Kosovo

Acest articol se referă la statul parțial recunoscut Kosovo bru al mai multor organizații inernaționale, printre ca-
(Republica Kosovo). Pentru informații despre regiune re Fondul Monetar Internațional (IMF), Banca Mondia-
ca parte a Serbiei, vedeți Provincia Autonomă Kosovo și lă, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Comisia
Metohia. Pentru informații despre provincia autonomă de la Veneția, Banca Europeană pentru Reconstrucție și
a Serbiei în cadrul marii federații Iugoslavia, vedeți Dezvoltare, Uniunea Internațională a Transportatorilor
Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (1946-1974). Rutieri (IRU) și Consiliul Regional de Cooperare.[13] Ko-
Pentru informații despre republica nerecunoscută în sovo a obținut statut de membru cu drepturi depline în
1990, vedeți Republica Kosova. Pentru alte sensuri, mai multe federțaii majore sportive internaționale, prin-
vedeți Kosovo (dezambiguizare). tre care și Comitetul Olimpic Internațional.[14] În cadrul
Uniunii Europene este recunoscut de 23 din cele 28 de
[15]
Kosovo (în albaneză Kosova; în scriere chirilică sâr- state membre. Kosovo este un[16] ponțial candidat pentru
bă: Косово), oficial Republica Kosovo (în albaneză aderarea la Uniunea Europeană.
Republika e Kosovës; în sârbă: Република Косово / Re-
publika Kosovo) este un stat parțial recunoscut[6][7] și te-
ritoriu disputat,[8][9] situat în Peninsula Balcanică, în sud- 1 Numele
estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de
Serbia în februarie 2008. O teorie despre numele Kosovo afirmă că provine de la
Este recunoscut ca stat suveran de către 108 state mem- adjectivul posesiv neutru[17][18] sârb al cuvântului kos (кос),
bre ONU, iar statutul său este contestat. Serbia nu recu- care înseamnă "mierlă". Kosovo Polje înseamnă
noaște secesiunea Kosovo și de jure o consideră în conti- “câmpul mierlelor”, locul unde s-a desfășurat cunoscuta
nuare Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în sârbă Bătălie de la Kosovo Polje.
Аутономна Покрајина Косово и Метохија / Auto- Regiunea cunoscută în prezent sub numele “Kosovo”, a
nomna Pokrajina Kosovo i Metohija), condusă de ONU devenit o regiune administrativă în 1946 ca Provincia
în cadrul suveranității statului. Cel mai mare oraș și capi- Autonomă Kosovo și Metohia. În 1974, compoziția
tala Republicii Kosovo este Priștina. Kosovo nu are ieșire “Kosovo și Metohia" a fost schimbată în “Kosovo” la
la mare și se învecinează cu Republica Macedonia la sud, Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, însă în 1990, a
Albania la vest și Muntenegru la nord-vest.[10] fost redenumită după numele anterior ca Provincia Auto-
Kosovo a fost o parte din teritoriul triburilor traco- nomă Kosovo și Metohia.
ilirice, apoi din Imperiul Roman, Bizantin, Țaratul Bu- Întreaga regiune este cunoscută sub numele Kosovo în
lgar, Țaratul Sârb, și Imperiul Otoman. În secolul al XX- limba română, iar în limba albaneză cu numele Kosova
lea a fost împărțită între Regatul Serbiei și Regatul Mun- sau Kosovë. În limba sârbă este făcută o distincție între
tenegrului, iar în cele din urmă a revenit statului succesor, partea estică și cea vestică; termenul Kosovo (Косово) es-
Regatul Iugoslaviei. După sfârșitul Războiului din Ko- te folosită pentru partea estică în timp ce partea vestică
sovo și încetarea bombardamentului Iugoslaviei de NA- este denumită "Metohia" (Метохија).
TO, teritoriul a intrat sub administrație interimară a Or-
ganizației Națiunilor Unite (UNMIK). În februarie 2008,
Adunarea din Kosovo a declarat că provincia Kosovo es- 2 Istorie
te independentă și cunoscută ca Republica Kosovo. Din
9 noiembrie 2009, independența este recunoscută de 75
Formarea republicii Kosovo este rezultatul destrămării
de state membre ONU și de Republica Chineză (Taiwan).
Iugoslaviei, în special Războiului din Kosovo din 1996-
Pe 8 octombrie 2008, Adunarea Generală a ONU a adop-
1999, renașterii naționaliste din Balcani sub dominația
tat o rezoluție care solicită Curții Internaționale de Justi-
Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea, în special al
ție, un aviz consultativ cu privire la problema declarației
[11] conflictului dintre naționalitățile albaneză și sârbă.
independenței provinciei Kosovo. Cele două mari gru-
puri etnice din Kosovo, albanezii și sârbii au avut ostilita-
te unii față de ceilalți de-a lungul istoriei până în prezent, 2.1 Epoca preistorică și medievală
fiecare grup susținând că regiunea le aparține.[12]
Kosovo nu este membru ONU, dar totuși, este mem- În timpul epocii neolitice, regiunea Kosovo se afla în ca-
drul extinderii culturii Vinča. Între secolul IV - I î.H.,

