Contabilitate - Mates Dorel

1. Societatea M detine 60% din actiunile societãtii BETA. M prezintã în bilant stocuri de
mãrfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mãrfuri de 15.000 u.m. M utilizeazã
pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacã ar fi utilizat metoda FIFO,
valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la
societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m.
Care este valoarea stocurilor care apare în bilantul consolidat?

Raspuns:

Retratarea valorii stocurilor:

121 = 371 1.000
607 = 121 1.000
Eliminarea profitului din stocuri:
121 = 371 500
707 = % X+500
607 X
121 500
Retratare (impozit pe profit amanat):
4412 = 121 240 (( 1.000 + 500 )*16% )
121 = 792 240

2. O societate-mamã achizitioneazã de la o filialã din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu

pretul de 1 leu/actiune. Se achitã prin bancã suma de 30.000 lei, iar restul se va achita
ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul achitat societãtii de valori mobiliare care a
instrumentat tranzactia este de 1%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã
dividende în sumã de 15.000 lei. Ulterior se vând 1.000 de actiuni cu pretul de 2
lei/actiune, încasarea fãcându-se ulterior în numerar. Titlurile vândute se scot din
evidentã la pretul de cumpãrare.
Se cer înregistrãrile contabile privind:
a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului;
b) plata ulterioarã a vãrsãmintelor si încasarea dividendelor;
c) vânzarea si încasarea titlurilor.

Raspuns:

a) Achizitia titlurilor
261 = % 50.000
5121 30.000
2691 20.000
Achitarea comisionului
622 = 5121 500
b) Plata ulterioara a varsamintelor
2691 = 5121 20.000
Incasarea dividendelor:

1
 5121 = 7611 15.000
c) Vanzarea titlurilor
461 = 7641 2.000
Incasarea veniturilor din titluri cedate
5121 = 461 2.000
Scoaterea din gestiune a titlurilor cedate
6641 = 261 1.000

3. Entitatea ALFA SA participã la capitalul social al entitãtii BETA SA nou-înfiintatã cu

un echipament tehnologic a cãrui valoare de aport determinatã de un expert evaluator a
fost stabilitã la 340.000 lei. Aceastã participatie îi asigurã un procent de control de 30%.
Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilã 360.000 lei; durata
de utilizare econcomicã a echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 60.000 lei. Ulterior,
entitatea cedeazã jumãtate din titlurile obtinute în urma participãrii la capitalul social, la o
valoare negociatã de 320.000 lei.
Se cer:
a) înregistrãrile contabile legate de participarea societãtii ALFA la constituirea capitalului
social al societãtii BETA;
b) înregistrãrile contabile legate de vânzarea titlurilor.

Raspuns:

a) Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului

% = 2131 360.000
2813 60.000
263 300.000
Inregistrarea titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizata a
imobilizarii corporale (340.000 - 300.000 = 40.000)
263 = 1068 40.000
b) Vanzarea titlurilor
461 = 7641 320.000
Scoaterea din gestiune a titlurilor cedate (340.000 / 2 = 170.000)
6641 = 263 170.000

4. O entitate acordã la 01.01.N douã împrumuturi pe termen de 5 ani, unul în valoare de

50.000 lei unei filiale si altul în valoare de 100.000 lei unei alte societãti. Dobânda anualã
de încasat se calculeazã la o ratã de 15%, iar rambursarea se va face la sfârsitul celor 5
ani.
Se cer înregistrãrile contabile legate de:
a) acordarea împrumuturilor pe termen lung;
b) dobânda anualã si încasarea ei;
c) încasarea împrumuturilor la scadentã.

Raspuns:

2
a) Acordarea împrumuturilor pe termen lung
% = 5121 150.000
2671 50.000
2673 100.000
b) Inregistrare dobânda anualã
Dobanda anuala de incasat de la filiala = 50.000 * 15% = 7.500
Dobanda anuala de incasat de la societate = 100.000 * 15% = 15.000
% = 763 22.500
2672 7.500
2674 15.000
Incasare dobanda anuala
5121 = % 22.500
2672 7.500
2674 15.000
Aceste inregistrari se efectueaza anual.
c) Incasarea împrumuturilor la scadentã
5121 = % 150.000
2671 50.000
2673 100.000

5. Entitatea ALFA SA acordã entitãtii BETA SA un împrumut de 50.000 lei pe termen de

2 ani, cu o dobândã anualã de 10% care trebuie achitatã la sfârsitul fiecãrui an. Dobânda
din primul an se încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an.

Se cer înregistrãrile contabile legate de:

a) acordarea împrumutului si înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an;
b) încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an;
c) înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea;
d) rambursarea împrumutului.

