You are on page 1of 20

Masurarea puterii si a energiei elctrice

in curent alternativ trifazat

0. Argument.
1.Generalitati
2. Puteri în circuitele de curent alternativ
3. Masurarea puterii in circuitele de curent alternativ.
3.1. Metoda de masurare a puterii active in circite de c.a. trifazate fara
conductor neutru.
3.2. Metoda de masurare a puterii active in circite de c.a. trifazate cu
conductor neutru.
4. Energia electrica.
4.1. Generalitati.
4.2 Masurarea energiei active in circuitele de curent alternativ trifazat.
4.2.1. Contorul electronic numeric.
4.2.2. Contorul cu multiplificare si integrare analogica.
4.2.3. Contorul cu multiplificare si integrare numerica.
4.3. Analiza teoretică a defectelor de montaj pentru contoarele trifazate
utilizate în montaj indirect.

Bibliografie

1.Generalitati
1
Curentul electric este fenomenul de deplasare ordonată, într-un sens sau altul
a purtătorilor de sarcină electrică.
Într-o primă clasificare deosebim:
- curent electric continuu
- curent electric alternativ
Curentul alternativ constă în deplasarea dirijată a purtătorilor de sarcină,
alternativ într-un sens şi celălalt.

El poate avea diferite forme de variaţie în timp. Exemple în acest sens sunt
prezentate în figura 1.

i(t) i(t)

a. t b.

i(t) i(t)

t t

c. d.
fig.1

a. curent alternativ cu variaţie nedefinită


b. curent alternativ dreptunghiular
c. curent alternativ triunghiular (în dinte de fierăstrău)
d. curent alternativ sinusoidal
Acesta din urmă este cel care are cea mai largă utilizare în industrie,
agricultură, şi în general în toate laturile vieţii economicosociale. Energia electrică

2
pe care o utilizăm este energia electrică a curentului alternativ furnizat de
generatoarele electrice ale sistemului energetic naţional.
Curentul alternativ sinusoidal îşi datorează marea răspândire cîtorva avantaje
esenţiale şi anume:
- generatoarele de curent alternativ sunt mult mai simple constructiv şi mai
fiabile decât generatoarele de curent continuu. În cazul acestora din urmă, aşa cum
se va vedea în capitolul consacrat maşinilor electrice piesa scumpă şi puţin fiabilă
este colectorul.
- se poate asigura transportul energiei de curent alternativ la distanţe mari, cu
pierderi mici. În timp ce utilizarea energiei electrice se face la tensiune redusă, din
motive de electrosecuritate, transportul ei se face la tensiuni mari, conform schiţei
din figura 1.01.

TR LT TC1 TC2
l
a
~ G
C
o

fig.1.01
G-generator

TR – transformator ridicător de tensiune

LT –linie de transport

TC1, TC2 – transformatoare coborâtoare de tensiune de tensiune

Co– consumator

2. Puteri în circuitele de curent alternativ

3
Dacă la bornele unui circuit sau tronson de circuit de circuit se aplică o
tensiune sinusioidală:
u (t ) = 2 ⋅ U ⋅ sin ωt
prin el circulă un curent:
i (t ) = 2 ⋅ I ⋅ sin(ωt − ϕ )
Prin definiţie, puterea momentană consumată în tronsonul respectiv de
circuit este:
p (t ) = u (t ) ⋅ i (t ) = 2 ⋅U ⋅ I ⋅ sin(ωt ) ⋅ sin(ωt − ϕ )
Dar, se ştie că:
1
sin x ⋅ sin y = [cos( x − y ) − cos( x + y )]
2

p (t ) = U ⋅ I ⋅{cos ϕ − cos( 2ωt − ϕ )]


Această putere momentană ce are o componentă constantă şi una variabilă
cu frecvenţa egală cu dublul celei celei caracteristice tensiunii şi curentului nu
caracterizează suficient circuitul şi nici transferul de putere de la bornele sale. De
aceea se utilizează valoarea medie a puterii momentane pe o perioadă, numită
putere activă.

