a.

flictenele

169. Apartine complicatiilor locale imediate ale fracturilor:

a. pseudantroza
b. congestia pulmonara
c. embolia grasoasa
d. fractura deschisa
e. calusul vicios

170. Tratamentul chirurgical al fracturilor presupune urmatoarele manevre, cu O EXCEPTIE:

a. eliberarea si pregatirea fragmentelor osoase
b. reducerea fracturii
c. imobilizarea focarului de fractura cu aparat gipsat
d. osteosinteza cu implante metalice
e. mentinerea reducerii

171. Apartine sindromului algoneurodistrofic care poate aparea in evolutia entorselor grave:
a. redo(i)are articulara
b. pseudartroza
c. calusul vicios
d. echimoza
e. crepitatia osoasa

172. Este semn obiectiv pentru diagnosticul luxatiei:

a. durerea
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii articulare
d. echimoza
e. flictenele

173. Care din urmatoarele afirmatii privind amputatiile traumatice este adevarata:
a. explorarea intrumentala a bontului de amputatie este interzisa
b. pentru asigurarea homeostazei este indicata folosirea garoului
c. refacerea axelor vasculare este primul timp al operatiei de replantare
d. hemostaza cu ligaturi vasculare este permisa in cazul sangerarii ample
e. pozitionarea membrului traumatizat in pozitie decliva diminueaza amploarea sangerarii

174. Care dintre urmatoarele semne clinice locale este caracteristic etapei de supuratie constituita a
mainii:
a. febra
b. frisoane
c. fluctuenta
d. trenee? limfangitice
e. adenopatie

175. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice este indicatia in tratamentul infectiilor degetelor in
stadiul incipient:
a. infiltratii locale cu antibiotice
b. tratament local cu prisnit?
c. excizia flictenei purulente
d. extragerea unghiei
e. decolarea unghiei
176. Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile degetelor si mainii este adevarata:
a. supuratiile prelungite ridica suspiciunea unei osteite subiacente
b. flictena purulenta este intotdeauna expresia unui panaritiu superficial
c. infiltrarea locala de antibiotice este indicata intotdeauna
d. incizia se practica numai dupa aparitia fluctuentei
e. infectiile degetelor si mainii apar prin diseminarea hematogena a germenilor de la un focar septic

177. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si
mainii:
a. fluctuenta locala
b. flictena purulenta
c. febra
d. edem dur, in tensiune
e. fistula purulenta

178. O plaga injunghiata abdominala care intereseaza si ficatul este o plaga:

a. simpla
b. compusa
c. penetranta
d. penetranta si perforanta
e. hemoragica

179. Etanseizarea plagii este realizata de catre:

a. tesutul fibros
b. epitelizare
c. leucocite
d. procesul de contractie al plagii
e. tesutul de granulatie

180. Nu poate regenera:

a. epidermul
b. tesutul hepatic
c. mucoasa gastrica
d. pielea
e. mucoasa labiala

181. Reactia de sinteza a colagenului necesita urmatoarele cu o exceptie

a. aminoacizi
b. vitamina C
c. vitamina B12
d. fier
e. oxigen

182. Pentru a favoriza cicatrizarea plagii NU poate fi utila administrarea:

a. insulinei la diabetici
b. antibioticelor in plagile contaminate
c. cortizonului in inflamatii
d. sutura intarziata la plagile contaminate
e. albuminei umane la bolnavii cu hipoproteinemie

183. Incizia efectuata pentru a drena in abces este:

a. o plaga curata
b. o plaga curata contaminata
c. o plaga curata abundent contaminata
 d. o plaga curata supurata
e. o plaga infectata de la inceput

184. Prima reactie de aparare este reprezentata de:

a. inflamatia locala
b. faza limfatica
c. elementele celulare si umorale din circulatie
d. fagozitoza

185. Urmatoarele modificari hematologice se pot intalni in cursul evolutiei unei infectii mai putin una:
a. leucocitoza
b. leucopenie
c. anemie
d. aparitia antigenului carci??embrionar (AgCE)

186. Din grupa stafilococilor cutanate NU face parte:

a. foliculita
b. furunculul
c. hidrosadenita
d. erizipelul

187. Care din urmatoarele forme de inflamatie este localizata:

a. celulita
b. abcesul
c. flegmonul
d. furunculul antracoid

188. Urmatoarele caractere definesc furunculul, mai putin unul:

a. infectie stafilococica
b. caracter necrozant
c. afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee adiacenta
d. vindecare se produce chiar daca nu se elimina burbionul

189. Care din urmatoarele forme de infectie nu necesita incizie:

a. celulita
b. abcesul
c. flegmonul
d. furunculul antracoid

190. Antraxul se intalneste mai frecvent:

a. la batrani si copii
b. la persoanele in????tarate
c. la ingrijitori de animale
d. la diabetici

191. Pustula maligna NU necesita:

a. pansament simplu, uscat
b. penicilina G
c. ser anticarbunos
d. incizie

192. Fasceita necrozanta NU implica in procesul patologic:

a. muschii si vasele
b. tegumentele
 c. fasciile de invelis ale muschilor
d. vasele nutritive ale pielii?

193. In care din urmatoarele forme ale infectiilor clostridiene stare generala este profund alterata:
a. gangrena g....asa (gazoasa)
b. abcesul gazos
c. miozita localizata
d. celulita crepitanta

194. Septicemia se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:

a. prezenta persistenta de germeni in sange
b. prezenta trecatoare a germenilor in sange
c. existenta unui focar septic
d. existenta unor metastaze septice

195. Tratamentul septicemiilor presupune:

a. antibioterapie energica si neinterventia asupra focarului septic
b. asanarea focarului septic si tratarea focarelor metastatice
c. cresterea rezistentei? nespecifice antiinfectioase
d. terapie patogenica simptomatica

196. Urmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc tetanigen, mai putin una:
a. plagi intepate
b. plagi anfractuase
c. arsurile de grad II si III
d. plagile deschise in care nu exista conditii de anaerobioza

197. Arsura de gradul IV se caracterizeaza prin:

a. durere locala intensa
b. flictena cu lichid scrocitrin
c. escara rigida, uscata
d. hiperpigmentare reactiva
e. escara elastica si lucioasa

198. Privitor la socul arsilor este adevarata afirmatia:

a. corect tratat, socul se remite in circa 2 luni
b. are perioada de latenta mare pana la instalare
c. insuficienta multipla de organ apare rapid
d. apare dupa 2 luni de evolutie a arsurii
e. masurile de tratament local sunt mai importante in aceasta etapa decat reechilibrare

199. Degeratura de gradul 2 se caracterizeaza prin:

a. cianoza extremitatii
b. edem masiv
c. gangrena uscata
d. flictene
e. durere putin intensa

200. Scaderea temperaturii centrale a corpului sub 24 C produce:

a. frison
b. cresterea pulsului
c. hipertensiune arteriala
d. incetinirea functiilor vitale
e. disparitia activitatii electrice a cordului
201. Referitor la tratamentul degeraturilor este adevarata afirmatia:
a. copiii pot prezenta tulburari de crestere la nivelul membrului degerat
b. excizia zonelor de necroza se face imediat dupa dezghetare
c. dezghetarea lenta este extrem de dureroasa
d. profilaxia antitetanica nu este obligatorie
e. asistarea respiratiei este obligatorie

202. NU apartine tabloului clinic al hemoragiei acute:

a. tensiunea arteriala scazuta
b. amplitudinea pulsului scazuta
c. frecventa pulsului redusa
d. tegumentele palide
e. tegumentele transpirate

203. Pentru depistarea bolnavilor hemofilici este necesar:

a. timpul Howell
b. timpul Quick
c. timpul de sangerare
d. numararea trombocitelor
e. numararea leucocitelor

204. In care din urmatoarele situatii apare incompatibilitatea de grup Rh intre mama si fat:
a. mama Rh +, fatul Rh -
b. mama Rh +, fatul Rh +
c. mama Rh -, fatul Rh -
d. mama Rh -, fatul Rh +
e. mama Rh – sensibilizata Rh +, fatul Rh +

205. NU constituie indicatie pentru transfuzii:

a. anemia acuta
b. anemia megaloblastica
c. hemodializa
d. trombocitopenia idiopatica
e. policitemia vera

206. NU se poate transmite prin transfuzii

a. hepatita virala
b. SIDA
c. sifilisul
d. talasemia
e. malaria

207. Diagnosticul de apendicita acuta se sprijina pe urmatoarele, cu exceptia:

a. hiperestezie cutanata
b. aparare musculara in fosa iliaca dreapta
c. durere provocata in fosa iliaca dreapta
d. semnul lui Blumberg pozitiv
e. semnul lui Giordano pozitiv

208. NU apartine formelor clinice topografice de apendicita acuta:

a. apendicita pelvina
b. apendicita catarala
c. apendicita mezoceliaca
 d. apendicita retrocecala
e. apendicita subhepatica

209. NU apartine formelor clinice totpografice de apendicita acuta:

a. apendicita pelvina
b. apendicita flegmonoasa
c. apendicita mezoceliaca
d. apendicita retrocecala
e. apendicita subhepatica

210. Care este cea mai frecventa forma clinica a diverticulozei intestinale:
a. forma asimptomatica
b. sondromul carcinoid
c. sindromul Konig
d. sindromul de malabsorbtie
e. forma complicata

211. Ce anume NU apartine sindromului Konig

a. meteorismul
b. crize paroxistice
c. semnul Blumberg este pozitiv
d. la sfarsitul crizei se produc zgomote intestinale
e. la sfarsitul crizei bolnavul are scaun diareic

