Professional Documents
Culture Documents
• organe de guvernare pasivă, care realizează forţa laterală necesară guvernării, folosind
curentul de apă întâlnit de navă în deplasare;
• organe de guvernare activă, care realizează forţa laterală necesară guvernării prin
transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi special pentru guvernare.
Guvernarea pasivă este larg răspândită, cel mai utilizat organ de guvernare fiind cârma
pasivă. Cârma pasivă este o suprafaţă portantă care se înclină în jurul unui ax vertical,
formată dintr-un profil simetric faţă de coarda sa, plasat în planul diametral al navei, de
obicei în pupa.
Guvernarea activă este mai puţin utilizată, datorită costurilor şi tehnologiilor de realizare,
cel mai simplu organ de guvernare activă fiind cârma activă, formată dintr-un profil
simetric faţă de coarda sa şi care se înclină în jurul unui ax vertical, amplasat în planul
diametral al navei, în pupa acesteia, având un propulsor ataşat bordului de fugă.
Împingerea propulsorului este orientabilă odată cu safranul cârmei.
Maşinile de cârmă au rolul de a realiza momentul necesar de acţionare a cârmei, conform
comenzilor primite de la timonă. Maşinile de cârmă, de regulă, pot fi: cu hidromotor
liniar, respectiv cu hidromotor rotativ.
Carma pasiva este cel mai raspandit organ de guvernare pasiva, care reprezinta o
suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un profil simetric
fata de coarda sa, plasat in planul diametral al navei, de obicei in pupa acesteia (figura de
mai jos).
Py v
Carma pasiva este cel mai simplu organ de guvernare, utilizat la marea
majoritate a navelor; are insa dezavantajul ca forta laterala Py depinde de viteza
navei. Atunci cand nava trebuie sa manevreze in locuri strimte (cheuri, bazine
portuare) eficienta carmei este foarte redusa sau chiar nula. Pentru aceste situatii
de exploatare anumite tipuri de nave trebuie sa aiba organe de guvernare activa, a
caror eficienta sa nu depinda de viteza de mars a navei.
Carma activa este un organ de guvernare activa , format
dintr-un profil simetric fata de coarda sa, inclinabil in jurul unui ax
vertical, plasat in planul diametral al navei, in pupa acesteia, profil al
carui bord de fuga este atasat un propulsor suplimentar (fig.44) a
carui impingere este orientabila odata cu safranul carmei. Carma
activa realizeaza moment de giratie nenul, indiferent de viteza navei.
Fig.44.
Fig.45.
Fig.46.
Fig.47
La o astfel de instalatie de guvernare timonierul poate comanda doar
intrarea in functiune a masinii de carma 3, trebuind sa urmareasca la axiometrul 7
unghiul de bandare al carmei. Cand aceasta a realizat unghiul dorit, timonierul
trebuie sa anuleze comanda data initial, oprind functionarea masinii de carma.
Necesitatea urmaririi permanente a axiometrului micsoreaza eficienta conducerii
instalatiei de guvernare, timonierului reducandu-i-se mult posibilita-tile de a
urmarii evolutia navei in giratie.
Transmisiile de forta ale acestor instalatii sunt mecanice, cu arbori, parghii sau
roti dintate.
Fig.49.
Fig.50.
Fig.51.
In fig. 52 este reprezentata schema de actionare cu hidromotor oscilant a unei
instalatii de guvernare cu legatura mecanica de reactie ( 1- hidromotor oscilant; 2- supapa
dubla de presiune; 3- transmisie hidrostatica de comanda de la timona; 4- transmisie
mecanica de comanda; 5- distribuitor hidrostatic cu sertar; 6- rezervor de lichid de lucru;
7- supapa de presiune; 8- armatura tampon; 9- pompa cu palete, antrenata electric; 10-
armaturi de trecere; 11- conductele transmisiei hidrostatice de comanda; 12- legatura
mecanica de reactie).
Fig.52.
Hidromotorul oscilant are doar doua perechi de paleti, pentru a permite realizarea
de unghiuri mari de bandare (α ≅ 70°) asa cum este necesar la instalatiile de guvernare
cu carma activa.
