MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.

SEMESTRUL II

CURS 1
ANALIZA S.W.O.T.
Strenghts (puteri)–weaknesses (slabiciuni)–opportunities (sanse)–threats
(amenintari)
- are caracter integrator > se pun in relatie lucruri foarte diferite, analiza
multicriteriala >> analiza este foarte greu obiective (depinde de cel ce o face)
folosita de experti.
- Analiza swot poate integra toate rezultatele analizelor sectoriale.Rezultatele lor
trebuie sa fie integrabile in analiza swot.
Ansamblu de componente legete de cel putin o relatie caracteristica=sistem
Exista un sistem > elemente-relatie-limita-mediu intern-mediu extern

Sistem simplu – o singura relatie caracteristica

Sistem complex- mai multe relatii caracteristice
In raport cu relatiile se pot descoperi subsistemele
ME – caracterizat de relatii
MI – toate elementele si relatiile relatia dintre ele
Daca relatia se schimba in timp > sistem dinamic daca nu sistem static.
Sistem inchis/deschis
Orasul este un sistem deschis complex si dinamic.Zona un subsistem al orasului.
Un sistem de relatii corespondent unui sistem s.n.STRUCTURA.Ea da informatii
despre sistem si indica starea acestuia.
Structura simpla/complexa, statica/dinamica.
Proiectul presupune interventii asupra structurii dar si a obiectelor.
Pentru a intelege ce se intampla in sistem trebuie cunoscut ME
Mediu construit si natural.
Mediul e caracterizat de factori (agent – ex.apa) si conditii (rezultatul actiunilor
factorilor sau a interactiunii intre factori – ex.ploaie,ceata)
Intelegerea celor doua medii este o componenta a analizei SWOT.
Orice analiza se face in raport cu scopul (fundamental pt management)
Planificare spatiala
- spatiul e prima limita de natura spatiala
- are o realitate umana
- un oras traieste datorita activitatii economice care este factor de natura aspatiala
- intelegerea MI si raportarea la ME
- conditiile de economie nationala conduc la conditii de mediu extern
zone sigure/nesigure in functie d grad de saracie, tesut urban omogen/neomogen
Ocuparea terenului;
- functia=relatie intre teritoriu si activitatea urbana
- functionalitate=capacitatea unui spatiu de a permite functiunea (activitate si

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

existenta)
Relatia dintre activitate si teritoriu (proiect) > scopul e functionalitatea mai buna
MI- calitati si slabiciuni // ME – oportunitati si riscuri (nu se refera la potentialitate ci
la ceva concret)
- analiza ec, soc., cult, ecologica, spatiala >> inventariere >> caracterul locului
(calitate sau slabiciune).
- lucrurile ce nu plac au nevoie de schimbare >> evolutie
DIAGNOSTICUL – integrarea informatiei din analiza SWOT
- caracter de sinteza in putine cuvinte – concluzie sintetica a SWOT

CURS (atelier)
Scenariu-if.not-ce se intampla daca nu intervenim asupra unui fapt
Diagnostic (resurse , timp) viziune
Misiune
(obiective strategice) if.not
misiune – descrierea caii prin care se ajunge la viziune
- text sintetic ce vizeaza actiunea
- se sprijina pe viziune
- ansamblu complex de actiuni ce nu se enumera in detaliu
- formulare pe baza cunostinte profesionale(metode,tipuri de interventie,
gasirea celui mai scurt drum intre 2 puncte)
- trebuie sa cuprinda descrierea scopului si mijl.prin care e atins
- trebuie sa fie clara (pentru toti actorii urbani)
- trebuie formulata a.i.sa se inteleaga modul in care se constata
progresul catre tinta
- trebuie sa fie specifica (sa valorifice caracterul si potentialul zonei)
- trebuie sa aiba un caracter de captare
- se atinge viziunea prin interventii
restructurare,renovare,reutilizare,reabilitare,restaurare
- nu ester detaliata
- e cea mai sintetica forma de plan strategic (scopuri - actiuni)
diag,mis,viz – apartin planificarii strategice.Ele au o rel.de feedback ci nu una liniara
0 0 0 :0 0
0 0
0
*reorientare strategica:alegerea unei alte cai spre viziune
misiunii ii trebuie asociat un set de obiective strategice.
Formularea misiunii planificare strategica
Formularea obiectivelor strategice
*obiectiv strategic – tinta (tel).Scopul e diferit de tinta.Scopul detaliaza misiunea
- trebuie sa fie masurabil, foatrte bine definit si plasat exact in
timp; scop=goal, obiectiv=objectiv
- o stare catre care tintim si o parte a viziunii
- componente ale telului – ob.strat.de etapa
- au sens general dar sunt specifice, evaluabile, plasate in etapa in timp
si ele trebuie sa formeze un sistem > sa fie realationate (corelate)
relationare = intre unele din elemente exista relatii
corelare = intre toate elementele exista relatii
coordonare = intre toate elementele exista relatii dar si o ordine (clasificare)
dependente = conditia de care elementele sunt legate de relatia de dependenta
interdependente = depind unele de altele
conditionate = dependenta mai drastica
interconditionare = elementele au o legatura foarte puternica>>conditia de a
atinge un element implica pe a celorlalte

