TEMA 2 MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE

DE DEZASTRE
ŞEDINŢA 2 HAZARDE, RISCURI, VULNERABILITĂŢI: DINAMICA ŞI
ROLUL LOR ÎN MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE
URGENŢĂ

1. RISCUL: DEFINIRE, RELAŢIA RISC – HAZARD – VULNERABILITATE –

CAPACITATE DE RĂSPUNS
2. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ ÎN ROMÂNIA
3. RISC ŞI VULNERABILITATE: METODE ŞI TEHNICI MODERNE DE
IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ

1. RISCUL: DEFINIRE, RELAŢIA RISC – HAZARD – VULNERABILITATE

– CAPACITATE DE RĂSPUNS

Manifestările extreme ale unor fenomene naturale (cum sunt cutremurele puternice, furtunile,
inundaţiile), la care se adaugă intervenţia omenească neadecvată, accidentele tehnologice, situaţiile
conflictuale, îndeosebi conflictele armate, au influenţe imediate sau în timp, directe sau indirecte asupra
vieţii fiecărui individ uman şi asupra societăţii omeneşti în ansamblu.
În sens larg, RISCUL poate fi definit ca un eveniment potenţial care, dacă se produce, cauzează
pierderi, pagube, distrugeri, suferinţe etc.
Risc = probabilitatea unor consecinţe periculoase sau pierderi aşteptate (de vieţi , oameni răniţi,
proprietăţi, nivel de trai, activităţi economice perturbate sau mediu distrus)rezultate din interacţiunea
dintre dezastrele naturale şi umane induse şi condiţiile de vulnerabilitate/capacitate.
HGR 642/29 iun. 2005 pt. aprobarea Criteriilor de clasificare din punct de vedere al protecţiei civile,
art. 2: Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime,
proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui
hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.
Factor de risc = fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu,
care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.(OUG 21/15.04.2004 aprobată prin Legea
nr..15/20.02.2005 )
Funcţie de domeniul în care se pot produce evenimentele sau de natura lor, se poate vorbi de o mare
diversitate de riscuri: politice, militare, politico-militare, strategice, tactice etc.
Hazardul = fenomen fizic, fenomen sau activitate umană de distrugere potenţială, care poate
produce pierderi de vieţi sau răniri, distrugerea proprietăţii, perturbări sociale şi economice sau
degradarea mediului.

1
 Hazardele cunoscute din vechime şi-au modificat tiparele, s-au extins, au devenit mai frecvente şi
mai dificil de prognozat. În ultimii 30 de ani, diferite calamităţi naturale au generat peste 3 milioane de
victime, au adus boli, sărăcie şi multe suferinţe pentru 1 miliard de oameni, au produs pagube materiale de
sute de miliarde de dolari. La acestea se adaugă cele pe care omul şi le-a provocat singur prin perpetuarea
conflictelor militare generatoare de mari suferinţe şi distrugeri, dar şi de grave dezechilibre în mediul
înconjurător, dintre care pot fi evidenţiate: ocuparea a peste 1,5 milioane Km2 din suprafaţa uscatului cu
instalaţii militare, o mare parte din aceasta fiind grav poluată cu materii petroliere sau diferite substanţe
chimice; posibilitate producerii unor accidente nucleare, chimice, biologice ca urmare a activităţilor
militare; existenţa, la această dată, a peste 400 de milioane de mine antipersonal şi a unor cantităţi de
diferite muniţii imposibil de evaluat şi localizat, care produc zilnic victime şi al căror pericol se va
menţine un viitor îndelungat.
Hazardele pot include condiţii latente care pot reprezenta ameninţări viitoare şi pot avea diverse
origini: naturale (geologice, hidrometeorologice şi biologice) şi/sau induse de procese umane (conflicte
armate, terorism, degradarea mediului, hazarde tehnologice). Hazardele pot fi simple, secvenţiale sau
combinate ca origine şi efecte. Fiecare hazard este caracterizat prin locaţia sa, intensitate şi probabilitate.
Dezastrul = evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin
amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin
regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate potrivit legii.

Clasificarea hazardelor:
a. funcţie de geneză: - hazarde naturale:
-endogene(erupţii vulcanice,cutremure)
-exogene: - climatice, geomorfologice, hidrologice,
oceanografice, biologice, biofizice, astrofizice
-hazarde antropice: accidentele din industrie, agricultură şi
transporturi, războaiele, terorismul etc.

b. funcţie de durata de manifestare: -rapide

-cu manifestare îndelungată
c. funcţie de suprafaţa afectată: -globale sistemice
-globale cu efecte regionale
-regionale
-locale şi punctuale
d. funcţie de mărimea efectelor: -cu efecte reduse
-cu efecte severe
-dezastre (catastrofe)

