cJ ar trebui ,mers pe, etape, sa a~teptam ca niai intii sa-# insu~ea~ca 0 deprmdere F apoi sa mergern mai departe, sa cerem mat mu!t de La e~. 1,~ timpul saptaminii copin mariinca in ~ucatd.ne, in !cJmnb, duminica, mesele devin un adeudra: chin pentru toata lumea, din cauza observatiilor permanente pe care sotul meu le face fiicei noastre. Cum sa ajungem lao un eeh .. tbru intre mas~ ca mijloc de educatie, pe de 0 parte, F masa ca un moment pl.J.cu~ 11.1 7.ilei_ pe de alta parte? Ce se poate cere, fara a exagera, unut ~o;ijel cinci and Nu trebuie sa mai a~tepta.m sa mai creasca putin?" Si inca un aspect care este destul de tmportant: Sotul meu 0 lovqte tt~or pe fetifa cu furcu1ita", dar mama se

138

grabqte apoi sa precizeze ca sotul ei e un tata model, care se joacJ. mult cu copiii, pe care ii iubeste, le urmdresu: actiuitatea, le cueste ... In scbimb, La noi La masd, ceea ce se intimpla, seamana pu[in a isterie ...

Este destul de dificil deoarece nu avern decit parerea mamei, nu si pe cea a tatalui. Sint datoare sa spun ca aceasta feti\a, la cinci ani si jumatate, ar trebui sa manince ca un adult. E foarte probabil ca, lasindu-i pc copii sa manince singuri 'In bucatarie, mama nu i-a 'lnvltat sa manince fad sa se murdareasca.Jucru pe care un copil poate 'sa-l faea fara probleme de la trei ani; intocmai ca un adult. Cred ca tatal ar vrea, intr-un fel, sa-~i manince fiica din ochi; 0 si considera,

~~rr>."""~ .... - "'"a p ............... ?.-'\ bun d ..-~~ro>'l;t· di It-"" t" ~ UC:\· ~\"'U1l1, \,. c \,..t,;v<C.t, UU 1 e lllUl\,..o-(\1,. In moment.. ce 0 In'teap"

cu furculital Ar vrea ca fiica lui sa fie cu ad eva rat perfecta - pentru ca, probabil, 0 adora -- ~i cred eli ea l~i da seama de acest lucru, Ma intreb dad toate acestea nu se datoresc angoasei mamei, sentiment pc care fetita il speculeaza oarecum. Ea vede d mama ~i rata se cearta din cauza ei pe terna meselor. in Ioc sa':~i fad. atitea probleme, marna ar trebui sa-i spuna fetitei, intr-o zi cind tatal nu este acasa: "Hai sa facem In asa fel inch sa maninci frumos de tot. Tata are dreptate: trebuie sa .maninci frumos. Pe tine poate te distreaza ca, la masa, tata se ocupa numai de tine. Ei bine, mie asta nu-mi plate. Ar fi mult mai placut dad, la masaum vorbi despre altceva."

Svar spune ca, intimpul meselor, familia se afla intr-un adevarat razboi, ceea ce pentru mama e foarte rau, Pentru fetita nu c nici tau nici bine, nu are nici un fel de importanta deoarece, ca rival a victorioasa in fa\<l mamei sale, reuseste ca tad'! sa-i acorde 0 atentie aparte, Partea neplacuta este ca mesele In familie nu sint ceea ce ar trebui sa fie. Deci merita ca mama sa se straduiasca. Cred ca in mai putin de 0 sapt~hnina) fetita va reusi sa manince fara sa se murdareasca.

Daca-mi permite# 0 observa{ie personala, este totu§i 0 mare diferenta intre a minca fara sa te murdare~ti # a sta La

~, ~ C' ' '1 J ' , .

masa ca ta armata ... .JC poatc cere unut copu uC anCi ant, nu

Ylumai sa nu se murd4reasca, dar ~i sa taca, sa manince cu gura inchisa? Acest lucru e oare atit de important in educa{ia lui?

139

Este important nurnai pentru d tatal 0 doreste ... Ar fi mai bine sa nu-i acorde atita importanfa?

Dad. nu i-ar acorda decit importanta necesara, ei bine, sint convinsa d fetita ar minca deja cum trebuie. Ea :i:~i 'provoaca tata} pentru a crea asernenea scene; la cinci ani e foa:te amuzant si'Hi vezi parintii certindu-se din cauza tao Sl chiar dad mama nu spune, fetita simte ca in timpul meselor ea este regina, deoarece tatal nu se ocupa decit de ea. Ma intreb dad mama nu ar putea sa-i spuna sotului intre patru ochi: "Ce-ar fi dad cop iii ar minca Inaintea noastra ~i simbata si duminica, pIna cind fetita va minca frumos?"Nu stiu, poate d si pe tata 11 distreaza ce se Intlmpla. Asta este deja 0 alta problema: cea a tatalui care nu ne-a scris si care nu se plinge de nimic dar care, la fiecare masa, joaca irnpreuna cu fiica lui acelasi seenariu ca si cum si-ar oferi unul altuia un spectacol reusit,

. Intrebarea pe care u-o pun acum este urmdtoarea: exista 0 perioada a cuuintelor ur'ite? Sa ma explic: 0 mama cu trei copii - doi h,lieti de ~'fpte # palm ani $i !) jelit'l de trei ani -_. ne sene urm.uoarele: "Pe mine nu prea rna deranjeazi; cind se uorbeste urit. Totusi, e destul de nepldcut cind esti in societate, cu 1II14It/:/ fume tn jut, s,Hi oezi copiii umblind prin ci~s,l ii fnjurind ca nist« bi1i(,lri In [amilis noastrd nu se voriJc}te urlt. Deci, au invatat fa gradini{a sau fa jcoala. « In continuare ne

. spune: .Ultimul cuuint, 0 acbizitie recentd, este «curud».

Repeta tot timpul: «Curod! Curoiil Curudl», Cuuintul dinainte, «cdcat», l-au uitat deja, ceea ce mi se pare de bun augur pentru cuointele ce vor urma ( ... ) Ce sa fac? Sa ma prefac ca nu dud?'"

and un copil vorbeste mit, ili da importantd. E grozav, e cu adevarat un om mare. E extraordinar pentru el sa Ie si serie pc pereti, de indata ee 'invata sa serie. Ar trebui sa i se spun a:

"Ei, ce cuvinte urite stii?" Sigur, n-or sa fie prea multe: patru

.','_" J":"'11'~~ 1 ......... hlotxl U<"I L·nr.l1i"1/1-J\.hln'll'1; '\1'1'." 1·, 'tn\fctt-)(_,lo ~; nt'

;;~~~a:'~~~~' d~:~i 1:';~:O:li'~ '~~~;·~'~~a';~(;~;::·"i·);;::l· ;a;~i ;~~; ;~'j'~~ ~Ie;;u\~~

Sa mai inventeze citeva, oriee. Dar trebuie sa adauge imediat:

"Astea sa le spui la scoala sau la gradinita. Acasa trebuie sa

140

vorbesti ea parintii tai. E bine sa stii cuvintele astea, iar dad nu

C't-;; eX 1/'.1 or- .... ;; ..... m ('X_t-~ "rXf'" ~11 (C rr\n;1,11 "1.1<"1 f; fr\..,rt"D "t"'\"'I;111t-l1n.,;t-. 'l1,.J,.J,. J~1. .1. ...... ":;""'.11.1, (.\,.,"'.1 Ja V I:\.I.C\" ""u.. ""-,,vy.uUJ. V,, .1..1. .LVtkl~\'" J..llll .. U\""UlJ",.

este permis deci Sa vorbeasci urit cind e eu " pentru d asta Ii va cia importantd, In schirnb acasa trebuie sa se com porte ca toti ceilalti; fiecare casa, fiecare familie cu stilul ei.

Cind copiii sint In camera lor, cu usa Inchisa, mama sa nu asculte la u~a. Aceea e lumea lor. ~i dad, fara ca nimeni sa se astepte - se mai Intlmpla - vorbesc urit cind e lume de fa\a - trebuie sa Ii se spuna: "Acum sintern In societate. Comporta-te deci caun om marc ... dad nu vrei sa te considere toti un bebelus. cc Cind este yorba despre copii care au cu adev/trat neuoie sa pronunte cuvinte urite mama saspun&:

"Hai, du-te la toaleta ~i spune acolo tot ce vreisa spui. Asa ceva se face numai acolo. Hai, te rog, du-te si diHi drumul." Mamele vor fi foarte rnirate sa-~i auda copiii urlind la toaleta toate cuvintele urite pe care le stiu, dupa care vor vedea ca s-au linistit deoarece ei sim t neuoia sa le scoata din ei. Exista ~i copii care asteapta raspuns, Acestora mama va trebui sa Ie spuna ceva de genul: "N-am auzit nimic, rni-am pus dopuri III urcchi." Copilul IlU se va lasa ~llll:igjt: intdcge din rJspunsul mamei ca nu e frumos sa vorbeasca asa. $i pentnl ca mama a gasit acest Fel de a-i r;lspundC', Ii va fi recunoscjitor.

Ne-am reierit deja La problemele pe care ie ri:di~a nuditatea parintilor in fata copiilor, problem~ fa care aft rasp.un~ pe scurt deoarece pareau a nit [i [oarte tmpottante,,: E1. bzne,. avem 0 avalan~a de scrisori care contestd ceca ce art spus, mat ales din p artea naturistilor ...

tn acest caz, ar fi intcresant sa vorbim mai pc larg dcspre acest subject.

M ai intii, naturistii: "M ergem des cu cop iii in centre naturiste. Copiilor nostri nu le este niciod~U rusine de c~rpullor sau de eel al parinfilor lor. a De altminteri, aceasta li .~e pare un punet de plecare excelentin educatia sexu~f:i a copuior lor.

/aU scrtsoarea unei marne care nu este nta ea de acord cu ce ali spus: "Trebuie sa [ii natural in =«. -'rune ea: y.~ repro~eaza ca aueti 0 opinie prea tra~~arlta £~ pn'1)mf~ nu~ttdtu. In s[ir~it, alt~i ~u au infeles prea_, bt~e .ce .~ft spus; et au .tr~~el~s ca, dupa optnta dumnr:_avoastra, parmft: "" art~ebut sa fie tandri urad Cit celalalt in lata copiilor. Aici, cred ca este vorba des-pre 0 alta problema. Lucrurile nu trebuie amestecate ...

tn primul rind, eu nu am vorbi~ niciodata de ru.~i~e. Dirripotriva, copiii sint foarte mindri de co~pul pal:m1;llor lor: pentru ei parintii sint l:ntotdeauna perfecti in nuditatea lor ca

... ' _. • _. , ~ • f t ~ I'i.

In to ate, de altfel. Dar exista perioade In viata copnunn m care

el nu observa totul, Cind este mic, copilul nu vedc organele sexuale, de exemplu, El "vede" cu adevarat, .observa corpu! numai din momenrul in care l~i da seama de diferenta sexuala

142

Goi in [ata cui?

I I I

!

(si nu numai sexuala), de deosebirea dintre forme. Adultii tre~ buie ,"l'S stie (II' pilda ,..X un 1"""'1') ~nt .. " Ant"n"P7E'C'P toni d doi

................ T'" ,-.... ..._ , ""'" .. ",",VI,)' t" vl · _ .. ,.,- - .. - .. '~ Y'" "' .

ani ~i jumatate nu are deloc simtul volumului si al diferentei, Momentul in care percepe diferentele este [oarte important deoarece, din acel moment incepe pentru el structurarea realitatii, La acea virsta diferenta de volum reprezinta pentru eopil diferite grade de frumusete: ce este mare e mai [rumos decit ce este mic; se simte inferior fata de adulti desi, In acel moment, 1)1 plan verbal, el se exprima la fel de bine ca si ei, 1n schimb, In plan sexual sau corporal el nu se simte egalul acestui tata "minunat" sau al acestei marne "minunate". lata sensul exact al celor spuse de mine.

In privinta adultilor care fac nudism pe plaja, acesta este un aspect social, care reprezinta acelasi interes pentrucopii ca tot ce descopera ei In lume, tn fond, de ce sa nu stie ca parintii lor sint la fel ca toti ceila1ti adulti? Dar cind e yorba de parintii lor, problema mai prezinta si un alt aspect important: vazindu-i tot timpul goi, copiii refuza de fapt sa-i vada ca at are. t~j acopera ochii cu un va.! imaginar deoarece nuditatca, frumusetea lor Ii raneste. Tocmai acest lucru parintii nu-l inteleg,

In schimb, de la cinci ani ~i jumatate, sase, sapte ani, In functie de copil, acesta nu mai este interesat de nimic altceva, decit de el insusi ~i de prietenii sai. Deci, de Ja aceasta virsta parintii pot face ce vor, cu conditia sa nu-si oblige cop iii sa fad acelasi lucru ca si ei. Dar, Ineeplnd cu perioada prepubertatii, cop iii sint din nou pusi intr-o siruatie de inferioritate. Am vazut destul de multe Ietite eu incidente psihologice, din cauza d si-au petrecut vacanta sau trebuiau sa si-o petreaca pentru prima data printre nudisti; parintii considerau ell, fiica lor este "destul de mare", ea Il1sa~i fiind foarte inctntata, la Inccput, sa rnearga acolo, Apoi, la intoarcere, parintii nu inteleg de ce fetitele - am vazut eel putin sase -·I~i pierd vioiciunea, devin foarte timide. Cind le-arn vazut la spital, In timpul sedintelor de psihoterapie,

_x_~_ .. " ..... x ,,~ ....... 7' .......... rX "",.",...1x 11"'.£)""1: .... "'+'£:10"". rlll +,,\1"'\;- "'.I I1t£).;/1'/,I ca"" ""/1; l-'~k!l;("tU \..(\ .uu 'VVl "J<d. v~ua. J.~"'Jtt.~\''''''4. U\o,. .lay"', ,~_ vV"~,,,_ """" "1"""''-

vada nimic. Nici macar pc ele insele: "Slnt atit de urlta! Eu adh groaznic! Celelalte fete Slot atit de frumoase!" In realitate erau foarte bine facLtte. Asta da. de glndit. Este chiar foarte

143

eurios; cu cit fetele sau baietii sint mai frumosi, cu atit ei cred ca sint mai uriti. De ce? Deoarece daca tot ce au se vede ... ce mai rarnine atunci din valoarea lor ca persoana? Ceca ce ii ingrijoreaza la pubertate este ca se simt devorati de privirile celorlalti,

lata de ce am spus ca nuditatea parin~ilor este destul de periculoasa ~i nicidecum pentru d as considera-o indecenta. In evolutia sensibilitatii copiilor sint momente foarte distincte. La copiii de aproximativ aceeasi virsta, nuditatea nu face sa apara nici un sentiment de inferioritate. Spun toate acestea celor 'care mi-au cerut sfatul... Cei care stiu ce au de faeut sa mearga Inainte! Nu trebuie sa-si fad probleme din cauza

celor spuse de noi. . '

Vi se pare logic, de exemplu, ca cei care practica naturismul sa faca nudism in uacant.i #, intorsi acasii, sa nu rnai apara dezbriicati in fara copiilori

De ce nu? Cred insa d, mai iutii, trebuie sa li se ceara parerea copiilor si nu sa li se impuna ceva. Dificultatile dintre parinti ~i copii apar deoarece copilul nu este liber sa refuze ceca ce i se propune sau atunci and, acceptind initial ceva, l~i sehimba parerea pe pareurs iar refuzul nu ii este acceptat.

Unele scrisori uorbesc despre 0 »reintoarcere fa natura", 0 mama ne scrie: »nu ne ascundern and mincdm sau rind dormim. De ce ar trebui sa ne ascundem cind facem baie salt' and ne dezbracam?<I: Al# p(1rin{i cred cCi a te plimba got in [asa copilului poate fi un excelent inceput in educatia sexuald.

Eu nu sint de aceeasi parere. Parintii care apar goi in orice imprejurare in fata copiilor nu le permit totusi sa le aringa corpul sau sexul, Cit de departe s-ar putea merge in acest sens? Este foarte daunator pentru 0 fiinta umana s,a nu fie initiata in interdictia incestului caci, in jurul acestei interdictii se construieste valoarea unei persoane; din punct de vedere al energiei libidoului (adica al bogatiei energiei sale sexuale)

~~_:1 •• 1 _ .. n~ _~A.n 1'_.~A 1_ -A-~ I..lA_~ __ 0_ kX:A.\ nA" lA

\-vpUU! !Ill II'" pu"'~'" UIL\J41\-'" 14 1114111d \U4\- ... cove UMdLJ sa u ra

tad (dacaeste fata).

Energia sexuala - pentru a folosi 0 comparatie - seamana cu un riu care, plecind de la izvoare se indreapta sprc ocean.

144

Daca riul se opreste pe drum, se transforma intr-un lac care

"': '" _:.a..- ... l.,t- r1:9"' .... T_:~ .... ,1 ........ rl"' ...... x "" ...... '" ...... ~_ ... _ ....... "".n roox+_ ..... : ................ _ " .... £J, ....

"J""'(\ "p1\,:.J.UUl< \ .. 111141111\.,4 •. h,u ua\,..,\;)\,:; v a UILVdl\"-~ \..dUC; l.LYV!, UlJ\.H;

se va varsa? Apele se vor aduna, se vor aduna si tocrnai aceasta acumulare de energie este cauza aparitiei la copil,

Interdictia incestului nu este asirnilata inainte de, eel rnai devrerne, sapte, opt, noua ani, in functie de copil, fnaintea acestei virste, copilul care resimte 0 excitatie sexuala vrea sa puna mina pe ceca ee 11 excita; in ace 1 moment intra intr-o stare de tensiune sexuala care, la baieti se manifests prin erectie; la fete, aceasta stare nu e vizibila, dar este la fel de real a, resimtita eu tot atita precizie in dorinta lor dea fi In contact cu un alt corp.