212. Privitor la infarctul enteromezentereic este falsa afirmatia:

a. se caracterizeaza prin infiltratia hemoragica difuza a peretelui intestinal
b. are prognostic prost
c. frecvent bolnavii au ateroscleroza sistemica
d. mortalitatea postoperatorie este foarte mare
e. infarctul enteromezenteric total beneficiaza doar de interventie chirurgicala

213. Frisoanele asociate ascensiunii termice pot sugera urmatoarele afectiuni cu O EXCEPTIE:
a. ocluzie intestinala
b. angiocolita
c. apendicita acuta gangrenoasa
d. infectie urinara
e. colecistita acuta gangrenoasa

214. Cand nu exista aparare musculara evidenta dar banuim existenta unei iritatii peritoneale, se cauta
semnul:
a. Murphy
b. Giordano
c. Psoasului
d. Mandet
e. Blumberg

215. O tumora sensibila la palpare, cu limite imprecise si cu semne generale de insotire ca febra si frisonul
poate fi intalnita in afectiunile de mai jos cu exceptia uneia. Indicati-o:
a. plastron apendicular
b. inflamatie septica peritumorala in cancerul colic
c. anexia acuta plasdtronata
d. hernia ombilicala incarcerata
e. plastron colecistic
216. La auscultatia abdominala absenta totala a zgomotelor peristaltice este sugestica pentru:
a. colica biliara
b. apendicita acuta
c. diverticulita acuta
d. ocluzia intestinala mecanica
e. peritonita generalizata

217. Durerea vie care obliga bolnavul la intreruperea inspirului profund in timp ce examinatorul apasa
bland peretele abdominal sub rebordul costal drept, reprezinta semnul:
a. Blumberg
b. Murphy
c. Mandel
d. Psoasul
e. Giordano

218. Examenul zonelor herniare si al cicatricilor postoperatorii este obligatoriu in special daca exista
semne de:
a. peritonita generalizata
b. orhiepiddidimita acuta
c. apendicita acuta
d. colica renoureterala
e. ocluzie intestinala

219. Cancerul de colon:

a. are incidenta crescuta la persoane peste 65 ani
b. deobicei apare in prezenta unei afectiuni precanceroase evidente clinic
c. este reprezentat cel mai adesea de sarcoame
d. beneficiaza numai de tratament chirurgical
e. reprezinta cea mai rara localizare a neoplasmelor de tub digestiv

220. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la cancerul de colon este adevarata:
a. de obicei exista tumori multiple
b. in peste 90% din cazuri este reprezentat de adenocarcinoame
c. adenocarcinomul mucoid are agresivitate minima
d. forma macroscopica scleroasa este cea mai frecventa
e. carcinoamele epidermoide apar la nivelul cecului

221. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul de colon este FALSA:
a. diseminarea directa circumferentiala duce la stenozarea lumenului
b. tumorile carcinoide secreta serotomina
c. diseminarea longitudinala microscopica o depaseste cu aproximativ 5 cm pe cea macroscopica
d. diseminarea hematogena duce la aparitia metastazelor hepatice
e. alternanta constipatie-diaree este inalt sugestiva pentru cancerul colic

222. Manifestarile clinice specifice ale cancerului colic in general constau in urmatoarele semne si
simptome cu O EXCEPTIE. Indicati-o:
a. constiaptii
b. durere colicativa
c. sangerari mici si repetate
d. scaune “creionate”
e. alternanta constipatie-diaree

223. In cancerul colic diareea persistenta se poate intalni in localizarea pe:

a. ascendent
 b. descendent
c. unghiul splenic
d. unghiul hepatic
e. cec

224. Nu reprezinta manifestare clinica specifica a cancerului rectal:

a. tumora palpabila in fosa iliaca dreapta
b. defecatia incompleta
c. scaunele “creionate”
d. tenesmele rectale
e. sangerarile mici si repetate in timpul defecatiei

225. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele:

a. exacerbarea functiei imunologice
b. splenomegalie
c. cresterea numarului de leucocite
d. cresterea numarului de trombocite
e. cresterea numarului de hematii

226. Hipersplenismul secundar prezinta:

a. consecinta a splenectomiei
b. consecinta unei boli congenitale hematologice
c. consecinta unei boli hematologice dobandite
d. consecinta unei hipertensiuni portale
e. consecinta unei hipertensiuni esentiale

227. Hemoragia in doi timpi exprima:

a. leziune parenchimatoasa liniara
b. leziune anfractuasa splenica
c. leziune toraco-abdominala inferioara stanga
d. leziune pediculara splenica
e. leziune subcapsulara splenica

228. Nu are indicatie (medicatie) de splenectomie:

a. splina mobila
b. hipersplenismul primar
c. leucemia acuta
d. boala Gaucher
e. policitemia vera

229. In investigatiile paraclinice pancreatice are prognostic de gravitate:

a. determinarea amilazei
b. determinarea calcemiei
c. determinarea bilirubinei
d. determinarea glicemiei
e. determinarea numarului de trombocite

230. Rolul determinant in tratamentul pancreatitei acute il constituie:

a. interventie chirurgicala in urgenta
b. aspiratia naso-gastrica
c. antibioterapia tintita
d. administrarea de antienzime pancreatice
e. reechilibrarea hidroelectrolitica
231. Triada Owen este alcatuita din:
a. durere, icter, melena
b. durere, icter, febra
c. durere, icter, varsaturi
d. icter, hemoperitoneu, absenta tranzitului intestinal
e. icter, hematemeza, febra

232. Chistul hidatic hepatic cel mai frecvent are simptomatologia:

a. legata de dimensiunile sale
b. de tip biliar
c. de tip dispeptic
d. infectioasa
e. pulmonara

233. Hidropsul vezicular este determinat de:

a. migrarea unui calcul din colecist in coledoc
b. acumularea unui lochid clar sau mucus in colecist
c. inclavarea unui clacul la nivelul infundibulului
d. infectarea bilei din vezicula biliara
e. pancreatita acuta

234. Care din urmatoarele NU reprezinta o complicatie mecanica a litiazei veziculare:

a. hidropsul vezicular
b. litiaza secundara de coledoc
c. fistula biliara interna
d. fistula biliara externa
e. colecistita acuta

235. Triada Chauffard cuprinde:

a. durere, icter, melena
b. durere, icter, hematemeza
c. durere, icter, febra
d. icter, febra, melena
e. durere, sindrom dispeptic, febra

236. Forma supraacuta (angiocolita ictero-uremigena) a litiazei coledociene este caracterizata de

urmatoarele, cu exceptia:
a. apare la bolnavi tineri
b. soc toxico-septic
c. colaps
d. insuficienta hepatica
e. insuficienta renala

237. Ischemia cronica intestinala este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia:

a. durerea are caracter de crampa
b. durerea este proportionala cu cantitatea de alimente ingerate
c. durerea se calmeaza la medicatia antiacida
d. poate prezenta sindrom de malabsorbtie intestinala

238. Care din urmatoarele semne NU este intalnit infarctul entero-mezenteric:

a. durere abdominala
b. pneumoperitoneu
c. stare de soc
d. meteorism abdominal
 e. scaune hemoragice

239. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la apendicita acuta este falsa:
a. este cea mai frecventa dintre afectiunile chirurgicale abdominale
b. prezinta un mare polimorfism clinic
c. exista paralelism absolut intre semnele clinice si leziunile anatomice
d. evolutia procesului inflamator este imprevizibila

240. Care din urmatoarele forme de apendicita acuta evolueaza ca o ocluzie intestinala febrila:
a. apendicita pelvina
b. apendicita retrocecala
c. apendicita subhepatica (subcecala)
d. apendicita mezoceliaca
e. apendicita hipertoxica

241. Triada lui Die(c)ulafoy cuprinde:

a. hiperestezie cutanata, apare musculatura (aparare musculara) in fosa iliaca dreapta, durere in fosa iliaca
dreapta
b. durere provocata in fosa iliaca dreapta, varsaturi, febra (durere in fosa iliaca stanga, v, f)
c. stare de soc, febra, aparare musculatura in fosa iliaca dreapta
d. hiperstezie cutanata, manevra Blumberg pozitiva, febra
e. durere provocata in fosa iliaca dreapta, intreruperea tranzitului intestinal, febra

242. Apendicita acuta la varstnic se prezinta adesea:

a. asimptomatica
b. sub forma unui sindrom tumoral subocluziv
c. ca un sindrom toxico-septic
d. cu fenomene peritoneale
e. cu tabloul clinic clasic

243. Factorul etiologic cel mai frecvent intalnit in pancreatita acuta este:
a. litiaza biliara
b. obstructia duodenala
c. hiperlipoproteinemia
d. obstructia ducturilor pancreatice
e. infectiile virale

244. Care din urmatoarele enzime este responsabila de aparitia hemoragiilor intr-o pancreatita acuta:
a. tripsina
b. elastaza
c. lipaza
d. kalicreina
e. histamina

245. Examenul fizic intr-o pancreatita acuta paote releva urmatoarele, cu exceptia:
a. grade diferite de soc
b. febra
c. zgomote intestinale accentuate
d. pleurezie stanga
e. apare musculatura abdominala

246. In pancreatita acuta tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. la debutul afectiunii
b. dubii de diagnostic
 c. lipsa de raspuns la tratamentul medicamentos
d. abcese pancreatice
e. hemoragie digestiva

