Ethnicity and Interethnicity Methods of Approaching Content File PDF

You have downloaded a document from
The Central and Eastern European Online Library
The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers
Source: LOGOS, UNIVERSALITY, MENTALITY, EDUCATION, NOVELTY. Section Social Sciences
LOGOS, UNIVERSALITY, MENTALITY, EDUCATION, NOVELTY. Section Social Sciences
Location: Romania
Author(s): Mictat Garlan
Title: Etnicitate si interetnicitate, modalitati de abordare
Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching
Issue: 1/2012
Citation Mictat Garlan. "Etnicitate si interetnicitate, modalitati de abordare". LOGOS,
style: UNIVERSALITY, MENTALITY, EDUCATION, NOVELTY. Section Social Sciences 1:165-186.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=143886
CEEOL copyright 2019
Logos, Universality, Mentality, Education, Novelty

Section: Social Sciences
ISSN 2284 – 5747 , ISSN-L 2284 – 5747

General ISBN 978-973-166-251-0, Specific ISBN 978-973-166-258-9
Covered in: CEEOL, Index Copernicus, IDEAS RePEc, Socionet,
EconPapers
For book version, Lumen Publishing House is recognised as a scientific
publishing house in category „B” for CNCS within humanity sciences
[Etnicitate si interetnicitate, modalitati de abordare]
Mictat GARLAN
Logos, Universality, Mentality, Education, Novelty, Section: Social Sciences,

2012, Year I, Issue 1, pp: 165-186
The online page of this publication can be found at:
www.conferinta.info
Published by:
Lumen Publishing House
On behalf of:
Lumen Research Center in Social and Humanistic Sciences

[Etnicitate i interetnicitate, modaliti de abordare]
Ph.D. Mictat GÂRLAN1
Abstract
Ethnicity and interethnicity in ethnopsychology, similarities, differences,
complementarities, criteria and approaches, the personalistic perspective, research tools, field
investigation: design and action, the processing and interpretation of data, the descriptive and
explanatory elaboration of the results. Gypsies in the diagnosis of relationships (distances)
and ethical values. Conclusions.
Keywords:
ethnicity, interethnicity, diagnosis of relationships, ethical values
1Ph.D. Mictat GÂRLAN, Main Scientific Researcher at Research Institute of Quality of

Life within Romanian Academy, Email: miktatgarlan@yahoo.com.
165
GARLAN, M., (2012) Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching, Logos, Universality,
Mentality, Education, Novelty, Section Social Sciences, Year 1, Issue 1, pp: 165-186

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

Seciunea tiine Sociale
1. Etnicitate
Termenii de etnic i etnicitate sunt de dat recent, cu intrare în

vocabularul contemporan pe la începutul secolului XX în ideea de a
integra ali termeni precum cei de popor, considerat prea vag, naiune sau
naionalitate, considerai improprii, cu folosin pentru populaii de aceeai
limb, dar difereniate cultural. Prin aceeai perioad, termenul de etnicitate
s-a introdus cu referine la grupuri rasiale sau triburi, considerai i ei
necorespunztori pentru desemnarea populaiilor de aceeai limb, dar
difereniate fie cultural, fie prin particulariti biologice. Pentru asemenea
situaii s-a dorit introducerea acestui termen nou cu un grad de
generalitate mai larg. Cu timpul, în tiinele socio-umane, etnicul s-au folosit
cu mai multe semnificaii pân la suprapunere cu cei de naionalitate,
naiuni, grupuri rasiale, minoriti culturale sau de imigrani. Într-o definiie
recent, etnicul se refer la un ansamblu de particulariti specifice unor
popoare, definite de Isajiw W. (1997), prin: a). descendena comun în
sens biologic sau antropologic de credin a originii comune; b).
cultur, obiceiuri comune cu referire la organizarea vieii cotidiene; c).
grade de separare a instituiilor comunitare; d). comunitate de religie; e).
trsturi fizice; f). comunitate de limb. În acelai timp etnicitatea este i un
mare domeniu de studii realizate de diferite discipline, multe din ele
publicate în revista Cahiers de Sociologie Economique et Culturelle -
Etnopsychologie (1984 - prezent) a Institutului Havrais de Sociologie Economique
et Culturelle, la rândul ei fondat pe colecia Revue de Psychologie des Peuples
(1946 – 1984), cu peste 100 de popoare prezentate în cadrul lor din toate
continentele.
În privina acestor lucrri, putem nota câteva trsturi generale
prin caracterul lor narativ, cu accente pe aspectele difereniale, tradiionale,
distinctive i caracteristice ale unor comuniti fie mici, fie mari, reunite
sub denumirea de specific naional. O alt caracteristic deloc secundar,
const în caracterul lor subiectiv, pe o palet larg de aseriuni valorice,
atât pozitive cât i negative, chiar pentru una i aceeai comunitate. Ca o
reacie la aceste tendine i rezultat al fenomenelor generale de globalizare,
în acest domeniu s-a dezvoltat un nou curent multiculturalist, care propune
o tratare egalitar a comunitilor etnice, uneori prezentate nedifereniate
valoric, cu lucrri publicate la Paris în revista International Journal of
Multicultural Societies. Astzi, o asemenea tendin este discutabil, pentru c
la nivel mondial diferenele culturale de la un continent la altul, sau de la o
166


Ph.D. Mictat GÂRLAN
cultur la alta, sunt atât de mari i atât de vizibile, încât orice abordare
egalitar între ele ar fi o utopie. Dar pe spaii geoculturale mai mici, între
comuniti cu diferite elemente comune, prin origini lingvistice, religioase
sau istorice i mai ales prin niveluri de dezvoltare social-economic
apropiate, aceast nou perspectiv multiculturalist poate fi una de
succes.
2. Interetnicitate
În privina termenului de interetnicitate, acesta este i mai recent,

