Centrul European de Studii Covasna - Harghita

Sinteză documentară:
Iniţiative, demersuri şi proiecte legislative pentru obţinere
autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc

Sinteza documentară Iniţiative, demersuri şi proiecte legislative pentru obţinere

autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc cuprinde o selecţie de articole, ştiri şi interviuri
apărute în diverse ziare, reviste, posturi de radio şi TV din România şi Ungaria, în ultimele luni.
Materiale sunt grupate pe următoare teme principale:
- I. Articole referitoare la iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) intitulată Un milion
de semnături pentru autonomia Ţinutului Secuiesc;
- II. Articole legate de protecţia minorităţilor, respectiv de situaţia maghiarilor din România;
- III. Articole referitoare la adoptarea Legii statutului minorităţilor naţionale;
- IV. Articole şi studii cu privire la regionalizarea României;
- V. Articole privind propuneri de modificare a Legii electorale

I. Articole referitoare la iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS)

intitulată Un milion de semnături pentru autonomia Ţinutului Secuiesc
Pentru a fi elaborată o lege privind autodeterminarea minorităţilor CNS iniţiază o acţiune de
strângere de semnături în ţările membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat în 15
decembrie şi a şi introdus în 20 decembrie, procedura de aplicare a iniţiativelor cetăţeneşti iar CNS
profită de acest lucru.
In 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din
Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie strânse 1 milion de semnături din cel
puţin 7 ţări membre a UE, de la cel puţin 0,2% din populaţia acestora. în România asta ar
presupune strângerea a 40.000 de semnături, iar noi în cadrul referendumului am reuşit să
strângem 200.000. Consiliul European a decis că din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci
avem un an întreg pentru a ne pregăti. în afară de România ne-am gândit să strângem semnături din
Ungaria, şi Slovacia, dar vom încerca şi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa şi Croaţia,
a cărei aderare la UE, în următorul semestru, se va produce sub preşedinţia Ungariei, a informat
preşedintele CNS, Izsak Balazs. Acesta a mai adăugat că lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc
va fi dusă exclusiv prin mijloace democratice, iar în acest sens se bazează pe sprijinul unor entităţi
deja existente cum ar fi Ţinutul Basc, Catalonia, Corsica şi Scoţia, deoarece în aceste regiuni
funcţionează parlamente regionale.
Izsak Balazs a precizat că în momentul în care se va obţine autonomia Ţinutului Secuiesc, în
statutul CNS există o prevedere conform căreia acesta se poate dizolva. Potrivit acestuia, până
atunci au fost/vor fi înfiinţate tot mai multe filiale locale, cele mai multe în Scaunul Mureş, în
condiţiile în care şi modul în care se raportează conducerea ungară ne este favorabil.
Preşedintele CNS a subliniat că pentru CNS cel mai important eveniment a fost Adunarea
delegaţilor administraţiilor locale din Ţinutul Secuiesc care a avut loc în data de 12 martie în cadrul
căreia pentru prima oară după 1990 s-a formulat pretenţia ca limba maghiară alături de limba
română să devină oficială în Ţinutul Secuiesc.

1
 Anul trecut pe vremea aceasta drapelul secuiesc nu era arborat pe niciuna din clădirile
administraţiilor publice, în timp ce în prezent acesta este arborat pe clădirile a şase Primării:
Ghindari, Sovata, Fântânele, Sărăţeni, Miercurea Nirajului şi Găleşti.
Hotărârile adoptate de către adunarea delegaţilor întrunită în data de 19 noiembrie în
Parlamentul ungar-cadru în care au participat şi reprezentanţii Ambasadelor a 14 state membre ale
Uniunii Europene-, au fost înaintate preşedintelui Ungariei şi preşedintelui României, precum şi
premierilor şi miniştrilor de Externe din cele două state.
Sursa: www.kuruc.info din 30.12.2010

Un milion de semnături pentru autonomia Pământului Secuiesc

În scopul elaborării unei legi privind autodeterminarea minorităţilor, Consiliul Naţional
Secuiesc organizează o acţiune de strângere de semnături în ţările membre ale Uniunii Europene.
Consiliul Europei a adoptat - în 15 decembrie - şi a şi introdus - în 20 decembrie - procedura de
aplicare a iniţiativelor cetăţeneşti. CNS profită de acest lucru.
Izsak Balazs: - Luptăm pentru autonomia Pământului Secuiesc exclusiv prin mijloace
democratice. în 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11
din Tratatul de la Lisabona. Mai exact, acest lucru permite implicarea directă a cetăţenilor în
procesul legislativ. () Potrivit procedurii, trebuie să fie strânse un milion de semnături din cel puţin
şapte ţări membre UE, din fiecare ţară de la cel puţin 0,2% din populaţie. în România ar însemna
40.000 de semnături. La referendum am reuşit să strângem 200.000 de semnături. Consiliul Europei
a hotărât că se pot strânge semnături începând cu data de 20 decembrie 2011, deci avem la
dispoziţie un an întreg pentru preparative. în afară de România ne-am mai gândit la Ungaria şi
Slovacia, dar ne vom încerca norocul şi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa şi Croaţia -
a declarat Izsak Balazs.
Sprijinul entităţilor deja existente cum ar fi cele din Tara Bascilor, Catalonia, Corsica, Scoţia
- regiuni funcţionează parlamente regionale - este esenţial pentru demersurile de obţinere a
autonomiei Pământului Secuiesc de către CNS, (în al cărei statut există o prevedere conform căreia
CNS se poate autodizolva).
Sursa: www.szekelyhon.ro din 28.12.2010, autor Gaspar Botond

Un milion de semnături
Cu sprijinul unor entităţi deja existente cum ar fi Ţinutul Basc, Catalonia, Corsica şi Scoţia -
regiuni funcţionează parlamente regionale - se va continua lupta pentru autonomia Ţinutului
Secuiesc, exclusiv prin mijloace democratice. CNS va iniţia o strângere de semnături în ţările
membre ale Uniunii Europene, pentru a elabora la nivelul uniunii norma referitoare la
autodeterminarea minorităţilor. Consiliul European a adoptat la data de 15 decembrie procedura de
implementare a iniţiativei cetăţeneşti care a intrat în vigoare în data de 20 decembrie, iar de aceasta
se va folosi CNS.
Conform acestei proceduri trebuie colectate 1 milion de semnături din cel puţin 7 ţări
membre a UE, de la cel puţin 0,2% din populaţia acestora. în România asta ar presupune strângerea
a 40.000 de semnături, iar noi în cadrul referendumului am reuşit să strângem 200.000. Consiliul
European a decis că din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne
pregăti. în afară de România ne-am gândit să strângem semnături din Ungaria, şi Slovacia, dar vom
încerca şi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa şi Croaţia, a cărei aderare la UE, în
următorul semestru, se va produce sub preşedinţia Ungariei, a informat preşedintele CNS, Izsak
Balazs. Când vom obţine autonomia Ţinutului Secuiesc, în statutul CNS există o prevedere conform
căreia acesta se poate dizolva. Insă până atunci au fost/vor fi înfiinţate tot mai multe filiale locale,
cele mai multe în Scaunul Mureş, în condiţiile în care şi modul în care se raportează conducerea
ungară ne este favorabil, a precizat Izsak Balazs.
Sursa: cotidianul Vasarhelyi Hirla, nr. 253 din 29.12.2010, autor Gaspar Botond

Un milion de semnături

2
 Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat astăzi, că a fost demarată o procedură vizând
strângerea de semnături la nivelul Uniunii Europene, pentru obţinerea autonomiei minorităţilor
maghiare. Obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc se doreşte a fi realizată cu instituţii distincte,
inclusiv cu un parlament regional pentru judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Astfel, printr-o
iniţiativă legislativă, în decembrie 2011, CNS va demara strângerea a 1 milion de semnături din cel
puţin 7 ţări ale Uniunii Europene. Până acum, Consiliul Naţional Secuiesc se bazează pe sprijinul
minorităţilor din România, Ungaria, Slovacia, Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Din
România ar fi necesare în jur de 40.000 de semnături, respectiv 0.2% din populaţia ţării.
Preşedintele CNS doreşte, de asemenea, şi oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.
Potrivit preşedintelui CNS obligaţia morală a etnicilor maghiari este să facă uz de această
posibilitate, acesta dând ca exemplu Constituţia Spaniei, unde sunt specificate competenţele
parlamentului regional.
Sursa: Postul de televiziune Realitatea TV din 28.12.2010 , autor Anca Suciu

Izsak Balazs: Vrem autonomia Ţinutului Secuiesc pe baza unei legi organice
Într-un amplu interviu acordat adevarul.ro, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
(CNS), Izsak Balazs, a vorbit despre acţiunile pe plan extern şi intern ale secuilor, precum şi despre
originea acestora.
Secuii vor regiune autonomă cu prerogative statale în Harghita, Covasna şi Mureş şi
intenţionează în acest sens să strângă un milion de semnături din Europa. Noul guvern
maghiar condus de Viktor Orban le-a deschis larg uşa cooperării, spre deosebire de vechiul
guvern socialist care nu i-a băgat în seamă.
„adevarul.ro” publică azi prima parte a interviului cu liderul secuilor, despre lobby-ul pe
plan european, urmând ca marţi să aflaţi ce fac secuii în România, iar miercuri cine sunt ei.
adevarul.ro: Domnule Izsak Balazs, Consiliul Naţional Secuiesc a avut o şedinţă în
Parlamentul Ungariei (fotogalerie), la 19 noiembrie, o premieră pentru CNS. Despre ce este vorba?
Izsak Balazs: Am adoptat o serie de decizii privind relaţia Consiliului Naţional Secuiesc cu
instituţiile statului maghiar. Pentru noi, Ungaria e patria-mamă, aşa cum e România pentru românii
de pretutindeni.
Pentru noi e deosebit de important ca Ungaria să sprijine aspiraţiile noastre şi acest lucru să
facă obiectul unor discuţii bilaterale între România şi Ungaria.
Dorim sa obţinem autonomia Ţinutului Secuiesc pe baza unei legi organice pe care o
vom înainta pentru a treia oară Parlamentului României.
Acum toate deciziile se iau la Bucureşti. Ceea ce vrem noi şi ceea ce propune statutul de
autonomie al Ţinutului Secuiesc este ca o parte din acest decizii să fie transmise la nivel regional.
Noi am considerat important ca opinia publică şi clasa politică din Ungaria să cunoască
scopurile noastre. Ne-am bucurat că preşedintele Parlamentului Ungariei a înţeles cererea noastră şi
ne-a deschis porţile.
I:Actualul guvern maghiar o să vă ajute mai mult decât precedentul?
R:Absolut. Sunt ferm convins de asta. Fostele guverne socialiste s-au comportat cu noi de
parcă nu am fi existat. Pur şi simplu nu ne-au băgat în seamă.
I:Cum o să vă ajute Ungaria, mai exact?
R:Sprijinul ţării-mamă contează foarte mult. Mereu rămâne o întrebare ascunsă, declarată
sau nu: Oare ce rol poate sa aibă Ungaria? şi atunci trebuie abordat în mod deschis acest subiect,
prin cooperare bilaterală sinceră între Ungaria şi România. Trebuie încredere reciprocă.
Autonomia Tirolului de Sud a fost creată pe baza unei cooperări îndelungate între Austria şi
Italia, una de încredere reciprocă. S-a ajuns acum la o relaţie bună pe termen lung, în care este
garantată buna vecinătate durabilă. Autonomia nu este altceva decât o garanţie instituţională a
protecţiei unei minorităţi. Minorităţile ar forma al patrulea stat ca mărime din Europa
I: Ce aşteptaţi de la Tokes Laszlo, vicepreşedinte al Parlamentului European?
R:Aşteptăm o codificare la nivel European a drepturilor colectivităţilor naţionale în
Europa. Profesorul Christof Pall (cel care a elaborat principiile autonomiei din Tirolul de Sud) a

3
fost prezent la adunarea noastră din Budapesta şi a spus că dacă adunăm la un loc toate
colectivităţile naţionale care trăiesc în minoritate, care nu au propria lor ţară, atunci o asemenea ţară
ar fi a treia sau a patra în Europa ca mărime.
I: Seful delegaţiei Ungariei la Consiliul Europei, Marton Braun, a anunţat la 15 septembrie
că delegaţia naţională ungară va reprezenta Consiliul Naţional Secuiesc la lucrările Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cum s-a ajuns aici?
R:Consiliul Europei a adoptat o serie de hotărâri şi recomandări privind protecţia
minorităţilor, iar România şi-a asumat unele dintre ele prin angajamentele făcute la primirea în
Consiliu. Noi vrem ca doleanţele noastre să fie reprezentate în cele patru sesiuni ale APCE. Dar
cum nu avem reprezentant în Consiliul Europei, pentru că eu personal pe domnul Gyorgy Frunda
(fostul lider al delegaţiei naţionale a României la APCE) nu îl consider că reprezintă interesele
noastre, atunci am solicitat acest lucru delegaţiei Ungariei.
Noi am fost în 2008 într-o delegaţie la Strasbourg (sediul Consiliului Europei) şi am avut o
întrevedere de 30 de minute cu preşedintele de atunci al APCE, domnul Lluis Maria de Puig, la care
a participat şi domnul ambasador al României la Strasbourg, domnul Stelian Stoian şi domnul
Frunda în calitate de şef al delegaţiei române.
Cu ocazia acestei vizite ne-am întâlnit şi cu alţi lideri, cum ar fi preşedintele grupului PPE
din APCE. Acolo noi am punctat doleanţele noastre, am prezentat situaţia noastră ţinând cont de
unele valori fundamentale din Consiliul Europei şi mă refer în primul rând la conceptul de
democraţie regională.
Si desigur că vom încerca să contactăm şi delegaţia României, să vedem dacă în cadrul ei
există vreun delegat care să aibă empatie faţă de scopurile noastre, să simtă, să înţeleagă situaţia
noastră. M-aş multumi cu atât. şi care sa aibă o privire largă, deschisă, în acest domeniu.
I:Aţi înfiinţat în 2008 un grup de lucru internaţional pentru studiul populaţiilor
minoritare autohtone europene. Care a fost activitatea lui până acum?
R:Grupul de lucru e menit să ofere un spaţiu de consultare pentru toate grupurile etnice din
Europa care au aspiraţii privind autonomia teritorială.
Si luând în considerare reglementările la nivel European deja existente, să le strângă la un
loc, să elaboreze proiecte de reglementare la nivel european şi eventual să iniţieze o iniţiativă
cetăţenească la nivel european, o propunere sprijinita de un milion de europeni, proiect care să fie
introdus pe ordinea de zi a Parlamentului European.
Noi când am pornit, cu această idee am pornit. Am avut intenţia ca un asemenea demers să
fie bine pregătit teoretic, logistic, astfel încât să aibă acel sprijin din toată Europa.
Am făcut câteva demersuri în acest sens. Aşteptăm o cooperare din partea parlamentarilor
europeni, în primul rând de la domnul Tokes Laszlo şi apoi de la întreaga delegaţie maghiară.
I:Să revenim la întâlnirea recentă din Parlamentul Ungariei. Ce decizii aţi luat la Budapesta?
R:Am luat o serie de hotărâri, dintre care cele mai importante se referă la aşteptările noastre
faţă de politica guvernului maghiar în ceea ce îi priveşte pe maghiarii de dincolo de graniţe.
O altă hotărâre se referă la aşteptările noastre privind preşedinţia maghiară a Uniunii
Europene. Considerăm că protecţia minorităţilor europene trebuie stabilită în reglementări de nivel
european. Şi aşteptăm ca în această perioadă, de 6 luni, să fie măcar demarat acest procedeu.
Deşi toţi membrii UE fac parte din Consiliul Europei, se spune ca UE nu are reglementări
privind protecţia minorităţilor. Dar obligaţiile pe care şi le-a asumat un stat în Consiliul Europei
sunt valabile indiferent în ce cadru sunt asumate. Deci aşteptăm ca UE să se pronunţe în această
privinţă, dacă obligaţiile asumate de ţările membre sunt obligatorii şi pentru UE.
I:La ce obligaţii vă referiţi în cazul României?
R:In primul şi în primul rând la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. România şi-a
asumat un angajament atunci când a intrat în Consiliu, că va respecta şi Recomandările.
Iar Recomandarea 1201 stipulează, la articolul 11, dreptul minorităţilor care într-o regiune
formează majoritatea să aibă autorităţi administrative autonome. Recomandarea 1201 face parte şi
din tratatul bilateral de cooperare şi de prietenie dintre România şi Ungaria.

4
 Ne gândim şi la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor, în care părţile semnatare s-
au angajat să nu modifice împărţirea administrativă în aşa fel încât să afecteze negative proporţiile
etnice ale minorităţilor.
Noi vrem ca reforma administrativă a României, deci regiunile care vor fi în viitor şi care
vor prelua locul judeţelor aşa cum este previzibil, să se facă ţinând cont de aceste angajamente
internaţionale asumate de România.
Cum caracterizaţi relaţia Consiliului Naţional Secuiesc cu partidul ungar Jobbik, care a făcut
multe declaraţii de susţinere la adresa secuilor şi care v-a îndemnat să cereţi în continuare
autonomia Ţinutului Secuiesc?
CNS aşteaptă sprijinim din partea tuturor formaţiunilor politice. Dar nu are relaţii mai
apropiate sau mai distante cu ele. Încercăm să avem o atitudine echidistantă, pentru că autonomia
nu este o problemă ideologică. Ar fi o greşeală dacă CNS s-ar orienta şi ar spune…
Dacă cineva ne sprijină, foarte bine. Dar noi nu ne identificăm cu nicio grupare şi cu niciun
partid politic.
I:Aţi fost în Canada în 2008. De ce?
R:Am fost la Toronto, la Ottawa, la Montreal. Am participat la diverse întâlniri cu cei de
acolo. Eu am fost invitat de Biserica Reformată Maghiară din Toronto şi am vizitat comunităţile
maghiare în primul rând.
Canada este o ţară democratică, liberă, unde funcţionează acel regionalism care se încearcă
acum să se introducă în UE, bazat pe principiul subsidiarităţii, deci sistemul decizional să fie mai
aproape de cetăţeni. în Canada acest lucru funcţionează foarte bine. Asta m-a interesat în primul
rând.
I:Aţi vizitat vreo regiune autonomă?
R:Nu. Dar mă pregătesc să merg în Tirolul de Sud. Avem un proiect să mergem acolo sub
forma unei delegaţii mixte romano-maghiare. Este o idee deocamdată, nu s-au conturat detaliile.
I:Aţi avut o întâlnire cu o delegaţie a uigurilor, etnici turci care trăiesc în regiunea autonomă
chineză Xinjiang. Ce aţi stabilit?
R:A fost o întâlnire în 2004-2005, pe vremea când preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc era domnul Csapo Jozsef. Eu nu am participat la ea. Dar, în general, noi ne bazăm pe
empatia comunităţilor care trăiesc în situaţii similare cu a noastră. în ceea ce priveşte colaborarea
actuală cu uigurii, eu sunt preşedintele CNS din februarie 2008 şi de atunci nu m-am întâlnit cu ei.
I:De ce s-a înfiinţat Consiliul Naţional Secuiesc, când exista UDMR?
R:CNS a luat fiinţă pentru că din 1996, atunci când UDMR a intrat pentru prima oară în
Guvern, niciun politician UDMR nu a mai vorbit despre acea doleanţă de autonomie care figurează
în programul lor, autonomia în trei trepte.
Noi am considerat ca e necesară o garanţie legală durabilă a drepturilor comunităţii noastre.
Dar dânşii, cei de la UDMR, au crezut ca aceste garanţii pot fi înlocuite prin înţelegeri încheiate în
spatele culiselor, aşa-zisele înţelegeri de Coaliţie. Lucru cu care noi nu am fost de acord.
Este inacceptabil ca problemele publice ale maghiarilor să fie soluţionate din patru în patru
ani prin înţelegeri semi-secrete sau secrete. Cum adică Guvernul României acordă UDMR-ului nu-
ştiu-câte sute de miliarde pentru sprijinul comunităţii maghiare? Suntem şi noi contribuabili, avem
dreptul să ştim cui, cu ce scop se dau aceşti bani, pentru că este şi impozitul nostru.
Biografie Izsak Balazs
Locul şi data naşterii: Sfântu-Gheorghe 04. iunie 1952.
Părinţii: Jozsef, scriitor, istoric şi critic literar, Julianna profesoară
Căsătorit în 1976 cu Bonis Johanna (1950-2006) istoric, muzeograf
Copii: Tamas (1988), Aniko (1990) studenţi
Studii: Bacalaureat în 1971 la Liceul Bolyai Farkas din Târgu-Mureş, Institutul Politehnic
Bucureşti, Facultatea de Energetică (1971-1976)
Loc de muncă: 1977-1992 inginer la întreprinderea Electromureş, Târgu Mureş, din 1992
întreprinzător privat.

5
 Apartenenţă şi funcţii politice: membru UDMR din 1990, diverse funcţii în organizaţia
judeţeană Mureş, din 2003, de la înfiinţare vicepreşedintele CNS, din februarie 2008 preşedinte
CNS
Sursa: cotidian Adevărul din 29.11.2010, autor Ionel Dancu

Strângerea celor un milion de semnături

Jakabos Janka, preşedintele CNMT, şi Gazda Zoltan, preşedintele din scaunul Sepsi al CNS,
au declarat în cadrul unei conferinţe de presă comune că filialele din scaunul Sepsi ale CNMT şi
CNS au semnat un acord de colaborare, acord care a luat naştere în vederea strângerii de semnături
pentru informarea mai facilă în legătură cu naturalizarea, proiectele de concurs comune şi
iniţiativele legislative referitoare la autodeterminarea minorităţilor. CNMT sprijină iniţiativa CNS,
potrivit căreia în 7 ţări din UE vor fi strânse un milion de semnături pentru reglementarea la nivelul
UE a autodeterminării minorităţilor. Jakabos Janka a atras atenţia că la sediul din Sfântu Gheorghe
al CNS, cei interesaţi de naturalizare vor fi sprijiniţi gratuit. Potrivit lui Gazda, pentru strângerea
celor un milion de semnături este nevoie de sprijinul tuturor şi de cel al UDMR. Gazda Zoltan a
declarat că speră că această colaborare va fi urmată şi la nivel central, că aceste două organizaţii
care s-au înstrăinat vor avea relaţii mai strânse.
Sursa: Postul de radio Slager Radio din 01.02.2011

II. Articole legate de protecţia minorităţilor,

respectiv de situaţia maghiarilor din România

Borbely: Toate tipurile de autonomie sunt responsabilitatea statului român

Potrivit lui Borbely Laszlo, ministrul mediului şi preşedinte executiv al UDMR, toate
tipurile de autonomie sunt responsabilitatea statului român, prin parlament şi guvern, a declarat joi.
în opinia lui Borbely, diferitele proiecte legate de autonomie - de exemplu cele referitoare la statutul
juridic al minorităţilor naţionale sau reîmpărţirea regiunilor de dezvoltare economică - sunt parte a
programului de guvernare. în privinţa lor decizia trebuie să o ia cabinetul şi parlamentul, conform
programului. Referitor la faptul că Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, Szasz Jeno, preşedintele
PCM şi Izsak Balazs, preşedintele CNS, îşi pun speranţe în ceea ce priveşte autonomia din
perspectiva preluării preşedinţiei UE de către Ungaria, începând cu ianuarie 2011, Borbely a
răspuns: acestea sunt două chestiuni diferite.
Sursa: Paprika Radio din 22.10.2010

Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles

Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles, context în care
organizaţiile membre au elaborat declaraţia de final în care precizau că singura garanţie a dăinuirii
şi dezvoltării lor o pate reprezenta doar asigurarea autonomiei teritoriale cu statut personal şi
specific.
La audierea publică de la Bruxelles, Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
a vorbit despre eforturile organizaţiei sale depuse pentru realizarea autonomiei teritoriale a
Ţinutului Secuiesc, eforturi ce ar putea avea ca şi rezultat crearea unei guvernări regionale, a unui
parlament regional. Acesta a atras atenţia şi asupra faptului că însăşi Constituţia României oferă
posibilitatea înfiinţării organismelor administrative. în opinia lui Izsak este importantă şi căutarea,
respectiv găsirea unor aliaţi europeni, deoarece dacă s-ar aduna populaţia acelor regiuni care îşi
asumă lupta pentru autonomia minorităţilor, Scoţia, Catalunia, Tara Bascilor, sau chiar Tirolul de
Sud, atunci s-ar putea constata că acestea ar reprezenta a cincia putere europeană, din punct de
vedere al numărului de locuitori. Membrii CAMBC au fost de acord şi cu iniţiativa CNS de
strângere a unui număr de un milion de semnături, fiind accentuat faptul că şi Ţinutul Secuiesc
trebuie să devină membru al acestei ţări invizibile.
Sursa: publicaţia săptămânală Kozpont, nr. 10 din 09.03.2011, autor Biro Zsolt

6
 Conferinţa de presă a preşedintele CNS, Izsak Balazs
Red. În contextul unei conferinţe de presă, Izsak Balazs, preşedintele CNS a vorbit despre
noile progrese în ceea ce priveşte lupta pentru autonomie şi aţi vorbit despre ţara invizibilă. Ce
ascunde această expresie?
I.B. Pe teritoriul Uniunii Europene trăiesc numeroase comunităţi naţionale care formează
majoritate în propria regiune. Aceste comunităţi nu se consideră minorităţi naţionale. Mă gândesc la
scoţieni, la catalani, la başti, dar putem să vorbim şi despre noi, secuii, deoarece şi în Ţinutul
Secuiesc secuii reprezintă o majoritate.
Considerăm că aceste regiuni au interese specifice, interese comune specifice, şi pe baza
acestora este imaginabilă o colaborare. . foarte repede a reieşit faptul că acest lucru este şi pentru
scoţi şi catalani o posibilitate de care ar dori să profite, deci putem acţiona în comun, pentru ca
acestor comunităţi străvechi Uniunea Europeană să le recunoască dreptul la autodeterminare şi,
evident, să reglementeze sistemul instituţional minimal al acestui drept. Aşadar, ţara invizibilă ar fi
comunitatea acestor regiuni naţionale, deoarece numărul locuitorilor depăşeşte 30 de milioane, iar
dacă luăm în considerare comunităţile minoritare, care trăiesc în minoritate şi pe pământul natal,
atunci ar fi vorba de aproximativ 50 de milioane de cetăţeni europeni. Gândindu-ne la aceste
comunităţi am vorbit şi vorbim despre o ţară invizibilă în UE. în instituţiile UE, în structurile
interne ale acesteia, interesele acestor comunităţi, până în momentul de faţă, nu sunt prezentate sub
nici o formă.
Red. De ce o numiţi ţară invizibilă?
I.B. UE are 27 de state membre. Atunci când enumerăm aceste state toată lumea vorbeşte de
state naţionale. Dacă le considerăm state naţionale, atunci undeva în Europa, totuşi trebuie să aibă
loc şi au loc şi acele comunităţi care nu au stat naţional propriu, sau dacă au nu trăiesc acolo. Este
vorba despre o exprimare metaforică menită să pună faţă în faţă opinia publică cu o situaţie care
aşteaptă să fie rezolvată. Dacă e să se respecte democraţia, UE trebuie să recunoască dreptul la
autodeterminare a acestor comunităţi, să recunoască faptul că toate popoarele Europei sunt egale.
Independent de faptul că au sau nu au stat naţional propriu, sau în cazul în care au trăiesc acolo sau
în altă parte.
Red. Aşa cum aţi spus, este vorba despre o exprimare metaforică, dar ce poate să însemne
acest lucru în practică?
I.B. în practică ar putea însemna şi faptul că aceste regiuni, recunoscând obiectivele comune,
să se unească pentru aceste obiective. Deci pot şi înfiinţate şi instituţii ale acestei ţări invizibile, în
cazul în care se înfiinţează uniunii şi, pentru interese comune, acţionează în comun în cadrul UE.
Începând din această clipă, ţara invizibilă poate fi transformată şi în ţară vizibilă.
Red. Concret, în ce domenii consideraţi că există posibilităţi de colaborare?
I.B. Evident că în primul rând în cazul organizarea în comun a Iniţiativei Civice la nivelul
UE, elaborarea în comun a obiectivelor care se doresc a fi atinse. Trebuie ştiut că posibilitatea pe
care o oferă această Iniţiativă Civică reprezintă un drum foarte îngust. E o condiţie ca această să fie
integrată în constituţia uniunii, deci comisia adoptă o iniţiată civică unională despre care se
demonstrează că este necesară pentru aplicarea Tratatului de la Lisabona. Aşadar în cazul în care
vrem să fim foarte siguri că Comisia o adoptă, atunci evident că suntem foarte puţin sau cerem
foarte puţin. Dacă spunem sau cerem puţin, atunci nu merită să demarăm în acest sens o solidaritate
la nivel european. Dar considerăm că o colaborare la acest nivel trebuie să se ridice deasupra acele
norme juridice care e acceptabilă în cadrul Uniunii. Deci trebuie să gândim în perspectivă şi trebuie
să vedem că printr-o asemenea solidaritate se clădeşte un sistem de relaţii care pot contribui şi la
realizarea acestor interese în viitor.
Red. Obiectivele şi textul acestei norme juridice la nivel unional vor fi elaborate în comun?
I.B. Eu consider că, faţă de potenţialii parteneri ar fi corect ca atunci când îi abordăm să nu o
facem cu un proiect finalizat, ci să-l elaboram împreună, să luăm decizii împreună, pentru că toţi
trebuie să fim mulţumiţi de acesta.
Red. Ar fi pentru prima dată când aceste regiuni s-ar uni pentru un obiectiv comun?