Raspuns:

a) Acordarea împrumutului
2673 = 5121 50.000
Inregistrarea dobânzii cuvenite în primul an (50.000 * 10% = 5.000)
2674 = 763 5.000
b) Incasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an
5121 = 2674 5.000
c) Inregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea
2674 = 117 5.000
Calcul impozit pe profit aferent dobanzii neinregistrate (5.000 * 16% = 800)
441 = 117 800
d) Rambursarea împrumutului
5121 = 2673 50.000

6. O societate-mamã acordã unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.000 lei

3
pe o duratã de 2 ani, cu o dobândã preferentialã de 10% pe an. Împrumutul se restituie
în douã transe egale la sfârsitul fiecãrui an, când se încaseazã si dobânzile anuale.
Ulterior, filiala a intrat în stare de faliment, motiv pentru care nu s-au mai încasat rata
din anul al doilea si dobânda aferentã, care se includ în pierderi.
Se cer înregistrãrile contabile legate de:
a) acordarea împrumutului si încasarea dobânzii pentru primul an;
b) rambursarea primei rate si dobânda cuvenitã pentru anul al doilea;
c) includerea pe pierderi a dobânzii nerecuperate.

Raspuns:

a) Acordarea împrumutului
2671 = 5121 50.000
Inregistrare dobanda cuvenita pentru primul an (50.000 * 10% = 5.000)
2672 = 763 5.000
Incasare dobanda cuvenita pentru primul an
5121 = 2672 5.000
b) Rambursarea primei rate
5121 = 2671 25.000
Inregistrare dobanda cuvenita pentru anul al doilea (25.000 * 10% = 2.500)
2672 = 763 2.500
c) Includerea pe pierderi a dobânzii nerecuperate
663 = 2672 2.500
Includerea pe pierderi a ratei nerecuperate
663 = 2671 25.000

7. La începutul anului N, entitatea ALFA SA achizitioneazã 100 de actiuni ale societãtii

BETA SA la un cost de 200 lei/actiune si le clasificã în categoria activelor financiare
disponibile pentru vânzare, cu scadentã mai mare de 12 luni de la data bilantului. Pe data
de 31.12.N valoarea de piatã a scãzut la 180 lei/actiune. Pe data de 30.10.N+1 actiunile
sunt vândute la pretul de 215 lei/actiune.Care este tratamentul contabil în situatiile
prezentate în urmãtoarele situatii:
a) diferenta de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în contul de profit si
pierdere;
b) diferenta de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în conturile de capitaluri
proprii.

Raspuns:

a) Achitie actiuni:
265 = 5121 20.000
Reevaluarea imobilizarilor financiare la 31.12.N:
6863 = 2963 2.000
Vanzarea actiunilor la data de 30.10.N+1
461 = 7641 21.500
Scoaterea din gestiune a actiunilor cedate:

4
 6641 = 265 20.000
2963 = 7863 2.000

b) Achitie actiuni:
265 = 5121 20.000
Reevaluarea imobilizarilor financiare la 31.12.N:
1171 = 265 2.000
Vanzarea actiunilor la data de 30.10.N+1
461 = 7641 21.500
Scoaterea din gestiune a actiunilor cedate:
6641 = 265 18.000

8. Pe data de 01.09.N entitatea ALFA SA a achizitionat 2.000 de obligatiuni pe termen

lung, la un cost de 160 lei/titlu, valoarea nominal fiind de 150 lei/titlu. Dobânda calculatã
cu o ratã de 10% se plãteste la fiecare 6 luni, iar scadenta este la 5 ani.
Se cer înregistrãrile contabile legate de:
a) recunoasterea cuponului la 01.09.N;
b) evaluarea venitului financiar adus de investitie în anul N;
c) recunoasterea dobânzii la data bilantului.

Raspuns:

a) recunoasterea cuponului la 01.09.N

265 = 462 320.000
b) evaluarea venitului financiar adus de investitie în anul N
venit financiar pentru anul N = 2.000 titluri * 150 lei/titlu * 4 / 12
venit financiar pentru anul N = 300.000 * 4 / 12
venit financiar pentru anul N = 10.000 lei
c) recunoasterea dobânzii la data bilantului
2679 = 766 10.000

9. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãtii Beta un mijloc de transport în

urmãtoarele conditii:
– valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa
pentru a-l achizitiona);
– durata contractului este de 7 ani;
– contractul presupune un avans de 70.000 u.m.;
– valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.;
– chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. si se plãtesc la sfârsitul anului;
– rata implicitã a dobânzii este de 9%.
Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinati investitia
netã a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârsitul exercitiului N+2
valoarea rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimati investitia netã în aceste
conditii pe durata rãmasã.

5
10. Faceti parte din delegatia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a
negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece pretul produselor oferite de
întreprindere este mai mic decât pretul minim admis de legea concurentei din S.U.A., se
apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un
acreditiv. Conditiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât si de
partea israelianã. La sfârsitul anului creanta fatã de clientul din Israel este considerate
irecuperabilã. Care credeti cã ar putea fi cauzele unei asemenea situatii?

Audit : Furca Teodora

152. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31

decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea
stocului la 31 decembrie, cunoscând ca întreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la
1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca în 10 decembrie s-au cumparat
500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca în 20 decembrie au iesit 400 unitati?

1. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizarii în anul N:
a) 12.500.000 lei;
b) 16.000.000 lei;
c) 8.000.000 lei.

2. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistrata cu ocazia
vânzarii?
a) 137.500 lei;
b) 284.000 lei;
c) 315.500 lei.

3. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o

imobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrata la
valoarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrata:
a) la costul sau;
b) la valoarea contabila;
c) la valoarea justa.