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

ierarhie = presupune existenta unui element mai important

coroborare = elementele nu sunt doar interdependente ci un element contribuie
pozitiv la atingerea altuia
sinergie – (a+b)>a+b – efectul sumei e mai mare ca suma efectelor >> eficienta
poate include interventii in mai multe planuri
eficacitate = atingerea exact a scopului pe care ni l-am propus
eficienta = raport intre efort si rezultat este in favoarea efortului
(putem fi eficace fara a fi eficient)
- ob.str.trebuie ierarhizate
- evaluabile
- exprimabile in scris
- clare
- coerente
- sa acopere integral viziunea

CURS – 2
1.Problematica generala cu care se confrunta dezvoltarea oraselor - context
2.Notiuni de management si planificare strategica – proces si instrument
3.Functionarea orasului vazut ca organism – componenta mecanismelor
Structura – sistemul relatiilor unui sistem
Modelare – constr.de reprezentari
Model – repartizare a sistemului : model : concrete - abstracte, iconice(semn, chip),
simple – complexe, static-dinamic
Ex:schema – abstracta, functionala, complexa
- imbina scris cu desen
- transmite cat mai limpede o structura (sist.de relatii)
relatie – functia – in arhitectura (rel.intre activ.si sp.construit)
- in urbanism (teritoriul oras si activitate)
- teritorial (grup activ si teritoriu vast)
se poate referi si la relatia intre activitati
organizatia : grup de indivizi care urmaresc acelasi scop impreuna
- formale (in vederea scopului se constr.in mod formal, isi stabil.reguli)
- informale (rel.preexistenta – pot si spontane – iau nastere odata cu
constientizarea scopului)
3 tipuri de organizatii:
- 1.orientate spre profit. – au dat nastere managementului
- 2.non-profit – (ecologic, social, religios, cultural, profesional,
umanitar) : au la baza valori pentru a caror principii lupta
- 3.din sfera administratiei publice – urmaresc scopurile unei
comunitati si funct. pe baza resurselor publice (pt.binele comunitatii
pe resursele ei) – reguli diferite (ex:transparenta)
: definita prin organizarea adm.fie e o parte a acesteia
resursele organizatiilor :
- 1.umane - esentiale
- 2.materiale – terenuri, materie prima, etc
- 3.financiare (caz particular al celor materiale) - versatile
- 4.tehnologice (know-how) (tecne=a fabrica, logos=stiinta)
au rol in competitie
MANAGEMENT(gestiune) : proces de utilizare a resurselor unei organizatii in
vederea atingerii unui scop prin folosirea urmatoarelor elemente :
1.planificare, 2.organizare, 3.conducere, 4.control
Ca si urbanismul este o arta : subiect – oamenii
Implica creatie
O Stiinta include : 1.domeniu exclusiv; 2.teorie (axiome, teoreme)
Validare prin experiment

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

(a) Aplicand acelasi set de reguli in acelasi set de cond.rezultatul e

acelasi
Managementul nu are un domeniu exclusiv
Nici managementul nici urbanismul nu respecta regula (a)
Urbanism : ansamblu de practici ce vizeaza orasul ( cum e alcatuit, cum funct. ,
starea orasului) printr-un ansamblu de instrumente, strategii, politici.
Cf.Francoise Choay : “urbanismul este o incercare”
1.probleme cu care se confrunta orasul
orase: - forma preponderenta de locuire a omenirii
- fenomen de urbanizare si de concentrare urbana
- creaza o tot mai mare parte din belsugul economic (procent din PIB)
- se confrunta din ce in ce mai mult cu saracia
- ilustreaza f.bine decalajele dintre tari
- sunt intense, haotice, solicitante, luxoase,
Orasele mari si cu grad ridicat de urbanizare sunt caracterizate de starea de saracie.
Solutionarea problemelor implica sociologi, economisti, etc > tendinte cu influenta
covarsitoare asupra societatii > se produc la intalnirea dintre uman – soc – ec –
ecologic si capata forme culturale.