aprut dup prima jumtate a sec. XX, cu intenia de a fi mai restrictiv
decât cel de internaional, considerat prea larg, cu referite la orice fel de
relaii între statele lumii. Sensul restrictiv are în vedere numai relaiile
populaiilor majoritare cu minoritile istorice sau de emigranii, toate
conlocuitoare într-un acelai stat sau într-o aceeai regiune geografic. De
asemenea astzi, sintagma relaii etnice le-a asimilat i pe cele rasiale sau
naionale.
De remarcat c interetnicitatea s-a dovedit a fi un concept variat i
mai dinamic decât etnicitatea, cu orientare ctre studii comparative, mai
puin exclusiviste, cu stabilirea aspectelor comune, chiar asemntoare
între comunitile cercetate, pân la desprinderea unor elemente de
influen i transfer între ele. Pe aceast direcie asistm la un fenomen de
mod prin publicarea unor lucrri de imagologie etnic privitoare la
imaginea unui popor reflectat în cultura altor popoare, inclusiv în limba
român, cu lucrri de genul: Imaginea românilor în spaiul lingvistic german, de
Heitmann Klaus (1995), Imaginea evreului în cultura român, de Oiteanu
Andrei (2001), Imaginea rusului i a Rusiei în literatura român, Ivanov Leonte
(2004) i alii. În privina altor popoare, cele mai multe studii de
imagologie au fost publicate în revistele Immigration – Ethicities – Racial
Situations i Journal of Ethnic and Migration Studies.
De asemenea, aplicaiile interetnicitii se întind i în sectoare
comercial-economice cu teme de cercetare în marketingul corporaiilor
transnaionale când au în vdedere piaa altor state, în spaiul altor
comuniti sau de adaptare a unui stil de conducere transnaional la
specificul altor popoare, etc, (Keegan, 1988; Modelski, 1990). Chiar în
turismul internaional se observ un efort de adaptare a ofertelor de
servicii. De exemplu, exist un efort de asimilare a unor studii despre
cultura, istoria, buctria i exigenele turitilor din nordul Europei, în
167


cadrul serviciilor turistice din sudul Europei. Astfel, pentru serviciile de

turism din Grecia, un analist grec pe nume Alexis Karagiannis (1977) a
elaborat o lucrare documentar, cu titlul: Etnopsihologia popoarelor scandinave.
Dar domeniul principal al acestor studii rmâne cel geo-politic pe
tema minoritilor, cu investigaii comparate pe regiuni, comuniti,
categorii de populaie i mai ales pe diferite grade de relaii panice,
tensionate sau conflictuale. Pe plan extern, din cadrul autorilor cu astfel de
cercetri amintim pe Morton D. (1985, 2006) cu lucrri privitoare la
procesele de cooperare, competiie i descriere a ,,spiralei interaciunilor
ostile”, pe Osgood Ch. (1962), pentru analize privind reducerea
conflictelor internaionale, Holt R. i Silverstein B. (1989), Perez J. A. i
Mughy G. (1993) pentru teoria elaborrii conflictului, împreun cu Jenny
Maggi, Serge Moscovici, Pascal Huguet, Stanos Papastamou i alii, cu
studii pe teme de rasism, discriminare, identificare, schimbare, xenofobie,
comunicare i influen social.
Dup anul 1990 au aprut i o serie de organizaii care au susinut
dezvoltarea acestui domeniu. Amintim aici, Fundaia pentru Relaii Interetnice
din Suedia, înfiinat la sugestia lui Max van der Stoel, fost înalt comisar
OSCE pentru minoriti naionale (1992 – 2000). Aceast Fundaie a
realizat o lucrare devenit clasic cu un set de principii pentru participarea
panic a minoritilor la viaa public, denumit Recomandrile de la Lund
– Suedia (1999), care reprezint: ,,un instrument de prevenire a conflictelor
cât mai devreme posibil", elaborate în dou etape, prima prin Recomandrile
de la Haga referitoare la drepturile minoritilor în educaie (1996) i a doua
prin Recomandrile de la Oslo referitoare la drepturile lingvistice ale
minoritilor naionale (1998). Acest set de Recomandri guvernamentale au
fost postate pe internet, fiind accesibile în toate limbile europene.
În România o alt fundaie înfiinat prin Programul american de
asisten pentru dezvoltare în România (USAID), este Centrul Regional
Project on Etnic Relations PER pentru Europa Centrala i de Sud-Est, constituit
pentru elaborarea de analize, proiecte, studii, programe referitoare la
protecia minoritilor, respectarea drepturilor culturale i realizarea
convieuirii multietnice, organizarea de conferine, reuniuni, întâlniri,
simpozioane în vederea dezvoltrii relaiilor dintre minoritile naionale i
prevenirea conflictelor etnice, din perspectiv regional. Acest Centru PER,
împreun cu Fundaia pentru o Societate Deschis, Centrul de Cercetare a Relaiilor
Interetnice - Cluj i Centrul de resurse pentru comunitile de romi - Cluj, au realizat
un periodic al sondajelor de opinie sub forma Barometrelor de relaii interetnice
168


în ediiile din anii 1993-1996, 2000, 2001 i 2002. Scopurile acestor

Barometre au fost de a monitoriza climatul interetnic din România, prin
caracterizri evaluative pe auto- i hetero-percepii, în primul rând în
relaiile dintre români, maghiari i romi, cu dinamica stereotipurilor
privitoare la aceste comuniti, influena unor factori socio-economici,
cunoaterea i impactul public al unor aspecte politice i legislative, etc.
Cu timpul s-a semnalat necesitatea unor concepte noi. Înc din
studiile lui Pike L. K. (1967) se observase o dualitate a observaiilor, prin
care diverse evenimente dintr-o comunitate, într-un fel se prezentau unui
observator extern grupului în cauz i cu totul altfel din perspectiva
intern a membrilor si. Prin Bery J. i Dasen P. (1974), Ilu P. (1983) i
alii, au denumit acest principiu în termeni anglo-saxoni, respectiv
perspectiv ,,emic” pentru analizele efectuat din interiorul comunitii i
perspectiv ,,etic“ pentru cele efectuate din afara ei. Iar în raportrilor dintre
grupuri, inclusiv etnice, de genul Noi /Ei, s-a mai impus denumirea de in-
group / cu referire la Noi i de out-group/ cu referire la Ei. De fapt în planul
relaiilor umane, acest principiu al dublei perspective este general
valabil. Una i aceeai locuin, într-un fel se prezint din
perspectiva proprietarului i alta din perspectiva chiriaului sau
pentru aceeai marf avem o dubl perspectiv cu diferene
psihologice la vânztor i altele la cumprtor. La fel în istorie,
btlia de la Mohacs este privit ca victorie în cronicile otomane i
ca înfrângere în cele europene. Era normal ca acest principiu s fie
adaptat i în interetnicitate. De asemenea, în aceste raportri se mai
constat c etnicul este privit ca un personaj colectiv la scara istoriei, un
ansamblu unitar de trsturi / valori distincte, tratate de Zavalloni Marisa
(1974) ca o identitate social subiectiv, capabil de identificare etnopsihologic
(Lange, Westin, 1981), prin care comportamentul social trebuie îneles i
în termeni de intenii, scopuri, aspiraii, distane sociale, dup modul cum
sunt percepute de diverse grupuri i nu doar în funcie de conflictele
obiective dintre ele. Cu aceste observaii, personalitatea modal se va
preciza ulterior ca fiind: ,,o variant de personalitate, surprins într-un portret
colectiv care selecteaz trsturile psihice cu frecvenele cele mai ridicate dintr-o
colectivitate dat”(Radu, 1994: 306). Dar în cursul aciunilor de interevaluare
desfurate pentru definirea acestui gen de personaliti colective,
diferenele de trsturi, atitudini i distane obinute pot fi foarte mari,
pentru una i aceeai comunitate, chiar dac grupurile de cercetare sunt
relativ omogene (Miroglio, 1971; Iacob, 2003). Intr-un cadru atât de
169