7
 I.B. Da.
Red. Cât de mult aveţi nevoie unii de alţii, sau de experienţa acumulată? Mă refer la secui,
catalani, scoţieni, cei pe care i-aţi amintit…
I.B. Trebuie să precizez faptul că în ceea ce priveşte statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc,
atunci, la elaborare, dr. Csapo Jozsef a folosit statutul comunităţii autonome din Spania.
Red. După o consfătuire care a durat două zile Tokes Laszlo a declarat că veţi iniţia
elaborarea normei juridice. Strângerea de semnături este următorul pas?
I.B. Strângerea de semnături se va putea fac e după 12 luni, în ianuarie 2012. până atunci
putem să identificăm persoane care vor desfăşura activitatea de strângere de semnături, pentru că va
fi nevoie de o reţea, de o echipă care va strânge semnături din 7 state ale UE. şi poate demara şi
activitatea de atelier care constă în elaborarea normei juridice care dorim să fie adoptată.
Red. Pe ce criterii aţi ales statele din care veţi strânge semnături?
I.B. Cred că literatura de specialitate referitoare la autonomie oferă răspunsul, pentru că ştim
care sunt acele regiuni în Europa în care o comunitate minoritară numeroasă formează o majoritate.
Este uşor să identifici aceste zone din Europa, care pot deveni potenţiali parteneri ai Ţinutului
Secuiesc.
Red. Credeţi că există şanse reale ca această iniţiativă să dea rezultate în România?
I.B. Obţinerea autonomiei reprezintă un proces. şi reuşita depinde întotdeauna de cât de
consecventă şi conştiincioasă este comunitatea care doreşte să obţină autonomia.
Red. După părerea dvs., cât de deschişi vor fi cei de la Bucureşti în acest sens?
I.B. Noi nu trebuie să cerem permisiunea Bucureştiului. Insă, evident, că pentru obţinerea
autonomiei este nevoie de aportul majorităţii din ţara respectivă.
Pentru ca noi să conştientizăm acest aspect în cadrul diferitelor forumuri sau instituţii,
trebuie să identificăm instrumentele potrivite. S-au exprimat păreri conform cărora până când
existenţa unei regiuni nu este recunoscută prin lege, această regiune nu prea poate face ceva. Eu aş
demara o discuţie în acest sens, susţin că este decisivă voinţa comunităţii regiunii respective, în
cazul de faţă a Ţinutului Secuiesc.
Intr-un stat democratic voinţa comunităţii locale este extrem de importantă şi decisivă.
CNS a exprimat voinţa comunităţii secuieşti prin organizarea referendumului şi nimeni nu
are motiv să pună sub semnul întrebării acest lucru.
Red. Cum vedeţi Ţinutul Secuiesc autonom? Oamenii vor fi mai bogaţi? Pentru că nivelul de
trai în prezent este sub media pe ţară în judeţele Ţinutului Secuiesc.
I.B. Toate exemplele europene indică faptul că autonomia a adus relansarea economică.
Atunci când deciziile ajung mai aproape de oameni, când o anumită regiune are o politică
economică proprie, o politică de dezvoltare proprie, atunci această regiune are posibilitatea să o
adapteze caracteristicilor sale. Dar permiteţi-mi să atrag atenţia asupra unui fenomen căruia şi presa
românească şi preşedintele statului i-au acordat atenţie atunci când s-au produs inundaţiile în
Ţinutul Secuiesc. Pe Traian Băsescu l-a surprins capacitatea deosebită de autoorganizare din
Ţinutul Secuiesc, l-a surprins faptul că oamenii nu aşteaptă ajutorul extern, ci se ajută reciproc.
Aceasta este o caracteristică a poporului secui, care poate fi transformat şi în potenţial economic în
cazul în care legile referitoare la autonomie sunt elaborate de comunitatea însăşi. în caz contrar
rămâne o sursă neexploatată.
Red. în opinia dvs., fără autonomie nu e posibilă schimbarea, îmbunătăţirea?
I.B. E clar, evident faptul că stoparea scăderii demografice, emigrării, sărăcirii în Ţinutul
Secuiesc se poate face doar prin autonomie. Autonomia oferă acele instrumente care pot stopa
aceste fenomene negative şi oferă speranţa că tinerii care-şi caută serviciu în străinătate se vor
întoarce acasă.
Red. în final vă rog să vorbiţi puţin despre comemorarea Secuilor Martiri, pe care o
organizaţi în data de 12.03.2011.
I.B. în 12 martie îi comemorăm pe secuii martiri, pentru a putea participa şi preşedintele
parlamentului ungar, Kover Laszlo, la acest eveniment. Sâmbătă, la ora 17 ne adunăm la Secuii
Martiri, apoi, în finalul evenimentului vom face un marş cu făclii şi lumânări prin centrul oraşului,

8
până la Palatul Culturii, unde în Sala Mare, CNS va îi înmâna premiul Gabor Aron – care se acordă
personalităţilor care au făcut cel mai mult pentru autonomia Ţinutului Secuiesc în anul respectiv -
preşedintelui parlamentului ungar.
Sursa: Postul de televiziune: TV Mureş din 07.03.2011, autor Lovasz Agota

CNS vrea o alianţă a tuturor minoritarilor din UE

În cadrul unei conferinţă de presă susţinută vineri la Târgu-Mureş, Preşedintele Consiliului
Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat că la Consiliul de Autonomie al Organizaţiilor
Maghiare din Bazinul Carpatic, reunit la Bruxelles, a formulat ideea unei alianţe a regiunilor cu
tradiţii naţionale din Uniunea Europeană, pe motiv că acestea au interese comune. Această iniţiativă
cetăţenească la nivel unional a CNS pe lângă aspectul juridic are şi un aspect politic. Noi urmărim
ca în cursul procedurii de strângere a semnăturilor, de formulare a scopului comun, să edificăm şi o
alianţă cu acele regiuni care păstrează tradiţii naţionale în ţările UE şi care poartă amprentele unui
specific naţional. Ne gândim la Scoţia, Tara Bascilor, Catalonia, Ţinutul Secuiesc, bineînţeles,
Tirolul de Sud, a arătat Izsak.
Acesta a pus accent pe interesele comune pe care aceste regiuni le au în Uniunea Europeană
şi că o eventuală alianţă trebuie structurată în jurul acestor interese. Acesta ar fi aspectul politic.
Dacă din punct de vedere juridic se va discuta, dacă va avea succes, dacă Comisia (Europeană) va
accepta, această alianţă în mod sigur se poate clădi şi va fi benefică. Dacă adunăm populaţia acestor
regiuni, dacă adunăm numărul minoritarilor din UE, atunci am ajunge la un număr al unei populaţii
din care ar reieşi că ar fi o ţară ca mărime cam a patra sau a cincia putere din UE. Este ţara
invizibilă a UE, a afirmat Izsak Balazs. Liderul secuilor a folosit metafora unei ţări invizibile care,
după părerea sa, ar fi formată din peste 40 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene. Preşedintele
CNS a precizat că deocamdată nu a lansat o un apel formal şi oficial în acest sens, dar crede că o
astfel de alianţă este posibilă, întrucât toate regiunile autonome sau care doresc autonomia urmăresc
introducerea unor reglementări cu privire la lărgirea şi legiferarea unor drepturi minoritare. Suntem
interesaţi toţi de cuprinderea principiului că toate popoarele Europei sunt egale, indiferent că au
propria lor ţară sau dacă trăiesc în altă ţară, în minoritate, a precizat Izsak, care a subliniat că CNS
se va prevala de un articol al Tratatului de la Lisabona referitor la iniţiativa cetăţenească.
Articolul 11 al Tratatului de la Lisabona la alineatul (4) precizează că la iniţiativa a cel puţin
un milion de cetăţeni ai Uniunii, resortisanţi ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia
Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuţiilor sale, o propunere corespunzătoare în
materii în care aceşti cetăţeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării
tratatelor. Izsak a declarat, încă din luna decembrie a anului trecut, că din acest motiv se va iniţia o
campanie de adunare a celor un milion de semnături din şapte state membre, însă numai după 12
luni de la intrarea în vigoare a normelor tratatului, adică după ianuarie 2012.
Sursa: cotidianul Zi de zi, nr. 1676 din 08.03.2011, autor Sanda Vitelar

Comunicatul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), privind vizita făcută în Ungaria, în

perioada 17 - 21 februarie 2011
Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a efectuat în perioada 17 -
21 februarie 2011 o vizită în Ungaria.
Se ştie faptul că, CNS a făcut public, încă la sfârşitul anului trecut, că doreşte să se
folosească de posibilităţile oferite de articolul 11 ale Tratatului de la Lisabona şi iniţiază o regulă
juridică la nivelul uniunii în vederea recunoaşterii şi reglementării drepturilor comunităţilor
naţionale autohtone pe pământul lor natal. Actualul drum a fost făcut în primul rând în acest sens. în
cadrul acesteia, delegaţia s-a întâlnit cu Harrach Peter, de la Partidul Popular Creştin Democrat
(KDNP), respectiv cu Vona Gabor, conducătorul fracţiunii Jobbik. De la amândoi a cerut ca,
folosindu-se de legăturile lor internaţionale, să ne ajute să facem lobby în vederea înaintării
proiectului regulii juridice ce trebuie înaintate, respectiv ca acasă în Ungaria să-şi asume un rol în
strângerea de semnături ce va porni probabil în primăvara viitoare. Totodată se află în derulare

9
pregătirea întâlnirii cu conducătorii celorlalte grupuri de parlamentari din cadrul Parlamentului
ungar.
Un element important al acestui drum a fost, consultaţia de specialitate ce s-a desfăşurat sub
egida Oficiului de Externe a Parlamentului şi în cadrul căreia delegaţia a purtat tratative cu
specialiştii în domeniu, în privinţa pregătirii şi înaintării proiectului regulii juridice. Deoarece este
esenţial să se elaboreze un proiect care să câştige un sprijin, atât în cercul cetăţenilor alegători, cât şi
a elitei politice, pentru ca iniţiativa să fie una de succes.
Întâlnirile de la Kerepes şi Vac s-au desfăşurat în semnul consolidării legăturii maghiar -
ungare, iar în cadrul acestor întâlniri delegaţia a fost primită de primari continuând acel proces,
început anul trecut, în cadrul căruia CNS crează legături instituţionale cu autoguvernări din ţara
mamă. Acest lucru are o semnificaţie deosebită, pentru că crează posibilitatea ca un cerc cât mai
larg al reprezentanţilor conducerilor locale din ţara mamă să ajungă într-o legătură directă cu CNS
şi să devină sprijinitori ai autonomiei secuieşti. Tot din aceeaşi considerente au avut loc întâlniri cu
reprezentanţii mai multor organizaţii civile, printre aceştia aflându-se în mod special reprezentanţii
conducerii organizaţiei Societatea pentru Ţinutul Secuiesc, aflată în curs de înregistrare, formată la
sfârşitul anului trecut şi care are ca scop sprijinirea, în ţara mamă, a străduinţelor autonomiste
secuieşti.
Sfântu Gheorghe, 22.02.2011, Biroul de Presă al CNS

III. Articole referitoare la adoptarea Legii statutului minorităţilor naţionale

Partenerii maghiari de la guvernarea PD-L luptă pentru federalizarea României
De ce nu ar putea şi secuii să aibă autonomie? Trebuie să ieşim în stradă dacă este necesar.
Secuimea are nevoie de un model de tip catalan - a declarat recent vicepreşedintele Parlamentului
European, Laszlo Tokes.
Dincolo de gravitatea declaraţiei liderului maghiar, urcat în această funcţie a forumului
european de guvernarea PD-L, ne surprinde lipsa de reacţie a Guvernului României şi, respectiv, a
domnului preşedinte Traian Băsescu! Să fie numai temerea că UDMR se va retrage de la
guvernare? Am simţit sau auzit oameni de rând, - adevărat, mai în vârstă - care fie în gând, fie cu
voce tare, reactivând sintagme cunoscute pentru români: Cine-a îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima
câinii, Treceţi batalioane române Carpaţii! ş.a.
Prea multe şi frecvente manifestări care atentează la unitatea statului român avem de când ne
conduc românii din PD-L şi maghiarii din UDMR! La întâlnirea celor 300 de primari şi consilieri
maghiari de la Sf. Gheorghe, s-a hotărât ca limba maghiară să devină limbă oficială, iar ziua de 15
martie, zi naţională în Ţinutul Secuiesc. Această hotărâre adoptată în Consiliul Naţional Secuiesc
are în vedere judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. O astfel de hotărâre luată democratic, cum spun
liderii maghiari, este un atentat public la unitatea şi caracterul naţional al României. şi manifestările
de la Miercurea Ciuc din ziua de 11 septembrie 2010, sub denumirea 70 de ani de la Dictatul de la
Viena, însoţite de toate simbolurile Ungariei, se încadrează în aceeaşi politică a paşilor mărunţi, iar
acum, de când liderii maghiari sunt la guvernare, paşii sunt mai mari şi mai grăbiţi.
In seara zilei de 28 septembrie a.c., pe indicatoarele de la graniţa localităţii Miercurea Ciuc
au fost puse însemnele Ţinutului Secuiesc, ca un exerciţiu pentru aplicarea în viitor al programului
liderilor maghiari. în prezent, liderii maghiari militează pentru aducerea pe ordinea de zi a
Parlamentului a Legii Statutului minorităţilor. în acest proiect de lege, respectiv statutul
minorităţilor, sunt cuprinse reglementări anticonstituţionale şi antiromâneşti: constituirea consiliilor
naţionale ale autorităţilor culturale, care ar avea drept atribuţii înfiinţarea sau desfiinţarea de şcoli,
numirea sau demiterea directorilor unităţilor de învăţământ şi de cultură, elaborarea de programe
şcolare, iniţierea şi promovarea de strategii de punere în valoare a patrimoniului cultural al
minorităţilor etc. Legea regionalizării cuprinde şi o regiune propusă a fi formată din judeţele
Harghita, Covasna şi Mureş, adică o regiune alcătuită pe criterii etnice. Fără a bănui ceva anume, la

10
Senat această lege a fost adoptată tacit. Urmează punerea ei în dezbatere la Camera Deputaţilor,
unde PD-L are majoritatea deputaţilor, împreună cu UDMR şi UNPR.
Multe controverse şi chiar adversităţi duse până la ameninţări a provocat adoptarea Legii
educaţiei naţionale, lege care cuprinde reglementări transferate din Legea statutului minorităţilor. în
acest proiect de lege care urmează să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului sunt
cuprinse privilegii pentru populaţia maghiară privind finanţarea, managementul din şcolile cu elevi
de etnie maghiară, privind programele şi manualele şcolare care vor fi aduse din Ungaria şi
respectiv predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară, în vreme ce limba română va fi studiată
ca limbă străină.
Participarea a 300 de maghiari din România la Budapesta în luna noiembrie a.c. pentru
realizarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, manifestare desfăşurată sub conducerea preşedintelui
Parlamentului Ungariei, reprezintă momentul cel mai grav în istoria relaţiilor dintre statul român şi
minoritatea maghiară în cei 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Despre drepturile
populaţiei de români din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş se interesează cineva din Guvernul
României? în ce limbă comunică în comunităţile locale, cum sunt reprezentaţi în consiliile locale şi
în primării, în ce limbă învaţă copiii români la şcoli, cum se exprimă tradiţiile, datinile şi obiceiurile
populare româneşti etc.?
La aniversarea a 92 de ani de la Actul Unirii de la 1 Decembrie, vicepreşedintele
Parlamentului European a declarat că pentru maghiari ziua Naţională a României este zi de doliu.
Cauza pentru care liderul maghiar Laszlo Tokes socoteşte ziua de 1 Decembrie drept zi de doliu se
datorează faptului că atunci Ardealul a fost desprins de Ungaria! Oare ce fel de istorie a învăţat
acest lider maghiar care reprezintă România în Parlamentul European? Autorităţile politice de la
guvernarea României n-au avut până în prezent niciun fel de reacţii. Avem în vedere Guvernul
României, Ministerul Afacerilor de Externe, Ambasada României de la Budapesta şi alţi îndrituiţi
să manifeste interes faţă de caracterul unitar, naţional şi indivizibil al României.
Sursa: cotidianul Crai Nou, nr. 5516 din 07.12.2010, autor Petru Bejinariu

Deputatul PSD Horia Grama a depus 134 de amendamente la Legea Minorităţilor

Parlamentarul covăsnean atrage atenţia asupra unor nereguli în actuala variantă a proiectului
Statutului Minorităţilor Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, susţine că Legea
Minorităţilor, în varianta actuală susţinută de UDMR, este o lege caracterizată ca fiind buturuga
care destructurează juridic statul român.
Horia Grama a declarat că, analizând conţinutul actual al legii precum şi rapoartele
instituţiilor de specialitate - Ministerul Integrării Europene, Academia Română, Avocatul
Poporului, Consiliul Legislativ, Comisia de la Veneţia -, reiese că pe fondul legii se încalcă
prevederi fundamentale din Constituţia României şi prevederi ale tratatelor internaţionale privind
drepturile minorităţilor, la care România este parte, având ca efect destructurarea juridică a statului
român.
Potrivit lui Horia Grama, legea dorită de UDMR a fi votată cât mai curând va avea ca efect
principal desfiinţarea caracterului naţional, unitar şi indivizibil al Statului român şi va consacra
drepturi colective ale minorităţilor introducând elemente statale noi precum Comunitatea Naţională
a Minorităţii, Pământul Natal al Comunităţii Maghiare şi Autonomia Culturală a Minorităţilor
Naţionale.
Prin conţinutul acestei legi se înfiinţează autorităţi publice pe criterii etnice, fapt ce excede
prevederilor constituţionale şi totodată subminează suveranitatea statului român şi principiul
autonomiei autorităţilor locale: Consiliile Naţionale ale Autonomiei Culturale. Legea va crea cadrul
înfăptuirii autonomiei teritoriale pe criterii etnice, iar instituţiile şi drepturile excedentare înfiinţate
prin această lege duc în mod vădit la discriminarea populaţiei româneşti minoritare din judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş, în vreme ce aplicarea ei va crea cadrul unor dispute şi conflicte
interetnice între români şi maghiari, în judeţele din Ardeal, a arătat Horia Grama, adăugând că legea
este mai degrabă expresia intereselor economice şi politice ale liderilor UDMR, decât ale intereselor
minorităţilor.

11
 Horia Grama a menţionat că doreşte să tragă un semnal de alarmă preşedintelui Traian
Băsescu, premierului Emil Boc, parlamentarilor României, instituţiilor competente ale statului
român, organizaţiilor Societăţii Civile româneşti, Bisericii Naţionale Ortodoxe precum şi
reprezentanţilor mass-media.
Solicit tuturor celor la care am făcut apel prin această declaraţie politică, implicarea activă în
corectarea prevederilor excesive ale acestei legi, care aduc atingere interesului naţional şi păcii
sociale, încercând astfel să elaborăm o lege care să prevadă corect drepturile persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale, a subliniat deputatul PSD, subliniind că a depus 134 de amendamente la
proiectul Statutului Minorităţilor.
Deputatul PSD a atras atenţia încă din urmă cu două săptămâni că se doreşte o adoptare cât
mai rapidă a Legii Minorităţilor, acest lucru fiind cuprins în protocolul Coaliţiei PDL - UDMR.
Horia Grama a declarat, la acea vreme, că deşi Legea ar fi trebuit să treacă pe la trei comisii, s-a
grăbit includerea sa doar în Comisia pentru Drepturile Omului, unde deputatul a cerut să fie inclus
tocmai pentru a asista la dezbaterile asupra acesteia.
Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 1490 din 28.03.2011, autor Monica Vajna

Horia Grama: Legea minorităţilor serveşte interesele economice şi politice ale UDMR,
nu pe cele ale minorităţilor
Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, a declarat vineri (25.03.2011), într-o
conferinţă de presă, că Legea Statutului minorităţilor naţionale propusă de UDMR, aflată acum în
dezbaterea Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, creează cadrul legislativ
pentru destructurarea juridică a statului român şi pentru înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii
etnice, avertizând că adoptarea acesteia ar putea conduce la grave dispute interetnice îndeosebi în
Ardeal.
Horia Grama a menţionat că, după ce a analizat proiectul de lege în calitate de membru al
comisiei menţionate, a realizat că aceasta nu va aduce îmbunătăţiri esenţiale în viaţa minorităţii
maghiare şi nici a celor alte etnii minoritare, în schimb serveşte intereselor politice şi economice ale
liderilor UDMR, care prin instituţiile autonomiei culturale pe care le vor înfiinţa îşi vor consolida
poziţiile de putere. Legea atacă direct caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român,
consacră drepturi colective ale minorităţilor, introducând elemente statale noi - precum comunitatea
naţională a minorităţilor, pământ natal al comunităţii maghiare sau autonomia culturală a
minorităţilor naţionale - prevede înfiinţarea unor autorităţi publice pe criterii etnice, care exced
prevederile constituţionale, subminează suveranitatea statului român şi intră în conflict direct cu
principiile autonomiei locale, pentru că nici o decizie nu se va putea lua fără binecuvântarea acestor
consilii ale autonomiei culturale, a declarat Horia Grama.
Deputatul PSD a subliniat că vrea să tragă un semnal de alarmă asupra gravităţii
consecinţelor adoptării Statutului minorităţilor în forma propusă de UDMR şi să facă un apel către
preşedintele României, premierul Emil Boc, către membrii celor două camere ale Parlamentului,
către instituţiile statului, organizaţiile civile şi Biserica Ortodoxă Română să conlucreze pentru a
corecta toate greşelile şi a scoate o lege a minorităţilor corectă, în concordanţă cu Constituţia ţării şi
tratatele internaţionale, o lege care să nu consacre drepturi colective menite să lezeze majoritatea
din această ţară. Grama a adăugat că a depus 134 de amendamente la proiectul statutului
minorităţilor.
Sursa: agenţie de ştiri Agerpres din 25.03.2011, autor Oana Mălina Negrea

UDMR forţează adoptarea Statutului minorităţilor

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat în cadrul unui spectacol care a avut loc
sâmbătă seara în comuna clujeană Baciu, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni, care se
aniversează pe 15 martie, că această sărbătoare este importantă deoarece aminteşte, în fiecare an, de
libertăţile obţinute în urma Revoluţiei de la 1848, dar şi de cele câştigate după Revoluţia din 1989.
Ziua de 15 martie este comemorata liber în România de 20 de ani. Pentru noi a fost normal să
arborăm drapelul naţiunii maghiare, iar comunitatea româna s-a obişnuit cu acest lucru, a spus

12
preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El a ţinut un discurs în care a precizat că maghiarii din
Ardeal sunt uniţi de scopuri comune, care îi fac să meargă înainte şi le dau speranţă în viitor.
De asemenea, liderul UDMR a mai declarat că, potrivit protocolului semnat cu partidele
aflate la guvernare, legea privind statutul minorităţilor ar urma să fie adoptată în sesiunea
parlamentară în curs. Protocolul de colaborare cu partidele de la guvernare stabileşte priorităţile
noastre legislative şi guvernamentale şi se referă atât la aspecte economice, cât şi la reforma
administrativă şi lărgirea drepturilor minorităţilor naţionale. Am stabilit şi câteva termene: pentru
legea minorităţilor naţionale - sesiunea de primăvara din 2011, pentru Codul muncii - sesiunea de
primăvara 2011, a precizat Kelemen Hunor.
De asemenea, el a subliniat ca termenele fixate în protocol nu vor fi depăşite, daca există
majoritate. Nu în ultimul rând, liderul UDMR a precizat că deja a stabilit un contact cu celelalte
formaţiuni politice ale maghiarilor din România şi că, după 15 martie, se vor aşeza împreuna la
dialog.
Sursa: cotidianul Cronica română, nr. 5325 din 14.03.2011

Kelemen Hunor: Centrul UDMR se află la Cluj

În cadrul primei conferinţa de presă a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit,
vineri, la Cluj, despre cele mai importante sarcini ale conducerii UDMR în perioada următoare.
Susţin prima mea conferinţă de presă la Cluj, deoarece centrul de comandă al Uniunii se află
în Transilvania, la Cluj. în această clădire funcţionează în prezent Prezidiul Executiv, care se va
transforma în Secretariat General, şi de astăzi aici va funcţiona şi Cabinetul Preşedintelui Uniunii,
condus de secretarul de stat Nagy Zoltan, a anunţat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor la
conferinţa de presă susţinută vineri.
Kelemen Hunor a făcut cunoscute pe scurt detaliile protocolului de colaborare semnat marţi,
la Palatul Parlamentului, menţionând că în ce priveşte legea statutului minorităţilor s-au şi făcut
primii paşi, în sensul că în conformitate cu hotărârea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor,
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale va întocmi raportul privitor la lege.
Totodată preşedintele UDMR a informat presa despre cele mai importante acţiuni şi programe ale
săptămânilor viitoare.
Intre 11-12 martie se va desfăşura la Budapesta, în organizarea Parlamentului Ungariei,
Forumul Parlamentarilor Maghiari din Bazinul Carpatic, la care vor participa şi deputaţii şi senatorii
UDMR. Intenţionez să convoc în a treia săptămână a lunii martie Consiliul Economic care sprijină
activitatea legislativă şi executivă a UDMR. Intre 18-19 martie vom constitui Prezidiul Uniunii şi în
acel sfârşit de săptămână vom şi ţine prima şedinţă. Înainte de aceasta voi convoca Consiliul
Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali, respectiv voi avea întâlniri şi cu reprezentanţii platformelor
din UDMR, deoarece conform noului statut relaţiile cu acestea vor fi mult mai active - şi-a expus
proiectele imediate noul preşedinte al UDMR.
Kelemen Hunor a anunţat, de asemenea, că la începutul lunii aprilie C.R.U. va alege
vicepreşedintele politic şi secretarul general al Uniunii, după care va demara amplul program numit
Consultarea Transilvaniei.
Sursa: www.rmdsz.ro din 06.03.2011

Legea minorităţilor, motiv de scandal în conducerea Camerei

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a decis, ieri, ca o singură comisie, respectiv cea
privind drepturile omului, să întocmească raportul la legea statutului minorităţilor naţionale,
opoziţia contestând hotărârea. S-a hotărât ca acest proiect de lege să meargă pentru aviz pe fond la
Comisia pentru drepturile omului, culte şi drepturile minorităţilor naţionale, iar pentru aviz la
Comisia juridica, Comisia de cultura, Comisia de învăţământ şi Comisia pentru egalitate de şanse
între femei şi bărbaţi, a precizat secretarul Biroului permanent Dumitru Pardau (PDL). Decizia
Biroului permanent este contestată, însă, de reprezentanţii opoziţiei, care consideră ca ar fi fost
indicat ca în cazul statutului minorităţilor naţionale să fie sesizate pentru raport fie comisia de
cultură, fie cea de administraţie. Cei din opoziţie nu am fost de acord cu această formulare ca

13
raportul să fie întocmit de o singura comisie, mai ales că dacă ne uitam în textul proiectului de lege
obiectivele care se urmăresc nu se referă numai la drepturile minorităţilor în sensul drepturilor
omului, ci la mult mai mult, de aceea cred că era mult mai bine să fie sesizată în fond o alta comisie,
probabil Comisia de cultură, de administraţie şi Comisia pentru drepturile omului să dea un aviz, a
explicat liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, precizând că decizia s-a luat cu cinci voturi
favorabile. El a acuzat că hotărârea a fost luată în lipsă de cvorum, însă a admis ca regulamentul
forului legislativ a fost modificat în sensul că întrunirea cvorumului nu mai este o condiţie în cazul
Biroului permanent. Social-democratul a completat ca solicitarea Comisiei pentru drepturile omului
de a fi sesizata pentru raport în cazul acestei legi a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi. El a
subliniat că opoziţia nu contestă legea privind statutul minorităţilor naţionale, ci doar prevederea
referitoare la crearea de organisme paralele cu administraţiile locale. Săptămâna trecută, Biroul
Permanent a amânat solicitarea Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor privind
urgentarea dezbaterilor asupra legii statutului minorităţilor naţionale pentru ca liderii de grup sa
discute pe marginea ei.
Sursa: cotidianul Cronica română, nr. 5318 din 03.03.2011