T T
1 1
P = ∫ p (t ) ⋅ dt = ∫ U ⋅ I ⋅ [cos ϕ − cos(2ωt − ϕ )] ⋅ dt =
T 0 T 0
T T
1 1
= ∫
T 0
U ⋅ I ⋅ cos ϕ ⋅ ⋅dt − ∫ U ⋅ I ⋅ cos(2ωt − ϕ ) ⋅ dt =
T 0
1
= ⋅ U ⋅ I cos ϕ ⋅ T − 0 = U ⋅ I ⋅ cos ϕ
T
P = U ⋅ I ⋅ cos ϕ
Puterea activă se măsoară în W.
Aşa cum s-a arătat mai înainte puterea momentană este dată de relaţia:

p (t ) = U ⋅ I ⋅ [cos ϕ − cos( 2ωt − ϕ )]


Se poate arăta că:
p (t ) = U ⋅ I ⋅ [cos ϕ − cos 2ωt ⋅ cos ϕ − sin 2ωt ⋅ sin ϕ ] =
= U ⋅ I cos ϕ ⋅ (1 − cos 2ωt ) − U ⋅ I ⋅ sin ϕ ⋅ sin 2ωt
4
După cum se observă această putere momentană are două componente şi
anume:
- una mereu pozitivă:
p1 (t ) = P ⋅ (1 − cos 2ωt )
- şi una variabilă:
p 2 (t ) = U ⋅ I ⋅ sin ϕ ⋅ sin 2ωt

Produsul U ⋅ I ⋅ sin ϕ se notează Q, se numeşte putere reactivă şi se măsoară


în VAR.
Se poate deci scrie:
p( t ) = P ⋅ (1 − cos 2ωt ) − Q ⋅ sin 2ωt

Se mai utilizează şi mărimea numită putere aparentă, definită de relaţia :


S =U ⋅I
Se observă că pentru cunoaşterea puterilor active şi reactive este necesar să
se cunoască defazajul ϕ dintre tensiune şi curent.
Dacă:
U = U ⋅ e j ⋅ϕ u
I = I ⋅ e j ⋅ϕ i
sunt expresiile complexe ale tensiunii şi curentului, atunci:
ϕu − ϕi = ϕ
Conjugata complexă a curentului fiind:
I * = I ⋅ e − j ⋅ϕ i
se defineşte puterea aparentă complexă, prin relaţia:
S = U ⋅ I = U ⋅ e jϕ u ⋅ I ⋅ e − jϕ i = U ⋅ I ⋅ e j (ϕ u −ϕ i ) = U ⋅ I ⋅ e jϕ =
= U ⋅ I (cos ϕ + j sin ϕ ) = P + jQ
Astfel se poate spune că:
P = Re { S }
Q = I m { S}

S= S

U
⋅ I ⋅ I = Z ⋅ I = Z ⋅ I 2 ⋅ e j⋅ϕ = I 2 ⋅ Z (cos ϕ + sin ϕ ) =
* 2
S=
I

5
= I2 ⋅R + j⋅I2 ⋅ X
Întrucât:
S = P + j ⋅Q
rezultă:
P = I2 ⋅R
Q = I2 ⋅X

S = P2 ⋅ Q2
P
cos ϕ = =
S factor de putere.
Este de dorit ca factorul de putere ( cos ϕ ) să tindă spre unitate.

3. Masurarea puterii in circuitele de curent alternativ

Principiile de măsurare a puterii active P în circuitele trifazate sunt conţinute în


teorema lui Blondel:
“Puterea activă totală, într-un circuit polifazat cu n conductoare, se poate măsura
cu ajutorul a n wattmetre montate astfel încât bobinele de curent să fie parcurse de
curenţii de linie iar bobinele de tensiune să fie conectate între conductoarele
respective şi un punct comun N, de referinţă, de potenţial oarecare”-fig.2. Drept
consecinţe ale teoremei rezultă:
• indicaţia fiecărui wattmetru în parte nu are semnificaţie fizică, dar suma
indicaţiilor tuturor wattmetrelor reprezintă puterea activă totală consumată
de receptor;
• dacă se dă punctului N potenţialul uneia din faze, metoda celor n aparate se
transformă în metoda celor n-1 aparate, deoarece wattmetrul de pe faza
respectivă indică zero.
Observaţie: Teorema lui Blondel nu impune condiţii de simetrie a tensiunilor, de
existenţă a curenţilor echilibraţi şi se poate aplica oricărui tip de receptor, rezultând
astfel generalitatea teoremei.

6
Fig.2. Schemă referitoare la teorema lui Blondel.

3.1. Metoda de masurare a puterii active in circite de c.a. trifazate fara


conductor neutru

In circuitele trifazate fără conductor neutru se pot utiliza:


♣ Metoda celor trei wattmetre-fig.3a.
Puterea totală absorbită de receptor se obţine din indicaţiile aparatelor ca:
P = P1 + P2 + P3

Pk = UkN ⋅ Ik ⋅ cos ( U kN , I k ) ;
unde:
k=1,2,3-numărul fazelor;
N-punct de referinţă.
♣ Metoda celor două wattmetre - fig.3b.