subiectiv, separarea în scopuri de obiectivitate a diferitelor categorii de

imagini, care în acelai timp sunt tot atâtea seturi de atitudini, a impus
asimilarea unei viziuni experimentale cu o distincie clar între grupul de
referin i grupurile martor, pe care un experimentator cu ajutorul unor
chestionare, le pune s fac evaluri asupra lui, din variate perspective. Ca
urmare, conceptele rezultate din autoevaluarea comunitii în cauz s-au
numit auto-imagini, (Rabier, 1968, Neculau, Ferreol, 1996); opiniile
formulate asupra altor grupuri s-au numit hetero-imagini, (Hamady, 1965;
Lafon, 1967); iar cele rezultate din aciunile de evaluare alte altor
comuniti asupra unui grup de referin s-au numit retro-imagini (V.
Imhoff, 1968; Gârlan M, 2007; .a.). Diferenele dintre hetero i retro-
evaluri sunt numai în funcie de cine este grupul de referin. Când acest
grup face evaluarea altor grupuri spunem c el dezvolt hetero-evaluri.
Iar când acelai grup de referin este evaluat de alte grupuri, spunem c
este retro-evaluat. În primul caz, hetero-evalurile aparin grupului de
referin i sunt realizate de el. În al doilea caz, retro-evalurile aparin tot
grupului de referin, dar sunt realizate de alte grupuri.
3. O metod de abordare
In plan experimental, exist i varianta în care aceleai grupuri de

cercetare pot fi în mod succesiv, atât grupuri martor cât i grupuri de
referin, urmând ca disocierea i prelucrarea datelor statistice i a
categoriilor de imagini rezultate s se realizeze ulterior pe calculator.
Dar aceast variant presupune o avansat intercunoatere între
grupuri, chiar pân la nivelul contactelor directe între persoanele
participante, cu selecia din cadrul lor a unor experi evaluatori. În aceast
privin, între populaiile majoritare i minoriti exist un avantaj real din
partea cadrului regional al convieuirilor istorice, care a favorizat în timp o
bun cunoatere între ele, aceasta fiind pre-condiia fundamental a unui
astfel de experiment. De notat c aceast dezbatere metodologic nu este
doar una teoretic. O diagnoz multietnic poate stabilii o varietate de
obiective de interes imediat, de genul: cât de avansat este o stare de
tensiune social, care sunt riscurile declanrii unor conflicte, care sunt
opiunile unor categorii de populaie pe teme de integrare, dezintegrare
(epurare) etnic, autonomie, coexisten, bilingvism, în care se poate
disocia propaganda etnicist a unor politicieni de realitatea social, etc.
170


Pe de alt parte, aceste cercetri sunt de lung durat i

costisitoare, întrucât pentru stabilitatea rezultatelor se presupune
necesitatea revenirii cu alte investigaii similare în teren, cu apel la un
mare numr de colaboratori, operatori, programatori, ceea ce solicit mari
surse de finanare, asigurate numai de comenzi guvernamentale sau din
partea unor mari organizaii internaionale. La aceste situaii cercetarea
sociologic folosete eantioane mari similare celor din seria Barometrelor de
relaii etnice mai sus amintite, realizate pe cca. 2000 de cazuri, ceea ce la un
cost pentru chestionar de cca. 50 $/ usd, costul total alocat numai pentru
cheltuieli deplasare / investigaie în teren, cu diurn i cazare se ridic la
cca. 100.000 $/ usd. Dac la acestea se mai adaug 50 % cheltuieli de
organizarea cercetrii, introducerea i prelucrarea datelor la calculator,
pân la redactarea rezultatelor cu predarea lucrrii, atunci totalul minim a
unei astfel de cercetri este de cca. 150.000 $/ usd. La fel de serioas
devine i problema reducerii timpului de investigaie, obiectiv major în
studiul unor regiuni tensionate, conflictuale, riscante pentru analist, în
care durata recoltrii datelor din teren ar trebui s fie minim, iar
obiectivitatea metodologiei utilizate s fie maxim. În plus, durata de
introducere a datelor la calculator pentru un singur chestionar este egala
cu durata completrii lui în condiii de teren, fa de care timpul total de
recoltare i înregistrare a datelor crete o dat cu volumul cazurilor
eantionate. De aceea, în opinia noastr etapa de proiectare a unei astfel de
investigaii este cea mai important. De exemplu, pe acest principiu al
dublei perspective în studiul relaiilor dintre dou comuniti, din
proiectare trebuie s se obin 4 categorii comparate de imagini /atitudini
/ distane, respectiv 2 x 2 perspective, una din auto-evaluare i alta din hetero-
evaluare. Iar în prezentarea acestor 4 categorii de relaii i tot atâtea
atitudini reciproce, în mod clasic se construiesc 4 ,,diade” comparative.
Dar o astfel de analiz relaional se complic atunci când zona de
cercetare este multietnic cu 3, 4, 5, sau chiar mai multe comuniti,
situaii în care varietatea relaiilor analizate crete în progresie geometric.
Astfel, în studiul multietnic a 3 comuniti conlocuitoare, matematic exista
3 x 3 = 9 perspective cu tot atâtea categorii de imagini / atitudini
reciproce, toate diferite între ele. În cazul a 4 comuniti conlocuitoare
progresia variantelor relaionale crete la 4 x 4 = 16 categorii de imagini /
atitudini reciproce, etc. Într-o cercetare similar în zona Dobrogei pe 9
comuniti de români, rui-lipoveni, ucraineni, turci, ttari, greci, armeni,
italieni i romi, progresia variantelor relaionale a fost de 9 x 9 = 81
171