1
2 2 ISTORIE

2.2 Istoria pașalâcului Kosovo

dardanii populau regiunea actualului Kosovo. Regiunea

a fost mai târziu cucerită de romani în ani 160 î.H., și in-
tegrată în provincia romană Illyricum în 59 î.H. Ulterior,
a devenit parte din Moesia Superior în 87 d.H. Migrațiile
slave au ajuns în Balcani în secolul V-VII, prin care po-
poarele autohtone s-au amestecat cu noii sosiți din nord,
din această sinteză rezultând sârbii actuali.[19] . Kosovo a
intrat în cadrul Bulgariei în ani 850, în care Creștinismul
și o cultură slavic-bizantină au fost implementate în regiu-
ne. A fost recucerită de către bizantini în 1018. Pe măsu-
ra ce rezistența slavă reușea împiedicare veniri Imperiului
Bizantin în regiune, de cele mai multe ori aceasta trecea
pe de-o parte ori în suveranitatea sârbilor ori în cea a bu-
lgarilor, iar pe de cealaltă parte a bizantinilor, până când
Principatul sârb Rascia a cucerit-o în secolul XI. Astfel
de preluări, au avut prea puțin impact asupra populației
locale, din moment ce a reprezentat o schimbare mino-
ră în dinastia creștină balcanică. Aflată sub suveranitatea
completă a Regatului Serbiei până la sfârșitul secolului
XII, a devenit un centru laic și secular a statului medieval
sârb în dinastia Nemanjić în secolul al XIII-lea, cu Pa- Kosovo a fost parte a Imperiului Otoman (1455-1912),
prima dată ca parte a pașalâcului Rumelia, și din 1864 ca
triarhia Bisericii Ortodoxe sârbe instalată la Peć, în timp
ce Prizrenn a fost un centru secular. Apogeul a fost atins o provincie separată.
cu formarea unui imperiu sârb în 1346, care după 1371 Kosovo, ca și Serbia, a fost ocupată de forțele austriece în
sa transformat dintr-o monarhie medievală într-un regat timpul Marelui Război (1683–1699).[20]
feudal. Kosovo a devenit terenul moștenire al Casei de La invitația împăratului romano-german Leopold I[21] în
Branković și Vučitrn, iar Priștina a prosperat. 1690, Patriarhul Serbiei de la Peć, Arsenie al III-lea ar fi
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) a fost câștigată de for- condus relocarea unui contingent de aproximativ 37 000
țele otomane, învingând coaliția sârbilor, albanezilor și de familii, cele mai multe de origine sârbă, din Koso-
bosniacilor condusă de prințul Lazăr Hrebeljanovici. Ul- vo și alte zone către Austria.[22] De altfel, mai multe mi-
terior, unele părți din Serbia au acceptat vasalitatea tur- grații de creștini ortodocși din zona Kosovo urmară și pe
cilor, iar fiica lui Lazăr s-a căsătorit cu sultanul pentru a parcursul secolului al XVIII-lea în timpul Marii migrații
pecetlui pacea. În 1402, un despot sârbesc a fost creat, iar sârbe, adăugându-se populației creștine deja epurate cu
Kosovo a devenit cel mai bogat teritoriu, cunoscut pentru concursul turcilor (este vorba de sclavi și cei capturați ca
minerit. Până în 1455, regiunea a fost complet cucerită pradă de război).[23] În 1766, turcii au desființat Patriar-
de Imperiul Otoman. hia de la Peć și au creat jizya, un sistem de impozitare a
2.3 Secolul al XX-lea 3