7
Metoda celor doua wattmetre este aplicabila la receptoarele conectate in stea
fara fir neutru si la receptoarele conectate in triunghi.
Puterea totală absorbită de receptor se obţine din indicaţiile aparatelor ca:
P = P1 + P2

 ∧   ∧ 
unde: P1 =U 1 ⋅ I 1 ⋅ cos U , I 1 
 
P2 = U 2 ⋅ I 3 ⋅ cos U 2 , I 2 
 

a) Trei wattmetre b) Două wattmetre

Fig.3.Metode de măsurare a P pentru circuit trifazat fără conductor neutru.

Fig.4 Schema de montaj pentru măsurarea puterilor şi energiilor pe cale indirectă,


într-o reţea trifazata fara conductor neutru

8
TC1, TC2 -transformatoare de măsurare de curent;(10A/5A)

TT1, TT2 -transformatoare de măsurare de tensiune;(200V/100V)

W1, W2, -wattmetre electrodinamice monofazate;

1, W2 -(5A,10A/120V, 240V)
' '
W

A1, A2, A3-ampermetre feromagnetice

A1', A'2 , A'3 (5A, 10A);


V, V' -voltmetre feromagnetice (130V, 260V)
TCA 32 -contor trifazat pentru energie activă 3x100V; 3x5A;
TCR 32 -contor trifazat pentru energie reactivă 3x100V; 3x5A;
R1, R2, R3 -reostate cu doi cilindri; (100Ω / 5A)

L1, L2, L3 -bobine de inductanţă variabilă.

3.2. Metoda de masurare a puterii active in circite de c.a. trifazate cu


conductor neutru

9
. In circuitele trifazate cu conductor neutru se pot utiliza:
♣ Metoda celor patru wattmete-fig.5a.
Puterea totală absorbită de receptor se obţine din indicaţiile aparatelor ca:
P = P1 + P2 + P3 + P0

♣ Metoda celor trei wattmete-fig.5b.


Metoda celor trei wattmetre sugereaza posibilitatea masurarii puterii cu
ajutorul a trei wattmetre (W1 W2 W3) conectate cate unul pe fiecare faza.In cazul
unui receptor trifazat conectat in stea cu fir neutru bobinele de curent ale celor trei
wattmetre sunt inseriate pe cele trei conductoare 1, 2, si 3, ale linii de alimentare1,
2, 3 si conductorul neutru . Puterea totală absorbită de receptor se obţine din
indicaţiile aparatelor ca:
P = P1 + P2 + P3

a) Patru wattmetre; b) Trei wattmetre.

Fig.5. Metode de măsurare a P pentru circuit trifazat cu conductor neutru

10
Fig.6 Schema pentru măsurarea puterilor şi energiilor reactive în circuite trifazate
fara si cu conductor neutru.
W1, W2, W3, - wattmetre electrodinamice monofazate 120/ 240V, 5A,
Rw = 4000Ω / 120V;
CR 32 β =60° - contor de energie reactivă pentru distribuţii trifazate fără
conductor neutru, tensiuni simetrice, sarcini neechilibrate, defazaj intern β = 60°,
Un= 3x208 V, In = 5A;
CR 43 β =60° - contor de energie reactivă pentru distribuţii trifazate cu conductor
neutru, tensiuni simetrice şi sarcini neechilibrate, având defazaj intern β = 60°,
Un = 3x208V, In = 5A;
A1, A2, A3, A0 - ampermetre feromagnetice de 5A;
V - voltmetru feromagnetic de 250V;
Rw - rezistenţă adiţională de 3X4000Ω ;
R1, R2, R3, - reostate de 100Ω , 5A;
R0, Rh
L1, L2, L3 - bobine cu întrefier reglabil
PB - placa de borne
4.Energia electrica

11
4.1 Generalitati

Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-


chimic.
Energia electrica prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de

energie, si anume:

- producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice


avantajoase;
- energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului
electromagnetic, fie direct prin mediul inconjurator, fie dirijat prin linii
electrice;
- la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice
in alte forme de energie;
- energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa
necesitati;
Dezavantajul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme ale
energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. Energia electrica trebuie
produsa in momentul cand este ceruta de consumatori.
Producerea energiei electrice prin transformarea energiei potentiale sau
cinetice a apelor se realizeaza in centrale hidroelectrice care produc energie
electrica pe cale hidrautica. Aceasta sursa de nergie este economica si inepuizabila.

