You are on page 1of 8

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”

Administraţie parohială

Pr. Prof. Dr. Irimie Marga


Art. 48

a) Pe durata activităţii lor, preoţii şi diaconii au dreptul şi obligaţia de-a rămâne n


parohiile lor. Unde nu e casă parohială, se va construi! La parohiile şi bisericile noi se vor
lua.

Parohul (art. 49)

Preotul paroh ca delegat al chiriarhului este păstorul credincioşilor. E adevărat că


chiriarhul îl numeşte, dar ca delegat. Totuşi, preotul nu păstoreşte din delegaţie, el
păstoreşte în baza preoţiei pe care o are. Numirea sau revocarea se face de către chiriarh
(preoţii sunt numiţi de ierarhi printr-o şedinţă a permanenţei). Într-o parohie pot fi mai
mulţi preoţi.

Atribuţii ale parohului

- săvârşirea sfintelor slujbe

- îndeplineşte dispoziţiile statutului

- îndeplineşte dispoziţiile organelor superioare

- reprezintă parohia în justiţie

- ţine evidenţa actelor

- administrarea patrimoniul parohiei

- întocmeşte şi ţine la zi inventarul bunurilor

Art. 53
- mai multe parohii se pot constitui într-un cerc misionar

Adunarea parohială

- este organismul deliberativ al parohiei

- e un fel de „parlament”

- este compusă din credincioşi majori ai parohiei (bărbaţi şi femei)

- preoţii şi diaconii activi ai unei parohii + preoţii pensionari (domiciliaţi în acea parohie)
sunt membri ai adunării parohiale

Atribuţii

- alege membrii consiliului (parohial) şi ai adunării

- aprobă bugetul parohiei

- hotărăşte zidirea / repararea bunurilor parohiei

- fixează cuantumul contribuţiilor benevole de cult

- aprobă felul de administrare a proprietăţilor mobile / imobile

- se întruneşte o dată pe an + ori de câte ori e nevoie

- este convocată de preşedinte înştiinţând pe protopopi (se face dare de seamă pentru
viaţa parohială)

Consiliul parohial

- organismul executiv al Adunării Parohiale (un fel de guvern)

- membrii aleşi de Adunarea parohială în număr de 7, 9 sau 12, în funcţie de mărimea


parohiei; şi 2, 4 supleanţi (poate deceda cineva, se poate muta în altă parohie)

- membrii aceleiaşi familii + rudeniile spirituale (naşii, finii) nu pot fi membri ai aceluiaşi
consiliu parohial; sunt numai bărbaţi.
În consiliul parohial sunt membri de drept preotul paroh şi ceilalţi preoţi
pensionari + primul cântăreţ (dacă sunt mai mulţi).

Consiliul parohial exercită aproape toate atribuţiile Adunării parohiale, precum şi


altele:

- întocmeşte bugetul parohiei;

- elaborează rapoarte anuale privind activitatea Consiliul parohial;

- aprovizionează parohia cu tipăritori, lumânări, obiecte de cult etc.;

- se-ntruneşte lunar sau cel puţin o dată pe semestru;

- convocarea o face preotul paroh;

- dacă există, contestaţiile împotriva consiliului se pot face la protopop,

- deleagă 1 sau 2 membri, care, în calitate de epitropi, sprijină parohul în administrarea


corectă şi eficientă a parohiei.

Comitetul parohial

- este organismul bisericesc parohial care funcţionează sub preşedenţia de drept a


preotului paroh;

- membrii sunt aleşi de adunarea parohială şi pot avea un număr dublu de membri faţă de
consiliul parohial (pot fi, deci, 24);

- din comitetul parohial pot face parte şi femeile,

- are 5 servicii (sau poate avea):

- social;

- misionar;

- cultural;

- pentru tineret,

- administrativ-gospodăresc.
22.01.2009

Protopopiatul

Protopopiatul este o unitate administrativă bisericească ce cuprinde mai multe eparhii pe


teritoriul ei. Este o instituţie hibrid -> ea se vede şi prin felul ei = o unitate din mai multe
unităţi => un conglomerat, ori eparhia nu este aşa. Din punct de vedere administrativ, e o
necesitate pentru că ajută la buna comunicare între preoţi şi episcop.

Atribuţiile protopopului:

- în art. 71 vezi în urmă

- noutatea: desemnarea protopopului:

- în trecut, el era ales de către preoţi; în felul acesta se justifica şi numele: primul
dintre preoţi şi, pe de altă parte, îi şi reprezenta pe preoţi;

- noul statut -> protopopul se numeşte de către chiriarhul locului întrucât el se


consideră a fi reprezentant al episcopului pe plan local (s-au schimbat accentele)

Vicariatul

- în vechiul 1948, ideea de vicariat poetic (?) exista – ea nu a fost introdusă şi de aceea s-
a introdus acum în statut

= o unitate administrativă cu regim special, alcătuită din mai multe eparhii + mănăstiri

- este legat de comunităţi bisericeşti de altă tradiţie şi altă limbă (e vorba de popoare
conlocuitoare ortodoxe, de ex. ucrainieni, sârbi).

- are un regulament propriu aprobat şi se supune Sfântului Sinod.

Conducătorii vicariatului sunt numiţi de către Patriarh (?) dintre preoţi.

- Vicariatele primesc:

- antimisul;

- Sfântul şi Marele Mir,


- Pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Română.

Mănăstirea

- o comunitate de călugări / călugăriţe care s-au hotărât să ducă viaţă de bună-voie,


ascultare, sărăcie.

Schiturile – Metocul

- funcţionează în subordinea mănăstirii rânduite de ierarh.

Conducerea este asigurată de către stareţ prin delegaţie din partea Ierarhului.
Mănăstirile: egumen; schitul: stareţ; metocul: călugăr delegat.

Eparhia

- sunt unităţi bisericeşti formate din mai multe parohii grupate-n protopopiate împreună
cu mănăstirile aflate pe un teritoriu.

Eparhia: - condusă de către ierarh (episcop / arhiepiscop)

Organismele de conducere:

- chiriarhul

- adunarea eparhială – ce organism deliberator

- consiliul eparhial

- permanenţa consiliului eparhial ca organisme executive.

Chiriarhul

- îşi exercită slujirea în comuniune cu Sfântul Sinod

- atribuţii în art. 88
Adunarea eparhială

- se compune din:

- reprezentanţi ai clerului + poporului aleşi pe o perioadă de 4 ani (1/3 sunt clerici,


2/3 sunt mireni)

- preşedinte: episcopul

- numărul membrilor este de 30

Fiecare se împarte în 10 circumscripţii => 1 preot şi 2 mireni.

Atribuţii în art. 92.

Consiliul eparhial

- executiv al Adunării

- alcătuit din 3 clerici şi 6 mireni

- preşedinte: episcopul locului

- aleşi pe 4 ani din Adunarea eparhială

- alături de aceştia, sunt membri de drept:

- vicarul;

- consilierii;

- inspectorul;

- secretarul,

- exarhul

dar care au numai vot consultativ.

- La şedinţele acestui Consiliu pot participa în calitate de invitaţi şi decanul şi prodecanul.


- Atribuţii: art. 98.

Permanenţa Consiliului eparhial

- funcţionează între şedinţele Consiliului eparhial şi se compune din:

- membrii de drept ai Consiliului eparhial cu vot consultativ (votul propriu-zis e


doar al membrilor)

- Atribuţii: art. 102.

You might also like