Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Test Grila FR PDF

    Uploaded by

    ElenaAndreeaDina
    9 views4 pages

    Original Title

    test_grila_fr.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views4 pages

    Test Grila FR PDF

    Uploaded by

    ElenaAndreeaDina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    ROMANIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE SCOALA DE AGENT! DE POLITIE ,VASILE LASCAR™ cAMPINA COMISIA DE ADMITERE = Sesiunea ianuarie 2018 - PRESEDINTELE SUBCOMISIEI PENTRU PROBA DE VERIFICARE A CUNI LUCRARE SCRISA LA DISCIPLINELE LIMBA ROMANA SILIMBA FRANCEZA VARIANTA I Pentru fiecare intrebare a testului de cunostine sunt Prevazute patru variante de raspuns notate cu litere de Ia a la 4 dintre aceste patru variante una si numai una singurd reprezinta raspunsul corect Mareati cu semnul x" (din colt in colt) pe Foaia de vraspuns in dreptul numarului de ordine al intrebatii gia literei Cotespunzatoare pe care o considerati rispuns corect. Spatiile emareate cu ,.X” de la fiecare intrebare se bareaza cu o linie orizontalat,=, Exemplu [Xe Ta]byeya Nu se admit doua sau mai multe semne .X" la aceeasi intrebare. in situatia in care la corectare se gisese dou’ sau ‘mai multe semne ..X", spat libere sau numai lini, raspunsal va fi anulat De asemenea, pe Foata de raspuns nu sunt admise stersituri, modificari, adaugiri sau orice alte insemnri care pot produce confuzie in apreciere. lurmatoare conjine numai perechi de letargie-apatie; _iscoada~spion; plinui; ¢) caustie~rautaeios: tint, Cuvantul profiy este in raport de antonimie eu: a) prolific; ') nestiutor; ¢) coneis; d) obraznic. Idemtificd seria care conjine numai omonime: a) vie, cficace, arie, haina; b) ban, box, atom, epitet; e) avar, Picior, dogi, teribil;d) li, mandarin, galie, capital, 4. Sensul cuvantului veras’ este: a) onest; b) necinst ¢¢) morocanos; d) malifios, 5. Care dintre urmatoarele serii confine numai perechi de aronime: a) stringent-astringent; a asculta- a auseulta conjuncturaé-conjectura; dependenga-dependinga; b) a gera- gira, allas-atlaz, flabil-friabil, alocujiune-clocutiune; ©) inapt-inept, plonjon-plonjor, cauzal-cazual, elidare- cludare; d) toate cele trei serif de mai sus 6. Se dau urmatoarele construct: altercatie verbald, summit la vérf, noblefe arisiocratica, diurna permanenta. Care dintre ele constituie pleonasme? a) niciuna; b) numai prima si a doua: e) primele tei: d) toate variantele. 7. Sensul expresiei magna cum laudae este: a) extraordinar de puterics b) apreciere superlativa acordata la treeerea sinonime: a) b) exil=surghiun: a dejuc {riabil=putemic; d) conflagratie=consens: frugal unui examen: €) laud exagerata d) ttlu onorifie acordat de catre un academician. Se regisese numai forme corecte de plural tn seria: a) sindroame, limanuri, eseuri, minarete: b) sindromuri, limanuri,eseuri, minarete; e)sindromuti,limanuri, escur, ‘minareturi; a) sindroame, limane, esee, minarete. 9. Marcheaza seria aleatuitd numai din substantive colective formate prin derivare cu sufixe: a) limpezime, tinerime, micime, muljime; b) fget, duet, bradet, menuet, €) argimtarie, bueatarie, florarie, rufarie; d) tufis, alunis, pietrs, carping. 