non-musulmanilor, deteriorând astfel și mai tare poziția
creștinilor în regiune. În contrast, mulți șefi albanezi s-au
convertit la islam, câștigând poziții proeminente în regi-
mul turcesc.[24] Per ansamblu, “albanezii au avut puține
cauze de neliniște” iar "în cel mai rău caz au crescut în
economia afacerilor interne otomane”[24] , iar uneori per-
secutau aspru creștinii în numele stăpânilor lor turci.[25] .
Rezultatul final al celor patru secole și jumătate de do-
minație islamică, a fost marcat de un declin în structu-
ra demografică a creștinilor slavi din Kosovo. Cauzele
acestei schimbări demografice sunt diverse. Evacuarea
creștinilor a fost însoțită de imigrația albanezilor [26] și a
altor popoare islamice, cum ar fi cerchezii (cu sentimen-
te notabile anti-creștine), care au servit deseori ca trupe
auxiliare pentru turci.[25] . În plus, în timpul dominației
otomane, distincția între etnia sârbă și albaneză nu a fost
tot timpul clară. Pe măsură ce islamul a devenit religia
cea mai răspândită, unii sârbi creștini s-au convertit la
islam, pierzându-și identitatea națională.[27]
În secolul al XIX-lea a existat o renaștere a națiunilor în
toată Europa de sud-est. Mișcarea naționalistă albane-
ză fiind centrată în Kosovo, acest lucru a condus la ten-
siuni etnice și o lungă luptă între sârbii creștini și albanezii
musulmani.[25]
În 1871 la Prizren a avut loc o reuniune a sârbilor, un-
de s-a discutat posibilitatea recuceririi și reintegrării pro-
vinciei Kosovo cu “vechea Serbie”, în timp ce Principatul
Serbiei făcea deja planuri pentru expansiunea în teritoriul
otoman. În 1878, s-a semnat un Acord de Pace care pre-
vedea transferul controlului orașelor Priștina și Kosovska
Mitrovica la sârbi, și ieșirea de sub jurisdicția otomană,
în timp ce restul provinciei Kosovo avea a rămâne sub
control otoman. În același an etnicii albanezi au format
Liga de la Prizren, care aspira la unificarea tuturor al-
banezilor, urmărind dobândirea autonomiei în Imperiul
Otoman.[28] . Liga de la Prizren a condus Kosovo până în
1881, când a fost desființată de trupele otomane.
Statutul provinciei Kosovo în Serbia a fost finalizat în anul
următor, la Tratatul de la Londra.[30]
În iarna dintre 1915-1916, în timpul primului război
mondial, armata sârbă a fost retrasă din Kosovo, astfel
provincia a fost ocupată de Bulgaria și Austro-Ungaria.
În 1918, armata sârbă a alungat Puterile Centrale din
Kosovo. După primul război mondial, monarhia a fost
transformată în Regatul sârbilor, croaților și slovenilor la
1 decembrie 1918. Kosovo a fost împărțit în patru jude-
țe, trei fiind o parte din Serbia (Zvečan, Kosovo și sudul
Metohiei) și unul Muntenegrului (nordul Metohiei). Cu
toate acestea, noul sistem de administrare de la 26 aprilie
1922 a împărțit Kosovo între cele trei regiuni ale Rega-
tului: Kosovo, Rascia și Zeta. În 1929, Regatul a fost
transformat în Regatul Iugoslaviei și teritoriul din Koso-
vo, a fost reorganizat.
Pentru a schimba compoziția etnică din Kosovo, între
1912 și 1941 o mare amploare de re-colonizare a sârbi-
lor provinciei Kosovo a fost întreprinsă de către guvernul
de la Belgrad. Pe de altă parte drepturile albanezilor de
a beneficia educație în limba lor a fost neacceptată, ală-
turi de alte națiuni non-slave sau slave nerecunoscute din
Iugoslavia, deoarece ca regat era recunoscută numai na-
țiunile croată, sârbă, slovenă, în timp ce alte națiuni slave
trebuiau să se identifice ca una din cele trei națiuni slave
oficiale în timp ce națiunile non-slave au fost considera-
te minorități [31] . Albanezii și alte națiuni musulmane au
fost obligați să emigreze, în principal cu teren reformat,
care a lovit proprietari albanezi în 1919, cu măsuri di-
rect violente.[32][33] În 1935 și 1938 două acorduri între
Regatul Iugoslavia și Turcia au fost semnate pentru ex-
patrierea a 240.000 de albanezi în Turcia, dar care nu a
fost finalizat din cauza izbucnirii celui de-al doilea război
mondial.[34]