Raspuns: c)

Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie

evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi
evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice
amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior.
O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata,
dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea
activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori
valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui
recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi
recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.

6
Expertiza contabila – Furca Teodora

1. Ce contine un Raport de expertiza calificat?

Raspuns:

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului

contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.
În situaţia în care expertul contabil, pentru demonstrarea raţionamentului său
profesional, îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile,
asupra suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia
beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, Concluzii, fie
într-un capitol distinct, Capitolul IV, Considerații personale ale expertului contabil, dar
cu respectarea normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile exercitată liber
(profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiză contabilă cu
observaţii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare şi
mai cuprinzătoare în situaţia expertizelor contabile extrajudiciare).

2. Explicati cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiza si ce contine

Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile.

Raspuns:

În cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla în imposibilitatea

întocmirii unui raport de expertiză contabilă, datorită inexistenţei documentelor
justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse
expertizării. În astfel de cazuri se va întocmi un “ Raport de imposibilitate a efectuării
expertizei contabile”, care va avea aceeaşi structură ca un raport de expertiză contabilă
obişnuit (necalificat) dar care, în Capitolul II - Desfășurarea expertizei contabile şi
Capitolul III - Concluzii, va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la
imposibilitatea efectuării expertizei contabile "comandate" de beneficiarul acesteia.

3. Cum procedeaza expertul contabil verificator privind îndeplinirea atributiilor sale?

Raspuns:

În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară,

experţii contabili verificatori trebuie să urmărească dacă:
 în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate
prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;
 obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au
fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;

7
  autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la
încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care
presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;
 autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al
profesioniştilot contabili.
De asemenea trebuie să analizeze opiniile separate sau rapoartele experţilor
contabili – consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de
expertiză contabilă propriu-zisă.
Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi Normele profesionale, expertul
contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în
funcţie de observaţiile făcute, procedând diferit:
 dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil
verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate ştampila
dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.
 dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt
refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta
trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe
care să-l ataşeze, în original, raportului de expertiză judiciară ce urmează a
fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi
decizia acestuia.

Organizarea auditului intern si control intern al intreprinderi : Furca Teodora

1. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de

prestari servicii turistice.

Raspuns:

La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari

servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani.
Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern.
Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarele
categorii de misiuni:
I) misiuni de asigurare;
II) misiuni de consiliere;
III) misiuni de evaluare.
Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin
oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern.
Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a
eficacitatii managementului si controlului intern.
Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective
referitor la eficacitatea managementului si controlului intern.

8
 Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se
prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete de
baza:
• Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor
pachere turistice prin operatiunii de “early booking”, discount-uri acordate pentru
“last minutes”, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauze
de achitare in avans);
• Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate de
aparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara);
• Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele
geografice, in care societatea are servicii turistice);
• Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea
anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute);
• Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care se
evalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cu
probabilitatea aparitiei acestuia);
• Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin o
data pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat);
• Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianual
de audit intern (resurse financiare, tehnice, umane);
• Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se
realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente);
• Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului
strategic;
• Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern;
• Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite
de Ministerul Finantelor.
Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate
activitatile supuse auditului.Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile.
In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor
auditabile,care presupune realizarea in 2 etape:
I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile;
II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate.
Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei
riscurilor.sunt analizate riscurile legate de nereguli,deficiente,abateri si disfunctionalitati
ca urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare
si a contractelor incheiate in baza lor.
La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern sunt
ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile
fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil.
Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului
strategic multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai
frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare.
La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii:
1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare;
2. Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate;

9
 3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor si
structurilor entitatii;
4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii de
audit subordonate.
Planul anual de audit contine 8 elemente de baza:
1. scopul actiunilor de auditare;
2. obiectele actiunilor de auditare;
3. operatiunile supuse auditului intern;
4. structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare;
5. durata actiunii de auditare;
6. perioada supusa auditarii;
7. auditorii antrenati in actiunea de audit;
8. precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fi
implicati in audit.

2. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala din
domeniul productiei textile.

3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI

de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

Carta auditului intern urmareste:

- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;
- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comer;
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru
îndeplinirea obiectivelor auditului intern.

A. ROLUL SI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN

1. Rolul auditului intern

Auditul intern al calitatii1 este o examinare sistematica si independenta, efectuata
pentru adetermina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund
dispozitiilor prestabilite,daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si
corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o
asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie
desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru îmbunatatirea
proceselor de productiet si a gestionarii patrimoniului.
Auditul intern contribuie la îmbunatatirea continua a managementului si a calitatii
acestuia.
Aceasta examinare se realizeaza în raport cu normele existente (standarde,
standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri,
instructiuni etc.), pentru a stabili în ce masura ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul

10
calitatii nu se rezuma, însa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza
eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute în
domeniul calitatii.
Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la
îmbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica
cauzele care au dus la aceste neîndepliniri si propun masurile pe care le considera cele
mai potrivite pentru eliminarea lor.
2. Obiectivele auditului intern
2.1. Obiectivele auditului intern
Obiectivele generale ale auditului intern sunt:
_ sa asigure conducerea, actionarii,în general, ca societatea satisface sau nu
standardele minime de calitate;
_ sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si
documente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;
_ sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la
asigurarea si cresterea calitatii;
_ sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu
îndeplinescstandardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru îmbunatatirea lor.
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
În principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:
- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productie
side cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;
- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;
- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie si
de cercetare dinsociectate – auditul de performanta.
- evaluarea sistemelor de management – auditul de sistem.