1O.Indied seria ce cuprinde numai cuvinte compuse: a) despre, rewindit, binevoitor, destirat; b) dintotdeauna, bibliofil,"inegal, dezechilibru: ¢) democratic, altidati, departe, cateva; d) neinteresant, cinefil, extravagant, anormal 11m enungul Tanda, ai carwi paring: au plecat ta Bucuresti S-a comportat corect in situaia data. cuvintele objinute Prin conversiune sunt in numar de: a) trei; b) dou; ©) patrus d) cine 12. Identitica seria in care toate cuvintele sunt formate prin rivare parasinteticl: a) dezumfla, brasovean, ilegal, prelucrabil; by inegaliza, nesatsfAcator, neinedntitor, ‘nvinovayi; €) dezechilibru, muncitor, —impresiona, supradoza: d)individualizant, fermecator, baiefel, rdsuna. 13. Exist@ triftongi in toata. seria urmatoare de cuvinte: 4) iepuroaicd, picioare; mergeau, inimioara; b) fuzeau mioari, mi-au, veneai: €) eafegioaicd, sehioapa, vioara, pleoapa: d) cafegioaici, mi-au,inimioara, veneai 14. Precizeaza seria in care toate cuvintele contin diftongi descendenti: a) caleidoscop, pui, familie, Cigmigiu; ») iam, croseu, ploaie, noroi: ¢) mala, alergau, oameni, ‘epure: d) pui, arma, croseu, noapte 15. Cuvintele chinlangin, exigentd, ghiveci, Gheorghe au, in ordine, ca numar de litere gi de sunete: a) 10 litere, 8 sunete; 8 litere, 9 sunete; 7 litere, 5 sunete: 8 litere, 5 sunete; b) 10 litre, 9 sunete; 8 litre, 8 sunete; 7 litere, 7 sunete; 8 liter, 6 sunete; ¢) 10 ltere, 10 sunete: 8 litee, 9 sunete: 7 tere, 5 sunete: 8 litere, 7 sunete; d) 10 litere, 8 sunete; 8 tere, 10 sunete; 7 litre, 5 sunete; 8 litre, 8 sunete, 16, Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte eoreet desparite in silabe: a) geo-sra-fi-e; in-di-vi-duaeliczace; cons-irue-tie; mau-so-Ieu; b) ge-o-gracfi-e in-di-vidu-a- liezacre; con-strue-t-e: mau-so-leu: €) ge-o-era-fi-e; inedi- Viedu-a-li-za-re; con-struc-tie; ma-tso-leu; d) ge-o-gra- fice; in-di-vieduacli-zase; con-strue-i-e; mau-so-leu. 17,Se dau urmatoarele cuvinte: previe, gemuflexiune, bundvointa, rawvoitor. Care dintre ele sunt corecte? 4) numai a doua si a a patra; b) prima sia teia; ¢) a doua sia treia;d) toate 18,Sensul_adjectivului oneras este: a) genetos; b) cupid: ©) necinstit; d) haric 19, Se dau urmatoarele cuvinte: sunel, virus, Grancd, moneda Au forme iterare duble de plural: a) primele dowd; ») ultimele dowd; e) al doilea si al treilea; d) primul si ultima. 20.Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in. seria: a) othideii, poienii, moscheli, reerearii: b) othideei, poienii, moscheii, recreti: ¢) othide, poienii, moscheei, recreerii; d) othideii, poienei, moscheei, reereeri Sensul_substantivului complecemia este: a) galBgie; ) amabilitate: c) dusmanie; d) complicate. 22.Din punet de vedere morfologie, cuvéntul niste din structurile miste find $i niste creioane este pe rand a) articol nchotarat, artcol nehotirat; b) articol nehotardt, adjectiv pronominal nehotirat; e) adjectiv pronominal nnehotatit, articol nehotart; d) niciuna, B 30, 33, 34. Indica valoarea morfologica a cuvantului subliniat din lurmatorul enunf: Spunesmi ce carte ai citi. a) adjectiv pronominal interogativ; b) pronume relativ; ©) adjectiv pronominal relativ; d) pronume telatv Precizeaza valorile morfologice ale Iui a in urmitoral cenunt: A anunfat-o pe a de acolo cil in a et odaie miroase « paine. a) vero auxiliar,articol posesiv genitival, articol posesiv genitival, prepozities b) verb ausiliar, pronume demonstrativ de depairtare, prepozitie, artical genitival posesiv; ¢) verb copulativ, adjectiv pronominal demonstrativ, articol posesiv genitival, prepozitie: d) verb auxiliar, pronume demonstrativ de departare, articol posesiv genitival, prepozitie simpla, In enunjul Parerea lor este importama pemtru noi, ‘cuvaintul subliniat