Protocol contra trădării: PDL s-a asigurat că rămâne la guvernare până în 2012. Ce
primesc, la schimb, UDMR, UNPR şi grupul minorităţilor
Liderii partidelor din coaliţia aflată la putere au semnat miercuri, în Parlament, Protocolul de
colaborare guvernamentală şi parlamentară, care cuprinde priorităţile legislative ale celor patru
formaţiuni semnatare.
Acesta este tot protocolul, iar în spatele lui nu se ascunde niciun alt document, nicio anexă a
afirmat ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, imediat după momentul semnării, uitând de existenţa
anexei care stabileşte termenele de predare ale legilor importante la cheie.
Anunţat de ceva vreme ca fiind borna de la care PDL şi susţinătorii săi - UDMR, UNPR şi
Minorităţile naţionale - vor pleca cu toate pânzele sus spre noile campanii electorale ale lui 2012,
protocolul puterii a fost, în cele din urmă semnat, astăzi, în Parlament. în esenţă, documentul
constituie asigurarea reciprocă a celor doi actori importanţi, PDL şi UDMR că-şi vor susţine
reciproc interesele. Maghiarii vor să fie siguri că Statutul minorităţilor şi iniţiativa legislativă de
reorganizare a celor opt regiuni de dezvoltare din România vor fi adoptate, iar PDL, că va rămâne la
guvernare sprijinit de Uniune până în 2012 şi după. Celorlalte două formaţiuni li s-a dat satisfacţie
pe zone emergente fiindu-le incluse în protocol câteva proiecte de lege, precum Legea taxării
averilor foarte mari - UNPR - şi Legea Holdingului - iniţiativă a grupului minorităţilor naţionale.
Protocolul a fost semnat de liderii celor patru formaţiuni - premierul Emil Boc, noul lider al
maghiarilor, Kelemen Hunor, preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, şi liderul grupului
parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian. Toţi patru au făcut parte din echipele
de negociatori care au perfectat conţinutul protocolului. Pe lângă aceştia, au mai participat la
rundele de negocieri, demarate încă din 2010, Vasile Blaga, Elena Udrea, Traian Igaş, Cristian
Rădulescu din partea PDL, Marko Bela şi Verestoy Attila, din partea UDMR, Cristian Diaconescu,
Marian Oprea şi Eugen Nicolicea din partea UNPR. Potrivit unor surse care au participat la
negocieri, discuţiile au păstrat un ton ponderat, fiecare dintre reprezentanţii formaţiunilor politice
semnatare susţinându-şi punctele de vedere pe proiectele de lege ale căror iniţiatori au fost.
O dată cu semnarea protocolului, PDL a câştigat, în principiu, susţinere din partea aliaţilor
până, cel puţin, în 2016. Am fost împreună la greu, am luat cele mai dificile măsuri necesare acestei
ţări şi nu am căzut pradă populismului. Acum, tot această coaliţie va culege roadele politice ale
acestor măsuri dificile, aspre, pe care le-am luat şi am pregătit această creştere economică, a anunţat
Boc ivirea zorilor prosperităţii pentru români.
Mai puţin preocupat de culegerea roadelor politice, liderul maghiar, Kelemen Hunor, a
precizat că priorităţile UDMR din lista de titluri normative, stabilite prin protocol, sunt adoptarea
Statutului minorităţilor şi a Legii de reorganizare a regiunilor de dezvoltare din România, acestea
fiind şi câştigurile extrem de importante al Uniunii Democrate a Maghiarilor. în planul doi, bonus la
câştigul mare, modificarea legislaţiei electorale. Acestea au fost două elemente foarte importante

14
pentru noi, Statutul şi reorganizarea regiunilor. Am stabilit şi datele pentru adoptarea lor, primul
urmând să fie adoptat în această sesiune, iar reorganizarea până la finele lui 2012 a precizat
Kelemen Hunor după semnarea protocolului.
Nici UNPR nu a rămas cu mâna goală în urma semnării documentului, Gabriel Oprea
declarându-se ferm convins că actuala formulă guvernamentală va câştiga alegerile din 2012. Ceea
ce înseamnă că UNPR se simte în siguranţă, prinsă la reverul coaliţiei guvernamentale şi speră să
rămână acolo şi după alegerile de anul viitor.
În final, un oarecare profit au avut şi minorităţile naţionale. în urma negocierilor pe care le-
am purtat cu colegii noştri maghiari pe Legea statutului, considerăm că a ieşit o lege bună atât
pentru ei cât şi pentru noi toţi a afirmat Varujan Bambuccian, la finalul ceremoniei.
Sursa: cotidianul Gândul, nr. 1802 din 03.03.2011, autori Marian Sultănoiu/ Raul Florea

Liderii coaliţiei guvernamentale au semnat protocolul de colaborare. Legea

minorităţilor şi creşterea pensiilor, în 2012, printre obiective
Kelemen Hunor a declarat că susţine rămânerea UDMR în guvernarea condusă de Emil Boc
Liderii formaţiunilor aflate la putere au semnat, miercuri, la Parlament, protocolul de colaborare
parlamentară şi guvernamentală.
Protocolul prevede prelungirea colaborării până la finalul actualului mandat, respectiv până
în 2012. Printre obiectivele asumate prin acest protocol se numără: creşterea pensiilor, reforma
constituţională, modificarea legilor electorale sau adoptarea Statutului minorităţilor, precum şi a
taxei de solidaritate.
Coaliţia guvernamentală îşi propune ca prin măsurile promovate economia românească să
aibă o creştere de 1,5%-2% la sfârşitul anului 2011 şi de 4-4,5% la finele anului 2012 şi îşi asumă
ca obiectiv politic şi continuarea împreună a guvernării după anul 2012.
În ceea ce priveşte majorarea pensiilor, protocolul coaliţiei prevede majorarea acestora în
2012 cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salariului
mediu brut realizat pe anul precedent.
Alte obiective asumate de partenerii de coaliţie sunt: continuare reformei în domeniul
sănătăţii, implementarea reformelor prevăzute în legea educaţiei naţionale adoptată în 2010,
susţinerea legii privind taxa de solidaritatea şi implementarea legislaţiei privind controlul averilor
mari, precum şi implementarea cu prioritate de programe pentru combaterea sărăciei şi de integrare
socio-economică a romilor.
De asemenea, reprezentanţii celor patru formaţiuni politice doresc implementarea legii
parteneriatului public-privat, continuarea plăţii arieratelor generate de stat, restructurarea
companiilor de stat, întărirea bursei de valori şi vânzarea pe bursă a unor active ale statutului,
precum şi susţinerea programului de construcţie de autostrăzi cu accent pe coridorul 4 (Nădlac-
Constanţa), autostrada Transilvania şi Bucureşti-Braşov, precum şi implementare Programului
naţional de dezvoltare a infrastructurii, informează Mediafax.
Protocolul a fost semnat de către preşedintele PDL, premierul Emil Boc, preşedintele
UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, şi liderul deputaţilor
minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.
Sursa: cotidianul Adevărul din 02.03.2011

PDL îşi va asuma răspunderea miercuri, în faţa UDMR, pe Legea Statutului

minorităţilor
Premierul Emil Boc a anunţat, luni, că PDL va semna - cel mai probabil, miercuri -
împreună cu UDMR şi celelalte formaţiuni aflate la putere protocolul coaliţiei de guvernare. La
Congresul de la Oradea, maghiarii au declarat că vor stabili termene concrete pentru adoptarea
actelor normative prevăzute în document, printre acestea aflându-se Legea Statutului minorităţilor şi
Legea reorganizării regiunilor de dezvoltare, extrem de importante pentru politicienii maghiari.
Doar două zile au mai rămas până când PDL va fi nevoit, în încercarea de a păstra la putere
actuala formulă politică, să dea asigurări partenerilor unguri că vor susţine în Parlament două dintre

15
legile extrem de importante pentru politica UDMR - Legea Statutului minorităţilor şi Legea
reorganizării regiunilor de dezvoltare. Miercuri va fi semnat la Bucureşti protocolul coaliţiei, care
prevede, între altele, termene exacte până la care legile vor fi adoptate.
Noul lider al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, a declarat
sâmbătă pentru gândul că, în opinia sa, cel mai important punct de pe agenda protocolului este
Legea minorităţilor.
Noi credem că, dacă există voinţă politică şi majoritate parlamentară, această lege poate şi
trebuie să fie adoptată până la sfârşitul lui 2011, cel mai târziu, a precizat Hunor, care lasă să se
înţeleagă că UDMR nu va mai face niciun fel de compromis.
Sper ca adoptarea să se facă prin vot în Parlament, dar, dacă nu merge, ne stă la
dispoziţie şi calea asumării răspunderii, ca o instituţie constituţională, a mai spus el.
Proaspăt alesul preşedinte al UDMR s-a arătat foarte ferm în a condiţiona adoptarea acestei
legi de rămânerea la guvernare a formaţiunii sale politice.
Dacă un anumit proiect, o anumită iniţiativă pică din această agendă, fie din cauza PDL-ului,
fie din cauza noastră, înseamnă că nu mai avem majoritate parlamentară. Iar când nu vom avea
majoritate, în Parlament, pe un anumit punct din protocol, atunci, într-adevăr, guvernul nu mai are
susţinere, a mai spus Hunor.
Liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat referitor la aceste condiţionări venite din partea UDMR
că era de aşteptat o astfel de presiune.
PDL depinde de UDMR, iar Uniunea nu putea pierde un astfel de moment. Nu e de vină
cine cere, rămâne însă de văzut ce va da PDL. şi aici nu e vorba doar de Legea Statutului
minorităţilor, ci şi de cea a reorganizării regiunilor, a precizat Ponta.
Astăzi, Uniunea Social-Liberală a semnat un protocol de colaborare cu cele cinci mari
centrale sindicale - CNSLR - Frăţia, BNS, Cartel ALFA, CSDR, Meridian - precum şi cu trei mari
structuri patronale - UGIR - 1903, CONPIROM şi CPISC. Protocolul stabileşte modalităţi de
susţinere reciprocă a modificărilor legislaţiei muncii şi legislaţiei economice. Printre semnatari se
numără Victor Ponta, Crin Antonescu, Marius Petcu, Bogdan Hossu, Cezar Corâci, Adrian
Izvoranu. Liderii de sindicat nu au fost în măsură să anunţe dacă şi câţi oameni ar putea participa la
eventuale mitinguri organizate în ziua dezbaterii moţiunii de cenzură depusă de opoziţie împotriva
guvernului, în condiţiile în care acesta îşi va asuma răspunderea pe Codul Muncii, în data de 8
martie.
Sursa: cotidianul Gândul, nr. 1800 din 01.03.2011, autor Marian Sultănoiu

Interviu la radio Europa FM : invitat: Kelemen Hunor, lider UDMR

D. Barbu: Forţa de mobilizare a UDMR este pe o agendă a identităţii, a unui plus de
autonomie, de responsabilitate, în contextul comunităţii politice care se numeşte România
comunităţii maghiare.
K. Hunor: Noi am făcut sondaje şi am văzut că oamenii, de fiecare dată când sunt întrebaţi
dacă vor autonomie culturală, autonomie teritorială sau orice altă chestiune mai mică în privinţa
păstrării identităţii naţionale, atunci răspunsul este da, dorim. Abordarea trebuie să fie în aşa fel
încât să dai răspunsuri credibile şi aplicabile la problemele cotidiene şi la problemele legate de
calitatea vieţii, dar, în acelaşi timp, să nu uiţi nicio clipă de preocuparea comunităţii privind
identitatea naţională, păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. Strategia noastră politică diferă
foarte mult faţă de celelalte partide politice. Dacă noi nu am da răspunsuri legate de identitate,
atunci de ce ar vota maghiarul cu UDMR? Abordarea noastră va fi mult mai nuanţată şi în
continuare şi diferită faţă de abordările partidelor politice doctrinare. Noi am avut un sondaj, nu l-
am făcut public. Când am întrebat de participarea noastră la guvernare, aproximativ 70% au spus
da, trebuie să rămâneţi la Guvern. Noi suntem undeva la 74-75%, care este un procent foarte
important, comparativ cu restul societăţii. De aceea, eu sunt încrezător şi am convingerea că, printr-
o abordare corectă, sinceră, deschisă şi directă, putem mobiliza comunitatea şi electoratul nostru şi
putem explica de ce e bine să meargă la vot şi să voteze cu UDMR.

16
 D. Barbu: Dincolo de măsurile economice, aveţi două chestiuni care fac puntea între sarcina
de a guverna şi sarcina de a promova identitatea, Legea minorităţilor şi al doilea punct este acel plus
de autonomie, de descentralizare, care va trebui să ia în calcul şi specificul acelor regiuni ale ţării în
care comunitatea maghiară e majoritară.
K. Hunor: Statutul minorităţilor a fost pregătit scris, discutat, dezbătut în Guvernul
Tăriceanu. Am făcut şi noi compromisurile noastre în Coaliţie, în Parlament şi eu cred că, în acest
moment, nu mai există argumente noi, nici pro, nici contra. Dacă PNL a fost cinstit şi corect în
2005-2006-2007, în privinţa Legii minorităţii naţionale, atunci şi acum ar trebui să fie consecvent.
Dacă nu există o majoritate în acest moment pentru acest proiect, atunci vom avea o
problemă.
D. Barbu: Dacă se întâmplă să nu treacă în dezbaterea parlamentară sau să simtă primul
ministru Boc că nu va trece?
K. Hunor: Eu cred că nu vom ajunge la asumare. Nu am simţit în acest moment o reticenţă
faţă de acest proiect, chiar dacă vom semna protocolul în această săptămână, protocolul va conţine
şi acest punct în ceea ce priveşte priorităţile legislative. Legea privind reorganizarea regiunilor de
dezvoltare este un alt proiect foarte important, dar aici este interesul tuturor partidelor, fiindcă în
actuala formulă, aceste regiuni sunt nefuncţionale, nu sunt în stare să atragă fonduri, în plus, sunt
regiuni sau judeţe care nu au nimic în comun. Vrancea cu Constanţa. De obicei, dacă există într-o
regiune de dezvoltare zone mult mai puternic dezvoltate decât celelalte zone, atunci decalajul va
creşte.
D. Barbu: Sunteţi la fel de optimist în privinţa substanţei pe care urmează să o primească
regiunile de dezvoltare ca şi în privinţa statutului minorităţilor?
K. Hunor: Nu. Aici va fi o dezbatere mult mai dificilă dar este în interesul societăţii
româneşti să reorganizăm acest regim de dezvoltare.
Sursa: postul de radio Europa FM din 28.02.2011, autor Daniel Barbu

Interviu realizat de Baranyi Laszlo cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR:

Kelemen Hunor: în ultimii 21 de ani UDMR a ştiut să păstreze reprezentanţa politică şi de
fiecare dată a putut obţine votul, încrederea maghiarilor din Ardeal. Acest lucru înseamnă că, este o
organizaţie puternică şi trebuie să rămână o organizaţie puternică. Aş dori ca Uniunea să fie
construită ulterior în aşa fel încât să fie o Uniune deschisă, primitoare. Toţi oamenii care vor să facă
ceva pentru problema maghiară au loc în această organizaţie şi îi aşteptăm pe toţi oamenii care
doresc să fie părtaşii activi ai UDMR. Dorim să construim o Uniune de care sunt mândri maghiarii
din România, sunt mândri pentru că le reprezintă interesele autentic, repede, bine, eficient. De o
asemenea Uniune sunt interesat, pot promite că o asemenea Uniune puternică va avea un preşedinte
puternic.
Baranyi Laszlo: Nu a părut doar un gest de politeţe faptul că, preşedinţii partidelor
parlamentare din România au fost prezenţi aici. UDMR se află şi astăzi în situaţia că, practic
poate decide cu cine doreşte să guverneze. Cedaţi ademenirii opoziţiei?
Kelemen Hunor: în acest moment nu avem nici un motiv să renunţăm la această coaliţie şi
acest lucru nu ar însemna că dacă am renunţa ar guverna opoziţia. Deci aceste lucruri sunt
întotdeauna mult mai nuanţate. în 2010 această colaborare cu PD-L a funcţionat bine. în 2010
respectarea coaliţiei, care este foarte importantă pentru noi, a avut loc conform aşteptărilor noastre.
Legea învăţământului este ultima iniţiativă legislativă, guvernamentală care a fost adoptată de
Parlament şi eu cred că, în 2011, 2012 dacă ne respectăm reciproc, dacă putem obţine adoptarea
programelor comune, atunci trebuie să ducem mai departe această coaliţie. Aici avem legea
minorităţilor, proiectul de lege referitor la divizarea regiunilor, toate sunt probleme care au nevoie
de majoritatea parlamentară şi eu cred că vom cuprinde aceste priorităţi pe ordinea de zi din 2011 şi
am speranţa că va exista şi majoritatea parlamentară pentru acest lucru. Dacă nu, atunci vom
discuta... dacă se va ivi o situaţie în care nu putem obţine adoptarea acestor proiecte.

17
 Baranyi Laszlo: D-voastră aţi afirmat că doriţi să revigoraţi solidaritatea maghiară. Faţă de
acest lucru, nici nu l-aţi invitat la Congres pe Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional
Maghiar din Ardeal (EMNT - CNMA). Nu este contradictoriu acest lucru?
Kelemen Hunor: Tokes Laszlo, precum nu a trebuit să fiu invitat nici eu, deoarece conform
statutului nostru, cel care este parlamentar, europarlamentar este din oficiu delegat al congresului.
Delegaţii congresului nu au primit invitaţie separată cu dedicaţie, legată cu fundiţă. Bineînţeles
revigorarea, umplerea cu conţinut a Forumului Consultativ Maghiar este pentru mine o prioritate,
am mai spus acest lucru şi începem concilierile. Cred că, scopul comun este ca reprezentanţa
politică a maghiarimi din România să fie puternică.
Baranyi Laszlo: Mai devreme aţi ajuns la un acord principial cu EMNT, respectiv că,
constituiţi împreună Consiliul Autonomiei Culturale.
Kelemen Hunor: în acest moment răspunsul meu este că, vom constitui Consiliul
Autonomiei Culturale. A existat o perioadă când am planificat să-l constituim împreună. Acest
lucru nu a luat fiinţă din anumite motive în 2008, 2009, respectiv după 2009, după congresul de la
Cluj Napoca. în momentul în care UDMR a decis că va constitui acest lucru, atunci până în toamnă
acesta va şi funcţiona. Evident acest lucru nu înseamnă că, nu vom putea purta concilieri în această
problemă.
Baranyi Laszlo: Congresul a adoptat un regulament de bază care înfiinţează mai multe
nivele de luare a deciziilor. De exemplu, ia fiinţă o preşedinţie unională care este mai popular decât
Consiliul Permanent anterior. Nu vă este teamă că aceste multe structuri îi va îndepărta mai mult pe
lideri de alegătorii UDMR?
Kelemen Hunor: Nu structurile îi îndepărtează pe lideri de alegători. Structurile există pentru
dezvoltarea luării deciziilor şi fiecare comunitate să fie părtaşa deciziei lor. Nu structurile îi
îndepărtează pe politicieni de alegători, ci atitudinea politicienilor. Politicianul trebuie să adreseze
sincer alegătorilor, cetăţenilor şi să poarte dialog, să dea mâna cu cetăţenii. Structura nu are nimic
de-a face cu acest lucru.
Baranyi Laszlo: Pe cine aţi desemnat vicepreşedinte politic şi care vor fi sarcinile sale?
Kelemen Hunor: Voi spune exact acest lucru, însă ştiţi, deoarece nu am făcut un secret din
acest lucru. Următorul CRU îl alege pe secretarul general şi preşedintele politic. Conform statutului
preşedintele îi încredinţează sarcini. Rolurile, sferele de competenţă ale fostului preşedinte executiv
au fost împărţite în două. Atât s-a întâmplat. Deoarece până acum preşedintele executiv s-a ocupat
de probleme politice şi organizaţionale. Acum secretarul general se ocupă de problemele
organizaţionale, asigură funcţionarea organizaţiei, în timp ce vicepreşedintele politic îndeplineşte,
ajută, în baza însărcinării, în problemele politice. Din acest punct de vedere aş dori să liniştesc pe
toată lumea că preşedintele Uniunii va fi unul puternic şi nu altcineva va conduce, va reprezenta
Uniunea. Acest lucru va fi îndeplinit de preşedintele Uniunii şi de acum înainte.
Baranyi Laszlo: Ce relaţii aveţi cu guvernul ungar şi asupra căror relaţii insistaţi?
Kelemen Hunor: Eu cred că, interesul nostru comun este fim în relaţie strânsă şi de
parteneriat cu guvernul ungar, cu partidele de guvernământ şi cred că, există toate posibilităţile în
acest sens. Suntem interesaţi de faptul ca, guvernul ungar, Ungaria să fie puternică pe paleta
internaţională. Suntem interesaţi ca maghiarimea din Ardeal să aibă o reprezentanţă politică
puternică şi în acest sens este interesat şi guvernul ungar.
Sursa: postul de televiziune Duna TV din 27.02.2011, autor Baranyi Laszlo

Proiectul legii privind statutul minorităţilor naţionale

Unul dintre subiectele aflate în dezbaterea mediilor politice româneşti vizează faptul că
UDMR va reactiva în perioada următoare proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale.
Acest proiect de act normativ se află de peste doi ani la Camera Deputaţilor, după ce, în prealabil, a
fost respins în Senat din cauza lipsei de cvorum. Printre prevederile statutului se numără unele care
ar genera premisele creării de regiuni autonome pe criterii etnice, precum şi posibilitatea apariţiei
unor autorităţi paralele celor ale statului român. Un exemplu în acest sens îl reprezintă desfiinţarea
consiliilor autorităţii de autonomie culturală şi conferirea acestora a statutului de autorităţi ale

18
administraţiei publice. Unul dintre liderii UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut recent faptul că
proiectul de lege are avizul Comisiei de la Veneţia, precum şi acceptul guvernării din perioada
2007-2008 şi a susţinut că se impune un asemenea cadru legal, care ar servi tuturor minorităţilor. Vă
prezentăm opiniile unor politicieni şi reprezentanţi ai sindicatelor din Braşov asupra aspectelor
menţionate.
Trebuie o lege a minorităţilor, dar conformă cerinţelor UE!
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor - deputat PD-L: Cred că trebuie o lege a
minorităţilor, dar conformă cerinţelor Uniunii Europene. Minorităţile din România pot avea drepturi
asemenea celor conferite de legislaţia europeană, dar nu sunt de acord cu împărţiri pe regiuni pe
criterii etnice. în plus, aş menţiona faptul că o formaţiune, chiar dacă este la guvernare, nu poate
forţa! Nu poate spune nimeni că în România nu există şi că nu sunt respectate drepturile
minorităţilor.
Sunt câteva chestiuni delicate
Gabriel Andronache, deputat PD-L: Este un proiect de lege aflat în dezbatere de mai multă
vreme. Acum este dezbătut la Comisia pentru Drepturile Omului şi la cea Juridică din Camera
Deputaţilor. Sunt câteva puncte delicate, pe care le vom analiza cu atenţie şi le vom formula de
o asemenea manieră încât să fie eliminate eventuale tensiuni, suspiciuni şi controverse! Insă,
acest cadru legal trebuie definitivat, fiindcă adoptarea lui trenează de peste 5 ani.
Este o lege necesară!
Attila Kovacs, liderul UDMR Braşov: Este vorba despre o lege pe care ne-am propus să o
adoptăm încă din guvernarea 2004-2008 când, din păcate, nu am reuşit. Este un act normativ
necesar şi care ar regla o serie de chestiuni care privesc toate minorităţile din România, nu doar pe
cea maghiară. Este o lege necesară şi care se înscrie în politica europeană.
Totul până la integritatea teritorială!
Gabriel Tiţa, deputat UNPR: Din punctul meu de vedere, este bine să avem o lege a
minorităţilor, fiindcă astfel ar fi bine definite o serie de chestiuni care acum iscă tot felul de
controverse. Insă, sunt aspecte care trebuie bine analizate, deoarece vizează aspecte legate de
autonomia teritorială şi de împărţeli pe criterii etnice, lucru care nu poate fi acceptat! Trebuie să ne
conformăm normelor şi modelului european, dar totul până la integritatea teritorială.
Nu vom fi de acord cu autonomia teritorială
Constantin Niţă, deputat PSD: Nu vom fi de acord niciodată cu autonomia teritorială!
Înţelegem o deschidere şi o autonomie la nivel cultural, al unor instituţii şi servicii, dar nu una
teritorială pe criterii etnice. Aşa ceva nu are corespondent în nici un stat al Uniunii Europene! PSD
nu va accepta să îşi dea girul unui asemenea act normativ şi se va opune pe toate căile legale pe care
le deţine.
O chestiune care trebuie reglementată
Mihai Donţu, deputat PNL: Este o chestiune care trebuie reglementată, dar în conformitate
cu normele internaţionale şi ale Uniunii Europene. Trebuie ţinut cont, însă, şi de realităţile istorice
şi culturale din România. în aceste condiţii, un astfel de cadru legislativ va fi benefic atât
minorităţilor, cât şi societăţii româneşti!
Sunt cereri care pot duce la ruperea ţării!
Ion Diniţă, liderul PC Braşov: Din păcate, la noi legea se face teoretic, iar în final transpar
interesele! Sunt de acord că trebuie să acordăm minorităţilor conlocuitoare toate drepturile normale
şi legitime, pentru că suntem europeni. Dar, să nu se dea curs unor cereri aberante! Sunt şi cereri
care pot duce la ruperea ţării!
Nu sunt de acord!
Gheorghe Apostu, preşedintele BNS Braşov: Au pornit de la a dori autonomie culturală, iar
acum vor autonomie teritorială! Nu sunt de acord! De la 1600 am luptat pentru unitate, iar acum
suntem pe cale să acceptăm dezbinarea şi fărâmiţarea. Cred că minorităţile au în România mai
multe drepturi decât românii, fiindcă beneficiază de suplimente. Sunt convins că este vorba doar
despre scenarii ale liderilor politici ai minorităţilor, deoarece omul de rând nu are nici un fel de
legătură cu cererile din acest proiect de lege.

19
 Sursa: cotidianul Transilvania expres din 21.02.2011

Legea statutului minorităţilor: Start!

La şedinţa de ieri, 7 februarie, a Consiliului Coaliţiei şi reprezentanţii minorităţilor naţionale
au urgentat începerea dezbaterii proiectului privind Legea statutului minorităţilor.
Aprobarea legii figurează şi în proiectul protocolului de colaborare între partidele
guvernamentale, care se aşteaptă să fie semnat în curând, şi, conform politicianului UDMR, s-a
reuşit să se creeze condiţiile ca dezbaterea legii să aibă loc în această sesiune parlamentară. Marton
Arpad încă nu ştie când va avea loc dezbaterea legii, însă acesta a declarat că punerea din nou pe
ordinea zilei a legii trebuie decisă de preşedinţii celor trei comisii parlamentare. Insă avem şi alte
posibilităţi ca legea să fie repusă pe ordinea zilei, a declarat parlamentarul, nespecificând care
ar fi acele posibilităţi.
Conform lui Marton Arpad, capitolul referitor la înfiinţarea consiliilor autonomiei
culturale poate să devină un subiect de dezbateri în coaliţie. Trebuie să ajungem la o înţelegere
în această privinţă cu preşedinţii de partide. Asemenea consilii au fost create recent şi în Serbia, a
declarat parlamentarul.
La propunerea consiliilor, parlamentul, guvernul şi autorităţile administrative vor putea
aproba legi cu ajutorul cărora se va transfera la Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale
competenţele proprii referitoare exercitarea drepturilor privind păstrarea identităţii etnice,
culturale şi lingvistice ale minorităţilor naţionale.
Conform legii, Consiliile Naţionale ale Autonomiei Culturale vor fi autorităţi administrative
autonome care vor dispune de personalitate juridică.
Sursa: cotidianul Uj Magyar Szo din 08.02.2011

UDMR solicită garanţii

Pe lista priorităţilor Guvernului se află şi Legea statutului minorităţilor, Legea privind
reorganizarea regiunilor de dezvoltare pentru care insistă UDMR, a declarat publicaţiei noastre
parlamentarul UDMR Mate Andras Levente, în contextul în care în sesiunea de primăvară,
Guvernul va înainta Parlamentului nu mai puţin de 70 de noi proiecte de legi.
După cum se ştie, Legea statutului minorităţilor este tergiversată în Parlament din 2005;
Senatul a respins-o, iar în Camera Deputaţilor a fost blocată la comisii. în această sesiune
parlamentară, UDMR doreşte să primească garanţii în sensul că în această sesiune vor fi aprobate
legile iniţiate de uniune, motiv pentru care solicită semnarea unui protocol de colaborare cu PD-L.
Borbely Laszlo, preşedintele executiv al UDMR, a declarat că se doreşte ca protocolul de
colaborare să fie semnat cel târziu până la sfârşitul lunii februarie, acest protocol conţinând şi
măsurile de stimulare a economiei planificate de către Cabinet. Coaliţia guvernamentală trebuie să
demonstreze că este durabilă, a declarat politicianul UDMR.
După cum se ştie, politicienii UDMR şi ai PD-L au discutat încă de anul trecut despre Legea
statutului minorităţilor, însă nu au ajuns la un numitor comun în privinţa capitolului referitor la
autonomia culturală.
Olosz va fi schimbat cu Mate?
În primele zile ale acestei sesiuni parlamentare, în cadrul celor două fracţiuni ale UDMR vor
avea loc noi alegeri în funcţii. Publicaţia noastră a aflat că scaunul lui Olosz Gergely, liderul
fracţiunii UDMR, se clatină la Camera Deputaţilor, funcţie pentru care concurează şi Mate Andras.
Avem nevoie de un lider de grup care să nu este slugarnic, a declarat publicaţiei noastre un
parlamentar UDMR, care a dorit să-şi păstreze anonimatul şi care nu a dorit să-şi exprime obiecţiile
faţă de persoana lui Olosz Gergely.
Conform informaţiilor pe care le deţinem, nu este de aşteptat ca la conducerea fracţiunii
senatoriale a UDMR să aibă loc schimbări. Fekete Szabo Andras, actualul lider al fracţiunii
senatoriale a UDMR, a declarat publicaţiei noastre că îşi asumă şi în continuare funcţia dacă la
şedinţa de azi a fracţiunii i se va acorda încredere pentru viitor.
Legea statutului minorităţilor va fi aprobată în vară?