2.3 Secolul al XX-lea

2.3.1 Războaiele balcanice 1912-1913, Regatul Iu-
goslaviei, Al Doilea Război Mondial

Mișcarea turcilor tineri a sprijinit guvernarea centralizată

și s-au opus oricărui fel de autonomie dorită de kosovari,
în special de albanezi. În 1910, o revolta albaneză s-a
răspândit de la Priștina și a durat până la vizita sultanu-
lui otoman în Kosovo în iunie 1911. În 1912, în timpul
războaielor balcanice, cea mai mare parte din Kosovo a
fost capturată de către Regatul Serbiei, în timp ce regiu-
nea de Metohia a fost cucerită de către Regatul Muntene-
grului. Mai târziu a avut loc un exod al populației albane-
ze. Autoritățile sârbe au promovat crearea noilor așezări
sârbești din Kosovo, precum și asimilarea albanezilor în
societatea sârbă.[29] Numeroase familii sârbe s-au mutat
în Kosovo, egalizând echilibru demografic între albanezi
și sârbi.
4 5 DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE

În 1941, Kosovo și Iugoslavia s-au implicat în al doilea

război mondial după ce puterile Axei au invadat Iugosla-
via în 1941. O mare parte din Kosovo a devenit o parte
din Albania controlată de italieni, alte părți au fost da-
te Bulgariei și Serbiei aflate sub administrația militară a
Germaniei naziste. Regimul fascist italian a lui Benito
Mussolini a fost exploatat de sentimentele naționaliste ale
albanezilor, pentru a-l încuraja la crearea Albaniei Mari
care prevedea includerea provinciei Kosovo, fiind obți-
nută în cel de-al doilea război mondial[35] . Zeci de mii
de sârbi au fost alungați din Kosovo în timpul celui de-al
doilea război mondial.[36] În timpul războiului din 1944,
la conferința de la Bujan liderii comuniști ai rezistenței
kosovare a adoptat o rezoluție cu privire la repartizarea
postbelică a provinciei Kosovo la Albania, dar opinia lor
a fost mai târziu neacceptată.[33] După numeroase răscoa-
lele ale partizanilor, conduse de Fadil Hoxha, Kosovo a
fost eliberat în 1944, cu ajutorul partizanilor albanezi din
Comintern și a devenit o provincie a Serbiei în cadrul
Federației Democratice Iugoslavia.
Harta politică a Republicii Kosovo
2.3.2 Kosovo în Iugoslavia comunistă
serie de state (Statele Unite, Turcia, Albania, Austria,
Provincia a luat prima forma cu frontierele sale actuale, Germania, Italia, Franța, Regatul Unit, Taiwan, Australia,
în 1945, ca Regiunea Autonomă Kosovo și Metohia. Îna- Japonia, Coreea de Sud și altele) au anunțat recunoaște-
inte de al doilea război mondial, nici o entitate cu numele rea independenței, în ciuda protestelor din partea Rusiei
Kosovo a existat în timpul dominației Imperiului Otoman și a altor țări din cadrul Organțizației Națiunilor Unite.
(care anterior controla teritoriul), acesta a fost un vilaiet,
iar granițele fiind revizuite în diferite ocazii. Ultima oară În prezent, 98 dintre cele 193 de state membre ale ONU
când provincia otomană a existat, cuprindea zone actuale au recunoscut independența regiunii Kosovo.[38] Kosovo
care fie au fost cedate Albaniei sau fie s-au găsit în ca- este membru al FMI și al Băncii Mondiale[39] cu numele
drul noii republici iugoslave din Muntenegru, Macedonia de Republica Kosovo. Cinci state membre ale Uniunii
(inclusiv capitala acesteia Skopje) cu o parte din regiunea Europene, Cipru, Republica Elenă, Slovacia, Spania și
Sandžak din Serbia Centrală. România[40] au refuzat recunoașterea independenței sta-
tului.
Opresiunile violente și expatrierea albanezilor au fost re-
luate, în special după 1953, când Josip Broz Tito a ajuns
la un acord cu Ministrul de Externe turc, Mehmet Fuat
Köprülü, pentru a convinge albanezii iugoslavi să se de-
3 Geografie
clare de etnie turcă.
3.1 Clima
2.4 Declarația de independență Kosovo are o climă umedă continentală, cu influențe me-
diteraniene și oceanice, având veri călduroase și ierni reci
cu ninsori.