247. Investigatiile biochimice intr-o pancreatita acuta NU include:

a. leucocitoza
b. anemia
c. glicozuria
d. hipercalcemia
e. hiperamilazemia

248. In care din urmatoarele afectiuni NU este indicata splenectomia:

a. leziunile traumatice ale splinei
b. tumorile splenice
c. abcesele splinei
d. hipersplenismul primar
e. leucemiile acute

249. Factor favorizanti ai aparitiei ulcerului duodenal sunt urmatorii, cu exceptia:

a. varsta tanara
b. grupa sanguina AII
c. terenul neuro-endocrin dezechilibrat
d. factori alimentari
e. stresul

250. Care din urmatoarele forme de ulcer prezinta tablou clinic asemanator ulcerului duodenal:
a. ulcerul juxtacardial
b. ulcerul gastric prepiloric
c. ulcerul situat la nivelul marii curburi gastrice
d. ulcerul duodenal postbulbar
e. ulcerul esofagian

251. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sau duodenal sunt adevarate, mai putin una:
a. tratamentul medical corect efectuat si sustinut poate vindeca ulcerului
b. ulcerul cu evolutie indelungata in pusee succesive evolueza frecvent spre aparitia complicatiilor
c. tratamentul chirurgical este singurul care paote aduce vindecarea
d. nisa ulceroasa este un semn direct de diagnostic radiologic
e. evolutia naturala a ulcerului gastric sau duodenal este ciclica

252. Complicatia cea mai grava a ulcerului gastro-duodenal este:

a. perforatia
b. stenoza in faza initiala
c. stenoza in faza avansata
d. hemoragia
e. penetratia

253. Urmatoarele afirmatii cu privire la hernia hiatala de alunecare sunt adevarate, mai putin una:
a. este cea mai frecventa
b. esofagul are lungime normala
c. unghiul His este deschis
d. cardia migreaza intratoracic
e. nu asociaza reflux gastro-esogian

254. Semnul Virchow-Troisier reprezitna:

 a. adenopatie supraclaviculara stanga
b. adenopatie cervicala stanga
c. adenopatie inghinala stanga
d. disparitia matitatii hepatice
e. bombarea fundul de sac Douglas

255. Fractura “in lemn verde” reprezinta:

a. o fractura completa transversala
b. o fractura cu multiple traiecte
c. o fractura incompleta
d. o fractura cu traiect elicoidal
e. o decolare diafizo-epifizara

256. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de certitudine pentru diagnosticul unei fracturi:
a. durerea intensa in punct fix
b. flictenele
c. echimoza locala
d. crepitatiile osoase
e. tumefactia regiunii

257. Care din urmatoarele afectiuni este o complicatie generala imediata grava a fracturilor:
a. litiaza urinara
b. ... embolie (pulmonara - scris)??
c. atrofia musculara
d. decalcifierea osoasa
e. pseudartroza

258. In absenta examenului radiologic, diagnosticul diferential al fracturii cu scurtarea membrului, se face
cu:
a. entorsa
b. luxatia
c. contuzia
d. fractura “in lemn verde”
e. osteita

259. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la entorse este adevarata:

a. dupa producere suprafetele articulare nu revin in pozitia initiala, anatomica
b. pot fi congenitale
c. se pot complica cu pseudartroze
d. in toate situatiile, la examenul clinic, se constata mobilitate articulara anormala
e. formele usoare nu necesita imobilizare in aparat gipsat

260. Care dintre urmatoarele luxatii este cel mai frecvent intalnita:
a. scapulohumerala
b. acromicclaviculara?
c. coxofemurala
d. luxatia cotului
e. luxatia genunchiului

261. Care din urmatoarele masuri terapeutice este CONTRAINDICATA in fractura costala simpla:
a. administrarea de antialgice uzuale
b. mobilizarea focarului de fractura cu benzi de leucoplast
c. administrarea de fluidifiante ale sputei
d. bandaj toracic circular
 e. infiltratia nervilor intercostali

262. Voletul costal reprezinta:

a. aparitia miscarilor respiratorii paradoxale
b. pneumotoraxul consecutiv fracturii costale
c. hemotoraxul consecutiv fracturii costale
d. fractura costala cu deplasare
e. peretele toracic cuprins intre doua linii de fracturi costale

263. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la voletul costal este FALSA:
a. poate sa duca la instalarea unei insuficiente respiratorii acute
b. duce la aparitia miscarilor respiratorii paradoxale
c. voletul posterior are consecinte functionale respiratorii severe
d. fixarea provizorie a voletului reprezinta una din masurile de prim ajutor
e. uneori este necesara respiratia artificiala

264. Leziunile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale sunt grave prin:
a. intensitatea manifestarilor locale
b. prezenta semnelor de iritatie peritoneala
c. instalarea socului hemoragic
d. disparitia matitatii hepatice
e. instalarea unei ocluzii intestinale

265. Leziunile traumatice ale organelor cavitare abdominale sunt insotite de:
a. hemoragie digestiva superioara
b. semne de iritatie peritoneala
c. lipotimie la trecerea in ortostatism
d. marirea matitatii hepatice
e. alterarea precoce si profunda a starii generale

266. Care din urmatoarele leziuni se pot produce in contuziile puternice de hipocondru stang:
a. rupturi duodenale
b. leziuni ale splinei
c. leziuni ale venelor suprahepatice
d. desinsertia de mezenter
e. rupturi de vezica urinara

267. Care dintre urmatoarele etape NU apartine evalurarii globale initiale a politraumatizatului:
a. daca exista hemoragie digestiva
b. prezenta si eficienta activitatii cardiace
c. daca exista sangerare externa ampla
d. daca exista leziuni vertebro-medulare
e. daca exista fracturi ale membrelor

268. Care dintre urmatoarele leziuni se situeaza pe primul loc din punctul de vedere al urgentei:
a. fracturi inchise ale membrelor
b. plagi superficiale
c. asfixie acuta
d. eventratii posttraumatice
e. insuficienta respiratorie cronica (IRC)

269. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea cardiovasculara este adevarata:
a. leziunile cerebrale ireversibile apar dupa 10 minute de la oprirea cardio-circulatorie
 b. dupa oprirea respiratiei este posibila mentinerea spontana a activitatii circulatorii eficiente pentru scurt
timp
c. eficienta masajului cardiac extern este dovedita de aparitia pulsatiilor la artera radiala
d. in resuscitarea cu un singur reanimator, raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare
este de 5 la 1
e. cel mai frecvent, ineficienta respiratiei artificiale este cauzata de prezenta corpilor straini in caile
respiratorii

270. Prima manevra efectuata in cazul stopului cardio-respirator este:

a. masajul cardiac extern
b. verificarea reactivitatii pupilare la lumina
c. respiratia artificiala
d. verificarea prezentei pulsului la artera radiala
e. controlul permeabilitatii cailor respiratorii

271. Cu care dintre urmatoarele leziuni se poate complica resuscitarea cardio-respiratorie:

a. ruptura renala
b. perforatia stomacului
c. ruptura de menisc
d. perforatia duodenului
e. ruptura pancreasului

272. Care dintre urmatoarele etape NU apartine evaluarii globale initiale a politraumatizatului:
a. prezenta si eficienta miscarilor respiratorii
b. prezenta si eficienta activitatii cardiace
c. daca exista sangerare externa ampla
d. daca exista fracturi ale membrelor
e. daca exista hematurie

273. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea leziunilor produse prin arsura este adevarata:
a. indicele prognostic sub 100 semnifica evolutia frecvent letala
b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9% din suprafata corporala
c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este stabilirea indicelui prognostic
d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de gradul III
e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse exprimate procentual

274. Care dintre urmatoarele leziune este caracteristica pentru arsura de gradul II:
a. eritem
b. edem
c. flictena cu lichid sero-citrin
d. zona de escarificare
e. flictena cu lichid sanuinolent

275. Care dintre urmatoarele afirmatii privind aspectul anatomo-patologic al leziunii complete produse
prin arsura este adevarata:
a. in zona de staza circulatia capialra este oprita
b. in zona coagulare leziunile sunt reversibile
c. in zona de hiperemie apare incetinirea fluxului capilar
d. zona de staza este situata la periferia leziunii
e. profunzimea zonei de coagulare este dependenta durata de actiune a agentului vulnerant

276. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata:
a. administrarea diureticelor impiedica aparitia socului caloric
b. ingestia abyndenta de lichide este un factor predispozant pentru aparitia socului caloric
 c. alura ventriculara este mult crescuta
d. bolnavul este bradipneic
e. bolnavul prezinta tremuraturi? si frisoane

277. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata:
a. rinichiul este organul cel mai sensibil la agresiunea termica
b. tensiunea arteriala tinde rapid sa creasca
c. febra preexistenta duce la adaptarea organismului la cresterea temperaturii
d. ingestia abundenta de lichide este o masura de profilaxie in socul caloric
e. perturbarile functionale ale parenchimelor au la baza un determinism homronal

278. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric:
a. temperatura centrala a corpului de 38 C
b. bradicardie
c. tegumente uscate, rosu-cenusii
d. flictene tegumentare sero-hemoragice
e. hipertensiune arteriala

279. Pseudartroza reprezinta:

a. consolidarea lenta, intarziata a unei fracturi
b. absenta consolidarii unei fracturi
c. consolidarea in pozitie vicioasa a unei fracturi
d. o fractura cu traiesct intraarticular
e. redoare articulara

280. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de probabilitate pentru diagnosticul unei fracturi:
a. mobilitatea patologica a regiunii sau segmentului
b. deformarea axului membrului
c. scurtarea membrului
d. intreruperea continuitatii reliefului osos
e. flictenele