categorii de imagini / atitudini reciproce. În asemenea cazuri, dac un

singur analist ar consacra timp de numai un an, pentru fiecare tip de relaie
/ diad, inclusiv cu timpul necesar etapelor de teren, al redactrii i
prezentrii lor, atunci în mod corespunztor durata total a investigaiilor
pentru cercetarea integral a tuturor relaiilor rezultate, ar crete la 9, 16,
respectiv 81 de ani (!).
O soluie de ,,salvare” de la acest travaliu de valorificare a tuturor
combinaiilor relaionale posibile, cu un minimum de cheltuieli, într-o
singur investigaie de teren, const în aplicarea unor chestionare special
adaptate, cu nominalizarea în formularul de recoltare a datelor a tuturor
comunitilor etnice cercetate, codificate pentru prelucrarea pe calculator
i mai ales de selecie a unor experi evaluatori din fiecare comunitate
studiat (Gârlan, 2004, 2007).
Dificultile principale ale acestui model de abordare sunt în
primul rând constituirea grupului de experi - evaluatori i mai apoi de
formare a bazei de date. În privina criteriilor de selecie a grupului de
evaluatori, în opinia noastr acestea sunt urmtoarele:
− evaluatorii s fie persoane rezidente în zon de cel puin 15
ani,
− nivelul de instruire al persoanei selectate s fie mediu spre
superior,
− în zona de reziden a persoanei selectate, alturi de populaia
majoritar s
− mai conlocuiasc cel puin alte 2-3 minoriti etnice sau chiar
mai multe,
− persoana selectat s cunoasc cât mai multe aspecte din
specificul i manifestrile
− atât ale comunitii sale, cât i din cele ale comunitilor
coabitante,
− persoanele apartenente minoritilor s fie membre ale unei
organizaii
− etnice locale, cu sediu în localitatea regiunii cercetate,
− organizaia etnic local din zona de reziden a evaluatorilor,
s-i dea acceptul
− la sprijinirea cercetrii, prin alocarea temporar de spaiu în
sediul lor social, cu delegarea unui responsabil pentru listarea
172


nominal a cel puin 100 de membri rezideni pentru

identificarea, programarea i chestionarea lor.
Evident se pot aduga i alte criterii, dar pentru succesul
investigaiilor i pentru realizarea lor într-o singur etap de teren, le
considerm minime i obligatorii. În cazul modelului nostru de cercetare
multietnic aplicat în zona Dobrogei, pe aceste criterii au fost selectate 350
de cazuri, respectiv 50 români, 50 rui-lipoveni, 50 turci, 50 ttari, 30
armeni, 30 greci, 30 italieni, 30 ucraineni i 30 romi, cu administrarea a
dou instrumente de interevaluare, Chestionarul de distan social Bogardus –
1995 cu 7 întrebri i Chestionarul de valori PPN-50, cu 50 de itemi / valori.
În privina formrii bazei de date, o dat cu dezvoltarea tehnicii de
calcul acest proces a devenit foarte accesibil. Astzi în mod curent
înregistrarea datelor se realizeaz în limbaj Excel, pentru a fi prelucrare
într-un pachet SPSS de operaii statistice pentru tiine sociale. Sistemul de
tabel ah al acestui limbaj permite trecerea pe orizontal a enunurilor /
itemilor / întrebrilor din chestionar i pe vertical chestionarele nominale
ordonate pe grupuri etnice, cu posibilitatea alegerii unor suprafee
selective de date unor prelucrri statistice privind frecvena unor evaluri,
medii aritmetice, abateri standard, etc, inclusiv aplicarea altor teste
parametrice i neparametrice.
În aceast baza primar de date pentru sigurana procesrilor într-
o prim etap se impune o analiz de fidelitate i stabilitate a lor. Astfel, în
cazul Chestionarului PPN-50 s-a procedat la o analiz de fidelitate prin
metoda par/impar (sau split /half, dup Guilford, 1954), o modalitate
comparat de investigaie a dou aplicaii, efectuat pe 2 jumti egale de
date, pare i impare ale instrumentului de lucru, cu stabilirea de abateri
între ele. În calcule s-a aplicat formula coeficientului_Z_pentru a releva
semnificaiei diferenei dintre mediile primei jumti pare i a celei de a
doua jumti impare, per item, utilizând ,,testul t’’ al lui Student. Dup
cum se tie din tabela valorilor_t_fidelitatea datelor este remarcabil,
dac diferenele celor dou medii nu depete reperul limit de 1,96. În
cazul nostru s-au verificat cele dou modaliti aplicate, respectiv auto-
evaluarea i retro-evaluarea pe toate cele 9 grupuri etnice din zona
Dobrogei. Din calcule a rezultat c în toate inter-evalurile efectuate,
coeficientul_Z_a fost mai mic decât acest reper, cu dou excepii numai
în evalurile romilor despre români, unde acest coeficient a fost de 1,96 (la
limit) i respectiv de 2,58 în evalurile romilor despre armeni.
173


În prelucrarea cantitativ a datelor spre deosebire de utilizarea

frecvenei unor rspunsuri / evaluri, formul des folosit în sondajele
sociologice de opinie, noi am apelat la media aritmetic i abaterea
standard, calculate pe fiecare item /dimensiune /valoare studiat. Aceasta
întrucât, prima indic bine tendina central a unei atitudini, a doua indic
gradul de dispersie a ei, iar împreun aceste dou serii de calcule ofer o
imagine suplimentar privind forma grafic, în extensia, înclinaia, cu
gradul de normalitate în plan social, a fiecrei dimensiuni analizate.
De asemenea, pentru fiecare grup de lucru din baza primar de
date s-au extras categoriile de auto, hetero i retro-evaluare pân la
ordonarea lor în tabele sinoptice de tip comparativ. Dar în ciuda acestui
efort de calcul i de procesare a datelor, eliminarea subiectivitii
raporturilor dintre cele trei categorii de evaluri nu este posibil, pentru c
în mod constant toate auto-evalurile au tendine de supra-estimare i
toate retro-evalurile au tendine de sub-estimare, variabile cantitativ de la
un grup la altul. O asemenea situaie a fost prezentat sugestiv de
Heitmann K. (1998), în lucrarea: Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-
german, în care de la un autor german la altul, retro-imaginea românilor
era uor diferit, îns prin adunarea acestor imagini ,,în oglind”, se putea
contura un profil etnic mediu al românilor, evident de viziune german. În
cazul acestui autor facem observaia c acest gen de personalitate colectiv
(modal) s-a conturat numai pe baz unor retro-evaluri, procedeu ce ine
de concepia autorului. Un alt autor, respectiv Jones E. St. (1978) în locul
disjunciei celor dou perspective, susine ideea complementaritii lor,
care poate merge pân la o suprapunerea acestor perspective, concepie la
care am aderat i noi, cu realizarea suplimentar a unui profil etnic integrat,
rezultat din media aritmetic a profilurilor auto i retro-evaluate, tot cu un
calcul de medie aritmetic i abatere standard, pe fiecare din cele 50 de
dimensiuni / valori determinate. Aceast întrucât intenia noastr, nu a
fost numai de obinere a unor profiluri etnice de valori, cât mai ales de
validare i confirmare a lor din cât mai multe perspective. Iar acest mod de
lucru în faza redactrii rezultatelor, alturi de profilul auto-evaluat a permis
o analiz intercorelativ cu caracter explicativ, în care fiecare grup de
referin a fost raportat, rând pe rând la perspectivele fiecrui grup etnic
martor din spaiul celor conlocuitoare, în cadrul cruia profilul etnic
integrat a devenit un important element de reper.
174