3. Organizarea auditului intern

Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului
organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern.
Auditorii interni îsi desfasoara activitatea în subordinea directa a conducatorului unitatii,
exercitând o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu
trebuie sa fie implicati în elaborarea procedurilor de control intern si în desfasurarea
activitatilor supuse auditului intern.
Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor
de audit.
Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se
ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista si
functioneaza eficace.
Auditorii interni din cadrul societatiii:
• raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;
• informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;
• nu au putere, autoritate, functii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia
celorlegate de gestionarea functiei de audit intern;
• nu sunt implicati în operatiunile/activitatile curente ale unitatii;

11
• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar
pot fi consultati în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveste masurile de control
ce trebuie încorporate în sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis în
mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta într-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.

Relatia cu auditul extern:

Auditorii interni vor intra în legatura cu auditorii externi pentru:
• a întretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;
• a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si
rezultatele auditului intern si extern.
Auditorii interni se vor concentra în special pentru:
• orientarea planului anual de audit intern astfel încât sa tina cont de recomandarile
auditorului extern;
• primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre
recomandarile acestora;
• cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentru
realizarea auditului extern;
• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern si conducerea
universitatii.

4. Atributiile auditorilor interni

Auditorii interni au urmatoarele atributii:
a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate de
catre management;
b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;
c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management
sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor
si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii;
d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatile
de audit;
f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile si
propunerile conducerii societatii

5. Standardele de audit intern

Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele
metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practica
Profesionista a Auditului.

B. PRINCIPIILE ACTIVITATII AUDITULUI INTERN

1. Independenta si obiectivitate
Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)
externe începând cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor si
pâna la comunicarea rezultatelor acesteia.
Persoanele care sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cu
conducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni

12
nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern în unitate daca sunt soti sau afini
pâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de
conducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în îndeplinirea
activitatilor pe care în modpotential le pot audita si nici în elaborarea si implementarea
sistemelor de control intern ale unitatiii.

2. Competenta si constiinta profesionala

Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential în
atingerea eficacitatii activitatii de audit.
Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si
experienta necesara în realizarea misiunilor de audit.
Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredintate acelor
persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al
sarcinii.
În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de
expertiza/consultant în afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni.
Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,
de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este
necesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.

3. Exercitarea unei activitati normate

Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitate
cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.

4. Programul de asigurare si îmbunatatire a calitatii

Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si îmbunatatire a
calitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptul
ca normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni.
Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere si
evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permita
evaluari interne si externe.
Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare a
auditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii însisi (autoevaluare).
Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica daca
procedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfacator,
garantând calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea
insuficientelor si îmbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor
misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.

C. METODOLOGIE

1. Planul anual de audit intern

Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe baza
evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,
precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii.
Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate

13
realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse în planul anual de audit
intern.

2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern

2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile si
probante (inclusivcele în format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si
obiectivele misiunii de audit intern.
2.2.. Realizarea misiunii la fata locului
Auditul trebuie sa fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea unitatii
trebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar
îmbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.
2.3. Transmiterea rezultatelor
Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe
masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii la
aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor.
La încheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii,
observatiile relevante si propunerile de îmbunatatire a unor indicatori. Proiectul
raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunica
eventualele observatii auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii
interni analizeaza observatiile, întreprind procedurile necesare pentru îmbunatatirea
probelor si prezinta conducerii forma raportului îmbunatatita. Dupa aprobarea
modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii

2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni

Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor.
Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune însotit de un calendar de
implementare a recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planului
de actiune.

D. REGULI DE CONDUITA

Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte
secretul profesional în ceea ce priveste informatiile colectate.
Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza în
recomandari.
Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor.
Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care fac
obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si
recomandarile) conducerii unitatii.
Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul
misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însusi. Aceasta asigura faptul ca, atât
constatarile cât si informatiile probante sunt validate.

14
Evaluarea intreprinderi – Manate Daniel

1. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de 3%. stiind cã

pentru clasa de risc consideratã, piata cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%,
trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a dividendelor la infinit care permite asigurarea
acestei rentabilitãti.

Raspuns:

Modelul Gordon-Shapiro conduce la formula:

D
V =
r−g
unde - D este primul dividend de primit
- r rata de rentabilitate cu risc
- g rata de creştere la infinit a dividendului global
Formula se poate scrie:
V*( r - g ) = D => V * r - V * g = D => V * r = D + V * g
D
r = + g = r1 + g
V
unde - r1 este randamentul oferit de dividende
In exemplul nostru r1 = 3%
Astfel vom obtine:
0,1 = 0,3 + g => g = 7%

2. O întreprindere a fost introdusã la Bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu dividend de 10

u.m. tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului sãu într-un ritm anual de 8%
pânã la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani si apoi o
crestere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea de piatã a afacerii (actiunii) stiind
cã rata de rentabilitate asteptatã de actionari pentru capitalurile proprii este de 10%.