281. Care dintre urmatoarele semne clinice poate fi constatat la examenul obiectiv al unui bolnav cu
entorsa:
a. scurtarea membrului
b. crepitatii osoase
c. modificarea axului membrului
d. tumefactie locala
e. lipsa transmiterii miscarii de la segmentului proximal la cel distal

282. Care din urmatoarele afirmatii privind luxatia este adevarata:

a. dupa producere suprafetele articulare isi pastreaza raporturile anatomice initiale
b. articulatia prezinta mobilitate patologica
c. examenul radiologic este facultativ
d. tratamentul consta in gimnastica medicala
e. leziunile nervoase sau vasculare se produc numai in cazul asocierii cu fracturi

283. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta o complicatie tardiva a fracturilor:

a. tulburarile de crestere la copii
b. infectarea focarului de fractura
c. embolia grasoasa
d. boala tromboembolica
e. retentia de urina
284. Obiectivul tratamentului ortopedic in fracturi este reprezentat de:
a. imobilizarea segmentului afectat
b. tractiunea intensa si de scurta durata asupra extremitatii distale a membrului afectat
c. tractiunea lenta asupra extremitatii distale a membrului afectat
d. aplicarea unei atele gipsene
e. reducerea deplasarii si mentinerea in contact a fragmentelor osoase

285. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hemotoraxul posttraumatic este adevarata:
a. hemotoraxul masiv necesita reechilibrare volemica
b. hemotoraxul de amploare mica asociaza fenomene de insuficienta respiratorie
c. insuficienta respiratorie in hemotoraxul masiv este tratata prin respiratie artificiala
d. hemotoraxul are ca expresie clinica cresterea sonoritatii pulmonare
e. hemotoraxul de amploare mica nu necesita internare

286. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumotorax este adevarata:

a. la percutia hemitoracelui afectat apare o zona de submatitate
b. pneumotoraxul unilateral nu produce insuficienta respiratorie grava
c. in pneumotorax puntia pleurala se face in spatiul VIII intercostal pe linia axilara posterioara
d. pneumotoraxul cu supapa nu produce insuficienta respiratorie
e. aerul din pneumotoraxul cu supapa provine din exterior printr-o plaga punctiforma a peretelui toracic

287. Care din urmatoarele semne clinice apar in tamponada cardiaca:

a. paloare tegumentara
b. disparitia matitatii cardiace
c. turgescenta jugularelor
d. durere exacerbata in inspir
e. hipertensiune arteriala

288. Care din urmatoarele masuri de prim ajutor in traumatismele abdominale este corecta:
a. reechilibrarea volemica prin ingestie de lichide
b. instalarea unei perfuzii in caz de tahicardie si hipotensiune
c. folosirea de antialgice opiacee
d. explorarea si sutura plagilor abdominale
e. reducerea evisceratiei posttraumatice

289. Care este semnul clinic cel mai important in traumatismele renale:
a. hematuria
b. uretroragia
c. durerea lombara
d. impatare in flane
e. semne de iritatie peritoneala

290. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ruperile de vezicula urinara este adevarata:
a. tulburarile de mictiune sunt absente
b. se produc in special cand vezica urinara este goala
c. sondajul vezical ca masura de prim ajutor este obligatoriu
d. cand ruptura se face in cavitatea peritoneala apare globul vezical
e. hematuria este aproape constanta

291. Care dintre urmatoarele leziuni face parte din categoria a doua din punctul de vedele al urgentei:
a. plaga penetranta cu soc hemoragic
b. amputatie traumatica a unei extremitati
c. evisceratie posttraumatica
 d. fractura inchisa a unui membru
e. arsura intinsa a fetei

292. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea cardio-respiratorie este adevarata:
a. in absenta pulsului la artera pedioasa? trenioe omceput masajul cardiac extern asociat cu respiratia
artificiala
b. sistarea respiratiei este intotdeauna asociata cu oprirea imediata a activitatii cardiace
c. reactivitatea ouoilara la lumina atesta eficienta resuscitarii cardio-respiratorii
d. in resuscitarea cu doi reanimatori raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare este de
15 la 2
e. cea mai eficienta metoda de respiratie artificiala este respiratia “gura la nas”

293. Care dintre urmatoarele semne indica eficienta resuscitarii cardi-respiratorii:

a. prezneta pulsului la artera radiala
b. midriaza pupilara la stimuli luminosi
c. aparitia respiratiei spontane
d. distensia gazoasa a stomacului
e. permeabilitatea cailor respiratorii

294. Care dintre urmatoarele afirmatii privind eficienta resuscitarii cardio-respiratorii este adevarata:
a. cea mai frecventa cauza de ineficienta a respiratiei artificiale este extensia inadecvata a capuluil
b. eficienta masajului cardiac extern este confirmata de aparitia pulsatiilor la artera radiala sincrone cu
compresiunile sternale
c. dupa stopul cardiac este posibila prezenta unei activitati respiratorii eficienta pentru scurt timp
d. in lipsa oxigenarii cerebrale pupila este miotica
e. eliminarea completa a apei din plamani in caz de inec este obligatorie pentru o respiratie artificiala
eficienta

295. Care dintre urmatoarele leziuni este caracteristica pentru arsura de gradul III:
a. flictena cu lichid sanguinolent
b. edemul
c. eritemul
d. necroza tegumentara combustionala? totala
e. flictena cu lichid sero-citrin

296. Evaluarea leziunilor produse prin arsura se face tinand cont de:
a. pericolul infectiei
b. gradul arsurii
c. prezentei durerii
d. varsta bolnavului
e. pierderea de lichide

297. Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in acordarea primului ajutor la bolnavii cu arsuri:
a. curatarea suprafetei arse
b. profilaxia tetanosului
c. montarea sondei vezicale
d. montarea sondei gastrice
e. spalarea suprafetei arse cu solutii antiseptice

298. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric:
a. bradipnee
b. tegumente marmorate, palid-cianotice
c. tensiunea arteriala initial normala
d. alura ventriculara normala
 e. frisoane

299. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate:
a. tahicardie
b. polipee
c. transpiratii reci
d. tegumente palide
e. tensiunea arteriala scazuta de la inceput

300. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate:
a. somnolenta
b. hipertensiune arteriala
c. tegumente rosu-cenusii
d. flictene cu lichid serocitrin
e. polipnee

301. Indicati care din afirmatiile de mai jos referitoare la tumorile benigne colorectale? este FALSA:
a. tumorile benigne epiteliale se numesc polipi
b. polipii polipii adenomatosi? sunt cei mai frecventi
c. tumorile neepitiliale sunt frecvent intalnite
d. orice leziune de tipul polipilor trebuie extirpata
e. lei??????? se dezvolta din musculatura neteda

302. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la tumorile benigne neepiteliale colorectale este FALSA:
a. descoperirea? lor reflecta tesutul de origine
b. manifestarile clinice sunt tardive
c. se intalnesc rar
d. tulburarile de tranzit pe care le determina sunt datorate ulcerarii tumorii
e. tratamentul consta in rezenctia limitata a segmentului purtator?

303. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la polipii colorectali este adevarata:
a. cei adenomatosi se intalnesc rar
b. cei vilosi? sunt localizati mai ales pe cec
c. polipii pediculati au baza larga de implantare
d. constipatia un factor de risc pentru aparitia tumorilor maligne neepiteliale
e. riscul ????cerizarii este mai mare pentru polipii vilosi

304. Referitor la relaia polipi colorectali-cancer, una din afirmatiile urmatoare este FALSA:
a. orice tip de p olipi se paote transforma in neoplzis
b. polipii de peste 2 cm trebuie considerati intotdeauna suspecti de malignitate
c. supravegherea evolutiei purtatorilor de polipi este obligatorie
d. in polipoza rectocolica difuza malignizarea este o regula
e. riscul cancerizarii? este mai precoce pentru polipii vilosi?

305. Manifestarile clinice ale polipilor colorectali constau in urmatoarele CU O EXCEPTIE, indicati-o:
a. scaune frecvente, abundente, moi pentru tumorile viloase rectale
b. sindroamele de impregnare neoplazica in cazul transformarii lor maligne
c. durere la defecatie
d. rectoragii
e. tulburari de tranzit

306. Unul din elementele de mai jos NU apartine sindromului Gardner?:

a. polipoza difestiva difuza
b. asociatii dentare
 c. tumori multiple de tesuturi moi
d. pete ?????zice pe buze si tegumentul perioral
e. c??????e ale mandibulei

307. Triada lui Owen caracteristica hemobiliei? este reprezentata de urmatoarea asociere:
a. febra, frison, icter
b. prurit, icter, colica?
c. colica, icter, melena
d. frison, colica, icter
e. icter, polialkiurie?, frison

308. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

a. maligna
b. necapsulata
c. solida
d. generata de forma adulta a Teniei Echinococus
e. infiltrativa

309. Referitor la examenele paraclinice in chistul hidatic, este adevarata afirmatia:

a. eozinofilia este intotdeauna prezenta
b. radiografia simpla a hipocondrului drept evidentiaza o formatiune chistica in aria de proiectie a ficatului
c. scintigrafia arata o zona hipercaptanta? care coincide ca localizare cu pozitia (prezenta) chistului
d. intradermoreactia la tuberculina este intotdeauna pozitiva
e. ecografia ofera date asupra localizarii si continutului formatiunii

310. Reprezinta factori favorizanti ai aparitiei calculilor biliari urmatoarele circumstante, CU O EXCEPTIE:
a. sexul feminin
b. infectiile biliare
c. varsta
d. alimentatia bogata in vegetale
e. distantare mare a meselor