Cit despre educatia sexual a, aceasta nu are aproape nimic de a face cu forma sau aspecrul organelor sexuale. Este yorba, mai ales, de 0 educatie a sensibilitatii care incepe cu interdictia de a suge toata viata la sin, inrerdictia ca mama sa-l stearga toata viata la fund sau interdictia de a ave a anumite intimirati sexuale cu ea. Aceasta mama ne spune: "Ml'ncam In fata' tuturor." De acord. Poate ca-si face chiar toate nccesitatile In public, in fata intregii familii! Dar m-ar mira totusi sa mearga pina acolo, incit sa le ceara copiilor sa asiste la raporturile ei

sexuale., '

Nu. Ea precizeazii, de altminteri, ca nu e uorba de exhibitionism. Nit se dezbraci in mod inteniionai in fa/a copiilor. Totusi spune foarte clar: »Nu X~lchidem nici 0 u~a in nasul copiilor. « Alit!

Arunci, ar trebui ca ea sa le permita copiilor sa-si il1chida usa, dad ei 0 doresc. Deoarece, in jurul virstei de sapte, opt ani, anumiti copii nu vor ca parintii sa-i vada dezbracati, E curios, dar este adevarat. Unii parinti l'i cearta: "Lasa usa deschisa cind te speli", in tirnp ce dorinta lui este s-o inchida, Cind nu e daunatoare, dorinta copilului trebuie respectata intotdeauna, Dad parintii sint prea autoritari, copilul vrea sa se apefe ~i sufera cind nu poate s-o fad. De altfel, cred d cea mai mare parte a parintilor care tinjesc dupa "natura", dupa nuditate, au avut la rindul lor parinti prea rigizi. Cei care au avut parinti naturisti stiu foarte bine ca a existat 0 perioada JI1

145

\

viata lor cind au fost jenati de acest lucru, perioadacare le-a

stimulat reactivitatea sexuala numai 1a nivelul eorpuiui In loc sa le stimuleze sexualitatea prin interrnediul sensibilitatii. Or, corpul ~i senti mentcle trebuie.sa evolueze impreuna. Ca sa devii adult, trebuic sa dai dovada de stapinire de sine, ceca ce presupune deopotriva dorinta, dominarea acestci dorinte prccum $i rcsponsabilitatca propriilor acte. Dc ce oamcnii I$i ascund, din pudoare, sensibilitatea sexuala? Tocmai pentru ca nu vor sa fie la dispozitia oricui care, vazind In corpul lor semnul dorintei - 0 dorinta fizid ce nu corespunde sensibilita\ii, cticii sau inteligcntci lor - ar putca profita de ci. Dezvaluindu-si dorinta, ei s-ar afla dezarmati In fata orieui:

"Din moment ce rna doresti, ce mai asteptam>" Deosebirea pc plan sexual dintre fiintele umane si animale este tocmai dragostea pemru celalalt care insoteste dorinta; etica umaria condarnna violul ca pc un prejudiciu adus libertatiiceluilalt, ca pc 0 dorinta neconsirntita intre partcneri,

. in perioada pubertatii, cind apar pulsiunile incestuoase In

, cadruJ complexului ocdipian, pulsiunile sexuale pot depasi barierele moralei consticntc, favorizind aparitia unor conflicte existentialc, Accstea sint perioadele entice, cind rolul adultilor estc acela de a-i ajuta pe tineri sa-si cunoasca ~i sa-si stapll1casdi. dorinta ~i nicidecum sa profite de tulburarile lor provocate de o sexualitate ]i1'sita de expericnta. Pe termer. scurt, aceasta ar duce la scduccre ~i 101 dependenta, contrariul dezvoltarii autonomiei si simtului responsabilitatii, Pc tcrmcn lung, ar 1'rovoca refularea sau dereglarea sexualitatii cu consecinte posibile, in perioada adulta, nu nurnai 101 nivel sexual, dar $i In ceca te priveste echilibrul personalitatiisi increderea In sine, ca urrnare a esecurilor culturale care ar aparea,

lata de ce optiunca pcntru nudism a anumitor parint;i mi se pare tot atit de periculoasa In educatia copiilor ca ~i cea a pastrarii unci taccri totale 'in ceca cc priveste corpul; a lipsei de informatie, Spun toate acestea pentru a incerca 0 profi!axie a nevrozelor.

I

I ,

t I t

I

"Ce-ar Ii sa spunem ca a muriti" (Despre agrcsivirare)

/ ata inca 0 scrisoare de fa 0 mama derutata. A a:>!.IH£4IU multa atentie ceea ce ali spus in legatura cu problema morEii. .. » Vreau sa va pun totu~i 0 intrebare in legatura cu un aspect al acestei prob/erne pe care nu I-ali abordat. Este vorba despre dorinta copilului de a-si omort tatal sau mama, in functkae sex. In cazul meu despre dorinta fiicei mele C4 eu sa /iu moartd. E a problema pe care incerc s-o inteleg, deli marturi-, sese ca nu imi este prea ufor. Fetitei u. face pllicere sa se joace cu noi de-a tata # de-a mama, in [elu! urmaior: tatalui Ii sp une: «Tu uei Ii tala» Ii mamei: «Tu oei fi copilul=« ia.r eu ooi Ii mama ... » Deseori in tram in jocul ei; dar citeodar.a nu prea auem chef. Atunci [etita spune:« Binet In cazul acesta eu slnt tata, iar ooi copiii» Daci e intrebata unde este mama raspunde: «E moartd.» In.tr-o zi se juca cu 0 prietena in virstd de sase ani. Nici una dintre ele nu uroia sa fie mama. «Ce-ar fi sa spunem ca a. murit ... »«

Vedeti, copiii folosesc modul conditional, mod foarte important pentru a intra in lumea fantasmelor, a imaginarului, Caci aceste lueruri nu se petrec decit intr-o lume imaginara, 0 lurne cornplet diferita fatl de realitate, Deseori blie?i se joad. cu 0 pusca sau cu un pistol si »omoara" pe toata lumea. Sint incintati cind mama le spune: .. Gata, am murit!", desiea continua sa-~i vada mai departe de treburi, Copiii au nevoie de fantasme care Ii ajuta Sa se desprinda de aceasta teribill dependenta pc care 0 au fata de pannti in realitate. t~i imagineaza cl traiesc mtr-o alta lume, in care ar putea fi adulti; ce-ar Ii dacJ am fi ... Dar de fapt

147

I

f

nu sint. Nu este deloc necesar ca parintii sa se arnestece 111 iocurile copiilor. E mult mai bine sa n-o faca, lata ce ne scrie mama In continuare: ,,~tiu, desigur, ca este yorba despre complexul lui Oedip ... a E adevarat, Acestea SIl1t reactii normale, iar parintii nu trebuie sa arate ca sint suparati, Dimpotriva, sa accepte verbal d sint morti dar sa nu mimeze sau sa se joace "de-a mortul" pentru ea daca s-ar situa intr-o alta lume, ar fi cu adevarat morti, T oate acestea au un efect pozitiv ~supra copilului.

Tocmai ali pomenit despre unii copii care se joaca cu pusti sau pistoale. M ul[i piirinti sint impotriua acestui gen de jucarii. Dumneauoastrii ce parere ave[i? Trebuie sa Ii se interzicd copiilor asemenea jucarii?

Dad nu Ii se vor oferi astfel de jucarii, si le vor fabrica ei din carton sau din orice altceva, cu siguranta. Au nevoie de aceste fantasme In care SIIlt srapini pe viata si pe moarte, Aeest lucru definesre fiinta umaria. Trebuie sa ajunga, dad se poate spune ... nu gas esc cuvintul potrivit, sa "lmbllnzcasd" misterele victii, Pentru a reusi acest lucru, copilul traicste intr-o lume imaginara. Datorita acestui gen jocuri, copilul poate suporta apoi realitarca si restringerea libertatii, impusa tuturor de natura lucrurilor, de suferinta, de legile sociale, de moartc, Dad copiii nu s-ar putea juca, ei ar fi fara aparare In fata acestui teribil macel, care exista in lume. Imaginarul serveste drept scm in, fata acestei drame, numita realitate. Parintii sa nu participe illsa la asernenea jocuri si nici sa cheltuiasca multi bani pentru a cumpara jucarii de acest fel, in schimb, e bine S3. stie pentru cop ii, este important sa se joace ill felul acesta.

Sa uorbim acton # des pre agresivitate ... 0 mama are patru copii: 0 fetifa de sapte ani, un baUt{ de cinci, 0 fetita de dou.izeci # dot1a de luni # un biiietel care are acum doua luni.

. de anci ani este [carte agresiv. Deseori este »cu caput

in nori" §i deuine (Ir{agos cind in cerci sa-l scoti din lumea lui ...

:11 c'n11{.~ ,,"or\;l rtl1t:"\_d 1'\ t-lt~ n£'l'7:t-;o r1;C; r- .tx t<"UH''' ... "

,~ ..... ,~", ... ",_i .. -"'r ..... ' .......... t" .... "-' .... " ... "' y'-'L.. .. \'.l"- ....... .11.'-'.11.'" !J\..J~"l u

a cuceri lumea reala el ar vrea, probabil, sa aiba virsta surorii lui. Copilul, dad nu este ajutat, nu e capabil, atunci cind creste, sa faea diferenta intre existenta celuilalt ca

148

model ~i tentatia de a-i lua locu!. Aceasta teprez.imi~ un mace pericol pentru el. }·\.r vrea sa faca tot ce face sora IUl. l\1' vrca sa fie sora sa pentru a fi mare, dar in r.lici un ca~ a avea acelasi sex; de fapt, el ar vrea sa fie ca tatal impresia ca sora lui n:ai mare Ii st::i In. cale. Crc~~ familie, tatal ar trebui sa se ocupe mal mult de nul vcrbeasca sau sa se joace numai ei doi: tatal trebuie S~l se ocup~ mult mai devreme de un baiat decit de 0 fat~L numai ei doi, tatal poate sa-i spuna: "Fatele nu gJ'nd.csc ca nt!i.

baieti tu esti eel mai mare, iar ea' ~ste cea ~nal mar? dll1tre. '" Tu esti al doilea ca virsta, dar esn eel mal mare dintre halCtL in felul acesta, baiatul ~i fata se vor dezvolta fiecare In felul sau. De la trei ani ~i jumatate, imaginea despre corpul lor sexuat diferit se va forma in direcrii total 0pusc: fetita prin identificare cu mama,iar baiatul eu tatal, pina ce VOl' ajunge la 0 autonomie cornpleta dupa virsta de opt, noua ani, virsta

la care incep sa judeee, virsta dentitiei definitive. '

BaUtlUi este agresiv. La gradini/{l, de exemplu, C 1111 mare bat.att~ ...

Vrea sa "arate" eli este baiat,

Mama adauga: "Nu stiu ce sa mai [ac. 'urea St'i reuseascd

sa-§i.controleze aceastd agresivitate spontand, ". ap?i a~au~a, in treacdt: " Cop iii nostri se uita putin La teleuizor. " Bdnuiesc ca se refera la influenfa nociuii a anurnitor filme ...

Poate d da ... Dar In acest caz, este vorba mai curind de influent a insuficienta a unui barbat adult In viata copi.ilo_r sai, mai ales in viata acestui baiat, Trebuie ca mama sa-l trimita sa se joace cu alti baieti ~i sa-i spuna: "Tu esti baiat, sorata e fata, Tu esti eel mai mare dintre baieti si de aceea te porti asa. T atal tau te va ajuta; trebuie sa nu mai fii atit de agresiv. E bine ca esti puternic, dar poti .sa-ti !olose~ti a~ea~t~ for~a si .attfe!."

'T' ....... ·xl _ ...... "' .. 0. L-x=l ~r":'.t),t'D tnr111'''' nentru baieti, ,'ocurl soc!ale, de

J. dol-a! yv""'''' \H\ I ..I.U v '\..\ ..... jv ..... _ .. ._ J........ '" •

fOl1a si de stapinire de sine, jocuri de tndemlnare etc .... r.;1.ama se va oeupa mai mult de fetita. Combarivitatea este 0 calitate sociala, un semn de virilitate (dar si de ferninitate) educata.

149

E:dstJ cazuri de agresiuiiate, in general?

Acest baiat este la virsta cea mai agresiva: intre trei ani ~i jumatate ,i sapte ani este perioada in care baietii sint cei mai agresivi, pina in momentul in care descopera ell. virilitatea nu inseamna nici agresivitate in sine, nici f011;a ie~ita din comun, ci felul in care se Iolosesc de ea pentru a accepts Iegile socictatii, scopurile pe care si Ie propun, respectul ~i toleranta fa\~ de ceilaJ\i, modul in care inte!eg sa se cornporte, felul in care participa la viata celorlalti: prietenia, dragostea, responsabilitatea. Pentru a ajuta un baietel cam impulsiv sa aiba incredere in cl ~i sa-~i dezvolte aceste calit~.ti, trebuie ca mai intii tata} sa i Ie recunoasca si sa-l fad sa simta dragostea sa. Teate acestea nu se realizeaza in citeva saptamini. Mi se pare d mama este prea nervoasa, iar tatal nu se ocupa suficient de bliat. Peate d mama nu a avut frati? De obicei, mamele care au fost singure la pannti au probleme in educatia baietilor, iar tatii, in aceeasi situatie, nu prea stiu sa-~j educe fetele,

.Noi", adica cine!

(Tat a ~i mama)

o altel mama va pune 0 intrebare dubla. Are 0 !et#J de trei ani, adorabild, dar care, on de cite ori i se cere sa faca ceua, incepe sa plfnga fara sa spuna dc, ce ... i

Ne scrie: "dud noi ii cerern sa fadi ceva". "Noi", adica

cine? Mama. sau cine altcinevar '

E" Sit II tll "'II ...

... dcoarcce Icrita se ponte ana tntr-o pcdoaJ~ dcspre care am mai vorbit, perioada de impotrivire, perioada lui "nu" Prin urrnare, ea ar vrea sa se opuna mamei, daca mama estc cea Care vrea sa-~i impuna dorinta, sau tatalui, sau surorii mai mari... Pentru un copil nu exista niciodan "noi". Niciodata, Intotdeauna este yorba despre opersoana anume. Peate eli acestei fetite ii este frid, nu se simte in stare sa faea fa\a la ceca ce-i cer parintii (este un copil "inhibat", cum il numim noi, carenu indrazne~te sa actioneze), Peate ca de doua, trei ori a fost neindemlnatica si acum se considers nepriceputa in toate. Nu pot raspunde la 0 asernenea tntrebare, cam vaga.

in aceeasi scrisoare, mama ne pune ~i 0 intrebare mai precisd. Aceasta doamn-i a. citit despre teoriile unui psibolog american, doctorul Gordon, teorii intilnite in majoritatea carlilor despre educatia copiilor. Ace5t~ recomands parin{i/or 511 facJ front comun, atunci cind nu sint de acord cu cop£lullor.

Este 0 eroare fundamentala, Doua persoane diferite nu pot fi Intordeaurta de aceeasi ~arere ...

151

Bineinteles ... iar copilul i§i da searna [oarle repede de acest lucru, nu-i a~a?

E yorba, mai ales, despre problema opiniei pe care fiecare are dreptul s-o aiba ~i sa si-o sustina. In timpul unei discutii se intimpla ca tatal si mama, sau bunica si mama, In sfirsit, doua persoane adulte sa nu fie de aceeasi parere. Copilul isi da ~ea~a ca este vorba. des~:e" 0 nel~te~egere. Cred ca, daca pan.ntH au as~men<;a discutii mtre er ~1 daca este de fat a si cop!lul, trebuie Sa-l s~una: "Vezi, desi avern pareri diferite, ne intelegem foarte bine, Asta e." Cind e cazulsa se ia 0 hotarire 'in legatura cu copilul-slnt ~i familii In care unul din parinti I~i cearta copilul, In timp ce celalalt considers ca primul exagereaza - este mai bine ca ei sa discute In absents copilului. Caci sint si parinti care sint de acord ca la un mom,e~1t dar trebuie. faeu.ta copilului 0 observatie, dar cu eOI1<.1I\la .ca ea siX nu vina d~n partea celuilalt parinte; Indata ce o.bservatla .0 face celalalt, el sint tentati sa spuna contrariul, ca ~I cu~ ea ~l s-ar adresa lor, ca un repro~ indirect: "Nu stii sa-ti cresn c~pl.llll..." ~i toate acestea doar din cauza spiritului de contradicrie: un mod de discutie In urma caruia copilul nu are decit de pierdut, arunci cind el este subicctul disputei.

o disputa intre adulti. ... ?

Intocmai. 0 cearta In spatele careia se afla deseori 0 insatisfactie sexuala, E pacat, dar cine po ate sa impiedice acest 1uc:u? Credo ca, e m';llt mai bine ca parintii sa incerce sa fie cit mal naturali si sa-i spuna copilului: "Vezi, chiar dad ne Intelegem bine si te iubim, nu sintern de acord In multe pr~vinte.« Exist~ totusi copii - mai ales intre patru ~i sapte am - care profits eno:m de neintelegerile dintre parinti. De exernplu, pentru a obtineceva vor cere permisiunea marnei, care le-o da, In timp ce tatal, intrebat si el, spune nu. "Dar mama a fost de acord!" In acest.fel ei, I~i pun parintii permanent In contradictie, In acest caz, parintii ar trebui sa fie mai atenti la manevra orin care nronriul lor conil "l' cli"rrp:l'}'~

vazindu-i c~ se c~a~~t Copiii j~a~i acest jocl~rt;ei'in p;;i~~d; comp!exulUl oedlplan: Dad nu 1 se acorda suficienta atentie, acest JOC poate deveni pervers: copilul se coalizeaza cu unul

152

dintre parim;i irnpotriva celuilalt, In asa fel incit tertul exclus sa nu fie niciodata el insusi, ci unul dintre parinti. Pentru copil este 0 perioada grea.