CURS – 3
Megatendinte: Globalizarea, Restructurarea economica, Progres tehnologic,
Dezvoltarea durabila, Criza statului instarit, Modificari in stilul de viata
A.GLOBALIZAREA (PRIMA MEGATENDINTA)
- denumire din ½ sec.IX - Giddeons
- procesul a inceput cand omenirea si-a dat seama ca pamantul e rotund
(descoperirea Americii, a restului lumii)
- isi are originile in perioada de dupa al II-lea razboi mondial si tine seama de o
mare schimbare in economia mondiala
Modelul dezvoltarii economice era acela al acapararii de teritorii(materie prima).
In sec XX se trecere de la teritoriu pt.materii prime la nevoia de terit pt piete
(ec.de scara)
economia de scara : fabricarea unui nr.mai mare de produse > scade costul pe
unitatea de produs > creste profitul (atat ca V-C cat si ca q)
Inovatia lui Henry Ford – asamblare pe banda rulanta de multi oameni.
Odata avut produsul el trebuie desfacut – presiuni pol.,incurajare schimburi
comerciale,cautare interes in contrapartida >> granite transparente.
=> apar produse mai bune,mai rezistente, durabile, performante, eficiente,
atractive>>>produsele au o uzura morala mai mare(mai rapida) decat cea fizica.
1.acaparare de noi piete
2.micsorarea costului aparitiei unui nou produs – game de produse - modulare (se
imbunatatesc/modifica doar o parte din elementele unui produs); se modularizeaza
si fabricatia(nu se schimba toate liniile ci doar 2,2)
3.fabricarea prod.mai ieftina datorata tehnologiei.
> in valoarea produsului ponderea materiei prime incepe sa scada si creste
pretul creativitatii al inovatiei.
Scade costul materiei prime dar transportul ei ramane scump >> mutarea
fortei de munca langa materia prima >> mobilitatea productiei ce se bazeaza pe
mobilitatea capitalului ce are nevoie de siguranta(legitimand amestecul politicului in
economic) si de servicii (mobilitate servicii: banci, tehnica informatica, …)
Mobilitatea fortei de munca cu inalt grad de calificare ce necesita si o
mobilitate a stilului de viata nu ajunge marirea salariului. Globalizarea trece asadar
din plan economic in plan social (cu timpul si angajatii locali isi vor dori aceleasi
conditii de viata => globalizare sociala <=> se exporta mod de viata).
Conceptia si conducerea (managementul de varf) raman in locul initial.

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

Globalizarea - acea stare a lumii in care evenimentele care se petrec intr-o parte a
globului e foarte probabil sa aiba drept sursa decizii ce iau loc intr-o alta parte a
lumii(butterfly effect- papillon).
- proces complex ce se manifesta pe multiple planuri si consta in
cresterea gradului de interdependenta intre elementele unui sistem global –
(ex:extindere corporatii multinationale sau internationale).
Produsul soft trece in produs financiar
Consecinte asupra orasului:
1.localizare/delocalizare a unor activitati
2.varietate si multime de servicii
3.conexiunile orasului
4.ierarhie globala a orasului d.p.d.v. al rolului pe care-l joaca la nivelul
globului => se vorbeste de un oras global (Friedman si Saskia Sarsen),
al lumii: New York, Tokio, Londra
5.Piata financiara, bursa 24h/24h – dematerializarea produsului -
dispunere centre financiare

CURS 4
PLANIFICAREA STRATEGICA
Formularea strategiei –trecerea de la misiune la planurile operationale
Componenta planului strategic
analiza ME,MI >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
1.SWOT > 2.DIAGNOSTIC > 3.VIZIUNE > 4.MISIUNE > 5.SIST DE OB. STRATEGICE
Printre criteriile pe care le dorim de obiectivele dstrategice sunt
realism(resurse,timp) si coerenta (masura in care aceste obiective acopera viziunea)
- este un proces cunoasterea MI,ME si se formuleaza diagnostic.

Pasii 1,2,3,4 ai planului strategic se revad dupa formulare sistemului de

obiective strategice
Pentru asigurarea acoperirii viziunii.
Pas 5 – luarea optiunii strategice :
- problema resurselor
- timp
- revizuire M si V
- revizuire MI,ME > riscuri si oportunitati
Fundamentul managementului > prin resursele pe care le am ating scopul.Daca nu
>>
Se reexamineaza relatiile din obiectivul strategic: restructurare (o alta structura a
sistemului ).>
• renuntare la un obiectiv,
• reformulare obiectiv,
• concatenare(inlantuire)
• separare obiective
Obiectivele strategice se exrpima in etape in timp si sunt evaluabile>eveniment
neprevazut.
Schimbarea unui sistem cu un alt sistem se face prin :
1.schimbarea relatiilor sau 2.modificarea relatiilor si schimbarea unor ob.