4 Demografie

5 Diviziuni administrative
În prezent Kosovo este împărțit în 38 de comune, con-
Statele care au recunoscut independența Republicii Kosovo (cu form unei legi adoptate și a Acordului de la Brussels din
verde). 2014, care stipulează formarea a noi comune cu popula-
ție majoritară sârbă. Aceste comune sunt marcate mai
Adunarea din Kosovo a aprobat declarația de indepen- jos cu câte un asterisc. Prima denumire este în albaneză,
dență pe 17 februarie 2008.[37] În zilele următoare, o iar cea de-a doua în sârbă.[42]
 5

11. Junik / Junik

12. Kaçanik / Kačanik

13. Kamenicë / Kosovska Kamenica

14. Klinë / Klina

15. Kllokot / Klokot-Vrbovac*

16. Leposaviq / Leposavić

17. Lipjan / Lipljan

18. Malishevë / Mališevo

19. Mamush / Mamuša

20. Mitrovicë Veriore / Severna Mitrovica*

21. Mitrovicë / Kosovska Mitrovica

Harta religiilor pentru Kosovo (2011), după așezări
22. Novobërdë / Novo Brdo*

23. Obiliç / Obilić

24. Rahovec / Orahovac

25. Partesh / Parteš*

26. Pejë / Peć

27. Podujevë / Podujevo

28. Prishtinë / Priština

29. Prizren / Prizren

30. Ranillug / Ranilug*

31. Skënderaj / Srbica

32. Shtërpcë / Štrpce*

33. Shtime / Štimlje

Harta cu cele mai mari orașe din Kosovo
34. Suharekë / Suva Reka

35. Viti / Vitina

1. Deçan / Dečani
2. Dragash / Dragaš 36. Vushtrri / Vučitrn

3. Drenas / Glogovac 37. Zubin Potok / Zubin Potok*

4. Ferizaj / Uroševac 38. Zveçan / Zvečan*

5. Fushë Kosovë / Kosovo Polje*

6. Gjakova / Đakovica 6 Referințe
7. Gjilan / Gnjilane
[1] „Water percentage in Kosovo (Facts about Kosovo; 2011
8. Gracanicë / Gračanica Agriculture Statistics)”. Kosovo Agency of Statistics,
KAS. http://ask.rks-gov.net/.
9. Hani i Elezit / Elez Han
[2] CIA World Factbook population estimate, see footnote a
10. Istog / Istok in infobox. Retrieved 24 August 2014.
6 6
[3] „Kosovo”. International Monetary Fund.
http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2014/02/
weodata/weorept.aspx?sy=2014&ey=2016&scsm=1&
ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&pr1.x=82&pr1.y=
10&c=967&s=NGDPD%2CPPPGDP&grp=0&a=.
Accesat la 31 decembrie 2014.
[4] „Distribution of family income – Gini index”. The
World Factbook. CIA. https://www.cia.gov/library/
publications/the-world-factbook/rankorder/2172rank.
html. Accesat la 31 august 2014.
[5] „Kosovo Human Development Report 2014” (PDF).
Swiss Cooperation Office Kosovo. 2014. http://hdr.undp.
org/sites/default/files/khdr2014english.pdf. Accesat la 4
iulie 2015.
[6] „Kosovo”. Worldbank.org. 2014. http://www.
worldbank.org/en/country/kosovo. Accesat la 4 iulie
2015.
[7] „Kosovo”. travel.state.gov. http://travel.state.gov/
content/passports/english/country/kosovo.html. Accesat
la 4 iulie 2015.
[8] Michael Rossi (30 octombrie 2014). „Five more
inconvenient truths about Kosovo”. TransCon-
flict. http://www.transconflict.com/2014/10/
five-inconvenient-truths-kosovo-300/.
[9] „Brussels “First Agreement” - A year after” (PDF).
kas.de. 1 aprilie 2014. http://www.kas.de/wf/doc/kas_
37608-1522-1-30.pdf?140429132226. Accesat la 4 iu-
lie 2015. „"it has been a highly disputed territory"”
[10] „Kosovo seeks firm borders with Monten-
egro, Serbia”. SETimes. 23 august 2012.
http://setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/en_GB/
features/setimes/features/2012/08/23/feature-01.
Accesat la 2 ianuarie 2013.
[11] en http://www.reuters.com/article/worldNews/
idUSTRE49780C20081008
[12] en Schabnel, Albrecht; Thakur (ed), Ramesh (ed). Koso-