4. iganii (romii), o diagnoz de relaii i valori etnice
Cu aceste observaii putem comenta câteva rezultate din cadrul

grupului de cercetare al iganilor (romilor), cel mai ,,greu” sub raportul
constituirii colectivului de experi evaluatori, dar interesant prin
diversitatea i opoziia atitudinilor recoltate. Dificultatea constituirii
acestui colectiv de lucru este dat în primul rând de starea general de
înapoiere cultural a acestei comunitii, din stratificarea creia cei mai
muli, respectiv iganii analfabei i cei tarabagii, nu pot fi folosii în astfel
de cercetri. În schimb, iganii de afaceri i cei muzicani au un plus de
experien social, inclusiv multi-etnic în plan regional, din care s-au
putut aduna 30 de evaluatori pentru completarea celor 2 chestionare.
În prezentarea rezultatelor acestui grup în urma aplicrii
Chestionarului Bogardus –1995, fr a reveni asupra modului de prelucrare a
datelor, la care am oferit explicaii i în alte ocazii (Gârlan, 2003) facem
urmtoarele precizri asupra modului de ordonare a indicatorii utilizai.
În tabelul nr. 1, indicatorii de distan social sunt de 3 feluri care
reprezint tot atâtea categorii de atitudini, localizate pentru studiul
iganilor pe rândul VII i coloana VII, astfel:
pe diagonal s-au marcat indicii de auto-evaluare ai grupului de igani
fa de comunitatea lor, la o cot medie de 24,50 care are semnificaia
unor atitudini ridicate de ataament fa de tot ce înseamn tradiiile,
obiceiurile, valorile i modul lor de trai. Acest indice auto-evaluat în mod
constant rezult la cote mari în orice comunitate etnic i de aceea are o
valoare de reper;
− pe orizontala VII s-au trecut indicii de hetero-evaluare, care
reprezint atitudinea grupului de igani fa de alte comuniti
etnice, în cazul nostru dobrogene;
− pe coloana VII s-au trecut indicii de retro-evaluare, respectiv
atitudinile cu distanele sociale ale celor 8 grupuri etnice martor,
fa de comunitatea iganilor (romilor).
În acest montaj, grupul de referin al iganilor ofer date din
perspectiv intern, iar grupurile martor regionale ofer date dintr-o
perspectiv extern fa de el. Plaja de variaie a rspunsurilor a fost de la
5 la 25 de puncte, în care cotele mari semnific intensitatea gradelor de
apropiere, iar cele mici pe cele de îndeprtare. Diferenele de atitudini /
distane sociale, cele mai frapante apar la indicii de hetero-evaluare a
romilor cu ordonare pe orizontala VII, toi la cote ridicate i cei de retro-
175


evaluare cu ordonare pe coloana VII, efectuate de grupurile etnice martor,

toi la cote dintre cele mai sczute. Facem observaia c toate atitudinile
directe ale romilor sunt peste jumtatea pozitiv a intervalului nostru de
varian, respectiv peste valoarea de 12,50 care semnific intervalul
distanelor sociale de convieuire normal. Pe când spaiul atitudinilor
reciproce fa de romi, rezultat din retro-evalurile grupurilor martor din
coloana VII, este populat cu distane sociale aflate în jumtatea negativ a
intervalului nostru de varian. Cu o excepie din partea grupului armean
(la cota de 16,00) toate celelalte cote de distan etnic fa de romi se afl
numai pe sensul de respingere a acestei comuniti. Cele mai sczute cote
de apropiere fa de igani s-au remarcat din partea grupului de greci i
italieni, la cote de 8,17 i respectiv 8,60; acestea fiind nivelurile unor
atitudini problematice, cu riscuri poteniale de tensiune sau conflict.
În privina diagnozei de valori, operat de noi cu ajutorul
Chestionarului PPN-50, aceasta este mai complicat fa de cea a distanelor
etnice, dar cu avantajul de a fi mai explicativ.
În câmpul foarte mare de date obinute, dificultatea principal a
acestei diagnoze este în primul rând de validare a itemilor de lucru. În
acest scop, o important procedur de control este cea de efectuare a
testului _T_ de semnificaie, aplicat pe eantioane perechi, în cazul de
fa pe toate cele 50 de valori ale acestui Chestionar i în toate cele 9
grupuri etnice experimentate de noi. Referitor la datele grupului de romi,
la aceste teste de semnificaie, toi cei 50 de itemi ai instrumentului s-au
plasat la cota de semnificaie p < 0,05. Acest rezultat satisfctor (fa de
alte comuniti unde cu acelai instrument au aprut i itemi
nesemnificativi, Gârlan, 2003), se interpreteaz în sensul c valorile acestei
analize sunt concludente, cu sigurana c ele vor fi semnificative pentru
întreaga comunitate studiat.
176


O alt problem dificil este cea de ordonare a rezultatelor într-un

cadru sinoptic. Evident c pot exista diferite procedee, dar noi o
recomandm pe cea de fa. Astfel, în prima etap, din baza principal
elaborat pe 9 grupuri etnice, se extrage o baz secundar pe 350 de
cazuri, referitoare numai la datele comunitii rome. Într-o a doua etap,
cu acelai soft se extrag datele de auto-evaluare ale grupului rom pe 30
cazuri. Iar în a treia etap, tot cu acelai soft se extrag datele de retro-
evaluare a romilor efectuate de cele 8 grupuri martor. Astfel, din aceste
prelucrri succesive vor rezult 3 tipuri de profiluri:
− un profil rom integrat rezultat din media aritmetic pe total
cazuri, respectiv 350;
− un profil rom autoevaluat rezultat din media aritmetic pe 30
de cazuri;
− 8 profiluri rome retro-evaluate ale celor 8 grupuri etnice
martor.
Toate aceste etape se pot realiza pe calculator, pe baza unor
programe de prelucrare automat a datelor, pe medii aritmetice i abaterile
177