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

>> substituirea sistemului de obiective strategice cu un altul

> luarea optiunilor strategice.Etapa cea mai sensibila > intervine experienta
>>> un sistem de obiective strategice ce incape in timp,duce la viziune si cu
resursele pe care le avem.
CONSTITUIREA STRATEGIEI
- o strategie e un plan , produs al planificarii strategice.
- se face pe termen lung sau mediu
- strategia asociaza urmatoarele elemente ala sistemului de ob.strategice
1. directii de actiune
2. estimare ca tipuri si evaluare ca si cantitate de resurse necesare
pt.desfasurarea actiunilor
3. ordonare in timp a actiunilor
4. modele institutionale (structuri capabile sa desfasoare directii de
actiune)
5. modalitati de control (in ceea ce priveste procesul de desfasurare a
actiunilor)
In evaluarea strategica resursele se compara (estimeaza) pe CLASE
De 3 (scump,mediu,putin) sau de 5 (f.mult,mult,mediu,putin,foarte putin)
La GEVER – pt.actiuni > lungi,foarte lungi,medii,scurte,foarte scurte
Construirea strategiei > asocierea de ob.strategice cu sistemul de dir.de actiune.
1 2 3 4
da1 da2 da3 da4 > nu se valorifica faptul ca ob.str.sunt un sistem
O directie de actiune presupune un sistem de actiuni.
Se definesc atatea directii de actiune a.i.ele sa formeze un sistem care sa conduca la
un sistem de obiective folosind resursele eficient.Obiectivul este o tinta , o
stare,definite prin adjective subordonate cu rol atributiv.Obiectivul nu este o
actiune.Depaseste verbele substantivizate.
Functionalitatea urb.e caract.de obiective majore/strategice/subobiective
Cu cat ma apropii de V,M, am elemente mai putine dar mai specifice > economie a
zonei dezvoltata pe subzone.
Relatii intre – directiile de actiune si intre acestea si obiectivele strategice.
Sistemului de ob.str ii asociem un sist.de directii de actiune(model).
O directie de actiune este un ansamblu de actiuni ce:
- se conditioneaza unele pe altele
- se succed
- utilizeaza acelasi gen de resurse
Clasificarea directiilor de actiune dupa :
1. nr.de ob la care duce (duc la un ob.sau la mai multe ob.)
2. costul in resurse (mai scumpe sau mai ieftine)
3. durata de actiune (mai scurta sau mai lunga )
4. importanta directiei de actiune (mai imp.sau mai putin imp.)
5. consumul de resurse (financiare si tehnologice)
Directiile de actiune poate avea asupra unui ob. – un aport major
- un aport minor
Pot contribui la mai multe ob.decisive > contributie minora (resursele nu sunt
eficient folosite) /majora
Obiectiv impartit=ob.atins de mai multe directii de actiune (daca e rezult.mami
multor dir.de act.imp.)
Ex.: directie de actiune : elaborarea sist.semne de circulatie : organizarea traficului
in ceea ce priveste un sist.de sensuri unice
Circulatie segregata>obiectiv.
Reteaua stradala e suportul activitatii urbane.
Ea se poate modifica pentru : trafic
Mai buna utilizare a solului
Ingustarea strazii – alei pietonale,plantare pomi

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

CURS 5
2.RESTRUCTURAREA ECONOMICA (A II-A MEGATENDINTA)
- regandirea tuturor relatiilor ce implica o schimbare
- 1973, criza petrol – sua dezastru, japonia profita(automobile ce consuma putin) –
cumparatori atenti => atentie la optiunile consumatorilor
- Romania: carbunele e subventionat 94%
- scade predictibilitatea
- ex.de restructurare economica :trecere de la economie detinuta de stat la o
economie de piata
- reasezarea relatiilor intre economii stimulate / ingreunate de puterea economica
(companiile nationale)
- este o componenta importanta a schimbarilor
Restructurarea economica = reasezarea relatiilor dintre activitati.
3.PROGRESUL TEHNOLOGIC (A III-A MEGATENDINTA)
Progresul tehnologic
– grabeste uzura morala a produsului
– au fost inventate produse mai bune
– segmentarea productiei (modularizare) pentru a face fata uzurii morale a
produsului => game de produse , schimbari introduse treptat
- tehnologia este domeniul in care creativitatea devine din ce in ce mai bine platita
=> mutatie in materie de valoare intre teren si casa la linia de productie (mai
scumpa); ex:cost linie Fuji > costul terenului.
Ne intereseaza influentele progresului tehnologic in :
1. Transport (mai mult, mai ieftin, mai repede)
2. IT – Tehnologia informatiei
1. PROGRESUL TEHNOLOGIC IN TRANSPORTURI
Se transporta mai mult(organizare),mai repede, mai ieftin, mai sigur, mai eficient
Mai ieftin > datorita tehnologiei si faptului ca se transporta mai mult.
Exista transport nautic, pe cale ferata …
- azi se transporta mai putin minereu de FE > se prelucreaza la locul de extractie
Mai eficient > cost plus viata produselor finale
Produse transportabile in containere (containerizarea transporturilor) > schimbarea
tipului de transport > scurteaza timpul de transport > creste importanta nodurilor
intermodale.
Tehnologia permite trierea.
Eficienta > repartizarea containerelor.
Costurile de transport sunt mari sau foarte mari > avand in vedere faptul ca
economia nu mai creste ca in anii 60-70 tarile nu isi mai permit sa creeze sisteme de
transport.
Progresul tehnologic > preformante, gestiune
Transporturi alternative
- orasele constata ca potentialul de dezvoltare il au zonele portuare, aeroportuare,
garile => dezvoltare a acestor noduri. => localitati noi: EDGE CITY, ex: in America
intersectia autostrazilor cu aeroportul
- aeroporturile – in afara orasului
- din ce in ce mai mari
- corelarea lor cu orasul > dezv.infrastructurii terestre de legatura: cai
ferate, strazi
- datorita procesului tehnologic si segmentarii productiei > marfuri cu volum mic >
sistem in ceea ce priveste distributia produselor JIT (just in time)
- apar zone de depozitare si distributie, montaj langa aeroporturi => infrastructura
necesara: birouri, facilitati bancare, centru de conferinte, targuri, hoteluri, etc…
Apare astfel un oras fara nume sau “GHOST CITY” (nu are adresa)