Raspuns:

Se utilizează modelul Gordon Shapiro în trei secvenţe cărora le corespunde o

anumită rată de creştere a dividendelor.

V = D1 / (1 + r ) + D2 / (1 + r )2 + D3 / (1 + r )3 + D4 / ( 1 + r)4 + D5 / (1 + r )5 + D6 /
( (1 + r )5 * ( r - g )
V = ( 10 * 1,08) / (1 + 0,1) + ( 10 * 1,08 2) / (1 + 0,1)2 + ( 10 * 1,083) / (1 + 0,1)3 +
( 10 * 1,083 * 1,06) / (1 + 0,1)4 + ( 10 * 1,083 * 1,062) / (1 + 0,1)5 + ( 10 * 1,083 * 1,062 *
1,4) / ((1 + 0,1)5 * (0,1 - 0,04))
V = 199,2

3. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere
anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul exercitiului este de
1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?

15
Raspuns:

Se aplică formula lui Gordon Shapiro:

D
V =
r−g
=> V * ( r - g ) = D => V * r - V * g = D => r = D /V + g
=> r = 1.500 / 25.000 + 0.09 => r = 15%

Fiscalitate : Popa Ioan

1. Ce venituri se supun regularizării în anul următor realizării lor?

Raspuns:

Venituri care se supun regularizării în anul următor realizării lor sunt:

 venituri din cedarea folosintei bunurilor
 venituri din profesii libere
 venituri din activitati independente
 venituri din drepturi de proprietate intelectuala
 venituri din activitati agricole
 castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen
 castiguri din transferul tilurilor de valoare

2. Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de

persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor?

Raspuns:

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură,
provenind din închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile (locuinţe, case de
vacanţă, garaje, terenuri şi altele asemenea), precum şi veniturile din arendarea bunurilor
agricole, din patrimoniul personal, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt
deţinător legal.
Veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor din
derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere (în derulare la 31 decembrie
2009), începând cu 1 ianuarie 2010, intră în categoria veniturilor din activităţi
independente şi se supun regulilor de stabilire a venitului net în sistem real prin
organizarea contabilităţii în partidă simplă.
Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, au
obligaţia ca în termen de 15 zile de la începerea activităţii, să înregistreze contractele de
închiriere la organele fiscale în raza cărora îşi au domiciliul fiscal şi să depună formularul
220 „Declaraţia privind venitul estimat”.
În urma prelucrării acestei declaraţii, se emite Decizia de impunere pentru plăţi
anticipate, în baza căreia contribuabilii datorează plaţi anticipate în contul impozitului pe

16
venit către bugetul de stat, care se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a
ultimei luni din fiecare trimestru (martie, iunie, septembrie, decembrie).
Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal astfel: pe baza contractului încheiat
între parţi prin aplicarea cotei forfetare de 25% sau pe baza veniturilor determinate
potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. În cazul în care,
potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă
echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se
efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determină prin deducerea din
venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut
în cazul aplicării cotelor forfetare de cheltuieli sau a cheltuielilor înregistrate în
contabilitate în partidă simplă pentru cei care folosesc impunerea în sistem real.
Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al
veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul
încheiat între parţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau
arendei.
În cazul aplicării cotelor forfetare de cheltuieli, cheltuiala deductibilă aferentă
venitului, cota forfetară de 25% aplicată la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor
închiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi
taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de
asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizări ale
veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi:
grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor inclusiv veniturilor din arendă, se
declară de către contribuabili până pe 15 mai anul urmator în „Declaraţie privind
veniturile realizate”, formular 200, care se depune la organul fiscal competent (pe raza
căruia are domiciliul fiscal contribuabilul) direct, la registratura acestuia, sau prin poştă
cu scrisoare recomandată.

3. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi

încadrată în categoria microîntreprinderilor?

Raspuns:

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de
peste 50% din veniturile totale;
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul,
autorităţile locale şi instituţiile publice
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata
impozitului pe microintreprindere începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc

17
condiţiile prevăzute anterior şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor.
O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească
impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile
prevăzute la literele a) şi d) sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi
condiţia prevăzută la litera b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data
înregistrării.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu
mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai
îndeplinesc una dintre condiţiile prezentate.
Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu
persoanele juridice române care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de
angajaţi.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se
exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat
impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Aceste reglementari au fost prevazute in art. 103 si art 104 din Codul Fiscal,
insa acestea au fost abrogate incepand cu data de 01.01.2010. De la aceasta data toate
societatile comerciale sunt platitoare de impozit pe profit.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor : Cernusca Lucian

1. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de

la şedinta comitetului creditorilor?

Raspuns:

Conform articolului 117 alineatul 3 din "Legea privind procedura insolventei",

lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de
zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre
posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor
privind raportul.
Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da
dispozitie lichidatorului, prin încheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, în
conditiile propuse în raport.

2. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?