20
 Guvernul va solicita Parlamentului ca până în luna iunie să fie aprobată Legea statutului
minorităţilor. Această lege a fost iniţiată în 2005. Kelemen Hunor, ministrul culturii a declarat că
printre priorităţile UDMR pentru perioada 2011-2012 se află Legea statutului minorităţilor şi Legea
reorganizării regiunilor de dezvoltare.
Sursa: cotidianul Uj Magyar Szo din 01.02.2011

Iuliu Winkler: Statutul minorităţilor, prioritate a UDMR în această sesiune

parlamentară
Prioritatea UDMR pentru această sesiune parlamentară o reprezintă reluarea dezbaterilor pe
marginea legilor statutului minorităţilor şi a dezvoltării regionale, a declarat Iuliu Winkler,
preşedintele filialei judeţene Hunedoara a UDMR, în cadrul unei conferinţe de presă, care a avut loc
la Deva.
Referindu-se la Legea statutului minorităţilor, Iuliu Winkler a afirmat că aceasta reprezintă o
restanţă de voinţă politică din partea mai multor coaliţii de guvernare şi a Parlamentului României.
Această lege nu este concepută pentru o singură minoritate, ci pentru toate cele 13 comunităţi etnice
recunoscute oficial în România. Legea vine şi statuează chestiuni în domeniul învăţământului, al
culturii şi al păstrării tradiţiilor, a arătat liderul UDMR Hunedoara.
În ceea ce priveşte Legea dezvoltării regionale, Iuliu Winkler consideră că fără o reformă în
acest sector, România nu-şi va putea îndeplini eficient rolul în Uniunea Europeană. Sunt doar 7
procente consumate din totalul fondurilor europene disponibile în patru ani din cei şapte pentru care
avem alocate 31 de miliarde de euro. Chiar dacă ne mobilizăm şi dublăm aceste procente, 14%
consum de fonduri europene nu este suficient, a spus deputatul european.
Sursa: www.iuliuwinkler.ro din 15.01.2011

IV. Articole şi studii cu privire la regionalizarea României

Reîmpărţim România?
În istoria sa milenară teritoriul actual al României a fost mai mereu împărţit. Dacii erau
împărţiţi în triburi. Romanii au împărţit teritoriul cucerit în provincii. Au apărut în zorii Evului
Mediu cnezatele, ţările urmate de voievodate şi principate. Încet, încet, cu perseverenţă, români au
reuşit să se unească totuşi desăvârşind procesul unificării la 1 Decembrie 1918. Credeam că
lucrurile s-au lămurit, dar se pare că nu este aşa. De 21 de ani, periodic, în funcţie de interesele
politice ale partidelor aflate la guvernare ni se spune că România trebuie reîmpărţită. Ba judeţele
sunt prea mici şi nu permit, dragă Doamne, accesarea optimă a fondurilor europene (de-ar fi asta
marea problemă din pricina căreia gradul nostru de absorbţie nu a ajuns nici la 10 la sută, dar este
doar o scuză pentru impotenţă!), ba maghiarii cer autonomia teritorială. Acum suntem din nou în
faza accentuării eforturilor în direcţia autonomiei teritoriale, dar mascate sub grija pentru
impulsionarea dezvoltării economice. Să nu uităm că liderii radicali ai maghiarimii nu au ezitat să
afirme că independenţa provinciei Kosovo este un model de urmat. Chiar dacă foloseşte mijloace şi
declaraţii mai moderate Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are ca obiectiv obţinerea
autonomiei teritoriale. în contextul acestei afirmaţii recursul istoric de la începutul acestor rânduri şi
apelul la 1 Decembrie 1918 nu este unul întâmplător.
Ieri a fost semnat la Bucureşti Protocolul de colaborare guvernamentală şi parlamentară între
formaţiunile politice din interiorul Coaliţiei aflate la guvernare. Protocolul este o foaie de parcurs
care stipulează proiectele legislative care trebuie adoptate şi termenele limită pentru aceasta. Printre
proiecte se numără Legea Statutului Minorităţilor Naţionale care ar trebui adoptată până la sfârşitul
acestei sesiuni parlamentare şi Legea de reorganizare a regiunilor României, din punct de vedere
economic, lege depusă de UDMR şi care a trecut prin aprobare tacită prin Senat, proiect care ar
trebui finalizat până în 2012. Proiectul de reîmpărţire a României depus de UDMR, deşi se declară
ca având scopul dezvoltării economice este suspect dacă studiem modul în care se solicită
împărţirea. Sunt prevăzute cinci macroregiuni de dezvoltare care cuprind 16 microregiuni. Una

21
dintre aceste microregiuni este formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, copiind teritoriul
vechii Regiuni Autonome Maghiare, la rândul său constituită pe conturul vechilor Scaune Secuieşti.
Sunt limpezi motivele economice ale împărţirii propuse de UDMR. Dacă un anumit proiect, o
anumită iniţiativă pică din această agendă, fie din cauza PDL-ului, fie din cauza noastră, înseamnă
că nu mai avem majoritate parlamentară. Iar când nu vom avea majoritate, în Parlament, pe un
anumit punct din protocol, atunci, într-adevăr, guvernul nu mai are susţinere, a decretat noul lider al
UDMR, Kelemen Hunor. E limpede că PDL este între ciocan şi nicovală? Fără UDMR majoritatea
parlamentară dispare şi odată cu ea guvernarea Emil Boc. Cât de mult mai contează asigurările date
de primul ministru Emil Boc conform căruia reorganizarea României este necesară dar fără landuri
şi regiuni cu conţinut etnic?
Sursa: cotidianul Unirea din 03.03.2011, autor Anca Dinică

Regiunile României nu corespund noilor provocări ale perioadei bugetare europene

În data de 11.11.2010 a avut loc o întâlnire a europarlamentarului Winkler Gyula cu un grup
de studenţi de la Catedra de Administraţie din cadrul Universităţii Corvinus din Budapesta. Cei 41
de studenţi învaţă, la Bruxelles, aspecte referitoare la funcţionarea instituţiilor europene, ajungând
astfel în Parlamentul European. în discuţiile avute cu studenţii, Winkler Gyula a vorbit acestora
despre activitatea sa politică, de europarlamentar. Acesta consideră că rolul pe care îl au
europarlamentarii maghiari din Ardeal în Parlamentul European este unul deosebit, deoarece sunt
membrii naţiunii maghiare, au obţinut mandatul în România, însă de la maghiarii ardeleni. Este
normal ca cea mai importantă parte a activităţii lor politice să o constituie, şi aici, la Bruxelles,
reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România, crearea instrumentelor de validare
juridică a aspectelor legate de problemele minoritare, completându-se şi activitatea politică pe care
o desfăşoară UDMR în Parlamentul de la Bucureşti - a spus Winkler Gyula.
Winkler a amintit de faptul că preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a
precizat că la elaborarea politicilor de dezvoltare regională se vor lua în considerare două principii
importante: valoarea adăugată la fondurile utilizate să fie cât mai mare; alocarea de fonduri
naţionale şi regionale pentru suplimentarea celor europene. România nu corespunde nici uneia
dintre aceste principii, deoarece în lipsa unor competenţe administrative, nici regiunile nu sunt
capabile să elaboreze proiecte care să creeze valoare adăugată şi în acelaşi timp, nu dispun de un
buget propriu. UDMR ar fi dorit să evite această situaţie, atunci când a înaintat la Bucureşti legea
privind reorganizarea regiunilor, însă, din păcate, politica românească nu a reacţionat favorabil. Una
dintre direcţiile dezbaterilor privind necesitatea unei reforme administrative ar fi ca regiunile să
dobândească competenţe administrative, în defavoarea competenţelor decizionale centralizate - a
opinat europarlamentarul.
Sursa: www.rmdsz.ro din 11.11.2010

UDMR, indecisă în privinţa modului de reîmpărţire administrativă a României

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a susţinut că UDMR nu a analizat deocamdată
posibilitatea transformării regiunilor de dezvoltare economica în regiuni administrative, a
Precizarea a fost făcută în contextul în care ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena
Udrea, a afirmat, într-o postare pe blogul personal, ca reîmpărţirea administrativă a României ar
putea avea loc după anul 2013 şi ca cea mai buna variantă ar fi, în opinia sa, împărţirea pe regiuni
de dezvoltare. UDMR, cel puţin până în acest moment, nu a propus transformarea regiunilor de
dezvoltare economica în regiuni administrative şi, dacă cineva s-ar gândi la acest lucru, ar trebui să
aibă răspuns şi la o altă întrebare: dacă ar rămâne judeţele şi am mai avea un nivel administrativ sau
dacă am desfiinţa judeţele şi am trece la regiuni, a spus liderul UDMR. Marko Bela spune că nu a
citit textul semnat de Elena Udrea, dar a reamintit că UDMR are un proiect de reorganizare a
regiunilor de dezvoltare economică. În România sunt opt regiuni. Noi afirmăm că sunt foarte puţine,
sunt prea mari, nu sunt coerente, nu exista o coeziune în cadrul acestor regiuni şi în loc de cele 8
regiuni am avea nevoie de 15-16, a explicat el. Preşedintele UDMR a reamintit că, săptămâna
trecută, a avut o întâlnire cu preşedinţii organizaţiilor teritoriale ale formaţiunii, fiind abordate teme

22
precum legea minorităţilor şi propunerea de a relua discuţiile despre reorganizarea regiunilor de
dezvoltare.
Liderul UDMR a menţionat că proiectul de lege al Uniunii nu propune în acest moment
atribuţii în plus sau puteri administrative în cazul acestor regiuni de dezvoltare economică. Deci, se
poate să ne gândim la nişte regiuni administrative, dar acest lucru trebuie foarte serios discutat. Intr-
adevăr, actualele judeţe nu din toate punctele de vedere sunt potrivite. Ele au fost constituite în
1968, deci a mai trecut puţin timp de atunci, a precizat Marko Bela.
Sursa: cotidianul Cronica română din 16.09.2010

O atare propunere trimite la trecutul apropiat Regiunile de dezvoltare sau de

destrămare
Istoricul Dinu C Giurescu demonstrează cum UDMR a ajuns - prin trădarea de la Bucureşti
şi politica paşilor mărunţi ai Budapestei - la pretenţiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler şi Stalin
privind Ardealul românesc.
Regiunile de dezvoltare conform Legii nr.315/2004 1) Nord-Est, cu judeţele Suceava,
Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui 2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila,
Tulcea şi Constanţa 3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu,
Ialomiţa şi Călăraşi 4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt 5) Vest,
cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad 6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj,
Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare 7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita,
Covasna şi Braşov 8)Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003,
Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de
statistică (NUTS). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe
ansamblul Uniunii Europene. El prevede cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere, bazate pe
componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3. Articolul 2 al Regulamentului
precizează: NUTS este un nomenclator ierarhic cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume - NUTS 1,
NUTS 2 şi NUTS 3. Definirea acestor unităţi teritoriale se bazează în principal pe unităţile
administrative existente în statele membre (articolul 3 din Regulament). Cele 3 niveluri NUTS sunt
determinate de pragurile demografice (minimum şi maximum). Astfel, NUTS 1 de la 3 la 7
milioane locuitori; NUTS 2 800.000 până la 3 milioane şi NUTS 3 150.000 până la 800.000.
HARTA 2 - Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009 01 -
Botoşani, Suceava; 02 - Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui; 03 - Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea; 04 -
Constanţa, Tulcea; 05 - Bucureşti; 06 - Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov; 07 - Giurgiu, Teleorman; 08 - Dolj,
Mehedinţi, Olt; 09 - Gorj, Vâlcea; 10 - Argeş, Dâmboviţa, Prahova; 11 - Arad, Caraş Severin,
Timişoara; 12 - Alba, Hunedoara; 13 - Sibiu, Braşov; 14 - Covasna, Harghita, Mureş; 15 - Bistriţa-
Năsăud, Cluj, Maramureş; 16 - Bihor, Sălaj, Satu Mare.
16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare
Pornind de la aceste aspecte, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr.
315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004), stabilidu-se astfel opt regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).
Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8
existente în prezent. Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de
dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită. Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR
enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă
denumirea judeţ nu apare nicăieri. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din
iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni,
obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.
Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în Harta nr. 2.
Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în Harta nr. 3.
Iniţiatorii doreau ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.
Regiune autonomă maghiară

23
 În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune
de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care se
aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural. Este astfel reconstituită teritorial
fosta Regiune autonomă maghiară din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum
Regiunea de dezvoltare nr. 143. O atare propunere trimite la trecutul apropiat. Se recomandă
compararea macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (Harta 5 de
comparat cu Harta 4). Partea ungară a propus celei române împărţirea Transilvaniei între cele două
state, conform cu cele arătate în Harta nr. 6. Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe,
aceeaşi cu propunerea din august 1940.
Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009 : I. Moldova toată, plus Brăila
şi Buzău II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei
şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova,
Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj) IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad,
Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov) V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita
a până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş
Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă. Se poate interpreta şi altfel. Evenimente
relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui
stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media
internaţionale. Noul stat recunoscut de o seamă de guverne este un model ce poate fi, în anume
împrejurări, invocat şi pus în practică.
O atitudine cel puţin curioasă
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru
administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită? Se
pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din
Senat. O atitudine cel puţin curioasă. În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a
trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în
public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional. Când regimul trecut a renunţat, în1968,
la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost
publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a
ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila
şiGalaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene). Intr-un sistem cu mai
multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere - constituirea regiunilor de dezvoltare
- cu consecinţe ce pot duce foarte departe trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.
Sursa: cotidianul Cuvântul libertăţii din 23.03.2011, autor Marga Bulugean

Regionalizarea României
Din 2012 o nouă împărţire administrativ-teritorială
Conducători obsedaţi de redesenat şi personalizat ţara
Făgăraşul de la Ţară, la Regiune, Judeţ şi apoi o banală localitate
La începutul acestui an, preşedintele Traian Băsescu le-a pus din nou în vedere miniştrilor că
vrea să facă o nouă împărţire administrativă pe motiv că sunt prea multe judeţe şi că s-ar cheltui
bani mai puţini pe administraţie. Preşedintele a argumentat că această măsură ar reduce birocraţia şi
ar eficientiza derularea proiectelor de dezvoltare. Povestea nu e deloc nouă şi reprezintă una dintre
metehnele comune ale conducătorilor rupţi de realitate şi/sau absolutişti, obsedaţi de personalizarea
ţării pe care o conduc. Exemplele din istorie sunt destule, chiar şi în cea recentă.
Împărţirea pe regiuni postcomunistă, are la bază o idee a UDMR-ului, partid obsedat de
autonomia maghiarilor. Oamenii politici de la Năstase, la Vadim Tudor şi Băsescu au rezonat şi ei,
chiar dacă din altfel de interese. Pentru zona Făgăraşului, înglobarea într-o nouă regiune nu
înseamnă decât un nou pas spre îndepărtarea de vremurile când constituia o ţară, o regiune şi
ulterior un judeţ.
Aglomerări de sate în zona Făgăraşului

24
 Proiectul privind reorganizarea administrativ-teritorială a României a intrat în dezbaterea
Senatului. Este un proiect destul de controversat, care îi nemulţumeşte pe reprezentanţii
administraţiilor locale din teritoriu. ,,După ce legea va intra în vigoare, prefectul va stabili centrele
de comună, urmând ca, normal, celelalte comune să devină sate şi să se alipească unde doresc
cetăţenii, organizându-se şi un referendum în acest sens. Primarii şi consilierii locali din comunele
care se vor desfiinţa vor dispărea. Prin urmare, nu se vor mai plăti salarii, ceea ce înseamnă că vor
rămâne mai mulţi bani de investiţii, este explicaţia oficială a iniţiatorului, un parlamentar PDL de
Alba. în prezent, în România sunt 2.630 comune, din care 2.102 au sub 5.000 de locuitori. Asta
înseamnă că, potrivit proiectului, cele 2.102 comune ar deveni sate arondate unor localităţi mai
mari. Nu ar mai avea primari, viceprimari, consilieri şi nici buget propriu. Ar depinde de aşa-
numitele centre de comune pe care le-ar stabili prefectul. în proiect se menţionează că primarul
comunei de care vor aparţine viitoarele sate îşi va desemna câte un reprezentant pentru fiecare sat
arondat, persoana care ar urma să emită diverse adeverinţe şi să centralizeze problemele cetăţenilor.
În ceea ce priveşte oraşele şi municipiile, din 317 câte există în prezent, 117 au sub 10.0001
locuitori, deci ar trebui sa devină comune, potrivit proiectului. Alte aproape 60 (municipii) au sub
50.0001 locuitori, deci ar trebui sa devină oraşe. în proiect se prevede ca noua structură
administrativ-teritorială ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012 (daca proiectul va fi
aprobat), deci în anul alegerilor locale şi parlamentare.
Dacă acest proiect se va aproba, în Tara Făgăraşului ar exista modificări substanţiale.
Făgăraşul n-ar mai fi municipiu ci ar deveni oraş întrucât are sub 50.001 locuitori. Victoria ar
deveni comună întrucât are mai puţin de 10.001 locuitori. Nicio comună nu are peste 5.001 locuitori
pentru a-şi păstra acest statut, satele se vor grupa în jurul unor localităţi mai mari.
Opt regiuni de dezvoltare
În afară de împărţirea pe judeţe, România este împărţită şi în opt regiuni de dezvoltare,
corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacităţi administrative.
Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României creeate în 1998 şi sunt
folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare
nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber
între consiliile judeţene şi cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după poziţia
geografică în ţară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi
Ilfov. Regiunea Nord-Est (Moldova), cuprinde judeţele: Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău şi
Vaslui.
Regiunea Vest (Apuseană) cuprinde judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Regiunea Nord-Vest (Someşană) cuprinde judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Satu-Mare şi Salaj.
Regiunea Centru (Mureşană) cuprinde judeţele: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi
Braşov.
Regiunea Sud-Est (Dunărea de Jos) cuprinde judeţele: Tulcea, Vrancea, Galaţi, Brăila,
Buzău şi Constanţa.
Regiunea Sud (Muntenia) cuprinde judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi,
Giurgiu şi Teleorman.
Regiunea Bucuresti-Ilfov cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Regiunea Sud-Vest (Oltenia) cuprinde judeţele: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt şi Dolj.
Propuneri pentru noua reîmpărţire
Există mai multe propuneri pentru noua reîmpărţire a României. Unele din aceste proiecte
pornesc de la judeţele şi regiunile de dezvoltare economică de astăzi; altele îşi propun să
reintroducă judeţele istorice în limite cât mai apropiate de situaţia de dinainte de 1950; există şi
propuneri care reintroduc regiunile, printre care una autonomă, asemănătoare cu cele care au existat
în anii 1951-1968.
În cazul revenirii la o situaţie apropiată de cea anterioară anului 1950, judeţele ar fi grupate
în 9-15 regiuni bazate pe criterii istorice şi economice. Acestea vor fi la rândul lor organizate în
macroregiuni. O altă propunere făcută de UDMR este bazata pe 15 euro-regiuni, dintre care una

25
autonomă cu majoritate etnică maghiară, formată din actualele judeţe Mureş, Harghita şi Covasna.
Cele 15 euro-regiuni ar fi grupate în 5 macroregiuni.
Proiect analizat deja de guvern
Ministerul Administraţiei şi Internelor va face studii să vadă cum trebuie să reorganizeze
administrativ - teritorial România şi ce oraşe şi comune ar trebui să dispară de pe hartă. ,,Ministerul
Administraţiei are în vedere elaborarea unor analize şi studii privind problematica reorganizării
administrativ-teritoriale a României, inclusiv prin demararea unor proiecte finanţate prin Programul
Sectorial pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, care să poată fundamenta viitoarele decizii
în acest domeniu a spus ministrul Traian Igaş în documentul transmis Parlamentului. Parlamentarii
analizează un proiect care prevede desfiinţarea a 60% dintre comune şi 30% dintre oraşe. Potrivit
datelor guvernamentale, localităţile din România au datorii de peste aproximativ 2,6 miliarde de
euro. în timp ce unii primari au contractat credite de pe piaţa liberă, alţii au făcut credit de
eurobonduri sau au împrumutat bani de la băncile europene.
În timp ce la noi, statul alocă bani de la bugetul central pentru autorităţile locale care intră în
incapacitate de plată, în alte ţări, primăriile cu datorii prea mari, care nu reuşesc să-şi plătească nici
măcar cheltuielile curente, sunt desfiinţate. De exemplu, în SUA legislaţia prevede ca oraşele care
nu-şi mai pot plăti cheltuielile curente vor intra în faliment, adică vor dispărea.
Două comune noi în Tara Făgăraşului
Oraşele şi comunele din România s-au înmulţit în ultimii 20 de ani, iar în unele zone taxele
şi impozitele strânse de la oameni nu ajung nici pentru a plăti salariile funcţionarilor din primării. în
ultimii opt ani au apărut peste 200 de localităţi, oraşe şi comune. Numărul de oraşe a crescut de la
265 la 320, iar cel de comune de la 2.686 la 2.860. în această perioadă în Tara Făgăraşului s-au
reînfiinţat două noi comune, Drăguş şi Sâmbăta de Sus. MAI a demarat deja procedurile pentru o
reorganizare administrativă, urmând ca împărţirea să fie făcută în funcţie de numărul de locuitori.
Factorii decizionali susţin că alegerile din 2012 se vor desfăşura după noua structură administrativ-
teritorială.
Obsedaţi de redesenat hărţi
Ultimul din istoria României care s-a jucat de-a desenatorul de ţară a fost Nicolae
Ceauşescu, care a rămas până la moarte în suflet cu uimirea pe care a avut-o când a mers prima dată
în Bucureşti şi a văzut clădiri înalte. A crezut că bunăstarea înseamnă să locuieşti la bloc şi după ce
a devenit preşedinte a mutat aproape un popor întreg în blocuri. în planurile lui Traian Basescu,
judeţele dispar şi sunt înlocuite de regiuni pentru că ,,hă, hă, hă,,,, nu sună bine judeţul Ardeal, ...
hă, hă, hă. Interesant este că şi Adrian Năstase a avut aceeaşi obsesie când era prim-ministru.
Motivul său era că ,,nu ştiu, împărţirea administrativă este veche, desigur; judeţele astea sunt de la
Decebal şi Traian, fireşte. sunt prea vechi. Ceea ce nu părea să ştie Năstase este că judeţele provin
cam de la 1400 în Tara Românească şi de la 1500 în Moldova, unde se numeau ţinuturi. şi Nicolae
Ceauşescu a venit cu o nouă organizare administrativă, când era mai tânăr, în 1968. O nouă hartă
care modifica fundamental harta pe care o trasase cu 20 de ani înainte mentorul său, Gheorghe
Gheorghiu-Dej. Partea bună a fost reinstituirea judeţelor. Înainte de el, Carol al II-lea a trasat, în
1938, la instaurarea dictaturii sale personale o nouă hartă administrativă. Peste gard, Vladimir
Voronin a aruncat la coş judeţele abia revenite în zonă după independenţa Republicii Moldova din
1991 şi a reinstaurat raioanele, de sorginte sovietică. şi mai la est, Vladimir Putin, când era
preşedinte, a introdus o supra-structură teritorială între republica autonomă/ţinut/regiune şi
federaţie. în orice caz, în prezent avem 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti, care are, în ochii
guvernului, rang de judeţ, fiindu-i alocat un post de prefect. Ultimul judeţ (re)creat este Ilfov, redus
de Nicolae Ceauşescu în 1981 la dimensiuni minimale şi transformat în braţul rural-agricol al
capitalei, sub titulatura de tristă amintire ,,Sectorul Agricol Ilfov (SAI).
Unirea lui Cuza a impus judeţele
Până la reforma lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, judeţele şi ţinuturile din ,,Principatele
Unite Moldova şi Tara Românească erau mai mult nişte simple zone de împărţire a unei fascicule de
putere. Nu trebuie uitat că, până în perioada modernă, voievodatele corespundeau ducatelor din
vestul continentului, nu regatului. Astfel, în Tara Românească, din feudalism până la 1864, judeţele

26
erau conduse de un jude (uneori doi juzi simultan...), apoi de căpitan de judeţ sau ispravnic. în
Moldova, ţinuturile erau conduse de pârcălabi, deveniţi apoi ispravnici. Atribuţiile lor erau militare,
judecătoreşti şi administrative. în 1864, ţinuturile din Moldova sunt redenumite judeţe, precum în
Tara Românească şi apar Consiliile Judeţene. Judeţele vechiului regat au funcţionat în această
forma (cu câteva modificări ale legii administraţiei) până în 1925, la următoarea reformă
administrativă cu implicaţii structurale. în Transilvania, voievodatele românilor sunt ocupate
succesiv de regatul maghiar începând cu anului 900, fiind înlocuite apoi cu comitatele maghiare. în
prezent, transpunerea în teritoriu a voievodatelor de secol X ar fi total disproporţionată. Fără
accente naţionalist-şovine, mai ales după o mie de ani, nu trebuie uitat că românii aveau voievodate
şi în teritoriul dintre Tisa şi Dunăre. De altfel, primul voievodat căzut sub loviturile maghiarilor a
fost cel al lui Salanus, nume izbitor de latin, ce conducea un teritoriu aflat fix între Tisa şi Dunăre,
în partea sudică a pustei; nu este menţionat în cărţile de istorie româneşti, dar apare în ,,Gesta
Hungarorum.
Vecinii, între comitate, land-uri şi gubernii
Comitatele maghiare au suferit numeroase modificări, atât în perioada Regatului Ungariei de
până la Mohacs (900-1526), cât şi în perioada vasalităţii faţă de Turcia a principatului Transilvania
(1571-1711), dar şi în perioada apartenenţei directe la Austria (1711-1867). Ultimele modificări ale
comitatelor au avut loc după instaurarea monarhiei dualiste în Imperiu şi includerea Transilvaniei în
noul regat al Ungariei, membru al Austro-Ungariei. Statul se numea Austro-Ungaria, în timp ce
statele componente erau Imperiul Austriei, Regatul Ungariei (ce includea Regatul Croaţia Slavonia)
şi oraşul liber Fiume. în timp ce Ungaria era împărţită în zeci de comitate, Austria era împărţită în
landuri (ca şi acum), dintre care unul era ,,Bukowina. în limba română, termenul de ,,land se
traducea prin ,,ţară a coroanei. Peste Prut, Basarabia, preluată de la Moldova în 1812, făcând
abstracţie de scurta prezenţă a judeţelor din sud înapoi în Moldova până la 1878, teritoriul a făcut
parte din gubernia Novorosiisk. Intre 24 ianuarie-27 martie 1918, în teritoriul desprins din Rusia a
existat Republica Democratică Moldovenească.
Regele Carol, adeptul ţinuturilor ca suprastructuri
În 1938, regele Carol al II-lea îşi impune dictatura personală. în perioada absolutismului
carlist, democraţia parlamentară se restrânge la un Consiliu de Coroană lărgit, în timp ce
pluripartitismul se reduce la Frontul Renaşterii Naţionale, partidul personal al regelui. După
modelul german din epocă (restructurarea administrativă a landurilor în gau-uri), Carol al II-lea
impune o modificare a hărţii administrative după bunul plac. Astfel, ţinuturile reapar, dar de data
aceasta nu doar în Moldova şi nici nu înlocuiesc judeţele ci devin o suprastructură între judeţ şi stat,
deposedând judeţul de o parte din putere. Nu trebuie uitat faptul că în perioada interbelică mai
exista şi plasa, o formă administrativă între judeţ şi comună. Rupturile teritoriale din vara lui 1940
pun capăt regimului de paradă al lui Carol al II-lea. în a doua sa domnie, regele Mihai elimină
ţinuturile şi redă judeţelor forţa administrativă, sigur, în teritoriul restrâns al perioadei 1940-1941. în
răstimp, Ungaria reorganizează Transilvania de Nord preluată de la România, alături de celelalte
teritorii anexate de la vecini.
Rusia şi teritoriile – momeală
În perioada interbelică, la Est, URSS a dus continuu o politică de recuperare a ,,teritoriilor
străbune pierdute, după cum spunea propaganda sovietică. Teritoriile erau cele pe care Rusia le-a
pierdut, iar Rusia Sovietică, apoi URSS, nu le avea în administrare. Acestea erau: Finlanda (în
graniţele interbelice), Estonia, Letonia, Lituania, partea Poloniei provenita de la Rusia după
refacerea ţării şi Basarabia. Pe hărţile sovietice, aceste teritorii apăreau haşurate în mod aparte, cu
menţiunea că se află ,,temporar sub ocupaţie străină. Propaganda sovietică s-a extins şi în
administraţie, istoria consemnând apariţia unor RSS (Republici Sovietice Socialiste) la graniţă cu
un stat vizat, în scopul agitării populaţiei de o anumită etnie din ţară respectivă şi incitarea la
,,unirea cu RSS respectivă, după ce URSS va veni sa îi ,,elibereze de sub jugul capitalist. Astfel,
pentru ţinta Finlanda a fost creată momeala numită RSS Carela, pentru ţinta Polonia a fost creată
momeala RSS Bielorusă, iar pentru ţinta Basarabia a fost creata RSSA Moldovenească. Republica
Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească ocupa doar o fâşie din teritoriul dintre Nistru şi Bug,