Si daci, de exemplu, un tata, explicind [iulu: siiu ceca, spune in loc de »soria mea", "mama ta"? Si acest lucru este la rei de important? V-am auzit spunind acest lucru. E adeudrat ca un copil inielege diJerenta dintre cei doi termenii

Daca este adevarat? Bineintelesl ~i este foarte important, mai ales In mornentul in care copilul are sapte, opt ani. Cind fetita sau baiatul sint nesuferiti sau obrazniei cu mama lor in prezenta tatalui, acesta trebuie s~Je spuna: "Nu voi permite nimanui ca, 111 casa mea, sa se cornporte urit sau sa fie nepoliticos cu sotia mea." Acelasi lucru trebuie sa-l faea mama, cind fiul ii spune lucruri neplacute, critice la adresa taraiui. Se 111tl'mpla ca, In abscnta unuia dintre parinti, copilul sa-l vorbeasca de rau sau sa-l atace pc celalalt. In general, alege reprosurile pe care simte ca parintele prezent e gata sa Ie accepte in forul lui interior. Acosta trebuie sa aiba curajul sa i-o reteze: "la asculta! Vorbesti despre sotul meu (si nu despre ta.ta} tau) sau despre sotia mea (~i nu despre mama ta). Dad nu-ti place, n-ai decit sa pleci, Sa nu-rni vii mie Cll lucruri din astea. Dad ai ceva de spus, spune-i direct mamei tale (sau tatalui tau). Problemele voastre nu rna intereseaza!"

Este important ca parintii sa stie sa vorbeasca astfel: ehiar si numai pentru a-I face pe copil sa simta ca ei se respecta unul pe celalalt si d nu se supraveghcaza reciproc.

De asemenea, trebuie sa se stie d un copil poate Incerca sa vorbeasca intre patru ochi cu mama sau cu tatal, folosindu-se de pretextul de a vorbi despre celalalt. In acest caz.rdupa ce l-a pus la punct, asa cum am spus, parintele poate sa adauge: ,,~tii ce, noi llU prea avem ocazia sa vorbim numai noi amindoi, Ce-ar fi dad mi-ai vorbi acum despre tine?" etc. Sau: "Ce-ar fi dad am discuta si noi putin?" Spun acest lucru pentru d deseori, copiii nu stiu cum sa provoace 0 discutie ;i considers ell numai pllngindu-sede unul dintre parinti vor fi ascultati de celalalt. De fapt, ei nu vor altceva decit sa aiba o discutie .intre patru ochi cu unul dintre ei.

153

Cum ~i in ce moment sa-i oorbesti unui copil despre Dumnezeui Inirebarea ne este pus(i sub 0 forma mai personalii, care ne dezvaluie unele neintelegeri intre parin#. E vorba despre 0 mama care are 0 fetifa de opt ani; e divortcitd # redisatoritd de doi ani. Din noua disatorie are un copil de palm luni. Primul ei sot era un martor al lui Jehova; iar [etit« de opt ani impartd~e§te ideile tatdlui. Mama va intreab.i ce trebuie sJ-i raspunda acestui copil, care judedi totul in termeni de bine sau rau. "Acest lucru e bun; celslal: e rau« sau and [etit« fi spune: " Vei fi pierduta, tiaca nu devii ii tu martor al lui [ebooa."

, Mama ne sene: "Sint destul de descumpiinitd, deoarece m-am strddui; indelung sa-i dcscbid mintea copilului rneu, sa-i vorbesc despre libert-alea de gin dire, $-0 cresc intr-o atmosfera echilibrata, fara 5-0 oblig sa aleaga tntre alb §i negru. "

Voi raspunde rnai lntii la intrebarea: "Cum sa-i vorbesti cooilului desnre Dumnezeu?"

'Ei bine, pur ~i simplu de cind copilul e foarte mic, Daca parintii sint credinciosi, sa-i vorbeasca dcspre Dumnezeu asa eum ar face-o cuunul dintre prietenii lor, asa cum gindesc ei, fara afectare, Elra "a se cobori la mintea lui", cum se spune. Pur ~i simplu, astfel 'incit copilul sa auda vorbindu-se despre asta. Apoi, intr-o buna zi; copilul va intui, din vorbele parintilor, ce cste Dumnezeu pentru ei, Accst lucru se va petrece de la sine ... tn acest fel ar trebui sa se procedeze eu toate lucrurile importante. Sa se discute in prczenta copilului, dar nu 111 mod special pemru el, deoarece adultilor le place sa vorbcasca despre ceca ce-i preocupa,

Dar se uorbeste cu 'insistenfa despre oirst« fa care copilul incepe sa judece ...

Problema referitoare la Dumnezeu se pune, implicit, cu muIt inainte de aceasta v'irsta, caci nu este 0 problema nici de logica ~i nici de judecata, Cind vorbesti despre Dumnezeu, vorbesti despre iubire. Este acelasi lucru cu iubirea pe care parintii credinciosi 0 au pentru cOl iii lor. Este important ca Durnnezcu sa nu fie asociat niciodata cu ideea de pedeapsa:

Dumnezeu care pcdcpsestc nu poate sa existe deoarcce, pentru crcdincio!ii, El e simbolul bunatatii $i alll1tdcgcrii deplinc a fiintci umane. lata un raspuns general Ja 0 'intrcbare generala.

154

~'i in ce moment? Cind uremi Cum uremi

Da, cum vrem, ~i In felul In carc mama 0 face In mod obisnuit, and este fericita, ea vorbeste despre Dumnezeu imr~un anume fel. Cind este necajitl, 0 face in alt fel: Ii adreseaza rugaminti, Ii aduce laude. Sa se poarte ca de obicei, iar : eopilul va accepta sau nu acest lueru. Nu are importanta, Important este sa fie intotdeauna ea insa~i.

I

Sa trecem acum la scrisoarea mamei descumpdnue, pentr« ea fiica ei judeca totul in termeni de bine sau rau ...

Ea poate sa-i spuna fetitei; "De~i sint surprinsa, te inteleg, pentru do aceasta este credinta tatalui tau si intclcg $i faptul eli

i d d lp'C" 1" 1 indesti .

tu e~ti e acor cu (;1. L-9t1 .11ca .Ul ~1 e norma. sa gtn esn Cit ~1

el." Iar cind fetita ii spune: ,;Vei fi pierduta", mama Sa nu se necajeasca prea mult, deoarece la aceasta vfrsta fetitei ii face' multa placere sa-i spuru mid "rautati" mamei. La sapte sau opt ani ea poate avea nevoie, de exernplu, sa spunf: .. Mama, sa $tii d viata ta nu e tot aut de importanta ca ~i a mea. « E normal. Mama sa-i raspunda; ,,~tiu c~ acest lucru te supara, dar eu am incredere pentru ca fac si eu ce pot. Roaga-te ~i pentru mine lui jehova," Sa-i vorbeasca eu blindete, fara sa critice credinta tatalui, Fetita va simti ca are dreptul sa aiba aceeasi credinta cu a tatalui sau apoi, cu timpul, va ajunge sa-~i res pecte mama, tocmai pentru ca aceasta a stiut sa fie Ingaduitoare.

Va reamintesc ea mama s-a redisatant de doi ani. Fetita are acum opt ani, deci auea sase ani' cind parintii s-au despar#t. Aceasta sa fie cauza?

Bineinteles. Fetita e foarte multumita sa aduca In acest camin - mai ales :11. aid mai existll si un alt copil- imaginea luminoasa sau intunecata a tatalui ei: "Eu am taticul meu!" Credinta tatalui ii serveste drept sprijin in dorinta ei de rivalirate, in afirmarea ei ca persoana diferita fa~a de micutul care are un alt tata, Ea tatoneaza terenul, dad pot sa spun asa, pentru a exprima ambivalenta dragostei ei fata de mama (~i fata de tatal sau vitreg). De ee nu?

Cind complexullui Oedip nu e luat in series

In sfir#t, iatd-ne ajun§i # aici: faimosul c~mplex al lui Oedip. Intrebarea priueste pe oricine are un copil: ce se va intfmpla? Fiul sau fiica mea uor auea un complex oedipian? A~ urea sa plec de la doua scrisori: cea a unei marne despar[ita de so!ul ei de sase ani # care are un baiat de sase ani, ndscut fa 0 luna dupa despdrtirea pann/ilor. Ne sene: "Am auzit uorbindu-se despre co mp lexul lui Oedip. Mi se spune ca, pentru a-I depa#, copilul are neooie de prezenta tatdlui. Or, fiul rneu ntc Ii·a vJzut niciodatatatal. Cum sa-l ajut atunci sa depaJeasca aceasta problema?" Eu as adauga» euentuala" problema, deoarece nu e sigur ca acest copil ar avea ureuna.

Nu ne spune nimic despre felul cum se comports acest baiat, dad e posesiv, gelos pe ea ~i dad ea are ~i alti prieteni? ...

Precizeazd ca locuieste la pann#i sai, cd are doudzeci fi opt de ani, cd nu merge niciieri: Nu are nici un amant. lnainte de a rdspuntle, sa va citesc # ceaLalta scnsoare de La 0 mama cu doi cop ii, 0 relied de palm ani # un bdielel de un an. De fa nasterea baie/ciullti, [etu« este in conflict permanent Cit cei din [ur, # rnai ales CIt tatdl ei; Cu mama este exigentd, tiranicd chiar. !ii acapareaza fraIiorul # it cocoloseste tot timpul. La gradini/a merge cu placere, este sirguincioasa. AC(ISa las/i insa • • _lr d fj 1 ~ M' ~. 1 r.' v tmpresta I.U se e_ u eaza, ;; __ t se pare C£!, sene mama, ta 0 J etlta

siuuui« oedipiana ar trebui sa proooace atasamentul fata de uu ii gelozie fata de mama, sau eel putin asa mi s-a spus. Fetiiamea face oare exceptie de La aceastd regula?"

156

Se pare, d aceasta feti\a este In ylin cO,?P!CX oed iRian, e foarte geloasa d tatal i-a dat mamei un copil, lnIoc sa I-I dea ei. Atunci, i~i acapareaza fra~iorul,. cum spune mama, prefldndu-se ca ea este mama lui, Dec~, face pe ~nama pcntru ca nu i se pare drept ca tatal, pc care-l1Ube~te alit de mult, sa

nu-i fad ei bucuria de a fi mama!

Deci mama poate fi lim~tita ... Fiica ei nu !ac~ exceptie de la regula! ... Acum Set ne intoarcem la cealalta scrtsoare .. ,

in cazul acestei tin ere marne care locuieste ~u parin~ii, se poate spune d propria dezvoltare s-a 0I:.nt ~ ~ata cu nasterea copilului. S-a ~onsacr~t cre~te~ll lUI III casa pariri\ilor ei: se pare dec! ca exista totusi un v~arb~t - bunicul -, iar copilul se poate dezvolta ca baiat, identificindu-secu el. Poate Insa ca acest copil este de~tul de posesiv; sau poate l~i considera.m~.m~ ca pe 0 sora mar n:ar~, din moment ce locuieste la pannpl ei, Nu pot sa spun runuc ill legatura cu aceasta. De ~ltminteri, ea nu ,ne sp_une daca, copilul ei are probleme. Oricurn, el po~rta P' obahil !1Umele ratalui sau pentru c~, dupa c~m I1C sene, a f~st ma:ltata cu acel barbat. Copilul stie dec! ca are un tata 11110CUlt acum,

intr-o o arecare ~nasura, de bunic. .

Pentru acest baiat situatia este cornplexa. Cu SlgU.ranta 1'l1sa, el arc deja 0 identitate de baiar, iar n;ama are sr ea 0 identitate de fetita, dar TlU sint fo arte slgur~ ell la ora actuala ea are 0 libertate si 0 identitat: de fel.nelvc: Poat~ ca atunci cind aceasta Iemeie l~i va permite sa-~l rraiasca viata de femeie, copilul va fi gelos harb~tul ~are va ave.a mal rnulte drcpturi asupra ei ded~ propnu~ ~l. tat~ s~u _flU .. , !n orice caz, prin bun~c acc~t ~~opdare p~slblhta,t<a, s,a !I1t1: I.n, etapa complcxuhn oedljHan, III ,H(,lsta n:l.l~H ,lIl care copilul sc idcncifica cu adultul,. v~lz'ind In. acosta din urma imaginea desavtrsita a lui insusi precuIl1 ~1 modclul pentru a deveni adult. 1n aceasta perioada cred d bate pU\1f1 pastil pc loc continuind sl fie destul de "ignorant" 'in ceca ce priveste sexualitatea.

Cum trebuie sa reac{ioneze pan:n#i cind se m,anifesta acest complex?

157

Dupa cum cred ei de cuviinta, Mai int'ii trebuie sa stie ca acesta este un lucru normal, Sa'":; spuna copilului: "Cind vei £i marc, vei face ce vei don tu. Pentru moment, nu poti 'hlca sa ai 0 sotie (daca e baiat) sau un sot (dad e fata), Ai vrea sa fii deja mare, sa faci ~i tu ce fac oarnenii mario Ca multi alti baieti, poate d ai vrca si tu sa fii sotul marnei tale (sau sotia tatalui tau). A~a ceva nu se poate. A~a e viata."

Sa spunem inca 0 data ca., parinfii nu trebuie sa evitedi.alogul cu. cop iii lor.

Bineinteles, Iar baiatului sa i se spuna ca, atunci cind tatal lui era mic, a sufcrit ~i ella fel, iar cind mama era mica aavut aceleasi interdictii ca ~i fetita ei etc.

. Oamenii 'i~i pun nenumarate intrehari 'in legatura cu com-

plexul oedipian, mai ales acum cind e de notorietate publica, desia existat dintotdeauna, cu mult 'inaintc de a se vorbi despre el. Iar cei care se tern de el, nu-si dau searna d acest complex nu se manifesta in mod previzibil, De exemplu, intr-o familie cu trei copii (dintre care cei mai mari sint doi baieti) s-a intimplat ca mama sa iasa 'in oras impreuna cu tatal trei sen la rind, Baietii i-au reprosat: "De ce iesi tu mereu seara cu el si niciodata cu noi?" Noi, era comandoul baietilor. Mama, putin . derutata, le-a raspuns: "Bine, dar e sotul meu. Am dreptul, nu-i asa, sa ies seara cu el!" Atunci unul.dintre baieti Ii spune:

"Dar si noi vrern sa fim sotul tau", la care mama n-a prea stiut ce sa raspunda, Celalalt baiat l'i spune lnsa primului: "Lasa sa-t;i spun cu. El este sotul cu care face cop ii, iar noi sintem sotii ei, doar asa!" Mama a fost de' acord: "Are dreptate. A~a este." ~i au tacut, cam necajit;i ca mama lor are un 50\.

lata si un alt mod de manifestare a complexului oedipian: baiatul Isi iubeste tatal, vrea sa se identifice cu el, vrea sa aiba 'intotdeauna dreptate dar, 'in acelasi timp l~i iubeste si mama eu care ar vrea sa aiha uncle intimitati ... : ,,~tii ce, poate d tata nu se intoarce diseara. Si dad. nu se intoarce sau vine foarte t'ifziu, pot sa-J a~tcpt In pat, In locullui? E pacat sa ramina locul go!." Binein\eles ca astfel de cuvinte 0 pun pe mama la incercare. Ea trehuie sa aiba prezenta de spirit ~i sa raspunda:

"Locul acesta nu este ,niciodata go I, este locul tatalui tau, fie

158

ca e acasa fie ca. nu. Chiar ~i atunci cind este plecat, intotdeauna aici, iar eu ma gl'ndesc la el." Nueste ca, pe motiv d tatal, nu este acasa, mama sa-~i lase fiul locul in pat; In cazul acesta ell'~i va imagina ca arc dreptul,s,a' creada eli este sotul mameilui. Este Insa si mai rau clnd 1'I1ama ia copilul 111 patca sa·i \ina de cald: "De ce nu, dacl. sotul meu tot nu e acasa? Sa-l iau pe el cu mine In pat." Acest lucru e foarte daunator pentrucopil,

Asa se manifesta complexul oedipian In viata de toate zilele, Mama sa fie atenta. Sa nu accepte niciodatf aceasn alunecare prin care unul dintre copii, baiat sau fata, l$i Insu~e~te prero .. gativele pe care le are tatal ca sot fa~a de sotia lui ~i ca tata fata. de copii. In viata imaginara a baietilor, aceste mici prerogative ii fac sa creada ell au dreptul, prirnit din partea mamei (cine nu spune nimic inseamna ell este de acord) de a dori sa ia locul tatalui, Acest lucru 11 culpabilizeaza, stinjenindu-i dezvolrarea .. Acelasi lucru se int'impla $i cu fetele, tmi amintesc de 0 feti~a care era in plina perioada de.dragoste inflacarata pentru tatal ei - avea trei ani pc vrernea aceea, Intr-o dimineata, dupa ce l-a condus la u~a si i-a spus vesela la revedere, s-a repezit in bratele mamei: "V ai, nu pot sa-l sufar pc taricu." - "Da?", i-a raspuns mama, ,,~i de ce?" Dupa un moment de tacere, cuibarindu-se In bratele mamei, i-a raspuns pe un ton disperat; .Penrru ca e prea dragut cu mine!"

lata, in aparenta, un alt tip de intrebare: "Cum sa-I fad sa inteleaga pe un baietei de cinci ani, plin de viafa # dornic sa afle cit mai multe, ca existJ momente in care trebuie sa-i la§i ri pe cei man sa vorbeasca, t;li ar trebui ~i el sa taca mdcar ciieua minute pe zi? Este un copil foarte inteligent; [oarte sensibil, dar un vorbaref lara perecbel Incerc toiusi; chiar in prezenia lui, sa uorbesc # eu un pic cu sotul meu, sa ascult radioul lara sa [iu mereu intreruptd. Dumneaooastrd ce credetii"

Copilul incearca sa~~i acapareze mama printr-o dragoste

• l A..l· 1 • . 1 •• 1

poseslvl, Este lara ifiUOiala. smg .... !r la parm~l sau .a mare

distanta de un alt frate.