Raspuns:

18
 Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii de faliment, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului,
precum si plata remuneratiilor persoanelor;
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de
institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din
continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor
obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate
asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea
debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele
rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate
Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate
proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.
Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa
deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit
ordinii prezentate mai sus.
In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu
acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand
suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor
respective.
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori
a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata
creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a
societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva
asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta
definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor
judecatoresc

3. În cazul creanţelor subordonate, care va fi ordinea de preferinţă?

Raspuns:

Ordine de preferinta in cazul creantelor subordonate, este urmatoarea:

 credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau
actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din
drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre
un membru al grupului de interes economic;
 creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

19
Contabilitate- Horga Petru

1. Dispuneti de urmãtoarele date: stocuri initiale de materii prime la începutul perioadei

3.000 lei; achizitia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime
9.000 lei; stocuri initiale de produse finite la cost de productie 12.000 lei; produse
obtinute în cost de productie 15.000 lei; produse vândute în pret de vânzare facturate
20.000 lei; reducere comercialã înscrisã în facturã 10%; stoc final de produse nevândute
3.000 lei; amortizarea clãdirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei si plãtite 6.500 lei;
subventii de exploatare 2.000 lei; subventii pentru investitii virate la venituri 3.000 lei.
Se cer:
a) înregistrãrile contabile aferente operatiilor de mai sus;
b) calculati productia exercitiului si excedentul brut de exploatare.

Raspuns:

a) Determinarea valorii materiilor prime consumate

SF 301 = SI 301 + RD 301 – RC 301
RC 301 = SI 301 + RD 301 – SF 301
RC 301 = 3.000 + 10.000 – 9.000 = 4.000
Astfel, inregistram achizitia de materii prime:
% = 401 11.900
301 10.000
4426 1.900
Si consumul de materii prime:
601 = 301 4.000
Determinarea costului de productie aferent produselor finite vandute:

SF 345 = SI 345 + RD 345 – RC 345

RC 345 = SI 345 + RD 345 – SF 345
RC 345 = 12.000 + 15.000 – 3.000 = 24.000
Astfel, inregistram obtinerea de produse finite la cost de productie:
345 = 711 15.000
Vanzarea produselor finite, inregistrand venituri din vanzarea produselor finite in suma
de 20.000 – 20.000 x 10% = 18.000 lei:
4111 = % 21.420
701 18.000
4427 3.420
Descarcarea gestiunii de produse finite:
711 = 345 24.000
Inregistrarea amortizarii cladirilor:
6811 = 2812 700
Inregistrarea salariilor datorate personalului:
641 = 421 6.000
Inregistrarea platii salariilor:
421 = 5121 6.500

20
Inregistrarea subventiilor de exploatare de primit:
445 = 741 2.000
Virarea la venituri a subventiilor pentru investitii:
131 = 7584 3.000

b) determinarea productiei exercitiului si a excedentului brut din exploatare:

productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata – productia imobilizata

Productia vanduta = 18.000 (veniturile din vanzarea produselor finite)

Productia stocata = RC 711 – RD 711 = 15.000 – 24.000 = -9.000
=> Productia exercitiului = 18.000 + (-9.000) = 9.000 lei

excedentul brut din exploatare (EBE) = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare –

Impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului – Cheltuieli materiale –

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti = 0 + 9.000 – 4.000 – 0 = 5.000 lei

EBE = 5.000 + 2.000 – 0 – 6.000 = 1.000 lei

2. Dispuneti de urmãtoarele informatii în cursul exercitiului N: o societate obtine produse

finite la cost de productie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la pretul de 15.000 lei;
reducere comercialã înscrisã în facturã 10%. Între cheltuielile ocazionate de obtinerea
produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei si
plãtite 1.800 lei; contributia unitãtii la asigurãrile sociale 700 lei si la fondul de somaj 200
lei; dobânzi datorate 400 lei; amenzi datorate autoritãtilor române 600 lei.
Se cer:
a) înregistrãrile contabile aferente operatiilor de mai sus;
b) calculati rezultatul fiscal si excedentul brut de exploatare.

Raspuns:

a) Obtinere produse finite la cost de productie:

345 = 711 10.000
Vanzare produse finite:
pret de vanzare 15.000 -
reducere comerciala 1.500 (15.000 * 10%)
net comercial 13.500

4111 = 701 13.500

Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele
vândute, adică 30 % * 10.000 lei = 3.000
711 = 345 3.000
Materii prime consumate:
601 = 301 1.000

21
Salarii datorate:
641 = 421 1.500
Salarii plătite:
421 = 5121 1.800
Contribuţia unităţii la asigurări sociale:
6451 = 4311 700
Contribuţia unităţii la fond şomaj:
6452 = 4371 200
Dobânzi datorate:
666 = 1682 400
Amenzi datorate autorităţilor române:
6581 = 4481 600
Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 4.400
601 1.000
641 1.500
6451 700
6453 200
666 400
6581 600
Închiderea conturilor de venituri:
% = 121 20.500
701 13.500
711 7.000

b) Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul contabil = 20.500 lei – 4.400 lei
Rezultatul contabil = 16.100 lei
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile –
Deduceri fiscale Rezultatul fiscal = 16.100 lei + 600 lei (amenzi
datorate autorităţilor române)
Rezultatul fiscal = 16.700 lei