Fig.53.
Avarierea carmei sau arborelui sau in exploatare se pot datora coroziunii marine,
fisurarii invelisului sau deformarii permanente a arborelui. Cuplajul dintre arbore si
safran poate fi avariat din cauza corodarii sau ruperii bolturilor.
DESCRIEREA GENERALA A NAVEI SI ROLUL ACESTEIA IN
CONTEXTUL GENERAL AL NAVELOR CIVILE
Definirea navei pe baza criteriului functionalitatii
Nava este un sistem tehnic plutitor, complex, propulsat, remoscat sau stationat, destinat
aprioric pentru indeplinirea unei functii de transport sau pentru efectuarea unor anumite
activitati in zonele maritime sau fluviale.
Caractrizarea navei din punctul de vedere al mecanicii clacice.
Identificarea si definirea calitatilor nautice
Din punctual de vedere al mecanicii clasice corpul navei este un solid rigid cu geometria
complexa, care trebiue sa indeplineasca anumite conditii referitoare la plutirea si
deplasarea sa prin apa, denumite calitati nautice.
Calitatile nautice pe care trebiue sa le aiba un corp de nava autopropulsat sunt impartite
in 2 categorii:
STATICE (Flotabilitatea,stabilitatea si nescufundabilitatea)
DINAMICE ( calitatea de a oscila lin,stabilitatea de drum, si manevrabilitatea si calitatile
de mars)
Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti la suprafata apei sau de a se mentine in
imersiune la o anumita adancime impusa in raport cu suprafata libera a apei.
Stabilitatea este proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupa
inlaturarea cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie.
Nescufundabilitatea este proprietatea navei de a-si pastra flotabilitatea si stabilitatea in
cazul inundarii unui compartiment sau a unui grup de compartimente.
Calitatea de a oscila lin este proprietatea navei de a efectua miscari ritmice cu perioade
cat mai mari si amplitudini cat mai mici pe ape linistite sip e valuri.
Manevrabilitatea este proprietatea navei aflata in miscare de a efectua schimbari de
directie rapide cu ajutorul instalatiei de guvernare.
Guvernarea este proprietatea navei de a se deplasa dupa o traectorie dreapta sau curba
impusa de conditiile de exploatare.
Calitatile de mars sunt acele insusiri care confera navei posibilitatea de a se deplasa cu
viteze cat mai mari la consumuri de putere cat mai mici.
La o nava autopropulsata trebiue asigurata intr-o masura sau alta toate cele 7 calitati
nautice definite.Gradul de asigurare depinde de functionalitatea navei.
Dscrierea generala a constructiei corpului navei
Un corp de nava are 4 parti constructive:
1.osatuta
2. invelisul exterior
3. constructiile de rigidizare
4. constructiile anexe
1.Osatura este o retea spatiala de bare drepte si curbe, legate intre ele, care determina si
metin formele geometrice ale corpului navei.In structura osaturii apar 2 tipuri de
elemente:
-elemente longitudinale
-elemente transversale
Osatura indeplineste urmatoarele functii principale:
-sustine invelisul exterior in care este prinsa prin sudura sau nituire;
-preia sarcinile exterioare de la invelis si le transmite contururilor de rezemare
-este partea constructiva principal ace asigura rezistenta corpului la solicitarile statice si
dinamice facand ca acestea sa se comporte ca o grinda.
2.Invelisul exterior este partea constructiei formata din firele de tabla drepte sau curbe, cu
diferite grosimi ce imbraca osatura.Invelisul exterior indeplineste urmatoarele conditii:
-asigura etanseitatea corpului navei;
-preia sarcinile de la mediul exterior si le transmite osaturii;
-participa la asigurarea rezistentei corpului la solicitarile statice si dinamice
Din imbinarea osaturii cu inveisul exterior rezulta planseele.
Planseul naval este o structura de rezistenta formata dintr o placa dreapta sau curba
rezemata pe contur intarita de o retea de bare.
Constructiile de rigidizare sunt definite prin totalitatea planseelor situate in interiorul
corpului si dispuse longitudinal si orizontal; longitudinal si vertical;transversal si vertical.