Vulnerabilitate = set de condiţii şi procese rezultând din factori fizici, sociali, economici şi de
mediu care cresc susceptibilitatea unei comunităţi la impactul hazardelor.
 factorii fizici ai vulnerabilităţii ţin, de regulă, de domeniul bunurilor materiale (construcţii, utilizarea
terenurilor, producţie etc.), al localizării mediului construit. Ea poate fi determinată luând în
consideraţie aspecte precum nivelele de densitate a populaţiei şi elementelor construite, amplasamente,
proiectele şi materialele folosite pentru infrastructura de strictă necesitate şi pentru cazare. Deşi sunt în
continuă creştere şi diversificare, sunt totuşi cel mai uşor de evidenţiat şi de controlat/modificat.
 Factorii sociali – vulnerabilitatea socială este legată de nivelul de bunăstare al indivizilor, comunităţii
şi societăţii. Ei include aspecte legate de cultură şi educaţie, de existenţa păcii şi securităţii, de accesul
la drepturile fundamentale ale omului, de sistemele de administrare a bunurilor, de echitatea socială,
de valorile tradiţionale pozitive, de structurile cunoaşterii, de tradiţii şi credinţe, de sistemele de
organizare socială. Vulnerabilitatea socială este legată şi cu alţi factori ce ţin de domeniul relaţiilor de
2
 putere în societate. O foarte bună coeziune socială îmbunătăţeşte capacităţile de apărare, insecuritatea
socială creşte vulnerabilitatea. Structurile organizaţionale şi guvernamentale joacă un rol important în
nivelul vulnerabilităţile sociale.
 Factorii economici : nivelele de vulnerabilitate sunt foarte dependente de starea economică a
indivizilor, comunităţii şi naţiunilor. Săracii sunt în general mult mai vulnerabili decât cei înstăriţi.
Aceasta se referă atât la posibilitatea unor pierderi într-o proporţie mai mare când loveşte un dezastru
cât şi la capacitatea de redresare după dezastru. Vulnerabilitatea economică include şi nivelele
rezervelor economice individuale, comunitare şi naţionale, nivelele datoriei şi gradul de acces la
credite şi împrumuturi precum şi la asigurări.
 Factorii ecologici: aspectele de mediu ale vulnerabilităţii acoperă o foarte importantă serie de
probleme din interacţiunea aspectelor sociale, economice şi ecologice care privesc reducerea riscului
dezastrelor. Aspecte cheie ale vulnerabilităţii mediului pot fi rezumate prin următoarele 5
caracteristici:
 Epuizarea resurselor naturale existente
 Degradarea stării resurselor
 Pierderea flexibilităţii sistemelor ecologice
 Reducerea biodiversităţii
 Expunerea la poluanţi toxici şi periculoşi
Din prezentarea succintă de mai sus se pot trage cu uşurinţă câteva concluzii:
- vulnerabilitatea naturală a elementelor expuse riscului este irelevantă pentru analiza riscului şi
pentru reducerea riscului; fiind un dat natural, nu poate fi redusă şi nici nu poate constitui
premisă pentru proiectarea capacităţii de răspuns;
- vulnerabilităţile au determinări multiple, complexe şi dinamice;
- factorii de vulnerabilitate sunt interdependenţi;
- societăţile/comunităţile nu au niciodată capacitate de răspuns adecvată; resursele capacităţii sunt
marcate de dinamica factorilor de vulnerabilitate.
Vulnerabilităţile sunt realităţi dinamice, în certă şi strânsă legătură cu hazardele, pe care, de multe
ori le pot chiar “provoca” prin efectele pe care le generează.
Factorii pozitivi, care cresc abilitatea oamenilor şi societăţii în care trăiesc pentru a face faţă eficient
la hazarde, care cresc elasticitatea lor sau care reduc susceptibilitatea lor, sunt consideraţi drept capacităţi.

După cum am mai menţionat, evenimentele a căror posibilă producere constituie preocuparea
protecţiei civile sunt hazardele naturale sau antropice, acestea constituind o categorie aparte de riscuri, ale
căror caracteristci se cer dezvoltate şi precizate în continuare. Nu toate hazardele sunt în obiectul de
activitate al protecţiei civile, ci numai acelea care sunt direct şi extrem dăunătoare omului sau pun în
pericol valori materiale sau mediul natural. Astfel, un cutremur de mari proporţii produs în mijlocul unui
ocean este un simplu fenomen natural; produs însă într-o zonă locuită, prezintă risc, deoarece se poate
solda cu victime şi distrugeri. Se poate enunţa deci ca trăsătură a riscului în domeniul nostru de activitate
existenţa expunerii la consecinţe negative a populaţiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu,
mediului înconjurător. Un alt criteriu cu care se operează în identificarea şi ordonarea riscurilor specifice
în protecţia civilă este vulnerabilitatea elementelor expuse la risc. Aceasta pune în evidenţă cât de mult
este expus omul şi bunurile sale în faţa diferitelor hazarde, indicând nivelul probabil al pagubelor pe care
poate să le producă un anumit fenomen. Pentru a fi posibilă reprezentarea matematică, vulnerabilitatea se
exprimă pe o scală cuprinsă între 0 şi 1 ( 1 = distrugerea totală a bunurilor şi pierderea totală a vieţilor
omeneşti din arealul afectat ).
Efectul negativ luat în consideraţie la definirea riscurilor specifice în protecţia civilă este, de regulă,
nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al pagubelor produse proprietăţilor
şi activităţilor economice de către un anumit fenomen sau grup de fenomene, într-un anumit loc şi într-o
anumită perioadă de timp. Ca urmare, riscul în protecţia civilă este probabilitatea de expunere a omului şi

3
bunurilor la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime şi poate fi exprimat matematic ca fiind
produsul dintre hazard, elementele expuse la risc şi vulnerabilitatea acestor elemente:
R = f(H, E, V/C) unde: R – risc
H – hazard
E – elemente supuse la risc ( persoane,
bunuri )
V – vulnerabilitate
C – capabilitatea
(capacitatea de adaptare/răspuns a
comunităţii)
Rezultă că riscul există funcţie de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni şi
valorilor materiale periclitate şi de vulnerabilitatea acestora şi poate fi definit ca predicţie matematică a
pierderilor de vieţi omeneşti, răniţi, distrugeri de bunuri şi afectarea activităţii economice, în cursul
unei perioade de referinţă şi într-o regiune dată, pentru un hazard specific.
DEZVOLTAREA VULNERABILITĂŢII

CAUZE PRIMARE PRESIUNI CONDIŢII DE DEZASTRE HAZARDE

DINAMICE NESIGURANŢĂ

Lipsa de:
Instituţii locale Mediu fragil fizic:
Instruire
Calificări potrivite Locaţii periculoase Cutremure
Învestiţii locale Construcţii şi Vânturi puternice
Acces limitat Pieţe locale infrastructură neprotejată (cicloane/uragane/ta
la: Îngrădirea libertăţii Economie locală fragilă ifun)
Electricitate Standarde etice în Mijloace de trai la risc. inundaţii
viaţa publică Nivele de câştig scăzut Risc =
Structuri erupţii vulcanice
Macro-forţe: Societăţi vulnerabile
Resurse Grupe speciale la risc
Hazard x alunecări de teren
Creşterea rapidă a seceta
Ideologii populaţiei Lipsa instituţiilor locale Vulnerabilitate
virusuri şi peste
Sisteme politice Urbanizare rapidă Acţiuni publice tehnologice
Sisteme Programe de plată Lipsa pregătirii
datorii împotriva dezastrelor
economice Despăduriri Răspândirea bolilor
Scăderea infecţioase la nivel local
productivităţii
solului

