Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 7

    Uploaded by

    Ursac Mihai
    354 views9 pages

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    354 views9 pages

    Curs 7

    Uploaded by

    Ursac Mihai

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    4 APLICATII ALE PLASMEI IN TEHNOLOGII DE SUDARE, ACOPERIRE $I TRATARE A. METALELOR CCapitolul de fat euprinde in § 4.1 0 prezentare a teiclor in eate este tutlizatplasmatrona sa jot de plasma. In § 4.2 est prezentata nitrrarea fonca, ca Hind una din cele mai investigate, dar si ulizate tehnict de Aluriiare superficial 9 otelusior 1V.1, PLASMATRONUL IV.1.1. Principiul fizie. Elemente constructive ‘Ca metode clasice pentru prelucrarea metalelor se folosesearcul electric 6 sxdira autogend, pentru tire si sudare si cuptoarele cu combust cleetrie, penta tire si rafinare Tacepind ev ani 1950 au fost construe si au capaat 0 wlzare din ce in ce mai larg disportivele denumite plasmarroane. Acest dspozitive ‘constitu o combina ie o descarcare fn ae si un jt de gaz ear srabate 102 APLICATILALE PLASMEI IN TEHNOLOGILDESUDARE al cu vteza foarte mare. Se objine astel un jet de plasma terme, in care ‘temperatura gazulu est aproape identit eu temperatura electronica. Int ‘un astel de jet de plasma se obtintemperaturi de 10,000 ~ 50.000 K (21, 34] Deosebirile principale inte aul cleeric casi si jetul de plasma ~ acul electric are coloana pozitiva dezvoltat corespunzator condiilorenergetice de schimb temic, nesuferind nici o constringere, pe ind jetl de plasma este putericstrangulat mecanc electromagnetic temperatura arcuui este ma mica dcdt cea a plasmei din et, azul ionizat din aeul electric are o prose practic gala cu esa stmasferict, pe cd in jetul de plasma gazele sunt inoduse sub presi, ‘20a ce determina curgerea cu viteze foarte maria gazulus onizt. Schema de princi a unui plasmatron in curent continu este prezentata in figura 4.1. Areul se amorseaza inte un eletrod E, ct rol de fated si piesa de prciurat care are si rol de snod. O parte din coloana ‘arcu este consists teach rint-um aut (sa chit) a rei Ia interior (lichid. deri) Prin canaful ajutajuuiteee concomitent si un eurent de gaz (argon, hea, ‘drogen, 2200) care, "dato temperaturis ridicate a arculi, este puteric fonizat Se formeza asf un jet de plasm jd seetiune ingustt 14 ig. Scheme de pnp eum enon ou etd phn (4), ‘Sectiumea ingust se datoreaa ait strangulri mecaniee, ct si unei stranguliiclectromagnetee.Strangularea mecanica se datorete contactlui inte jtul ferbinte de gaz ionzat si pereitduzeiputeric ri. Sraturile Ge gaz din vecinatatea daze; sunt race inens, In acearegiune avind loc ecombinareaionlor i electronilordifvzati din volumul jetulu, Ca urmare, ra coloanet de plasma scade. Strngularea elecomagneticl se produce roi atretei curenilr paraleli, Daortaacestor doua efecte sectiunea APLICATILTEHNOLOGICE ALE PLASMEL 1 jetlui poate fi cu 20 ~ 50 % mai mica decitsectunea duze. ScAderea Scctiunt coloanei de plasma provoaca o cresire a denstai de erent, ceca ‘ce duce In intensficareaefectului Joule. Datei volumulul reatv reds al jeulut se frogistreara 0 putemiea cesere a temperatii, Temperstra ‘maxima se inregistreaza pe axa juli sin apropieren ize [34 ‘Emisia de electron de la eatod are Toe prin efect termoelectronic. Pentru intensificareaemisc st imnbunairea stabilitaijetuli de plasm se Tolosesecatozi din wolf tora, Materaile din care se exeeut ajutaele trebuie 8 asigure valor ridicate pentru conductvitatea temic, cildura