Energia electrica este transportata la distanta printr-un sistem de retele electrice, la


diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV si chiar peste 800 kV. Transportul
energiei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane.
La tensiunea de 110 kV, stalpii de sustinere au peste 25 m inaltime, fiind plasati la
intervale de circa 300 m; la 220 kV ei au inaltimea de peste 35 m, intervalul fiind
circa 350m; la 400 kV, inaltimea poate ajunge la 50 m, distanta intre ei fiind de
peste 350 m. In anumite situatii, cum sunt de exemplu trecerile peste ape, ei pot
atinge inaltimi mai mari. La tensiunea de 110 kV, stalpii de sustinere au peste 25 m
inaltime, fiind plasati la intervale de circa 300 m; la 220 kV ei au inaltimea de
peste 35 m, intervalul fiind circa 350m; la 400 kV, inaltimea poate ajunge la 50 m,

12
distanta intre ei fiind de peste 350 m. In anumite situatii, cum sunt de exemplu
trecerile peste ape, ei pot atinge inaltimi mai mari.
Cablurile subterane sunt folosite in localitatile urbane si acolo unde costul
suplimentar este justificat de alte consideratii, cum ar fi cel estetic de pilda. Un
cablu subteran de inalta tensiune necesita instalatii de racire si instalatii
suplimentare pentru evitarea pierderilor in pamant. Din acest motiv el este mult
mai scump decat o linie aeriana.
Liniile aeriene sunt confectionate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de
otel si cadmiu-cupru. Conductoarele din cupru sunt folosite la toate tensiunile;
pentru deschideri mari se utilizeaza cele din cadmiu-cupru care au o mare
rezistenta mecanica. Conductoarele din aluminiu cu miez de otel sunt folosite in
special in cazul tensiunilor inalte. Exista tendinta ca aluminiul sa inlocuiasca
cuprul, datorita costului sau mai scazut.
Conductibilitatea electrica variaza cu temperatura pentru cele mai multe dintre
materiale. In general pentru conductoare ea descreste la cresterea temperaturii.
Exceptie fac carbunele si electrolitii, pentru care, la fel ca la majoritatea
nemetalelor, conductibilitatea creste la ridicarea temperaturii.
In cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izolatie si protectie. Dintre
materialele izolatoare remarcam: hartia impregnata cu ulei, cauciucul natural si
sintetic, materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena (utilizata
de obicei in locul cauciucului). Cablurile izolate cu hartie pot fi utilizate pana la
400 kV, in timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice, numai pana
la 11 kV.
Protectia unui cablu cu izolatie de hartie impregnata este mai intai realizata cu un
strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii si apoi cu un strat de bitum
armat sau fara armatura metalica, pentru evitarea coroziunii si a distrugerii
mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice protectia este
determinata de necesitatile de serviciu.
In mod obisnuit, trebuie sa stim daca izolatorul ales corespunde temperaturii la
care va lucra. Se definesc in acest scop urmatoarele clase de izolatie:
- clasa Y de izolatie, satisfacatoare pana la 90 grade C. Hartia, bumbacul si
matasea netratate fac parte din aceasta clasa;

13
- clasa A de izolatie, utilizata pana la 105 grade C. Aici sunt incluse hartia,
bumbacul si matasea impregnate;
- clasa E de izolatie corespunde temperaturilor pana la 120 grade C. Hartia si
tesaturile impregnate fac parte din ea;
- clasa B de izolatie, utilizata pana la 130 grade C. Ea corespunde materialelor
folosite in transformatoare si motoare electrice si din ea fac parte asbestul, mica si
portelanul;
- clasa F de izolatie corespunde temperaturilor pana la 155 grade C, clasa H celor
pana la 180 grade C, iar clasa C temperaturilor mai mari de 180 grade C. In toate
aceste clase sunt incluse diverse varietati de sticla, mica si portelan.
Un semiconductor difera de alte materiale electrice conductoare prin faptul ca
factorii aditionali pot influenta trecerea curentului prin el. Conductibilitatea sa
electrica se situeaza intre cea a unui conductor si cea a unui izolator si creste la
ridicarea temperaturii.
Proprietatile sale electrice sunt rezultatul structurii sale cristaline si a prezentei
impuritatilor. Majoritatea semiconductoarelor, in stare pura, sunt izolatoare, dar
introducerea impuritatilor creeaza un surplus de electroni sau o lipsa de elctroni,
fiecare din aceste stari permitand trecerea curentului electric. Semiconductoarele
utilizate in mod obisnuit sunt germaniul, siliciul, seleniul, oxidul de cupru, sulfura
de plumb, arseniura de galiu, fosfura de galiu si carbura de siliciu.
Producerea energiei electrice se realizeaza prin transformarea altor forme de
energie:
- transformarea energiei chimice a combustibililor in turbine cu aer, gaz, motoare
cu ardere interna;
- transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor;
- transformarea energiei atomice;
- transformarea altor forme de energie: maree, solara, eoliana;
Siguranta in funcţionare a energiei electrice:
Prin siguranta in functionare se defineşte aptitudinea unui dispozitiv sau a
unei instalaţii de a-şi indeplini funcţia specificată in condiţiile date.