standard, cu sublinierea c toate datele se vor ordona dup itemii,

respectiv valorile cuprinse în formularul Chestionarului aplicat.
Dup construcia acestor profiluri pentru evidena deosebirilor
valorice dintre dimensiunile dominate i sub-dominate, urmeaz a alt
mare etap de ierarhizare pe coloane a valorilor auto i retro-evaluate, de
la mediile cele mai ridicate spre cele mai sczute, pe care recomandm a fi
întocmite ,,manual”, având ca reper de orientare datele profilului rom
integrat. Ilustrativ, în tabelul nr. 2 oferim un extras cu primele 10 valori i
trsturi modele ale romilor, cu caracter dominant, din cadrul unor
structuri ierarhice auto i retro-evaluate, ordonate ierarhic i în mod
comparativ. Astfel, pe primele 10 locuri stabilite pe total numr de cazuri
350, profilul integrat de valori ,,modale” ale iganilor (romilor), respectiv
fiecare cu media sa aritmetic, cuprinde pe primul loc tradiionalismului
(3,76), urmat de agresivitate (3,75) preuirea propriei identiti etnice
(3,64) spiritul comercial (3,62) adaptabilitatea (3,29) optimismul (3,48)
mândria (3,31) solidaritatea (3,16) individualismul (3,13) i ambiia (3,06).
Dar dup prerea noastr, pentru descrierea profilului final, în
conformitate cu principiul dublei perspective, profilul integrat trebuie s
intre într-o dezbatere de verificare cu celelalte profiluri retro-evaluate. De
aceea, în tabelul nr. 3, oferim o comparaie suplimentar dintre profilul
integrat al romilor obinut pe 350 cazuri i profilul auto-evaluat obinut pe
30 cazuri, din care se observ cum 6 din cele 10 valori sunt comune. Acest
procent de 60 % valori i trsturi comune, având în vedere complexitatea
domeniului, indic dup opinia noastr o bun cunoatere a comuniti.
178


În aceste tabele se pot nota importante diferene de valorizare,

întrucât exist posibilitatea ca unele trsturi auto-evaluate s fie
contestate, pân la absena lor din profilul integrat. De exemplu în auto-
evaluarea romilor ataamentul fa de România ocup poziia 2, foarte
apreciat de romi, dar aceast dimensiune este absent din primele 10
poziii ale profilului integrat. La fel, ospitalitatea în auto-evaluarea romilor se
afl pe locul 10, la modala 4,45, dar care în profilul lor integrat ocup o
poziie 44, foarte sczut, cu o modal 2,01 corespunztoare treptei de
rspuns ,,nu sunt sigur“. La fel credina religioas, în auto-evaluarea romilor
este în poziia 6, dar aceast dimensiune este absent din primele 1o locuri
ale profilului integrat. Aceeai situaie o avem i în privina dispoziiei spre
întrajutorare, etc.
179


Mai severe sunt evalurile din profilul integrat al romilor, absente

din cel auto-evaluat. De exemplu, agresivitatea aflat în poziia 2 în profilul
integrat, este plasat în auto-evalurile romilor, în cea mai slab poziie,
respectiv 50. In privina agresivitii iganilor (romilor), notm faptul c acest
raport de dubl perspectiv a reprezentat dimensiunea cea mai
contradictorie, complet atipic, fa de toate datele acumulate. Din
conceptul psihologic de larg variabilitate al agresivitii, de la insult i
delaiune, pân la ur i rzbunare, în vocabularul anexat Chestionarului, noi
am limitat prezentarea ei numai la o ,,manifestare verbal sau fizic
violent care împiedic convieuirea normal cu celelalte comuniti’’. Cu
toat absena ei din valorile dominante, agresivitatea iganilor (romilor) a
fost confirmat de 8 grupuri-martor de italieni (4,67), armeni (4,60), rui-
lipoveni (4,59), ucraineni (4,39), greci (4,03) i turci (3,86) în modale de
manifestri cu intensitate ridicat. Pe când în sistemul auto-evaluat al
iganilor (romilor) plasarea agresivitii pe ultimul loc, considerat a fi de
valoare minim în comportamentul lor, exprim i faptul c elementele
negative ale acestor manifestri, nu sunt contientizate în raport cu alte
neamuri. In legtur cu acest item, surprinztoare au fost i atitudinile
grupului de români, care au apreciat agresivitatea iganilor (romilor) la cote
medii de manifestare, echivalente alternativei de rspuns ,,în mic
msur“, respectiv la o cot de 3,06. La fel lotul ttar, a considerat aceast
trstur a iganilor (romilor) la niveluri i mai sczute, chiar sub aceast
180


alternativ, la o medie de 2,72. Ceea ce înseamn c agresivitatea acestei

comuniti este privit selectiv i nu este deranjant pentru toate
neamurile. O alt dominant aflat pe primul loc în ambele profiluri a fost
tradiionalismul. Dominana acestei valori la igani(romi) este întrit i de
faptul c oponentul ei din tabelul nostru - respectiv modernismul, a ocupat o
poziie 39 la mare distan fa de ea. Aceasta reprezint o confirmare a
faptului c aciunea de evaluare a fost bine îneleas i s-a desfurat
satisfctor. Alturi de aceste aspecte, trebuie notat caracterul complet
diferit al sistemului de valori al romilor fa de comunitile martor din
zona de contact. Din observaii mai vechi, realizate de Iacob Luminia i
Teodorescu Stela (1987), Chelcea S. i Moescu Maria (1995) i alii, se tia
c raporturile dintre auto- i retro-evaluri în mod constant nu sunt egale,
dar în raport cu iganii (romii) aceste dezacorduri sunt excesive.
Privitor la spiritul comercial, comparativ cu media integrat de 3,62,
acesta în auto-evaluarea romilor a fost considerat la cote maximale de
4,86. Iar aceast trstur a fost confirmat prin 5 grupuri martor,
respectiv de rui-lipoveni (3,98) turci (3,82) greci (3,73) italieni (3,70) i
ucraineni (3,68). Suplimentar, remarcm o contestaie a spiritului
comercial al romilor provenit din grupul armean, la o cot de numai 1,53
cea mai mic din cadrul acestor retro-evaluri. Aceast subevaluare sever
rezultat din atitudinile armenilor fa de igani, se susine i cu o abatere
standard subunitar (0,94), dovada unui grad mare de omogenitate în
exprimarea ei. Adaptabilitatea este o alt dimensiune care la romi a aprut
pe primele 5 poziii. Acest item se referea la capacitatea unei comuniti de
a se adapta mai uor la nou, la dificultile economiei de pia i în general
la situaiile de tranziie din România. Adaptabilitatea iganilor (romilor) s-a
situat la o medie integrat de 3,29, fa de care 5 grupuri etnice au
prezentat cote supra-medii de apreciere, respectiv: armenii (3,83) românii
(3,58) grecii (3,43) turcii (3,36) i ruii-lipoveni (3,33). Numai ttarii au
contestat aceast capacitate a romilor la o treapt mai sczut de evaluare
(2,40). Dar i opiniile acestor grupuri martor asupra adaptabilitii generale
a romilor, sunt foarte eterogene întrucât toate abaterile standard din cadrul
lor au fost supraunitare, la valori ridicate de eterogenitate. Variaia lor a
fost de la 1,50 în lotul turcilor, pân la 1,84 în cel ucrainean. Ca urmare,
adaptabilitatea romilor poate caracteriza numai o parte a acestei
comunitii, fr sigurana de a fi o dimensiune major. Ca urmare, într-un
prim set de valori active ale romilor, vom cuprinde tradiionalismul, o agresivitate
ridicat în planul convieuirii etnice, însoite de solidaritate, mândrie, manifestri de
181