specifica gi ealdura latent de topire. Se folosese jutaje din cupr, otel, wolf, graft, carbura de silica, zirconia (21,34). in general, durata de functionare a ajutajelor este seutt. Din acest smotiy este necesa ca cle st abt o constrcto simp, st se wtlizeze pent executa loro cantitate mica de meta, iar Inlocuirea $2 se oath face sor 6 fapid. Pe lingh vzura normala a ajutajlor, pot st apart wzur suplimentare ‘torts functonarii to condi care se abat de la cele normale, cum arf formarea arcului secundar, centarea necorespunzitoare a cletozior, devierea coloane de plasma de la axa geometric a generatoruli, datos vitezelor prea mari de deplasae a jetului,scurircultareaspayiuluiajua- pies Dintre cesta, formares arcului seeundar constitue una din eauzele cle mai feevente. Apartia arcul secundar se explicaastel, Coloana de plasma este iolat electri faa de peetitajutaului print-an strat de gaz Ieionizat. Penirs a mii concentrarea coloanei de plasma se reduc dimensiunile ajutajului. Odatt ow sciderea diametrlul sjutajulul creste inenststea empulut electric tn canal acestuia. Cresterea peste anumite limite are drept consecina stapungerea tnveligului de a2 imoetor =| sparta nor lepitun galvanice intr coloana de psi jut in aceste ondittsjutajul se poate incl, tncepe st emita electron, devenind un fatod secundar. Efectul global ete eel de deteriora rapid @ stu en, CCalitatea pretucrtilor care se exceut cu ajutral juli de plasm depinde, in mare msi, de natura gazulu plasmogen. Proprietitilefizico- chimice ale gazului plasmogen trebuie st asigure © distribute cit mai adecyata a energiei tn spi de desereare. maces timp, medi ga70s ttebuie s asigureprotecta electrulu incandescent din wolftam impotriva ‘xiii sis ie neu Fata de material de prelucrat.Aceste coi sunt we ‘AFLAC AL PLASMIN LEHNOLOGIL DE SUDARE ‘ndeplinite de argon si heliu.Utlzarea acestor gaze prezind’ si devavantae: ‘aun cost ridicat si mu au capactate mare de cedare caldurit tn timp escarcci, In cazul folosint gazelor-moleculare (hidrogen, azo} in ‘momentultrecerit prin deseareare, molcculele aestoradisociaz’ absorbind © cantiate important de ealdura, Caldura de disociere este. cedats ‘aterilulu preluera, la suprafata cruia ae loc un proces de reeombinare, ia LUtilizarea plasmatronului in tebnici de tiiere, strunjire, giurire, sudare ‘oicres unui metal (a ali) Inseamna dstrugerea lepiturilor de coeziune in regianea de tere. Accasadistrugere, in eal tei temce se face rin incalsrea loala a pesei si poate aven loc prin arderea sau prin topirea metal. Cel ma cunoseut mijloc de tiene prin andere este tires eu oxigen, Accasttehnict nu se poate aplica acelor metale st alige la care temperatura de aprindere in oxigen este mai mare decit cea de topie: ofluri inalt alate, relractare si inoxidabile alijele din aluminiy, cup, ‘Taierea cu jet de plasma a metalelor face parte din procedecle de laire prin tpite pent care condtia de mai sus nae pune, lind apicabls pentru orice metal sau alia Acest procedew di revultate mai bune fas de alte metode de tier, datorta concenearit maria energie! si temperatri {nae a plasme. Calitatea bund a suprafeelor ate face imi pretucrarea Tor ulterior, scazind costal de preiterare, Penirs stabilren regimului de tere, este nocesar s& se determine ‘umttori parameti viteza de ter, eurentl si tensunea arcu eu plasm, natura st debieul gaz plasmogen, {in figura 4.2 este atta schema de princi « une insalti de ‘tier cu plasma, Insime de inceperea procesului de ere se amorseaz tn ae electric