27
locuit de români. Intre 1941-1944, în perioada ,,războiului împotriva comunismului cum era
denumit în România conflictul cu URSS, judeţele trec Nistrul, iar Transnistria reintră după circa
450 de ani în administraţie românească.
Regiuni şi raioane
Între 1941-1944, harta României a arătat un pic mai ciudat decât ne-am obişnuit. După
terminarea războiului şi instaurarea regimului comunist, România pierde împărţirea din perioada
democratică, deoarece judeţele erau ,,prea vechi . Dispar cele 58 de judeţe rămase după război, cu
tot cu cele 424 de plăşi şi 6.276 de comune rurale şi urbane, în favoarea celor 28 de regiuni
compuse din 177 de raioane, 148 de oraşe şi 4.052 de comune. în 1952, prin comasări, în scopul
reducerii cheltuielilor cu administraţia numărul de regiuni se reduce la 18, apărând ca element de
noutate Regiunea Autonomă Maghiară în zona Mureş-Harghita-Covasna. Intre 1956-1960 a fost o
perioada intermediară în care singurele modificări au fost dispariţia regiunilor Arad (unită cu
Timişoara în Regiunea Banat) şi Bîrlad (împărţită între Bacău, Iaşi şi Galaţi). în 1960, se reduce
iarăşi numărul de regiuni, la 16 (URSS avea nevoie de mai multe resurse din ţările ocupate), iar
Regiunea Autonomă Maghiară devine Regiunea Mureş - Autonomă Maghiară. Pentru a se reveni la
judeţele tradiţionale a fost nevoie ca la putere să vină comuniştii din facţiunea lui Nicolae
Ceauşescu, cu o conştiinţă mai mult naţională şi mai puţin aservită URSS. Astfel că, în 1968 a fost
vehiculat următorul proiect, al celor 35 de judeţe. în final, se acceptă o variantă cu 39 de judeţe,
destul de asemănătoare cu harta de astăzi, numai ca judeţul Ilfov era foarte extins. Împărţirea a fost
valabilă între 1968-1981, după care judeţul Ilfov a fost redimensionat şi i s-a dat numele de
,,Sectorul Agricol Ilfov. Au apărut judeţele Giurgiu (moştenitorul vechiului judeţ Vlaşca) şi
Călăraşi (complet nou). Ultimul ocupa jumătatea sudică din Ialomiţa şi o bucată din Ilfov, în timp
ce Ialomiţa a muşcat şi ea ceva din Iflov.
Probleme cu Basarabia
Cea mai la îndemână soluţie actuală ar fi revenirea la judeţele interbelice, de dinainte de
apariţia regiunilor. în plus, regiunile istorice au diferenţe de dezvoltare, economice şi sociale între
ele, în unele cazuri chiar educaţionale şi în toate cazurile de grai. Apariţia unei unităţi
administrative între judeţ şi stat ar fi benefică, fie ea şi regiune/provincie, dar cu condiţia unor
atribuţii clar definite şi cu păstrarea judeţului. în cazul unor modificări ale graniţelor care ar duce la
integrarea Republicii Moldova în România, particularităţile acestui teritoriu pot fi păstrate prin
crearea unei noi regiuni/provincii care să poarte denumirea istorică de Basarabia, dar care să
acopere teritoriul R. Moldova dintre Prut şi Nistru.
Cu probleme mult mai mari decât teritoriul aflat sub administraţia efectivă a guvernului de la
Chişinău este spaţiul dintre Nistru şi actuala graniţă a R. Moldova cu Ucraina, acolo unde nu se
suprapune acestui fluviu, spaţiu în care activează, nerecunoscută de nimeni, Republica
Moldovenească Transnistreană, mai pe scurt Transnistria. Atât din motive actuale evidente (spaţiu
situat în afara legii, exercitarea unei democraţii de paradă şi criminalizarea excesivă la practic toate
nivelurile administraţiei de la Tiraspol), cât şi din motive istorice (administrarea de facto a
teritoriului de către voievodatul Moldova în urmă cu 500 de ani, dar cel mai recent exemplu este
administraţia românească a Transnistriei din perioada 1941-1944), se impune crearea celei mai
estice regiuni/provincii a unei astfel de Românii lărgite sub numele de Transnistria, împărţită la
rândul ei în judeţele din 1941-1944, pe teritoriile care nu sunt în Ucraina. Părţile de judeţ (ca în
cazul judeţului Durostor) se includ în judeţele vecine. Ar rezulta astfel trei judeţe acolo, de la nord
la sud: Rîbniţa, Dubăsari şi Tiraspol.
Provincii autonome
Eventuala integrare a R. Moldova aduce o altă problemă, cea a UTA Găgăuzia. Având în
vedere faptul că acest spaţiu nu are istorie, soluţia ar fi un referendum la nivelul fiecărei localităţi
din Găgăuzia actuală (procent minim de rezultat favorabil 55%, ca în cazul referendumului pentru
independenţa Muntenegrului, pentru eliminarea situaţilor limită aduse de o majoritate de 50%+1
vot), pentru a se observa exact ce localitate doreşte să fie integrată judeţului istoric (implicit
regiunii/provinciei Basarabia) şi care doreşte să rămână în structura actuală. Cum Constituţia
României nu permite (şi nici Constituţia din 1923 nu a permis) autonomia, nu rămâne decât ca

28
Găgăuzia să fie considerată o altă regiune/provincie. Pe acelaşi principiu trebuie procedat şi în
Ţinutului Secuiesc. Asta dacă un referendum la nivel de localitate ar hotărî înfiinţarea
regiunii/provinciei Secuime. Pentru restul teritoriilor care au făcut parte din România între 1918-
1940, soluţia ar putea fi reconfigurarea judeţelor interbelice şi integrarea în regiunea/provincia
istorice (Bucovina pentru Bucovina de Nord, Moldova pentru Herţa, Basarabia pentru Bugeac,
Transnistria pentru Transnistria deţinută în prezent de Ucraina, Dobrogea pentru Cadrilater).
De la Terra Blachorum la Judeţul Făgăraş
Ţara Făgăraşului este un ţinut istoric din Transilvania, cu centrul în cetatea medievală
Făgăraş. în 1876 teritoriul Tării Făgăraşului a fost organizat în comitatul Făgăraş, unitatea
administrativă precursoare a judeţului Făgăraş. Odată cu instaurarea regimului comunist în
România, Ţinutul Făgăraş a fost împărţit între judeţele Braşov şi Sibiu. Populaţia sa românească a
utilizat prevalent, din evul mediu timpuriu şi până în prezent, denominaţia geografică, desemnând
teritoriul sub numele Tara Oltului. Sinonimul său german poartă denumirea Altland. Cronologic
sunt o serie de apelative care enunţă realităţi etnologice din Tara Oltului. Toate aceste denumiri sunt
compuse din numele formei de organizare teritorial-administrativă şi din etnonimul maghiar atribuit
românilor. Aceste denominaţii sunt evocate în documente emise în anii 1222 (Terra Blacorum),
1224 (Silva Blacorum) şi 1252 (Terra Olacorum). Regionimul Tara Făgăraşului este ceva mai
recent şi datează din prima jumătatea secolului al XIV-lea. Această denominaţie derivă din numele
aşezării Făgăraş, devenită abia în prima jumătate a secolului al XIV-lea centrul politico-
administrativ al acestui ţinut. Prima atestare documentară a regionimului Ţara Făgăraşului datează
din anul 1372. Acreditarea şi impunerea acestui regionim în conştiinţa colectivă s-au produs între
secolele XVI-XVII.
Naşterea unei ţări
Cucerirea Daciei de către romani (106 d. Chr.) aduce cu sine modificări importante şi în
habitatul Tării Făgăraşului, populaţia ţinutului cuprins între Olt şi Munţii Făgăraş fiind, în parte,
evacuată la nordul râului, iar zona închisă şi supravegheată, spre est prin castrul de la Râşnov
(Cumidava), iar spre vest prin castrul de la Turnu Roşu (Caput Stenarum). După retragerea
administraţiei romane la sudul Dunării de Jos (271 d. Chr.), o parte a populaţiei evacuată revine la
sudul Oltului, în Tara Făgăraşului. Penuria descoperirilor arheologice din secolele următoare ar
putea fi explicată prin retragerea populaţiei localnice în zonele înalte şi ferite ale Ţării Făgăraşului,
determinată de pericolul reprezentat de popoarele migratoare. Această discontinuitate majoră de
locuire este întreruptă cu începere din secolul al VIII-lea, perioadă în care sunt datate câteva
monede bizantine şi diverse urme de locuire. Continuitatea de existenţa a populaţiei romanizate în
Tara Făgăraşului este confirmată însă de izvoarele toponimice. Avansarea spre Carpaţii
Meridionali, graniţa naturală a Transilvaniei, şi stabilirea temporară, timp de câteva decenii, a
hotarelor Regatului Ungariei pe malul nordic al Oltului se produce în prima jumătate a secolului al
XII-lea. Linia graniţei statale a fost marcată de palisade şi de o serie de cetăţi de pământ, dintre care
doar cetatea maghiară de la Ungra, datată la mijlocul secolului al XII-lea, a fost cercetată sistematic
până în prezent. Ridicarea cetăţii de pământ de la Făgăraş, pe la mijlocul secolului al XII-lea,
constituie o primă etapă în procesul aservirii Tării Făgăraşului. Ocuparea completă a teritoriului şi
includerea sa în interiorul granitelor statului maghiar s-au produs în ultima treime a veacului al XII-
lea. Câteva decenii mai târziu, în primii ani ai secolului al XIII-lea, apar şi primele informaţii scrise,
provenite din cancelaria regală maghiară, cu privire la cuprinsul Tării Făgăraşului.
Mărire şi decădere
Ţara Făgăraşului a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei încă din secolul al XV-
lea. După 1691 regiunea a făcut parte din ,,fundus regius, teritoriu organizat ca zonă de frontieră
imperială. Comitatul Făgăraş a fost înfiinţat în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a
fost schimbată. Cu această ocazie s-au desfiinţat ţinuturile imperiale grănicereşti şi autonomiile
saşilor şi secuilor. în 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920,
comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Comitatul Făgăraş se
învecina la vest cu Comitatul Sibiu (Szeben), la nord cu Comitatul Târnava Mare (Nagy-Kukullo) şi
la est cu Comitatul Braşov (Brasso). în partea de sud, acest comitat forma graniţa între Regatul

29
Ungariei şi Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din graniţa nordică a comitatului.
Munţii Carpaţi formau limita sudică a comitatului. Suprafaţa comitatului, în 1910, era de 2.433
km2, incluzând suprafeţele de apă. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat
a fost inclus în judeţul Făgăraş. Teritoriul Comitatului Făgăraş se regăseşte azi în judeţele Braşov şi
Sibiu (partea de vest). Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, oraşul Făgăraşul era centrul
administrativ al comitatului Făgăraş, iar în perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa judeţului
Făgăraş, o nouă unitate administrativă din Regatul României. Se învecina la nord cu judeţul
Târnava-Mare, la vest cu judeţul Sibiu, la est cu judeţul Braşov, iar la sud cu judeţele Argeş şi
Muscel. Judeţul Făgăraş cuprindea Plasa Arpaşu de Jos, Plasa Cincu, Plasa Făgăraş şi Plasa Şercaia.
Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. în urma reformei
administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desfiinţate judeţele şi
înfiinţate regiunile şi raioanele, Făgăraşul aparţinând raionului Stalin. în 17 februarie 1968 s-a
revenit la împărţirea administrativ-teritorială în judeţe, însă judeţul Făgăraş nu a fost reînfiinţat.
Sursa: cotidianul Monitorul Expres din 28.01.2011

UDMR şi extremiştii îşi vârâ iar coada în regionalizarea României

România nu mai corespunde, ca organizare administrativ-teritorială, criteriilor Uniunii
Europene. De fapt, UE a livrat politici comunitare corespunzătoare modelelor administrative
existente în Europa. Cu judeţele noastre, nu avem acces la anumite fonduri europene, se spune,
parteneriatul fiind posibil de la anumite structuri teritoriale în sus. Din cauza aceasta, de 20 de ani,
s-au inventat regiunile de dezvoltare, noţiunea de grup de producători, asociaţii intercomunitare,
poluri de dezvoltare etc. Pe de altă parte, vorbind despre descentralizare - eu, una, m-am săturat de
vorbe - se pare că judeţele nu sunt suficiente pentru a prelua inclusiv resursele financiare, pe lângă
autonomii de tot soiul, mai mult sau mai puţin viabile, în funcţie de cât au dorit cercurile politice şi
de interese să cedeze. De aceea ar trebui o nouă formă de reorganizare administrativ-teritorială,
denumită, pe scurt, regiuni şi, inflamativ, regionalizare.
În numele împlinirii unor imperative europene - eu zic că evoluţia însăşi ne obligă la
abordări noi - multe românisme am inventat. De exemplu, chiar nu cunosc vreun beneficiu adus de
organizarea celor 8 regiuni de dezvoltare, în afară de crearea unor structuri bugetare suplimentare.
Pe urmă, s-a spus că nu putem adera la UE dacă nu avem un anumit procent de populaţie urbană. şi
ne-am apucat, între anii 2000-2004, să facem referendumuri de transformare a unor comune în
oraşe, de includere a altora în raza administrativ - teritorială a oraşelor şi, treacă-mergă de la noi, am
fărâmiţat comunele mai mult, prin înfiinţarea altora noi. în Prahova, comunelor li s-au adăugat încă
patru noi (Bătrâni, Olari, Cocorăştii Colţ şi Vadu Săpat), iar în câteva, locuitorii au fost de acord să
devină oraşe (Floreşti, Filipeştii de Pădure etc), chestiune care nu s-a întâmplat nici astăzi, deşi
localnicii aşa ceva au votat la referendum. Gura Vitioarei ar fi trebuit, pe jumătate, să treacă de
Văleni, lăsând Făgetul comună de sine stătătoare, iar Teişanii au stricat planul, refuzând să devină
satelitul oraşului. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu zona metropolitană, Bucovul neacceptând statutul
de cartier. în schimb, Păuleştii şi Bărcăneştii au votat da, însă nici în ziua de azi nu s-a întâmplat
nimic. Intr-un fel, am crezut, după felul nostru de a fi, că vom păcăli, cu o hârtie, mă rog, o situaţie
aşternută pe hârtie, Europa. în realitate, ne-am furat căciula de unii singuri, structurile noastre
nefiind compatibile cu cele ale UE.

Debirocratizare prin autonomie şi alte prostii

Pe de altă parte, noi amestecăm descentralizarea cu regionalizarea. E afurisit de adevărat că,
în 20 de ani, România s-a birocratizat în exces. De la birocraţia lui Ceauşescu, aceea căreia îi
fluturam pumnii în 1989, am ajuns la însutirea sau înmiirea numărului de funcţionari. An de an, în
loc să facem primăriile, prefecturile, consiliile judeţene, direcţiile descentralizate, ministerele,
Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia României suple, le-am încărcat imposibil cu posturi
netrebuincioase. şi astăzi, am ajuns la concluzia că se cheltuie prea mult, de aceea s-a convenit să
alcătuim o grilă de posturi pentru fiecare instituţie. Dar nici concedierile - încă nu s-au petrecut şi
chiar trebuie! - nu vor rezolva buna funcţionare a instituţiilor statului. Unităţile administrativ-

30
teritoriale găsesc de cuviinţă - şi cred că au dreptate - că aparatul central de stat este cel mai mare
mâncător de bani.
Acela trebuie redus sever. Pe de altă parte, s-a dovedit falimentar să dirijezi, de la Bucureşti,
fondurile pentru şcolile, spitalele şi drumurile dintr-o comună sau judeţ.
Resursele bugetare trebuie să fie lăsate la nivel de comunitate şi la fel şi decizia. în aceste
împrejurări, probabil că jumătate din funcţionarii din ministere şi agenţii trebuie să zboare. Aici se
întâlneşte interesul real de autonomie financiară, decizională, descentralizare, reducere masivă de
personal şi structuri centrale cu ideea mai veche de înfiinţarea a regiunilor de dezvoltare. Aşa cum
suntem noi, românii, parcă văd că regiunile vor aduce doar un surplus de funcţionari, fără degajarea
lor din structurile existente în clipa de faţă. Si, din super-birocratizare vom obţine super - super -
birocratizare.

Regionalizarea după UDMR a căpătat aprobarea Senatului cu Ţinut Secuiesc cu tot

Pe acest fundal a apărut schiţa de regionalizare a UDMR, aprobată tacit de Senatul
României, în luna februarie 2010, revenită în atenţie din cauza manifestărilor maghiarimii de la
sfârşitul săptămânii trecute, ocazionate de Ziua Ungariei. Si, într-adevăr, avem o hartă interesantă,
devenită şi mai interesantă prin maniera în care a trecut de Camera Superioară a Parlamentului şi
prin lipsa de reacţii consistente la o asemenea iniţiativă. Practic, UDMR propune organizarea
României în cinci macroregiuni, cu 16 regiuni de dezvoltare: Macroregiunea I: 1. Botoşani -
Suceava 2. Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui 3. Brăila-Buzău - Galaţi-Vrancea; Macroregiunea II:
4.Constanţa - Tulcea 5 . Bucureşti 6. Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov 7. Giurgiu - Teleorman 8. Dolj -
Mehedinţi - Olt; Macroregiunea III: 9. Gorj - Vâlcea 10. Argeş - Dâmboviţa - Prahova;
Macroregiunea IV: 11. Arad - Caras Severin - Timişoara 12. Alba - Hunedoara 13. Sibiu - Braşov;
Macroregiunea V: 14. Covasna - Harghita - Mureş 15. Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş 16.
Bihor - Sălaj - Satu Mare. Aţi intuit, a deranjat gruparea judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş într-o
regiune corespunzătoare aceleia autointitulată Ţinutul Secuiesc.

Reorganizarea administrativ-teritorială, chestiune politică şi mai puţin ştiinţifică

Mediul ştiinţific românesc este de părere că regionalizarea poate fi o decizie finală politică,
dar pe proiecte exclusiv ştiinţifice. Adevărul este că, pe parcursul istoriei, modificările administrativ
- teritoriale au fost legate de evoluţia şi de situaţia structurilor social-economice ale ţării, dar a avut
şi conotaţii politice.
Iată principalele situaţii administrative din trecutul interbelic şi postbelic al României:
- 1938, România Mare (dupa Legea din 1926, după Recensământul din 1930 şi după Legea
din 1936): ţinuturi - 10, judeţe - 71 (56 în actualul teritoriu), plase (plăşi, după scrierile de atunci) -
429, oraşe - 179, comune - 4.314, sate - 15.981;
- 1952, România postbelică: regiuni - 16 şi un oraş republican, raioane - 198, oraşe - 171,
comune - 4.314, sate - 15.221; - 1966: regiuni - 16 şi un oraş republican, cu regim de regiune,
raioane - 150, oraşe - 181, comune - 4.259, sate - 15.020;
-1968: judeţe - 39 şi un oraş cu regim de judeţ, oraşe - 189, comune - 2.706 (144 suburbane),
sate - 13.149;
-1981: judeţe - 40 şi un oraş asimilat judeţului, oraşe - 236 (56 municipii), comune - 2.705
(135 suburbane), sate - 13.124;
- 2008-2009: 8 regiuni de dezvoltare (fără statut administrativ), judeţe - 41 şi un oraş
asimilat judeţului; oraşe - 320 (103 municipii), comune - 2.856, sate - 12.995 (inclusiv localităţile
componente şi satele aparţinătoare oraşelor).
Criteriile care ar sta, real, la baza unei noi organizări administrativ-teritoriale ar fi, potrivit
specialiştilor, cele care ţin cont de particularităţile fizico-geografice (relief şi reţea hidrografică) şi
socio-economico-geografice, geografia istorică şi toponimie geografică, structuri demografice,
caractere teritoriale şi funcţionale ale aşezărilor, dispersia şi indicele de atractivitate demografică şi
economică privind localităţile urbane şi rurale, structuri socio-economice (industrie, utilizare a
terenurilor, transporturi şi căi de comunicaţii, învăţământ, sănătate, cultură etc.). Aici, lucrurile se

31
despart. în timp ce unele cercuri academice consideră ca model de reuşită unităţi administrativ-
teritoriale mai mici, altele vorbesc numai despre comunităţi rurale mari, de peste 10.000 de
locuitori, rezultate prin comasarea comunelor, chestiune care ar raţionaliza cheltuirea banului
public. în acelaşi timp, cel din urmă grup vede, prin reactualizarea regiunilor, înfiinţarea unor noi
structuri de conducere zonale, însoţite, obligatoriu, de reducerea drastică a structurilor centrale.

România nu poate copia modele din Europa de Vest

Cert este că, în Europa, România a rămas aproape singura împărţită în judeţe, delimitare ce
nu mai corespunde documentelor la care ţara noastră este semnatară. Inclusiv fostele ţări din blocul
comunist s-au organizat în regiuni. în Europa Occidentală, fie că este vorba de state federale, unitare
sau regionale, decupajul administrativ are la bază o logică derivată din anumite raţiuni (naţionale,
etnice, lingvistice, politice, economice etc), care a conturat anumite particularităţi unităţilor
administrativ-teritoriale rezultate, fapt ce explică diversitatea şi eterogenitatea acestora. în funcţie
de acestea, au fost individualizate la nivelul Uniunii Europene, mai multe tipuri de regionare:
administrativă (cazul francez); istorică şi etnico-minoritară (cazul german şi austriac); istorică şi
etnico-militară (specifică pentru Italia şi Spania); lingvistică, specifică statelor care au evoluat în
arii de interferenţă ale marilor domenii etnice şi culturale (Belgia, Elveţia); economico-statistică
(Danemarca, Grecia etc.); regionare prin cooperare voluntară, specific în acest sens fiind cazul
britanic.
O regionare administrativă a spaţiului românesc nu poate fi decât aceea venită de jos în sus,
în care planificatorul să consfinţească prin deciziile politico-administrative situaţia din teritoriu, în
care unităţile administrativ-teritoriale sunt entităţi funcţionale constituite în timp şi percepute ca
atare de locuitorii acestora. De aceea se susţine un model geografic de regionare administrativă,
care să ţină seama de realităţile din teren, de actualele arii de polarizare a centrelor de convergenţă
regională şi locală, dar şi de potenţialul şi relaţiile stabilite la nivelul sistemului urban, între centrele
urbane ce ar urma să susţină viitoarele structuri administrative.
Sursa: publicaţia săptămânală Ploieştii, nr. 1456 din 18.03.2010, autor Miruna Bogdănescu

Redesenarea regiunilor sperie Ardealul

UDMR, acuzată că a trecut prin Senat, prin adoptare tacită, la înţelegere cu PDL,
reîmpărţirea regiunilor pe criterii etnice. Democrat-liberaIii sar ca arşi şi se jură că nu ar fi votat o
astfel de lege.
Modificarea Legea nr. 315/2004 privind organizarea regiunilor de dezvoltare a reuşit să
treacă prin Senat. Astfel, dacă harta regiunilor va fi redesenată, de ce nu ar putea fi şi cea a
judeţelor, e de părere preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe. Ideea sa, privind
absorbţia judeţelor mai mici, este combătută de omologul său de la Sălaj, Tiberiu Marc în acelaşi
timp, parlamentarii din opoziţie avertizează că reîmpărţirea regiunilor în varianta propusă de
UDMR nu are la bază decât criteriul etnic, şi nu un plan viabil de dezvoltare.
În timp ce liderii din administraţia locală se întrec în afirmaţii privind modul în care ar trebui
organizate structurile administrative, reprezentanţii UDMR înregistrează deja un prim succes la
acest capitol. Au reuşit să treacă prin Senat proiectul de modificare şi completare a Legii nr.
315/2004 privind organizarea regiunilor de dezvoltare. Deşi părerile sunt împărţite în privinţa
funcţionalităţii noii împărţiri a regiunilor de dezvoltare, toată lumea este de acord că asocierea de
judeţe nu ar fi trebui să includă criteriul etnic. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, e de părere că, din
punct de vedere al dezvoltării, asocierea Clujului cu judeţele Maramureş şi Bistriţa ar putea fi
funcţională. O divizare a regiunilor de dezvoltare este binevenită. Din cele şase judeţe vor rămâne
doar trei. Am putea crea astfel nişte microregiuni foarte puternice. Asta nu înseamnă însă că sunt de
acord ca judeţele să fie împărţite pe criterii etnice. Constituţia este foarte clară din acest punct de
vedere şi nici nu cred că e rost de vreo discuţie în acest sens. Una e să ai dreptul să te foloseşti de
limba maternă în instituţii publice şi alta este să vorbim despre regionalizare pe criterii etnice. Este
exclusă regionalizarea pe criterii etnice în România, afirmă Tişe. El merge şi mai departe şi spune
că, din punct de vedere administrativ, o serie de judeţe care sunt foarte mici ar putea fi absorbite.

32
Sălajul are un arondisment prea mic Ar avea foarte multe avantaje dacă ar fi reunit cu judeţul Cluj.
Iar aici aş enumera doar aeroportul clujean, universităţile, clinicile, compania de apă şi reţelele
aferente, iar acestea sunt doar câteva din elementele de care Sălajul nu dispune, a apreciat Alin Tişe.
Omologul său, preşedintele CJ Sălaj, Tiberiu Marc, nu-l contrazice în mod direct pe Tişe, însă este
de părere că o astfel de idee este avansată prematur şi fără vreun temei serios. Nu putem organiza
unităţile administrativ-teritoriale pe picior. Nu cred că e suficient să spui că nişte conducte de
utilităţi în plus sunt suficiente pentru a conduce temeinic un judeţ. şi apoi, sunt suficiente date care
ne demonstrează în multe cazuri că judeţele mai mici sunt mai bine administrate decât cele mari.
Poate că sunt nişte avantaje pentru Cluj să preia Sălajul, însă ar trebui analizate şi avantajele pe care
le-ar avea sălăjenii. Cred că ar fi multe de spus pe această temă, a declarat Tiberiu Marc pentru Ziua
de Cluj. în opinia sa, reprezentanţii judeţelor ar trebui să fie mai preocupaţi de modul în care a fost
desenată noua hartă a regiunilor, precum şi de elaborarea unor proiecte care să ajute la dezvoltarea
acestor regiuni. UDMR a reuşit în Senat să treacă tacit proiectul de modificare a legii regiunilor de
dezvoltare. Acum, din şase judeţe, am rămas trei: Sălaj, Bihor şi Satu Mare. Chiar nu văd rostul
restructurării numărului de judeţe. Reîmpărţirea s-a făcut pe criteriul etnic şi nu s-a ţinut seama de
criteriul funcţionalităţii, a avertizat Marc. El a adăugat că, în mod firesc, actuala regiune de nord-
vest, compusă din Cluj, Sălaj, Bistriţa, Satu-Mare, Maramureş şi Bihor, nu are nici un defect. Nu
modul în care suntem împărţiţi este o problemă, ci faptul că această regiune de dezvoltare nu are
personalitate juridică. Ea funcţionează tot prin consilii judeţene. Proiectele de dezvoltare nu se fac
la nivel de regiune, ci în funcţie de interesele consiliilor judeţene. Aceasta e problema care ar trebui
regândită. Pentru că aceste regiuni ar trebui să deservească interesul comunităţii la nivel regional,
până la urmă. Ar trebui gândite proiecte care să ajute la dezvoltarea întregii regiuni, a spus Marc.
Senatorul liberal Marius Nicoară a acuzat lipsa unei dezbateri pe tema restructurării
regiunilor. Propunerea UDMR a trecut tacit, pentru că nu era îndeplinit cvorumul de vot în
colaborare cu senatorii PDL, reprezentanţii UDMR au aplicat un tertip şi le-a ieşit, susţine Nicoară.
El a precizat că momentul în care urma să se discute propunerea UDMR privind reorganizarea
regiunilor a fost amânat de preşedintele de şedinţă, Teodor Meleşcanu, până în momentul în care
urma să ajungă şi un reprezentant al Executivului Boc. S-a decis să-l aşteptam pe reprezentantul
guvernului, chiar se ştia că vine cu un referat de respingere a acestei iniţiative. Înainte de finalul
şedinţei, însă, o parte din reprezentanţii PDL şi UDMR au părăsit sala. A fost un joc făcut de
aceştia, pentru că ştiau că astfel proiectul de modificare se aprobă tacit, a explicat senatorul clujean.
El a atras atenţia că, deşi iniţiativa UDMR este criticată, situaţia se poate repeta şi la Camera
Deputaţilor, astfel încât legea să devină o realitate. Ce garanţie avem că UDMR şi PDL nu vor
marşa pe aceleaşi tertipuri şi nu se va întâmpla la fel şi în Camera Deputaţilor. Cred că ar trebui
iniţiată o dezbatere serioasă. Nu văd rostul acestei împărţiri pe criterii etnice. Soluţia e ca aceste
regiuni să fie organizate în funcţie de necesităţi. De pildă, Clujul ar trebui asociat cu Bistriţa, Sălaj
şi Alba. Fără Satu Mare, Maramureş şi cu atât mai puţin Mureş. Noi avem aeroport, universităţi,
clinici de specialitate şi tot ceea ce lipseşte în Alba, Sălaj şi Bistriţa. în toate celelalte judeţe, Mureş,
Maramureş, Satu Mare şi chiar Bihor, mai găsim aceste elemente, De aceea cred că organizarea
regiunilor ar trebui să se facă pe un număr de maxim cinci judeţe şi să fie luat în calcul în primul
rând criteriul dezvoltării funcţionale, a spus Nicoară.
Senatorul PDL Mihai Hărdău respinge acuzele lui Marius Nicoară, susţinând că nici el şi
nici colegii săi democrat-liberali nu au susţinut acest proiect al UDMR şi că nici nu l-ar vota
vreodată. Proiectul privind reorganizarea administrativă nu a intrat la vot în Senat. Printr-o greşeală
a fost adoptat. Eu nu sunt de acord cu un astfel de proiect, e artificial construit, pe criterii etnice.
Chiar dacă partidul mi-ar cere să votez un astfel de proiect, nu aş face-o niciodată. Dar nu s-a pus
încă în interiorul partidului problema aceasta. Toată lumea este de acord că se impune o
reorganizarea a regiunilor din România, pentru că actuala împărţire pe regiuni n-a funcţionat nici
economic, nici administrativ, ci a fost un praf în ochii europenilor că ne-am reorganizat, a explicat
senatorul democrat - liberal Mihail Hărdău. El a adăugat că nici nu este cazul să fie luată în discuţie
iniţiativa UDMR ca judeţul Cluj să fie asociat cu Maramureşul sau Bistriţa, pentru că este convins
că respectivul proiect de modificare a legii privind organizarea regiunilor de dezvoltare nu va trece

33
de Camera Deputaţilor. Îmi cunosc colegii, mai ales pe cei din Transilvania, şi spun că proiectul nu
va trece. Ca să faci reorganizarea regiunilor trebuie să ai în vedere criterii complexe care ţin de
numărul de locuitori, teritoriu, dispunerea acestuia, dar şi de potenţialul economic. Mai întâi trebuie
să se decidă câţi locuitori trebuie să aibă regiunile şi, după ce se stabileşte cifra optimă, este necesar
să se ia în calcul şi componenta istorică. Nu văd, de exemplu, Hunedoara şi Vâlcea în aceeaşi
regiune. Foarte importantă este zona economică şi starea de spirit când gândeşti reorganizarea
administrativă, a apreciat senatorul PDL.
Regiunile, conform proiectului trecut prin Senat
Proiectul legislativ are în vedere reorganizarea regiunilor de dezvoltare din România, mărind
numărul acestora de la 8 la 16, grupate la rândul lor în cinci macroregiuni:
- Macroregiunea I, formată din regiunile Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ -Vaslui şi
Brăila - Buzău -Galaţi – Vrancea
- Macroregiunea II, formată din regiunile Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi -Ialomiţa -
Ilfov, Giurgiu - Teleorman şi Dolj - Mehedinţi – Olt
- Macroregiunea III, formată din regiunile Gorj - Vâlcea şi Argeş - Dâmboviţa – Prahova
- Macroregiunea IV, formată din regiunile Arad - Caraş-Severin - Timişoara, AIba -
Hunedoara şi Sibiu –Braşov
- Macroregiunea V, formată din regiunile Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa - Năsăud -
Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare.
Sursa: cotidianul Ziua- Ziua de Cluj, nr. 1589 din 18.03.2010, autor Cosmina Fernoagă

Cum ar trebui sa arate harta redesenată a României?

