Professional Documents
Culture Documents
dcviata pierduti
Conceptul a fost utilizat pentru prima data In secolul al XVlI-lea catre Petti.
In anii ‘70 a fost preluat de catre autora canadiem §i francezi. i n anul 1977 Romeder §i
McWhinner propun introducerea indicatorului de ani potential! de viata pierduti intre
1 $i 70 ani in ideea utilizarii unui indicator de ierarhizare a cauzelor de deces. Acest
indicator a fost inclus in categoria “indicatorilor sociali” utilizabili in planificarea
sanitara.
unde
t ''''
Grupade d,
varsta
1 2 3 4 5 = 3x4
1 sub1 0,5 64,5=65-0,5
2 1 -4 3 62
3 5 -9 7,5 57,5
4 10-14 12,5 52,5
5 15-19 17,5 47,5
6 20-24 22,5 42,5
7 25-29 27,5 37,5
8 30-34 32,5 32,5
9 35-39 37,5 27,5
10 40-44 42,5 22,5
11 45-49 47,5 17,5
12 50-54 52,5 12,5
13 55-59 57,5 7,5
14 60-64 62,5 2,5
1=
Varsta este o caracteristica cantitativa continua astfel ca aj se calculeaza
125
we economic, cu speranta de vlata ]a
r«» E‘ ““ SitUe“!"l"%
de
126
Ca o observatie generala, indife rent de {ara sau de autor, pentru bolile
cronice, cu evolutie indelunga ta, limitele pentru care se calculeaza anii potentiali de
viaja pierduti sunt cele clasice (1 -65 -75 ani).
127
***.
£2* «if ;*
limitei superioare a interval
X
a/j rrate zone in ujdi muu-
care sc dCfaVOin punctul de vedere al sanatatii
♦ » p“ pub[i(J
ICj%
f t l C 7 f t ne-am -
vi(''S cim problem6
teritoriale
rOIlSSaU P j^r>nnta|^ 0 in pierderea de ani pot
.- _ 'vvi Histrihutiiln » j_ „ ’entia|
^
.
Tot"jn analiz®
vi8tSSePi°992)
• _*x OA not IM B 1>
(Gomez, 1 _ e
Utilize ? cuartil
mediana f;: ■.
percentil it-
e■i concepte presupune cate va etape comune ?i anume: ' ,
concepte ----- * n7—
picsu F^-Donderii
Apl'cfaaceswr tr fimrtip de de
^ j n fi^ie valoarea
valoarea ponderii ow
pentmo
’ cl°S a (de exemplu: ponderea anilor potential! de via* pierdutiprin bSectioase
sau prin tuberculoza), de la cea mai m.ca la cea mai mare
- calculul freeventei
cumulate
- identificarea medianei - a valorii frecventelor cumulate care imparte in
doua parti egale $irul ordonat al judetelor. Aceasta valoare se stabile$te prin
calculul rangului medianei. Caracteristica corespunzatoare acestei yalori este
mediana.
Judetele care se gasesc in a doua jumatate a §irului ordonat pot fi
considerate ca defavorizate.
Cuartilele pomesc de la impartirea §irului ordonat in patru parti egale
identifica judefele corespunzatoare fiecarei cuartile. In situatia or onarii
judetelor de la valoarea cea mai mica catre cea mai mare, judetele
DatruToTrr 0 ^ jUart^a mu (QO su nt cele mai favorizate, cele din cuartila
it r n“t?e,isa problem.: mijloc. 2 ^ se P°* Gonssidera ca situandu-se pe o
pozitie de
* Numarul mediu d
cat 7°”*’Pentrudeces p r e n f * P e n t r
^
un inaintea tinere mai.mare, evidential- af *fr este o valoare medie simpla care,
H
mer e ’ . m p a c t ul "jji° frecve^a mai mare a deceselor la v*
ecesului prematur este mai mare.
128
El sc calculcazS lacfmd raportul dintre numarul total de ani de via)#
nierdufi ?i numSnil de decese premature.
., Numarul total APVP
Numaiul n.ediu APVP/fccs pramtur- decwe preroMre
Indicatorul este utilizat in 1989 de catre Contu §i Scarpa pentru a evidentia impactul pe
care il exercita APVP (decesele premature prin cinci cauze: boli cardio-vas culare,
neoplazii, bolile aparatului digestiv, accidente §i bolile aparatulu i respirator) asupra
populafiei in totalitatea ei.