14
Printre principalii care caracterizează siguranta in functionare, respectiv
continuitatea în alimentarea cu energie electrica a unui cansumator, la punctual de
delimitare de retiaua furniyorului, mentionam:
- numarul anual de intreruperi eliminate prin reparaţii, respectiv prin manevre;
- durata medie a unei întreruperi;
- durata maxima de restabilire;
- durata totala medie de intrerupere pe an etc.
Principalii factori care influenţează continuitatea in alimentare a consumatorilor
sunt:
- fiabilitatea fiecarui element care intra in instalaţiile electrice de alimentare;
- configuraţia schemei electrice si tratarea neutrului ;
- caracteristicile prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguranta in
funcţionare);
- calitatea exploatarii etc.
În literatura de specialitate se face distincţie între diferite tipuri de intreruperi,
acestea clasificandu-se de exemplu, dupa durata, in urmatoarele categorii:
- microintreruperi: < 1 secundă;
- întreruperi scurte : 1 secundă – 1 minut;
- întreruperi lungi : > 1 minut.
Clasificarea întreruperilor în alimentare se poate face in funcţie de consecinţele
acestora, receptoarele electrice grupându-se, în funcţie de sensibilitatea la
înterupere în urmatoarele categorii:
- categoria zero – cele a caror întrerupere în alimentare paote provoca explozii,
incendii, pierderi de vieţi omeneşti sau distrugeri grave de utilaje;
- categoria I – cele a căror întrerupere în alimentare poate provoca dereglarea
unui process tehnologi în flux continuu, rebuturi şi pierderi materiale
importante prin nerealizarea producţiei şi imposibilitatea recuperării acesteia;
- categoria a II-a – cele a caror întrerupere în alimentare presupune nerealizări ale
producţiei pe perioada întreruperii, dar acestea pot fi recuperate;
- categoria a III-a – restul receptoarelor electrice.

15
Masurile de prevenire şi limitare a efectelor întreruperilor în alimentare depind
de sensibilitatea utilizatorului, ce sunt date in tabelul de mai jos.

Deoarece energia este integral puterii in raport cu timpul,masurarea ei se


face cu aparate integratoare denumite contoare ,acestea putand fi
electrodinamice sau electronice, ultimele impunand-se din ce in ce mai mult,
datorita robustetii,preciziei si facilitatilor oferite.

4.2. Masurarea energiei active in circuitele de curent alternativ

trifazat

16
Masurarea energiei active in circuitele de curent alternativ trifazat se face cu
ajutorul contoarelor trifazate , care pot fi aparate cu inductie sau contoare
electronice numerice.

Contoarele trifazate cu inductie sunt aparate cu un singur element de rotatie


( in cazul sistemelor de tensiuni simetrice ce alimenteaza receptoare
echilibrate). cu doua elemente de rotatie (potrivit metodei celor doua wattmetre
in cazul reptoarelor conectate in triunghi sau in stea fara fir neutru) sau cu trei
elemente de rotatie (in cazul retelelor oarecare cu fir neutru si receptoare
dezechilibrate potrivit metodei celor trei wattmetre).

4.2.1. Contorul electronic numeric

Contorul electronic numeric este in principiu format dintr-un wattmetru


electronic si un integrator si un bloc de afisare numeric.Dupa modul cum se
prelucreaza semnalul in diversele blocuri ale contorului distingem:
- contorul cu multiplicare si integrare analogica;
- contorul cu multiplicare analogica si integrare numerica;
- contorul cu multiplicare si integrare numerica.