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

2.PROGRESUL TEHNOLOGIC IN TEHNOLOGIA INFORMATIEI

- toate previziunile au fost depasite
- cantitate de informatie foarte mare, transportata repede si ieftin.
- rolul informaticii e din ce in ce mai mare > valoare
- stocam, prelucram cantitati din ce in ce mai mari de informatie.
- se multiplica exponential resursele – retea invizibila
- Instrumente de prelucrare a informatiei > 1982 primul PC / 1990 Romania
telefoane mobile > mijloace de comunicare se unesc (fax+tel; celuler+poze;..)
- expansiunea pietei e foarete mare astfel incat raportul cerere/oferta nu apuca sa fie
cuantificat > comenzi internet
- IT e o forta puternica in procesul de globalizare
- capacitatea omului de a prelucra informatia
- cercetatorii au constatat ca desi se poate comunica in timp real la distante mari
afacerile se fac tot fata in fata. Totusi scade numarul de deplasari.
- Informatia a facut posibila dematerializarea marfurilor (avem produsul financiar –
cifra,data,optiune futures)
>>> destinatiile devin aeroporturile(Edge City) si nu orasele
>>> orasul sufera – privat de unii clienti (impact asemanator cu al
hipermarketurilor asupra micilor comercianti, sau asupra orasului ca entitate).
- circulatia imaginii > globalizarea modului de viata > disparitia unor culturi
- deceniu semnificativ ’70-’80; criza petrolului(’73-’74) >> dependenta de o singura
sursa de energie >> probleme mari SUA
- “Clubul de la Roma” (un “Think Tank”) publica raportul “ limitele cresterii”: daca
lumea isi continua modelul de dezvoltare adoptat, bazat pe expansiune, va veni un
moment nefericit. Planeta este secatuita > nevoie de resurse noi sau de modele de
dezv.
- apar partidele ecologiste
- raportul : efect > mobilizarea societatii civile > se cauta noi surse de
energie (solara, eoliana,etc..)
- schimbarea poluarii din poluare gen I la poluare gen II:
gen I : surse identificabile, efecte la scara redusa, reversibila prin interventia
omului, actiune limitata in timp,responsabilul plateste pagubele
gen II: surse necunoscute, imprastiere, difuzie, efecte globale, nu se poate
masura (gaura de ozon), efectele sunt foarte greu reversibile
- efecte sociale: partidul ecologist german primul din Europa, miscari politice rare si
de exceptie
- 1980 UN–intrunire mondiala > Raportul BRUNPLANPT “viitorul nostru comun”
- 1987 prima elaborare.A stat la baza reuniunii de la Rio ’92 si s-a sprijinit pe
raportul de la Roma. > dezvoltare durabila
- dezvoltare durabila:
- tip de dezvoltare ce asigura satisfacerea nevoilor generatiei prezente si
generatiei viitoare permitandu-le dreptul la optiune / alegeri privind modelul
de dezvoltare.
- aduce in discutie relatia dintre dezvoltarea ec, soc, si pb de mediu (~SWOT)
- cel mai de succes concept preluat in discursul politic dar greu de pus in
practica.>>satisfacerea nevoilor de baza ale omului altfel economia va
exploda si va dauna si mediului; (nevoile esentiale : hrana, adapost, asistenta
sanitara, haine, loc de munca, educatie)
- amenajarea teritoriului – expresia spatiala a politicilor ec, soc, culturale si ecologice
- 2002(dupa 10 ani) Summit Johannesburg – agenda 21 > principiul de baza =
ganditi la scara mare aplicati local (“think GLOBALY act LOCALY”)
- 1974 la Montreal a avut loc Habitat I (impulsionat de sectorul de constructii
pentru productie de materiale) legat de problema locuirii in lume

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

- aceasta initiativa reluata la 1996 Istanbul: Habitat II ce se ocupa si de urbanizare

si care a facut posibila aparitia altui raport: “Global Report”; examineaza alta
problema: mai mult de jumatate din populatia globului traieste in orase. Probleme:
-saracia urbana mai mare decat saracia rurala;
-exodul>urban in tarile mai putin dezvoltate;
-starea de sanatate in pericol -> studierea sperantei de viata
-poluarea in oras
-segregarea functionala(spatiala)

