Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor.

_____________________________

CUPRINS

I. Introducere- Surse de energie regenerabila.

1.1. Condiţii energetice actuale care impun utilzarea energiilor regenerabile...........2
1.2. Demersuri pe plan mondial cu privire la folosirea energiei neconventionale….4

II. Energia solara - Dispozitive de captare a energiei solare … ……………………5

2.1. Ponderea producţiei de energie prin conversia energiei solare în România…...6
2.2. Panouri solare…………………………………………………………….….…8
2.3. Celulele fotovoltaice…………………………………………………………..10
2.4. Panouri fotovoltaice……………………………………………………….…..13

III. Proiectare sisteme solare.Aplicatii ale sistemelor ce capteaza energia solara

3.1. Orientarea si inclinarea modulelor……………………………………….…...17
3.2. Stocarea energiei solare……………………….……………………………...20
3.3. Aplicatii ale sistemelor solare…………………………………………….…..22
3.4. Evolutia sistemelor PV in Romania.Prima fabrica de panouri
fotovoltaice din Romania………………………………………………….….25
3.5. Sisteme solare - preturi, amortizarea investitiilor …………..…………….…27

IV. Analiza SWOT a sistemelor solare.Analiza riscuri……………………...………29

Observatii si Concluzii…………………………………………………………….….32

Bibliografie…………………………………………………………………………...36

1
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

I. Introducere- Surse de energie regenerabila.

1.1. Condiţii energetice actuale care impun utilzarea energiilor regenerabile

Unul din efectele dezvoltării tehnologice a întregii societăţi umane, din ultimul secol, este
creşterea tot mai pronunţată a consumurilor de energie, dar şi dependenţa tot mai accentuată a
omenirii, de consumul combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze naturale şi
cărbuni.

Analizând aceste estimări, se observă că timpul extrem de scurt, rămas până la epuizarea
resurselor existente, cel puţin în cazul petrolului şi a gazelor naturale, impune găsirea unor
soluţii rapide şi eficiente de înlocuire a energiei care se va putea produce până atunci cu
ajutorul acestor combustibili. Aceste soluţii sunt cu atât mai necesare cu cât consumurile de
energie ale economiei mondiale sunt în continuă creştere şi nu se estimează o reducere a
acestor consumuri în viitorul apropiat. Pentru rezolvarea acestei probleme, singura soluţie
previzibilă este reprezentată de utilizarea energiilor regenerabile.
O altă problemă majoră a producerii energiei din combustibili convenţionali, este
reprezentată de nivelul ridicat al emisiilor de CO2, datorate proceselor de producere a energiei.
Aceste emisii contribuie la accentuarea efectului de seră şi la accelerarea modificărilor
climatice conexe acestui fenomen. În figura 4, este prezentat nivelul acestor emisii.

Nivelul emisiilor de CO2 în atmosferă

2
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Este evident că modificările climatice din ultimii ani, caracetrizaţi printr-un nivel crescut
al emisiilor de CO2, au produs mult mai multe pagube decât în perioadele caracterizate de un
nivel mult mai redus al poluării.
Chiar daca nu demonstrează că emisiile de CO2 sunt responsabile de nivelul ridicat al
pagubelor datorate modificărilor climatice, cele două grafice sugerează că este foarte posibil să
existe o corelaţie între nivelul ridicat al emisiilor de CO2 şi modificările climatice, cu impact
negativ asupra mediului.
Una din cele mai eficiente soluţii pentru reducerea nivelului emisiilor de CO2, îl
reprezintă utilizarea energiilor regenerabile, caracterizate printr-un nivel extrem de redus al
acestor emisii.

Tipuri de energii regenerabile

Cele mai utilizate forme de energie regenerabilă sunt prezentate în continuare:

Energia solara

Energia geotermala

Energia apei

Energia eoliana

3
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Câteva dintre avantajele utilizării energiilor regenerabile sunt următoarele:

- Sunt ecologice;
- Nu generează emisii de CO2;
- Sunt disponibile în cantităţi teoretic nelimitate;
- Pot fi utilizate local;
- Reprezintă soluţii pentru toate nevoile.

Primele utilizări ale energiei solare, prin captare sunt legate de antichitate. Este suficient să
amintim că „efectul de seră”a fost descoperit şi folosit de vechii egipteni, că Heron din
Alexandria a construit un dispozitiv pentru pomparea apei care folosea că sursă primară energia
solară şi că celebra incendiere a flotei romane de către Arhimede din Syracuza a fost subiect de
discuţii şi comentarii de-alungul timpului, întrucat se spune că a utilizat oglinzi pentru a
reflecta razele Soarelui spre aceste corabii cu pânze.
Puterea furnizată de Soare depinde de felul activităţii Soarelui însuşi,de latitudinea
geografică,de altitudinea locului, de nebulozitate, de umiditatea atmosferică, de numărul orelor
de insolaţie, de poluarea atmosferică ,într-un cuvânt, de un ansamblu de condiţii geografice şi
meteorologice, care fie că nu pot fi schimbate, fie că scapă controlului nostru.În plus,energia
solară este difuză si discontinuă (zi,noapte,vara,iarna) şi extrem de capricioasă, aşa că
detractorii ei au destule argumente convingatoare pentru a combate utilizarea ei.
Aceste însuşiri ale energiei solare, au facut ca omenirea, confruntată cu o criza
energetică serioasă, să se întoarcă la sursele primare, să reconsidere utilizările posibile posibile
şi rentabile ale energiei solare. Soarele este una dintre miliardele de stele, de mărime mijlocie,
sursa de energie a tuturor fiinţelor vii de pe întregul Pământ. Omul utilizează într-o aşa măsură
combustibilul pe bază de materie fosiliazată (petrol şi cărbune) încât rezervele se vor epuiza în
a doua parte a secolului următor.

1.2. Demersuri pe plan mondial, cu privire la folosirea surselor de energie

neconvenţionale

Societatea Internaţională de Energie Solară (ISES) cu 35.000 de membrii din peste o sută
de ţări, pledează pentru folosirea energiei solare încă din 1954. De-a lungul anilor, membrii
acestei organizaţii au inventat tehnologii nucleare foarte eficiente pentru înlocuirea
combustibililor.
ISES a iniţializat aşa-numitul program “Şcolile solare – un viitor strălucit”. Programul
încearcă să arate studenţilor importanţa folosirii şi descoperirii de noi metode prin care are loc
înlocuirea resurselor convenţionale cu cele neconvenţionale. În astfel de şcoli sunt folosite
acele sisteme solare nu numai pentru a reduce costurile de energie, ci şi pentru a salva planeta.
Pentru asigurarea armoniei dintre climatul din interiorul clădirilor şi mediul exterior s-a
procedat la elaborarea unor acte normative valabile atât pe plan naţional, cât şi internaţional. S-
au creat două mari categorii de acte comunitare ce conţin restricţii, pentru punerea de acord a
conceptelor statelor membre ale CEE şi anume: regulamente comunitare (comune) şi directive
(norme) cu caracter naţional, cu posibilităţi de extindere şi în ţările cooperante.
Problema esenţială în realizarea normelor şi directivelor vizând armonizarea legăturii
construcţie–mediu o constituie obţinerea unei cât mai mici poluări a mediului ambiant, care
este mult mai scăzută decât în cazul folosirii energiilor primare, cât şi natura materialelor
pentru construcţii şi instalaţii. Aceste norme şi reglementări, deşi elaborate sunt într-o continuă
îmbunătăţire vizând, în principal, ca măsuri: economia de energie, reducerea poluanţilor sub
normele admise, eliminarea pericolului de incendiu, securitatea în exploatare, etc.
Pe plan mondial, trebuie menţionat că, din anii ’40, ţările avansate au luat în studiu
utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru acoperirea necesităţilor gospodăreşti şi chiar