preuire a propriei identiti, spirit comercial, optimism cu o adaptabilitate deosebit; în

care notm caracterul de unicat al acestor valori, inclusiv cu sublinierea agresivitii în
poziia 2 din 50 posibile, întrucât o asemenea configuraie de atitudini nu mai apare la
nici o alt comunitate.
Al doilea set de valori sub-dominante se refer la cele puin
cunoscute, mai puin active, sau chiar absente din manifestrile respectivei
comuniti. Pentru diagnoza lor în cazul romilor din aceeai ierarhie a
mediile aritmetice de cele mai ridicate, spre cele mai sczute, atât pe
coloana celor auto cât i a celor retro-evaluate, am extras în tabelul nr. 4,
ultimele 10 dimensiuni-valori. Remarcm în cadrul su acelai grad
satisfctor de cunoatere reciproc între grupurile de cercetare, prin care
din 10 dimensiuni de slab intensitate, 6 sunt comune ceea ce reprezint
un procent de 60 %, identic cu cel al valorilor active. De notat c în profilul
etnic integrat, toate dimensiunile-valori s-au plasat sub treapta a 2-a de
rspuns, respectiv ,,nu sunt sigur”, iar cele din profilul auto-evaluat al
iganilor (romilor) au oscilat în jurul treptei a 3-a, respectiv ,,nu tiu”.
Astfel, în planul manifestrilor de slab i foarte slab intensitate,
valorile confirmate din profilul integrat i acceptate în profilul auto-
evaluat, au fost urmtoarele: o slab disciplin i organizare (1,72), a simului de
rspundere (1,78), a hrniciei (1,72) i a onoarei (1,94), o foarte sczut capacitate de
evitare a conflictelor (1,85) precum i a manifestrilor de buntate i blândee (1,75),
dar mai ales a lipsei de curenie i igien (1.55), ceea ce împreun reprezint a doua
mare direcie de manifestare a specificului etnic al acestei minoriti.
182


Evident c cercetarea de fa prezint numai o seciune din situaia

acestei minoriti – problem în toat Europa. În prezentarea noastr
acest mod de abordare este general valabil pentru studiul oricrei
comuniti istorice sau de emigrani cu probleme sociale, politice de
adaptare / integrare, din oricare alte spaii geografice.
5. Concluzii
Dei în etnicitate exist un imens volum de studii, conceptul de

interetnicitate s-a dovedit a fi mai dinamic, mai complex, cu mai multe
valene aplicative.
Cu toate rezultatele pozitive în diagnoza i prognoza unor
fenomene sociale, sondajele cu studii pe comuniti multietnice, cu peste
2000 – 3000 de cazuri, sunt costisitoare, de lung durat, cu o manevrare
dificil a bazelor de date, în urma crora rmân un mare volum de date
nevalorificate.
Astzi, dezvoltarea tehnicii de calcul, alturi de posibilitatea
codificrii complexe a realitilor sociale, în cadrul unui model
experimental mai restrâns cu numai 350 de cazuri, permite obinerea de
183


aceleai performane, dar cu reducerea masiv a costurilor, precum i a

timpului de cercetare, pân la procente semnificative.
În cazul iganilor (romilor) s-au constat atitudini i orientri
valorice complet atipice comunitilor conlocuitoare, pe baza crora prin
fore proprii aceast comunitate nu au nici o ans de civilizare. De aceea,
toate msurile, cu interveniile i finanrile europene alocate lor sunt
complet justificate.
References
Berry, W. John, Dasen, R. Pierre. (1974) Culture and Cognition, London: Ed.
Methuen & Co. Ltd.
Chelcea, S., Moescu, M. (1995) Identitatea naional la studenii români:
autoimaginea i heteroimaginile etnice, identificare naional i
cultural, in Revista de Psihologie - Academia Romana nr. 3.
Gârlan, M. (2004) Fundamentri metodologice în etnopsihologie, Iai: Editura
Lumen.
Gârlan, M. (2007) Etnopsihologii minoritare în spaiul dobrogean, Iai: Editura
Lumen.
Guilford, J. P. (1954) Psihometric metods, London: Mac Grow – Hill Book
Company.
Gustaaf, W. V. Imhoff. (1968). L’image de Suisse aux Etats Unis, în Revue
de psychologie des peuples, nr. 2
Hamady, Sania. (1965) Les arabes du Moyen Orient regardent la France,
in Revue de psychologie des peuples, nr. 1
Heitmann, K. (1995) Imaginea românilor în spaiul lingvistic german Bucureti:
Editura Univers.
Heitmann, K. (1998) Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-german,
Bucureti: Editura Univers.
Holt, R., Brett, S. (1989) The Image of the Enemy, in Journal of Social Issues,
nr. 45.
Iacob, M. L., Teodorescu, S. (1987) Etnoimaginea – obiect de studiu
interdisciplinar, in Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 2.
Iacob, M. L. (2003) Etnopsihologie i Imagologie, Iai: Editura Polirom.
184