2 RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ ÎN ROMÂNIA

Pentru Protecţia Civilă din România sunt de remarcat două mari categorii de riscuri în al căror
management este implicată şi trebuie să răspundă nevoii de optimizare şi perfecţionare:
Principalele riscuri şi ameninţări, de natură politică, economică, socială şi militară subliniate
în strategia de securitate naţională, capabile să pună în pericol siguranţa cetăţeanului şi securitatea
naţională a României, valorile şi interesele sale ca stat membru al comunităţii europene şi euroatlantice
sunt:
- terorismul internaţional structurat în reţele transfrontaliere;
- proliferarea armelor de distrugere în masă;
- conflictele regionale;
- criminalitatea transnaţională organizată;
- guvernarea ineficientă;
4
 - alte fenomene grave de natură geofizică, meteo –climaticăori asociată provenind din mediu sau
reflectând degradarea acestuia, inclusiv ca urmare a unor activităţi umane periculoase, dăunătoare sau
iresponsabile:
- catastrofele naturale sau alte fenomene geofizice sau meteoclimatice grave (inundaţii,
furtuni puternice, stări de secetă gravă sau alte fenomene extreme generate de încălzirea globală; alte
modoficări bruşte şi radicale ale condiţiilor de viaţă; alunecări de teren; cutremure);
- tendinţa de epuizare a unor resurse vitale;
- catastrofe industriale sau ecologice;
- probabilitatea în creştere a producerii unor pandemii.

Riscuri de tipul dezastrelor naturale sau antropice, care pot genera situaţii de criză sau de urgenţă.
Conform HGR 2288/2004 (anexa 2), principalele tipuri de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă în
România, grupate funcţie de natura lor, sunt:
a. Riscuri naturale:
-Fenomene meteorologice periculoase:
-furtuni
-inundaţii
-tornade
-secetă
-îngheţ
-Incendii de pădure
-Avalanşe
-Fenomene distructive de origine geologică:
-alunecări şi prăbuşiri de teren
-cutremure de pământ
b. Riscuri tehnologice:
-Accidente, avarii, explozii şi incendii, în:
-industrie
-transport şi depozitare produse periculoase
-transporturi
-nucleare
-Poluare ape
-Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări
-Eşecul utilităţilor publice
-Căderi obiecte din atmosferă sau din cosmos
-Muniţie neexplodată
c. Riscuri biologice:
-Îmbolnăviri în masă
-epidemii
-epizootii/zoonoze

Principalele surse de riscuri majore şi zone de vulnerabilitate deosebită din teritoriul naţional
sunt:
 Fenomenul seismic : majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând
afecta până la 70% din teritoriul ţării; în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu
epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene cu straturile
sub-geologice Moesian şi Inter-Alpin; profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100 – 150 km.
adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scara Richter şi intensităţi de până la VII – VIII pe scala
MSK. Zonele afectate de cutremure de mică adâncime sunt Banat, Crişana, Maramureş şi Târnave.

5
 Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor cu epicentrul în Vrancea este de cca. 100 de ani,
cu cca. 3 perioade de activitate seismică intensă;
 Fenomenele meteorologice periculoase : sunt tot mai dese în ultimii ani, fiind caracterizate de
intensitate deosebită şi mod atipic de manifestare în raport cu caracteristicile geoclimaterice ale zonei
geografice de dispunere a României; nu se pot evidenţia ferm zone cu vulnerabilitate crescută, practic
tot teritoriul fiind posibil de afectat de asemenea fenomene;
 Inundaţiile, altele decât cele generate de accidente la baraje: sunt cauzate, în general, de
intensitatea şi durata fenomenelor meteorologice premergătoare; sunt posibile asemenea fenomene în
bazinele hidrografice ale Dunării inferioare, Prutului, Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistriţei,
Trotuşului, Suşiţei, Putnei, Milcovului, Râmnicului, Călmăţuiului, Buzăului, Ialomiţei, Mostiştei,
Argeşului şi Dâmboviţei, Teleormanului şi Vedei, Oltului, Jiului, Cernei, Nerei, Begăi, Mureşului,
Crişurilor, Barcăului, Someşurilor, Tisei şi Vişeului, Arieşului, Târnavelor;
 Alunecările de teren: sunt consecinţă a fenomenelor naturale sau a unor activităţi omeneşti
necontrolate (de exemplu despăduririle); produc efecte imediate, dar cauzează şi efecte dezastruoase
pe termen lung (cum ar fi blocarea sau devierea unor cursuri de apă, deteriorarea căilor terestre de
comunicaţii, distrugerea unor arealuri locuite etc.); expuse riscului sunt în mod deosebit partea nordică
a Podişului Moldovei şi zonele din Subcarpaţii de Curbură şi cei Meridionali;
 Surse de risc de accident chimic: sunt constituite de agenţii economici care stochează, prelucrează,
transportă sau produc substanţe toxice periculoase; sunt inventariate şi se cer monitorizate peste 30 de
asemenea substanţe, cele mai importante şi mai frecvent utilizate fiind amoniacul, fosgenul, clorul cu
derivatele sale, acidul prusic, acidul fluorhidric, hidrogenul sulfurat, acidul sulfuric, oxidul de etilenă,
dioxidul de sulf, acrilonitrilul şi altele, situate în peste 50 de puncte sursă de risc, la care se adaugă un
mare număr de transporturi de astfel de substanţe;
 Surse de risc nuclear: sunt constituite de obiectivele nucleare Cernavodă, ICN Colibaşi-Piteşti, IFIN
Măgurele din teritoriul naţional şi obiectivele nucleare din imediata vecinătate a graniţelor, cum este
CNE Kozlodui, care, în cazul unui accident major, pot genera o contaminare nucleară cu ca efect
transfrontalier; contaminarea radioactivă poate surveni şi prin prezenţa, controlată sau nu, a unor surse
de radiaţii mobile capabile să genereze acest tip de eveniment;
 Barajele ca sursă de risc de inundaţii: prezintă un pericol major pentru localităţile situate în aval;
există peste 150 de baraje diferite ca mărime şi tehnică de construcţie, care pot provoca pagube şi
distrugeri, precum şi victime omeneşti, prin unda de viitură cu evoluţie foarte rapidă;
 Epidemiile şi epizootiile: deşi nu au avut până în prezent amploare mare şi nu au cuprins suprafeţe
mari, nu trebuie neglijată posibilitatea apariţiei acestora; pot fi surse de risc subdezvoltarea unor zone,
unii factori climatici şi de mediu ( în special aglomerările urbane sau zonale permanente sau sezoniere,
căldura excesivă şi alţii).