MC = Venituri din vanz.de marfuri - Cheltuieli cu marfurile

MC = 0 - 0 = 0
productia exercitiului = 13.500 + 7.000
productia exercitiului = 20.500
valoarea adaugata = productia exercitiului + marja comerciala - cheltuieli cu materii
prime
valoarea adaugata = 20.500 + 0 - 1.000
valoarea adaugata = 19.500
EBE = valoarea adaugata - cheltuieli totale cu personalul
EBE = 19.500 - ( 1.500 + 700 + 200 )
EBE = 17.100

22
3. Se dau urmãtoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului N: 1.000 lei;
capitaluri proprii aferente exercitiului N-1: 600 lei. În cursul exercitiului N au avut loc
urmãtoarele operatii: cresteri de capital prin aporturi noi în naturã 50 lei; conversia
datoriilor în capital 20 lei; încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri
de capital în numerar cãtre asociati 10 lei. Care este rezultatul net aferent exercitiului N?

Raspuns:

Rezultatul exerciţiului = Capital propriuN – Capital propriuN-1 – Majorari

+ Reduceri
Rezultatul exerciţiului = 1.000 - 600 - 50 - 20 - 40 + 10
Rezultatul exerciţiului = 300 lei

4. Datele de evidentã si calcul se prezintã astfel: costuri totale ale procesului de productie
cuplat 700.000 lei; costurile pentru pregãtirea si desfacerea produselor dupã închiderea
procesului de productie cuplat 20.000 lei produsul secundar si 70.000 lei produsul
principal; valoarea la pret de vânzare a produsului secundar 150.000 lei; veniturile din
vânzarea produsului principal 750.000 lei. Determinati costul si marja produsului
principal.

Raspuns:

costul produsului principal = cost total – (Valoarea produsului secundar – Costuri

suplimentare aferente produselor secundare livrate)
costul produsului principal = 700.000 - ( 150.000 - 20.000 )
costul produsului principal = 570.000

Marja produsului principal = Venit din vanzarea prrodusului principal – (costul produsului
principal + costuri suplimentare aferente produsului principal livrat)
Marja produsului principal = 750.000 - (570.000 + 70.000)
Marja produsului principal = 110.000

5. O întreprindere fabricã si vinde un produs în urmãtoarele conditii: cantitate / cost

variabil unitar / factor de acoperire: 8.000 buc. / 2.800 lei/buc. / 30%; costurile fixe totale
sunt de 27.000.000 lei. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de
rentabilitate si pretul de vânzare unitar.

Raspuns:

Fa = CF / pe
unde Fa - factorul de acoperire
CF - costuri fixe
pe - punct de echilibru
pe = CF / Fa => pe = 27.000.000 / 30%
pe = 90.000.000 lei

23
 Specificatie Total Procent in cifra de afaceri
Cifra de afaceri 8000 buc * pvu 100%
8000 buc * 2.800 lei/buc =
Costuri variabile 70%
22.400.000
Marja asupra costurilor 8000 buc * pvu - 22.400.000
30%
variabile

(8000 buc * pvu - 22.400.000) / (8000 buc * pvu) =0,3

1 - 22.400.000 / (8000 buc * pvu) =0,3
1 - 0,3 = 2.800 / pvu
0,7 = 2.800 / pvu
pvu = 2.800 / 0,7
pvu = 4.000 lei

6. O întreprindere fabricã si vinde un produs în urmãtoarele conditii: cantitate / cost

variabil unitar / pret unitar: 80.000 buc. / 8.000 lei/buc. / 10.000 lei/buc.; costurile fixe
totale sunt de 46.000.000 lei. Determinati cu cât pot scãdea vânzãrile în mod relativ
pentru ca întreprinderea sã atingã pragul de rentabilitate.

Raspuns:

Specificatie Total Procent in cifra de afaceri

80.000 buc * 10.000 lei/buc =
Cifra de afaceri 100%
800.000.000 lei
80.000 buc * 8.000 lei/buc =
Costuri variabile 80%
640.000.000
Marja asupra costurilor 8000 buc * (10.000 lei/buc -
20%
variabile 8.000 lei/buc)= 160.000.000 lei

Fa = CF / pe
unde Fa - factorul de acoperire
CF - costuri fixe
pe - punct de echilibru
pe = CF / Fa => pe = 46.000.000 / 20%
pe = 230.000.000 lei
Coeficientul de siguranţă dinamic = ( CA - pe ) / CA
Coeficientul de siguranţă dinamic = ( 800.000.000 - 230.000.000 ) / 800.000.000
Coeficientul de siguranţă dinamic = 71,25 %

7. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii: pret de

vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 900 lei/buc. / 700 lei/buc; B = 1.500
lei/buc. / 1.000 lei/buc.; C = 1.500 lei/buc. / 1.200 lei/buc.; D = 700 lei/buc. / 500
lei/buc.; E = 2.000 lei/buc. / 1.500 lei/buc.
Dacã restrictia de vânzare este limitatã la 3 dintre cele 5 produse, iar volumul maxim de
fabricatie pentru fiecare produs este de 1.000 buc., precizati si argumentati care sunt cele

24
douã produse la fabricarea cãrora se va renunta pentru a se asigura marja brutã de profit
maximã.