4
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

industriale. SUA se numără printre primele ţări care au făcut studii privind utilizarea energiei
solare pentru încălzire, climatizare şi prepararea apei calde de consum, precum şi a energiei
vântului pentru producerea de energie electrică. După anii ’70, toate ţările industrializate au
trecut la cercetări legate de utilizarea altor surse de energie în afara celor clasice. Referitor la
ţara noastră, este de arătat că, dintre sursele de energie regenerabile, energia solară ar putea fi
studiată cu scopul producerii de energie termică pentru prepararea apei calde de consum în
perioada caldă. La Câmpina, există, de exemplu, case solare.
De aceea, este deosebit de atractivã ideea utilizãrii energiei solare în scopul încãlzirii
locuinţelor şi se pare cã acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicaţie a energiei
solare în urmãtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalaţiile solare de încãlzire a
clãdirilor este deja destul de bine pusã la punct într-o serie de ţãri ca Japonia, S.U.A., Australia,
Israel, Rusia, Franţa, Canada şi Germania.

II. Energia solară. Dispozitive de captare a energiei solare

Energia solară constă în radiaţii calorice, luminoase, radio sau de altă natură emise de
soare.
Este practic inepuizabilă şi reprezintă cea mai curată formă de energie de pe pământ;
cantităţile uriaşe disponibile stau la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planetă.
Energia totală capată de scoarţa terestră este de 720 x 106 TWh/an, disponibilitatea acestei
energii depinzând de cilclul zi/ noapte, de latitudinea zonei unde este captată, anotimpuri,
nebulozitate.
a) Energia solară termică presupune producerea de apă caldă menajeră şi agent pentru
încălzire. Producerea energiei electrice prin conversia energiei solare termice prezintă
randamente sub 15%. Apele de suprafaţă ale oceanelor în zonele tropicale, natural încălzite de
soare reprezintă un imens rezervor de energie. Proiectele de “extracţie a acestei energii termice
a mărilor” au la bază acţionarea unor instalaţii termotehnice, care generează lucru mecanic ca
urmare a diferenţei de temperatură dintre cele două straturi de apă (de suprafaţă 25 – 30 ° C şi
de adâncime 5°C).
b) Energia solară fotovoltaică se bazează pe producerea directă de electricitate prin
intermediul celulelor de siliciu. Soarele furnizează în medie o putere de 1kW/m2 . Panourile
fotovoltaice permit convesia doar a 10 – 15% din această putere, producţia de energie electrică
a unui panou de suprafaţă unitară variind cu creşterea sau scăderea intensităţii solare:
100kW/m2 şi an în Europa de Nord iar în zona mediteraneană este mult mai mare.
Intensitatea energiei solare în orice punct de pe Pământ depinde într-un mod complicat,
dar previzibil, de ziua anului, de oră, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de
energie solară care poate fi absorbită depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.

5
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Captarea directă a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari,
care sunt proiectaţi să capteze energia, uneori prin focalizarea directă a razelor solare. Energia,
odată captată, este folosită în procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. În procesele
termice, energia solară este folosită pentru a încălzi un gaz sau un lichid, care apoi este
înmagazinat sau distribuit. În procesele fotovoltaice, energia solară este transformată direct în
energie electrică, fără a folosi dispozitive mecanice intermediare. În procesele fotoelectrice,
sunt folosite oglinzile sau lentilele care captează razele solare într-un receptor, unde căldura
solară este transferată într-un fluid care pune în funcţiune un sistem de conversie a energiei
electrice convenţionale.

Energia solară fotovoltaică se bazează pe

producerea directă de electricitate prin
intermediul celulelor cu siliciu. Atunci când
străluceşte şi atunci când condiţiile climatice
sunt favorabile, soarele furnizează o putere de
1 KW/mp. Panourile fotovoltaice permit
convertirea directă în electricitate a 10 - 15%
din această putere. Producţia de energie a unui
astfel de panou variază odată cu creşterea sau
scăderea intensităţii solare: 100 kWh/mp/an în
Europa de Nord, iar în zona mediteraneană este
de două ori mai mare. Un acoperiş fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW şi produce 2 -
6 MWh/an.
Principalele obstacole în utilizarea pe scară largă a energiei solare fotovoltaice (şi termice)
le reprezintă, pe de o parte disponibilul de putere furnizată, care constrânge la stocarea
electricităţii pentru o funcţionare autonomă sau la utilizarea de soluţii energetice
complementare, iar pe de altă parte competitivitatea economică.

2.1. Ponderea producţiei de energie prin conversia energiei solare în România

Energia solară are o pondere redusă în producţia de energie a României, putându-se spune
că în prezent ea este reprezentată la nivel experimental. Potrivit datelor furnizate de Agenţia
Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) este indicată pentru anul 2010 o pondere a
energiei solare estimate la 7500 tep (tone echivalent petrol), iar pentru 2015 la 17000 tep, din
care solar termic 7340 tep , respectiv 16000 tep şi solar electric 160 tep, respectiv 1000 tep.

6
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Potenţialul energetic al României, care rezultă din cantitatea de energie solară, este evaluat
la 1000 kW/m2 şi an, distribuţia geografică a cestui potenţial este realizată pe 5 zone, din care
zona zero cu potenţial de peste 1250 kW/m2 şi an, iar zona 4 cu potenţial sub 950 kW/m2 şi an.
Radiaţia solară cu valori mai mari de 1200 kW/m2 şi an se înregistrază pe o suprafaţă mai mare
de 50% din sprafaţa totală a ţării.
Utilizarea potenţialului energetic solar se realizeză prin sisteme solare termice pentru
căldură şi apă caldă menajeră pentru locuinţele individuale sau instalaţii centralizate de mică
anvergură. Pentru a fi utilizate cu eficienţă ridicată, aceste sisteme trebuie să funcţioneze în
“regim hibrid” cu alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale. Potenţialul utilizabil
în sistemele solare ternice este apreciat la 1,434 milioane tep.

În România s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate şi în regimuri de funcţionare

diferenţiate, pe fondul derulării unor programe de cercetare – dezvoltare demonstrative. Astfel,
au fost realizate sisteme autonome pentru alimentarea unor consumatori izolaţi, staţii de radio -

7
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

telecomunicaţii, instalaţii de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic şi obiective
înscrise în programele de dezvoltare rurală. De asemenea au fost realizate sisteme conectate la
reţeaua electrică publică ( staţii pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate în
imobile etc)
Sistemele solar fotovoltaice îşi găsesc utilitatea în aplicaţii din zone geografice izolate sau
cu posibilităţi limitate de acces la reţeau electrică. În aplicaţiile fotovoltaice s-au delimitat mai
multe tipuri de proiecte de genul: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurală, cu
aplicaţii în munţii Apuseni sau alte zone izolate ( Nordul Moldovei, Delta Dunării ) şi sisteme
fotovoltaice conectate la sistemele de transport sau distribuţie a energiei electrice existente.
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termică din surse solare se
realizează cu sisteme solar termale cu performanţe superioare, având posibilitatea de
funcţionare în paralel cu sistemele clasice de încălzire.