Are 1m [ra#or [oarte mic, de zece luni ... 159

Deci, asta este; primul a fost multf vrerne {;i singurul lor copil. Nu are Inca in fratiorul sau un interlocutor valabil, de aceea vrea sa se identifice cu cei mari, cu tatal, Acest copil este ill plin complex oedipian. Impiedicindu-si mama Sa vorbeasca cu sotul ei, vrea s-o pastreze numai pentru el. Dar nu ea trebuie sa-1 puna la punet. Tatal trebuie sa-i spuna: "Acum vreau

\ sa vorbesc cu mama tao Te rog sa taci. Dad nu vrei sa asculti, n-ai decit sa pleci." Apoi, daca tatal vrea sa vorbeasca cu sotia lui, iar vorbaretul tot nu-i lasa In pace, sa-i dea 0 bomboana sau 0 guma de mestecat. Dupa aceea, tatal ii va spune eu blindete: "Vezi, nu inseamna ca dad noi avem ceva de vorbit, nu-ti dam tie atentie, Trebuie sa te obisnuiesti ... "E bine ca aceste problerne sa fie tratate cu umor. Este evident ca acest copil i$i apara pozitia de Frate mai mare. Poate d nici tatal, cind emailiber.nuseocupasuficientdeel.nu-l ajuta suficient sa creases mare. Nu Ii este deloc usor cu un fratior caruia i se da din ce In ce mai multa importanta si care nu vorbeste inca.; si cu un tara rival, triumfator pe toata linia! Deci el 0 vrea pe mama pentru el, numai pentru el!

1n plin complex oedipian, copilul sufera. Morita sa fim alaturi de el, Are nevoie de 0 dragoste curata din panea parintilor, de explicatii ad eva rate, referitoare la dorinta sexuala interzisa intre copii $i parinti, precum ~i intre copiii aceleiasi familii. Parintii nu trebuie sa-l tachineze sau sa-1 dezaprobe, dar nici sa-i adreseze cuvinte dragastoase echivoce sau sa,aiba eu el intimitati ambigue, carnuflate In mingiieri incendiare, nici intreceri pretins ludice 'intre rivali In care copilul poate spera ca. dorinta lui incestuoasa va rriumfa. Toare acestca nu ar face decit sa Intirzie dezvoltarea lui psihosexuala.

Dacajnterdictia incestului nu este dar exprimata si acceptata intre ~apte ~i noua ani, eel mai tirziu, conflictcle oedipiene vor aparea la pubertate, agravind problemele adolescentei atit pentru tin aru 1 in cauza cit si pentru parintii lui

hi .... .. y!~ r "I . .

sau CHar pl}ntnJ COPH! Jna! mrcr, care V;:tO 111 rratu ior mat 111;1n

pe singurii vinovati atit de neintelegerile din familie cit si de conflictele dintre parinti, Cite familii nu sufera din cauza d pann\ii au cazut In eapcana ocdipiana lntinsa de copii, Fiecarc

160

dintre ei a avut un copil preferat, caruia nu i-a permis, ~a-~i fad, intre ~apte $i noua ani, propriii lui priet~ni 1'~ af:ra tamiliei ~i care nu a respins la tirnp acea pneteme 1l1careata inconstient cu dorinta homosexuals sau heterosexual a pentru unul dintre parinti, pentru un Frate sau 0 sora. La pubertatc~ acestor copii totul explodea~a fie; In violenta s~u In st~n depresive, fie In delincventa juvenila s~u .se mal11fe~ta chiar prin destramarea cuplului... Nu e nimeni vinovat., EI suporta consecintele unei dorinte incestuoase, ale unor capc~ne care nu au fost evirate la timp. In aceasta faza, trebuie sa se recurga, fara intirziere, la psihoterapia psihanalitica - din

fericire foarte eficace. '

lntrebari care reoin

~- ... .. \

(Desparurea; gememl)

Existd intrebdri care revin cu insistenid: mai intii, problema

prezentel prelungite a mamelor linga copii.· .' v

o mama are trei copii: un baiat de paisprezece am, 0 fetlta

de sapte ~i 0 alta de patru ani; aceasta d~n urmd i~ d~ 1~ult~ balaie de cap: »Am incetat sa lucrez de and cram msaranala cu ultima feti{a, ne scrie mama. Deci a fost crescutd in cele mai bune conditii, deoarece m-am ocupat in permanenta de ea. Si totusi, este un copil dirt ce in ce mai dific.il, facindu-ne tuturor viafa imposibila. Incerc sa 0 inieleg, sa am rabdare cu ea dar ma demoralizeazd, ma seoate din sarite, ma istooeste ( .. :). De dtua timp 4i bate sora §i ca sa se pedepseaseli, se mu§~~ singura. Cind este numai cu mine sau cu sora ei este adorabtl~ §i asta poate dura zile intregi, dar de indata ee so~qte ~alta persoand devine insuportabild- Ban_uiesc eli 0 face ~~tent~onat, pentru ca cineva sa se ocupe numat de ea. N u r;:at t~dra:nesc sa-i invit nici 0 prietend acasd, deoarece se mfune, pltng:. Atunci cind incere sa-i explic, cu rabd.are, eli s-a comportat u:z.l imi raspunde: «Lasii, data viitoare . a sa incercdrn sa [im cuminti» Din nefericire, asta nu dureazii nicio~ata 'p:ea multo Sint disperata vazind ea am dat gre~ itt educaiia et.

Cred ca Inca de acum un an, mama ar fi trebuit sa-si reia Mt"'\r;";111· n:l1ntl'lpO" de ce nu a facut-o plna acum, Cind feti1;a

..;, ..... 1. 't'.l ........ _~, ..... _ ---1--""'0 --- - - . ," • ••

spune: ,,0 sa incercam ~a fim cuminti", este ca ~1 cu~ ar simu ca nu cste yorba numai despre ea, ci despre un tno care va lncerca sa fie cuminte. Nu se simte bine decit 'in doi ... ~i pc urma, In aceasta scrisoare nu se porneneste nimic despretata.

162

I

1

i

~i nu ni se spune nici daca, atunci cind fetita se infurie si-si.batc sora mai mare, aceasta Ii raspunde sau nu cuagresivitat~:l\h.l 1ntcleg prea bine, De ce, cea de ~apte ani nu seapara clQdc(!a mica 0 bate? De aceea fetita se simte obligata sa se muste, drept pedeapsa, deoarece are In fata 0 mama deprimata si 0 sora rnai marc, care pare a fi sacul ei de bataie, Nu cred ca fetita cea mica constituie adevarata problema In aceasta familie. Am' impresia d mama a vrut sa fad prea mult pentru ea, vreme prea indelungata. Este singurul copil de care s-a ocupat 1n permanenta. Pentru ceilalti nu si-a intrerupt serviciul, Este un copil "rasfatat". Fara indoiala, sora mai mare crede ca e mai pUl;in iubita de mama. Poate se 1asa batuta de cea mid. tocmai pentru a-i cistiga dragostea?

Un sentiment frumos ...

Da, dar stiti ce se spune: si iadul e pavat cu senti mente nobile. Acum, poate ca marna ar trebui sa-~i aiba propria viata, sa-~i reia lucrul, oricum, sa nu mai fie dependents de cea mica. Fetita aceasta a pornit-o prost de la lnceput, ca ~i sora sa de ~apte ani, de altfel. ~i pe urma, pc urrna., baiatul, tatal, mai ales, ce fac? and 0 mama este deprimata, exista intotdeauna 1n familie un copil - cu rnai multa vitalitate -, care devine insuportabil. S-ar puteaspune ca el este tratamentul cu socuri elect rice a1 saracului, pentru ca el 0 impiedica pc mama sa devina depresiva, Copilul lasa impresia ca nu vrea sa vada pe cine va deprimat ~i face un intreg tapaj ca s-o scoata din aceasta stare, sa-i redea pofta de viata, sa inveseleasca putin atmosfera.

Ar fi bine ca mama sa consulte ~i un psihanalist. Sa incerce sa-~i lamureasca cauza starii ei depresive, Da, cred ea aceste probleme se datoresc mai ales mamei ~i surorii mai mari, care nu se pot apara suficient in fata unei fetite ce pare destul de impulsiva: a fest pre a mult timp rasfatata si acum s-a saturat. Tori se ocupa prea mult de ea si nimeni nu poate sa faea fata agresivitatii ei. Mama ar trebui sa fie mai autoritara si sa-si reia serviciul, Sa 0 incurajeze pc fetita cea mare Sa nu mai cedeze 'in fata celei mid ~j sa nu mai fie asa mamoasa cu aceasta, Totul va reintra in normal, mai ales dad tatal sau bunicul se vor owpa de ea si n-o vor I~.sa sa faca tot ce-itrece prin cap:

163

aceasta fetita spune »facem" In loc sa spuna "eu 0 sa fac' pentru ca dorintele sale nu sint nici cele ale unei fete, nici cele ale unui baiat. Ea sufera ~i face si pe altii sa sufere. Se simte vinovata, Ea cheama 'in ajutor si se lamenteaza!

in legatura cu reluarea seruiciului; 0 intrebare ce revine destul de des este aceea care se refera la »salariul mamei". Multe [emei nu au posibilitatea sa stea acasa F sa se ocupe de copii, pur # simplu din motive materiale. Considerati di perioada in care mama sta acasa cu copilul ar trebui sa fie limitata in timp?

Da, dad prin aceasta se mte1ege necesitatea sa fie tot timpul cineva acasa; aceasta pina cind copilul va merge si va vorbi bine, se va descurca singur din punct de vedere fizic, adica intre douazeci si patru si treizeci de luni, eel mai tirziu trei ani. Eu as fi intru totul de acord ca mama, si, de ce nu, ~i tatal, sa primeasca un salariu sau 0 alocatie pentru a putea sta cu copilul acasa ptna la aceasta vlrsta. Ar fi ~i exceptii tn cazul eopiilor cu probleme, Inceplnd de la 0 anumita virsta, stabilita In functie de fiecare caz in parte, copilul poate merge in colectivitate, de dimineata pina seara; nu mai este necesara prezenta mamei, din moment ce stie sa se descurce singur $i sa se joace cu alti copii. Pentru 0 mama, a educa un copil nu insearnna a i se consacra in Intregime, neglijindu-se, $i cu atit mai putin neglijindu-sisotul, pc ceilalti copii sau viata socials.

Si acum doua obiectii referitoare la gemeni ... Am aiei dolta scrisori complct (1tf(~rite: una din parte':l unci gemcne adeudrat« care ne sene: »Ma intreb de ce oare toti doctorii; toii psibiatrii, toti sociologii sustin cu incapalinare ea gemenii trebuie separaii: N u sint deloc de aceeasi parere." Este in masltra sa a ~puna pentru ca ea este 0 geamana adevarata. Mai departe oorbeste despre dragostea [raternii: » Vd spun toate acestea pentru a va ardta ca, dupa piirerea mea, nu erista nimic mai [rumos, mai placut, decit 0 dragoste fraterna pro/undll Cred ca acest gen de dragoste n« poate exista decit la gemenii univitelini. De ce sa fie separa{i? De ce sa ll se ia, cu orice prei, acest lucru attt de rninunat? Am # eu doi baieIi ee au acum paisprezece ii cincisprezece ani care, spre disperarea mea, se

164

ceartd tot timpul. Aoind in uedere diferenta midi de vfrst4 dintre ei, i-am crescut aproape ca pe niste gemeni. " $i ea este [carte mirata de reactiile lor ...

Dragostea "sororala" exists. Chiar dac~. sora ei nu era geamana, ea tot ar fi iubit-o, iar sora ei ar Ii iubit-o ~i ea. Sint multe surori care se iubesc, fara sa fie gemene. Dar poate ca, In acest caz, faptul ca una era cu adevarat copia celeilalte le-a ajutat, Oricum, nu e bine ca doi copii nascuti la un an diferenta sa fie crescuti ca niste gemeni...

Remarcati, de altfel, ca aceasta femeie nu vorbeste despre viata 'ei conjugala.;

Ati [olosit - va citez - cuuintul ; sororal"?

Dragoste "sororala"! Ei bine, dragostca dintre surori!

Acest cuvint nu exista, nu-i asa? Dar nu se poate spunc .fratern", cind e yorba despre doua surori.

Fetelor le place intotdeauna sa aiba 0 sora cu care sa se ll:te)caga. Pln~ I'n momcntul III care, dornnisoare fiind, I~i disputa acelasi barbat ... Relatiile de prietenie dintre fratii apropiat~ ca Vlrsta sau d~ntre gemeni sint mai putin strinse ca cele dintre fete. Sa mal spunem ca poate exista 0 dragoste autentica ~i fara ambiguitate Intre frati ~i surori ce poatedura toata viata,

Si acum cealalta scrisoare, cea (I unci marne: " Vorbiml despre gemeni; spunea# ea ar trebui imbraca# diferit. in cazul melt s-a dovedit a fi adeiidrat contrariul. Am doi gemeni, un b2iitll ~i 0 rata pe. care, 0 ureme, i-am imbracat diJerit. Cind Sf: [uca« in a~ela# [arc! Jetit:t iii musca mereu fratele. Ap~4 i-am despiirti; Piecare se Juca malt tare. Dar [etita reusea intotdeauna sa se apropie de taratl unde se juca [ratele ei # sa-l muste ." ACCtlsta mama a mai aout apoi un copil. Fetiia il musca # pe acesta: »lntr-o zi, am lmbrdcat toti cop iii fa [el. l-arn consulerat gemeni, asa cum se obisnuieste, de Japt - fi tot scandalul a incetat, iar atmosfera so-a calmat ( ... ). Numai j't'irin{ii ~(ill cu ade'lJarat ce sa facti mtr-o anume siuuuie. Ei rt-ar trebui sJ incerce ~ creasc~ un copll-model; incorsetat in tiparul unui asa-zis copil ideal Exzsta fa ora actuala tendinta de a-Ii creite copilul dupa sfaturile dincart4 de la cinematograf sau din alta parte ... ",

165

Da. ~i chiar ascultind-o pc Francoise Dolto! Personna care ne scrie are dreptate, fiecarc trebuie sa caute singur raspunsurile la propriile inrrebari. E:ste adeva:at. Nu exist~. un copilmodel. In eazul de fata, fetita care-si musca fratii s-a lasat pacalita de uniforma unisex!

lata deci doua scrisori care contrazic ceea ce a{i explicat... Nu, ele se refera la cazuri partieulare sau a lte solutii care au dat roade,

Am mai insistat asupra acestui lucru.sint recunoscatoare tuturor celor ce mi-au scris pentru a-mi contesta raspunsurile. A~ dori ca mamele si tatii sa In~eleaga exact intentia care sta la baza acestor ernisiuni: Reflectez asupra celor mai mici amanunte ce reies din serisori ~i incerc, cu ajutorul lor, sa gasesc solutii 0 data eu parintii, dar nu In loeullor. Dad unii dintre parinti au reusit sa rczolve situatii difieiIe, asernanatoare eclor relatate aid, actionind 111 ell totul alt mod decit urmind sfaturile pc care le-arn dat, sint fericita sa fae cunoscuta propria lor experienta, Astfel pot fi ajutati si alti r-arinti. De [apt, acesta este singurul nostru seop.

Copii agresioi sau agresaii] (intoarcerea de la scoala)

Si acurn, 0 alta serie de intreb.iri. Este vorba despre 0 mama care are 0 fetifa de cinci ani ~i [umdtate, un baie[el de patru ani # jumatate ti 0 alta fetita de doi ani. In curind va avea un alt cop it. lntrebarea ei se refera.la primul copil, (etitd de cinci ani jijumatate. Merge La gradinita, e destul de dezooltata pentru virsta ei, putin cam plinuta. Seamana de fapt cu mama ei. lntr-o zis-a intors de la jcoala extrem de tristd: Pdrintii auintrebat-o ce s-a intimplat, iar ea le-a pouestit ca unii copii din grupa ei ii spun: »vaca impu[ita" ri se pare ca asta a demoralizat-o enorm. lntrebarea este urmdtoarea: cum poate fi ajutat un copil sa-~i creez e lot sistem propriu de aparare, de autonomic intr-un mediu care nu e eel familial?

Cred cit mama a fost cea mat afectatf, Vorbind cu fetita i s-ar putea spune, de pilda; .. Tu ce-ai fi putut sa Ie raspunzi? Cred ca fetita care ti-a spus asa eeva este geloasa, Nu stiu de ee, dar cu siguranta este geloasa." Copiii vorbesc deseori urit cu cei pe care sint gelo~i. Exista Insa ~i copii care, atunci cind sinr In colectivitate, sufera din cauza unui copil "sadic". in aceste situatii, daca parintii vor sa-si ajute copilul, nu trebuie sa se adreseze nici Invat;atoarei sau educatoarei, nici parintilor copilului In cauza, ci chiar acestuia din urma. Mergind la scoala,

• x • 'X r .. ' [ .. 1 '> T1 x' ex "

ei pot S.d spun a: "Ve l-ai spus leti~el me er ~oarte faU ill laeUt

etc. Sa-i dea a lectie, sa-l certe pe eel care a prieinuit un rau moral copi.ului lor. Apoi, dupa ce l-a dojenit, sa-i Intinda 0

167

rnina de ajutor: "Totu~i esti un copil tare dragut. De ce te porti atl't de urit cu fetita mea? Ce ri-a faeut? Nimic, nu-i ~a? Atunci

de ce 0 necajesti? Hai, aeum impfcati-val" ,

Vedeti, daca un copil vorbeste urit cu un alt copil, 0 face deseori pentru ca sufera, pentru ca este gelos pe celalalt care i se pare mai fericit san mai iubit decit el. n invidiaza, dar In acelasi timp ar vrea sa .. i fie prieten.

Sint si multi copii care nu stiu ce sa raspunda la niste prostii fara importanta si fac din asta 0 adevarata drama. 1n acest caz, acasa, familia se poate gindi la niste variante posibile ca replica, de exemplu, la .,vaca.lmputita". Se pot gasi unele foarte nostime pe care copilul le va lnvata ~i va sti sa se foloseasca de ele. De fapt, nu sint decit rivalitati verbale dublate de simtul umorului.