4.2.2. Contorul cu multiplificare si integrare analogica

Contorul cu multiplicare si integrare analogica este alcatuit dintr-un wattmetru


electronic, un integrator cuantificator operational conectat la iesirea wattmetrului,
un convertor tensiune- timp / frecventa, un numerator si un ecran de afisare cu
cristale lichide (etalonat in kWh).

4.2.3. Contorul cu multiplificare si integrare numerica

17
Contoarele cu multiplicare analogica si integrare numerica au in component
lor wattmetre electronice, la iesirea carora se introduce etaje de digitizare
(convertor tensiune-timp/frecventa). Semnalul numeric se insumeaza (digital) si se
afiseaza pe un ecran cu cristal;e lichide (etalonat in kWh).
Energia este contorizsata pentru mai multe tarife.Tariferizarea diferentiala este
o parghie importanta privind cointeresarea consumatorilor in utilizarea rationala a
energiei electrice. Datorita consumatorilor de varf in anumite perioade in timpul
celor 24 de ore, precum si in anumite zile ale saptamanii, apare necesitatea
masurarii differentiate a energie (in vederea aplatizarii curbei de sarcina si pe
aceasta cale) si anume inregistrarea consumului de energie cu tariff mai ridicat
pentru o perioada de varf de sarcina.contoarele modern inregistreaza energia pentru
maximum patru tarife.
Afisajul cu cristale lichide permite citirea tuturor datelor masurate impreuna
cu unitatea de masura a parametrilor ce caracterizeaza aceste date, precum si a
tuturor datelor programate. Afisajului i se pot asocia doua secvente de afisare alese
prin programare , una pentru derularea automata a datelor si una pentru afisarea
pas cu pas prin intermediul butonului de pe contor.Afisarea unor simboluri special
permite recunoasterea usoara a unor evenimente aparute (de exemplu lipsa unei
faze.)
Securitatea datelor in contor pe durata caderilor de tensiune este asigurata de o
memorie nevolatila care nu necesita baterii (EEPROM) , unde sunt inregistrate, in
momentul intreruperii tensiunii, datele din configuratie ale contorului si datele
cheie de facturare. Cand tensiunea revine, datele sunt reincarcate in memoria RAM
activa si colectarea datelor este reluata.
Interfata optica permite utilizatorului introducerea de programe sau citirea
datelor fara indepartarea capacului de protective a contorului. O sonda optica cu
doua elemente este atasata temporar pe o ridicatura turnata a capacului contorului
Prin micile ferestre sonda optica transmite si receptioneaza semnale optice de la
portul de comunicatie optic montat direct pe placa de baza a contorului. Toate
comunicatiile sunt protejate cu parole specificate de utilizator.
Optional, contoarele pot fi dotate cu interfata RS 232 necesara pentru
programare si citire de la distanta, calibrare si corectare a erorilor.
18
Contoarele electronice care au configuratie de masurare avansata pot inregistra
mai multe curbe de sarcina, pot masura puterea activa in patru cadrane si pot fi
programate sa asigure multitarifarea si pentru energia reactiva. De asemenea, se
poate masura si afisa factorul de putere mediu.
Din categoria contoarelor electronice ce indeplinesc asemenea functii se poate
aminti contorul ALPHA, produs de firma ABB, care are o precizie de 0,2% si
contorul INDIGO PXA , produs de Schlumberger Industries, care are o precizie de
1%.

4.3. Analiza teoretică a defectelor de montaj pentru contoarele trifazate


utilizate în montaj indirect

În cazul conectării greşite a contorului TCA 32, el va integra o putere activă Pm


diferită de cea reală P :

P = K.Pm

unde K este dat în tabel, în funcţie de tipul defectului.

În fig 7. sunt prezentate cele două diagrame fazoriale corespunzătoare celor


două defecte studiate (în figura .7.a, diagrama corespunzătoare inversării bornelor
de curent ale contorului pe faza întâi, iar în figura7.b, diagrama corespunzătoare
întreruperii fazei a doua de tensiune).

19
a) b)

Fig.7. Diagramele fazoriale defecte

Bibliografie
1. Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. - Bucureşti : ICPE, 1997
2. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si
Mihai Creţu. - Chişinău : Tehnica-Info, 2002
3. Cursul de Măsurări electrice (anul 2).
4. Dordea, T., Maşini electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977
5. Lazu, C., Maşini electrice, , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966,
6. Lăzăroiu, D.F., Şlaiher, S., Maşini electrice de mică putere, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1973

http://www.eed.usv.ro/~mami/licenta/licenta_cursuri.htm#c5 )

20