2.2. Panourile solare

Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescută datorită
transferului de căldură. Energia transferată fluidului purtător este numită eficienţă colectoare
instantanee. Panourile solare au în general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de căldură şi pentru a putea obţine o eficienţă cât mai mare. În general,
sunt capabile să încălzească lichidul colector până la 82°C cu un randament cuprins între 40 şi
80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea apei şi a locuinţelor,
înlocuind acoperişurile. În emisfera nordică, ele sunt orientate spre sud, în timp ce în emisfera
sudică sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde de
latitudinea la care se găseşte instalaţia respectivă. În general, pentru dispozitivele folosite tot
anul, panourile sunt înclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se adună sau se scad 15° şi
sunt orientate spre sud respectiv nord.
În plus, panourile solare folosite la încălzirea apei sau a locuinţelor prezintă pompe,
senzori de temperatură, controllere automate care activează pompele şi dispozitivul de stocare a
energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide în sistemul de încălzire solară şi un
acumulator sau un rezervor cu apă, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a
căldurii.

2.2.1. Fabricarea panoului solar

Fabricarea începe întotdeauna de pe partea activă expusă la soare. La început se pregăteşte

şi se curăţă un geam de mărime corespunzătoare. Pe acesta se aşează un strat de folie de etilen
vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu
ajutorul benzilor de cositor în grupe (şiruri - strings) care mai apoi se aşează pe folia de EVA
după care se face conectarea grupelor între ele şi racordarea la priza de legătură prin lipire. În
final totul se acoperă cu o folie EVA şi peste aceasta o folie tedlar.
Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la 150 °C. În urma laminării din
folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obţine un strat de material plastic ce nu se va mai
topi şi în care celulele solare sunt bine incastrate şi lipite strâns de geam şi folia de tedlar. După
procesul de laminare, marginile se vor debavura şi se va fixa priza de conectare în care se vor
monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o ramă metalică, se măsoară caracteristicile şi se
sortează după parametrii electrici după care se împachetează.

8
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2.2.2. Verificarea calităţii panourilor solare

La verificarea calităţii trebuie specificate urmatoarele:

Calitatea.ea este principala caracteristică a panourilor solare prezentate: cât mai multă
energie solară captată într-un timp cât mai scurt pe un spatiu cât mai mic de panoul solar,
randament mare cu costuri reduse.
De asemenea este foarte importantă calitatea în privinţa materialelor folosite în procesul de
fabricare .Încapsularea durabilă a elementelor componente are o importanţă foarte mare
deoarece umiditatatea ce ar putea pătrunde ar afecta durata de viaţă a panoului solar prin
coroziune şi prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele prin care trece curent electric
Pentru a îndeplini condiţiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare se
vor asambla în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce va asigura:

• protecţie transparentă împotriva radiaţiilor şi intemperiilor

• legături electrice robuste
• protecţia celulelor solare rigide de acţiuni mecanice
• protecţia celulelor solare şi a legăturilor electrice de umiditate
• asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
• proteţia împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de electricitate
• posibilitatea manipulării şi montării uşoare .

Avantaje si dezavantaje folosirii panourilor solare pentru obtinerea

energiei electrice si a caldurii

9
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2.3. Celule fotovoltaice

Celulele fotovoltaice reprezintă o soluţie tentantă pentru alimentarea cu energie electrică a

unor amplasamente izolate. În acest sens, principalele măsuri ce trebuie luate constau în
coborârea costului celulelor fotovoltaice la preţuri acceptabile pe piaţa energetică. Celulele
solare făcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu şi alte materiale semiconductoare,
transformă direct radiaţia solară în electricitate. Prin conectarea unui număr mare de celule
fotovoltaice, costul electricităţii fotovoltaice a fost redus la 30 de cenţi/KWh, adică de două ori
mai mare decât rata pe care oraşele mari din Statele Unite o plăteau pentru electricitate în
1989.

2.3.1. Principiu de funcţionare al celulelor fotovoltaice

O celulă fotovoltaică de silicon e compusă din o foiţă de un strat foarte subţire de silicon
de tip N, deasupra unui strat gros de silicon de tip P. Un câmp electric este creeat deasupra
suprafeţei de sus a acelei celule unde cele două materiale intră în contact, numită jucţia P-N.
Când razele solare ajung la suprafaţa unei celule fotovoltaice, câmpul electric produce
momentul şi direcţia la electronii stimulaţi de lumină, rezultând fluxul de current, celulele
solare fiind conectate la un încărcator electric.

Indiferent de mărime, o bucată de celulă fotovoltaică de silicon produce în jur de 0.5 - 0.6
volti în conformitate cu un circuit deschis, fără condiţii de încărcare. Curentul (şi puterea ) de
ieşire a unei celule fotovoltaice depinde de eficienţa şi mărimea suprafeţei, şi este proporţională
cu intensitatea soarelui care ajunge la suprafaţa celulei. De exemplu, în condiţiile în care
lumina solară este foarte puternică, o celulă fotovoltaică comercială cu o suprafaţă de 160 cm 2
va produce în jur de 2 waţi, la putere maximă. Dacă intensitatea razelor solare au fost la 40%
din putere, acea celulă va produce în jur de 0.8 waţi.

2.3.2. Fabricarea celulelor fotovoltaice

Procesul de fabricare convenţional singular şi policristalin al

celulelor de silicon fotovoltaic începe foarte cu aplicarea
semiconductorului în polisilicon – un material produs din quarţ şi
folosit mult în industria electronică. Polisiliconul este pe urmă
încălzit până la temperatura de topire , şi sunt adăugate în
polisiliconul topic bucăţi mici de bor pentru a creea un material
semiconductor de tip P. Pe urmă blocuri de silicon sunt formate, de
obicei folosind una din cele doua metode:

10
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

1) Formând un bloc pur de silicon cristalizat din seminţe de cristal făcute din polisiliconul topit;

2) Turnând polisiliconul topit într-un cazan, formând un material de silicon policristalin.

Bucăti individuale de wafere sunt feliate din blocurile de silicon folosind un fierăstrău de sârmă
şi pe urmă sunt supuse gravurării suprafeţei. După ce waferele sunt curăţate, ele sunt aşezate
într-un cuptor de difuzie de fosfor, creând un strat subţire de semiconductor de tip N în jurul
întregii suprafeţe exterioare a celulei. Pe urmă, un înveliş antireflexiv este aplicat deasupra
suprafeţei celulei, şi contactele electrice sunt imprimate deasupra suprafeţei celulei (negativ).
Un material conductor de aluminiu este aşezat dedesubtul suprafeţei fiecărei celule (pozitiv),
reatribuindui proprietăţile de tip P a părţii de jos, deplasând stratul difuz de fosfor. Fiecare
celula este pe urmă verificată electric, sortata după curentul electric de ieşire, şi electric
conectate la celelalte celule pentru a creea circuite de celule pentru asamblare în module
fotovoltaice.