vo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Se-
lective Indignation, Collective Action, and International
Citizenship. New York: The United Nations University,
2001. Pp. 20 and 24.
[13] „Will the EBRD do the right thing for Ko-
sovo, its newest member?”. neurope.eu. 10
februarie 2013. http://www.neurope.eu/blog/
will-ebrd-do-right-thing-kosovo-its-newest-member/.
Accesat la 11 februarie 2013.
[14] „127th IOC Session comes to close in Monaco”. olym-
pic.org. 9 decembrie 2014. http://www.olympic.org/
news/127th-ioc-session-comes-to-close-in-monaco/
242155. Accesat la 9 decembrie 2014.
[15] EU 5 “less likely than ever” to recognize Kosovo “B92 –
News”, Retrieved 31 March 2014
[16] Kosovo. ec.europa.eu.
[17] Ibid.
REFERINȚE
[18] en “The name Kosovo”. Dr John-Peter Maher, Professor
Emeritus of Linguistics, Northeastern Illinois University
[19] en The Illyrians. A Stipcevic. Noyes Press. Pg 76 the Sla-
vs merged with these people (the Illyrians), thus preserving
in their own identity remains of ancient Illyrians
[20] en http://www.zum.de/whkmla/military/17cen/
habsbott16831699.html
[21] en http://eprints.st-andrews.ac.uk/archive/00000384/01/
Todorovicweb.pdf
[22] en The Serbs. Sima Cirkovic. Blackwell Publishing. Pg
144 Patriarch Arsenije III clained that 30, 000 people fol-
lowed him (on another occasion the figure was 40, 000)
[23] en Cirkovic. Pg 115 The great migrations that had begun
earlier continued after the establishment of Ottoman rule in
territories that had formerly been part of the Serbian state
[24] en The Balkans. From Constantinople to Communism.
Dennis Hupchik
[25] http://www.prospect-magazine.co.uk/article_details.
php?id=4173
[26] en Cirkovic. Pg 244 In Kosovo there were visible signs
of ethnic change which had accumulated since the Middle
Ages with the immigration of Albanian cattle farmers. In
addition to the continual flow of settlers and the islamisa-
tion of urban centres, changes in the population were also
caused by political events ... Serbs left territories still under
the Sultan’s control.
[27] en Cirkovic. Pg 208-09, citing 19th century author Jakov
Ignjatovic: A Serb without his religious rites and customs is
not a Serb
[28] en Cirkovic. Pg 244 since islamicized Albanians represen-
ted a significan portion of the Ottoman armed forces and
administration, they did not give up the Empire easily
[29] en Schabnel, Albrecht(ed); Thakur, Ramesh (ed). Koso-
vo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Se-
lective Indignation, Collective Action, and International
Citizenship. New York: The United Nations University,
2001. Pp. 20.
[30] en Treaty of London, 1913
[31] en Schabnel, Albrecht; Thakur (ed), Ramesh (ed). Koso-
vo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Se-
lective Indignation, Collective Action, and International
Citizenship. New York: The United Nations University,
2001. Pp. 20.
[32] Daskalovski, Židas. Claims to Kosovo: Nationalism and
Self-Determination. In: Florian Bieber & Zidas Daskalo-
vski (eds.), Understanding the War in Kosovo. L.: Frank
Cass, 2003. ISBN 0-7146-5391-8. P. 13-30.
[33] en Malcolm, Noel. Kosovo: A Short History. Basingstoke:
Macmillan, 1998. ISBN 0-333-66612-7.
[34] en Ramet, Sabrina P. The Kingdom of God or the Kin-
gdom of Ends: Kosovo in Serbian Perception. In Mary
Buckley & Sally N. Cummings (eds.), Kosovo: Percep-
tions of War and Its Aftermath. L. – N.Y.: Continuum
Press, 2002. ISBN 0-8264-5670-7. P. 30-46.
 7