Raspuns:

Pentru a stabili la care produse vom renunta, vom determina marja costurilor
variabile unitara pentru fiecare produs.
MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (B) = 1.500 lei/buc – 1.000 lei/buc = 500 lei/buc
MCV (C ) = 1.500 lei/buc – 1.200 lei/buc = 300 lei/buc
MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (E ) = 2.000 lei/buc – 1.500 lei/buc = 500 lei/buc
Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel
mai mic, respectiv MCV cea mai mică.
Se va renunţa la produsele A şi D

8. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii: pret de

vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 600 lei/ buc. / 450 lei/buc.; B = 800
lei/buc. / 700 lei/buc.; C = 450 lei/buc. / 250 lei/buc.; D = 500 lei/buc. / 450 lei/buc.; E =
1.000 lei/buc. / 800 lei/buc. Dacã productia maximã pe fiecare produs este de 100 buc.,
iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, precizati si argumentati
care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil.

Raspuns:

Pentru a stabili la care produse vom renunta, vom determina marja costurilor
variabile unitara pentru fiecare produs.
MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc
MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc
MCV (E ) = 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc
Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai
mic, respectiv MCV cea mai mică, deci produsul (D).

9. MARTINA SA utilizeazã pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. Produsul

X prezintã urmãtoarele costuri unitare: materii prime 4,40 lei, manoperã directã 1,60 lei,
costuri indirecte de productie variabile 2,30 lei, costuri indirecte de productie fixe 1,90
lei, costuri de vânzare variabile 3,10 lei si costuri de vânzare fixe 1,10 lei. Dacã stocul
final de produse finite contine 1.240 kg din produsul X, iar cel initial, 0 kg, determinati
care va fi marja totalã a contributiei la rezultat (marja din vânzãri) dacã au fost vândute
10.200 kg la pretul unitar de 25 lei/kg.

Raspuns:

25
 Intrucat societatea Martina S.A. utilizeaza pentru scopuri interne metoda
costurilor variabile vom determina costul variabil total unitar pentru produsul X.
costul variabil total unitar = materii prime + manopera directa + costuri indirecte de
productie variabile + costuri de vânzare variabile
costul variabil total unitar = 4,4 lei/kg + 1,6 lei/kg + 2,3 lei/kg + 3,1 lei/kg
costul variabil total unitar = 11,4 lei/kg
marja din vanzari = cantitatea de produse vandute * pretul de vanzare unitar - cantitatea
de produse vandute * costul variabil total unitar
marja din vanzari = cantitatea de produse vandute * ( pretul de vanzare unitar - costul
variabil total unitar)
marja din vanzari = 10.200 kg * ( 25 lei/kg - 11,4 lei/kg )
marja din vanzari = 138.720 lei

10. La începutul anului N o întreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N
era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul exercitiului N au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri
monetare: încasãri de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/euro si de 10.000 euro la
cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plãti de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro si
de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro. La 31.12.N cursul era de 24.100
lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãtii si diferenta de curs
nerealizatã?

Raspuns:

5124
Debit Credit
Sold initial: 23.000 lei/eur * 10.000 eur =
230.000.000 lei
30.000 eur*24.000 lei/eur=720.000.000 lei 20.000 eur*24.300 lei/eur=486.000.000 lei
10.000 eur*23.500 lei/eur=235.000.000 lei 15.000 eur*23.500 lei/eur=352.500.000 lei
Rulaj: 955.000.000 Rulaj: 838.500.000
Sold final: 346.500.000

Sold final EUR = 10.000 eur + 30.000 eur + 10.000 eur - 20.000 eur - 15.000 eur
Sold final EUR = 15.000 eur
Sold final RON dupa reevaluare la 31.12.N: 15.000 eur * 24.100 lei/eur
Sold final RON dupa reevaluare la 31.12.N: 361.500.000 lei
Diferenta din reevaluare = 361.500.000 - 346.500.000
Diferenta din reevaluare = 15.000.000

Inregistrare contabila a diferentei de curs aferenta reevaluarii:

5124 = 765 15.000.000

Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs

nerealizată
Trezoreria netă = 955.000.000 - 838.500.000 + 15.000.000
Trezoreria netă = 131.500.000

26
11. Dispuneti de urmãtoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate cu
4.600 lei. Valorile juste ale activelor achizitionate si ale obligatiilor preluate sunt
urmãtoarele: stocuri 1.500 lei; creante 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri si clãdiri 4.000
lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.500 lei. Au fost
efectuate plãti în valoare de 4.200 lei pentru achizitia clãdirilor. Determinati fluxul de
numerar provenit din activitatea de investitii conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de
trezorerie”.

Raspuns:

Flux de numerar din activitatea de investitii:

- plati pentru achizitia filialei = - 4.600
+ numerar aferent activelor preluate = + 2.000
- plati pentru achizitia cladirilor = - 4.200
___________________________________________________
Total flux de numerar din activitatea de investitii = -6.800

27