EXISTENTUL DE SUBSISTEME ŞI REŢELE DE MONITORIZARE A PARAMETRILOR

FACTORILOR DE RISC ESTE:
A. Reţeaua meteorologică naţională
Asigură, în cadrul a trei programe (observaţii sinoptice, observaţii climatologice şi supraveghere
radar), achiziţia de date specifice, transmiterea acestora şi elaborarea de prognoze meteo prin intermediul
INMH şi a 6 centre regionale de prognoză aparţinând acestuia. Asigură informarea şi avertizarea diferiţilor
beneficiari permanenţi sau ocazionali pe fluxuri prestabilite. Datele măsurate sunt: direcţia şi viteza
vântului, nebulozitatea atmosferică, tipul de nori şi înălţimea bazei acestora, vizibilitatea, temperatura şi
umiditatea aerului, presiunea atmosferică, cantitatea de precipitaţii, stratul de zăpadă, fenomene speciale şi
altele. Aceste date, codificate conform reglementărilor internaţionale sau interne, se transmit pe un flux şi
cu o periodicitate prestabilite prin sistemul naţional de transmisii.
B. Reţeaua hidrologică naţională
Informaţia hidrologică pentru întreg teritoriul ţării şi pentru dezastre este furnizată de trei reţele ce se
vor complementare, respectiv :
6
 Reţeaua Regiei Autonome “Apele Române” care asigură monitorizarea a 276 baraje mijlocii cu un
volum total de apă de 4,5 mld. m3 ;
 Reţeaua HIDROELECTRICA - monitorizează 82 de baraje mari cu un volum total de 8,1 mld m 3 de
apă (inclusiv acumulările Porţile de Fier I şi II de pe Dunăre);
 Reţeaua Regiei de Îmbunătăţiri Funciare – 81 de baraje cu 0,2 mld. m 3 de apă, reţea care, din punctul
de vedere al protecţiei civile nu prezintă interes deosebit, sau cel puţin nu la nivel naţional.
C. Reţele seismologice
Există trei reţele de înregistrare seismică:
 Reţeaua seismică a Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP)
Bucureşti- Măgurele, care monitorizează şi studiază prin metode specifice seismicitatea de fond a
teritoriului, la nivelul solului, fără a lua în consideraţie construcţiile; dispune de un sistem de
monitorizare şi prelucrare a seismicităţii teritoriului ( SAMPS ) şi este formată din:
- Centrul Naţoinal de Date Seismologice ( ROM-NDC ) Bucureşti-Măgurele care
colecteazăşi prelucrează date de la 18 staţii seismice telemetrice ( Vrâncioia, Popeni,
Bordeşti, Carcaliu, Topalu, Cernavodă, Istriţa, Muntele Roşu, Mâţău, Cozia, Strehaia,
Heniu Mare, Valea Ierii, Harghita, Covasna, Cheia, Sinaia, Daia, Călugăreni );
- Centrul Zonal de Date Seismologice ( BAN-ZDC ) Timişoara, care colectează date de la 4
staţii seismice telemetrice ( Banloc, Şiria, Buziaş, Timişoara ) şi transmite timpii de sosire
ai undei P la ROM-NDC;
- Centrul de Înregistrare Analogică Sibiu – colectează date de la Turnu Roşu şi transmite
timpii de sosire a undei P la ROM-NDC;
- 12 staţii seismice analogice ( Iaşi, Bârlad, Piatra-Neamţ, Baia Mare, Carei, Mediaş, Sasca,
Montana, Gura Zlatna, Drăgăşani, Câmpulung, Carcaliu), care transmit timpii de sosire a
undei P la ROM-NDC;
- staţii echipate cu accelerografe analogice cu înregistrarea datelor pe film foto sau culese de
specialişti prin deplasare la amplasamentul aparatului şi transmise/predate la ROM-NDC.
 Reţeaua seismică a Institutului Naţional de Construcţii Bucureşti, având ca obiectiv obţinerea de
înregistrări seismice pe clădiri în vederea îmbunătăţirii proiectării antiseismice, a metodelor de
conservare şi consolidare; este compusă din 86 de aparate de înregistrare seismică amplasate în 46 de
localităţi ( 15 aparate sunt în Bucureşti ).
 Reţeaua seismică a Institutului Naţional de Studii Geotehnice şi Geofizice GEOTEC Bucureşti, care
urmăreşte seismicitatea indusă în zona marilor baraje şi răspunsul acestora; asigură supravegherea
seismică a 22 de baraje mari cu 15 staţii seismice fixe şi 77 accelerografe analoge, din care 3 la
dispoziţia GEOTEC.
Deşi sunt realmente complementare, cele trei reţele funcţionează independent. Pot şi ar trebui să
dezvolte şi să utilizeze o bază materială şi documentară comună.
D. Reţeaua de poligoane şi observatoare de geodinamică alcătuită din 2 poligoane
astrogeodinamice: Căldăruşani – Tulnici şi Crăciuneşti – Deva,
E. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului cuprinde 47 de staţii , care
lucrează 11 sau 24 de ore pe zi şi monitorizează aerul în apropierea solului (la 1,5 m), prin
aerosoli filtraţi, depunerile de precipitaţii atmosferice, vegetaţia spontană, cerealele, solul
necultivat, apele de suprafaţă, apa freatică şi apa potabilă.
F. Reţelele de laboratoare de igienă a Ministerului Sănătăţii, una privind igiena radiaţiilor, cu 4
laboratoare la Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara şi 18 laboratoare interjudeţene, alta de igiena
mediului cu 4 secţii la Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, 60 de laboratoare şi 41 de Inspectorate
de Sănătate Publică judeţene.
G. Reţeaua de supraveghere şi intervenţii pentru epizootii şi contaminări radioactive, chimice
sau biologice pentru produse vegetale şi animale, asigurată de Ministerul Agriculturii, dispune
de un laborator central sanitar-veterinar cu 19 laboratoare pe profile specifice de diagnostic şi
serviciu epidemiologic, laboratorul pentru controlul biopreparatelor şi medicamentelor de uz
7
 veterinar ( cu 9 laboratoare de profil ) şi un laborator pentru controlul produselor de origine
animală şi vegetală.
H. Sistemul informatic de comandă şi control al forţelor aeriene
În afară de aceste sisteme de monitorizare la nivel naţional există sisteme proprii de monitorizare a
instalaţiilor tehnologice şi incintei unităţilor din industria chimică, petrochimică, alimentară şi a bunurilor
de larg consum care prezintă risc de accident chimic, al centralei nucleare electrice de la Cernavodă şi ale
unităţilor din domeniul de risc nuclear. Ministerul Transporturilor are infrastructura de informare şi
intervenţie pentru accidente grave pe căile de comunicaţii, iar Inspectoratul General al Corpului
Pompierilor Militari monitorizează riscul incendiilor de masă.
Nu există, deşi este absolut necesar, un sistem de monitorizare a riscului alunecărilor de teren în curs
sau potenţiale, deşi la nivel local există tehnica de calcul care ar putea susţine această activitate.