este: a) pronume personal, caz Genitiv; b) pronume posesiv, caz Genitiv; e) adjectiv pronominal posesiv, eaz Genitiv; d) adjectiv pronominal posesiv, caz Nominatiy in enunqul Probabil ne vom mai vedea vreodaté cuvantul subliniat este: a) adverb predicativ, —predicat verbal; b) adverb de mod, fara functie sintactica, e) adverb de mod, complement circumstangial de mod; d) adverb predicativ, nume predieativ Exist numai locuiuni prepozitionale in seria: a) de pe, de fafa cu, inapoia, aproape de; b) din moment ce, din cauza, imprejurul, pentru 4; ) de fail cu, aproape de, in spatele, in cauza; d) din cauza cf, in faa, deasupra, de lang. in enunqurile Uitd ce sea intdmplat! $i Uite ce sa Inémplat! cuvintele subliniate sum pe rand: a) verb predi interjectie predicativ’;b) interjectie Predicativa, interjectie predicativa; ¢) verb predicativ, verb Dredicativs d) interjectie predicativa, verb predicativ. Cuvintele subliniate din enunqul A doilea copil a citit de {rei ori poesia dati. sunt in ordine: a) numeral ordinal cu aloare substantivala, numeral adverbial; b) numeral cardinal cu valoare adjectivala, numeral adverbial; ©) numeral ordinal cu valoare’adjectivala, numeral cardinal; d) numeral ordinal cu valoare adjectival, numeral adverbial Valoarea morfotogica a cuvantului subliniat din enunqul Ce tristi pare! este: a) adjectiv pronominal relativ: b) adverb fara functie sintactica; ©) adjectiv pronominal interogativ; d) adjectiv propriu-zis Alege seria in care niciun adjectiv nu poate avea grad de comparatie: a) imens, principal, urias, ferieit: b) curat, vesnie, galigios, colosal; e) inferior, unic, mort, electric; 4) viu, optim, vesel,tist Verbele din enuntul 4 fost pus si se gindeasca la acele ‘momente sunt pe rand la diateza: a) pasiva, reflexivas ») activa, activ-pronominals; c) pasiva, activa; a) activa, activa, Sunt intranzitive toate verbele din seria: a) a se bizui, a fi A parea, a se sprijini; b) a ramane, a cunoaste, a sti, a fi ©) 4 fi, a deveni, a ajunge, a manca; d) a putea, a citi, a intlini: a dorm Cuvintele vreumd, niciuna, ceea ce, altul sunt, pe rind, din punct de vedere morfologie: a) pronume relativ, pronume negativ, pronume interogativ, — pronume nnchotarit; b) pronume interogativ, —pronume negativ, pronume interogativ, pronume demonstrativ de departare: ©) pronume nehotarit, pronume negativ, pronume relativ, ronume nehotarit; “d) pronume nehotarat, pronume Negativ, pronume relativ, pronume demonstrativ de depariare Predicatul din enunjul Mi-e dor de vara! este: a) © dor, be: €) mi-e sd) mie dor, Contine verbe predicative la moduri nepredicative seria: a) Poti face tema azi/ Poezia de invaat a fost lang; b) A 37. 40. 4 42 43. 46. 4s 4 7. 8. 49. 3 fost ugoari tema./ A fost odata ca niciodata...; €) Mica fost {dat si cant la pian.! A venit surdzind,: d) Ag fi dorit si nu plec./ Este de preferat si ninga. Funetile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunqul De_mic ii era dor de frapii lui, sunt pe rind: 8) complement circumstantial de timp, complement direct, atribut’ pronominal —genitival;b) complement circumstantial de timp, complement direct, atribut adjectival; e) atribut’ adjectival, subiect, atribut, pronominal genitival; d) complement circumstantial de timp, subiect simplu, atribut pronominal genitival Cuvantul subliniat tn propozitia Parwj ca de aur nena imit pe tof. este: a) pronume personal, caz Genitiv, atribut pronominal genitival; b) pronume personal, az.

    You might also like