129
>
130
■
Calculul se face dupa formula:
APVP = Z djC,
unde
dj = decesele observate la grupa de varsta “i” e, = speranta de viata pentru clasa “i”
(persoana nu mai produce) dar §i indirecte (daca persoana este tanara, societ atea nu
mai recupereaza investitia facuta pentru formarea, educarea sa).
Daca in tarile dezvol tate din punct de vedere economic pe primul loc in ierarhia
cauzelor de deces se situeaza bolile aparatului cardio-va scular, urmate de tumori §i
accidente, in structura anilor potentiali de viata pieduti pe primul loc se situeaza
accidentele, urmate de neoplazii.
Cateva exemple: in Spania 52,3% din decesele premature sunt datorate accidentelor
(Graells, 1998); in China ierarhia cauzelor de ani potentiali de viata pieduti este:
accidente, neoplazi i, boli aparat respirat or (Meng, 1995), in Danemarca 34% din
totalul anilor potentiali de viata pierduti revin accidentelor (Bjerregaard, 1992).
• Epidemiologia descriptiva a diverselor boli (grupe de boli) - evaluarea
tendintei de evolutie
In diverse studii de epidemiolo gie descriptiv a conceptul anilor potentiali de viata
pieduti este utilizat pentru descrierea caracteristicilor de
131
,oe de varsta) sau de loc (; n «ex *a ce boli care li
ce
genereaza.
('a
persoana ^udef , ale difen 1
de boli pentru descrif CS ,
«zideD?,e
C
mai fr^vente fnSau fost:
de v faf
1 ootentiali ‘ [994; Cryer, Anglia - Kent, i 9g, '
utiliz a‘ entele
(^ael,s^dP Danemarca, 1992, Riley, Canada, 1 98<J \
c d
'S n a l 1 9 9 5 ; Wiesner, German., 1993;^
132
pierduti. Procentul de reducere a variat direct proportional cu gradul de acoperire,
prin screening, a populafiei feminine din grupul finta.
In 1991, Tsai, in Taiwan, a r ecomandat utilizarea APVP ca obiectiv in
programele de prevenfie §i in planificarea serviciilor de sanatate.
Pentru a aduce argumente §tiintifice in sustinerea unor programe de sanatate, in
special cele care se adreseaza comportame ntelor nesanato ase, a fost utilizata o
combinatie de metode epidemiologice (calculul fracfiunii atribuibile in populatie) §i
demografice (calculul anilor potentiali de viafa pierduti). Au fost ale§i doi factori de
rise care nu sunt contestati: fumatul §i consumul de bauturi alcoolice, ambii implicati
in mai multe boli cronice (Ouellet §i Romeder, Canada, 1979).
Astfel, in Canada, 10% din anii potentiali de viafa pierduti, sunt atribuibili
fixmatului obi§nuit, asociat cu consum ocazional de alcool, fumatul singur reprezinta
aproximativ 8 %.
Wigle (1990) estimeaza, pentru Canada, ca 50% din totalul deceselor
premature sunt prevenibile prin controlul fiimatului, hipertensiunii arteriale,
hipercolesterolemiei, diabetului §i abuzului de alcool §i numai 12% prin frnbunatatirea
asistentei medicale.
Perez (1995) estimeaza ca pentru Mexic riscul atribuibil de deces inaintea
varstei de 65 ani dat de fiimat a fost 2,98 la 1 000 locuitori (3,99 pentru barbati §i 2,02
pentru femei).
Bibliografie selectiva
Lassonde, L., Les dejis de la demographie; quelle qualite de la vie pour le XXJ-e
siecle ?, La decouverte, 224 p.,1994
Pressat, R., L ’ analyse demograhique, Press Universitaire de France, 320 p., 1973
Romeder, J.M., McWhinnie, J. R. , Potential years of life lost between ages 1 and
70: an indicator of premature mortality for health planning, Int J Epidemiol, 6,2,
p.143-151, 1977
Romeder, J.M., McWhinnie, J. R., The development of potential years of life lost as
an indicator of premature mortality, Rev. Epidemiol. Sante Publique, 26, 1, p.97-115,
1978
Sora, V., Hristea, I., Mihaiescu, C, Demografie §i statistica sociala, Ed. Economica,
500 p., 1996
Trebici, VI., Demografia, Ed. Stiintifica §i Enciclopedica, 481 p., 1979 Trebici, VI ,
Mic diefionar de demografie, Ed. Stiintifica §i Enciclopedica,
1984 -T • . !V< /
133