3 RISC ŞI VULNERABILITATE: METODE ŞI TEHNICI MODERNE DE

IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ

Analiza surselor de risc este realizată pentru a obţine o imagine de ansamblu privind hazardele
care există şi să arate:
- unde se pot întâmpla accidente serioase (obiecte cu risc)
- unde pot fi ameninţări (pericole)
- ce tipuri de accidente se pot întâmpla (tipuri de riscuri)
- cine, ce şi unde poate fi afectat (obiecte ameninţate)
- în ce mod şi pe ce scară poate fi produsă paguba (consecinţe)
- probabilitatea (foarte aproximativ) de accident
care factori măresc riscul
- un mod de a prezenta rezultatele analizei.

Prin urmare munca de analiză cere:

- o înţelegere a ce se înţelege prin termenii: obiect cu risc, hazard, tip de risc, obiect ameninţat şi
consecinţe etc ;
- bună organizare şi planificare;
- aprobarea de a angaja atât bani cât şi timp;
- informaţie de încredere care să furnizeze o bază rezonabilă pentru analiză (este necesară interacţiunea
dintre industrie şi autorităţi în cadrul comunităţii);
- bune contacte între oamenii din autorităţile locale şi companiile din industrie, comerţ şi transport;
- susţinerea organelor politice şi administrative în comunitate.

Pe timpul analizei trebuie să fie decise:

- care obiecte cu risc şi pericole trebuie să fie incluse - ar putea unele să fie scoase afară?
- Dacă vreunul din pericole/obiecte ameninţate ar putea obţine un tratament special?
- Care zonă geografică ar putea fi acoperită? (Amintiţi că un obiect cu risc poate fi localizat în afara
comunităţii, contra-curentului sau contra-vântului sau peste graniţă)
- Ce criterii s-au folosit pentru evaluare când un accident potenţial trebuie să fie considerat accident
major, fie pentru că consecinţele ar putea fi serioase pentru comunitate, fie pentru că autoritatea locală
nu posedă resurse pentru a-i face faţă?
- Când şi cum poate fi terminată şi raportată analiza?

8
Informaţia pentru realizare unei analize de risc poate fi adusă din:
- hărţi afişând (şi informaţii despre):
■ reţeaua de drumuri, căi ferate şi piste de zbor (aeroporturi)
■ construcţii
■ magazine, supermagazine, depozite şi staţii de petrol
■ zone industriale
■ docuri
■ linii electrice
■ centrale de încălzire, reţele de alimentare cu apă şi canalizare
■ bazine de captare apă
■ reţele de gaze naturale
■ mine
■ rezervoare
■ planuri de folosire a terenurilor şi de construire (planuri de urbanism)
■ zone de locuinţe
■ zone cu risc la inundaţii, alunecări, vânturi etc.
- lista companiilor care operează în zonă
- inventarul cantităţilor mari de materiale periculoase
- orice înregistrare reieşind din dispoziţiile de transport de bunuri periculoase.
- Rezultate din trafic şi alte înregistrări (drum, cale ferată şi aerian)
- Actualizarea planurilor de urgenţă
- Statistici şi informaţii privind accidente şi incidente
- Informaţii privind numărul de locuitori şi muncitori în locaţiile industriale
- Programe de computer

Procedura realizării unei analize de risc include următorii paşi:

1. Identificarea surselor risc ale comunităţii

Exemple de obiecte cu risc Pericole comune

Docuri Cantităţi mari şi variabile de multe tipuri de
substanţe periculoase (inflamabile, explozive,
otrăvitoare etc) Macarale, vehicule.
Depozite, terminale, magazine Cantităţi mari şi variabile de multe tipuri de
substanţe periculoase (inflamabile, explozive,
otrăvitoare etc) Macarale, vehicule.
Vapoare Bunuri periculoase, ulei
Triajele feroviare Bunuri periculoase, ulei
Canale Bunuri periculoase
Aeroporturi Combustibil, bunuri periculoase
Avioane Combustibil, bunuri periculoase
Industrii de procesare Vase sub presiune, rezervoare, depozite, containere,
Rafinării, petrochimie, substanţe echipamente de procesare cu substanţe periculoase
chimice anorganice, farmaceutice, în forme prelucrare materiale, catalizatori, produse,
vopsele, oţel/metal, produse secundare, gunoaie şi energie electrică de
celuloză/hârtie, textile etc. înaltă tensiune
Alte industrii Vase sub presiune, depozite, rezervoare de
9
Exemple de obiecte cu risc Pericole comune
Mase plastice, cauciuc, construcţii, depozitare substanţe otrăvitoare/inflamabile etc.
gatere şi alte industrii de
prelucrarea lemnului etc.
Centrale hidro-electrice Baraje de apă, electricitate de înaltă tensiune
Centrale termo-electrice Substanţe inflamabile, vase sub presiune, vapori de
presiune înaltă, apă fierbinte, electricitate de înaltă
tensiune
Centrale nuclearo-electrice Reactoare cu materiale reactive şi otrăvitoare, vase
sub presiune, vapori de înaltă presiune, apă
fierbinte, electricitate de înaltă tensiune
Instalaţii de gaze naturale Gaze inflamabile, instalaţii presurizate
Alte instalaţii Substanţe inflamabile, otrăvitoare periculoase
pentru mediu, instalaţii presurizate
Staţii de petrol Substanţe inflamabile, otrăvitoare periculoase
Depozite de petrol pentru mediu
Depozite departamentale Substanţe combustibile şi otrăvitoare, sprayuri
aerosol
Comercializare materiale pentru Cantităţi mari de lemn
construcţii
Magazine hardware Substanţe combustibile şi explozive
Gatere Substanţe combustibile, lemn
Utilităţi municipale precum: Substanţe periculoase
- instalaţii de purificare a apei,
- instalaţii de tratare a apelor uzate,
- bazine de înot
Spitale Substanţe chimice periculoase
Şcoli Substanţe chimice periculoase
Hoteluri Construcţii înalte
Silozuri Pulberi combustibile
Locuri de vânătoare şi alte zone Roci/soluri instabile, gaze, scurgeri de apă,
muntoase întinse sau subterane vehicule.
Zone predispuse la inundaţii, Condiţii geologice
alunecări de teren şi prăbuşiri de
construcţii
Reţele aeriene de Înălţime
funicular/teleferic
Tuneluri Risc de prăbuşire, condiţii foarte grele de lucru
pentru echipele de salvare
Drumuri Vehicule, transport bunuri periculoase

2. Identificarea obiectivelor ameninţate de sursele de risc

Obiecte ameninţate Consecinţe
Oameni
Personal Orice lucru de la anxietate până la răniţi şi mulţi morţi
Vizitatori
1
Oameni trăind în vecinătate
Servicii de pompieri şi salvare şi personalul
protecţiei civile
Copii, oameni în vârstă
Mediu
Mare, lacuri, râuri, canale Vapoare, prăbuşiri de vapoare şi avioane, scufundări sau
scurgeri de substanţe periculoase (alimentare cu apă,
rezerve naturale)
Alimentare cu apă Poluare, gust neplăcut, pagube datorate sabotajelor
Zona de agrement Scurgeri de substanţe periculoase, incendiu
Rezervaţii naturale Scurgeri de substanţe periculoase
Terenuri agricole Scurgeri de substanţe periculoase pentru om şi mediu
Păduri Incendiu
Proprietate
Aeroporturi Orice de la pagube minore la distrugeri complete
Staţii de cale ferată Orice de la pagube minore la distrugeri complete plus
coliziuni
Staţii de metrou Orice de la pagube minore la distrugeri complete,
coliziuni, fum periculos
Docuri Orice de la pagube minore la distrugeri complete,
coliziuni, fum periculos, scurgeri de substanţe periculoase
Spital Orice de la pagube minore la distrugerea completă
Centre de sănătate
Şcoli de asistente
Hotel
Teatru
Săli de sport
Cinematografe
Alimentare cu apă Poluare, gust neplăcut, pagube datorate sabotajelor
Instalaţii de purificare a apei Poluare, gust neplăcut, pagube datorate sabotajelor
Industrie Vezi figura 2.2
Sunt posibile combinaţii de accidente, precum alunecare de teren care rupe o conductă şi produce
scurgeri de substanţe chimice etc.

Clasificarea consecinţelor unu accident potenţial

Clasificarea consecinţelor unui accident potenţial generat de o sursă de risc, viteza la care poate să
se dezvolte accidentul şi probabilitatea producerii lui - pentru utilizarea în analiza obiectelor ameninţate
şi/sau pericolelor.

Consecinţe asupra vieţii şi sănătăţii

Clasa Caracteristici
1. Neimportante Disconfort temporar uşor
2. Limitate Câţiva răniţi, disconfort care durează mult timp
3. Serioase Câţiva răniţi serios, disconfort serios
4. Foarte serioase Câţiva (mai puţin de 5) morţi, mulţi (până la 20) răniţi serios, peste 500
de evacuaţi.
1
5. Catastrofale Mulţi morţi (peste 20), sute de răniţi serios, peste 500 de evacuaţi
Consecinţe asupra mediului
Clasa Caracteristici
1. Neimportante Mediul nu este contaminat, efecte localizate
2. Limitate Contaminare simplă a mediului, efecte localizate
3. Serioase Contaminare simplă a mediului, efecte răspândite
4. Foarte serioase Contaminare puternică a mediului, efecte localizate
5. Catastrofale Contaminare foarte puternică a mediului, efecte răspândite
Consecinţe asupra proprietăţii
Clasa Costul total al pagubelor (milioane dolari, EURO etc.)
1. Neimportante < 0,5
2. Limitate 0,5 - 1
3. Serioase 1-5
4. Foarte serioase 5 - 20
5. Catastrofale > 20
Viteza de dezvoltare
Clasa Caracteristici
1. Avertizare timpurie şi clară Efecte localizate/fără pagube
2.
3. Medie Răspândire pe rază mică/pagube mici
4.
5. Fără avertizare Are caracter ascuns până când efectele se declanşează din plin/efecte
imediate (explozie)
Probabilitatea
Clasa Estimarea aproximativă a frecvenţei
1. Improbabilă Mai mică de odată la 1000 de ani
2. Odată între 100-1000 de ani
3. Destul de probabilă Odată între 10-100 de ani
4. Odată între 1-10 ani
5. Foarte probabilă Mai mult de odată pe an

