You are on page 1of 6

1

CAFEAUA

1. Mic istoric al cafelei:

Savurosul stimulent are o istorie la fel de bogatã ca gustul care l-a consacrat. Triburile
autohtone din Africa mãcinau boabele nedecorticate şi amestecau pasta cu grãsime animalã pânã
ce obţineau nişte bile pe care le consumau rãzboinicii. Efectul stimulator al cafelei a fost asociat
de multe ori cu un anumit extaz religios, practicat de vraci şi preoţi.

O legendã de pe la 1400 ne relateazã cum un pãstor pe nume Khaldi a remarcat


vioiciunea caprelor din turma sa dupã ce acestea au consumat fructele roşii dintr-un tufiş
salbatic. El însuşi gustã fructul şi se simte revigorat. Nişte cãlugãri, vãzându-l dansând cu
caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sã stea treji noaptea pentru ceremonii. O altã
poveste ne spune cã un derviş a fost exilat în deşert. Pe când mergea farã ţel, o voce îi şopteşte sã
consume fructul, pe care încearcã în zadar sã-l înmoaie în apã. Bând pur şi simplu lichidul, crede
cã este un semn de la Allah cã a supravieţuit şi recomandã tuturor reţeta.

Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme


îndelungatã singura sursã de cafea, care se cultivã din secolul
al XV-lea. Prima referinţã la cafea însã, dincolo de legende, o
avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieşeau din portul
yemenit Mocha erau pãzite cu mare atenţie şi nicio plantã
fertilã nu avea voia sã iasa din ţarã. Totuşi, pelerinii musulmani
aduc arboir de cafea în ţãrile lor, fiind în curând instalate
plantaţii şi în India. Cafeaua este la început privitã drept
aliment şi nu bãuturã, iar în Orient toate pãturile sociale au
acces la ea. Ca bãuturã caldã este preparatã din secolul al X-
lea. Renumitul tãmãduitor Avicenna administra cafeaua în chip
de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea în apã a
boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel cã ar fi o zonã a Etiopiei numitã Kaffa, de unde
se rãspândeşte în Arabia, Yemen şi Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o altã teorie

sugereaza cã ar fi vorba despre originea cuvântului în arabescul ”quahwek”, care înseamnã chiar
”stimulent”.

1
2

În Europa cafeaua ajunge prin portul Veneţia, nodul comercial cu negustorii arabi.
Popularitatea şi-o câştigã în momentul în care este oferitã ca alternativã la bãuturile reci. Mulţi
europeni deprind acest obicei în timpul cãlãtoriilor. În secolul al XVII-lea, când olandezii
dominã comerţul naval, se introduce cultivarea la scarã largã în Indonezia, Java, Sumatra,
Sulawesi şi Bali. Odatã ce francezii aduc o plantã de cafea în Martinica, cafeaua ajunge şi în
America Latinã. Motivul pentru care Brazilia este astãzi cea mai mare producãtoare de cafea este
o boalã care s-a rãspândit în culturile asiatice în secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cât
despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupã primul rãzboi mondial.

În 1453 cafeaua este adusã la Constantinopol unde este deschisã prima cafenea din lume.
Totodatã legea turceascã permite femeii sã divorţeze dacã soţul sãu nu îi aduce zilnic raţia de
cafea. Un episod interesant se consumã în 1511, când Khair Beg, un guvernator corupt din
Mecca, vrea sã interzicã butura pe motiv cã poporul i se împotriveşte din cauza ei. Sultanul însã,
care considerã bãutura sacrã, ordonã uciderea guvernatorului. Cafeaua, declaratã bãuturã permisã
creştinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptatã de Europa în momentul în care se
deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmatã de una în Paris, în 1672. La 1700 existã chiar
2000 de cafenele în Londra. Interesant este şi faptul cã în Brazilia industria cafelei debuteazã cu
legãtura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia
guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde
nişte lãstari de arbore de cafea. Bãutura care prilejuieşte numeroase întâlniri şi ipostaze de
socializare primeşte chiar o odã din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.

2. Cafeaua aliment sau medicament?

Ce este cafeina?

Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru,
cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în
compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta,
cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de
veghe.

Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi – cantitate
suficienta pentru a produce dependenta fizica.

3. Ce determina continutul în cafeina al unui produs?

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca
de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca.
Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie.
Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot
contine între 10 si 40 mg per 60 g.

2
3

4. Este cafeina periculoasa?

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat
la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un
copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea
pentru un adult.Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea
maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la
adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea
anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei
din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de
persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului cafeinei în
sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

5. Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

- Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de
energie)
- Creste nivelul grasimilor sangvine
- Creste tensiunea arterial
- Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
- Batai cardiace neregulate
- Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe
termen lung asupra sanatatii osoase)
- Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
- Tremur, iritabilitate, nervozitate
- Insomnie si dereglarea orarului somnului
- Anxietate si depresie
- Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)

6. Boli cardio-vasculare

Administrarea unei doze de 1-3 cesti de cafea determina o crestere substantiala a tensiunii
arteriale la persoanele care nu folosesc cafea, în timp ce la consumatorii cronici efectul este mult
mai modest. Majoritatea medicilor recomanda reducerea sau oprirea consumului de cafea în caz
de palpitatii sau batai cardiace neregulate, întrucat cafeina poate declansa crize de aritmii
cardiace. In afara de aceasta, un numar de studii stiintifice a aratat ca consumul de cafea se
asociaza cu prezenta unor niveluri crescute de colesterol si trigliceride în sange. Un studiu recent
a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 cesti/zi) creste riscul de boala cardiaca.