În ceea ce priveste randamentul celulelor fotovoltaice convenţionale, acestea transformă

între 5 si 15% din energia solară primită în energie electrică. Unele celule experimentale,
fabricate din materiale foarte scumpe, au o eficienţă aproape dublă dar numai in anumite
condiţii de laborator. Incapsularea durabilă a elementelor componente are o importanţă foarte
mare deoarece umiditatatea ce ar putea pătrunde ar afecta durata de viaţă a panoului solar prin
coroziune şi prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Amortizarea energetică este momentul în care energia consumată pentru fabricarea celulei
fotovoltaice este egalată de cea produsă în timpul exploatării. Cel mai bine se prezintă din acest
punct de vedere celulele cu strat subţire. Un panou solar (fără cadru) cu astfel de celule se
amortizează în 2-3 ani, Celulele policristaline necesită până la amortizare cca 3-5 ani, pe când
cele monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu panouri solare include şi suporţii de
montare, invertor etc. durata de amortizare energetică se măreşte cu cca 1 an.

11
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2.3.3. Caracteristicile celulelor fotovoltaice

• Tensiunea de mers în gol UOC (auch VOC)

• Curentul de scurtcircuit ISC
• Tensiunea în punctul optim de funcţionare UMPP (auch VMPP)
• Curentul în punctual de putere mazimă IMPP
• Puterea maximă estimatăPMPP

• Factor de umplere
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

• Randamentul celulei solare la o suprafaţă iluminată A şi intensitate

luminoasă Popt

Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m². Incluse în module puterea pe
suprafaţă va fi mai scăzută pentru că între celule şi marginea modulului este o distanţă.
Randamentul este raportul dintre puterea debitată de panou şi putere conţinută în lumina incidentă
totală. Semiconductoare cu zona interzisă stabilă utilizează doar o parte a luminii solare.
Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins în acest caz este de 33 %, pe când randamentul
theoretic maxim la sistemele cu mai multe benzi interzise care reacţionează la toate lungimile de
undă a luminii solare este de 85 %.

Durată de
Material Randament(AM1,5) Costuri
viaţă
Siliciu amorf 5-10 % < 20 J ani
Siliciu policristalin 10-15 % 25-30 ani 5 EUR/W
Siliciu monocristalin 15-20 % 25-30 ani 10 EUR/W
Arseniura de galiu (monostrat) 15-20 %
Arseniura de galiu (doua
20 %
straturi)
25 % (30% la
Arseniura de galiu (trei straturi) >20 ani 20-100 EUR/W
AM0)

Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar modulele construite cu acestea
ating un randament de cca 17 %. Recordul pentru celulele fabricate în condiţii de laborator este de
24,7 % (University of New South Wales, Australia), din care s-au confecţionat panouri cu un
randament de 22 %. Preţul acestor module fabricate prin procedeul de topire zonală este de cca
200 Euro pe celulă la o suprafaţă a celulei de 21,6 cm2, corespunzând unui cost de 5-10 Euro/W.
Sistemele GaAs au costuri de 5 până la 10 ori mai mari.
Îmbătrânirea conduce la scăderea randamentului cu cca 10 % în 25 ani. Fabricanţii dau garanţii pe
cel puţin 80 % din puterea maximă în 20 ani.
În spaţiu constanta solară este mai mare decât iluminarea globală pe pămînt, totodată celulele
solare îmbătrânesc mai repede. Panourile pentru sateliţi ating momentan (2005) un randament de
25 % la o durată de viaţă de 15 ani.

12
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Avantajele si dezavantajele folosirii celulelor fotovoltaice pentru obtinerea

energiei electrice

2.4. Panoul fotovoltaic

Un panou fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic transformă energia

luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului
fotovoltaic sunt celulele fotovoltaice.

Panou fotovoltaic

13
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Pentru utilizarea energiei solare ca sursă de energie electrică, potenţialul exploatabil este
ridicat, iar conversia energiei solare în energie electrică se realizează cu instalaţii fotovoltaice
care cuprind module solare, în configuraţii şi de dimensiuni diferite.
Un sistem clasic fotovoltaic insular este alcatuit din urmatoarele componente:
-panouri fotovoltaice,
-regulatorul de incarcare al bateriilor,
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC

Costul investiţiei pentru realizarea sistemelor fotovoltaice a avut o evolutie favorabil în

ultimele decenii, costul unui modul solar s-a diminuat treptat, ajungandu-se în prezent la un
nivel de aproape 6 $/Winstalat . Un panou fotovoltaic de 1 kW poate produce 800 kW de curent

14
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

electric într-un an, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurator de 500 kg de dioxid de
carbon si alte elemente daunatoare.
Cantitatea energiei solare accesibile se schimbă în decursul zilei din cauza mişcării relative
a Soarelui şi depinde de gradul înnourării cerului. La miezul zilei pe un timp frumos,
iluminarea energetică, formată de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai mică de
100 Wt/mp în condiţii cu nivel înalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea energiei solare se
schimbă odată cu unghiul de înclinare a instalaţiei şi orientării suprafeţei ei, scăzând pe măsura
îndepărtării de direcţia sudului.
România dispune de o cantitate de energie solară mult mai mare decât alte ţări
dezvoltate precum Gemania, Austria, Belgia , Olanda, ceea ce face ca utilizarea oricărui
panou solar, pentru producerea curentului electric, în locatii unde nu există acces la reteaua
naţională de energie, să devină nu numai interesantă, ci şi necesară. Panourile solare se
utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor independenţi sau
pentru generarea de curent electric ce se livrează în reţeaua publică.

2.4.1. Caracteristicile unui sistem fotovolatic

a. Modularitate

Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o uşoarã expandare. Dacã cererea de putere
ar creste, singurul obstacol care poate interveni în expandarea sistemului fotovoltaic este lipsa
spaţiului necesar amplasãrii modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui spaţiu
iluminat de soare.

b. Autonomie

Nu necesitã un consum suplimentar şi cheltuieli de întreţinere. Alimentarea cu combustibil

conventional şi depozitarea lui poate costa mai mult decât combustibilul însusi. Energia solarã
este oferitã gratis. Deoarece tendinta actualã este orientatã spre optimizarea din punct de vedere
energetic, pentru asigurarea funcţionalitãtii în conditii de maximã eficientã, s-au dezvoltat
aplicatii în care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente pentru controlul
functionãrii, dotãri care asigurã personalizarea acestor aplicatii.

c. Durabilitate

Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astãzi sunt bazate pe tehnologii care au

dovedit o degradare minima dupã 20 de ani de functionare, ele fiind garantate 30 de ani.
Sistemele fotovoltaice produc energie electricã ziua, dar energia electricã livratã ziua costã mai
mult. În România, deja se practicã tarifare diferentiatã zi-noapte deci, sistemul fotovoltaic
produce energie electricã gratis sau aproape gratis în timpul zilei, când energia electricã este
mai scumpã, iar pe timpul noptii când sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de vârf,
necesarul de energie electricã este preluat din reteaua electricã de distributie localã. Un mare
avantaj pe care-l prezintã sistemele fotovoltaice este acela cã se pot integra în cladiri, pot
înlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar întregi pãrti componente ale clãdiri cum
ar fi de exemplu acoperisul.
Modulele solare pot avea mai multe întrebuintari; astfel, ele pot înlocui suprafeţele mai
scumpe ale cladirilor şi pot oferi în plus alte avantaje. De exemplu, în faţade, ele pot înlocui
uşor oglinzile sau geamurile colorate, asigurã umbrã şi, în acelasi timp, pot genera electricitate.
În interiorul acestor module de geam dublu, spaţiul dintre celulele solare opace este transparent.