311. Sindromul dispeptic biliar este reprezentat de asocierea urmatoarele elemente, CU O EXCEPTIE:
a. greata
b. gust acru matinal
c. balonare postprandiala
d. cefalee
e. varsaturi

312. Reprezinta complicatii posibile ale litiazei veziculei biliare urmatoarele afectiuni, CU O EXCEPTIE:
a. neoplasmul caii biliare principale
b. colecistita acuta
c. litiaza caii biliare principale
d. neoplasmul veziculei biliare
e. fistula biliara externa

313. Durerea din ulcerul perforat se caracterizeaza prin:

a. imobilizarea bolnavului in pozitia antalgica
b. iradiere posterioara
c. localizare in hipocondrul stang
d. intensitate medie
e. apare dupa un abuz alimentar

314. Tuseul rectal efetuat unui pacient cu ulcer perforat evidentiaza ca element caracteristic:
 a. melena
b. prezenta hemoroizilor
c. bombare dureroasa a Douglasului
d. prostata marita de volum
e. fecale acolice

315. Varsaturile din ulcerul piloric stenozat au ca elemente caracteristic:

a. contin bila in cantitate mare (sau redusa)
b. au aspect de hematemeza
c. sunt inodore
d. contin alimente ingerate cu mult timp inainte
e. sunt incolore

316. Pneumoperitoneul evidentiat din radiografia abdominala simpla este considerat ca semn
patognomonic pentru:
a. colecistita acuta
b. ulcerul hemoragic
c. ulcerul stenozant
d. ulcerul perforat
e. fistulaula biliodigesiva

317. Care dintre urmatoarele acuze prezentate de un pacient poate orienta diagnosticul spre un cancer
gastric:
a. astenie fizica
b. paloare tegumentara
c. anorexie selectiva pentru carne si grasimi
d. hematemeza
e. deficit ponderal

318. Referitor la hernia gastrica transhiatala, este adevarata afirmatia:

a. hernia prin rostogolire este cea mai frecventa in practica clinica
b. hernia prin rostogolire prezinta intotdeauna sac peritoneal
c. in hernia prin rostogolire, unghiul His este complet deschis
d. in hernia prin alunecare cardia este situata normal, intraabdominal
e. hernia prin rostogolire asociaza reflex gastroesofagian

319. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele:

a. exacerbarea functiei imunologice
b. splenomegalie
c. cresterea numarului de leucocite
d. cresterea numarului de trombocite
e. cresterea numaruui de hematii

320. Hipersplenismul secundar prezinta:

a. consecinta a splenoctomiei
b. consecinta unei boli congenitale hematologice
c. consecinta unei boli hematologice dobandite
d. consecinta unei hipertensiuni portale
e. consecinta unei hipertensiuni esentiale

321. Numiti o leziune care induce un risc vital imediat:

a. plaga superficiala
b. contuzii craniene
c. obstructie a cailor respiratorii superioare
 d. arsura a mainii
e. fractura de radius

322. Recuperarea bolnavului fara sechele este posibila daca se inlatura starea de hipoxie cerebrala in
intervalul de:
a. 4-6 minute
b. 5-7 minute
c. 6-8 minute
d. 3-5 minute
e. 15 minute

323. Cea mai frecventa cauza de insuficienta a respiratiei artificiale este

a. obstructia cailor aeriene inferioare
b. leziuni ale traheei
c. extensia inadecvata a capului
d. pneumotoraxul
e. pacient necooperant

324. Referitor la garoul aplicat in scop hemostatic, este adevarata afirmatia:

a. nu produce leziuni ischemice niciodata
b. este prevazut cu un cartonas pe care este notata varsta pacientului
c. se va slabi 1-2 minute la fiecare interval de 15-20 secunde
d. se aplica de regula distal inspre extremitatea membrelor
e. nu se mai utilizeaza aceasta metoda de hemostaza

325. Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie vor fi declansate daca:

a. pulsul la artera radiala este absent
b. pupilele sunt midriatice
c. nu se poate efectua masaj cardiac intern
d. hemostaza nu este eficienta
e. pulsul la carotida este absent

326. Referitor la traheostomie este adevarata afirmatia :

a. se practica in caz de necesitate stringenta
b. este o manevra complexa
c. prezinta riscuri majore
d. se realizeaza numai in spital
e. se practica in regiunea cervicala posterioara

327. Comotia cerebrala este o leziune:

a. corticala circumscrisa
b. corticala unilaterala
c. partial ireversibila
d. functionala
e. organica

328. Leziune posttraumatica tardiva dupa traumatisme cradiocerebrale este:

a. scleroza atrofica a substantei cenusii
b. epilepsia posttraumatica
c. abcesul cerebral posttraumatic
d. fongusul cerebral
e. toate raspunsurile adevarate

329. Semne de deteriorare a starii generale a unui pacient cu TCC este:

 a. scaderea nivelului de constienta
b. tahicardia
c. hipotensiunea arteriala
d. aparitia respiratiilor superficiale
e. toate raspunsurile sunt adevarate

330. Pupila Huchinson este:

a. pupila miotica de partea hematomului intracranian
b. pupila midriotica de partea hematomului intracranian
c. pupila miotica de partea opusa hematomului intracranian
d. pupila midriotica de partea opusa hematomului intracranian
e. semnificatie a leziunii de trunchi cerebral

331. Indicatie de internare pentru un pacient care a suferit TCC este:

a. relatarea pacientului despre o pierdere tranzitorie a constientei cu amnezie posttraumatica de sub 5
minute
b. starea de confuzie pana in momentul examinarii
c. evidentierea unei plagi complete a scalpului
d. varsaturi, cefalee, fotofobie
e. supraveghere necalificata medical la domiciliu

332. Hiperextensia coloanei vertebrale in cadrul unui traumatism are drept rezultat:
a. fractura proceselor spinoase
b. elongarea ligamentului
c. elongarea ligamentului spinos
d. hernierea nucleului pulpos cu compresie medulara
e. toate raspunsurile adevarate

333. Plagile cu risc tetanigen sunt:

a. chirurgicale
b. intepate
c. taiate
d. penetrante
e. dehiscente

334. Element esential pentru diagnosticarea tetanosului este:

a. apararea musculara
b. pozitia antalgica in “cocos de pusca”
c. spasmul dureros al muschilor maseteri
d. semnul Blumberg pozitiv
e. bronhospasm

335. Care dintre formele clinice ale antraxului este cea mai frecventa si are prognoscticul cel mai bun:
a. digestiva
b. pulmonar
c. cerebral
d. cutanata
e. genital

336. Leziunea initiala in antraxul cutanat apare initial ca:

a. flictena
b. abces
c. furuncul
d. chist
 e. hipopigmentare

337. Abcesul gazos este o infectie:

a. stafilococica
b. clostridiana
c. streptococica
d. gonococica
e. meningococica

338. Elementul definitoriu al septicemiei il constituie:

a. prezenta persistenta a gemenilor patogeni in sange
b. prezenta intermitenta a germenilor patogeni in sange
c. prezenta tranzitorie a germenilor patogeni in sange
d. bacteriemia
e. endocardita lenta

339. Paronichia cronica:

a. necesita tratament antibiotic uneori
b. se manifesta prin supuratie intens dureroasa
c. determina adesea tumefactie importanta a degetului
d. este datorata frecvent unei infectii fungice
e. nu afecteaza unghia

340. Panaritiul flictenular:

a. poate fi intalnit si pe fata dorsala a mainii
b. clinic este asemanator cu arsura gr.II
c. este un panaritiu in bisac
d. este insotit de semne locale inflamatorii
e. toate raspunsurile sunt adevarate

341. Complicatia majora a unui panaritiu de deget V este:

a. celulita mainii
b. tenosinovita
c. abcesul lojei hipotenare
d. osteomielita falangei distale
e. artrita articulatiei interfalangiene distale

342. Punct sinovial dureros in tenosinovita tendonului flexor al degetului V este situat la nivelul
articulatiei:
a. ulno-carpiene
b. metacarpofalangiene a degetului V
c. radiocarpiene
d. interfalangiene proximale deget V
e. interfalangiiene distale deget V

343. Atitudinea imediata fata de o leziune vasculara arteriala in cadrul unui traumatism al mainii:
a. garou proximal de leziune
b. garou distal de leziune
c. pansament compresiv
d. imobilizarea mainii in flexie
e. aplicare locala de gheata

344. Care dintre urmatorii germeni apare cel mai frecvent in celulita mainii:
a. stafilococ alb
 b. stafilococ auriu
c. streptococ beta hemolitic
d. streptococus pneumonic (e)
e. streptococus meningitidis

345. Durerea in patologia urrinara imbraca urmatoarele forme mai putin una:
a. e persistenta lombar
b. e pelviperitoneala?
c. e hipogastrica
d. e cu aspect de claudit???
e. e colicativa?

346. Durerea in patologia urinara are unul din urmatoarele caractere:

a. se insoteste de cefalee
b. se insoteste de starea de neliniste
c. apare dupa mese abundente
d. e insotita de febra si frisoane
e. cedeaza la opiacee?