Modificarea Constituţiei impusa prin referendumul din 2009 agita tot mai mult spiritele intr-
un domeniu ce părea uitat. Nu de mult, în Senat s-a adoptat tacit propunerea UDMR privind
reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii. Gaz peste foc. Despre regionalizarea teritoriala a
României am cerut opiniile unui cercetător ştiinţific, prof. univ. dr. Ion Iordan, cu multe lucrări
privind structurile administrativ-teritoriale din România.
R.I.: Domnule profesor, cat de necesare sunt modificările administrativ-teritoriale cerute în
prezent de unii politicieni, cu ocazia modificării Constituţiei si, implicit, legate de înfiinţarea unei
Comisii de revizuire a Constituţiei?
- Aceste cereri sunt axate pe un proces de regionalizare, adică pe delimitarea de regiuni
administrative - după mine, de recentralizare, cu pretenţii de autonomie totala politico-economico-
socială - ceea ce ar încălca direct şi efectiv prevederile constituţionale vechi, actuale şi de viitor ale
României şi n-ar constitui prin acest proces de centralizare o necesitate şi nici macar un factor
pozitiv administrativ.
R.I.: în esenţa, ce reprezintă modificările administrativ-teritoriale?
- Modificările administrative privind teritoriul romanesc, numite deseori îmbunătăţiri, au
avut loc de multe ori în decursul istoriei, fiind legate cu precădere de evoluţia şi de situaţia
structurilor social-economice ale tarii, având insa şi evidente conotaţii politice. Idei de restructurare
administrativa au fost frecvente în toata perioada postbelica, mai ales după 1989, la început pentru a
face o reparaţie legata de modificările din 1950-1968, când au fost desfiinţate judeţe şi comune cu
puternice semnificaţii romaneşti, au fost schimbate denumirile multor localităţi cu incontestabile
valori geografico-toponimice, amintind cu aceasta ocazie motivaţia înfiinţării în 1990 a Ligii
judeţelor, comunelor şi satelor abuziv desfiinţate, dar organele politico-administrative de atunci au
ignorat complet demersul Ligii.
A urmat o perioada în care s-au manifestat şi s-au exprimat opinii, mai ales de către oameni
politici şi de organizaţii politice, care insa aveau conţinut nepotrivit, neadecvat, respectivii fiind
ignoranţi în materie, ultimul exemplu, concludent, fiind propunerea UDMR de regionalizare a
întregii tari, printr-un proiect de lege. Cele 16 regiuni, înglobate în cinci macroregiuni, delimitate de
UDMR, nu au nici un fel de argumentaţii ştiinţifice şi ridica un mare semn de întrebare privind rolul
unui organism politic etnic de a regionaliza teritoriul României.
R.I.: La ce se refera opiniile pe care le consideraţi neadecvate, nepotrivite?

34
 - Ideile cu conţinut politico-juridic pot fi acceptate sau discutate, dar stabilirea şi delimitarea
unităţilor teritorial-administrative înseamnă acţiuni cu caracter ştiinţific de specialitate bazate pe
criterii fundamentate ştiinţific şi legate de particularităţile fizico- şi economico-geografice locale şi
regionale.
R.I.: în acest sens, care ar fi criteriile ştiinţifice de baza pentru delimitarea corecta teritoriala
şi funcţionala a structurilor administrative - macro şi mini?
- Particularităţile fizico-geografice - cu precădere relief şi reţea hidrografica - şi socio-
economico-geografice - geografie istorica şi toponimie geografica, structuri demografice, caractere
teritoriale şi funcţionale ale aşezărilor omeneşti, dispersia şi indicele de atractivitate demografica şi
economica privind localităţile urbane şi rurale, structuri geografice socio-economice: activităţi
industriale, utilizarea geografica a terenurilor, transporturi şi cai de comunicaţie, învăţământ,
cultura, ocrotirea sănătăţii, turism etc.
Acţiunea de restructurare administrativa trebuie sa realizeze, intr-o măsura cat mai mare, şi
reparaţia privind modificările abuzive administrativ-teritoriale efectuate în perioada 1950-1989, prin
reînfiinţarea judeţelor şi comunelor desfiinţate, includerea în nomenclatorul oficial al localităţilor a
satelor desfiinţate - consemnate în decretele timpului ca înglobate, ele existând, în realitate,
teritorial şi funcţional -, redarea denumirilor schimbate, care, aproape în totalitate, aveau puternice
semnificaţii locale istorice, geografice şi socio-economice.
R.I.: Ce trebuie sa cuprindă o structura administrativa pentru viitorul imediat?
- Entităţi teritoriale relativ mici, adică o revenire parţiala la structurile din 1945 şi la cele din
1966, pentru a se realiza o descentralizare şi o autonomie reale în cadrul unei administraţii unitare la
nivel naţional, deşi sunt voci care, pe baza interpretării subiective a rolului finanţelor publice strict
locale, dar şi a celor naţionale sau europene, precum şi pe susţinerea necesitaţii ca o comuna să aibă
multe mii de locuitori - condiţie: chiar 10.000 fără să aibă în vedere importanta decisiva a dispersiei
teritoriale a aşezărilor omeneşti, cer cu insistenţă reducerea masiva a numărului de comune şi
judeţe. Ironic, aş putea spune că în viziunea acestora, mulţi cu frecvente prezente publice de
influenţă media, România ar trebui divizată administrativ în câteva regiuni, să fie desfiinţate
judeţele, iar comunele să aibă întinderi cât mai mari şi zeci de mii de locuitori.
R.I.: Pe baza opiniilor dvs. şi a cunoştinţelor de profil, folosindu-va de indicatorii pe care i-
aţi menţionat, cum vedeţi o viitoare harta administrativa a României, în legătura cu necesităţile
actuale, dar şi cu un rol benefic socio-economic?
- Ţinând cont de tradiţie, de criteriile expuse şi de curentul actual de înfiinţare a regiunilor ca
macrounitati administrativ-teritoriale, dar având în vedere şi prevederile constituţionale - Teritoriul
este organizat sub aspect administrativ în comune, oraşe şi judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe
sunt declarate municipii -, aici as propune, ca modificare, introducerea unor precizări calitative şi
aplicarea lor în teritoriu: comunele din imediata apropiere a marilor oraşe, legate strâns prin relaţii
socio-economice de oraş, sa fie declarate comune suburbane, iar satele, care în structura oficiala
actuala sunt considerate ca aparţinând oraşelor - adică, structural fac parte din categoria oraşe -, sa
fie incluse în aceste comune suburbane.
Ca macrounitati teritoriale, fără organisme centrale de conducere administrativa şi fără
conotaţii administrative, cum sunt în prezent aşa-numitele regiuni de dezvoltare, şi în raport cu cele
susţinute în trecut cu regionalizarea, consider ca se poate reveni la delimitarea teritoriala a celor opt
regiuni-provincii istorico-geografice ale României, de tradiţie, folosite nominal încă destul de
frecvent în prezent în diferite medii ştiinţifice şi socio-culturale, la nivel naţional şi internaţional,
precum Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana-Maramures,
Transilvania, care îndeplinesc la scară macroteritorială criteriile mai sus menţionate şi care sa ia
locul actualelor regiuni de dezvoltare.
R.I.: Puteţi sa ne prezentaţi conţinutul noţiunilor de unităţi administrativ-teritoriale cu tradiţii
şi semnificaţii romaneşti?
Judeţe: unităţi administrativ-teritoriale, cu dimensiuni diferite, stabilite în general în funcţie
de particularităţile geografice, teritorial-istorice şi social-economice, înglobând mai multe localităţi
urbane şi rurale, dispunând de un însemnat potenţial de resurse naturale şi umane şi beneficiind de

35
autonomie social-culturala şi economica. O situaţie speciala o prezintă Capitala tarii, care, deşi este
un organism teritorial unitar, cu funcţie naţionala, este divizata nepotrivit, din punct de vedere
administrativ, în sase entităţi numite sectoare, cu regim politico-administrativ de orase, având
consilii proprii şi primari.
De aceea, oraşului-capitala Bucureşti, cu rang de municipiu, împreuna cu viitoarea sa zona
metropolitana, trebuie sa i se atribuie, ca şi pana acum, regimul administrativ de judeţ. Alte
probleme cu caracter politico-juridic pot fi abordate de Comisia constituţionala. Am numit şi
delimitat teritorial aceasta inedita unitate administrativa - Districtul Bucureşti, având ca
subdiviziuni - nu subunităţi cu rol de entităţi administrativ-teritoriale - cele sase sectoare şi zona
metropolitana.
Oraşe: entităţi administrative de baza cu caracter urban, având o apreciabila dezvoltare
economica, social-culturala şi edilitar-gospodărească, cu funcţiuni, în general, industriale,
comerciale, culturale şi de servicii, eventual politico-administrative, fiind alcătuite în mod corect şi
normal dintr-o singura localitate. Conţinutul noţiunii de localitate este greşit înţeles de mulţi dintre
cei care se implica în acţiuni cu profil administrativ. în foarte multe cazuri - consider nemotivat -
oraşul are în componenta şi localităţi rurale, un fel de sate orăşeneşti. Oraşelor cu o dezvoltare
intensa a activităţilor industriale, sociale, culturale, de învăţământ şi de ocrotire a sănătăţii,
comerciale şi de transport, cu dotări complexe edilitar-gospodăreşti, de regula şi centre de
convergenta teritoriala şi politico-administrativa li se poate atribui calitatea de municipiu. De
asemenea, şi în structura marilor oraşe, metropolele tarii, se pot delimita şi organiza, ca părţi
componente ale oraşelor respective, zone metropolitane.
Comune: entităţi administrative exclusiv rurale, în majoritate cu funcţii agricol-zootehnice, o
mica parte având şi activităţi prioritar industriale sau de servicii, în componenta cărora intra un
număr foarte diferit de sate - ajungându-se la 40 de sate în Cornereva, judeţul Caraş-Severin, sau la
39 în Vidra, judeţul Alba; şapte la suta din numărul de comune sunt formate dintr-un singur sat,
reşedinţa comunei, primăria, fiind intr-unul din sate. în acest sens, a nu se face confuzie intre
localitatea de reşedinţa şi comuna ca unitate administrativa. în prezent, multe comune au un număr
neadecvat de sate, în foarte multe cazuri cu distante relativ mari intre ele, ceea ce generează
dificultăţi de gospodărire şi animozităţi sociale.
R.I.: Ce aşteptaţi de la comisia care se va ocupa de modificarea Constituţiei actuale?
- În componenta colectivului sau subcomisiei care va aborda problema modificărilor
administrative sa predomine net specialişti cu activităţi şi preocupări concrete în domeniu,
cunoscători ai problemelor în cauza, ai taxonomiei şi noţiunilor privind regionalizarea teritorial-
administrativa. Opinez pentru reparaţia unor repere istorice şi geografice de tradiţie ale României,
pentru necesitatea de realizare a unor structuri administrativ-teritoriale care sa constituie entităţi
teritoriale cu rol şi funcţionalităţi benefice în cadrul statului romanesc, sa găsească şi sa aplice
pârghii de realizare privind prosperitatea social-economica în etapa actuala şi de perspectiva
imediata, sa creeze cadrul de progres economic şi social prin care sa se impună, cu toata fermitatea,
respectarea stricta a normelor legate de gospodărirea locala, de administrarea eficienta a bugetelor
locale şi a investiţiilor, de revizuirea aparatului funcţionăresc. Principalele situaţii administrative
din trecutul interbelic şi postbelic al României:

1938
România Mare (după Legea din 1926, după Recensământul din 1930 şi după Legea din
1936)
Ţinuturi - 10
Judeţe - 71 (56 în actualul teritoriu)
Plăşi - 429
Oraşe -179
Comune - 4.314
Sate - 15.981

36
 1952
România postbelica
Regiuni - 16 şi 1 oraş republican
Raioane - 198
Oraşe – 171
Comune -4.314
Sate- 15.221

1966
Regiuni - 16 şi 1 oraş republican cu regim de regiune
Raioane - 150
Oraşe - 181
Comune - 4.259
Sate - 15.020

1968
Judeţe - 39 şi 1 oraş cu regim de judeţ Oraşe – 189
Comune - 2.706 (144 suburbane)
Sate - 13.149

1981
Judeţe - 40 şi 1 oraş asimilat judeţului
Oraşe - 236 (56 municipii)
Comune - 2.705 (135 suburbane)
Sate-13.124

2008-2009
8 regiuni de dezvoltare (fără statut administrativ)
Judeţe - 41 şi 1 oraş asimilat judeţului
Oraşe - 320 (103 municipii)
Comune - 2.856
Sate - 12.995 (inclusiv localităţile componente şi satele aparţinătoare oraşelor)

2010-2015 – Propuneri
8 regiuni istorico-geografice (fără organisme de conducere administrativă - ca actualele
Regiuni de Dezvoltare)
Judeţe - 48 (inclusiv Districtul Bucureşti sau Aria Metropolitană Bucureşti)
Oraşe - 329 (103 municipii)
Comune - 2.894 (112 suburbane)
Sate - 13.520.
Sursa: http://lupta-ns.blogspot.com din 11.03.2010

Se adânceşte prăpastia dintre judeţe - Interviu cu Csutak Istvan, expert în politică

regională al UDMR
Actuala împărţire regională a României nu serveşte alinierii regiunilor mai rămase în urmă -
opinează Csutak Istvan, cel care a elaborat planul de reorganizare regională a României. Prin
intermediul noii împărţiri, propusă de el, şi regiunile mai sărace ar putea depune proiecte cu mai
multe şanse.
- UDMR a depus un proiect de lege referitor la reorganizarea regiunilor de dezvoltare
economic, conform acestei propuneri, în locul celor 8 regiuni de dezvoltare de până acum ar fi
nevoie de 16 regiuni de dezvoltare, pentru ca banii provenind din resurse europene să poată ajunge

37
la scopul lor iniţial, adică pentru ca şi comunităţile izolate să se poată alinia. De ce nu a fost
eficientă actuala împărţire în regiuni?
- Motivul principal al eşecului se ascunde în eterogenitatea regiunilor: în aceeaşi regiune au
fost cuprinse judeţe cu indicatori economici foarte puternici şi judeţe cu indicatori economici foarte
slabi. Totodată, la nivel naţional, sistemul, printr-o metodă foarte discutabilă, a avut grijă ca
regiunile calificate drept defavorizate să primească mai multe resurse, iar în cadrul regiunilor,
judeţele puternice să ia resursele din faţa judeţelor slabe. Deci, în actuala concepţie regională, acest
mecanism nu poate funcţiona eficient. Intre judeţe se desfăşoară o luptă aprigă - o numim
concurenţă pentru atragerea resurselor - iar câinele mai puternic învinge. Astfel, foarfeca
intraregională se deschide şi mai puternic: prăpastia dintre judeţele dezvoltate şi cele mai puţin
dezvoltate se adânceşte, în parte, care rezultat al politicii regionale.
- Deci, principiul pe baza căruia s-a realizat planul de reorganizare este acela ca judeţele ce
beneficiază de capacităţi, indicatori economici asemănători să ajungă în aceeaşi regiune, în interesul
echilibrării şanselor?
- Există anumiţi parametri: obligaţia contribuţiei proprii, capacitatea resurselor umane şi aş
putea continua enumerarea. Un judeţ care beneficiază de centre universitare mari - de exemplu,
judeţele Timiş sau Cluj - pot concura cu mult mai mult succes pentru resurse decât, să spunem,
judeţele Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Teleorman sau Giurgiu. în afară de aceasta, chiar şi sistemul
instituţional în sine este un stat în stat, care este astfel structurat încât cea mai mare cocoaşă pe
spinarea acestui sistem este tocmai concurentul - şi acesta este un rezultat al structurii regionale
apărută. Trebuie să pornim de la faptul că scopul sistemului de sprijin al politicii de dezvoltare a
Uniunii Europene este îmbunătăţirea calităţii vieţii, alinierea, apropierea nivelului de viaţă al
regiunilor rămase în urmă de media Uniunii Europene. La aderare, România a trebuit să îşi asume
obligaţia de a respecta şi aplica sistemul juridic unional. Înfiinţarea regiunilor de dezvoltare este
stabilită prin norme separate - acestea ating acele ţări în care nu au existat unităţi administrative de
dimensiunea unei regiuni de dezvoltare. Această normă ar trebui respectată şi aplicată. Mai ales că,
un studiu al Institutului European din România a semnalat încă în 2004: împărţirea regională a
României nu funcţionează, nu serveşte la alinierea regiunilor mai rămase în urmă.
- Ce criterii formulează norma europeană pentru împărţirea regională?
- De exemplu, se stabileşte că populaţia regiunilor trebuie să fie cuprinsă între 800 de mii şi
3 milioane de locuitori. în România există două regiuni care depăşesc acest prag - acestea trebuie
reorganizate în mod obligatoriu, astfel, în mod automat, s-ar modifica componenţa a cel puţin 4
regiuni. în 2006, Eurostat - Oficiul de Statistică al Uniunii Europene - a somat oficial România să
modifice două regiuni cu populaţie prea mare, cea din Moldova şi din sudul României, la
prevederile normelor europene. După cum se ştie, acest lucru nu s-a produs. Aceeaşi normă
stabileşte: unităţi sau zona asemănătoare din punct de vedere geografic, istoric, social, economic
trebuie să ajungă în aceeaşi regiune. Experienţa europeană arată că, succesul politicii de dezvoltare
regională poate fi văzut acolo unde elementele de bază ale regiunii sunt omogene, acolo unde nu
există dezbinare. Acolo unde elementele de bază - în cazul nostru judeţele - nu joacă unele
împotriva celorlalte, ci proiectează împreună, fac paşii împreună. Dar să vedem actualele regiuni:
judeţele Buzău şi Vrancea au puţine trăsături comune cu judeţele Constanţa şi Tulcea, dar ce
asemănare există între judeţele Bihor şi Maramureş, sau între judeţul Alba şi judeţele Harghita sau
Covasna - în opinia noastră, nici una. Dacă o regiune este omogenă, atunci scopurile comune, în
spatele cărora se aliniază judeţele pentru realizarea acestor, pot fi formulate mai uşor.
- Anterior aţi declarat presei că, în ultimii 90 de ani, modificarea limitelor administrative ale
ţării s-au făcut permanent în dauna comunităţii maghiare. Conform propunerii UDMR, judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş ar forma împreună o regiune. Cât este de reală şansa de realizare a unei
regiuni viabile a Ţinutului Secuiesc?
- Se poate vedea că politicul din România este atins sensibil de această temă, acesta doreşte
să descopere tot felul de intenţii ascunse în această propunere. Întotdeauna sunt surprins atunci când
văd că de la aceasta, toată lumea devine nervoasă pe malul Dâmboviţei. Noi am făcut o propunere
în 2008, iar revolta provine de la faptul că, la Bucureşti este ciudat dacă cineva îşi susţine

38
consecvent concepţiile. Toată lumea credea că această istorie cu regiunile este o întâmplare de
îmbunătăţire a imaginii, apoi o vom ascunde într-un sertar. Revenind la întrebare: este o evidenţă ce
poate fi susţinută şi profesional faptul că de fapt, aceasta ar fi o refacere a unei situaţii normale:
regiunea formată din judeţele Mureş-Harghita-Covasna este o regiune mult mai omogenă decât cea
actuală, formată din judeţele Alba - Mureş - Harghita - Covasna - Braşov - Sibiu. Toată lumea ştie
că judeţele Harghita şi Covasna se situează în rândul unităţilor administrative cu situaţie
defavorabilă - venitul mediu este mic, rata şomajului este mare, infrastructura nu există sau este
deplorabilă. Rezultatele regiunilor se măsoară în medii statistice şi, deoarece dotarea cu
infrastructură a judeţelor Sibiu şi Braşov, venitul mediu al populaţiei se situează deasupra mediei pe
ţară, în această situaţie statistică cuprinzând şi judeţele Harghita şi Covasna are drept rezultat faptul
că, de exemplu, starea drumurilor din judeţele Harghita şi Covasna este deasupra mediei pe ţară. Un
alt exemplu: în momentul de faţă, în judeţul Harghita, venitul mediu este unul dintre cele mai mici
din ţară, dar în regiune, conform statisticii, venitul mediu este peste media pe ţară, deoarece situaţia
bună a judeţelor dezvoltate modifică în sus datele statistice.
- Dacă se reorganizează regiunile, atunci judeţele mai sărace ar avea mai multe posibilităţi
pentru atragerea de resurse şi, prin intermediul acestora, pentru aliniere?
- Conform proiectului înaintat de UDMR, judeţele mai puternice ar ajunge într-o regiune în
care ar avea contracandidaţi demni pentru obţinerea de proiecte, concurenţa ar fi mai strânsă, iar
judeţele cu indicatori economici ar avea şanse mai multe pentru obţinerea banilor. Astfel, la nivel
naţional ar trebui regândite procedurile de alocare a resurselor, respectiv, dacă se aplică procedurile
actuale, aceste regiuni ar primi mai multe resurse decât în momentul de faţă. Este vorba despre
politica de dezvoltare, iar pentru dezvoltare este nevoie de bani. în mod clar, nu vorbim despre
resurse normative, banii nu ar sosi în mod obligatoriu în regiune, ci ar veni pe calea proiectelor.
- În legătură cu modelul de reorganizare teritorială al UDMR s-au făcut paşi înainte: acesta a
fost adoptat tacit de către Senat. Credeţi că există şanse ca acest proiect să fie adoptat şi de Camera
Deputaţilor?
- Proiectul de reorganizare a regiunilor a ajuns deja pe masa Camerei Deputaţilor, acolo se
va decide soarta propunerii. Reîmpărţirea regională ar putea fi iniţiată în 2012, perioada de tranziţie
ar mai necesita cel puţin un an, iar pentru elaborarea planurilor financiare pentru strategia de
dezvoltare ar mai fi nevoie de cel puţin un an. Astfel, dacă proiectul nostru va fi adoptat, putem
intra în perioada de proiectare 2014-2020 cu o nouă împărţire regională. Acum, a început perioada
negocierilor politice, a negocierilor între partidele parlamentare şi, după cum ştim, în politică se
poate întâmpla orice.
Sursa: cotidianul Kronika, nr. 50 din 12.03.2010, autor Gyergyai Csaba

România, o hartă politică trasă frumuşel din condei

Uniunea Europeană vrea să regionalizeze România. Politicienii spun că dacă nu răspundem
acestei cerinţe am putea ajunge chiar în situaţia de a nu mai beneficia de fonduri europene.
Problema, care ar putea fi una strict administrativă, a declanşat însă o adevărată furtună
politică. Unele partide vorbesc despre desfiinţarea judeţelor şi reorganizarea ţării pe regiuni, despre
altele s-a spus că vizează crearea de regiuni autonome pe criterii etnice.
Cum facem?
Nu e pentru prima dată când clasa politică românească e pusă în faţa acestei probleme.
Tentativele anterioare de reorganizare administrativ-teritorială au eşuat tocmai din cauză că
politicienii nu s-au înţeles, iar termenul-limită, 2013-2014, mai suporta amânare. Acum, un proiect
de lege privind regionalizarea a trecut prin Senat, fără dezbateri, prin aprobare tacită.
Într-un recent comunicat de presă, deputatul PNL Lucia Varga a cerut Guvernului Boc să
abordeze cu responsabilitate problema. Aprobarea tacită nu oferă răspunsuri şi soluţii la o problemă
reală a României, a declarat Lucia Varga . Deputatul PNL este de părere că organizarea celor opt
regiuni de dezvoltare existente azi în România a fost un semi eşec pentru că acestea nu au statut de
unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, nici autorităţi publice deliberative şi

39
executive, alese prin vot, fiind deci lipsite de dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi
gestiona treburile publice.
Nehotărâţi
Senatorul PSD Ioan Mang spune că problema regionalizării nu a fost încă tranşată nici
măcar în interiorul partidului. Liderul social-democraţilor bihoreni spune însă că varianta cea mai
proastă este cea a preşedintelui Băsescu şi a PD-L. Varianta celor 12 regiuni este o mare prostie,
susţine Mang.
Există şi ipoteza unei noi organizări administrative, în care regiunile să nu se suprapună pe
conturul actualelor judeţe, ci să fie asemănătoare regiunilor de până în 1965, care e, poate, mai
bună.
Senatorul PSD spune că nu doar regiunea Harghita - Covasna - Mureş ar favoriza UDMR, ci
chiar şi aceea din care ar urma să facă parte Bihorul, împreună cu judeţele Satu Mare şi Sălaj. Am
avea o regiune în care minoritatea maghiară ar reprezenta circa 30% din populaţie. Crearea unor
structuri administrative regionale, deasupra judeţelor, ar însemna şi o structură de putere în plus, a
adăugat preşedintele PSD Bihor.
Mai vedem
PD-L spune că, pentru bihoreni, o regiune administrativă din care vor face parte judeţele:
Sălaj şi Satu Mare este o victorie. Intr-o astfel de organizare Bihorul ar avea un statut superior
raportat la celelalte două judeţe. în ceea ce priveşte cererea
UDMR privind organizarea regiunii Harghita - Covasna - Mureş, pedeliştii, chiar dacă sunt
aliaţi la putere cu Uniunea, spun că lucrurile nu trebuie neapărat, să fie aşa. S-a creat o sensibilitate
pe tema asta, dar legea nu va trece aşa, nu se poate numai cum vor unii, spune Mircea Matei,
secretarul general al PD-L Bihor, convins că opoziţia partidului său faţă de acest subiect nu va rupe
alianţa.
Senatorul Petru Filip spune că judeţele sunt structuri prea nuci pentru cerinţele UE. Discuţia
legată de propunerea UDMR, privind organizarea unei regiuni pe structura celor trei judeţe, nu e
singura şi organizarea altor regiuni e discutabilă, spune liderul PD-L Bihor, convins şi el că legea
organizării regiunilor nu poate fi adoptată fără o dezbatere serioasă.
Ba da!
Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon , apără ideea regiunii
Harghita-Covasna-Mureş. E uşor să acuzi mereu UDMR-ul, dar e şi mai evident că actualele
regiuni nu corespund câtuşi de puţin nevoilor reale de dezvoltare regională, spune politicianul. Din
punctul său de vedere, judeţul Bihor nu are nimic în comun cu Bistriţa Năsăud, judeţ partener în
actuala formă organizatorică. E clar, orice s-ar spune, că formula propusă de noi e cea mai apropiată
de realitate, spune Szabo Odon, adăugând că ipoteza sa poate fi susţinută cu argumente economice
şi istorice.
Cum va fi redesenată România, niciun politician nu poate spune în clipa de faţă. Un singur
lucru e sigur, trasarea noilor regiuni are toate şansele să fie un proces îndelungat şi complicat.
Mihai Drecin, universitar şi lider al PRM Bihor, spune că, propunând o regiune în a cărei
componenţă ar urma să intre judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, UDMR nu face decât să-şi
urmeze consecvent propriile interese. Ei doresc să reînfiinţeze Regiunea Autonomă Maghiară, chiar
în centrul ţării, şi alte micro regiuni autonome, la extrema vestică, în judeţele: Bihor, Satu Mare şi
Sălaj. Având în vedere faptul că toate partidele au avut nevoie de voturile UDMR s-au făcut multe
compromisuri. Noi nu suntem pregătiţi ca, în limitele legislaţiei europene, să ne apărăm interesele,
spune Mihai Drecin.
Sursa: publicaţia săptămânală Spinul Bihorean, nr. 98 din 11.03.2010, autor Florin Budea

UDMR a propus reorganizarea regiunilor

Judeţele mai bogate sunt avantajate de actuala împărţire regională, însă cele sărace, nu prea,
deoarece, acestea din urmă nu au posibilitatea de a accesa surse financiare pe lângă cele bogate.
Din acest motiv, UDMR a propus reorganizarea regiunilor. Fondurile europene destinate
pentru dezvoltare sunt absorbite de judeţele mari şi dezvoltate. Astfel că acestea se dezvoltă, în

40
continuare, iar cele sărace rămân în urmă. Actuala împărţire regională a fost gândită încă, în 1998.
De atunci, nu a mai fost modificată. Se şi vede acest lucru!
În această împărţire judeţele sărace nu au nici o şansă de aliniere. Dacă ne privim la ultimii
10 ani, atunci vom observa că indicatorii arată că judeţele mari au absorbit majoritatea fondurilor.
Judeţele Cluj, Braşov şi Constanţa au accesat majoritatea covârşitoare a resurselor financiare. în
actuala împărţire, regiunile nu îşi îndeplinesc sarcinile.
Marko Bela: Aceste zone ar trebui să soluţioneze împreună foarte multe probleme culturale,
de învăţământ, respectiv ar trebui să participe împreună la concursurile de proiecte. Deci, locuitorii
de aici, au nişte tradiţii comune care ar trebui promovate, cumva, chiar şi în acest secol 21.
Sursa: postul de televiziune: Erdelyi TV din 24.02.2010, autor Simon Emoke

Ce putem realiza cu regiunile?