15
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

d. Reciclare

Cu toate că durata de viaţă a panourilor solare este de 20-40 ani, în prezent se acumulează
deja deşeuri de ordinul a sutelor de tone annual (2004). Pe plan mondial singura instalaţie pilot
de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se află în Freiberg-Germania. Aici la o
temperatură de 600°C se ard materialele sintetice incluse în panouri, rezultând sticlă, metal,
material de umplere şi celulele solare. Aceste celule pot fi reutilizate după prelucrare cu
pierderi minime de material.
Panouri fotovoltaice functioneaza pe lumina, asta este diferenta intre un panou fotovoltaic
si unul solar. Chiar daca afara este inorat, el tot produce curent electric, dar nu la acelasi
randament ca intr-o zi cu soare.
Un sistem de panouri fotovoltaice pentru energie electrica, trebuie sa aiba neaparat unul
sau mai multi acumulatori. Energia produsa pe timp de zi, ce nu este consumata este stocata in
acesti acumulatori pentru consumul de noapte.

2.4.2. Utilizarea panourilor fotovoltaice

Conversia fotovoltaica. Principiul de functionare

16
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Domenii de utilizare a principalelor tipuri de instalaţii solare

INSTALAŢII
IMAGINI TEMPERATURI DOMENIU
CU

-încãlzire
-preparat apã
Colector plan 100°C caldã
-uscare
-desalinizare

Colector cu
-de producere a
concentrator
300 - 500°C apei fierbinţi şi a
cilindrico -
aburului
parabolic

-procese
tehnologice de
descompunere a
Colector cu
unor substanţe
concentrator 600 - 900°C
pentru producere
de revoluţie
de lucru
mecanic şi
energie electricã
-pentru
Sisteme de
determinarea
concentrare
performanţelor
a radiaţiei cu
3000 - 5000°C diferitelor
heliostate
materiale la
şi receptor
temperaturi
turn
înalte

Panourile fotovoltaice sunt folosite pentru producerea de energie electrica in domenii

diverse, incepand de la centrale solare si terminand cu dispozitive complexe, cum ar fi satelitii.

17
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Cel mai adesea sunt insa intalnite in producerea de energie pentru locuintele individuale. Ele se
monteaza pe acoperisurile caselor sau pe niste stand-uri separate si asigura o parte din necesarul
habitatului. De cele mai mutle ori ele sunt parte a unui sistem complex, ce contine baterii, o
turbina eoliana dar si un generator de urgenta (diesel, pe gaz sau pur si simplu reteaua de
electricitate). Acesta din urma este obligatoriu pentru a asigura alimentarea cu energie a
locuintei 100% din timp, sistemele alternative fiind dependente de prea multi factori externi.

III. Proiectare sisteme solare. Aplicatii ale sistemelor solare

3.1. Dimensionarea unei instalatii fotoelectrice- factori

a. Evaluarea necesitatilor

Este important de subliniat ca primordiala este economia de energie la nivelul

consumatorilor. Aceasta implica un pret de achizitie mai mare, dar costul global va fi mai mic,
deoarece va rezulta necesitatea unei instalatii mai mici.

b. Orientarea şi înclinarea modulelor

Randamentul modulelor fotoelectrice este influenţat direct de poziţia acestora faţă de

radiaţia solară. Este foarte important să fie bine plasate pentru a beneficia la maxim de
posibilităţile lor.
Dacă este posibil de ales, este foarte simplu de determinat orientarea ideală a modulelor
fotoelectrice: se plasează pe direcţia Ecuatorului. Dacă site-ul este în emisfera nordică, panoul
va fi orientat către Sud, iar în emisfera sudică, către Nord.
În ceea ce priveşte înclinarea, aceasta se determină mai special. Să considerăm mai întâi o
aplicaţie autonomă, care consumă energie cvasi-constant pe toată durata anului. Pe durata iernii
trebuie optimizată producţia, fiind perioada mai puţin însorită. Panourile trebuie să recupereze
energia Soarelui, a cărui înălţime este mică. În Europa, pentru o utilizare pe toată durata anului,
înclinarea ideală este aproximativ egală cu latitudinea amplasamentului + 10°. Aceasta
înseamnă că în România, vom avea un amplasament numit "55° Sud" (orientare Sud, înclinare
55°). Dacă aplicaţia nu funcţionează decât vara, se preferă o înclinare de 20 - 30°, cu aceeaşi
orientare.
În cazul în care panourile sunt instalate pe acoperişul locuinţei, nu totdeauna este posibilă
orientarea către Sud, datorită amplasamentului casei. În acest caz, trebuie ştiut că trebuie
excluse orientările către Nord, Nord-Est, Nord-Vest, care sunt foarte defavorabile. Din contră,
pentru un site a cărui amplasament ideal este de exemplu "30° Sud", nu vom pierde decât cel
mult 15% din producţia anuală, dacă panourile sunt orientate către Est, Vest, Sud-Est sau Sud-
Vest, iar înclinarea panourilor nu depăşeşte 30° faţă de orizontală.
Transformarea, sau conversia energiei solare în energie termică, este realizată în captatori
solari, având funcţionarea bazată pe diverse principii constructive. Indiferent de tipul
captatorilor solari, pentru ca randamentul conversiei energiei solare în energie termică să fie
ridicat, este important ca orientarea captatorilor spre Soare, să fie cât mai corectă.
Poziţia captatorilor solari este definită prin două unghiuri şi anume, unghiul de înclinare
faţă de orizontală, prezentat în figura 3.1. a) şi notat cu α, respectiv unghiul azimutului,
reprezentând orientarea faţă de direcţia sudului, prezentat în figura 3.1. b).

18
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Fig 3.1 a) Unghiul de înclinare a captatorilor solari faţă de orizontală

www.viessmann.com

Fig 3.1. b) Unghiul azimutului (orientarea faţă de direcţia Sud)

www.viessmann.com

Diagrama de mai jos prezintă într-un mod sintetic, influenţa combinată a celor doi
parametrii care definesc orientarea captatorilor solari, asupra gradului de captare a energiei
solare disponibile.
A fost trasată pentru Germania, dar concluziile care se pot obţine cu ajutorul acesteia pot fi
extrapolate pentru majoritatea ţărilor din Europa, inclusiv pentru România.