pilot, nie catod W st ajuta a (Nig. 4.2 a). La tecerea prin aja} ‘unui goz plasmogen eu debital B, se amorseaza un jet de plasm cu un snumit grad de ionizare, n general medi, cae depinde de intensiatea ccurentuli, de nature guzulut si de geomet ajutajulut. Apot jet de plasma este adus deasupa piese ce urmeazl si fe ita Psi cae este legal Ja polul pozii al generatorulu § (fig. 42 8). Dach mediul este suicient de ‘onizats cémpol electric intens, prin spatial jetului do plasma se formezt lun are anodic, pata anodica mutindu-se de’ pe aja) pe pest. In aceste condi, debtul de gaz se mareste la D,, surplus de\ gaz care formeara inv zclatr ce poten jt do asnen. termi & plasm ee aoe oe impiedecind formarea _ar- ‘uli secundar [21] i432, Schema de pipo ‘plement ‘eps, bf nso tcl pe placa peuct 21) act genera de pla ct delat de nga lini de tie cx viet eve does o arava Ii un el de plana mm ponte stim eae sine pl Tn acest cont, dct tment -ete nat (po nce pes), seen sara st faeces onan oagetn Repeat oye cv Spare poesia pesemreity eye Bae bees wend et ‘Sport (quae eemdnoar boi). Geral atl poate sean ula ori stn tlelr slo, ct proce li, flees gece; mime te ery in moti do arn ca eboad peti Foetes tela eh plan pen state precio se de travaje fm de mcs caicd © concen copied bu 8 0 ‘cbs met may ae, coa co pets ies a eta arnt ri are ect nano de ete abla eu bam APLICATILALE PLASMEL ‘TENOLOGH DE SUDARE Dispoztivele cu plasma pentry sudurd au scseasi constructieca cele Uilizate pentru tire. Prinipala deosebire dintre cle const fn vitezt nal ‘mica de deplasare a jetuui de plasma, prin aceasta asigurindyse ca metal topit smu fi sulla de a locul de sud. Drept ga plasmogen se folosemte argonul, cu debital de 30-40 Ih ‘iim in continareeiteva din performanfle tence: ~ grosimea maxi a pcilor (oiler) metalice ce pot fi gturite: 5-6 ‘um in e3zul ofeluiloralite, 7-8 mm pentru ofeluri austenitee, 12 mm Pentr titan, 6 mm pentru alumini si alisjele sale: « viteza de Sudare: 6 avh = 40 muh in funetie de natura si grosimea plici, de intensitatea de eurent, natura gazului plasmogen si a cell de protect. Prineipalul dezavantaj al acestei tchnici este costul ridicat al ‘chipamentului de sudurs, care mu Se justific dec in cazul not indust de virt, cum ar fi industria sero-spatiai, nuclear, mecanic fink et 1V.1.3, Metalizarea eu jet de plasma “Metalizarea cu jt de plasm este un proved de depunere a unor stati ‘superfciale ev proprieati speciale. Procedeul dt posibilttea ea uncle nsambluri sa organe de masini s fie confectionae din materiale obigaute Si numai anumite pari ale acestora st fre acoperite eu statu in matecale ale eiror proprietticorespund unor solicit deosebite. Prin metaliarea jet de plasma se pot objine, de exempl, stuctrirezistente la wu, la ‘socurtermiee la coraziune, stratun iolante din punt de vedere terme sat, lect, strani antifitiune ee Fatt de alte procedee, aplicate fn scopuri similare (cufundare tn metal opt, difuzi, placare, acopersi galvanice), metlizarea eu jet de plasm are rmatoarele avante [34] incalrrea materiaului suportlui este moderat, robabilitatea aparitieltensiunilo sav fisurilor este seizuta ~lepunerea se poste realiza pe suprafete mai, -se pot executaacoperi metalic pe suporturicombustibil, eur ar filemml, hati, material text tot datrits nein moderate a suportul Prineipall dezavantaj al acoperiilorobtinute prin metalizarea eu jet de plasma este neomogenitata sraturlor depuse, moti pent care uncle Proprietti mecanice ale acestora sunt neadecvate, APLICATILTEHNOLOGICE ALE