Tipuri de determinism genetic al sexelor

Cercetările efectuate asupra a numeroase organisme, au permis identificarea a 2 categorii de

determinism genetic al sexelor: determinism cromosomal şi determinism genic.
În cazul determinismului cromosomal al sexelor, au fost descrise 2 tipuri distincte:
- Cu femele homogametice (organisme ce produc ovule de un singur tip) şi masculi heterogametici (ce
produc spermatozoizi de 2 tipuri);
- Cu femele heterogametice (care produc ovule de 2 tipuri) şi masculi homogametici (ce produc
spermatozoizi de un singur tip).
Din prima categorie fac parte organisme la care în determinarea sexului femel intervin doi heterosomi
omologi notaţi XX, iar la mascul intervin doi heterosomi neomologi XY. Din această categorie face
parte tipul Drosophila, care se întâlneşte atât la diptere (la care a fost identificat) cât şi la alte organisme
cum sunt mamiferele (inclusiv omul) şi unele plante (spanacul, hameiul, cânepa). Tipul Drosophila
este cel mai răspândit în natură. Combinarea probabilistică a gameţilor femeli ce conţin numărul
corespunzător de autosomi şi un cromosom X cu gameţi masculi, ce pot fi de 2 tipuri: unul conţine
cromosomul X celălalt cromosomul Y, se obţin organisme femele şi mascule în proporţie egală (50 %
XX şi 50 % XY). Conform acestui mkod de transmitere raportul de segregare dintre cele două sexe este
de 1 : 1.
În cazul mamiferelor, prezenţa celor 2 heterosomi X la organismul femel şi doar a unui cromosom X la
sexul mascul ar conduce la diferenţe mult prea mari între cele două sexe, dacă ar funcţiona ambii
cromosomi X la femele. Murray Barr şi Edward Bertram, au realizat o serie de observaţii asupra
cromosomilor de la pisicile femele şi au constatat că unul dintre cromosomii X este inactivat prin
heterocromatinizare, el apărând sub forma unui corpuscul nuclear intens colorat care a primit
denumirea de corpuscul Barr sau cromatină sexuală.
O variantă a tipului Drosophila este subtipul Protenor, la care femela prezintă perechea XX iar
masculul XO, ceea ce înseamnă că sexul mascul este condiţionat de absenţa unuia dintre cromosomii
X. Astfel, femela are un număr par de cromosomi, iar masculul are un număr impar. Acest subtip este
mult mai rar în natură, el fiind întâlnit la unele nevertebrate.
Din a doua categorie face parte tipul Abraxas sau pasăre, în care femelele heterogametice conţin
heterosomo neomologi XY sau ZW, iar masculii homogametici au heterosomi omologi XX sau ZZ.
Acest mecanism a fost identificat iniţial la fluturele Abraxas grossulariata, iar ulterior la unele
nevertebrate, amfibieni, reptile şi la toate speciile de păsări.
Înrudit cu acest mecanism este subtipul fluture , la care organismele femele prezintă un singur
cromosom X (XO), iar masculii conţin perechea XX. Si acest tip de determinism genetic al sexelor este
mai rar întâlnit în natură.
Există, însă, şi alte tipuri de determinism al sexelor. De exemplu la albine, matca şi albinele lucrătoare
sunt diploide pe când masculii sunt haploizi, derivând partenogenetic, din ovule nefecundate. La rândul
lor, formarea spermatozoizilor are loc prin mitoză