CURS – 6
4.DEZVOLTAREA DURABILA (A IV-A MEGATENDINTA)
-Intrunire Rio – termen “dezvoltare durabila” agenda a 21-a
-Principiu: ganditi global si actionati local
-Impuls pentru programele de asistenta sociala, au generat un impuls si in ceea ce
priveste cunoasterea (ecologie-decalaje ec; relatia mediu-saracie-conflicte)
-Dupa 10 ani in 2002 (Johannesburg) – schimbarile au fost mult sub asteptari. Exista
in continuare decalaje de dezvoltare; progrese mici in domeniul protectiei mediului in
tarile in curs de dezvoltare sau slab dezvoltate, chiar daca pentru ele globalizarea
economica reprezenta o sansa.
Principiile dezvoltarii durabile:
1. limitarea utilizarii resurselor epuizabile si
2. identificarea de resurse alternative
3. studierea consecintelor pe termen mediu sau lung a tehnologiilor noi
inventate (ex: plantele modificate genetic)
4. repararea deteriorarilor produse dpdv al mediului natural
5. principiul eradicarii saraciei (ridicarea nivelului minim absolut)
6. informare si educatie: intelegerea efectelor schimbarilor in comportament,
locuri de munca mai bine platit
7. implicare comunitara
Acest principiu incearca sa genereze comunitati proactive (care sa se mobilizeze
pentru prevenirea si rezolvarea problemelor) nu reactive(ce reactioneaza).
Se cauta asumarea unor responsabilitati sociale si de mediu ale companiilor
economice (din intelegerea consecintelor pe termen lung a neimplicarii lor). Marimea
agentilor ec. devine coplesitoare in comparatie cu orasul => riscul aparitiei
monopolurilor gri: putere de decizie in mana unui grup restrans.
5.CRIZA STATULUI INSTARIT (A V-A MEGATENDINTA)
(welfare state,statul providential)
dupa WW2 statele intra in reconstructie ec.; isi asuma responsabilitati mai mari fata
de nivelul de trai al cetatenilor:
-au aparut programe de locuinta(Olanda,Franta,Belgia,Germania,statele socialiste)
-efort pt.reconstr.infrastructurii de transport,aparare,ec ,etc…,
-asumare unui nr.mai mare de servicii publice (educ.publica gratuita,asistenta
medicala,sociala [-somaj,pensii de stat],servicii tehnico-edilitare,dotari pentru
transport apa,energie,etc)
Toate acestea au fost posibile datorita cresterii economice (a progresului tehnologic).
Criza petrol (‘73-‘74) – curba cresterii ec s-a aplatizat (crestere mult mai lenta) >
economiile dezvoltate nu mai vroiau responsabilitatile pe care si le asumasera =>
renuntarea la controlul absolut:
-deschiderea sectorului serviciilor publice catre sectorul privat (privatizare):
– piata consumatorilor a crescut astfel ea a devenit interesanta si pentru
sectorul privat
- sect privat are bani si performanat manageriala
- piata pt aceste servicii este suficient de mare pt a fi interesanta
- Partenerul privat aduce tehnologia desi statul controleaza totul si poate
astfel evita reaparitia monopolului

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

-acelasi serviciu public costa diferit in locuri diferite deoarece este ameliorabil
in masuri diferite; astfel o decizie centrala si uniforma are consecinte sociale
inneficiente => nevoia descentralizarii serviciilor publice =>gestionare
mai buna a unui volum limitat de resurse
Din perspectiva pe care o are statul in rolul serviciilor publice putem distinge
4 modele statului:
1.Statul centralizat (control integral asupra serviciilor – ce serv.,cine le furnizeaza,
pretul serv, standarde de performanta, controleaza si furnizorii de serv.publice) >>
toata lumea beneficiaza de acelasi serv.public>>ineficienta economica.
2.Statul deconcentrat (seamana cu primul) – statul isi pastreaza majoritatea
prerogativelor cu exceptia a doua elemente pe care incerca sa le exercite prin
institutii teritoriale (brate in teritoriu):
a).modalitatea tehnica de furnizare a serviciilor publice in raport cu contextul
b).control dpdv al calitatii serviciilor publice - prefectura
3.Statul descentralizat – nr.relativ redus de servicii publice lasate la discretia
autoritatilor locale care pot alage sau nu furnizarea lor. Ele stabilesc si pretul intre
limitele precizate de stat. Autoritatile stabilesc si standardele calitative dincolo de
cele impuse de stat. Ele decid cine furnizeaza servicii, si pot controla calitatea
serviciilor putand fi in acelasi timp controlata de stat.
Statul se implica prin subventii la destinatarul serv.public spre deosebire de
statul centralizat unde subventia se face la sursa.
Consecinte ale subventiei la sursa:
-persoana(omul) nu economiseste
-se subventioneaza direct cei ce nu au nevoie
Consecinte ale subventiei la destinatie:
-numai acei cetateni ce se situeaza intr-o clasa de venit beneficiaza de ea
-stimuleaza distribuitorul
-suma totala pt subventii se micsoreaza
4.Statul cu delegare de autoritate (devolution state)– stat foarte descentralizat
Statul isi pastreaza dreptul de a decide asupra unui nr.minim de servicii (in general
in domeniul strategic) sau mentine control restrans asupra unui segment de servicii
- stabileste standardele minime de performanat (vegheaza la o echitate
calitativa) si isi pastreaza atributiile de control
- autoritatea locala are libertatea sa propuna consumatorilor servicii pe care
acestia sa le primeasca putand opta pentru lipsa unor serv.ec , stabileste cine
furnizeaza servicii si uneori cedeaza si din controlul asupra pretului.
- Autoritatea locala stabileste si repartizarea subventiilor.
- Statul nu face subventii dar subventioneaza politicile si programele pe care le
alege autoritatea
- Statul are puterea de a determina autoritatea de a folosi politica de
asistenta(Danemarca,Anglia)
-> Acest model presupune o inalta responsabilitate civica si politica, transparenta
deciziilor, cadru legal privind o economie functionala bazata pe competitie,
comunitati educate si active dpdv social si autoritati politice dispuse sa se tina
seama.
-> Riscuri:inechitati sociale grave, deturnare de bani publici >> recentralizare
6.MODIFICARI IN STILUL DE VIATA
è sunt in stransa legatura cu schimbarile demografice:
o imbatranirea populatiei (oamenii traiesc mai mult iar sporul natural
sade): tinerii se casatoresc mai tarziu, copiii apar mai tarziu, batranii
traiesc mai mult
Dezechilibru in piramida varstelor:
-creste nr. celor ce trebuie intretinuti
-scade nr. celor ce contribuie