Ilu, P. (1983) Comunicarea terminologic în disciplinele socio-umane,

emic i etic, în Studia Universitas Babes-Bolyai – Philosophia, Cluj.
Ivanov, L. (2004) Imaginea rusului i a Rusiei în literatura român, Bucureti:
Editura Cartier.
Jones, E. S. (1978) Integrating Etic and Emic Approaches in the Study of
Intercultural Communication, in Handbook of Intercultural
Communication, London: Sage Publications.
Karagiannis, A. (1977) Ethnopsychologie des peuplus scandinaves”, in
revista Ethnopsychologie, nr. 33.
Keegan, J. W. (1999) International Marketing Management, NewYork:
Macmillian Press.
Lafon, P. B. (1967) Images laotienes, in Revue de psychologie des peuples, nr. 2.
Lange, A., Westin, C. (1981) Ethic discrimination and social identity, New
York: Mc Graw-Hil Inc.
Miroglio, A. (1971) La psychologie des peuples, Paris: Presses Universitaires de
France.Modelski, George. (1990) Transnational Corporations and
World Order, New York: Houghton Miffin.
Morton, D. (1985) Distributive justice: A social psychological perspective, New
Haven: Yale University Press
Morton, D., Eric, C. M. (2006) Handbook of Conflict Resolution: Theory and
Practice, San Francisco, CA: Jossey-Bass.
Neculau, A., Gilles, F. (Coord.) (1996) Minoritari, marginali, exclui, Iai:
Editura Polirom.
Oiteanu, A. (2001) Imaginea evreului în cultura român. Studiu de imagologie în
context est-central european, Bucuresti: Editura Humanitas.
Osgood, C. (1962) An Alternative to War or Surrender, Illinois: University of
Illinois Press.
Perez, J. A., Mughy, G. (1993) Influences Sociales, La Theorie de l’elaboration du
conflict, Neuchatel, Paris: Delachaux Niesle.
Pike, L. K. (1967) Language in Relation to a Unified Theory the Structure of
Human Behavior, New York: Humanities Inc.
Rabier, R. J. (1968) Prejuges francais et prejuges allemandes, in Revue de
psychologie des peuples, nr. 2
Radu, I. i alii. (1994) Psihologie social, Cluj-Napoca: Editura EXE.
185


Recomandrile de la Lund, (1999) disponibil online la:

http://www.osce.org/ro/hcnm/30336
Wsevolod, I., Tanuja, P.. (1997) Multiculturalism in North America and
Europe: Comparative Perspectives on Interethnic Relations and
Social Incorporation, Ottawa: Canadian Scholars Press.
Zavalloni, M. (1974) L’identite sociale subjective et l’etude du caractere
national, în Ethopsychologie, Le Havre, nr. 2-3.
Date despre Autor
Turcii i ucrainenii din România, cercetri de etnopsihologie, în

volumul Procese i contexte social - identitare la minoritile din România,
Albert Zsolt i Peti Lehel (editori), Editura Institutului pentru Studiul
Problemelor Minoritilor Naionale din România, Cluj Napoca, 2009
Diagnoze de specific naional în comunitatea elen din România,
în volumul Intertnicitate în Europa Central i de Est, Editura
Complexului Muzeal Arad, 2002
Comunitatea turc din România la sfârit de secol XX , în volumul
Identitate ·Alteritate ·Multiculturalitate, Editura Complexului Muzeul
Arad, 2001
Diagnoze de specific naional în cadrul comunitii ucrainean din
România, în volumul Modele de convieuire în Europa Central, Editura
Complexul Muzeal Arad, 2000
Valori, atitudini i relaii etnice la români, în Revista de Psihologie
a Academiei Române, tom 45 nr. 3 –4 / 1999
186

Ethnicity and Interethnicity Methods of Approaching Content File PDF

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ethnicity and Interethnicity Methods of Approaching Content File PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

Source: LOGOS, UNIVERSALITY, MENTALITY, EDUCATION, NOVELTY. Section Social Sciences

LOGOS, UNIVERSALITY, MENTALITY, EDUCATION, NOVELTY. Section Social Sciences

Logos, Universality, Mentality, Education, Novelty

ISSN 2284 – 5747 , ISSN-L 2284 – 5747

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

[Etnicitate si interetnicitate, modalitati de abordare]

Logos, Universality, Mentality, Education, Novelty, Section: Social Sciences,

The online page of this publication can be found at:

Lumen Publishing House

Lumen Research Center in Social and Humanistic Sciences

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

[Etnicitate i interetnicitate, modaliti de abordare]

Ph.D. Mictat GÂRLAN1

1Ph.D. Mictat GÂRLAN, Main Scientific Researcher at Research Institute of Quality of

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

Termenii de etnic i etnicitate sunt de dat recent, cu intrare în

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

În privina termenului de interetnicitate, acesta este i mai recent,

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

cadrul serviciilor turistice din sudul Europei. Astfel, pentru serviciile de

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

în ediiile din anii 1993-1996, 2000, 2001 i 2002. Scopurile acestor

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

subiectiv, separarea în scopuri de obiectivitate a diferitelor categorii de

In plan experimental, exist i varianta în care aceleai grupuri de

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

Pe de alt parte, aceste cercetri sunt de lung durat i

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

categorii de imagini / atitudini reciproce. În asemenea cazuri, dac un

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

nominal a cel puin 100 de membri rezideni pentru

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

În prelucrarea cantitativ a datelor spre deosebire de utilizarea

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

4. iganii (romii), o diagnoz de relaii i valori etnice

Cu aceste observaii putem comenta câteva rezultate din cadrul

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

evaluare cu ordonare pe coloana VII, efectuate de grupurile etnice martor,

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

O alt problem dificil este cea de ordonare a rezultatelor într-un

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

standard, cu sublinierea c toate datele se vor ordona dup itemii,

CEEOL copyright 2019

Ethnicity and Interethnicity, Methods of Approaching

În aceste tabele se pot nota importante diferene de valorizare,

CEEOL copyright 2019

Logos Universalitate Mentalitate Educaie Noutate

Termenii de etnic i etnicitate sunt de dat recent, cu intrare în

In plan experimental, exist i varianta în care aceleai grupuri de

Pe de alt parte, aceste cercetri sunt de lung durat i

categorii de imagini / atitudini reciproce. În asemenea cazuri, dac un

nominal a cel puin 100 de membri rezideni pentru

În prelucrarea cantitativ a datelor spre deosebire de utilizarea

4. iganii (romii), o diagnoz de relaii i valori etnice

O alt problem dificil este cea de ordonare a rezultatelor într-un

standard, cu sublinierea c toate datele se vor ordona dup itemii,

Mai severe sunt evalurile din profilul integrat al romilor, absente

alternativ, la o medie de 2,72. Ceea ce înseamn c agresivitatea acestei

Evident c cercetarea de fa prezint numai o seciune din situaia

Dei în etnicitate exist un imens volum de studii, conceptul de

aceleai performane, dar cu reducerea masiv a costurilor, precum i a

Ilu, P. (1983) Comunicarea terminologic în disciplinele socio-umane,

Turcii i ucrainenii din România, cercetri de etnopsihologie, în