PLASMEL 107 fn figura 43 este prezentat schema de principin a une instalai de scoperite a unei supafefe cu un strat de metal stu ali) ufilizind jetl de plasm. In principi, tcnica const tn trecere ani material sub forma de pulbere prin jetul de plasma al unui plasmatron. Material de depus poste {isi sub forma de sinmi care consttue anodel unui are de plasma, Dato ‘emperauri riicate a jetuli de plasma material de depus se topeste $i ste antrenat spre piesa ce umes st fie acoperil. fn sgeneratoarele eu plasms, dex tinate acoperilor metalic, tre bule ste asigure o accelerare suficient! a partculelor pentra a acestea st adere la suport ip. 4, Schema de principe Intl de sopr ct de ples Dt Perea unor asl de generatore este de 25 = 50 KW, iar presiunea gnzului plasmogen este de 3-10" = 410° Nim Prineipalul mod de transmitere a eSldurit de la jetul de plasma ta plbere se realizeazd prin recombinarea ionlor gazulai plasmogen pe ‘suprafaa granulelor de pulber. In eazul gazclor bisomice se elibercate nergia de disocire, de aceea se prferaaceste gare pentru c8 transmit 0 antitate mai mare de clldura materallui de depus. Transfeul de cdldurs seam conduct termive este mic init timpul de expunete in jet a particule este foarte mic (ms) ‘Materialele care sublimeaza insite de topire mu pot fi depuse prin pulverizace. Uni oxii disocaza si produc componente volatile, fapt ce face ‘mposibila metalizarea eu gaze plasmogene obianite: arponul, azatul hidrogenul. In acest caz se adaugi o anni cantitate de oxigen care favorzcard recta invers. {in caru altor materiale “avide” de oxigen, dimpotiv, se iau misuri pentru a impiedeca procesil de oxidare. In acest exz folosirea argon rept gaz plasmogen nu este sufcients si se ulizeaza protearea coli de wos APLICATII ALE PLASMEI IN TEHINOLOGI DE SUDARE pulverizare eu wn gaz ier, realizindy-se asa umitele “perdle™ de paz de protectie (fg. 43). ‘Datoritttensiunisupeficile, particule toite tn etal de plasm sunt sferice. La impacto co material ce Urmeara sa fc acoperit, energia lor cinetica se transforma fn energie de deformare si energie termica. Ca trmare, aceste particule devin fiiforme sau primese’ 0 form lamelrt Swaturile depuse prin accast tchnica sunt aletuite din fi alasurate sau suprapuse, Aceasta siuctura neomogend a stanului obtinut este ‘aracterstich pent) aceasta tenn de depunere. Un rol important i ftructura statue au temperatura partculei (eae tebue sh fe superioard temperaturide platter) 5 viteza lor. TImportante pentru ederenta stratulut sunt si une caracteistiei ale suprafte! pe care se depune stratul: gcitate, prezenta unor forte de stractie moleculaa,exstenta conitillor de aparties unorrierosuduri. De ‘semen, un rol important are si fenomeni de difwie ire metal de ‘bazas celal steal depus 1V.1.4, Plasmatronul Ia presiune joas Tn cazul depunerilor de sraturi uiizind plasmatronul la presione atmosfeica, proprietile straturilor depuse_ sunt adesea nestisfacitoare, ‘atort structurilor poroase st modiicaiorchitnce ale materallor depuse {de excmpla oxidarea metal in mpl depuncr). Pentru a dpi aceste heajunsunt s-a dezvllato tehnica noua, depunerea de statur utilizand plasma la presian joase In aceasta metodi plasmatronul functionesz int-o {ncintainchiss In o presiane de 20 ~ 100 torr. Avantajele acestei tehn {att de cea la presune atmosfercs, sunt ‘copii dense, fia pri “acoperiti rt oxidi, de nat puritate, “deren mai bunt inte statu depus si suport, “straturi groase care se pot sealiza datort valoilor mici ale tensiunilor din