347. Disurta? se exprima prin:

a. modificari de jet urinar
b. intarziere act? infectional?
c. imposibilitatea amanarii actului de infectie(une)?
d. aparitia ??tiunilor frecvente
e. aparitia de tenesme? vezicale

348. Globul vezical apare in:

a. mictiuni rare
b. poliurie
c. incontinenta? de urina
d. anurie
e. retentie completa de urina

349. Incontinenta falsa de urina apare in:

a. enurezis?
b. afectiuni neurogene
c. retentie de urina cu evacuarea prin preaplin?
d. ? de cel vezical?
e. faza poliurica a unei insuficiente ranale acute

350. Anuria poate fi:

a. extrarenala
b. urmare a expunerii la frig
c. reducerea capacitatii vezicale
d. fiziologica
e. falsa

351. Hematuria microscopica presupune:

a. hematii in sediment > 1.000.000/ml/min
b. hematii in sediment > 100/ml/min
c. hematii in sediment > 10/ml/min
d. hematii in sediment > 1000/ml/min
e. hematii in sediment > 100.000/ml/min
352. Pierderea de sange din uretra anterioara se numeste:
a. hematurie initiala
b. hematurie terminala
c. hematurie microscopica
d. uretroragie
e. hematurie totala

353. Existenta cilind???ier in urina e xonfirmata de:

a. urocultura
b. proba celor 3 pahare
c. explorare instrumentala
d. citoscopic
e. sumar de urina

354. Functia renala paote fi apreciata prin:

a. scintigrafie
b. pielegrafie? ascendenta
c. citografie cu timp mictional
d. ecografie
e. tomografie

355. In traumatismele renale, radiografia renala simpla poate arata

a. dezorganizare caliceala
b. stop pe ureter
c. imagini lacunare bazinetale?
d. hematoame corticale
e. stergerea umbrei psoasului

356. In traumatismele renale, hematuria semnifica:

a. calcul impactat la nivelul ureterului
b. ruptura de uretra
c. leziune renala subcapsulara
d. leziune comuna cu caile de excretie
e. leziune a pediculului renal

357. Aspectul clinic de coaja de portocala intalnit in cancerul mamar apre datorita:
a. invaziei traveelor? conjunctive cu staza limfatica secundata
b. invazia canalelor galactofore
c. invazia tegumentelor
d. invazia ganglionilor regionali
e. invazia ganglionilor extraregionali

358. Semnele clasice de malignizare in tumorile sanului sunt urmatoarele cu exceptia:

a. durerea
b. conturul regulat
c. fixarea tumorii in parenchimul glandular
d. retractia mamara
e. adenopatia palpabila

359. Originea procesului proliferativ in B. Paget a sanului e situata in:

a. epidermul mamelonar
b. gg. axilari
c. tesutul celular adipos premamar
d. unul din lobii glandulari
 e. epiteliul canalelor gaalctofore subiacente mamelonului

360. Sindromul Claude Bernard Horner asociaza:

a. enoftalmie, mioza, ptoza aplpebrala
b. exoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
c. exoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
d. exoftalmie, mioza, disfonie
e. mioza, disfonie, disfagie

361. Urmatoarele sindroame paraneoplazice pot fi un semnal de alarma in cancerul bronho-pulmonar cu

exceptia:
a. osteoartropatie hipertrofica penumonica
b. degete hipocratice
c. hemoptizia
d. ginecomastia
e. acanthosis nigricans

362. Care din explorarile paraclinice vizualizeaza imaginea endobronsica a traheei bronhiilor principale si
lobare:
a. radiografua de fata si profil a toracelui
b. radioscopia pulmonara
c. tomografie computerizata
d. bronhoscopia
e. scintigrafia pulmonara

363. Care din diverticulii esofagieni sunt considerati de pulsiune:

a. diverticulii superiori
b. diverticulii superiori si inferiori
c. diverticulii mediotoracici
d. diverticulii inferiori
e. diverticulii mediotoracici si inferiori

364. Este semn obiectiv pentru diagnosticul luxatiei:

a. durere (subiectiv)
b. impotenta functionala (subiectiv)
c. deformarea regiunii articulare
d. echimoza (pt fractura)
e. flictenele (pt fractura)

365. In prezent untic? hernii care din urmatoarele semne impun o interventie chirurgicala de urgenta:
a. semn Murphy pozitiv
b. durere intestinala brusca
c. reductibilitatea herniei
d. expansiunea la tuse
e. impulsiunea la tuse

366. Tratamentul ortopedic poate fi indicat in:

a. tratarea omfalicelului
b. hernii mici si reductibile ale nou-nascutului
c. hernii strangulate
d. hernii incarcrate?
e. hernii inarcarate dar numai la varstnici

367. Contraindicatii temporare pentru tratamentul unei hernii este:

 a. incarcerarea
b. strangularea
c. traumatismul herniar
d. flegmonul piostercoral
e. adenomul de prostata

368. Nu poate hernia:

a. splina
b. intestinul subtire
c. epiploonul
d. pancreasul
e. ovarul

369. Principalul factor de risc pentru o evisceratie postoperatorie este:

a. hipervitaminoza C
b. folosirea firului nerezorbabil
c. incontinenta de urina
d. alegerea unor incizii transversale
e. supuratia plagii

370. Este permis ca prin ajutor intr-o evisceatie posttraumatica:

a. introducerea anselor in cavitatea peritoneala
b. exercitarea de tractiuni pe mezouri
c. dozarea? organelor cu un cearsaf circular
d. ingestie de apa
e. spalarea organelor eviscerate cu apa calda

371. Cel mai important diagnostic diferential al mastitelor acute se face cu:
a. mastita acuta carcinomatoasa
b. angorjarea ?anului
c. erizipelul regiunii mamare
d. mastita cronica
e. mamela secretanta

372. Galactocelul reprezinta:

a. abces cronic nespecific
b. abces cronic ce contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea lactatiei
c. mastita acuta de lactatie
d. mastita acuta in afara lactatiei
e. forma clinica a cancerului mamar

373. ????ti diseminati dand senzatia de ciorchine de strugure la palparea sanului caracteristic:
a. mastoza fibroechistica
b. fibroadenomul mamar
c. mastita cronica
d. mastita acuta in afara lactatiei
e. canceul mamar

374. Componenta facultativa a anesteziei este:

a. analgezia
b. amnezia sau hipnoza
c. relaxarea musculara
d. asigurarea homeostaziei generale
e. pregatirea pentru anestezie
375. Scopul principal al pregatirii pentru anestezie este:
a. pregatirea psihologica a bolnavului in vederea operatiei
b. stabilirea riscului operator si anestezic
c. reducerea morbiditatii si mortalitatii
d. depistarea unor alergii medicamentoase
e. inspecita sistemului venos superficial

376. Monitorizarea standard pentru AG nu include:

a. supravegherea clinica
b. presiune arteriala noninvaziva
c. urmarirea temperaturii bolnavului
d. concentratia CO2 la sfarsitul expirului
e. masurarea debitului cardiac invaziv

377. Mijloace speciale de monitorizare sunt reprezentate de urmatoarele cu exceptia:

a. determinarea gazelor in sangele arterial (Pa O2, Pa CO2)
b. concentratia CO2 la sfarsitul expirului
c. presiunea venoasa centrala
d. masurarea debitului cardiac invaziv
e. presiunea arteriala invaziva

378. La inducita i.v. dupa administrarea drogurilor hipnotice se urmareste:

a. lipsa reflexului ciliar
b. presiunea arteriala
c. pulsul periferic
d. temperatura cutanata
e. starea pupilelor

379. Manevrele necesare anesteziei (abord venos central, sondarea vezicii urinare, monatarea sondei
nazo-faringiene) se efectueaza:
a. dupa inductie si intubatie
b. inainte de inductie si intubatie
c. in timpul inductiei
d. atat inainte cat si dupa inductie si intubatie
e. dupa inductie

380. Socul are ca manifestare dominanta:

a. scaderea presiunii arteriale
b. tulburari metabolice
c. hipoperfuzie tisulara globala
d. coagulare diseminata intravasculara (CID)
e. scaderea debitului cardiac

381. Hiperperfuzia tisulara cuprinde urmatoarele semne mai putin unul:

a. tahicardie
b. tahipnee
c. scaderea TA medii
d. modificarea starii de constienta
e. scaderea debitului urinar

382. Scaderea volumului sangvin in ventricolul stang la sfarsitul diastolei apare ca urmare a:
a. scaderea debitului cardiac
b. scaderea contractilitatii cardiace
 c. cresterea presiunii in capilarele pulmonare
d. stenoza aortica
e. tamponada cardiaca

383. Reactia hiperdinamica prezinta unul din urmatoarele semne:

a. scaderea presiunii pulsului
b. timp de umplere capilar prelungit
c. tahipnee
d. midriaza fixa
e. extremitatii calde

384. Care din urmatoarele apartin clasificarii etiologice a socului:

a. soc hemoragic
b. soc septic
c. socul arsilor
d. soc hiperdermic
e. soc ireversibil

385. Apartine socului hipovolemic pur:

a. soc prin pierdere de apa
b. soc trauamtic
c. socul din arsuri
d. soc hemoragic
e. soc anafilactic

386. Afectiuni ce nu perturna echilibrul fluido-coagulant sunt:

a. trombocitopenia idiopatica
b. boala von Willenbrandt
c. ciroza hepatica
d. leucemia acuta
e. sclerodermie

387. Stimularea capacitatii de aparare antimicrobiana se face prin urmatoarele, mai putin una:
a. vaccin
b. antibioterapie
c. seroterapie
d. refacerea capitalului hematologic
e. refacerea capitalului proteic

388. Eficacitatea sterilizarii se verifica prin:

a. controlul datei sterilizarii pe banda sigiliului
b. verificarea aparatului de sterilizare
c. eradicarea infectiilor in spital
d. respecarea circuitelor intraspitalicesti
e. recoltarea de probe pentru examenul bacteriologic