Fişa de evaluare a unei surse de risc Anexa nr.1

Harta riscurilor – exemplu Anexa nr. 2

Modul de completare a fişei Anexa nr. 3

Când analizaţi un magazin de obiecte de uz casnic şi materiale de construcţii trebuie să folosiţi
informaţiile din exemplul din figură.
Cele două companii au proprietari diferiţi dar împart aceeaşi construcţie care face parte dintr-un
centru de vânzări.
Aşa cum este ilustrat în figură, în centrul de vânzări este şi un chioşc cu mâncare pentru acasă, un
magazin de mobilă şi un supermarket precum şi clădire industrială. Este planificat să fie extinsă clădirea
industrială spre supermarket. O staţie de benzină începe să fie construită între magazinul de mobilă şi
Şoseaua Dangerton. Este planificat să se construiască o nouă zonă rezidenţială pe terenul de pe cealaltă
parte a Şoselei Dangerton.
Proprietarii estimează că numărul probabil de personal şi clienţi, pe timpul unui accident vor fi:
1. Chioşcul de mâncare pentru acasă 25-50
1
 2. Magazinul de mobilă 20-80
3. Supermarket 150-500
4. Magazin de obiecte de uz casnic 40-120
5. Magazin de materiale de construcţii 20-50
6. Construcţii industriale 0-165
Centrul de vânzări este limitat din trei părţi de drumuri aglomerate cu următoarele numere medii
de vehicule /zi:
Şoseaua Dangerton 7000
Şoseaua Şcolii 4500
Strada Dangerton 5500
Există o zonă rezidenţială lângă centrul de vânzări. În blocurile de locuinţe locuiesc aproximativ
500 de oameni. Există şi un număr de case mai vechi.
O şcoala gimnazială cu 1250 de elevi şi profesori este situată la o anumită distanţă de centrul de
vânzări.
Centrul de vânzări are o parcare pentru 375 de maşini. Există două intrări principale şi drumuri de
ieşire.
Distribuţia prin spatele magazinului de obiecte de uz casnic trece printre chioşcul cu mâncare
pentru acasă şi magazin. Distribuţia pentru magazinul de materiale de construcţie este în spatele
magazinului şi se face printr-un acces în spate la supermarket.
Magazinul de obiecte de uz casnic a fost construit la începutul anilor 70. Are o faţadă din tablă
ondulată aşezată pe un cadru de oţel. Pe pământ se întinde o sală mare, la fel ca în supermarket. Pe un
postament mai înalt există o zonă de vânzare mai mică cu oficii rotunde afară. Au fost instalate alarme de
incendiu şi dispozitive pentru ventilarea fumului. Incintele comerciale ale construcţiilor constau dintr-o
hală mare. Peretele de divizare dintre cele două magazine nu este suficient de protejat anti-incendiu.
Cilindrii cu gaze petroliere lichefiate sunt depozitate în mijlocul magazinului de obiecte de uz
casnic (300 x 1 kg). Vopselele şi solvenţii sunt stocaţi şi ei în magazin. Containerele mai mici sunt stivuite
de-a lungul peretelui interior, opus chioşcului cu mâncare pentru acasă. Containere mai mari pentru
decoraţiuni profesionale sunt stivuite în apropierea peretelui care desparte cele două magazine, care este,
se pare, mijlocul întregii construcţii. Există 1000 l de solvenţi, 3000 l de vopsele inflamabile şi 6000 l de
vopsele pe bază de apă, dând o combinaţie totală de 10000 l. Mărimea actuală a stocului variază pe timpul
anului, începând să crească spre începutul fiecărei veri.
Magazinul cu materiale de construcţii are un stoc mare de lemn - o medie de 300 m 3, incluzând
lemn impregnat. Acesta este stocat atât în interior cât şi în exterior. Există stocuri de pâslă în rulouri şi
plastic celular. Există şi un depozit de GPL (aproximativ 300 de butelii de 6-11 kg) şi gaz pentru sudură
(aproximativ 500 de butelii de 20-40 l).
Există un şanţ în pardoseală magazinului de obiecte de uz casnic conducând scurgerile spre o
canalizare. Magazinul de materiale de construcţii are două şanţuri de drenare în podea. Acestea sunt
conectate la un dren normal care le canalizează către un râu din apropiere. Terenul centrului de vânzări a
fost acoperit cu asfalt au fost construite actualul supermarket şi magazinul de mobilă. Drenările pentru
această suprafaţă sunt conduse şi ele spre râu, dar pătrund în alt punct prin accesul din cadrul magazinului
de construcţii. Apa folosită pentru stingerea focului în aceste două magazine va pătrunde în râu prin alte
două puncte prin punctele de canalizare.
Pentru că există posibilitatea unei explozii şi pentru că sunt expuşi mulţi oameni la risc, obiectele
cu risc sunt clasificate cu 3C.

Prezentarea unui exemplu de analiză a riscului într-o zonă industrială ex.: o fabrică de materiale
plastice – vezi Anexa 4