Exista si copii care sint mereu batuti de altii. In-acest caz trebuie procedat altfel. Daca lucrurile par a fi serioase, tatal trebuie sa vada despre ce e yorba. De cele -mai multe ori un copil mai mic agreseaza pe unul mai mare: acesta se teme de

,propria lui forta si n-ar vrea sa-l bad pe unul mai mic deoarece, de exemplu, nu vede asa ceva In familia lui. Mai sint $i copii care - nu se stie de ce - se lasa batu\i sau chiar Ii provoaca pe altii ca sa fie batuti si nu numai la scoala, Nu putem intra acum In amanunte, dar acesti micuti masochisti in fa$:l, acesti copii fricosi si de umbra lor, pot fi cu adevarat ajutati dad li se spune: "Cred d nu esti atent la felul in care te bat ceilalti, Fugi imediat, te aseunzi. Nu asa vei lnvata sa te aped. Deschide bine ochii $i 0 sa observi loviturile care fac rau ~i pc cele care fac rau mai bine;" Trebuie sa se insi~te: raU ma_i bine, desi nu este foarte corect spus. De cele mal multe on, dupa citeva zile, avind per~isiunea sa l?ri~e~ea "lo,:ituri ¥i ~a fie atent la felul in care le pnmeste, copilul isi va mvmge nrmditatea, va riposte la rindul sau $i nu va mai fi agresat de ceilalti.

Deseori poate fi yorba si despre un copil singur la parinti, caruia i s-a repetat cu insistenta ca nu-i frumos sa fie batau~. Acasa, acesta povesteste: "T oti copiii rna bat ~ sint rai cu mine ... « iar parintii ii raspund; "Aparll-te, apari1-te!" Dar el nu a 'i:nv3.tat sa se apere, neavind ocazia Plna aeum s~ fie agresiv. Sa spunem mea 0 data ca un copil care este mcurajat sa fie foane atent la felul

168

1n care este agresat dupa citva timp va sti foarte bine sa loveasca la rindullui ~i sa se faea respect at. E un lucru care se 111Vata.

La fcoala se petrec # alte lucruri. !ntre ei, cop iii foart~ deseori acest dialog clasic: » rsu: meu este mat puterntc deal al tau. Tatdl meu este mai inteligent decit al tau. Tatdl meu este mai bogat decit at tau" etc. Cind cop iii povestesc acasd aceste lucruri, cumtrebuie procedeti Sa-i lasam sa se descurce singuri sau sa-i ajutJm sa gaseascaun raspuns?

Mai intii trebuie sa stirn cui se adreseaza copilul. Sa presupUl1em del ii spune tatalui: ,,~tii c:, spu~e <.'U.ta:: despre .tine~ spune ca.;." Daca tatal are incredere m e1 insusi si m propna lui valoare, sa-i raspunda: "Colegul tau e un prost. Dad spune d tatal lui e cineva numai pentru d este bogat, inseamna ca nu e sigur ca il iubeste tot arit de mult cit te iubesc eu pc tine. Nu masina si hainele frumoase ne arata valoarea oamenilor." in sfirsit, ceva de genul acesta ... Fiecare copil isi iubeste tatal ~i dac~ ii spune ce a spus alt co~il despre el 0 ~.ace ~~C~~l _rentt;:_l ~ fI sigur ca acesta este putermc, d nu poate it Unl1~lt. 1 a~al va cl$tlga in autoritate dad Ii va raspunde: "Eu m~ co~slde; cmeva f~ra sa fie nevoie sa mi-ospuna altii, Iar ru pO\1 Sa-l SpUl colegului tau: «Tatal meu e cineva, ~i e~ copilullui, sint cineva.s" Asta-i tot!

COP iii se lauda intotdeauna cu tatal lor, imi amintesc de un dialog 'pe care l-am surprins intrc doi copi!.de trci. si patru ani - ei nu stiau ca eu ii aud. Unul spunea: ,,~tn ce, tatlcul meu are o motocicleta care merge foarte repede." Iar celalalt i-a raspuns:

"Taticul meu are 0 motocicleta care merge foarte repede, foarte repede, foarte repede." S-a ajuns la un foarte .reped~, foarte repede rostit timp de cinci minute; a~oi, unul dintre el a spus:

"Sa stii ca taticul meu are 0 motocicleta car: nu ~e o~re~te niciodata!" Ca sa termine odata, celalalt l-a scuipat ~1 apOl s-au

. despartit, Ce poti sa faci? Copilarii!

Si ileum La sfir#t, sa vii arat o scrisoare in care ni se sp:me: »Este [oarte adeodrat ca un copil schimbii comp!et 0 ~Ulla, transforma [iiniele, facindu-Ie sa dea tot ce au mat bun tn cleo

r- ~. , A v te ce A l v «

A J1 pan-nte nit este un Mr mnascut; eS.e ce'lJa ce Sf! tWV4,4,

Am putea spune chiar ca, lntoate sensurile, copi1ul este tata} adultului!

169

Sa scrii pentru a te ajuta

Am in lata scrtsoarea unei marne cdreia i-ati rdspuns deja - &~r in mod curios, In accl moment, problema ei Sf.! rezoluase de citeua zile. lata ce sene: ,,«A fost un jei de miracol. FetiIa mea de doi ani, care se trez ea in fieeare noapte de cind avea 1ase luni, a incetat brusc sa se mai trezeascd acum 0 luna ~i [umatate. lntr-o seara, cind 0 culcam, mi-a spus: «Aeum ma due sa fae nani.>" Era pentru prima O,lra cind sp unea singura asa ceua, desi i~i auzise pina atunci mama cerindu-i in [ieeare seara sa se culce, iar ei, bineinteles, ii era somn. Scnsoarea'se incbeie ast[el: "Cind, peste citeua zile, mi-ati raSPlmS, problema era deja rezoluat-i lara sa stiu nici cum, nici de ce; poate doar datoritd hotarfrii mele de a 0 depa~i. Fusese 0 diJicultate interioard. " Este extraordinar, nu-i a~a?

Sint foarte bucuroasa ca am primit aceasta scrisoare, pentru ca este exact In sensul a ceea ce incerc sa fac Inca de la Inceput, adica sa-i ajut pe parinti sa se ajute singuri In relatiile

. cu cop iii lor. .

Cred d scrisoarea pe care 0 scrie 0 mama atunci cind are o problema Ii permite Sa ia putina distanta.fata de ea: mama reflecteaza ,5i l~i formulcaza scrisoarea, stiind ca aceasta va fj citita; 0 scrie, dad pot spune asa, cu tot sufletul. La rindul meu, 0 citesc la fel. In acest mod, ceva se petrece atunci cind scrii ~i citesti 0 scrisoare, sau Ii asculti continutul. Pentru ca mama stie d scopul meu nu este sa dau retete - fiecare copil, fiecare relatie parinti-copii fiind diferite -, ci sa-i determin pe parinti sa Inteleaga ca au posibilitatea de a-si rezolva singuri

170

dilicultatile prin care tree. In vrcmea noastra, oamcnu S-~iU obisnuit sa ceara altora sa 1<1 rezolve problemcle 111 locul 191"· Or dad fiecare ar Inccrca sa reflecteze eli calm, ell onestitat;, dad ar scrie In detaliu ce il framinta; stiind d va fi auzi: - accst lucru este esential, sa stie ca cineva II asculta -, atunci s-ar asculta cu 0 parte din el'. care a: ~i ~:ult mai lucid~ decit cea prins a In virtejul angoasei, al nelinistii, al problemei acute

pc care 0 traieste. ...

Acest lucru l-a Jacm si mama despre care vorbim, dar ~~ fctita, care a inteles, simtind cit de mult SI11t preocupati parintii sai de ea. Mama a.reusit sa ia distanta fa\~ de ~eea ce parea un capriciu, ~i care semnala, de fapt, tocmai dorinta de a trczi interesul mamei: irr'acel moment fetita a inteles ca, In loc sa-i rrczcasca interesul prin corpul sau, care face si rcpctzl mereu acclasi lucru, i-l trezeste ca fiint.' umana care se dczvolta pentru a deveni tncet, ineet 0 f.etita. mare. Aeeasta. c,ste calea pe care 0 strabat cei care ne scnu «, ~1 sint foarte Iericita, dcoarece asta am urmarit: ca parintii sa simta ca acesti copii nu au aparut ca sa le crceze problems, ci, pcntru a tr~~ cu ei, crescind si evoluind, adica schimbindu-si fclul de a fi PU\ll1 cite putin 'in fiecare zi, pe etape. Viata este mai puternica deqt orice dad. 0 lasam sase expnme, fara sa ne blocam 111 momentul cind ceva nu merge: atunci trebuie sa ne gindirn bine la ce s-a Inti'mplat, la mornentul cind a inceput si ehiar . sa punem pe hirtie pentru noi, sa n.e intrebam: "De fapt, ce e?

Ce s-a intimplat?", sa le spunem $1 altora, dar sa nu asteptam

un raspuns de-a gata. .. '

Aceasta mama nu a asteptat raspunsul meu! A gasit

. singura solutia, ~i s-a Intlmplat ca raspunsul meu a fost pentru ea 0 confirrnare a drumului pe care l-a facut.

Copilul trebuie intimpinat ca 0 persoand

(Nasterea)

Sinteti probabil fa curent cu desJa-§~rarea congresului de pediatrie care a auu; loc in 1977 fa New York # in cursul cdruia medicii americani, dintre care unii sint de altJel considerati autorita{i in tara lor, s-au pronuntat in [auoarea reuenirii fa nasterea la domiciliu, pe motiu ca, foarte des, medicii - in special in Statele Unite, dar nu stiu care ar fi situatia in Franta- considers sarcina ca un [el de boalacare dureaza noua luni. De asemenea, s-au declarat complet impotrioa nasterilor prouocate. I ar in/inal sustin ca nu ar exista nici un obstacol, ca [emeile sa nascd din nou acasa. Multe [rantuzoaice care au citit sau au auzit oorbindu-se despre asta ar urea sa stie care este punctul dumneaooastrd de oedere.

Nasterea este ceva normal, nu este 0 boala, Cu toate acestea, dat fiind sistemul actual de organizare al Iocuintelor - cu apartamente mici ~i dificultatea de a te simti In largul tau cind familia e numeroasa - pentru 0 multipara (se numeste "multipara" 0 femeie care a avut mai multe nasteri) ar fi cam greu. o femeie care a avut fara probleme doi sau trei copii ar putea foane bine sa nasca acasa, cu conditia sa fie ajutata. Nu slot de parere ca, pe motiv ell este bine din punct de vedere fiziologic, imediat dupa ce naste, 0 femeie sa l~i reia ocupatiile - lucru care se facea odinioara la tara si care provoca prolaps genitalIa aceste femei. E nevoie de un timp pentru ca muschii sa.-~i recapete pozitia $1 tonusul. Dupa nastere, odihna e obligatorie. Dar, Intr-adevar, cind totul merge bine, este inutiI ca 0 femeie sa ramlna la spital mai rnult de douazeci $i patru de ore.

172

I

Dad t~tul a decurs normal, dad mama po ate fi ajutata, nu fltlmai copilul, dar ~i marna se 'lor simti mult Ina! bine acasa, Si, rnai ales, dad are mai multi copii, e mai bine ca acestia sa 0 vada p~ mama lor acasa $1 pc eel mic, imediat, Pe urma, acasa este si tatal. Pentru cl e groaznic: pe motiv at un barbat este tat.\ el nu mai poate sa stea de yorba cu sotia lui despre acest moment aut de important pentru amindoi.Iar la spital eel mic care, in utero (adica atunci cind era m stadiul de fat) a auzit mereu vocea ratalui sau In dialog cu voeea mamei, se regaseste dintr-o data orfan de aceasta voce masculina, de vocea tatalui si, eel mai adesea, despartit si de mama lui, nu aude decit tipetele celorlalti sugari. Cinevail ingrijeste, dar timp de citeva.zile e ea si cum ar fi intr-un desert; iar pentru un sugar, citeva zile conteaza cit patru sau cinci luni pentru noi.

Deci, parerea mea este ca nasterea trebuie sa aiba loe cit se poate de simplu. Dar cred d pentru primul, .~i chiar pentru al doile~ copil- mai ales dad aceste doua nasten au fO~1: grele - este mal bine ca femeia sa mearga In continuare la spital. Acesta reprezinta totusi 0 siguranta atit pentru copil cit si pentru mama - chiar daca apoi se intorc acasa cit se poate de repede,

De altfel, ar putea functiona sisternul (care este In pregatire acum) al asistentelor de familie, Nu e defel complicat Sa ajuti 0 tlnara lehuza; asistentele ar putea face scurte stagii ill spitale, sau 10 clinicile particulate, cu scopul de a Invata sa acorde ingrijiri lehuzelor si sugarilor. Acest sistem ar putea chiar face pane - reducind cheltuielile de spitalizare - din alocatia de matemitate. Ele le-ar ajuta pe marne timp de doua saptamtni pentru ca acestea sa se odihneasca cu adevarat, ~i cum, aproape intotdeauna dupa nastere, apare 0 u~ara stare deprcsiva, fiziologid, aceste asistente ar sta de yorba cu mama, ar ajuta-o din punct de vedere psihic si fizic, pentru ca are nevoie de asa ceva, mai ales ca ceilalti copii sint putin gelosi ~i mai pretentiosi atunci cind mama este de fata decit 10 absenta ei.

La congresul de pediatrie despre care uorbeam; s-a pus ~i problerna ntqterii prouocate: medidi americani sint complet impotn'V(1.

Sint perfect de acord, mai ales ca aceasta atirudine vine din America! Pentru ca nasterea provocata a fost instituita doar pentru comoditatea ohstetricienilor.

173

I I

I

Ca lucrurile sa mearg.i mai repcdei

Ca sa mearga mai repede ~i ca sa fie ei mai linistiti. Exact ca masinile, Or, orice nastere e marcata de aspectul ei uman. Exista femci care nasc Incet. Altele care nasc mai repede. Exista fcmei care Incep travaliul, apoi au nevoie de un timp

. de odihna, ~i In cazul lor trebuie asteptata cu rabdare, fara angoase, reluarea travaliului, deoarece asa e copilul care se va naste, iar aceasta diada, aceasta sirnbioza mama-copil, nu se mpe cu usurinta, Mama trebuie ajutata sa se simta In deplina siguranta, sa poata vorbi despre ceea ce simte, iar copilul trebuie si el ajutat sa se nasca, Dar, mai important, violenta

h . 1 1 x . A • '" I y

trcvUle compAct ~XC1USc:l ~i In gestufl ~1 In varve, pentru ca

aceasta violenta si angoasa resimtita de 0 femeie care naste, si e prost asistata In timpul suferintei, creeaza un climat de tensiune psihica ce marcheaza rdatia marna-copil 1a Inceputul vietii noului-nascut, iar acest lucru se plateste uneori foarte

scump mai tirziu. .

Se uorbeste mull de nasterea fara dureri dar? din ce in ce mai mult, # de nasterea fara violenfa (acesta este, de altfet, ~i titlul unei car#Y. Pe aceastd temd, 0 viitoare mama 'va intreabd: " Care ar putea fi conseciniele, pozitioe sau. negative, pe plan [iziologic sau psibic, ale metodei traduionale, care se ocupa mai ales de nasterea lara durerii"

Este limpede ca aceasta carte a dezvaluit publicului posibilitatea de a ajuta copilul sa se nasca fara a-l traumatiza; sau, mai degraba, a-l traumatiza cit mai putin posibil, dat fiind faptul ca transform area fatului In nou-nascut reprezinta deja un traumatism natural; aceasta mutatie este insotita de 0 Intreaga transform are la nivelul corpului: modificari circulatorii, ventilatie pulmonata, aparitia brusca a unui univers senzorial, diferit de eel In care traia copilul plna atunci (temperatura, lumina, sunet, senzatii tactile etc.).

Aceasta metoda de na$tcre este In mod evident urnlarea nasterii fara dureri. Sper ca peste citeva decenii - pentru d nu e ccv~5are se poate face de pe 0 zi pc alta, si este abia un inceput , Frederic Leboyer, Pour une neissance satis violence, Ed. du Seuil.

174

f I f

I

- multi copii vor fiadusi pe IUJne 'in aceste conditii, adica intr-un mediu cu zgomote recluse, fara lumina intensa ~i alaturi de mama, inprimele ore de via\l. P'ma acum, sc urmarea 'in special dad nounascurul arc tot ce Ii trebuie, fara se se plece de la ideea d el trebuie primit In mod uman, - cum sa spun? - ca 0 adevarata persoana, Era deci intimpinat eel un mic mamifer, chiar mai diu, caci un mamifer este ajutat de mama lui care il linge, II tine Ilnga ~a"OaJnenii nu s-au gindit plna aCU.ffi la treaba asta, Incepem acum sa meditam la aceste lucruri, probabil pentru d ne simtim atit de "stresati" de civilizatie, Indt intelegem brusc cl un copil poatc fi 'in mod inutil .stresat" la nastere, . .

Acestea fiind souse. deoarece coresnondenta noastra locuieste In provincie, nu ~tiu d~ca acolo exista' 0 clinica unde sa se poata naste In felul acesta, Daca nu exista, Sa nu se 'incapatlneze. Dupa ce a citit aceasta carte, a Inteles cu siguranta ca trebuiereduse la minimum traumatismele pe care le-ar putea resimti copilul sau. Sl-l tina deci cit mai mult Iinga ea, eel putin In timpul zilei, ca acesta sa-i simta foarte repede mirosul. Dacanasterea a fost dureroasa pentru el, sa-i vorbeasca despre asta. (~titi ca spun deseori ca trebuie sa li se vorbeasca sugarilor despre greutatile prin care au trecut, Vocea rningiietoare a marnei e eel mai bun balsam dupa asemenea momente.) Sa-i spun a: "Di\r acum esti puternic. Esti mare. E$ti sanatos." etc. Cred d totul se va rezolva.

. at despre avantajele nasterii fara violenta, pentru ca irni pune aceasta intrebare, stiu ca au fost fkute studii pe copii care au fost adusi pe lume In felul acesta - deoarece au trecut deja treizeci de ani de cind metoda a fost inaugurata, Este foarte dar ca, In familiile cumai multi copii, In care unul singur s-a nascut asa, acesta este cornplet ferit de angoase - de Intuneric, de zgomot si de singuratate -, In timp ce ceilalti, nu. Este rernarcabila constat area, In toate cazurile, a acestei diferente. (De.altfel, este singura care po ate fi observata, pentru ca nu poti compara un copil nascut intr-un fel cu un copil nascut altfel!Nu se pot face observatii decit 'in familiilc cu mai multi wpii ~i numai prin statistici, Este cert d acesti copii sint mai increzatori In ei In~i~i si mai putin angoasati decit ceilaltiin situarii care, de obicei, sint angoasante pentru cei mici.)