3
4

7. Cancer

Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau
cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii
care au evidentiat o legatura între consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care
folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a
fost implicat si în cancerele renal, ovarian si de intestin gros, în timp ce consumul de ceai a fost
asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.

8. Tulburari gastro-intestinale

Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului – cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are
un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de
calciu prin urina. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior,
contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri retrosternale).

9. Da cafeina dependenta?

Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi


sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea. Dependenta,
evidentiata de simptomele sindromului de întarcare, se poate instala
dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de
cafeina zilnic.

Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa


apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de
obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste
simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de
detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea
analgezicelor pentru a usura simptomele.

Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte
necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti bine este un
comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. Întrucat cafeaua
si ceaiul contin numerosi compusi chimici în afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice
sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate.

4
5

10. Cafeaua - pentru unii otravă, pentru alţii medicament

Specialiştii recomandă un consum de maximum 4 ceşti de cafea pe zi

Pentru unii este, într-adevăr, un beneficiu în plus, iar pentru alţii un risc asumat. Mai precis,
cafeaua este incompatibilă cu o anumită conformaţie genetică şi, de aceea, în cazul unor
persoane, creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare, susţin specialiştii în nutrigenomică, o nouă
ramură a studiului nutriţiei. În viitor, un banal test genetic ar putea evidenţia cine poate bea cafea
fără riscuri şi pentru cine reprezintă un pericol obiceiul de a consuma această băutură energizantă
zi de zi.

Totul depinde de o genă specifică, numită CYP1A2, care îi dictează ficatului să producă
una dintre aceste două enzime: fie CYP1A2 rapidă, fie CYP1A2 lentă. În cazul persoanelor care
produc varianta rapidă a enzimei, de fiecare dată când beau cafea, organismul o procesează şi
elimină cafeina într-un timp foarte scurt. Efectul metabolizării rapide a cafeinei este o reducere a
riscului de boli cardiovasculare, desigur, în contextul unui consum moderat de cafea. Aceasta
înseamnă nu mai mult de două-patru ceşti de cafea pe zi. Însă dacă o persoană prezintă varianta
lentă a enzimei CYP1A2, organismul va procesa şi va elimina cafeina într-un ritm foarte lent.
Ceea ce duce, în mod logic, la creşterea riscului de boli cardiovasculare (cafeina rămânând un
timp îndelungat în fluxul sangvin), chiar şi în cazul unui consum redus de cafea, potrivit
specialistului american.

Tot genele dictează şi beneficiile asupra sistemului nervos Şi în cazul legăturii dintre
consumul de cafea şi sănătatea sistemului nervos, tot genele sunt cele care dictează. De altfel,
mai multe studii au arătat că persoanele care consumă cantităţi moderate de cafea zi de zi au un
risc mai mic de a suferi de boala Parkinson decât cele care nu au acest obicei. Totuşi, beneficiul
nu este valabil în cazul tuturor. Explicaţia o oferă, din nou, nutrigenomica. O genă numită
GRIN2A poate acţiona în mai multe moduri, în funcţie de materialul genetic al fiecăruia dintre
noi. Astfel că în cazul unora, gena face din cafea un aliat de nădejde în prevenirea bolii
Parkinson, reducând riscul cu aproximativ 60%. În schimb, în cazul în care acţionează într-un
mod diferit, cafeaua nu devine un inamic, dar nu are niciun efect benefic în ceea ce priveşte lupta
cu maladia Parkinson. Tot variaţiile genetice pot explica şi: Perturbarea somnului în cazul unora
dintre consumatorii de cafea, dar nu al tuturor. Agravarea simptomelor sindromului premenstrual
numai în cazul unora dintre femei. Creşterea tensiunii arteriale în cazul unora.

Sporirea pericolului de a pierde sarcina tot numai în cazul unora dintre băutoarele de
cafea. Aşadar, cafeaua, la fel ca o sumedenie de alte alimente, nu este universal bună sau rea,
subliniază prof. dr. John Berardi. „Eu însumi m-am testat să văd dacă genetic sunt potrivit pentru
consumul de cafea şi am constatat că pot să o beau în cantităţi moderate fără riscuri. Totuşi, dacă
ar fi să ofer părerea mea de expert, nu aş şti exact ce să le spun pacienţilor mei decât ceea ce fac
eu. Cafeaua mă agită, mă face irascibil şi nervos.

5
6

You might also like