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

o schimbari in bugetul de timp(deoarece trebuie sa inghita mai multa forta

de munca): in Franta ora de lucru e de 7 ore => excedent de timp liber ó
nevoie de dotari de recreere
o migratia fortei de munca(sunt preferati Rom la capsuni pt ca au acelasi
Background cultural)
è consecinte ale megatendintelor in dezvoltarea spatiala a orasului:
o crestere in teritoriu
o “URBAN SPRAWL” – imprastiere urbana
o Densificare in zonele centrale ale orasului
o Mobilitatea acvtivitatilor economice in oras

CURS 7
SCHIMBARILE IN CEEA CE PRIVESTE ORASUL SI ROLUL SAU LA NIVEL
REGIONAL
- teoria locului central – Christahler
- orice oras are o arie de influenta
- unul din centre devine mai important > ierarhie de arii de infl.
- retea usor piramidala
- orasul e remorcheru regiunii >> dependenta economica stransa
a regiunii fata de pozitia orasului
- acest oras este un loc central pentru aceasta zona
- apare problema competitiei orasenesti la scara mai mare > se
naste un sistem urban la scara mondiala.
I-ul nivel de orase cu importanta planetara: Londra, Tokio, New York
II-lea nivel de orase mondiale : Paris, Mexic, Miami, unele care aspira
(Frankfurt,HongKong)
- orase capitala cu influenta continentala
- orase continentale – Barcelona, Milano, Frankfurt, Lyon, Rotterdam, Geneva,
Cracovia, S.Petersburg
>>>> apare competitia regionala

pentagonul 40-50-20: 40% din populatia

Europei ce produce 50% din productia
economica pe 20% din teritoriu (jumatate
din productia Europei se produce pe o
cincime din teritoriu )
banana albastra : cel mai puternic
megasistem european ce aproape
egaleaza megalopolisul american (Boston-
Washington) – majoritatea activ.ec.

Criterii de determinare a importantei unui oras:

- nr.corporatii de scara mondiala ce isi au conducerile acolo
- nr.zboruri de pe aeroporturile respective
Inner City-orasul intramuros- distinctie intre orasul din interiorul zidurilor de
aparare si orasul din afara crescut in urma revolutiei industriale >> extinderi de
locuinte si ampl.industriale ce acopera noi teritorii
Probleme inner city
- accesibilitatea si stationarea(circulatia)
- protejarea mediului si a pietonului impotriva poluarii
Secolul XX aduce lucruri noi la nivelul urbanului: scuarul, locul de inatalnire, spatiul
semipublic.
In anii ’80 apare conceptul de renovare urbana.

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

Schimbarile in ceea ce priveste spatiile plantate expuse unei presiuni investitionale si

protejate, cautandu-se reinventarea structurilor verzi ale oraselor>>Helsinki padure
urbana.

BARCELONA
- masuri ce implica probleme la nivelul circulatiei
- 1840 extindere controlata > Cerda.In prezenta locurile nu sunt ocupate
- 1981 – Spania intra in UE dupa caderea regimului Francist –
- Barcelona - dorinta de a deveni un oras important adopta o strategie de
dezvoltare urbana
- era nevoie de politica de imagine >> componenta culturala
componenta sportiva (jocurile olimpice’92)
Principii in oras
1.orice investitie olimpica trebuie sa aiba un post uz urban
2.orice investitie olimpica trebuie sa creasca calitatea vietii
- parc de cartier
- spatii de parcere
- calitatea deosebita a arhitecturii (Gaudi)

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

- arta (Dali, Miro,Domingo)