175

Si tu ai un tatd adeodrat (Marne celibatare)

Va prop un sa aborddm problema rnamelor celibatare. Una din aceste marne ne scrie: "Am un baiefel de [apte luni # md nelinisteste felul in care absenta tatalui se va repercuta asupra lui. Trebuie compensatd in viitor lipsa tataiui? Din ce moment un copil risca sa se simta [rustrat de faptul ca nu are tata? Trebuia sa i se uorbeascd despre acest tata necunoscut, cbiar dad nu pune intrebdri, astfel incit sa nu se simta prea diferit de ceilalti copii? N u va auea, in cresterea sa, dificulta;i de identificare ca baT'bat, avind in uedere ca ua Ii inconjurat mai

, ales de femeii" i

Pentru a se dezvolta normal 0 fata, la fel de mult ca si un baiat, are nevoie de 0 prezenta masculina, Aceasta femcie nu are defel rude masculine?

Nu spune nimic despre asta; in schimb, afirma: " ... din cauza faptului ca, in mod obisnuit, nu va avea linga el 0 prezerua masculind ca model. "

Mi se pare uimitor c11. 0 femeie poate sa traiasca fara sa aiba relatii de prietenie cu barbati sau cu familii de tineri casatoriti.

Intrebarea ei se refera in primul rind fa faptul ca nu exist a un barbat in casd.

Probabil in familia lor; dar baiatul a cunoscut barbati, e In contact cu alti oameni, cu copii care au tata, mama, frati si surori. Iar mai tirziu, la gradinita, copiii si adultii din jurul lor vor ilustra pentru el sexualitatea In dubla sa forma, mas-

176

culina ~i feminina, In orice caz, un copil, fata sau baiatnu se poate dezvolta crezind - in lipsa unu! sot legal sau a unui prieten intim al mamei sale - d) atunci va fi mare, va fi femeie (dad e UIl baiat), sau d dorinta lui fatl de celalalt sex este interzisa (dad e 0 fata care vrea sa se identifice In toate cu mama ei celibatara). Acestea nu slnt decit doua exemple pentru a aborda 0 problema importanta, anurne necesitatea de a-i vorbi copilului despre felul in care a fost conceput; de a-i spune care este pentru el punctul de plecare al cunoasterii de sine si al valorii sale pentru eel ce 11 iubeste si se ocupa de educatia lui.

Dar multi se intreaba, §i este firesc sa fie asa, in ce fel trebuie spus acest adeudr.

Pentru un copil crescut de mama sa In irnprejurari deosebite, adevarul eu privire la tatal adevarat (genitor esre cuvinrul corect, dar copiii spun "tata adevarat" si "mama adevarata") trebuit rostit cu referire la numele de familie, adica la patronimul de la starea civila, patronim cu care copilul va fi inscris la scoala (si pe care, de cele rnai multe ori, plna atunci nu l-a stiut). Acest nume poate fi al unui tata pe care copilul nu 11 cunoaste: al unui tata care l-a rccunoscut ia mceput, dar apoi a murit sau l-a parasit, mai ales Intr-o familie In care nu exists, ca inlocuitori, bunici sau unchi dinspre tata sau, In alte situatii, mama a divortat dud copilul era foarte mic ~i s-a rccfsarorit sau ~i-a reluat nurnele de fata; alt caz e eel In care copilul poarta numele de fata al mamei sale celibatare sau care traieste In concubinaj cu un alt barbat caruia el ii spune "tata". Oricurn, copilului, fie el fata sau baiat, i se va explica tot In ce 11 priveste pe genitor, cu referire la numele sau din actul de nastere,

Banttiesc d problema trebuie abordata deosebit atunci and copilul poarta numele mamei sale.

Daca copilul poarta numele de fata al mamei sale, BU este i imposibil ca el sa-~i puna - acum sau mai tirziu - problema incestului mamei sale cu bunicul matern sau cu un unchi din partea rnamei; mai ales dad unul sau altul din acestia doi ocupa un loc tutelar. Lipsa unor explicatii cu privire la nume si la legea care i-au fost impuse copilului la nastere, plecind de

177

la imprejurarile conceperii sale ~i de la relatiile marnei carel-a nascut ell tataI sau adevarat blocheaza, mai devreme sau mai tirziu, Intelegerea limbajului, viata lui afectiva sau viata socials, Sint necesare pc aceasta tema explicatii clare, repetate de mai multe ori in timpul cresterii, fie din partea mamei, fie a celor din familie. Pe SCUrt, copilul trebuie s& cunoasca legea care Ii fixeaza patronimul, Pentru ca, dad fata sau baiatul unci marne celibatare poarta nurnele acesteia si, pc deasupra, traie~te 0 via\a de farnilie In care nu exista barbati, sau chiar fara familie, aparc riscui ca acest copil Sa creasca ca un atribut at mamei sale, ca un copil partenogenetic (nascut doar din marna). Or, aceasta este 0 minciuna, iar copilul va fi marcat de 0 irealitate fundamental a; In plus, este angoasat ~i nesigur In fata eventualitatii mortii mamei sale, fara de care existenta lui nu este legal asigurara, Orice mama celibatara trebuie sa prevada cine va prelua sarcina cresterii copilului, tn cazul In care ei i s-ar intimpla ceva si sa-i spuna acestuia, Insecuritatea existential a a unui copil fara rude din partea mamei ~i a tatalui nu este indeajuns cunoscuta; am vazut asernenea copii cuprinsi de 0 angoasa generatoare de debilitate nevrotica, incepind de la cinci ani, v'irsta lacare problema mortii parintilor nu poate fi eludata. Acesti copii nu aveau nici un raspuns la 0 intrebare muta, pe care nu indrazneau sa 0 puna rnamei, singura raspunzatoare de. soarta lor; de fapt, ea se gindise la aceasta eventualitate, dar nu-i spusese niciodata nimic copilului care, cuprins de angoase,

intra intr-o regresiune nevrotica. '

Dar sa ne intoarcem la problema numelui. In cazul concret pc care II analizam astazi, cazul unei marne celibatareintr-un mediu feminin, adevarul cu privire la conceperea sa trebuie spus baiatului, Insa fara a-l blama pc genitor, indiferent de Imprejurarile ln care a avut loc relatia sexual a care a dus la nasterea lui si, daca e posibil, f~d. patos si fara sentimente de culpabilitate sau care sa sublinieze sacrificiul mamei; oricare au fost si, probabil, mai sint greutatile prin care a trecut mama pentru a face fa~a raspunderilor sale, ea a avut eel putin bucuria de a-si aduce copilul pc lume, de a-l iubi, bucurie pc care i-o datoreste barbatului care a fkut-o mama. Pentru ca asa stau lucrurile, mama despre care vorbim are dreptate and

178

f

vrea s1l.-i spuna toateacestea copilului.ei, Trebuie sa-i explice:

"Si tu ai un tata adevarat, Dar nu 11 cunostipentru ca nu rn-am casatorit cu el, ~ Tot asa, daca mama traie~tecuun barb at cu i care formeaza un cuplu tutelar, dar care flU e prin nastere tatal copilului, cred d trebuie-sa i se vorbeasca acestuia destul de devreme, adica eel mai tirziu Inaintea virstei scolare, ~i asta chiar atunci cind copilul nu pune Intrebari:

Acestea aT Ii deci explicatiile de dat cu pTivire la tata, plecind de fa problema numelui. Dar in afara de toate aceste lucruri - # rna adresez specialistei care sinteti - cum reactioneazd, in general, copiii fa abs~nta tatalui?

Vreti sa, spuneti: copiii unei marne celibatare? .. Pentru ca nu exista copii »In general". Totul depinde de felul In care', mama Ii vorbeste copiluluidespre genitorul sal,l, de felulin care l-a iubit $i cum reactioneaza, In relatiile saleernotionale si afective, la prezenta barbatilor din jurul ei ~i la relatiile emotionale ale copilului cu acestia, In cazul acestei femei care a.refuzat ea Insa~i sa se dsatoreasca cu tatal copilului, trebuie ca, prin fotografiiale acestui barbat din perioada cind erau

.impreuna, sa-i arate ca el. a exist at pentru ea; si, de asernenea, prin fotografii de cind era ea copil, sa-I fad sa In~eleaga ca ~i ea a avut un tata, bunicul lui din partea mamei etc. ~i daca intr-o zi, cind va vedea un barbat, copilul va spune "A~ vrea ca domnul asta sa fie tata.l meu", ea trebuie sa-i raspundf:

. "V ezi, ~i tu ai un model de tata In sufletul tau." Dad copilul e baiat, poate adauga: "Numai de tine depinde Sa fii ca el"; dar dad copilul ii arata unnegru, iar el este alb, trebuie sa-i spuna:

"Nu! N-ai sa fii niciodata negru, pentru ca, tata! tau adevarat era alb" sau dad ii arata un domn mic de statura, iar el este longilin, sa-i spuna; "Nu!Tu vei fi probabil inalt, tatal tau adevarat asa a fost, iar tu esti destul de Inalt pentru virsta tao « ln felul acesta, prin .referire la corp, marna ti va putea deja propune copilului modele, fara sa nege realitatea genitorului. Modelele vor fi la Indemlna printre sportivi, printre figurile de la televizor etc. 11 vor interesa in mare masura.

Va trebui de asernenea Sa Ii explice ca el este un caz deosebit, in sensu! ca nu traie~te Imprcuna cu cineva caruia el sa-i spuna

179

,.tata", dar capoate s~~~i alcaga barbati care sit-I sfatuiasca ~i care sa-i raspunda laimrebari la care ea nu va fi in stare. 0 mama celibatara trebuie sa stie ca exista multe lucruri pe care nu i le va putea explica fiului ei, Deci trebuie sa-i spuna: "Vezi, eu sint ferneie. N-am fost niciodata un baietel, Nu stiu slHi raspund." De altfel, orice mama de baiat, chiar in familiile cele mai obisnuite, trebuie sa le raspunda asa fiilor care, din pacate, cu complicitatea sau indolenta tatalui, se obisnuiesc sa se raportezedoar la mama lor.

Deci, mama n» trebuie sa tina locul tatalui?

Nu d nu.trebuie, dar nu poate. Atit fetele ctt si baietii au nevoie de un substitut masculin, 0 instanta in acela~i timp tutelara si casta. 0 mama singura nu mai este femeie. tn eel mai bun caz ea este considerata ca "neutra". Ea poate fi raspunzatoare pc plan juridic, pe planul educatiei morale, dar nu poate raspunde tuturor cerintelor - In principal, elernentelor afective, sensibile ~i emotionale, mai ales cind e yorba de un baiat. Dad 0 face, se amesteca mult prea mult in sensibiliratea lui.· Deci, Ii va spune: "Astea sint treburi de barbati" ~i Ii va sfatui sa discute cu un prieten de-a} ei, sau cu un unchi casa.torit iar, daca Ii va pune intrebari unci fernei din familie, -care e casatorita, aceasta nu-l va refuza, dar II va

'trimite la sotul ei: IIEI od stie s~Hi raspunda mai bine.decit mine,pentrttd. euslnt femeie.: ca si mama ta,' $i nu am experienta unui barbai care, ca ~i tine, a fost baiat ~i adolescent, ~i cunoaste problemele pe care si le pun toti cei de acelasi sex cu tine." Tot asa, 0 fad. care nu avazut niciodata unbarbat alaturi de mama ei nu va ave a incredere sa Ii vorbeasca despre sentimentele pe care i le trezesc baietii. Ea simte d mama ei e frustrata. Iar dad totusi sta de vorbacu ea, inseamna d este Inca 0 fetita aflata subdependenta plina de prudenta fata dec mamlfp(!careoconsided.maidegraba 0 sora orfana maimare,

f)~d~$t~lod~tl'lf~~, sa cre$it~~copil !araitJtJ?

Da, cu sigurantl'l,dar existll marne care stiu sa faca fata acestor greutll~i, cele care spun adevarul sicontinua sllr~i traiasca cum pot, din punet de vedere sentimental ~i sexual,

180

viata lor de femeie; muncind, participind ca cetatene la viata sociala, fara sa se Inchida In singuratatea lor, IndrtJmlndu-~i copiii spre 0 viata sociala cu colegii de aceeasi virsta, fara sa Ie ascunda dificultatile dar ~i fara sa-i sufoce ell 0 dragoste tematoare ~i posesiva.

Nu eprea uiorun asemenea program, pentru 0 [emeie singura.

Fara Indoiala.. Dar ~tit;i, dad dezvoltarea psihosexuala si afectiva a unui copil crescut fara tata de catre 0 mama celibatara este problematica, de multe ori acelasi lucru se Intimpla cu unicul copil sau cu ultimul nascut al unei marne, ramasa vaduva. de tinara, pe care nici rudele din partea marnei, nici cele din partea tatalui nu pot sau nu vor sa 0 ajute;

Idealizarea de dtre mama a unui tata defunct, de pilda, este la fel de daunatoare pentru copilul care nu l-a cunoscutsau l-a cunoscut foarte putin, ca ~i necunoasterea genitorului ~i a relatiilor reale dintre mama ~i tatal sau; pc scurr, acel ceva care a dat un sens suficient existentei sale pentru ca el sa traiasca. Un tata idealizat de cacre 0 mama vaduvs, neconsolata, este covirsitor pentru un fiu, care se vede obligat, In perioada oedipiana, sa joace rolul celui mort social ~i sexual pentru a rivaliza cu el. Exista si vaduve neconsolabile care, in felul acesta, provoaca nevroza copiilor lor, In aceeasi m~sura ca acele femei cu un copil, abandonate, care se Inver~llnea:d dintr-o data Itnpotriva tuturor barbati1or, adid. impotriva vietii din ele.

Si aid regasim problema cuvinrului, Mama a existat in primul rind din punct de vedere biologic, prin gestatie si prin sentimentul de responsabilitate pe care aceasta il presupune. Apoi, ea exisd prin faptele si vorbele sale In tot ceea ce reprezinta educatia copilului ei. T atal absent exists doar simbolic prin vorbele mamei ~i ale oricui l-a cunoscut cind traia, l-a iubit ~i poate sa-l descrie copilului, asa cum era. Orice cop il, din moment ce mama lui nu a creat pentru el un black-out In jurul barbatului care a facut din ea o mama, poate fi pus tn.conracc cu cei care l-au cunoscut ~i apreciat pc t.ati\l slu f. astfel poate auzi vorbindu-se despre e!. Jar mama, de cite ori este posibil, trebuie sa-~i ascunda deceptia ~i s1 permita aceastl{ Intilnire cu cineva care nu are aceleasi motive de suferin~ Ca si ea.

18t

Spun illd 0 datl, pentru o mama sil1gUl'~ unica metoda de a~~i creste copiii este sa Ie spu..l1a adeviml en privire la conceperea lor: sensul vietii lor plead de aid; apoi, incepind cu cea mai frageda virsta, trebuie pusi 'in contact cu adulti de ambele sexe, fatl de care ea insa~i 1~.i defineste propriul mod de a trai, indemnindu-si 'in acelasi timp baietii ~i fetele sa aleaga singuri exemple dintre cei pe care ii intilnesc, in functie de afinitatile lor naturale: este important ca ei sa gaseasca exemple in afara cercului familial devenit cu atit mai strimt cu cit nu este sau nu mai este un tata.

De altfel, la fel ar sta lucrurile daca, mama fiind plecata sau decedata, tata} s-ar ocupa singur de cresterea copiilor sai.

I aU acum 0' alta scrisoare, cea a unei marne celibatare care a adoptat, la 0 virsta de zece Zuni, un copila~ nascut din mama uietnamezd # tata soldat negru,de origine americana: amindoi au murit. Aceasta mama ne sene ca are un cooil foarte cuminte, fara probleme, dar ca, dupa parcrea ei "e~te cam indiferent # nu destul de agresiu." A su/erit deja, scrie ea, din cauza unor aluzii rejeritoare la culoarea pielii sale.

In primul rind, In raport cu cine si cu ce nu este destul de agresiv? ~i de ce vorbeste de aluzii? »Nu esti cumva chinez?", a fost Intrebat; ei bine, de ce nu-i explica ea povestea tatalui si a marnei sale? Cred ca ar fi foarte bine sa faea acest lucru ~i sa-i spuna ca datorita Crucii Rosii (probabil) ea a obtinut dreptul de a se ocupa de el si ca parintii lui adevarati ar fi cu siguranta fericiti Sa stie ca el este crescut in Franta de ea, 0 persoana care are posibilitati materiale. Copilul trebuie sa poata raspunde, atunci cind i se pun intrebari (""U privire la tatal sau, Dad ea Ii of era existent a simbolica a acestuia, copilul nu va fi frustrat. Va putea sa spuna atunci, ca si alti copii: "Tatal meu a murit in razboiul din Vietnam. Era soldat american." Era un soldat negru. Printre tori acei soldati arnericani, erau si multi negri. Sa-i arate fotografii din ziarele din acea vreme. Cred ca trebuie neaparat sa-i spun a adevarul. ~i Sa i se explice ~i ce e cu tipul lui de metis asiatic, sa i se vorbeasca despre mama lui adevarata care era vietnameza si care a disparut din viata lui din cauza razboiului.

182

"Mi;e. tea~.·$4nU $u!erc.sau .. s4jSe. ag4i,,:prea··tnu/~ .. de mine, mai scrie.mam« •. Cu. attt mai mult cu. qt tJ:umai are'flici macar un bunk."