389. Timpul de sterilizare prin autoclavare este:

a. 15 minute
b. 24 h
c. 30 minute
d. 1h
e. 2h

390. Prin operatiunea de purjare se intelege:

 a. uscarea materialelor dupa perioada de sterilizare
b. pregatirea instrumentarului prin spalarea prealabila in detergent
c. cresterea presiunii in autoclav peste cea de sterilizare (atmosferica)
d. cresterea presiunii in autoclav peste 200 C (100 C)
e. eliminarea aerului din interiorul instalatiei

391. Sterilizarea prin radiatii ionizante:

a. sterilizarea aparataturii optice
b. sterilizarea obiectelor de cauciuc
c. sterilizarea salilor de operatie
d. sterilizarea instrumentarului fin
e. sterilizarea instrumentarului de unica folosinta

392. In constitutia pastelor de dinti intra:

a. antiseptice care elibereaza F
b. uleiuri volatile
c. color. antiseptice
d. detergent cationic
e. acid boric

393. Cea mai frecventa tumora maligna a sanului este:

a. sarcomul
b. fibroadenomul
c. adenocarcinomul
d. tumora filodes
e. papilomul intraductal

394. Semnifica invazia tegumentara completa in cancerul mamar:

a. retractia tegumentara
b. pierderea paralelismului pliurilor tegumentare
c. secretia mamelonara sanguinolenta
d. retractia mamelonara
e. edemul limfatic tegumentar cu aspect de “coaja de portocala”

395. Care dintre urmatorii germeni este cel mai frecvent implicat in mastita acuta de lactatie:
a. stafilococul
b. escherichio coli
c. piocianicul
d. proteusul
e. enterobacter

396. Hematemeza indica drept sursa a sangerarii o leziune situata:

a. pe ileonul proximal
b. pe jejunul distal
c. proximal de unghiul duodeno-jejunal
d. proximal de bulbul duodenal
e. proximal de valva ileo-cecala

397. Cauza cea mai frecvena de hemoragie digestiva superioara este:

a. esofagita de reflux
b. ulcerul duodenal
c. varicele esofagiene
d. gastrita medicamentoasa
e. neoplasmul gastric
398. Care este primul examen paraclinic efectuat in urgenta in cazul ocluziei intestinale:
a. exografia abdominala
b. radiografia pulmonara
c. radiografia abdominala simpla
d. punctia abdominala
e. rectoscopia

399. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate:
a. somnolenta
b. hipertensiune arteriala
c. tegumentele rosu-cenusii
d. flictene cu lichid serocitrin
e. polipnee

400. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea leziunilor produse prin arsura este adevarata:
a. indicele prognostic sub 100 semnifica evolutia frecvent letala
b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9% din suprafata corporala
c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este stabilirea indicelui prognostic
d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de gradul III
e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse exprimate procentual

401. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile este adevarata:

a. medicatia vasodilatatoare nu are efect asupra tesuturilor degerate
b. consumul de alcool scade pierderile periferice de caldura
c. dupa dezghetare zona este insensibila
d. dupa dezghetare tegumentele sunt rosu-cenusii
e. delimitarea tesuturilor necrozante se face rapid

402. Care dintre urmatoarele afirmatii privind flegmonul este adevarata:

a. este un proces supurativ difuz
b. are ca punct de plecare infectia unei glande sudoripare
c. tratamentul consta in antibioterapie cu spectru larg
d. semnele clinice locale de obicei lipsesc
e. asocierea mai multor flegmoane apropiate, confluente relizeaza flegmonul antracoid

403. Realizeaza blocarea impulsurilor dureroase la nivel medular:

a. anestezia locala
b. anestezia regionala intravenoasa
c. anestezia spinala
d. anestezia generala intravenoasa
e. anestezia generala cu intubatie orotraheala

404. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rahianestezie este adevarata:

a. tehnica este complicata
b. foloseste un volum mare de substanta
c. necesita intubatie orotraheala
d. ofera conditii excelente pentru operatiile pe abdomenul inferior
e. introduce substanta in canal vertebral

405. Privitor la anestezia peridurala este adevarata afirmatia:

a. tehnica este complicata
b. necesita intubatie orotraheala
c. foloseste o cantitate mica de substanta
 d. cefalee postanestezica este relativ frecventa
e. blocheaza impulsul dureros la nivel central

406. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si
mainii:
a. fluctuenta locala
b. flictena purulenta
c. febra
d. edem dur? in tensiune
e. fistula purulenta

407. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la dilacerarea cerebrala este adevarata:
a. se poate instala dupa un interval liber
b. se produce numai prin patrunderea de corpi straini intracranieni
c. este insotita frecvent de instalarea epilepsiei posttraumatice
d. este frecvent insotita de hematom epidural
e. semnele neurologice de focar sunt absente

408. Procesul de cicatrizare este influentat negativ de:

a. formarea cheagului de sange
b. formarea tesutului de granulatie
c. corticoterapie
d. hipertensiune arteriala
e. lipsa vitaminei K

409. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cicatrizarea este adevarata:

a. tesutul de granulatie in exces favorizeaza cicatrizarea
b. tesutul de granulatie este un teren bun pentru migrarea epiteleala
c. tesutul hepatic se poate regenera
d. firele de sutura la nivelul fetei se scot dupa 7 zile
e. lipsa induratiei in lungul plagii este un semn bun

410. Privitor la riscul de a transmite turbarea prin plagi muscate de mamifere este adevarata afitmatia:
a. numai cainii transmit turmarea
b. animalele vaccinate nu transmit turbarea
c. plagile se sutureaza imediat
d. muscatura la mana reprezinta un risc mic pentru turbare
e. orice mamifer poate fi purtator de rabie

411. Pierdere a 1600 ml sange reprezinta o hemoragie:

a. mica
b. mijlocie
c. mare
d. cataciclismca?
e. mixta

412. Cea mai frecventa cauza a tromboemboliei pulmonare este reprezentata de:
a. tromboza venoasa profunda la nivelul membrelor
b. trombii din atriul drept
c. trombii din vena cava
d. trombii din venele pelvisului
e. trombii din venele membrului superior

413. Cresterea infiltrativa a tumorilor maligne determina:

 a. dureri, parestezii, paralizii
b. sangerare oculta
c. sangerare evidenta clinic
d. febra de origine necunoscuta
e. metastazarea la nivelul ganglionilor limfatici

414. In arteriopatia aterosclerotica periferica sunt afectate:

a. arterele mari si mijlocii ale membrului inferior
b. arteriolele mici musculare
c. arcada palmara
d. arterele digitale
e. toate vasele membrului inferior

415. In anuria obstructiva este necesara:

a. cura de diureza
b. tratamentul simptomatic al colicii nefrotice
c. tratamentul infectiei urinare
d. dezobstruarea caii urinare in primele ore
e. tratamentul medical specific fiecarui tip de litiaza

416. In traumatismele ureterale NU apare:

a. socul traumatic
b. disurie marcata
c. retentia completa de urina
d. tumora lombara

417. Care din urmatoarele metode de recoltare a materialului pentru examenul histopatologic al
tumorilor maligne este preferata:
a. punctia biopsie
b. biopsia in....unala
c. biopsia excizionala
d. citologia exfoliativa

418. Triada Whipple (simptome ale hipoglicemiei de inanitie, glicemied<50 mg%, disparitia
simptomatologiei la administrarea de glucoza i.v.) caracterizeaza:
a. tumorile insulare nonfunctionale
b. insulinomul
c. holera pancreatica
d. glucagonomul
e. feocromocitomul

419. Tratamentul chirurgical al sindromului de ischemie cronica periferica NU include:

a. trombendarterectomia
b. embolectomia
c. simpatectomia lombara
d. medulosuprarenalectomia
e. By-pass-ul arterial

420. Tratamentul tromboflebitei varicoase de obicei nu necesita:

a. analgetice
b. antiinflamatorii locale
c. antiinflamatorii pe cale generala
d. anticoagulante pe cale generala
e. evitarea eforturilor fizice
421. Anuria litiazica reprezinta:
a. stoparea functiei renale dupa o colica nefrotica? pe rinichi unic
b. ansenta diurezei in conditiile unui aport redus de lichide
c. prezenta litiazei renale la un bolnav cu afectare renala in antecedente
d. stoparea functiei renale in conditii de temperatura excesiva

422. Care din urmatorii factori nu reprezinta factor determinant al tromboflebitei profunde:
a. staza venoasa
b. interventiile chirugicale pe micul bazin
c. hipercoagulabilitatea
d. alterarea endoteliului venos

423. Manevra Murphy semnifica:

a. proces inflamator vezicular
b. proces inflamator apendicular
c. proces inflamator anexial
d. pelviperitonita
e. peritonita acuta difuza

424. Urmatoarele afirmatii cu privire la peritonita bacteriana primitiva sunt adevarate, cu exceptia uneia:
a. flora este monomicrobiana
b. flora este polimicrobiana
c. sunt intalnite la pacientii cu deficiente ale sistemului imunitar
d. sunt produse prin infectarea hematogena a cavitatii

425. Feocromocitomul este o tumora dezvoltata la nivelul:

a. medulosuprarenalei
b. corticosuprarenalei
c. hipofizei
d. tiroidei
e. paratiroidelor

426. In evolutia adenomului de prostata, prima faza clinica este:

a. faza de prostatism
b. faza de retentie incompleta de urina fara distensie vezicala
c. faza de retentie completa de urina
d. faza asimptomatica
e. faza de retentie incompleta de urina cu distensie vezicala