sat, ‘Desi aceste avanaje au fost confirmate canttiv de mai mult timp, shea o serie de ceretiri recente au fcut si se infeleagi mecanismele care ‘ontribuie la obginereaacestor propriettiimbunstit, In cazul depunerilor cu jt de plasma a presine joa [35] (Ca si in cazul plamatronulu la presiune int, jetl ls presiune joast are vileze supersonice. In aceste condi tebuiese. uate Tn [APLICATIIEHNQLOUICE ALE PLASbIEL w ‘onsiderare, in modelareajtuli de plas, efecte de compresbilitate cs Tectecsipatve, de viscoztate.S-a dezvolatastfel un model numeric care (& profil de curgere a jtuli de plasma. Carctristcile cugeci fm azul jetta de plasma do presiune joasa (PPI), conform acest mode, sunt ‘rezentate in ele ce urmea2, prin comparatic cu cele ale jtul de plas ‘de prsiune inaka PPI) [35]. 1) Viteza de curgere este mare, cu o temperatrh eds a jtuli Energia termicd a azul din plasma este ransformaia in energie cinetca prin expandarea jeului le icra din ajuta, In mediul de presiune joash. ‘Kote plasma exe acceler, dar ri a JPPI ae un arc extn, cu zona de Incazte pe o portune mai mare deeit in cazul JPL. Temperatura mai mick a jetuhi determind Feduceres pirdenitor de cildura radiative din plasma, ceea ce conduce Ia © ‘at mat mica de seadre a temperatuit ') IPP] are o zonk de aocclerate mai mare. Datoritaseteri lente tempera din IPP seaderea vitezei este de asemenea de asteptat 8 fe mai mica si aceasta Intrucst o seldere © temperaturi gazului determing Feducereaviteei de eurgere, conform ecuatei de stare a gail 9 €cuntie ‘de contnuitate Tn JPPI partculelor de palbere lise transfert un impulssuficient de mare pent ale apatiza Ta mpactul eu suprafatasuportlu. fn plus, gazul Capit in interim golurlor stu cavitalor din statu depus poate fi usor tliminat de particulele lichide care lovese suportul. Drept consecin in ‘azul utiliza JPPJ se abjn aeoperir eu porozitate reds si cu mai purine incluziun! de oxii sau contaminare cu ae. Poroztatea in sraturile depuse cu JPPY scade la 10% din porozitatea straturilor depuse cu JPPL “Aderenta straulut la suport nu depisete 100 MPa, tn cazal FeN + Na) ‘Im aceasta reacie N(a) reprezint ae’ atom deazot eae difwzenzinfaza a Berl ') Bombardamentul ionic este de asemenecapabil st product azot stomie prin procese directe si indirect. In proceseledirecte toni de az ‘rods fn plasma sunt drectionai spe catod de empl electri din ctderes ‘atodicd. Ionit se recombint pe suprafath producind atom de azot. In procesele indirect oni molecular, NH’, NH,” , NH," et, sunt accelerati spre catod, unde disociazasi se recombi produc stom de a7 Unit autor! considert et madelul bombardamentului ionic explica rma bine efectul composite’ gtzului decit modelul adsorbtci [36 ‘Argumentele sunt expuse in cele ce urmeaz. Daci o advortvie directa a gazului ar expica fn toalitate nitrurares ‘onic atunei o prota la potential ota, inca la $00 °C, into plasms de RF, ar tebui st fie nitruraa, dar sa consalt ok acest Iuerd nu are loo. Penir realizar nitri este necesara prezenta uni eurenteatadic prin pies! De asemenea daca adsortiaindiecta de gaz poate expliea proces 4e nitrurae jonied, tunei 0 schimbare mict in eurentl de desctrcae ar ‘rebui salt un elect important asupa rezllteloraitrurti, Aceasta din urmitoarele motive. Rata de pulverizare F, definia ea mum de atomi extras de un on incident, depinde de curentl din descreareprint-o relate efor 6 APLICATI ALE PLASMEH IN TEHNOLOGILDE SUDARE r 5 + 38 (west & $2.2). Deci, 0 mich erestere a curentului de

    You might also like