19
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Influenţa combinată a unghiului de înclinare şi a unghiului azimutului,

asupra gradului de captare a energiei solare disponibile www.viessmann.com

c. Date meteorologice

O suprafaţă expusă la Soare, primeşte, la un moment dat, un flux de energie din radiaţia
solară ce se exprimă în W/m² (putere pe unitate de suprafaţă). Acest flux depinde de ora zilei,
de trecerea norilor. La finalul unei zile, acest flux a produs o anumită cantitate de energie
zilnică, ce este proporţională cu integrala radiaţiei solare, fiind exprimată în Wh/m² pe zi, fiind
deci produsul dintre radiaţie şi timp. Cum radiaţia solară instantanee este variabilă, energia
zilnică se obţine calculând integrala curbei radiaţiei în funcţie de timp.
Datorită staţiilor meteorologice, se dispune de multe date statistice. Acestea sunt date
globale zilnice, care servesc la dimensionarea sistemelor fotoelectrice. Pentru o expunere fără
umbre, se poate realiza o dimensionare destul de precisă, utilizând doar 12 valori ale radiaţiei
solare, câte una pentru fiecare lună a anului.
Pentru o dimensionare mai rapidă, se poate utiliza valoarea cea mai mică pe durata de
funcţionare a aplicaţiei. În România, de exemplu, pentru o utilizare anuală, se poate utiliza
valoarea lunii decembrie, care este, în general, cea mai mică. Din contră, pentru o utilizare
estivală, de exemplu între mai şi septembrie, se va utiliza valoarea lunii mai.

d. Umbrirea
Umbrirea este o caracteristică foarte dificil de determinat, neexistând nici metode simple,
nici măcar grosiere pentru estimarea ei. Umbrire este determinată fie de umbra unei clădiri
(simplu de determinat), dar şi de trecerea norilor (aleatoare).
Pe plan internaţional s-au făcut şi se fac studii şi cercetări prin care se urmăreşte realizarea
unei armonii între construcţie şi mediul ambiant şi, de asemenea, se urmăreşte realizarea unor
construcţii ecologice. Se pot da ca exemple în acest sens Programul casei verzi, în Marea
Britanie; Locuinţa în armonie cu mediul sau Ecocity, în Japonia; Planul verde, în Canada;
Ecologia şi construcţia, în Franţa. Sectorul de construcţii – şi în special cel de locuinţe – este un
mare consumator de energie, din care două treimi sunt folosite pentru încălzire, ventilare,
climatizare şi apă caldă de consum şi o treime este folosită pentru iluminat, răcire, aparate
casnice, etc.

20
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

3.2. Stocarea energiei solare

Datoritã mişcãrii Pamântului şi datoritã unor factori meteorologici, energia solarã la nivelul
scoarţei terestre este o sursã energeticã dependentã de timp. în general, necesitãţile de energie
pentru cele mai multe domenii de aplicaţii sunt de asemenea dependente de timp, însã într-o
manierã diferitã faţã de modul în care are loc furnizarea energiei solare. În consecinţã, dacã se
urmãreşte ca anumite necesitãţi de energie sã fie asigurate folosind energia solarã, este necesar
ca instalaţiile solare respective sã fie prevãzute cu elemente corespunzãtoare de stocare
(acumulare) a energiei.
Problema stocãrii energiei trebuie analizatã privind instalaţia termo-energeticã ca un
sistem compus din urmãtoarele elemente principale:

• captatorul de energie solarã,

• unitatea de stocare a energiei,
• aparatura de conversie a energiei,
• instalaţia consumatoare de energie,
• consumatorii auxiliari de energie,
• sistemul de automatizare si control

Sistem termo-energetic pentru stocarea energiei

Caracteristicile şi randamentul fiecãruia dintre aceste elemente sunt legate de cele ale
celorlalte elemente componente din instalaţie. Astfel, deoarece randamentul captatoarelor
solare depinde de temperaturã, aceasta atrage dupã sine faptul cã randamentul întregului sistem
va fi dependent de temperaturã. De exemplu, într-o instalaţie termoenergeticã solarã, dacã se
foloseşte un sistem de stocare a energiei termice care este caracterizat printr-o cãdere mare de
temperaturã între intrarea şi ieşirea fluidului purtãtor de cãldurã, aceasta va conduce la
necesitatea unei temperaturi ridicate în captator şi deci la un randament scãzut al captatorului;
de asemenea, va conduce la o temperaturã scazutã a sursei calde a maşinii termice şi în
consecinţã la un randament scãzut al acesteia.
Orice sistem de stocare trebuie sã aibã o anumitã capacitate de stocare a energiei solare.
Capacitatea optimã de stocare a energiei solare dintr-o anumitã instalaţie depinde de mai mulţi
factori ca:
• disponibilitatea în timp a radiaţiei solare în locul respectiv;

21
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

• natura sarcinii energetice a instalaţiei;

• modul în care este furnizatã eventuala energie auxiliarã;
• anumite criterii economice care determinã ponderea din sarcina totalã anualã care trebuie
acoperitã cu energie solarã, şi implicit ponderea sursei de energie auxiliarã.

Stocarea energiei solare se poate face în diverse moduri, de exemplu sub formã de:
• caldurã sensibilã a unui mediu solid sau lichid;
• caldurã latentã de schimbare de faza a unor sisteme chimice;
• energie chimicã a produselor rezultate dintr-o reacţie chimicã reversibilã.

Dacã energia solarã este transformatã în energie mecanicã, aceasta poate fi transformatã în
energie potenţialã, şi stocatã sub formã de energie potenţialã a unui fluid (de exemplu, prin
pomparea apei din aval în amontele unui baraj de acumulare).
Alegerea modului de stocare a energiei solare depinde de natura procesului care se
urmãreşte în instalaţia solarã. De exemplu, pentru încãlzirea apei este practicã folosirea stocãrii
energiei solare prin caldura sensibilã a apei. Dacã se folosesc captatoare solare cu încãlzirea
aerului se poate utiliza pentru stocarea energiei solare cãldura sensibilã a unui pat de pietre în
schimbãtoare de cãldurã de tip regenerativ. Dacã în instalaţia solarã se folosesc celule
fotovoltaice sau fotochimice, cea mai indicatã formã de stocare a energiei este, în acest caz,
energia chimicã.
Proiectantul unei instalaţii termoenergetice solare are la dispozitie diverse alternative în
ceea ce priveşte locul de plasare a unitãţii de stocare a energiei în ansamblul instalaţiei. Spre
exemplu în figura urmãtoare se considerã o instalaţie în care o masinã termicã transformã
energia solarã în energie electricã. în acest caz energia se poate stoca fie sub formã de energie
termicã, într-o unitate plasatã între captatorul solar şi masina termicã, fie sub formã de energie
mecanicã într-o unitate de stocare plasatã între masina termicã şi generatorul electric, sau, în
fine, sub formã de energie chimicã în baterii de acumulatoare electrice plasate între generatorul
electric şi consumatorul de energie electricã.

Cele trei alternative de plasare a unitaţii de stocare a energiei nu sunt echivalente în ceea ce
priveşte:
1. capacitatea de stocare necesarã,
2. costul instalaţiei
3. efectele soluţiei adoptate asupra proiectãrii instalaţiei în ansamblu şi asupra performanţelor
acesteia.

22
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

De exemplu, capacitatea necesarã a unitãţii de stocare a energiei plasate în poziţia B este

mai micã decât cea necesa in poziţia A într-un raport aproximativ egal cu randamentul
convertizorului de energie. Astfel, capacitatea sistemului de stocare plasat în B trebuie sã fie de
15% din capacitatea lui A dacã procesul de conversie a energiei se desfãşoarã cu un randament
de 15%. Stocarea energiei termice în poziţia A prezintã avantajul cã, convertizorul de energie
poate fi proiectat pentru o funcţionare aproape continuã, conducând la un randament al
conversiei mai bun şi la un factor de folosire a convertizorului mai ridicat, ceea ce conduce la
scãderea capacitãţii convertizorului prin eliminarea necesitãţii de funcţionare a acestuia în
regim de vârf de sarcinã, corespunzator energiei solare incidente. Alegerea plasãrii unitãţii de
stocare între A şi B poate avea efecte foarte diferite asupra temperaturii de lucru a captatorului,
asupra dimensiunilor captatorului şi, în final, asupra costului instalaţiei. În instalaţiile hibride
aceste argumente pot fi substanţial modificate,în funcţie de cantitatea de energie auxiliarã
folositã.