[35] en Schabnel, Albrecht; Thakur (ed), Ramesh (ed), 2001.

Pp. 20.

[36] en Schabnel, Albrecht(ed); Thakur, Ramesh (ed), 2001.

Pp. 20.

[37] „Kosovo MPs proclaim independence”, BBC News Onli-

ne, 17 februarie 2008.

[38] About UNMIK

[39] Republica Kosovo devine membra a Bancii Mondiale, 4

iunie 2009, Ziare.com, accesat la 3 septembrie 2013

[40] http://www.mae.ro/node/2730

[41] „Census GIS Household”. Office of the Regis-

trar General and Census Commissioner, India.
http://www.censusindiamaps.net/page/Religion_
WhizMap1/housemap.htm. Accesat la 26 aprilie
2006.[nefuncțională]

[42] „List of websites of the Municipalities of Kosovo”. http:

//kk.rks-gov.net/.

7 Bibliografie
• Lellio, Anna Di (1 iunie 2006), The case for
Kosova: passage to independence, Anthem Press,
ISBN 978-1-84331-229-1, http://books.google.
com/books?id=aNEW0jtOjK8C&pg=PP1
• Elsie, Robert (2004), Historical Dictionary of Koso-
va, Scarecrow Press, ISBN 0-8108-5309-4
• Malcolm, Noel (1998), Kosovo: A Short History,
Macmillan, ISBN 0-333-66612-7

8 Legături externe
• United Nations Interim Administration in Kosovo
• European Union Rule of Law Mission in Kosovo

• Government of the Republic of Kosovo

• Serbian Ministry for Kosovo and Metohija

•
• Atlasul Wikimedia pentru Kosovo

• Kosovo la The World Factbook

• Kosovo pe DMOZ
8 9 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

9 Text and image sources, contributors, and licenses

9.1 Text
• Kosovo Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Kosovo?oldid=10657443 Contribuitori: Danutz, Laurap, Planck, Raduborza, YurikBot, Adi-
Japan, Zwobot, Sz-iwbot, Chobot, RobotQuistnix, Emily, Alex:D, Remigiu, Andrei Stroe, FlaBot, Strainubot, Adrian ach, Olahus2, Vic-
tor Blacus, Escarbot, Rsocol, Thijs!bot, Marian Dan, JAnDbot, Razvan85, MariusM, Minisarm, CommonsDelinker, Rusoaika, Rei-bot,
VolkovBot, Radu Gherasim, TXiKiBoT, Vintilă Barbu, Firilacroco, SieBot, Idioma-bot, Loveless, AlleborgoBot, RadufanBot, Feri Go-
slar, PipepBot, Gikü, Nicolae Coman, Ark25, PixelBot, Geniu~rowiki, BOTarate, Mike.lifeguard, Evropy, Koraki~rowiki, Numbo3-bot,
Dinamik, 12345anonim2009, FirilacrocoBot, Luckas-bot, ArkBot, MSClaudiu, MystBot, Amirobot, Nallimbot, Andrebot, ArthurBot,
Darkicebot, Xqbot, Mal`Ganis, RedBot, GhalyBot, RibotBOT, Veliki.velicu, MauritsBot, TobeBot, Bogdan Muraru, Donikanuhiu, Kami-
kazeBot, Cristapone, WikitanvirBot, Mjbmrbot, FoxBot, Arcaleanu Andreea, Slyther, Tolea93, AvocatoBot, GÜT, XXN, Hannover95,
Addbot, BreakBot, XXN-bot, Cohotek, Leftcry, KasparBot și Anonim: 48