- firma de arh.si urb.Mortorel&…

CURS 8
SCHIMBARILE IN POLITICILE URBANE
- planificare strategica - Baltimore’70-’80 prima data
- anterior au mai fost abordari dar la nivel teritorial SUA (‘50) – proiecte
hidroenergetice foarte mari(baraje, lacuri acumulare - Tennesse River)
- datorita restructurarii economice orasele sunt nevoite sa isi gandeasca
dezvoltarea in ansamblu
- in Europa abia in anii ’80 – Barcelona a preluat modelul dezvoltarii strategice
- politicile publice au devenit mai importante odata cu dezvoltarea strategica pentru
ca au incetat sa fie reactive in mod individual si a aparut nevoia integrarii lor intr-o
strategie.(ex.activitatea de constructii si utilizarea solului)
- preocupare deosebita pentru mediul natural prin intelegerea relatiilor multiple cu
acesta; planificarea devine mai importanta iar prin intarirea politicului apare si
factorul social
SUA : nivelul social e mai reticient integrat – mai degraba ca urmare a activismului
social in special la nivelul comunitatii (ex.grup social, ec, etnic, rasial, etc) >>
problemele de planificare tin seama de acest factor
Europa :statul este cel care construieste sau nu lasa sa se distruga puntile catre
comunitate.Si datorita existentei unei disparitati (lipsa de legatura- lipsa de
coeziune) sociale > comuniatatea se agrega la nivelul organizatiilor non
guvernamentale, mai putin putin sensibile la “locul” din oras si care apara interesele
unor categorii sociale.
• dupa 1990 apare dezvoltarea durabila ce devine omniprezenta
• in SUA apare “noul urbanism” >> apropiere de Europa dar cu un caracter ce
tinde mai mult spre economie >> intoarcerea la comunitate, rolul spatiului
public, rolul arhitecturii, extinderea calitatii vietii in exterior, mixaj functional =>
reteta (favorita in raport cu revitalizarea urbana)
Revitalizarea centrelor urbane are mai multa amploare in Europa desi primul proiect
de revitalizare urbana e in Boston(deschiderea orasului catre apa).
Tarile in curs de dezvoltare : (asia, america de sud, africa) au alte probleme,cele
mai grave in tarile ce adopta o combinatie intre modelul american si cel european
Probleme de: crestere, locuire, transport, segregare spatiala foarte puternica
Africa > saracie, crestere, servicii minimale, sanatate publica.Aceste probleme sunt
agravate de epidemii si conflicte.
Iau nastere parteneriatele public-privat in dezvoltarea de proiecte si programe
publice urbane.
Modele pe care politicile publice le pun in practica:
1.Modelul normativ – autoritatea publica stabileste regula cu care detine si
controlul; este un sistem avantajos daca fondurile sunt publice
2.Modelul incitativ – favorizeaza si incurajeaza dezvoltarea urbana prin facilitati
(derogari de la regula fiscala sau de urbanism) >> autoritatea lasa sectorul privat
sa-si asume un rol in dezvoltare si-l momeste
3.Modelul partenerial – autoritatea construieste o relatie complexa cu sectorul
privat si negociaza cu acesta regulile dupa care se face dezvoltarea.
- se cauta situatii de dublu castig (win win)
4.Modelul proactiv – autoritatea fie valorifica bunuri (in special teren sau
infrastructura) de care dispune ca urmare a proceselor de schimbari urbane (ca
urmare a restructurarilor economice) fie valorifica existenta unor programe clare cu
finantare partial sau total publica in anumite sectoare (invatamant, locuire)
- autoritatea isi alege partenerii si face proiecte pe care le ofera pietii. Pot exista mai
multi parteneri.

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.
 MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

5.Modelul proiectelor semnal (fanion) – autoritatea proiecteaza sau sprijina

proiecte care au vizibilitate foarte mare si care pot genera atractivitate deci
dezvoltare urbana.Proiectle nu sunt singulare ci sunt incluse in politici de dezvoltare
si sunt nucleul (nucleele) unei strategii (ex.muzeu Guggenheim Bilbao [F.Gehry],
opera din Sidney - proiect dupa care aceasta metoda a si devenit cunoscuta)
POLITICI URBANE
- A.Traditionale :
1.funciare – urmaresc dezvoltarea terenului prin urmatoarele aspecte:
-economice-financiare: taxe
-urbanistic: dezvoltare, integrare
-sociale:protejarea proprietatii private
-mediu:
2.locuire – are ca subpolitica politica de locuinte
-se refera la rolul acestei activitati in oras
-cuprinde locuire si servicii(publice, sociale, cresa, gradinita,..)
-este o politica complexa deoarece ocupa cea mai mare suprafata a
unui oras si 1/3 din timpul locuitorilor
3.in domeniul infrastructurilor
-Politica de transport si circulatie: are ca subpolitica politica de
transport public.
-Politici de aprovizionare cu apa, energie, etc…
4.in domeniul serviciilor sociale
– bazate, de regula, pe parteneriat public-privat >> statul isi
pastreaza responsabilitati importante in educatie si sanatate
- B.Noi :
1.de dezvoltare locala – valorificarea factorilor locali importanti pentru
activitatea economica cum ar fi: terenuri, retele, forta de munca calificata,
calitatea vietii.
2.de marketing urban – orasul se vinde sau isi vinde averea si chiar
politicile
-foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului
-politica ce vizeaza calitatea spatiului public sau de indentitate
culturala
-politica ce priveste imaginea urbana (sau de identitate urbana)
3.de mediu urban – diversitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana
- politici privind spatiile plantate (zone de agrement/sport)
4.de planificare urbana – procesul de planificare este facut deschis
participativ
-aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunt
urmarite d.p.d.v. strategic (efect de sinergie)
5.financiar fiscal locala – e un instrument pentru celelalte politici
- se tinde spre un model integrat la politicilor ce nu vizeaza doar lucruri
spatiale ci spre strategii ce integreaza elementele spatiale cu cele nonspatiale
(economie, resurse locale, rolul planului local de investitii [tine cont de
1.importanta constructiilor in dezvoltarea urbana si 2.locul investitiilor in
domeniul financiar tinand cont de prioritatile strategice]).
Planul local de investitii e rezultatul unor negocieri.
Consecinte:
- situarea vulnerabila a arhitectului supus presiunii sectorului privat dar si
unor abordari normative(urbanismul)
- noul rol al urbanistului ale carui responsabilitati nu se rezuma la gasirea
unor rezolvari tehnice corecte ci implica capacitati de educare, negociere si
asumarea interesului public

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.