Observaţii privind Fabrică de materiale plastice

1
 În acest exemplu, într-o fabrică de mase plastice se găsesc diferite cantităţi de substanţe chimice
periculoase care reprezintă ameninţări pentru muncitori şi locuitorii din zonă fie prin producerea unor gaze
toxice datorate incendiului fie prin existenţa otrăvurilor însăşi.
Aşa cum puteţi vedea obiectele cu risc se găsesc în diverse zone.
Zona considerată cea mai periculoasă este acolo unde se taie plasticul. Oamenii şi proprietatea sunt
în pericol aici. Această informaţie este importantă pentru luarea măsurilor de protecţie şi pentru alocarea
resurselor precum şi pentru tacticile de salvare.
În lucrul cu metoda „analizei aproximative” este important să amintim că problema principală la
acest nivel nu este important să realizăm calcule matematice exacte pentru toate pericolele sau pentru toate
zonele lor posibile de risc. Aceasta este oricum cea mai improbabilă situaţie. Este mult mai important să
obţinem o imagine generală a problemelor, ordonarea obiectelor cu risc şi să se facă ceva privind
ameninţările la adresa oamenilor, proprietăţii sau mediului.
În caz de incendiu în fabrică, oamenii trăiesc lângă riscuri datorate gazelor toxice aşa cum puteţi
vedea în figură. Acest tip de problemă este foarte comună în ţările dezvoltate precum şi în ţările în curs de
dezvoltare.
Conştientizarea riscurilor este importantă în planificarea fizică (industrie şi locuinţe, spitale etc. şi
nu trebuie foarte aproape unele de altele) şi în când se ia în calcul impactul social al dezvoltării
economice.
Este important, de asemenea, să li se comunice riscurile oamenilor care trăiesc lângă zonele
industriale şi să fie protejaţi de efecte, în caz că se produce o scăpare de gaze toxice.
Pentru că în caz de incendiu este posibilă emisia de gaze toxice şi pot fi afectaţi oamenii care
trăiesc în vecinătate, obiectul cu risc este clasificat în general cu 3D.
Aici, în cele mai multe cazuri, nu este posibil să obţineţi o valoare exactă pentru probabilitate. Dar
pentru că în ultimii ani au fost multe incendii fără gaze toxice un accident de tipul arătat în acest exemplu
este puţin probabil.

Prezentarea unui exemplu de analiză a riscului - unui depozit de produse petroliere – vezi Anexa 5
Observaţii la analiza acestui tip de risc,
În figura vedeţi o hartă a unui depozit fictiv şi a împrejurimilor sale. Nu este ceva neobişnuit ca
locuinţe, depozite de petrol, zone industriale să fie situate atât de aproape unele de altele. Aşa cum s-a
arătat în figură, nu sunt luate în considerare condiţiile meteorologice când se planifică amplasarea
industriilor, depozitelor petroliere şi locuinţelor.
În acest caz fictiv vântul bate dinspre mare. Dacă există un foc în depozit, fumul (sau norul de
gaze) este probabil să afecteze oamenii care trăiesc în locuinţele învecinate.
Desigur veţi studia toate pericolele prezente astfel încât să cunoaşteţi obiectele de risc şi
potenţialul lor de a produce accidente. (Aceasta nu a fost inclus în acest exemplu)
La început, ar trebuie să fie interes pentru obţinerea unei imagini generale a obiectului cu risc, în
special dacă este mare. Este clar că există multe genuri diferite de pericole şi multe tipuri de riscuri în
acest obiect de risc. Aici nu este posibil să dăm exemple pentru fiecare gen de accident care se poate
întâmpla. Unele accidente sunt evidente, spre exemplu: incendiile produc nori uriaşi de fum sau scurgeri
de petrol punând în pericol mediul. Alte accidente şi ameninţări posibile sunt mai puţin vizibile. Grupul de
coordonare şi proprietarii de depozite petroliere trebuie să facă muncă de analiză împreună.
Cu rezultatele analizei în mână, este posibil să analizăm sau să dezvoltăm planuri de urgenţă şi să
începem munca privind măsurile de prevenire şi de alocare a resurselor din interior şi din afară. (pentru
studii mai aprofundate a metodelor de analiza riscului este normal să fie folosite împreună cu informaţia
stocată în bazele de date computerizate şi în alte instrumente)
Aşa cum puteţi vedea în zona rezervoarelor de stocare, în special depozitul GPL, este probabil
locul unde se poate întâmpla scenariul „cel mai rău” - o BLEVE (Boiling Liquid Expanding Vapour
1
Explosion - Explozie datorată destinderii vaporilor de fierbere ai lichidelor). Ca estimare a pagubei
dimensionate trebuie să alegeţi alt eveniment, precum incendiu sau scurgere de petrol sau o explozie
minoră. Obiectele cu risc sunt luate într-o clasificare generală de tip 2D, posibilitate de 1E.

Bibliografie:

- ***Strategia de securitate naţională a României “România Europeană, România Euroatlantică:

pentru o viaţă mai bună într-o ţară democratică, mai sigură şi prosperă adoptată de C.S.A.Ţ.
prin Hotărârea nr. 62/17.04.2006 publicată 2007.
- Legea Protecţiei Civile nr. 481/2004 completată cu Legea nr. 212/24.05.2006,
- HGR nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru situaţii de
urgenţă ( M.O. nr. 884/2004);
- HGR nr. 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a
organigramei IGSU ( M.O. nr. 884/2004);
- HGR nr. 1491/2004 privind aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică,
atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă
(M.O. nr.885/2004)
- HGR nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de
urgenţă profesioniste ( M.O. nr. 885/2004);
- HGR nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le
asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă (M.O. nr.9/04 01 2005)
- O.U.G. nr.. 21/15.04.2004 aprobată prin Legea nr.15/20.02.2005 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă,
- Strategia naţională de protecţie civilă, aprobată prin HGR nr. 547/9 iun.2005 (M.O. nr. 600/12
07 2005)
- Bălteanu, D., Alexe,R . – Hazarde naturale şi antropogene, editura CORINT, Bucureşti, 2000,
- *** - Dezastre naturale (cutremure, vulcanii, uragane şi tornade, incendii şi inundaţii), editura
ARC, Bucureşti,2002,
- Băeţică, C. – evaluarea urmărilor unui cutremur de pământ ICECON; 1996,
- Băeţică, C. – metode CORB de evaluare a urmărilor probabile ale unor dezastre, în Revista de
„nr.3(41) şi 4 (42)”,
- Dobre, B. – Studiul geografic al dezastrelor tehnologice cu aplicabilitate la România, Academia
Română, Institutul de Geografie,2001,
- Păun, V., Moldovan, C. – Managementul riscurilor – o paradigmă necesară în procesul de
modernizare, în Revista „Gândirea militară românească” Nr.3/200.
- *** - Trăind cu riscul o analiză globală a iniţiativelor de reducere a dezastrelor, Secretariatul
ISDR, ONU, 2002

Col.
VIORICA LĂZĂROIU