9.2 Images
• Fișier:Balkan_topo_en.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b6/Balkan_topo_en.jpg Licență: CC-BY-SA-
3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?
• Fișier:Coat_of_arms_of_Kosovo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Coat_of_arms_of_Kosovo.svg Li-
cență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ks-gov.net. Image uploaded as Image:New coat of arms of Kosovo.svg Artist original: User:Cradel
(current version), earlier versions by User:Aotearoa and User:B1mbo
• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to be
slightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,
created by Reidab.
• Fișier:CountriesRecognizingKosovo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0d/
CountriesRecognizingKosovo.svg Licență: Public domain Contribuitori: English Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Image:
CountriesRecognizingKosovo.png Artist original: en:User:Alethiareg, en:User:ArturM, en:User:Balfabio, en:User:Avala,
en:User:Mareklug, en:User:Cradel, en:User:Gugganij, en:User:Husond, en:w:User:Canadian Bobby, en:User:Zscout370,
en:w:User:DaQuirin, en:User:Chech Explorer, en:User:Camptown, en:User:Hoshie, en:User:Nightstallion, en:User:Ijanderson977.
The original uploader was Alethiareg at engleză Wikipedia
• Fișier:Dardania_kingdom.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ec/Dardania_kingdom.png Licență: Public
domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: PANONIAN
• Fișier:Europe-Republic_of_Kosovo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/18/Europe-Republic_of_Kosovo.
svg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original:
<a href='//commons.wikimedia.org/wiki/User:The_Emirr/MapLab' title='User:The Emirr/MapLab'><img alt='Maplab-logo.svg'
src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Maplab-logo.svg/60px-Maplab-logo.svg.png' width='60' hei-
ght='18' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Maplab-logo.svg/90px-Maplab-logo.svg.png 1.5x,
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Maplab-logo.svg/120px-Maplab-logo.svg.png 2x' data-file-width='200'
data-file-height='60' /></a>

• Fișier:Europe_(orthographic_projection).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c6/Europe_

%28orthographic_projection%29.svg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Această imagine vectorială a fost creată cu Inkscape.
Artist original: Ssolbergj
• Fișier:Flag_of_Kosovo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1f/Flag_of_Kosovo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: Originally from Image:Flag of Kosovo.png. Artist original: Cradel (current version), earlier version by Ningyou
• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-
buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: David
Vignoni
• Fișier:Kosovo-2011-Religion.gif Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/be/Kosovo-2011-Religion.gif Licență:
CC BY-SA 3.0 rs Contribuitori: Operă proprie Artist original: Lilic
• Fișier:Kosovo-map.gif Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/37/Kosovo-map.gif Licență: Public domain Contri-
buitori: Kosovo Artist original: Central Intellegence Agency
• Fișier:Kosovo02.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ae/Kosovo02.png Licență: Public domain Contribuitori:
? Artist original: ?
• Fișier:Kosovo_1941.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/0/0f/Kosovo_1941.png Licență: DP Contribuitori: ? Artist
original: ?
• Fișier:Kosovo_rep_sr.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0c/Kosovo_rep_sr.png Licență: CC0 Contribui-
tori: Operă proprie Artist original: PANONIAN
• Fișier:Vilayet_of_Kosovo_(1881–1913)_map.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d5/Vilayet_of_Kosovo_
%281881%E2%80%931912%29_map.png Licență: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?
• Fișier:Wikibooks-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Wikibooks-logo.svg Licență: CC BY-SA 3.0
Contribuitori: Operă proprie Artist original: User:Bastique, User:Ramac et al.
• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-
tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad
9.3 Content license 9

• Fișier:Wikiquote-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Wikiquote-logo.svg Licență: Public domain

Contribuitori: Operă proprie Artist original: Rei-artur
• Fișier:Wikisource-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Wikisource-logo.svg Licență: CC BY-SA
3.0 Contribuitori: Rei-artur Artist original: Nicholas Moreau
• Fișier:Wikiversity-logo-Snorky.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg Licență:
CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Snorky
• Fișier:Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dd/Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg
Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: AleXXw
• Fișier:Wiktionary-logo-en.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg Licență: Public
domain Contribuitori: Vector version of Image:Wiktionary-logo-en.png. Artist original: Vectorized by Fvasconcellos (Discuție · contribuții),
based on original logo tossed together by Brion Vibber

9.3 Content license

• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0