427. In hemoragia digestiva grava este contraindicata:

a. mentinerea bolnavului in ortostatism
b. administrarea de hemostatice parenteral
c. instituirea unei perfuzii intravenoase
d. administrarea de oxigen
e. montarea unei sonde nazo-gastrice

428. Hiperaldosteronismul primar este caracterizat prin urmatoarele elemente, cu exceptia:

a. are drept cauza adenomul de suprarenala
b. determina retentie de Na
c. determina eliminare de K
d. determina eliminare de H
e. sinteza de renina este stimulata
429. Care din urmatorii factori nu intra in etiologia arteriopatiei aterosclerotice periferice:
a. HTA
b. fumatul
c. diabetul
d. emboilia arteriala
e. factorii genetici

430. Tratamentul local al cancerului cuprinde:

a. chirurgia si radioterapia
b. chirurgia
c. chirurgia si hormonoterapia
d. chirurgia si chimioterapia
e. radioterapia si chimioterapia
431. Tumora renala maligna la copil poarta denumirea de:
a. tumora Grawitz
b. tumora Wilms
c. hemangiom renal
d. feartom
e. Uroteliom

432. Manifestarile clinice din sindromul Cushing nu cuprind:

a. tulburari psihice
b. hipotensiune arteriala
c. vindecare dificila a plagilor
d. hirsutism
e. osteoporoza

433. Urmatoarele afirmatii privitoare la trombangeita:

a. leziunile nu afecteaza toate tunicile arteriale
b. leziunile afecteaza peretele venos
c. afecteaza barbatii tineri
d. fumatul constituie un factor de risc major
e. afecteaza toate cele patru membre

434. Tratamentul anticoagulant cu Heparina se face sub controlul:

a. timpului Quick
b. timpului Howell
c. hemogramei
d. numarului de trombocite
e. testul Adler

435. Ulcerele trofice care apar in arteriopatia diabetica sunt localizate:

a. pe fata interna a coapsei
b. superior si posterior de maleola externa
c. superior si posterior de maleola interna
d. pe fata anterioara a piciorului
e. la nivelul plantei piciorului

436. Feocromocitomul prezinta la examenele de laborator ca alement caracteristic:

a. fierul plasmatic crescut
b. catecolamine plasmatice crescute
c. leucocitoza
d. leucopenie
e. hipomagneziemie
437. Stadiul final al evolutiei bolii varicoase este:
a. insuficienta venoasa cronica
b. aparitia leziunilor trofice tegumentare
c. ruptura varicelor
d. varicoflebita
e. leziunile osteoarticulare

438. Ulcerul varicos este localizat cel mai frecvent:

a. superior si posterior de maleola interna
b. superior si posterior de maleola externa
c. pe fata anterioara a gambei
d. in nivelul capatului proximal al metatarsienelor I si V
e. pe fata antero-posterioara a coapsei

439. Tesutul de origine al fibrosarcoamelor este:

a. tesutul cartilaginos
b. tesutul osos
c. tesutul muscular striat
d. tesutul fibros
e. tesutul muscular neted

440. Un nodul “rece” pe scintigrama tiroidiana si solid ecografic sugereaza prezenta unui:
a. neoplasm tiroidian
b. chist tiroidian
c. bolii Basedow-Graves
d. sindrom pulmonar
e. gusi toxice nodulare

441. Certitudinea diagnosticului in cancerul tiroidian o ofera numai:

a. scintigrama tidoidiana
b. ecografia tiroidiana
c. examenul histopatologic
d. determinarea marker-ilor tumorali
e. tomografia computerizata

442. Urmatoarele afirmatii cu privire la colica nefrotica sunt adevarate, cu exceptia:

a. este o durere paroxistica, instalata brusc
b. are sediu lombar
c. bolnavul este imobil in timpul crizei
d. poate asocia ileus paralitic
e. se insoteste de manifestari urinare

443. Boala Basedow-Graves nu prezinta:

a. hipertiroidie
b. hipotiroidie
c. gusa
d. exoftalmie
e. mixedem pretibial

444. In ce stadiu evolutiv al arteriopatiei cronice obliterante este prezenta elandicatia? intermitenta:
a. stadiu I
b. stadiu II
c. stadiu III
 d. stadiu IV

445. Deficienta ereditara a tesutului conjunctiv caracterizeaza urmatoarele afectiuni ...:

a. varice primare
b. varice secundare
c. hemoroizi
d. piciorul plat
e. varicocelul

446. ???enul fizic intr-o paneto?????? poate releva urmatoarele, cu exceptia:

a. grade diferite de soc
b. febra
c. zgomote intestinale accentuate
d. pleurezie stanga
e. aparare musculara abdominala

447. Care din urmatoarele modalitati de propagare a neoplaziei caracterizeaza adenocarcinoamele de tub
digestiv:
a. extensia directa
b. extensia limfatica
c. diseminarea vasculara
d. diseminarea prin implantare
e. diseminarea nervoasa

448. Urmatoarele afirmatii privitoare la abdomenul acut sunt adevarate, mai putin una:
a. incetinirea tranzitului nu apare de obicei in inflamatia septica a peritoneului
b. febra poate fi intalnita in orice forma de abdomen acut chirurgical
c. dis???? poate apare uneori in apendicita acuta
d. disparitia matitatii hepatice arata prezenta pneumoperitoneului
e. frisonul este exp???? ???cta a bacteriemiei

449. Urgenta imediata intr-o plaga arteriala este reprezentata de:

a. controlul sangerarii prin aplicarea unui garou distal de plaga
b. controlul sangerarii prin aplicarea unui garou proximal de plaga
c. refacerea volumului sanguin
d. profilaxia antibacteriana
e. transportul de maxima urgenta la spital

450. Tabloul clinic al cistitei NU include:

a. polakiurie
b. piurie?
c. disurie
d. hematurie totala
e. febra

451. Durerea epigastrica violenta, aparuta brusc care “coboara” ulterior catre fosa iliaca dreapta
semnifica:
a. apendicita acuta
b. ulcer perforat
c. colica biliara
d. pancreatita acuta
e. infarct miocardic acut

452. In etiopatogenia varicelor primare NU este inclus:

 a. factorul ereditar
b. sedentarismul
c. ortostatismul prelungit
d. tumorile abdomino-pelvine
e. excesul de estrogeni

453. In ce stadiu evolutiv al arteriopatiei cronice abliterante este prezenta durerea la repaus:
a. stadiu I
b. stadiu II
c. stadiu III
d. stadiu IV

454. Care din urmatoarele probe clinice exploreaza sistemul venos profund al membrului pelvin:
a. proba Sicoud
b. proba Schwartz
c. proba Trendelenburg
d. proba Perthes
e. proba Pratt

455. Simptomatologia tuberculozei urigenitale NU cuprinde:

a. hematurie macroscopica
b. durere lombara
c. febra si frison
d. semne de insuficienta renala cronica
e. HTA

456. Elementul esential de diagnostic al tuberculozei urogenitale este:

a. examenul clinic
b. urografia
c. ureteropielografia retrograda
d. tomografia computerizata
e. evidentierea BK in urina

457. Urmatoarele afirmatii cu privire la abdomenul acut sunt adevarate, mai putin una:
a. debutul durerii este brusc, in plina sanatate aparenta
b. administrarea de opiacee este indicata
c. durerea abdominala iradiata in umar este expresia iritarii peritoneului cupolelor diafragmatice
d. colica biliara are iradieri tipice care omoplatul si umarul drept
e. apendicita acuta debuteaza deseori cu durere surda epigastrica

458. Tratamentul chirurgical este contraindicat in:

a. varice mari asimptomatice
b. varice cu simptome severe
c. flebite superficiale repetate
d. varice cu hemoragii prin ruptura varicelor
e. insuficienta venoasa profunda

459. Care din urmatoarele criterii nu este caracteristic tumorilor maligne:

a. activitate mitotica crescuta
b. viteza de crestere rapida
c. limita de demarcatie de tesuturile din jur este neta
d. vascularizatia bine reprezentata
e. caracter recidivant
460. Aparitia unui sindrom de ischemie acuta periferica la un bolnav cu fibilatie atriala sugereaza:
a. tromboza arteriala acuta
b. phlegmatia? co??ulea do???
c. phlegmatia alba, doleus
d. embolia arteriala
e. spasmul arterial

461. In care din urmatoarele tipuri de leziuni vasculare se poate instala insuficienta ventriculara dreapta
prin supraincarcare:
a. plagile arteriale
b. hematomul pulsatil
c. fistula arterio-venoasa
d. leziunile venoase

462. Corticosuprarenala nu secreta:

a. catecolamine
b. glucocorticoizi
c. aldosteroni
d. androgeni
e. estrogeni

463. Cea mai frecventa cale de propagare a infectiei urinare este:

a. calea ascendenta
b. calea hematogena
c. calea limfatica
d. fistulele uro-digestive

464. In hiperparatiroidismul primar examenele de laborator nu includ:

a. hipocalcemia
b. fosfatemie scazuta
c. fosfatemie crescuta
d. calciurie crescuta
e. PTG seric crescut

465. Anestezia locala NU este indicata in:

a. extractia dentara
b. incizia unui furuncul
c. tratarea panaritiului subung?????
d. sutura ple?????
e. tratamentul chirurgical al arsurii

466. NU apartine tabloului clinic al unei hemoragii grave:

a. hipotensiunea arteriala
b. tahicardia
c. tahipnee
d. tegumente ???
e. ...