Nu, nu va suferi daca sta de yorba cu d. ~i apoi, nici ea nu e singura pe lume. Exists cu siguranta In jurul ei barbati ~i femei. Copilul va gasi printre ei modele de viata. Cred eli mama va reusi pina la urma sa se descurce. Dar inteleg faptul ca exista uncle marne celibatare care i~i pun intrebfri. Este bine eli si aceasta mama ~i ie pune. Iar daca, mai tlrziu, are probleme, se va putea adresa unui psiholog barbat, cerindu-i sa se ocupe de fiul ei ~i sa-i spun a inca 0 data lucrurile pc care i le-a spus ea cu vocea ei de femeie, astfel in cit copilul Sa poata auzi din gura unui barbae povestea lui ~i sa-l ajute sa-si asume propriul destin.

Cea de-a treiasituaiie: 0 [emeie a.hotarit de comun acord CIt prietenul ei, de fa care a avut un copil, sa rJmfnJ celibatara # sa-# asume integral sarcina cresterii lui. Din familie catolica, de# #-a pierdut credinta, ea se intreaba daea nu ar trebui s(1-# 'boteze copilul. S~ legat de aceasta, adauga: "Nu arfi totusi bine sa gasesc pentru copilul meu un nas ~i 0 na§a? Nu ar fi bine, mai ales and un' copil nu'are tata sau nu eaprospe deloc in contact cu barbati,. sJ-i sporesc legaturile afective?'"

nSa-i sporeasca" legaturile afective Inainte ca acesta sa-~i creeze singur asernenea legawri, nu stiu dad{ este bine, dar sa aiM prieteni care s-ar obliga saia copilul in grija dad i s-ar Inompla ceva mameiobineinreles. Ar fi o' masura de siguran\i1 pentru amindoi dad. acest copil ar putea aves ca nasi niste adulti, apropiati aifamiliei, care s-ar ocupa de educatia lui ~i in cazul in care at surveni incidence In viata retrasa a unei femei singure. Cred ca acesta este lucrul important. Dad vrea sa aleaga un nas ~~ 0 h~a, trebuie sa gaseasca 6 pereche cu care este destul de apropiata ~i care sa accepte felul ei de a vedea lucru-, rile; si sa fie de asemenea de acord sa.organizeze, In ziuain care vor hotari acest lucru, 0 mica petrecere, Pentru aceasta, cred d trebuie sa astepte sa mai creasca putin copilul, Dar mama poate deja sa-i vorbeasca despre cei care au acceptataceasta raspundere, Vor stabili, de pilda, ziua primei sale aniversari, cu care

183

ocazie vor organiza 0 petrecere, Vor fi de fata nasul ~i nasa, copilul va afla de ce le va spune .. nas" ~i "na.~a" acestor adul~i diferiti de ceilalti, In care po ate sa aiba incredere.

Se mtreaba de asemenea dacJ trebuie sa-i aleaga din cadrul [amiliei; di~tre oamenii apropiati sau din alta parte.

Exista obiceiul ca nasul ~i nasa sa fie din familie. Consider eli e pacat, mai ales pentru uncopil.care nu are familie dinspre tad., sl1 dubleze In felul acesta 0 relatie care este deja 0 relatie de responsabilitate aeceptata legal, dad e vorbade rudele apropiate ale mamei. Pentru copil e destul eli cineva este unchi sau matu$a. AI fi preferabil sa se aleaga un nas ~i 0 na~a .din afara familiei ~i nu foarte tineri. Uneori se obisnuieste sa se aleaga un alt copil cu cltiva ani mai mare. Cred ca e mai bine sa fie adulti - de virsta mamei daca e posibil, saupoate cu citiva ani mai tineri dectt ea - $i sa-$i ia rolul in serios. Pentru ca atunci ctnd 0 mama este singura raspunzatoare de soarta copilului ei, ea nu glumeste atunci dndl$i spune: "Daca mi s-ar intimpla ceva, ar trebui sa existe cineva care sa rna inlocuiasca. «

tn ceea ce priveste botezul? De ce, dad, dupa ctt se pare, ea nu maiare In ea 0 credinta vie? Mai bine s~A ajute, eventual, mai tirziu In optiunile pe care Ie va face el. V reau sa adaug ell. multi copii botezati nu stiu d nasul si nasa lor au 0 raspundere spirituala In privinta lor, raspunderea pe care acestia au acceptat sl1 si-o asume. lar faptul ell la botez, In biserica, se vor afIa 1inga copil un nas si 0 na$l1, nu Inseamna In mod automat ca acest barbat si aceasta femeie accepts sa fie raspundtori de el, Or, t:ocmai Asta tnseamna a.fi 1li1$ $i 11i1$~' Iar dad copilul are na$i;trebuie s-o stie, Binelnteles, mama nu-i va putea explica aceste lucruri la un an; dar pe parcursul dezvoltarii sale, la doi, trei ~i mai ales, pe la cinci, sase ani va trebui reluata intrebarea: "De ce am ales aceasta nil$a?t< Pentru ca are un rol foarte important $i anume s-o Inlocuiasca pe mama daca i se tnttmpla ceva. Iar nasul va trebui sa fie In locul tatalui oe care conilul nuil are. S-a anzaiat sa-i fie un bun

sfatuito"r ~i 11 va sprijini Plna la virsta ad~lta. . . . ..

Copilul.atinge tot ce uede

(Mersul, curiozitatea)

a problema care reoine [carte de's esie cea a copiilor care' "ating tot ce vad'«, adica a copiilor care incep sa meargd # care, umblind prin apartarnent, sint uneori ca 0 adevarata vijelie -. Am in rata doua scrisori pe care vi le cit esc una dupa alta. Mai intfi 0 mama care nu dramatizeaza situafUl, ci sene simplu: "Am un baielei de treisprezece luni. De doua luni de cind a inceput sa meargd, este plin de viafa fi ne stoarce de puteri. De cum se scoala, se catara peste tot. Daca vine In bucatarie, ia cratiiele, capacele #face un ttiraboitngrozitor, looindu-le de frigider sau de pardoseald. Daca este in baie, ia tuburile de pasta de dinti ~i le golesu: in chiuveta. Daca vine In camera de zi, apasa toate butoanele de fa teleoizor etc. Ce trebuie sa fae? Sa-lias sa distruga tot In cas2i? Sa iau din calea lui toate lucrurile de care nu ar trebui s2i se atinga? Sau s2i-i spun mereu «nu»?"

Cea de-a doua scrisoare se re[era fa 0 [etita de unsprezece luni care cerccteaz(l apanamentul in patr« labe, bincinleles, # duce Itt gtml tot ce gaselte. Mama, ca # cell dina in te, intreaba daca trebuie interoenit. Trebuie sa 0 lase in voia ei, incercind sa limiteze distrugerile, sa 0 lase sa se joace sirzgura sau sa se joace mereu cu ea pentru a 0 impiedica sa ducd toate lucrurile la gura?

Cele doua probleme sint legate: mersul ~i curiozitatea, Este normal ca un conil sa dud. totul la QUra si asta cu atit mai mult

-,. -"". ~-- _. . --r----- _-- _-_--".' _'_"" "'0-" ~

cu dt nu vorbeste tnca, pentro a denumi obiectele pe care pune mina. Am vorbit deja despre acest tip de copil iscoditor, Micuta de, unsprezece luni pare precoce; dar trebuie, pe cit se

185

poate, evitat s~. i s~ spuna: ,,!'Ju pune ml~a!« Mama t~~buie,l binein\cles sa ia din calea er tot ce C' cu. adevlrat periculos.. Dar, de Clt~ ori poate, sa fie alaturi de .copil, ~ privirea si ~ yorba. Dad. copilul duce lucrurile la gura" s~ ftc atenta ~1 S~-l spun a: "E cutare l~cru, cuta~e obiect, !i sim.\i gu!tu~? E ?m. piele, din carton, din Plnza, din stofa, din catifea., ~l apOl.Sa le puna la loco Toata casa trcbuic. explorata 'in fc!u~ aces"ta, iar. mama Ii va spunc numele lucrunlor pc care le 1;\ rn mma, l~ pipaie, le duce ia gura, atunci cind e de .fatl la aceste exploran.

In restul timpului, cind mama nu-si poate supraveghea cu. privirea copilul ~i nu poate cementa tot ce face, sa:-l.pun~ sa stea separat d-e ceilalti tntr-un tare (pe care II poate face tara) de Inaltimea copilului ~i sa-i puna acolo cutii de ca:t0n, obiecte de lemn, jucarii, tot soiul de [lecustetecu care se joaca copiii. Iar acesta trebuie s~ aib~ l.ibertatea ~~ p~n~ m1na. pc ele ~id le duca la gurll., cu conditia s~ nu fie m~lIc pen~los.

, Afara bineinteles d nu e bine ca un copil sa manince pamint, noroi, lucruri murdare. De aceea jucariile pe care le ia cu el trebuie sa fie mai interesante. Dar ele 11 preocupa numai din momentul In care au un nume si fac parte, prin vorbele mamei, din relatia existent a Intre ei doi,

Sa ne Intoarcem acum la baietelul de treisprezcce luni, care merge deja de doua luni. Ca si fct~~a, el simte nevoia sa cunoasca torul, sa stie cum sa apuce ~1 la ce serveste lucrul pe care pune m!na. ~u e su.ficient sa i se spun,a: "Este u_? capac de la cratita", cu "Vezl, capacul asta e m~l ma:e decit celalalt" si sa-l puna sa caute I.ntre doua sau trei cratite: ::p~ care din ele merge? Nu, vezr, nu pc asta, pc cealalta. ~1 treaba asta, 0 jumatate de ora dimineata si seara. Este lect!a obiectelor pentru copilul iscoditor despre care am vorbit, CIt despre zgomotul p~ care 11 face, des~n: taraboi'ul d~spre care vorbeste mama lUI, pentru a-l domoli, aceasta sa joace din cind 1n cind cu el diferite jocuri ritmice (copiilor le plac foarte mult), cinrindu-i cintecele pc care Ie improvizeaza. Aceste cxercitii de mi$carcJ son ore ~i verbale sint excelente pentru un copil, ~i pc urma, mama nu trebuie s~ uite sa Ioloseasca scarira pe care 0 are In casa pentru ca micutul sa fad exercitii de urcare si coborire. ~i mai ales sa iasa cu el

186

laplimbare, s~-l pun~sa alerge, sltseijoacecu,mingea 0 ora sau dotia pc zi (In douareprize, bineinteles)fpentrude un copil vioi. Sa aiba, de asemenea, jucarii pe care sl se poata aseza, cu care sa mearga, sa faca "tu-tu"; scaune pe care sa le poata Impinge in toate partile.

De altfel, jocurile senzoriale, sprijinite de cuvintele maternesau pateme, 'incep foarte devreme, 'indl din lcagan: vazul, auzul, pipaitul, apucatul; sl{ ia, sa dea drumul, sa intinda, sa arunce, sa apuce. 0 data cu mersul, incepe con- I troluI asupra lucrurilor in spatiu; explorarea ~i experienta corpului, prin imitarea adultilor si a celor din jur. Intreaga inteligenta umana este solicitata 0 data cu 1nsu~irea limbajului gestual mimic, sonor ~i verbal, pentru placerea de a cunoaste lumea, de a 0 domina ~i de a comunica eu ceilalti.

';",'> ':,. I

Pe aceeasi temd, am 0 4. treia scrisoare interesantd, pentru ea aid. problemele apar in mod paradoxal, probabil, clatonia faptului cJ e vorba despre 0 mama per/ee/ionistJ. La tnceput, va pune 0 intrebare [oarte generala: ,,$tiu ca sinteti pentru 0 politica de maxima blindete (sa nu ridici niciodatJ tonul, sa-i explici totul cu rabdare) lata decopiii mid. Cu toate acestea, cum trebuie introduse primele sanciiuni fa un copilas de un an care incepe sa mearga jisJ. puna mina peste tot? Cum poate fi determinat, treptat; sa ascult« de un ordinimportant? Dupa parerea mea, de fa blindele ti tntelegere pina La a libertate to tala - una dintre tendiniele parinfilor tineri aflati in contact cu mediile psihologiee # pedagogiee modeme - este 0 adevaratJ prapastiel It

Dad interzici un lucru, nu tnseamna ca·trebuie sa 0 faei urlind, Iarblindetea nu exclude fermitatea $i nici anumite interdictii motivate de prudenta,

Dar dad un copillncepe sa punll mina peste tot, am spus ~i adineauri, la virsta de unsprezece luni trebuieinca luate din calea copilului toate obiectele periculoase, iar el trebuie lasat sa exoerimcnteze, nu asa cum scrie aceasta mama. nunindu-l In ta;c, ci dimpotriva, listndu-i la 'i:ndeminl1 cutii de 'carton (sl se joace, sa se ascunda tn ele), scaunele, miciobstacole peste care va Inva~a sa ~reaca.

187

Da, va intrerup pentru a ali continuarea scrisorii, deoarec ne vorbe§te despre experienf4 ei concreta ...

Pare sa fie 0 mama sclava, sclava a lucrului bine facut dupa cite ne spune,

Ne serie: "latace fac: stau cu copilul rneu in tare. Ii arat cum sa insire inelus« pe un befiga§. Ii pun cuburile unele peste altele. Si el are atunci a reactie [oarte curioasa pe care af vrea sa mi-o explicati; spunindu-mi dadt este ceua obifnuit: cia cu picioarele in construaiile din cuburipecare eu i le fac, fara sa incerce sa le aseze p el. Dupa dteoa incercsri, reuseste sa puna inelusele pe un betigaf. Eu i/ incurajez. Si apoi, diner-o data, toate astea if plictisesc. Incepe sa plinga /t-trios, devine agitat # aruncd totul afara din tare; nu este in mod evident interesat de toate aceste jocuri de indeminare care sint pentru virsta lui. «

Nu sint Ind pentruvirsta lui. Enervarea luie cea mai buna dovada. $i apoi, de ce sta ~i ea In tare cu copilul? Dad e si ea 'in camera, sa-l lase sa umble In patru labe prin tot apartarnentul.

Profit de ocazie sa va spu" ca ne sosesc multe intreb.iri pe tema: »Ce [ocurit La ce virsta?" Deci, aceastii mama grele~te total?

Da. Ea II punesa se joace intr-un fel pc care II descopcra singur, din placere, un copil de optsprezece luni. Dimpotrivs, el este la vlrsta [ocurilor simple, este la virsta cind pune Il1I11a pe obiecte, Deci, mama nu trebuie sa-llnchida intr-un tare, ci sa-l tnvete sa apuce lucrurile, sa-:-i puna intr-o cutie tot felul de lucrusoare - ce numesc eu "flecu$tete": mosorele, bucatele de covor, gheme de lina, sonerii vechi, chei, 0 clan~a veche, tn sftr~it, nu stiu, tot ce i se pare ei interesant de luat in mtna. Dar sa aiba $i jucarii (animale, papusi, un camion din lemn, hirtie colorata, 0 sacosa, 0 valijoara, catelusi, pisicute din plus, din cauciuc, 0 tromp eta, 0

......... t...x o ........ , T"" .... , ..-.""_.,_" "",x_l'",~.G.,,"!( Ct.G :,n""~L'Io ron t'n>1t'a ."U!t";3".) c~ lilo \,VlJd. {;I.,\".j.' J..d.' Jllall1" "'A-A .lg,.~~ .:lAo 03'''''' JV"'''~ """'1104 "''''''"''''' "~"""''''' V"" ... -

ia In mina, numindu-le pe fiecare ~i vorbind eu el. Da, la virsta asta se gasc$te copilul ei. ~i nu la virsta jocurilor pe care ea le initiaza si care pc copil nu il intereseaza.

188

Intr-un alt pasaj al scrisorii, aceeasi mama ne scrie ca se pUmba cu copilul ei de mina prin apartament, »pentru cd lui ii place mai mult asa", # ca atunci ea nu mai poate face nimic altceua.

lata 0 I?ama care nu poate sa-~i vada copilul nemultumit.

Dar atunci, Pina cind? Nu, nu se poate! Acest copil, caruia ii place sa se joace singur, trebuie lasat sa 0 faca, asa cum am spus. Iar ea-sa-si vada de treburile ei de femeie.

Si cind il pune in tare, rue e bine sa intre # ear

Tarcul nu trebuie folosit toata ziua. Doar In momentele cind mama nu poate supraveghea copilul. Dar fara sa intre si ea In tare! in aceasra perioada, cl este la virsta la care Ii place mai ales sa se joaca aruncind obiecte. in tare sa-l puna cit mai rar, sa-I lase prin casa sa se tina dupa ea. ~i cind va avea treisprezece, paisprezece luni - sau chiar dc-acum, dad II crede destul de inderninatic - sa desfaca scarita pc care 0 are in gospodarie ca sa se poata cat;ara pe ea. Un copil care se catara (pe mese, de pildh) --- acolo uncle nu e periculos, bincll1t~l~;s - este un .~opil inteligcnt din punct de vedere al folosirii musculaturii. In sensu! acesta trebuie sa-l ajute, ~i de 'indata ce va putea, chiar ~i acum dad asta Jl preocupa, sa-l lase sa se joace eu apa pus a intr-un

lighean. '

Este important ca 0 mama sa stie cum sa-J fadl pe copil $:1 cunonsca lucrurile pe care poate s~ puna mlna ~i lucrurile periculoase. Se poate lncepe cu stiloul lui tara sau cu trusa de cusut a mamei, de pilda: se poate uita la ele, le poate observa cu atentie, dar nu trebuie sa puna rnina. Exista multe alte lucruri - sau mai dcgrab~ unele lucruri - pc care copilul nu le poate atinge decit cu ajutorul adultului. Impreuna, vor Invata sa Ie cunoasca si sa umble eu ele (pe la optsprezece luni): dar asta trebuie facut treptat, nu rnai mu~t de 0 jumatate de ora pe z i, mama explidndu-i prin cuvmte corect folosite ~i numai atunci cind copilul e interesat~ dad nu, sa nu insiste (dar eu cred ell asta Ii intereseaza mult pc copii),

189

Apoi, copilu~' are probabil vlrsta nu.mai ~un~. $~ asculte etnrccele, povestroare. La unsprczece luni, copilului tl place !l~ se uite tn carticele cu poze ~i s;i i se spuna ce e pe fiecare,

De ascmcnea, poate sa-lillvc\c s1 recunoasca diferite pcr~ soanc, sa-l dud la plimbare, sa sc uite la cei care lucreaza, explicindu-i ce fae - nu~ai ~adS. 11 intereseaza -:-' sa .. vorbeasca eu alte persoane. Sl mal ales, sa-l lase cu altl copn. Ar fi bine dad ar putea sa gaseasca 0 prietena care arc un copil de aceeasi vl:fsd,: ei s-ar juca tmpreunatn tare, dad mamicile sint ocupate sau In jurullor cind ele nu au ce face.