3.3. Aplicatii ale sistemelor solare

Alimentarea cu energie solara a unei locuinte este costisitoare. In ciuda beneficiilor pe
termen lung, nu toti dintre noi putem plati in numerar pentru investitia initiala. Din fericire,
deoarece soarele este o sursa constanta de energie, mintile inovatoare au gasit multe modalitati
de a valorifica razele soarelui. Iata o lista cu top 5 lucruri privind alte forme de valorificare a
energiei solare care s-ar putea potrivi mai bine cu bugetul dvs. si cu nevoile pe care le aveti.
a. Boilerul solar

Boilerele solare vin intr-o varietate de tipuri si modele, ceea ce inseamna ca sunt o optiune
practica pentru toti cei care adora un dus fierbinte. Cum functioneaza? Majoritatea folosesc
caldura de la soare pentru a incalzi apa, ceea ce inseamna ca acestea consuma mult mai putina
energie electrica. Beneficiile acestei tehnologii: pret, randament si marime. Puteti modifica un
boiler deja existent intr-un boiler ce foloseste energia solara pentru o suma destul de mica.
Calculele arata ca facturile care le plateati pentru incalzirea apei vor scadea cu 50-80% dupa
instalare. Va veti recupera investitia mult mai repede decat cu alt sistem solar.

b. Luminatoare si tuburi solare

Pentru majoritatea locuintelor instalarea unui luminator poate fi costisitoare. Luati in

considerare un tub solar – un tub reflectorizant care directioneaza lumina in interiorul spatiilor
fara ferestre. Tuburile solare ofera lumina naturala fara a consuma energie electrica, sunt ieftine
si nu ocupa loc mai mult decat orice alt corp de iluminat.

c. Incarcatoare solare pentru baterii

Panouri solare portabile care iti incarca telefonul, ipod-ul sau laptop-ul. Acestea se
regasesc sub forma de saculeti sau rucsaci si sunt perfecti pentru excursii in aer liber, mai ales
in caz de urgente. Aceste este un item mai scump, insa cu totii stim frustrarea pe care o avem
cand ne moare bateria.

d. Luminatoare solare de gradina

Acestea sunt probabil cele mai cunoscute si accesibile produse solare de pe piata. Cu totii
am vazut luminile mici din unele gradini care parca ies din pamant. Pe langa acestea mai exista
si lanterne portabile pentru camping sau urgente. La scara larga, unele orase au investit in

23
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

felinare solare. Daca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica, solutia perfecta o
reprezinta energia solara.

e. Perdele solare

Oricat de mult am iubi soarele, uneori avem nevoie de o pauza la umbra. “Energia solara
pasiva” este o modalitate fantezista de a spune “soare cald, umbra rece”. Puneti in functiune
acest principiu in casa dvs. controland cand si unde lasati soarele sa intre. Daca lasati soarele sa
intre pe durata iernii, va tine de cald. Daca vara il lasati sa intre mai putin, va usura munca
aparatului de aer conditionat, in special in zilele toride. Punerea energiei solare in avantajul
vostru poate reduce facturile de energie electrica.
Puteti vedea din aceste lucruri faptul ca nu este neaparat nevoie sa cumparati panouri solare
imense pentru a putea beneficia de energia soarelui. Unele tehnici, cum ar fi energia solara
pasiva, nu necesita nici un ban. “Solar” inseamna mult mai mult decat plachete de siliciu sau
gadget-uri de lux – este orice aplicatie care pune la munca soarele. Multe din aceste aplicatii va
pot ajuta sa economisiti bani si sa incurajati o tehnologie energetica puternica si practica.
Există o varietate de aplicaţii ce utilizează energia electrică produsă de către celulele solare
pornind de la aparate de uz comun şi ajungând până la tehnica spaţială care este mult mai
costisitoare.

f. Ceas de mână

Ceasurile produse de firma japoneză Citizen sunt dotate cu o celulă solară inclusă în cadran
care încarcă un acumulator cu litiu având o independenţă de 150-240 zile şi care după o
funcţionare de 20 ani prezintă o scădere de capacitate de maximum 20%.

g. Aparat de taxare în parcări

Aparatele automate de taxare în parcări aparţin sitemelor cu alimentare autonomă care pe

lângă un modul cu celule solare mai este înzestrat şi cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continuă cu energie electrică

h. Automobile solare

Automobilele solare sunt construite utilizând rezultate din tehnica spaţială, tehnologia de
fabricaţie a bicicletelor, industria de automobile şi tehnologia energiei reinnoibile. Cadrul este
realizat din materiale composite uşoare (fibră de carbon, fibră de sticlă, Kevlar) asamblate prin
lipire cu răşini sintetice (epoxidice) şi este purtătorul a sute de celule solare legate între ele. Un

24
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate produce o putere de pînă la 2kW(2,6CP) Firma
Venturi AstroLab în 2006 a promis că va scote pe piaţă primul automobil comercial electro-
solar hibrid în ianuarie 2008.

i. Trecerile de pietoni din Bucuresti au fost dotate cu sisteme solare de avertizare

In capitala, un numar de 25 de treceri de pietoni, au fost dotate cu primele sisteme solare de

avertizare. Acestea constau in panouri luminoase, becuri si marcaje rutiere care se declanseaza,
aprinzandu-se, imediat ce se pune piciorul pe trecerea de pietoni. Aceasta masura de amplasare
a sistemelor solare de avertizare, in cadrul trecerilor de pietoni, s-a realizat datorita faptului ca
au fost inregistrate un numar mare de accidente, soldate cu decesul unui numar impresionant
de bucuresteni.
Proiectul derulat de Administratia Strazilor Bucuresti, a fost aprobat, suma destinata
acestuia fiind de 5.600.000 de euro.

3.4. Evolutia sistemelor PV in Romania.Prima fabrica de panouri fotovoltaice din

Romania

1974 - Laborator Surse Noi de Energie – NESL Institutul de Cercetari pentru Industria
Electrotehnica - ICPE
1976 - 1980 - Prima generatie de celule: Si mono, 2” si 3”. Productie industriala

25
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

1982 - Module PV de 6.5-10 Wp – laminare PVB/ EVA

1982 – 1986 - Aplicatii pentru locuri izolate:
• pomparea apei
• protectie catodica
• telecomunicatii
• iluminat si semnalizari.
1984 - Demararea Programului PVT Producerea combinata de caldura si electricitate
(ICPE)
1985 - Lentile Fresnel liniare si sferice .Celule solare GaAs
1986 - Concentratoare cilindro-parabolice celule solare din Si monocristalin. Utilizare
industriala pentru producerea de energie termica.
1987 - Solar Home System (ICPE) 1kWp. Aplicatie autonoma 48/220V, 50Hz

1989 - Demararea Programului de Centrale Solare (ICPE):

•Centrala autonoma de 10kWp
•Centrala conectata la retea de 10kWp
1993 - Demararea programului de aplicatii autonome personalizate : UVT-DCEM.
1995 - Demararea Programului privind Integrarea în cladiri a sistemelor PV la Universitatea
Valahia din Târgoviste.
1998 - Demararea programului de electrificare rurala: ICEMENERG, ICPE, UVT- DCEM
“100 de Case alimentate din surse regenerabile”.
1999 - Amfiteatrul Solar din Targoviste: Prima BIPV aplicata in Romania 10kWp connectata la
retea . Prima (si înca singura) instalatie solara de 10kW integrata în mediul construit. Proiect
INCOP din 1998. Functionala din mai 2001.