Ce înseamnă de fapt regiunile de dezvoltare?
Regiunile de dezvoltare sunt parte integrantă a grupei denumite NUTS 2, respectiv NUTS 1
- macroregiuni şi statul, NUTS 3 - judeţele şi NUTS 4 - ţinutul. Denumirea NUTS provine din
prescurtarea franceză NUTS (Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques).
La înfiinţare în anul 1988, NUTS a reprezentat o statistică a UE, având rolul de a contribui
la delimitarea teritorială. în cele mai multe state membre ale UE, graniţele regionale coincid cu
administraţiile locale. Nu este cazul României care, în baza deciziei din 1988 a decis crearea NUTS
2 - respectiv şapte regiuni de dezvoltare însă fără a avea administraţie proprie, acest palier
rămânând la nivel de administraţii locale.
Pe unele paliere de activitate au fost înfiinţate agenţii regionale (în principiu conform
finanţărilor europene), respectiv în domeniul mediului, agriculturii, instituţiei statistice şi a
dezvoltării
Concret, administraţia locală şi decizia politică a rămas la nivelul judeţelor
Este posibil ca odată cu organizarea regională acest lucru să sufere modificări. Astfel, dacă
organizarea regiunilor de dezvoltare ar fi corelată cu administrarea noilor regiuni (context în care
administraţiile judeţene şi-ar înceta activitatea) regiunile şi-ar schimba statutul în cadrul UE
devenind adevărate administraţii unitare şi nu regiuni statistice virtuale.
În această situaţie nu ne este indiferent care vor fi graniţele şi nici de ce regiune vom
aparţine.
Propunerea de regionalizare iniţiată de UDMR se referă la maghiarii din Ardeal
Deşi iniţiativa UDMR din noiembrie 2008, precum şi propunerea adoptată de Senatul
României din data de 12 februarie a.c. nu face referire la acest aspect, declaraţiile de presă tot mai
insistente ne confirmă această intenţie. Nu este exclus ca la sfârşitul procedurilor să fie desfiinţate
judeţele. Dacă se va ajunge la un astfel de final, respectiv ca aceste noi regiuni să cuprindă
adevărate instituţii de drept şi administrative atunci noi maghiarii trebuie să luăm în calcul şi
criteriile etnice.
Oricum ar fi creionate noile regiuni, noi maghiarii vom avea o proporţie mai mică,
comparativ cu ceea ce avem acum în interiorul judeţelor. în situaţia Ţinutului Secuiesc, după o
pauză de 52 de ani avem posibilitatea să reînviem o administraţie locală unitară a regiunii, iar prin
drepturile administrative am putea obţine ulterior o formă a autonomiei apropiată de autonomia
teritorială.
Însă, dacă ne referim la statistica locuitorilor celor trei judeţe (n.l. care ar putea aparţine de
Ţinutul Secuiesc)realizată în 2002, atunci am realiza faptul că numărul maghiarilor din cele trei
judeţe se ridică la 59%. Singurul judeţ care ar avea efecte pozitive ar fi Mureşul unde maghiarii
reprezintă 39%, în timp ce în Harghita suntem 84%, iar în judeţul Covasna 74%.
În situaţia unei posibile regiuni formate din judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj, maghiarii ar
reprezenta 29%, în timp ce pe structura actualelor judeţe, în Satu Mare maghiarii reprezintă 35%, în
Bihor 26% şi în Sălaj 23%. Această variantă nu este agreată de partenerii de coaliţie, membrii PD-
L, demonstrate şi de alocuţiunile preşedintelui formaţiunii PD-L din Camera Deputaţilor - Daniel

41
Buda. Acesta susţine necesitatea alipirii judeţului Sălaj de regiunea de nord a Ardealului, respectiv
cea a Clujului. în schimbul acestui judeţ Partium ar primi în compensare judeţul Maramureş.
Localităţile estice din judeţul Sălaj aparţin mai degrabă regiunii Cluj - fiind locuite în
majoritate de români, în timp ce partea vestică - locuită în majoritate de maghiari ar corespunde
judeţelor Satu Mare şi Bihor.
Această împărţire ar fi dezavantajoasă pentru judeţele partium, însă ar ajuta cetăţenii
maghiari din judeţul Maramureş - respectiv maghiarii ar ajunge într-o regiune mai puternică. în
proiectul UDMR în regiunea de Nord a Ardealului constituită din judeţele Cluj, Bistriţa Năsăud şi
Maramureş, maghiarii reprezintă 12%, în timp ce individual, pe judeţe precum Cluj, Sălaj sau
Bistriţa Năsăud aceştia reprezintă 16%.
La toate acestea mai adăugăm şi faptul că, la această ultimă regiune centrul ar fi Clujul, în
timp ce în varianta care include Maramureş, Clujul va trebui să împartă supremaţia cu Baia Mare. în
prezent raportul maghiarilor în judeţe este următorul: Cluj - 17%, Bistriţa Năsăud - 6$%,
Maramureş - 9%. Judeţul Cluj ar fi avantajat în varianta unei regiuni cu judeţul Sălaj.
Desigur, reorganizarea regională a României nu are ca motor criteriile etnice. Potrivit
normelor europene, înfiinţarea regiunilor are la bază criterii geografice, de mediu, economice,
istorice, culturale, etc. Proiectul UDMR, cu excepţia regiunii de nord, corespunde acestor criterii.
Pentru a obţine tot ceea ce şi-a propus proiectul, zona de nord pare a fi o rămăşiţă.
Regionalizarea produce efecte pozitive la nivelul maghiarilor din Ardeal?
Consider că în situaţia în care acestea vor rămâne şi pe viitor doar regiuni de dezvoltare, fără
competenţe administrative, răspunsul este da.
Nu în ultimul rând, pentru o mai bună împărţire a fondurilor, ar fi necesar ca centrele să
aparţină unor localităţi importante.
În situaţia în care regiunile şi-ar extinde competenţele şi în domeniul administrativ, judeţele
maghiare din Ardeal ar fi dezavantajate. Deşi, la nivelul celor 16 judeţe, actuala structură pare
neputincioasă, se confruntă cu multă birocraţie, totuşi acest regim este mai avantajos, este cea mai
bună posibilitate de a avea avantaje şi de a putea să intervenim în problemele locale.
Putem avea reprezentativitate la nivelul mai multor consilii judeţene, fiecare judeţ are
propriile instituţii de învăţământ şi cultură ceea ce ne măreşte şansele de participare şi decizie.
În situaţia regiunilor mari, poziţia maghiarilor s-ar diminua. în Ţinutul Secuiesc, în Partium,
în partea de sud sau nord a Ardealului, iar de Banat nici nu mai vorbim. Autonomia teritorială a
Ţinutului Secuiesc (văzută de cei mai mulţi realizată pe criterii etnice) nu ar fi înlocuită de o
regiune de dezvoltare cu o puternică autonomie administrativă în care românii ar fi reprezentaţi în
proporţie de 40% sau ar fi fost reprezentaţi conform statisticilor realizate în 2002. Ar putea eventual
să existe corecţii, în sensul că regiunile nou create ar permite ca în interiorul lor să apară regiuni
mai mici cu administraţie proprie. Dacă noile graniţe propuse corespund criteriilor etnice însoţite de
administraţii autonome, există şanse ca cu ajutorul politicului totul să rămână neschimbat.
Deci, reducerea teritorială a regiunilor de dezvoltare nu este ceva rău, doar în situaţia în care
nu creăm şi administraţie teritorială. Părerea mea este că ar trebui să susţinem ca administraţia şi
puterea politică să fie lăsată în sarcina judeţelor, în condiţiile în care împărţirea teritorială a
maghiarilor din Ardeal este prea fărâmiţată.
Sursa: www.manna.ro din 24.02.2010 , autor Czika Tihamer

Sacrificarea Maramureşului
Reorganizarea regiunilor de dezvoltare nu este altceva decât o prefaţă a unui proces mult
mai complex denumit reîmpărţirea administrativ-teritorială a României. Partidele guvernamentale
au bătut palma pentru 16 regiuni (nu 9, nu 12, cum s-a vehiculat în urmă cu un an). Udemeriştii au
fot cei care şi-au dorit un număr cât mai mare de regiuni, astfel încât să existe un multiplu de trei în
algoritmul reorganizării. Aşa a fost posibilă recomasarea judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, care
va duce la reînfiinţarea controversatei Regiuni Autonome Maghiare din perioada setembrie 1952 -
februarie 1968. Evident, capitala de regiune va fi adjudecată de Târgu Mureş.

42
 În partea de nord a Transilvaniei se vor înfiinţa alte două regiuni. Cel mai probabil, ele vor fi
alcătuite din Cluj, Bistriţa şi Maramureş, respectiv Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Este cât de poate de
evident faptul că judeţele din prima urnă valorică (Cluj şi Bihor) vor asigura şi comandamentul
regiunilor.
Cum a pierdut Baia Mare şansa de a deveni capitală de regiune? Foarte simplu. Aşa cum a
pierdut şi toate finanţările în infrastructură, ceea ce a transformat judeţul nostru într-o zonă
subdezvoltată, plină de istorie şi mister. Singura variantă câştigătoare era combinaţia Maramureş,
Satu Mare, Bistriţa, dar cine a mai văzut două săbii într-o teacă? Pentru ca Oradea să prindă primul
loc în grupă, trebuia să fie despărţită de Cluj, iar asta nu se putea face decât prin sacrificarea
Maramureşului.
Consecinţele pe termen mediu vor viza redimensionarea (ca personal şi logistică) a
instituţiilor descentralizate, a Consiliului Judeţean, a Prefecturii etc. etc. Asta înseamnă o reducere
consistentă a numărului de bugetari (deci şomaj!) şi economii substanţiale pe zone administrative.
Cei care îşi fac iluzii că toate acestea nu se vor petrece să nu uite că preşedintele Băsescu a
anunţat ferm obiectivul pentru al doilea mandat: reforme (politice), reforme (administrative),
reforme (militare).
Sursa: cotidianul Glasul Maramureşului din 17.02.2010, autor Dorin Stef

PDL acceptă Tinutul Secuiesc sub formă de judeţ nou

Reîmpărţirea teritorială a României în 16 microregiuni de dezvoltare, începând cu 2012, la
propunerea UDMR, a fost primită de PDL mult mai bine decât lasă de înţeles în ieşirile publice
liderii acestui partid, reiese din declaraţiile preşedintelui filialei clujene a Uniunii, Laszlo Attila.
Acesta a confirmat duminică, pentru citynews.ro, că democrat-liberalii sprijină proiectul
UDMR de reîmpărţire a României în 16 microregiuni de dezvoltare, însă cu două condiţii:
redesenarea regiunii Cluj şi acordarea de rol administrativ noii scheme, astfel încât regiunile să
devină, practic, judeţe. Citynews.ro a relatat la sfârşitul săptămânii trecute că Ţinutul Secuiesc are
şanse să fie recunoscut oficial de România în 2012, odată cu reîmpărţirea administrativă în 16 noi
regiuni administrativ-teritoriale, care vor grupa câte trei din actualele judeţe.
Laszlo Attila susţine că liderul PDL Cluj, preşedintele Comisiei Juridice din Camera
Deputaţilor, Daniel Buda, i-a confirmat într-o discuţie privată că democrat-liberalii agreează
rearanjarea propusă de maghiari, cu două amendamente. Din discuţiile avute cu Daniel Buda reiese
că ei se gândesc ca microregiunile să aibă şi un rol administrativ. Mai este o divergenţă pe poziţia
judeţului Sălaj. în timp ce noi insistăm să fie microregiunea Cluj - Bistriţa-Năsăud - Maramureş,
PDL vrea să fie Cluj - Bistriţa-Năsăud - Sălaj. Astea-s divergenţele, în mare, a declarat liderul
UDMR Cluj.
Afirmaţiile lui Laszlo sunt susţinute atât prin declaraţiile liderului UDMR, Marko Bela, cât
şi prin dezvăluirile arhitectului planului maghiar de reorganizare teritorială a României, Csutak
Istvan. Marko Bela a declarat sâmbătă, în timpul Consiliului Reprezentanţilor Unionali, că în
privinţa reorganizării regiunilor de dezvoltare, în Camera Deputaţilor va avea loc o dezbatere, însă
PD-L este de acord că trebuie dublat numărul acestora, la 15-16, potrivit Agerpres.
De asemenea, Csutak Istvan a declarat pentru citynews.ro că un acord politic de culise între
UDMR, şi PSD în privinţa regionalizării pe sistem maghiar există deja de cel puţin patru ani, atât
secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, cât şi cel al PDL, Vasile Blaga, confirmându-i că cele
două partide îşi doresc ca noile microregiuni să aibă şi rol administrativ.
Deputatul Daniel Buda afirmă că a avut, într-adevăr, o convorbire cu Laszlo Attila, însă
tema discuţiei a fost întărirea capacităţii de absorbţie de fonduri pe care ar avea-o noile regiuni.
Buda a subliniat, însă, că reorganizarea propusă de maghiari nu se va putea face pe criterii etnice şi
a opinat că proiectul celor 16 microregiuni, adoptat deja în mod tacit de către Senat, ar trebui
respins în Cameră.
Vreau să ne înţelegem: aceasta (schema celor 16 microregiuni - n. red.) este o propunere a
UDMR, iar orice formă trebuie să respecte prevederile Constituţiei. în niciun caz nu putem accepta
reorganizarea pe criterii etnice, a declarat Buda. Întrebat dacă în discuţia cu Laszlo Attila subiectul

43
a fost legat de acordarea de capacitate juridică noilor judeţe şi de redesenarea regiunii Cluj, Daniel
Buda a nuanţat informaţiile. Discuţiile s-au purtat în jurul întăririi capacităţii de absorbţie de
fonduri. Cred că, dată fiind noua configuraţie politică (prezenţa UDMR la guvernare - n. red.), acest
proiect ar trebui respins sau amendat în mod consistent, astfel încât să răspundă unor exigenţe ale
momentului. Dacă în Camera Deputaţilor nu se va ajunge la un consens, ar fi mai bine să fie
respins, urmând ca Guvernul să vină cu un alt proiect, în conformitate cu cerinţele europene şi după
efectuarea unor studii de impact, a declarat Buda.
Atât liderul PDL, premierul Emil Boc, cât şi Daniel Buda au atacat duminică subiectul
reorganizării teritoriale care ar urma să dea naştere, de facto, Tinutului Secuiesc, în două interviuri
anunţate să apară în aceeaşi zi. Astfel, Boc clarifică problemele privind relaţiile cu UDMR şi
discuţiile referitoare la regiunile de dezvoltare într-un interviu ce va fi difuzat luni de Mediafax, iar
Daniel Buda comentează cerinţele UDMR într-un interviu pentru Ziua de Cluj, programat tot pentru
luni.
Sursa: www.citynews.ro/mures din 14.02.2010, autor Vlad Alistar

V. Articole privind propuneri de modificare a Legii electorale

Crin Antonescu, Ion Iliescu şi Marko Bela vor să schimbe VOTUL UNINOMINAL
Pro Democraţia a organizat, săptămâna trecută, o dezbatere pe tema votului uninominal. în
cadrul acesteia, au fost prezentate rezultatele unui sondaj CCSB, care dovedesc fie că alegătorul
român este complet neinteresat de senatorul/ deputatul care îl reprezintă în Parlamentul României,
fie că sistemul este atât de complicat şi ineficient, încât electorul pierde urma alesului, care ar trebui
să-l reprezinte. Indiferent de situaţie, atât marea masă a electoratului, cât şi liderii partidelor politice
vor schimbarea actualului sistem - vot uninominal cu reprezentare proporţională.
Potrivit sondajului CCSB, prezentat de Pro Democraţia, 78% dintre respondenţi nu ştiu
numele deputatului care le reprezintă colegiul în Parlament, 89% nefiind la curent cu numele
senatorului trimis de colegiul lor în legislativ. De asemenea, cei intervievaţi nu cunosc, în proporţie
de 63%, respectiv 76%, partidul din care provine deputatul sau senatorul care îi reprezintă. Intre
71% şi 78% dintre alegători nu s-au întâlnit niciodată cu deputatul sau senatorul care îi reprezintă în
Parlament. în consecinţă, 70% din electorat doresc schimbarea sistemului de vot. Dintre susţinătorii
schimbării, 38% spun că sistemul cel mai indicat este votul pe liste, 30% - sistemul de vot mixt, iar
20% - sistemul uninominal.
La rândul lor, politicienii vor să scape de votul uninominal cu reprezentare proporţională,
actualmente în vigoare, despre care afirmă, la unison, că şi-a dovedit limitele.
Liderii partidelor importante au declarat pentru gândul că au deja pregătite ori se află în fază
finală proiecte legislative care vizează modificarea legii electorale.
Părerea mea despre votul uninominal este bună, dar vorbesc despre votul uninominal pur,
curat. şi anume, formula în două tururi. Noi am şi luat o hotărâre în acest sens, anume că PNL
susţine votul uninominal în două tururi, la Parlament, la preşedinţia Consiliului Judeţean şi, de
asemenea, la primari, ne-a declarat liderul liberal. El susţine că, în acest moment, se petrece un fel
de confuzie la nivelul electoratului şi nu numai. Forma actuală, care a dezamăgit multă lume şi şi-a
reliefat inconvenientele, este luată drept vot uninominal. Or, nu e chiar aşa. E o combinaţie care
respectă proporţionalitatea şi face relativ aleatoriu rezultatul votului uninominal. Părerea mea de
principiu este că trebuie să mergem pe o variantă clară.
Antonescu spune că este de ales între proporţionalitate - vot pe liste , şi principiul
uninominalului adevărat, în sensul că, într-adevăr, cine câştigă colegiul din două tururi, acela e
parlamentar. PNL a luat hotărârea să susţină cea de-a doua variantă. Vom iniţia un proiect de
modificare, urmând să vedem ce poziţie au şi celelalte partide, a mai spus Antonescu.
Preşedintele de onoare al PSD s-a declarat dezamăgit de actualul sistem de vot, care este
evident că trebuie schimbat. în partid se lucrează la un astfel de proiect, inspirat din experienţa
germană. Sistemul îmbină votul uninominal cu votul pe listă, variantă care sporeşte avantajele şi

44
diminuează dezavantajele votului uninominal simplu, ne-a declarat Iliescu. Fostul preşedinte social-
democrat mai spune că este o temă care merită discutată pentru a se găsi un numitor comun.
Oricum, actualul sistem promovat la repezeală s-a dovedit ineficient. Proiectul nostru elaborat de un
grup coordonat de Adrian Năstase este foarte interesant şi poate deveni o bază de discuţii, a precizat
Ion Iliescu.
Preşedintele UDMR Marko Bela a afirmat într-o conferinţă de presă că actualul sistem de
vot uninominal este unul fals, declarându-se pentru o schimbare rapidă şi radicală a sistemului
electoral. Sistemul vechi era mai bun, vă spun sincer. A asigurat o intrare de pe listă. Nu s-a creat
această contradicţie, că eşti reprezentantul colegiului şi totuşi ai ieşit minoritar acolo, pe locul doi
sau trei, şi cel care a ieşit pe locul întâi nu a intrat în Parlament. Nu e nicio problemă dacă iau în
considerare că voturile au existat în altă parte. Dar, totuşi, e un fals sistem uninominal, a declarat
Marko Bela.
El a precizat că UDMR propune schimbarea sistemului electoral, după modelul prin care
sunt aleşi preşedinţii consiliilor judeţene: Un sistem prin care să existe colegii uninominale cu un
singur tur de scrutin, dar din care să intre întotdeauna cel care a obţinut primul loc şi dacă este vorba
despre o majoritate relativă. Pentru echilibrare şi pentru a nu risipi voturile partidelor am face şi o
listă naţională. Prin echilibrare să intre de pe o listă naţională câteva persoane, conform
procentajului obţinut, a specificat liderul UDMR.
La rândul său, Gyorgy Frunda crede că sistemul cel mai bun ar fi un sistem preferenţial pe
liste. Ceea ce înseamnă ca la nivelul judeţelor să existe liste, fiecare partid putând propune de două-
trei ori mai mulţi candidaţi decât numărul de locuri al deputaţilor, respectiv senatorilor. Aceştia s-ar
afla pe liste în ordine alfabetică şi, astfel, alegătorul ar avea posibilitatea să aleagă dintre candidaţii
înscrişi pe cel care îl consideră cel mai bun. O modalitate de a putea alege nu numai între candidaţii
diferitelor partide, ci şi între candidaţii aceluiaşi partid, a explicat Frunda.
El spune că mai există o variantă în care jumătate dintre candidaţi ar fi aleşi nominal, iar
jumătate pe liste. Dar cred că este un sistem mixt fără roade, pentru că în ţări care au astfel de
sistem, Ungaria de exemplu, vedem că uninominal nu intră nici 10 procente dintre candidaţi, a
conchis Gyorgy Frunda.
Sursa: cotidianul Gândul, nr. 1723 din 29.11.2010, autor Marian Sultănoiu

Reînvierea votului pe listă ameninţă uninominalul

PSD va demara în această săptămână procedurile parlamentare de modificare a legii
electorale. Scopul este reapariţia parţială a votului pe listă. Schimbarea este susţinută de UDMR,
dar şi de unii parlamentari PDL.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ieri că partidul său va propune reintroducerea
votului pe listă pentru jumătate din Camera Deputaţilor, Senatul urmând să cuprindă reprezentanţi
ai autorităţilor locale. De asemenea, preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat recent că Uniunea
ar putea lansa propria variantă de modificare a legii electorale. Votul uninominal nu este favorabil
Uniunii pentru că ajută partidele mari, dar senatorul Gyorgy Frunda a explicat că este necesară
schimbarea sistemului de vot şi din alte motive: S-a ajuns, în mod paradoxal ca în Parlament să intre
candidaţii de pe locurile 2,3 şi 4, iar unii, care au câştigat alegerile, au rămas acasă.
El spune că legea actuală este o lege proastă şi pentru că încurajează traseismul politic şi
adaugă că cea mai bună variantă ar fi votul mixt de tip german sau ungar, adică jumătate de Cameră
prin vot uninominal, iar cealaltă jumătate pe listă. Actuala lege electorală cuprinde articole
neconstituţionale, aşa că ea trebuie modificată neapărat până la următoarele alegeri, fie că vor avea
loc la termen sau nu. Potrivit procedurilor parlamentare, se va constitui o comisie electorală care
trebuie să cuprindă toate partidele parlamentare pentru a iniţia proiectul de modificare. Gradul mare
de complexitate a fiecărui sistem electoral în parte ar prelungi extrem de mult negocierile dacă
fiecare partid ar încerca să-şi promoveze singur proiectul de lege până în plen.
În PDL părerile sunt împărţite: unii vor vot uninominal în două tururi, alţii, vot mixt sau
chiar numai pe liste. Senatorul PDL Orest Onofrei a declarat acum două zile că votul uninominal
aşa cum a fost introdus în 2008, s-a dovedit a fi un eşec. A scăzut foarte mult răspunderea partidelor

45
politice şi a produs mari distorsiuni ale voinţei poporului, a subliniat Onofrei. Mircea Toader,
liderul deputaţilor PDL, îmbrăţişează, în schimb, soluţia propusă de PSD: Eu prefer varianta
combinată, vot şi pe liste şi uninominal, pentru că trebuie satisfăcute şi nevoile şi cerinţele
partidului de a impune oameni valoroşi pe liste, dar şi pe cele ale alegătorilor, a spus Toader. în
acelaşi timp, colegul său de partid, vicepreşedintele Ioan Oltean, a ţinut să precizeze că nu s-a
discutat în PDL despre modificarea legii electorale. Nu este momentul oportun pentru o nouă lege
electorală.
Au apărut unele disfuncţionalităţi în aplicarea votului uninominal. Dar nu putem proba acest
sistem de vot decât după câteva scrutine, să avem o imagine generală asupra fenomenului electoral,
a mai spus Oltean. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de europarlamentarul Cristian Preda.
Revenirea la votul pe liste ar fi un handicap pentru România.Eu aş merge pe varianta unui scrutin
uninominal majoritar în două tururi, a spus Preda. Acest tip de vot favorizează însă primii doi
clasaţi, iar PDL a trecut în ultima perioadă pe locul trei. Liberalii susţin că este prea devreme să se
vorbească despre modificarea legii electorale. Partidul nostru susţine un principiu care trebuie să fie
aplicat în toate legile electorale: votul să fie proporţional. Actuala lege respectă acest principiu, a
declarat deputatul Mihai Voicu.
Directorul executiv al IPP, Adrian Moraru, crede că liderii partidelor vor să se reîntoarcă la
votul pe listă, fie şi parţial, pentru că le este teamă de confruntarea directă în alegeri. Le este frică să
candideze uninominal, nu au încredere în forţele proprii. Aşa că vor să se ascundă în spatele listelor.
Aşa vor beneficia de structura de partid care va lucra pentru ei, a precizat Moraru. în schimb,
preşedintele asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, susţine că toate partidele vor să se
întoarcă la formula iniţială a legii uninominalului. în proiectul Pro Democraţia, care a fost preluat în
2008 de PNL, PSD şi PDL, se introducea votul mixt, de tip german: pe listă şi uninominal. Dar, în
urma negocierilor din 2008, partidele au ales un vot uninominal nefericit, de tip românesc, a
declarat Pârvulescu. Acesta a mai spus că, nu trebuie făcute decât mici modificări la legea actuală.
Doar se va introduce principiul proporţionalităţii, iar votul va reflecta dorinţa electoratului, a spus
Pârvulescu.
Legea actuală spune că din fiecare colegiu trebuie să plece spre Parlament un deputat şi un
senator. Candidatul care reuşeşte să obţină 50% plus 1 din voturi în colegiul său intră în Parlament
în prima etapă, restul voturilor din colegii se adună la nivel judeţean în etapa a doua şi trimit în
Parlament alţi candidaţi, iar numărul de voturi rămas la judeţe se adună la nivel naţional şi stabileşte
ultimii câştigători în etapa a treia. Astfel, în ciuda faptului că alegătorul alege un nume, rezultatele
votului se transformă, la nivel jude ţean şi naţional, în liste de nume, dar de această dată stabilite nu
de partide, ci de numărul de voturi obţinut de reprezentanţii uninominali ai diferitelor partide.
Sursa: cotidianul România liberă din 29.09.2010, autori Costel Oprea, Diana Lazar

UDMR propune modificarea legii electorale

UDMR se pregăteşte să propună în coaliţie modificarea legii electorale, pregătit în acest sens
un proiect de lege. Preşedintele Uniunii, Marko Bela, a arătat la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor
Unionali (CRU) , sâmbătă, 25 septembrie, că deocamdată, discuţiile despre parlamentul unicameral
sunt vorbărie demagogică.
Nu văd să se ajungă la o părere omogenă. Am vrea modificarea constituţiei dar nu cred că
vom reuşi în lunile ce vin. Sunt multe discuţii şi puţine fapte. UDMR va propune modificarea legii
electorale, un sistem proporţional transparent de candidare şi reprezentare şi care va duce la un
parlament mai bun. UDMR va avea grijă să candideze cu oameni pregătiţi. Vom propune
modificarea legii electorale şi vom prezenta un proiect de lege, a precizat liderul UDMR.
UDMR s-a adunat astăzi la şedinţa CRU, unde s-au discutat inclusiv posibilitatea ieşirii de la
guvernare. Insă reprezentanţii Uniunii mai au câteva deziderate de îndeplinit, printre care legea
învăţământului şi legea minorităţilor, astfel că deocamdată nu se pune problema ieşirii din coaliţie.
CRU a avut loc în 25 septembrie, la Târgu Mureş.
Sursa: www.citynews.ro din 25.09.2010, autor Adelina Burcea