Sau sa-llase sa sara pc un pat, de exemplu, sa se catere pe el siapoi sa alunece jos. Toate astea sint pentru virsta lui. $i nu acele jocuri savante pe care i le propune ea si care 11 plictisesc.

Nu exista minabunii

(Copiii st1nga~i)

11 " sid b'l A ,,' ., " vn nu",.ar 'const-era t ..... e parw""'It v~au scns pentru a va

uorbi despre copiii stingaci. lata mai intii 0 mama a earei [iiea de trei ani # jumauue este efectio stmgace. Intotdeauna #-a supt degetul mare # a apucat obieaele .cu mina stinga. La masd, [oloseste mina stmga, bate mingea cu mina stmga ...

Cu ~lna sttnga sau cu piciorul sting?

Cu piciorul sting. Si cu mina stinga and prinde mingea cu mina.

lnseamna d e lntr,..adevar stingace,

far acum deseneazs. cu mina stmga fi scrie "de la dreapta la stinga". Mama ei nu urea s-o [orteze. "Din and in and, lncercdm sa 0 punem sa faca exercuii cu mina dreapta, dar lipsa ei de indeminsre e eoidents. Pe de alta parte, incepe sa confunde «inainte» fi «dupa», «deasupra» ~i «dedesubt». «dimineafa» # «seard», «miine» # «ieri •. Altfel, e un copil care a vorbit [oarte repede fi care se exprirna corea; dar rna intreb dacJ acest tip de confuzie - deopotrios, deci,m felul sau de a sene li in limbaj - nu vine cumva din faptul ca a fost [carte 'i,!ceatii, iar eu am cam repezit-o intotdeauna." Mama Va 'intreaba dad! aceasta siucatie poate duce la o dislexie.

Exista In acest caz 0 multirne de aspecte diferite, Fetita pare a fi In opozitie cu sensul serierii. Or, asta nu are nici o.legatura eu faptul d e ,.st1ngace", deoarece exista eopii ce prezinta aceasta dificultate desi sint' dreptaci, Ea pare sa se opuna ca

191

"sus" sa fie sus, iar "jos" sa fie j05 ... Ar vrea, de asemenea, ea miine sa fie ieri. Dupa toate aparentele, aici este yorba de 0 atitudine afectiva de opozitie care 1mbraca aspecte multiple si care ar putea fi pus a, intr-adevar, i'n Jcgkura ell 0 "deritmare" provocata de mama ei care a repezir-o mereu.

De altfel, aceasta ne sene mai departe: "Sintem foarte descbisi in familia noastra, dar avem 0 viata foarte agitata. Trebuie sa reu~im sa facem totul: « Jar incetineala acestui copil era, daea ureti; un obstacol.

E po sibil. Dar este 0 problema complet diferita de cea a stingacilor obisnuiti. Parintii trebuie sa stie ca, i'n general, toti copiii folosesc i'n egala masura mina stlnga ~i mina dreapta - cu exceptia celor care folosesc de la Inceput exc1usiv mina dreapta si care sint foarte putini, in general, copiii folosesc cele doua miini ~i cele doua picioare, Cu cit folosesc mai multa vreme, In tot ce e miscare, ambele parti ale corpului si devin astfel inderninatici, cu-arit e mai bine. lata dece copiilor nu trebuie sa li se spuna d exista 0 mina buna si 0 alta care nu e buna,

Pot fi, de pilda, Invata~i ca pentru a spune Ia revedere trebuie sa dea mina dreapta, Dar dad copilul intinde mina stlnga, nu trebuie sa i se spunai "Nu e mina buna!" Pur ~i simplu, se intinde mina dreapta, ~i copilul trebuie sa 0 Intinda pe aceasta; dad ni s-ar spune sa dam mina sringa, am face asa: e 0 conventie, ~i nu exista mlna buna sau rea.

Important este sa nu fie puse obstacole In ealea dezvoltarii structurii neurologice a copilului, structura care se stabileste lneet, 0 data cu cresterea si care devine vizibila 0 data cu deprinderea scrierii ~i indeminarea pe care 0 dobindeste la jocurile mai dificile. Un parinte trebuie sa fie la fel de multumit dad are un copil care foloseste mina sti'nga sau unul care foloseste mina dreapta. Se stie probabil cit In Statele Unite exista scule fabricate diferit, pentru dreptaci si pentru sringaci, pentru

. ca se pare d cei ce se folosese de mina stmga reprezinta treizeci si sase la suta din consumatori.

E foarte mult, fata de Franta.

Exact. In Franta, oamenii sint obligati sa se adapteze, sa utilizeze mina dreapta pentru a folosi uncle scule, ceea ce nu e

192

intotdeauna comod -. De fapt, copiii ar trebui respectati In "ambidextria" lor, adid sa li se dea posibilitatea sa foloseasca ambele miini cit timp vor. Dar In nici un C;lZ _. indiferent de mina preferata - sa nu Ii se contrasens: In limbile care se scriu de la dreapta la stinga si 0 persoana care folosesre mina dreapta va scrie de la dreapta la sringa, deci sensul scrierii nu are nici 0 Iegatura cu "stingacii", nu-i a~a?

Fetita despre care vorbeam pune doua probleme diferite: cind dl mina Cl1 cineva, trebuie sa Intinda dreapta, asta e obligatoriu pentru toata lumea. tn caz contrar, In viitor, va fi, cum se spune, prost vazuta de unele persoane: chiar dad e 0 prostie. E preferabil sa nu punem copilul in situatia de a fi judeeat defavorabil din cauza unei conventii, De asemenea, conventia de a serie de la stinga la dreapta este arit de importanta Incit dad 11 lasam pe copil sa se obisnuiasca cu serisul de la dreapta la stlnga ~ indiferent dad scrie cu mina dreapta sau cu mina sringa - inseamna d Ii cream probleme pentru viitor, Mai bine Ii spunem: "Nu ai seris. Ai desenat. De acord. Dar dad scrii, atunci 0 faci de la stinga la dreapta." Cred ca mama ar trebui sa se sfatuiasca cu cineva. Aceasta fetita. pe baza unei aparente lateralizari pe stinga, prezinta 0 complicatie care are 0 alta cauza, Nu este acelasi lucru. Poate vrea sa fie deosebita? Nu stiu, Dar, oricum, ar trebui sa consulte pe cineva ... ~i sa nu mai scrie deloc de la dreapta la stinga, altfel va avea probleme mai tirziu,

o alta scnsoare rejeritoare fa problema copiilor stingaci ne trimite 0 fnvatatoare. Fiica ei de cinci ani # jumatate [oloseste mai mult mina stinga. Mama nu s-a opus niciodatd. Ea ne scrie:

"Am stat recent de vorba cu psihologul ~colii unde lucrez, care a testat-e ~i care, dupa test, mi-a spus ca de fapt fiica mea este ambidextrd, cu 0 u~oara preponderents de stinga." in consecinta, psihologul a sfatuit-o sa-iceara copilului, cu blindete, dar si-i ceara sa se [oloseasci fa maximum de mfna dreapta. Ceea ce mama a ~i facut. N umai ca acum [etua se va muta fa alta ~coala . lar noua fnvatatoare e de alta pdrere. Ea considerit ca trebuie lasata in pace, Dea mama nu mai ~tie cum sa procedeze, "Ac.asa, continuu totusi sa insist usor, cerindu-i sa [oloseasci fa maximum mina dreapta. $i iata ea acum, fa ~coala, nu 0 sa i se mai ceara acelasi lucru. «

193

$i de data asta consider d problema nu a fost. aprl)fundata suficient -In sfirsit, atit cit consider eu ca ar f.1 n.eccsar. Ar trebui sa stim, psihologula sfatuit-o l~e mama sa mstste pentru folosirea rniinii drepte la toate trebunle? I?ad cia, e f.0art~ rau:

Dad nu, dad numai pentru ,;mcle gestun, cum. ar fl scrisul ~I Intinsul miinii - am vazut deja cum stau lucrunle.

. Intervine aici 0 problema de vedere, ~ol?iii. scri~ foarte aproape de nas. chiar dad nu sint de f~1 mlOpl, et s.cm~ s.au se uita la poze de toarte aproape, de ia zece ccn~llneLfl. De asernenea, tin obiectele foarte aproape de fat a, dC~1 ,"ad foarte bine la distanta, Parintii trebuie sa stie d poatc exista 0 prcponderenta a dreptei sau a st'npii ~i la o,,~h~. ~i. chi~l: la ur~chc. Prepondcrenta de dreapta a och,ull11; a munn ~1 a pl:io':lIUi este formula d(~ laroralizare ;\ dreptaciulw complcL Deci, psdlOlogul are dreptate dad fetita este am~i~~x~ra sau cu 0 usoara preferinta pentru stln,ga, In cazul ~ltnl1, ~l cUlrep~n?ere~~a de dreapta, PClltru ochi. Dad c~pllul ~ste stl~gael: III CC"C:l. ~e priveste vcderea, este prcfer.abd sa sene cu nuna ~.~ll1ga p1I1~ !n momentul cind va'renunta smgur. tngelleral, COplll drept~cl, l~ ceca ce priveste vederea, ~j stingaci la m!na. sc corccteaza)( sl?,gun pe la opt, noua ani. Nu se po~ co:cc~a ma1l1~e de aceast ... virsta. Dad ar face-o, ar avea torticolis cind scnu; pentru ca. dad vederea are prcpo.ndcrenta de drcapt '1 ~i, In· ~eea c~ p:lve~te mina, copilul e stingaci, sau, invers, in m(~d ?bhgat<?rlu gltul va fi tot timpul incordat la scns, deoarece hirtia este tinuta foarte aproape de fa1;a, asa cum fac toti copiii foarte. mici: Pe la :10ua, zece ani cop iii scriu mult mai de~)lrte ?c fata, iar eel care Sll1~ ~ adevarat ambidextri se reeduca sll1gun. Am cunoscut vreo cmci sau ~aseasemcneacopii care s-au reeducat I~ felul acest~ pe la zece ani, deoarece si-au dat seama ca pot sene Ja fel de bine cu mina dreaptf si ca, de fapt, e mai cornod sa fad cum face toata

lumea si, In plus, scrisul e mai frumos. .

Pe scurt, nu sint sigura ca mama aceasta a 'inteles foarte bine ce a spus psihologul. 'I'rebuie sa ~tie dad feti.p are sau'nu ~ ~reponderenta de dreapta la ochi. Dad da - ~~ d~d este sufl~lent de Indclnjnatica la mlna dreapta -, poate £1 aJutat~. sa s(:ne cu aceasta mlna. Pentnl d este foarte important, atlll1ci cind copilul este mic, pilla 1<1 ·zece ani, ca 1111na folosita sa fie de accea~i parte Cll ochiul preponderent.

194

In concluzie, copilul stingaci nu trebuie contranat in mod sistematl~c~

Bineinteles ca nulNu'e s~natos ~i p()ate fi chiar daunator. E. yorba de structura neurologica, Portarea unui stingaci adevarat poate duce la 0 inhibare a expresivitatii sale si poate. deseori, induce fie lipsa totala de indeminare la nivel motor, fie bilbiiala, fie, h un nivel mat profund, angoasa.

lata in sf;'r~it scrisoarea unui tatd: "Am un Miele! de patru luni # jtunatate # 0 feti[a de doi ani # iapte luni. In mod vizibil, ei se [olosesc mai des de mina stinga deci: de mina dreapta. eel mic nu inrelege prea bine dar, in cazul [etuei; Ii mama # eu Ii [acem multe ohseruatii. Ii spunem df, atunci dnd face ceva, trebuie st"i j()/oseasca mina tiredl'll'l. « Dar ee pllre eil fetird illlimpin(l, realmente, serioase dificu.ltali motorii in folosirea miinii drepte. Nu poau, de pildd, sa impinga un obiea pc 0 direciie precisa cu aceasta mitta. "Mil deranjeaza, scrle .. eatlJ/. mi se pare grew, pentru ca nu cunosc nici un personaj din istorie, sau eel pu#n din istoria contemporand, care sa fi fost stingad. SOfia mi-a spus ca a cunoscut 0 doctoriJa care se [olosea de mina stinga ... Sper cJ nu se in~ala ... « Deci, in final, acest domn pare sa faea 0 legatura precisd intre inteligenta, faptu.l de a folosi mina dreaptJ. ...

... si reusita sociala,

Nt4 ~tiu dacJ este 0 problema de reu.§ita sociaU ...

Ca ~i cum ar fi anormal sa fii stingacil Ei bine, asa cum spun, nu e nimic deosebit In asta, Ar f periculos Sa corectezi un copil ce se foloseste In mod spontan de mina dreapta, pentru a-l face sa se foloseasca de stinga, acelasi lucru e valabil si invers, adica sa-l obligi pc un srlngaci sa se foloseasca de mina dreapta, Nu inteleg de ce acest tata este nelinistit, Cred ca dificultatea majora tine de faprul d acesti parinti nu pot Sa ii arate concret copilului lor gesturileasa cum Ie fac ei. Copilul trebuie sa se identifice cu indcmlnarea parintilor sa.i, dar folosindu-se de mina care pentru eI e mai slahl; cieci, ei nu pot sa-J tndrume sa fad exact ca ei. Poat~! asta c. In once caz, II1totdeauna trebuie sa te bucuri ca ai copii care slnt a~a cum slnt ~i care, fie sttngaci, fie nu, nu illceard sa-~i imiteparintii. lmitatia cste maimutareala, In timp

195

ee identificarea este un proees sirnbolic si de limbaj care iti per-

. .. ... ')( I . A 1" ex x ~ x alt . T'

mite sa ai irunative ~1 sa e pop Imp,lfii, rara a ... "una ora ~1 ~le,

in spe\a fara s;\-ti contrariezi propria natura.

Tatal va mai fntreabJ daca este prea tirziu sau prea deureme pentru a interueni.

Nu e nici prea devreme, nici prea tirziu, Copiii sint asa cum sint, asa cum trebuie sa fie, Pentru moment, la doi ani si jumatate nu se poate spune d aceasta fetita nu va fi la fel de indeminaticf si in ceea ce priveste mina dreapta, Acum, mina stinga e mai abila, deci eaeste in mod dar stingace. Dar e foarte po sibil ca, pe la patru sau cinci ani, sa foloseasca mai bine mina stinga pentru anumite lucruri si destul de bine, in acelasi timp, ~i mina dreapta; va fi atunci in stare sa se serveasca cu multa indeminare de ambele miini. Pentru d ~i 0 persoana care foloseste preponderent mina dreapta, si nu e indeminatica cu st1nga, are, de multe ori, dificultati,

. De fapt, usurinta, armenia, vioiciunea $i eficacitatea gestu-

rilor noastre se datoreaza eehilibrului fiziologic al tuturor functiunilor corpului, in acord cu eforturile cerute de control.ul motor. Este yorba de un intreg ansamblu (nerves, scheletic, muscular, circulator $i visceral). Or, noi avern viscere $i senzori sirnetrici ($i nu e yorba doar de membrele superioare si inferio are); aceasta simetrie contribuie la armenia miscarilor . noastre, de la cele mai inconstiente, cum ar fi mimica fetei, rniscarile laringelui, ale gurii $i limbii care fac posibila emiterea sunetelor ~i a cuvintelor, pina la cele mai constiente pe care le putcm comanda si exersa in mod voluntar, Este adevarat insa ca, In mod natural, la fiecare dintre noi 0 parte 0 domina pc cealalta si'caprecizia nu se situeaza intotdeauna de aceeasi parte eu forta. Sint stingaci sau dreptaci tocmai cei care aduna de aceeasi

parte forta, precizia si indem'inarea.· .

Acestea fiind spuse, 11 invit pe tatal care ne-a scns sa observ<; diversi sportivi in competitiile televizate. 0 sa vada multi stingaci ~i dintre cei mai buni internationali la box, scrims, ten is, fotbal, Peate asta 11 va linistil

Obiectele sint la dispozitia noastrd

(Ordine sau dezordine?)

Am aici doua scrisori, dintre care una va roaga sa oorbiti despre ordine, iar cealaltd despre dezordine. M-am gindi: ca, plecind de fa intrebdrile pe care le pun, am putea incerca sa tragem 0 concluzie asupra acestui subiect, deoarece multora dintre parinti le place sa aiba 0 casa ordonaui, mai ales mamelor care stau acasd # care suporta destul de grelf dez ordin ea. Mai tntti, scrisoarea unui medic: va intreaba, (ara a da arndnunte despre copil: "PuteIi sa ne sfatuifi asupra modului in care un copil poate fi determinat sa fie ordonat fara sa devina totusi maniac? Altfel spus, cum sa-l inoeii sa-# stringa lucrurile fara a-i distruge spontaneitatea # in acelasi timp respecundu-li"

Nu poti invata un copil sa fie ordonat inainte de patru ani - si asta In cazul unui copil precoce, vioi ~i 111 bune relatii cu Iumea exterioara. 1nainte Ynsa, copilul trebuie.sa-i vada pe parintii sai cind l~i pun lucrurile la loe. Sa i se spuna:

"Uite ce este, nu-rni mai gasesc lucrurile pentru ca probabil ai umblat tu cu ele." Jar dupa ce le-au cautat imprcuna: "Ai vazut, Ie imprastii peste tot." Copilul trebuie facut atent ca In joaca lui, In mod inconstient, ia unele lucruri pe care lc lasa pc unde se nimereste cind nu-l mai intereseaza, apoi ia altele: asa sint copiii. Nu poti sa-i Inveti sa faea ordine inainte de patru ani, In schimb po~i sa Ie vorbcFl despre ordine . lnainte de aceasta vtrsta.

lar dupJ patrw ani, ce trebuie facut? 197