46
 Un PDL-ist dă tonul revenirii la votul pe liste
Senatorul Orest Onofrei deschide discuţia despre reintroducerea votului proporţional.
Senatorul PDL Orest Onofrei propune reîntoarcerea la alegerea parlamentarilor pe liste de
partid. El a anunţat că va iniţia o propunere legislativă pentru reintroducerea votului proporţional.
Propunerea sa nu are susţinerea oficială a PDL.
Democrat-liberalii însă iau în calcul o variantă de vot mixt. Această variantă este susţinută şi
de PSD. Voi iniţia un proiect de lege împreună cu parlamentari din toate partidele pentru revenirea
la votul proporţional, a declarat senatorul PDL de Suceava, Orest Onorfrei.
Şefii săi de la partid spun că nu susţin un demers prin care să se renunţe la uninominal.
Gheorghe Flutur, preşedinte al PDL Suceava şi prim-vicepreşedinte al democrat-liberalilor, spune
că nu se pune problema renunţării la uninominal. Nu, nu a fost discutată în partid o asemenea
propunere. PDL a susţinut întotdeauna votul uninominal. Putem discuta eventual o perfecţionare a
uninominalului, dar nici vorbă de reîntoarcerea la listă, a declarat Gheorghe Flutur pentru EVZ.
Neoficial, liderii PDL, presaţi de scăderea în sondaje, ar susţine revenirea la votul pe liste.
Surse din PDL au declarat că actualul sistem de vot este o loterie şi partidul ar fi dezavantajat. Din
acest motiv, PDL ia în calcul varianta de vot mixt: jumătate din parlamentari aleşi pe listă, jumătate
uninominal. Schimbarea legii electorale a fost discutată şi cu UDMR.
De altfel, Marko Bela, preşedintele Uniunii, s-a pronunţat recent pentru revenirea la liste.
Votul uninominal este greşit, UDMR va propune modificarea legii, ca să fie un sistem proporţional
transparent, a declarat Marko.
Varianta votului mixt este susţinută şi de PSD. Noi vom sprijini mai degrabă votul mixt, tip
german: jumătate pe liste, jumătate uninominal pur. şi îl vom ruga pe Cristian Pârvulescu să fie de
acord să conducă acest proiect. Oricum, nu mai vrem sistemul actual!, a declarat Ponta pentru EVZ.
Propunerea senatorului PDL vine la doar câteva zile după ce şeful statului, Traian Băsescu, a
repus pe tapet ideea modificării legii electorale în sensul adoptării unei variante de uninominal pur.
Sursa: cotidianul Evenimentul zilei din 27.09.2010, autor Florin Ciornei

Francisc Halasz, preşedintele UDMR Timiş: Un partid care neaga ca vrea sa fie la
putere minte!
Liderul UDMR Timis, Francisc Halasz, recunoaşte că organizaţia pe care o conduce nu mai
poate trece de pragul electoral fără ajutorul celorlalte minorităţi locale. Ce planuri au maghiarii în
Timiş şi în România puteţi afla din interviul următor.
- Cum se poziţionează UDMR faţă de evenimentul petrecut în 15 martie la Miercurea-Ciuc,
anume spânzurarea păpuşii care îl întruchipa pe Avram Iancu?
- Această situaţie intră în categoria acelor evenimente care cred că, într-o lume civilizată, de
organizaţii democratice nu poate fi tolerată. Chiar dacă nu avem neapărat păreri pozitive despre o
personalitate, nu cred că astăzi, în secolul XXI, acesta este modul potrivit de manifestare a acestor
opinii. O astfel de opinie poate fi exprimată în scris sau oral în termeni civilizaţi. Cred că asemenea
manifestări nu îşi au locul. Dincolo de asta, în istoria noastră putem găsi multe momente în care am
fost în conflict, dar dacă ne raportăm mereu la aceste momente, înseamnă că viitorul va fi
compromis. Ele trebuie discutate la nivel de istorici, nu trebuie să ne ascundem, aceste momente au
existat. Repet: aceste manifestări nu sunt normale, chiar dacă avem păreri negative despre un anume
eveniment.
- Asistam la o fărâmiţare a bazinului electoral al UDMR. Au apărut pe lângă UDMR alte
doua formaţiuni politice. Mai aveţi aceeaşi forţa de negociere?
- Dacă ne uităm la programele politice ale diferitelor facţiuni politice maghiare, o să
constatăm că scopurile finale sunt aceleaşi: autonomia pe criterii etnice, autonomia culturală şi
autonomia personală. Diferenţele între facţiuni sunt date de modul în care se doreşte a fi obţinute
aceste drepturi. UDMR a dovedi că este adeptul paşilor mărunţi. Poate că unii şi-au pierdut
răbdarea, pentru ca totuşi lucrurile se mişcă destul de încet - au trecut deja 20 de ani de la revoluţie,
de când vorbim de aceste forme de autonomie. Noi dorim să obţinem aceste drepturi prin lege, adică
să fie legiferate, iar aici partidele româneşti sunt reticente. Până reuşim să îi convingem că aceste

47
drepturi nu se îndreaptă împotriva comunităţilor româneşti, ci reprezintă cel mult o discriminare
pozitiva fata de minorităţi, trece mult timp.
- Păi tocmai de aceea au apărut aceste facţiuni, mai radicale, Partidul Civic Maghiar şi
Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care vor rezultate mai rapide
- Este vorba despre oameni care şi-au pierdut răbdarea. Ei nu cred că participarea la
guvernare a UDMR va aduce rezultate în această luptă pentru autonomie. Ei cred că, aflat la
guvernare, UDMR şi-a pierdut capacitatea de apelare la structurile europene pentru a pune presiune
asupra autorităţilor române de a accepta aceste forme de autonomie. La început a fost vorba doar
despre o opoziţie în sânul partidului, dar apoi ea s-a externalizat şi a dus la formarea primului partid
despre care vorbeaţi, Partidul Civic Maghiar. Cel de-al doilea este în curs de constituire şi este
format în jurul personalităţii lui Laszlo Tokes.
- Dar Tokes nu a fost membru al UDMR Timiş?
- Domnul Tokes este membru al UDMR Timiş. Daca a semnat lista de adeziune la celalalt
partid, si-a pierdut aceasta calitate.
- Acest lucru se întâmplă automat? Sau trebuie exclus din UDMR?
- Este o chestie de interpretare. Regulamentul de funcţionare al UDMR spune că dacă cineva
nu îşi plăteşte cotizaţia o anumita perioadă, îşi pierde calitatea de membru.
- Şi Tokes nu a plătit-o?
- Eu nu am cunoştinţa ca Laszlo Tokes să îşi fi plătit cotizaţia pe anul trecut.
- La alegerile locale din 2008 aţi participat alături de celelalte minorităţi la alegeri. Aveţi de
gând să faceţi acelaşi lucru şi în 2012?
- Noi, pana în momentul de faţă, am mers pe aceasta idee. Ne întâlnim periodic cu celelalte
minorităţi, în special cele slave. S-ar putea să înlocuim comunitatea italiană cu cea slovacă.
Deocamdată, preconizam să mergem împreuna la alegeri. Asta pentru că, pentru noi, acest prag
electoral de 5% este greu de atins, deşi ponderea noastră a maghiarilor se cifrează undeva la 7 %.
Asta şi pentru că votul etnic în Banat funcţionează cel mai puţin din toate regiunile ţării. Mai mult,
înregistram şi o scădere a populaţiei maghiare. Din păcate, ungurii noştri trăiesc în proporţie de
65% în căsătorii mixte şi asta e drumul cel mai drept spre asimilare. în aceste condiţii, avem nevoie
de sprijin de la celelalte minorităţi pentru a atinge acel prag de 5% care să ne permită accesul în
consiliile locale şi în cel judeţean.
- Ce aşteptări aveţi de la alegerile din 2012?
- Dacă ne referim la alegerile locale, atunci ţinta cea mai clară este să revenim, după 8 ani, la
Consiliul Judeţean. În 2008 am fost foarte aproape, ne-au lipsit 27 de voturi. De aceea vă spun că
acest prag de 5% este o realitate crudă pentru noi. Să constaţi că voturile a 11.600 de oameni care
au votat cu UDMR nu contează, ba mai mult sunt folosite de alte formaţiuni politice, nu e tocmai
plăcut.
- Vă gândiţi la înţelegeri şi cu alte partide politice?
- Probabil că înţelegeri pre-electorale vom face doar cu minorităţile. În ceea ce priveşte
eventuale înţelegeri post-electorale suntem deschişi colaborării cu oricine.
- UDMR este formaţiunea politică din România care a stat cel mai mult la guvernare Cu
mici pauze aţi fost mereu la guvernare. Cât e de vinovat UDMR pentru situaţia în care se află
România în prezent?
- Responsabilitatea guvernării ne-am asumat-o mereu. Suntem cei mai longevivi la
guvernare. Ce să facem dacă partidele romaneşti obosesc repede, din patru în patru ani, şi au nevoie
de repaos? Întotdeauna când am fost la guvernare, dincolo de urmărirea obiectivelor specifice
comunităţii maghiare, ne-am implicat şi în rezolvarea problemelor generale ale ţării. Deşi am fost
cu toată lumea la guvernare până acum, eu vreau să spun ca întotdeauna când ne-am angajat în actul
de guvernare, nu am schimbat macazul la jumătate de drum şi am fost fideli unui principiu până la
sfârşitul mandatului. Asta e un lucru foarte important pentru că lumea spune că suntem neserioşi
pentru că am trecut ba cu unii, ba cu alţii. Mai mult, UDMR a intrat în Parlament prin forţe proprii,
nu ne-am urcat pe listele altora.

48
 - Dar trebuie să le dam dreptate şi celor care spun ca UDMR a şantajat mereu puterea pentru
a-şi atinge scopurile.
- Eu cred că o organizaţie politică ce neagă faptul că vrea să fie la putere, să conducă, să
guverneze, minte! Toata lumea participă la viaţa politică pentru a conduce. Mă deranjează
comparaţia guvernării cu ciolaniada. Este clar că acela care e la putere are în mâna resursele unei
ţări. Dar eu cred că am demonstrat prin miniştrii noştri, prin primari, că atunci când am ocupat vreo
funcţie nu am făcut-o doar pentru unele avantaje economice, ci am avut şi responsabilitatea ocupării
acelei funcţii. Acum ce să facem, cu cei 7% nu putem să guvernam singuri România. Sigur, în
ultimii ani, în România nici un partid nu a obţinut majoritate la alegeri aşa că a fost nevoie de
UDMR pentru crearea unei coaliţii care să fie capabila să guverneze.
- Sunteţi prea diplomat. Este şantaj sau nu?
- Eu zic ca nu e şantaj.
- Dar ce e?
- Eu nu consider că acele drepturi pe care noi le cerem reprezintă o problema de şantaj. E
deranjant ca în conduita partidelor româneşti nu există o consecvenţă în politică fătă de minorităţi.
PNL-ul, când am fost împreună la guvernare, a spus că legea minorităţilor este în regulă. Acum,
când sunt în opoziţie, spun că nici vorbă, nu se poate aşa ceva Acest dualism trebuie să dispară. Aşa
cum trebuie să dispară şi accentele naţionaliste, pentru ca vezi-doamne, în Transilvania devii
simpatic dacă spui ceva rău de unguri. Până când aceste metehne nu vor dispărea, eu cred că
partidele politice înfiinţate pe criterii etnice sunt necesare în România. Dar să nu credeţi că tot ceea
ce s-a obţinut până acum pentru minorităţi a fost primit pe tavă. Ne-am luptat pentru tot. Dacă nu
era o permanentă presiune pe partidele din guvern, nu obţineam tot ceea ce am obţinut pana acum.
- Vreţi să spuneţi că e presiune, nu şantaj?
- Hai sa-i spunem ca e presiune, daca vreţi dumneavoastră.
- Cât de normal vi se pare ca o persoana care are cetăţenie maghiară să poată conduce o
instituţie a statului roman?
- Raportul statului faţă de persoana cu dublă cetăţenie este diferenţiată în Europa. Un stat
democratic, cum este Germania, nu tolerează dubla cetăţenie. Sunt ţări unde această dublă cetăţenie
nu reprezintă o problema. Eu cred că pot să obţin cetăţenia maghiară şi să rămân să trăiesc aici în
România.
- Conducând instituţii publice române?
- Eu îmi desfăşor activitatea aici, în această ţară, plătesc impozite aici. În fruntea instituţiei
fac politica statului român. Dacă se descoperă că fac altceva, atunci putem avea o astfel de discuţie.
Eu îmi fac datoria faţă de această ţară, chiar dacă am şi cetăţenia maghiară pe lângă cea româna. Mi
se pare firesc să existe aceasta încredere în mine că îmi voi face datoria faţă de România.
- Dar v-aţi luat cetăţenia maghiara?
- Încă nu. Am pregătit toate actele pentru ca sa le depun pentru a obţine şi cetăţenia
maghiară.
- Veţi lua şi paşaport maghiar?
- Este o buna întrebare. Paşaportul maghiar reprezintă un avantaj dacă vrei să călătoreşti în
SUA sau Canada, pentru că nu iţi trebuie viză. Şi în plus, dacă circuli în Europa şi prezinţi un
document românesc, atragi de multe ori nu tocmai priviri bune.
- Iar nu îmi răspundeţi. Va luaţi paşaport maghiar sau nu?
- Nu ştiu. Chiar nu m-am gândit!
- S-a constituit aceasta alianţa USL. În ce măsura vă tentează o colaborare cu ei?
- În momentul de faţă există această coaliţie a opoziţiei, care, intr-adevăr reprezintă o forţă
pe scena politică de la noi. Şi acestora, ca să ajungă la guvernare le lipsesc cei 5-6%. Probabil că de
aceea ne curtează pe noi.
- Schimbaţi barca?
- Deocamdată, nu se pune problema. Nu până la alegerile parlamentare din 2012. Asta chiar
daca şi noi ştim că această guvernare nu ne-a priit foarte mult.
- Bun, şi după alegeri?

49
 - După alegeri, totul este posibil
Sursa: www.opiniatimisoarei.ro din 25.03.2011, autor Ciprian Voin

Coaliţia reduce pragul electoral pentru UDMR

Deşi ministrul Elena Udrea susţinea miercuri că protocolul Coaliţiei, proaspăt semnat de
preşedinţii PDL, UDMR, UNPR şi de liderul minorităţilor, nu conţine nici un document
suplimentar, peste câteva zile, luni, aceleaşi personaje îşi vor pune semnăturile pe anexa
protocolului, care ar cuprinde, potrivit unor surse guvernamentale, în afară de calendarul adoptării
priorităţilor legislative, detalii legate de modificarea sistemului electoral.
Astfel, aşa cum s-a specificat deja de principiu în protocolul oficial al Coaliţiei, vor fi
modificate legislaţia electorală şi Legea administraţiei publice locale. Astfel, primarii vor fi aleşi
uninominal într-un singur tur de scrutin, după modelul preşedinţilor de Consilii Judeţene, şi vor face
parte din Consiliul Local, pe care îl vor prezida. Pragul electoral pentru alegerile locale va fi redus
de la 5% la 3%, la cererea UDMR, maghiarii justificându-şi solicitarea prin dorinţa de a asigura
reprezentarea comunităţii maghiare la nivelul administraţiei locale în toate comunităţile unde trăiesc
maghiari.
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, vor fi redesenate colegiile electorale, dar asta
după alegerile locale, PDL aşteptând să vadă ce primării va câştiga în iunie 2012. şi sistemul de vot
se va modifica, înţelegerea partidelor din Coaliţie fiind aceea de a susţine sistemul uninominal mixt,
după modelul german. Acesta presupune ca o parte din candidaţi să participe la alegeri pe listă,
desemnaţi de la centru, iar cealaltă parte să candideze pe actualul sistem, uninominal. Este un sistem
complicat, inventat pentru a oferi o selecţie personalizată a reprezentanţilor partidelor, păstrându-se
parţial compoziţia politică a Parlamentului aşa cum ar fi rezultat ea dintr-un vot pur politic, de
partid. Aceste modificări pot schimba spectaculos reprezentarea politică.
Una dintre problemele apărute este lipsa de vizibilitate a celor desemnaţi de partid pe
locurile oferite în compensare. Altă problemă ar fi instabilitatea coaliţiilor de guvernare. Ca şi
sistemul pur proporţional, sistemul mixt tinde să nu permită coagularea unei majorităţi clare. Mai
mult, există parlamentari care migrează de la un partid la altul, iar alegătorii votează nişte partide şi,
în final, sunt reprezentaţi de altele.
Sistemul mixt acordă o putere foarte mare partidelor mici, care pot şantaja partidele mari cu
ieşirea din coaliţia de guvernare.
Acest amănunt care favorizează partidele mici se cumulează cu un altul, şi anume intenţia
Coaliţiei de reducere a pragului electoral şi pentru alegerile parlamentare, de la 5% la 3%. Sursele
citate susţin că acest lucru este susţinut atât de UDMR, cât şi de UNPR, ambele formaţiuni aflându-
se în sondaje sub actualul prag electoral. Insă, înainte de a deveni realitate, reducerea pragului
electoral a fost criticată chiar din interiorul UDMR. Deputatul Olosz Gergely, contracandidatul lui
Kelemen Hunor la şefia UDMR, a acuzat, într-un comunicat de presă, faptul că prin propunerea de
reducere a pragului electoral la 3%, Kelemen Hunor îşi asumă un proiect politic de scădere a
reprezentativităţii UDMR în rândul comunităţii maghiare şi deschide poarta reîntoarcerii lui
Corneliu Vadim Tudor pe scena politică din România.
Oficial, liderii PDL susţin că încă nu s-au decis amănunte legate de modificarea legislaţiei
electorale. După semnarea protocolului vom avea o discuţie în Coaliţie, se va forma o comisie
mixtă pentru legile electorale, fiecare partid îşi va desemna reprezentanţi şi vom stabili atunci ce
sistem de vot vom susţine şi ce prag electoral, a declarat vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur
pentru Jurnalul Naţional.
Întrebat dacă anexa la protocolul Coaliţiei care va fi semnată luni cuprinde referiri la
modificarea legilor electorale, Flutur a explicat că este doar un calendar în care stipulăm clar
termene-limită pentru adoptarea legilor pe care le-am convenit.
Vicepreşedintele PDL Cristian Boureanu a declarat pentru Jurnalul Naţional că speră ca
liderii Coaliţiei să îşi pună semnătura pe modificarea sistemului de vot, pentru că actualul sistem a
arătat că este viciat, cu un vot uninominal care a permis ca oameni de pe poziţia a treia să intre în
Parlament. Uninominalul mixt mi se pare a fi cea mai bună soluţie şi cred că şi PNL ar fi de acord

50
cu o asemenea variantă, mai ales că fostul premier Tăriceanu a susţinut acelaşi sistem acum câţiva
ani, a spus vicepreşedintele PDL, care a explicat că uninominalul mixt respectă proporţionalitatea
dintre numărul de voturi primite de un partid şi numărul de parlamentari obţinut de acel partid.
Anexa secretă nu a fost semnată, deoarece, potrivit unor surse guvernamentale, membrii
Coaliţiei nu au reuşit să cadă de acord asupra modificărilor concrete ale principalelor legi prevăzute
de protocolul parafat miercuri. Este vorba mai ales despre Statutul minorităţilor, a cărui adoptare
este impusă de UDMR. O altă problemă spinoasă este revizuirea Constituţiei, astfel încât să fie
desfiinţate jude ţele şi să fie înfiinţate regiunile teritoriale, conform dorinţei UDMR. Revizuirea
Constituţiei ar trebui să pună însă în practică şi planul lui Traian Băsescu privitor la Parlamentul
unicameral.
Sursa: cotidianul Jurnalul naţional, nr. 5607 din 04.03.2011, autor Adriana Duţulescu

Szasz Jeno vrea ca maghiarii să aibă rezervate 7%din locurile din Parlament
Liderul PCM, Szasz Jeno, susţine că autonomia înseamnă că minoritatea are dreptul la
procentul deţinut din totalul populaţiei în toate, de la administrarea fondurilor până la reprezentarea
în Parlament, afirmând că maghiarii ar trebui să aibă rezervate 7% din locurile din Parlament.
Szasz Jeno a declarat, joi (24.02.2011), într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că
proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale promovat de UDMR nu asigură o autonomie
reală a comunităţii maghiare, transmite corespondentul Mediafax.
Legea minorităţilor naţionale nu asigură autonomia culturală şi personală a comunităţii
maghiare, ci deţinerea monopolului politic în continuare de către UDMR. şi atunci UDMR nu va
primi finanţarea de la Guvern direct la partid, ci prin nu ştiu ce instituţie, care se va numi Consiliul
Autonomiei Culturale. Nu se schimbă cu nimic. Autonomie înseamnă că dacă suntem 7% din
această ţară, atunci avem dreptul la toate, într-un procentaj de 7. Asta înseamnă şi în administrarea
fondurilor. Primim de la stat 7% din fondurile culturale şi după aceea noi decidem asupra acestor
fonduri, asta înseamnă că primim de la stat 7% din fondurile pentru educaţie şi gestionăm noi, prin
Consiliul Autonomiei Culturale. Acum se primesc sfărâmături, nu 7%, a spus Szasz. El a adăugat că
ar fi democratic ca pentru minorităţile naţionale să nu existe prag electoral, ci fiecare să aibă locuri
rezervate în Parlament, proporţional cu procentul deţinut din totalul populaţiei, conform datelor de
la recensământ.
Şi pentru locurile rezervate - pentru 7%, dacă vorbim în cazul comunităţii maghiare, să avem
noi alegeri libere între mai multe organizaţii politice, dar să nu se folosească un singur partid, cum
este UDMR, de pragul electoral. UDMR accede în Parlament prin ameninţare, că dacă nu ne unim,
nu vom avea 5%. Dar nu asta este soluţia democratică pentru o minoritate. în Serbia, unde acum 10
ani era război civil, să ştiţi că pragul electoral a fost şters, a fost anulat, acolo maghiarii nu intră că
trăiesc atât de mult, ci pentru că nu mai există pragul electoral. şi asta ar fi o soluţie democratică, a
spus el.
În opinia liderului PCM, faptul că în prezent minoritarii turci, ucraineni sau germani au câte
un reprezentant în Parlamentul României este insuficient, acesta neputând face mare lucru într-un
Parlament cu 500 de membri.
Turcii au acum un singur reprezentant, ucrainenii, unul, germanii unul, dar dacă am lua
democratic, ce poate face un singur reprezentant într-un Parlament care are 500 de membri?
Trăieşte el singur bine şi între timp comunitatea dispare. Asta a făcut şi UDMR. Dacă mai lăsăm
instrumentele politice la mâna UDMR, şi noi vom ajunge la soarta celorlalte minorităţi din această
ţară, numai că pe noi nu are cine să ne cumpere. UDMR s-a obişnuit prea mult cu monopolul
politic, a susţinut Szasz Jeno.
Chestionat cu privire la reprezentarea parlamentară a unor minorităţi din România care deţin
procente infime din totalul populaţiei, Szasz Jeno a spus că, dacă procentul deţinut de minoritatea
respectivă în totalul populaţiei nu ar asigura nici măcar un parlamentar, ar trebui să se facă o
discriminare pozitivă şi să i se aloce unul.
Sursa: agenţia de ştiri Mediafax din 24.02.2011, autor Ela Giurgea

51
 Controverse privind propunerea de scădere a pragul electoral de la 5% la 3%
Naţionalistul Corneliu Vadim Tudor va fi readus în marea politică din România cu ajutorul
propunerii lui Kelemen Hunor de a scădea pragul electoral de la 5% la 3%., - consideră Olosz
Gergely.
După cum se ştie, cei doi politicieni candidează pentru funcţia de preşedinte al UDMR,
alegeri ce vor avea loc în cadrul Congresului UDMR din data de 16 - 27 februarie 2011, la Oradea.
Kelemen Hunor a răspuns prompt acestor acuzaţii prin intermediul unui comunicat: Olosz
ori dezinformează, ori nu cunoaşte legile. Nu am declarat niciodată că în cazul alegerilor
parlamentare, pragul electoral ar trebui să scadă de la 5 la 3%. Propunerea mea se referă la alegerile
locale, oferind un prag alternativ comunităţilor maghiare dispersate.
Sursa: www.barikad.hu din 21.02.2011

UDMR nu îşi propune să reducă pragul electoral

Potrivit lui Marko Bela, UDMR nu va recomanda reducerea pragului electoral de la actualul
5%. Potrivit Kronika şi Uj Magyar Szo, liderul politic a afirmat la Cluj că în cadrul formaţiunii nici
măcar nu s-a discutat de modificarea pragului electoral. Astfel, a respins versiunile lansate anterior
de diverse surse, potrivit cărora, UDMR doreşte diminuarea procentului/ pragului electoral sub 5%,
pentru ca să aibă asigurată intrarea în Parlament.
Ministrul Culturii din România, Kelemen Hunor, a afirmat în trecut că ar trebui modificat
pragul electoral la 3%, acest lucru fiind benefic pentru comunităţile maghiare din diaspora, care ar
avea astfel şansa să aibă un reprezentant în forurile local/ judeţean. Marko a recunoscut că s-a adus
în atenţie această versiune, dar propunerea concretă nu a fost discutată şi nici nu există o decizie
definitivă, deoarece punctele de vedere nu coincid.
La ora actuală, o formaţiune politică din România, are nevoie de un prag electoral de cel
puţin 5% pentru a accede în Parlament. Populaţia maghiară din România, însumează un procent de
6,5%. Laszlo Tokes şi CNMT au recurs anul acesta la strângerea de semnături pentru înfiinţarea/
înregistrarea unei noi formaţiuni politice maghiare, care intenţionează să participe la viitoarele
alegeri din România.
Sursa: www.mti.hu din 07.02.2011

Radicalii vor alianţa anti-UDMR

Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Szasz Jeno, a lansat la Cluj proiectul unei
mari alianţe de dreapta anti-UDMR. El îşi doreşte ca principal aliat Consiliul Naţional al
Maghiarilor din Transilvania. Numai că formaţiunea condusă de Laszlo Tokes nu manifestă
apetenţă pentru un dialog cu civicii.
Guvernarea catastrofală a UDMR, alături de PDL, ne oferă o şansă unică să câştigăm
alegerile locale, iar, dacă vom câştiga localele, vom dicta regula jocului şi la alegerile parlamentare,
a declarat Szasz. în acest scop, el îşi propune să realizeze o alianţă politică. Singura soluţie este o
alianţă de dreapta, ca o alternativă la UDMR, cum am avut în 2003-2008 cu CNMT şi CNS. Că
uneori l-am jignit eu pe Tokes, că m-a jignit el pe mine, nu contează, interesul maghiarimii e mai
presus de problemele personale, a afirmat Szasz. El susţine că şi dacă CNMT se va transforma în
partid politic, alianţa va fi utilă, chiar dacă ar avea în faţă un prag electoral crescut la 8%. UDMR a
fost, însă, mai puţin consecventă decât PSD, pentru că s-a dus la guvernare cu toţi. Marko Bela şi
ceilalţi s-au curvit la Bucureşti, ca fata mare de la ţară, care merge la oraş.
Noi, maghiarimea, nu suntem ca ei, a afirmat Szasz. El a mai spus că, în 20 de ani, Uniunea
n-a făcut nimic pentru etnicii maghiari. Au fost cei mai longevivi la guvernare, 16 ani din 20, iar
pentru binele comunităţii maghiare rezultatele sunt zero, a comentat Szasz. Preşedintele regional al
CNMT, Gergely Balazs, nu dă mari şanse de reuşită proiectului şefului civicilor. La congresul de
anul trecut au adoptat decizii contra CNMT şi contra lui Laszlo Tokes. Noi n-avem ce discuta cu ei
până nu retrag tot ce au spus împotriva noastră. Domnul Szasz îşi continuă atitudinea de pirat
politic, a spus Gergely.

52
 Pentru deputatul UDMR Mate Andras Levente, Szasz nu reprezintă nici o ameninţare.
Domnul fost primar a pierdut inclusiv susţinerea oamenilor din oraşul lui, Odorheiu Secuiesc. Nu
ştiu nici cum a ajuns preşedinte în PCM, pentru că Gergely Balasz şi alţii au plecat din partid
tocmai pentru că alegerile n-au fost corecte şi Szasz s-a înscăunat singur preşedinte. PCM nu
reprezintă un pericol pentru UDMR, iar alianţă de dreapta nu vor avea cu cine face, pentru că Tokes
nu stă de vorbă cu ei, a comentat Mate.
Sursa: cotidianul Ziua de Cluj, nr. 1851 din 04.02.2011, autor V.Mălăescu

UDMR vrea prag electoral de 3 % la alegerile locale

Uniunea Democrată Maghiară din România va propune partenerilor săi din Coaliţia
guvernamentală coborârea pragului electoral la 3% la alegerile locale, a anunţat, astăzi
(29.01.20110), la Bistriţa, preşedintele executiv al formaţiunii, Kelemen Hunor. Acesta a precizat
că, deşi intenţia UDMR legată de pragul electoral este cunoscută de către PD-L, acest aspect nu a
fost discutat încă în Coaliţie.
K. Hunor: Consider că trebuie să avem o atenţie deosebită faţă de acele comunităţi unde
minoritatea maghiară trăieşte într-un număr mai redus şi poate de aceea noi am propus şi vom
susţine coborârea pragului electoral la 3%, doar la alegerile locale. Consider că, printr-o astfel de
modificare, putem asigura reprezentarea comunităţii maghiare la nivelul administraţiei locale în
toate comunităţile unde trăiesc maghiari.
Sursa: postul de radio România Actualităţi din 29.01.2011, autor Laurenţiu Văduva

Sf. Gheorghe, 31 martie 2011

Biroul de presă al CESCH

53