2002 - “Casa inteligenta si ecologica” la ICPE-NESL Baza de cercetare Agigea.

26
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2004 - Demararea programului national de “Cercetare de excelenta”:

• celule solare în strat subtire /celule solare organice /noi materiale pentru celule solare avansate
• sisteme PV integrate în cladiri / sisteme complementare PV si solar termic
• sisteme conectate la retea / producere distribuita / sisteme hibride cu pile de combustie
• sfârsitul anului 2008 a marcat rezultate deosebite.
PROGRAM BLOCAT ÎN IANUARIE 2009.

2005 - Centrala de 30kWp conectata la retea la Universitatea “Politehnica” Bucuresti - Proiect

“PV enlargemen”

2007 - Centrala de 40kW, conectata la retea ICEMENERG-Bucuresti

2008 - Centrala de 10kWp conectata la retea la Universitatea “Transilvania” Brasov Colaborare
cu ICPE Bucuresti & UVT-DCEM

2008 - Dezvoltare de Piata

• legea energiilor regenerabile
• programe si proiecte din fonduri nationale sau europene

27
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

• înfiintarea SunE.

2009 - Centrala de 22kWp conectata la retea. Electrica, statia Floresti. Girasolar Romania

Satu Mare este primul judeţ din România în care funcţionează oficial, începând din 2 iunie
2010 prima fabrică în care se produc panouri solare, o alternativă eco care utilizează ca sursă de
energie energia solară, înlocuind astfel curentul. Investiţia se ridică la 10 milioane de euro şi va
crea aproximativ 50 de locuri de muncă. La inaugurare au participat reprezentanţii firmei, atât
de la Bucureşti – Andre Fraga, cât şi de la Satu Mare – Andrei Dângă, colaboratori locali şi
regionali, autorităţi locale şi judeţene, respectiv reprezentanţii mass-media locală şi regională.
Cei prezenţi au vizitat fabrica timp de 20 de minute, prezentându-li-se procesul tehnologic de
realizare a panourilor solare. Reprezentanţii firmei Renovatio Solar, care face parte dintr-o
companie naţională, spun că investiţia de la Satu Mare se ridică la 10 milioane de euro, iar la
ora actuală sunt angajaţi 17 muncitori dar până la finele anului vor fi 50. Investitorii au ales
judeţul Satu Mare pentru această fabrică datorită proximităţii faţă de pieţele de care sunt
interesaţi ei şi datorită forţei de muncă specializată sau dispusă să se specializeze în domeniu.
Autorităţile locale şi judeţene spun că noua investiţie este benefică pentru creşterea economiei,
crearea de noi locuri de muncă şi nu în ultimul rând este o mândrie pentru Satu Mare. “Această
investiţie duce la creşterea economiei judeţului, crearea de noi locuri de muncă şi, în plus, este
o mândrie pentru Satu Mare deoarece este prima fabrică din România.

Totodată prin aceste elemente produse şi puse în funcţiune aici se protejează mediul
înconjurător”, a declarat Csehi Arpad, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare. Compania
producătoare de panouri foto-voltaice are linie de producţie destinată numai pentru export.
Deocamdată, în fabrica de la Vetiş se testează prima producţie de panouri care vor urma să
ajungă pe piaţa de desfacere din Europa. Grupul internaţional de companii din care face parte şi
fabrica de la Vetiş are activităţi în domeniul energiei regenerabile, atât eoliană cât şi
fotovoltaică. Compania are birouri locale în Polonia, Italia, Bulgaria, România şi proiecte de
dezvoltare în SUA, Bahamas şi Malta.

3.5. Sisteme solare - preturi, amortizarea investitiilor

28
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Pretul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le utilizeaza sunt foarte
fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in timp. Scopul acestei pagini este de a va
ajuta in a va face o idee generala asupra investitiilor intr-un astfel de sistem. In cazul in care
veti dori sa va montati unul, vor fi necesare calcule mai amanuntite, preturile variind in functie
de necesitati.

3.5.1. Sisteme solare de incalzire – preturi

Acestea contin in mare urmatoarele componente:

• panouri solare
• un rezervor pentru stocare apei calde
• sisteme de racord, de prindere, tevi
• optional: pompa, boiler electric, sistem de comanda, etc

Preturile incep de la 1500 - 2000 RON pentru sistemele foarte simple ce pot fi utilizate doar
vara. Ele pot urca pana spre 3000 - 8000 de euro, pentru cele mai complexe, care pot fi utilizate
pe tot parcursul anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de panouri si
de dimensiunea rezervorului de stocare.

Amortizarea investitiei

Panourile solare de acest tip au o perioada medie de amortizare a investitiei de 5-10 ani. Cu
toate acestea, sunt foarte multi factori care influenteaza acest fapt, asadar o apreciere exacta nu
se poate face decat pentru o serie de parametri fixi: pozitia geografica, clima locala, nivelul de
utilizare, capacitatea etc. Tinand cont insa de faptul ca durata de viata garantata a acestor
sisteme este de 20 de ani, investitia intr-un astfel de sistem poate fi una de viitor.

3.5.2. Sisteme de producere a energiei electrice – preturi

De cele mai multe ori, sistemele fotovoltaice sunt integrate cu sisteme eoliene sau cu
sistemul electric general, pentru reducerea facturii la energie electrica. Functionarea unei
locuinte doar cu ajutorul energiei solare este posibila, insa in practica ea nu este tot timpul
posibila. De aceea existenta unui sistem de back-up este necesara, fie ca e vorba de un
generator diesel sau reteaua de la Electrica.
Un sistem fotovoltaic simplu contine urmatoarele elemente:
• panouri fotovoltaice
• baterii pentru stocarea energiei + regulator de incarcare a bateriilor
• invertor pentru trnasformarea curentului continuu din baterii in curent alternativ
Preturile pornesc de la 1000 - 2000 de euro (pentru sisteme de 150-200 W) si pot urca foarte
mult, in functie de necesitatea energetica, de sistemele de back-up folosite, etc.

Amortizarea investitiei

In general, sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot parcursul anului si chiar si
noaptea, cu un randament mai scazut insa. Durata de utilizare preconizata este de pana la 25 de
ani, caz in care randamentul lor nu ar trebui sa scada sub 70% din cel initial.
In prezent recuperarea investitiilor facute intr-un sistem de panouri fotovoltaice se face in
8-10 ani. Daca ne uitam la preturile resurselor energetice obisnuite, producatoare de energie
electrica, observam ca pretul acestora tot creste, iar pretul obtinerii energiei electrice prin
energia solara, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, devine tot mai mica.

29
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Avand in vedere preturile crescatoare, poluarea si volumul limitat a resurselor energetice

fosile, folosirea resurselor energetice regenerabile si a energiei solare prin panouri fotovoltaice,
ne ofera solutii tot mai favorabile.
In Romania numarul orelor insorite este in medie intre 1900-2200 ore/an. Energia solara din
radiatiile solare, care ajunge pe suprafata pamantului este 1000-1300kWh/m² / an, ceea ce ne
ofera posibilitati de exploatare excelente prin panouri fotovoltaice.

IV. Analiza SWOT a sistemelor ce capteaza energia solara

Analiza SWOT consta in elaborarea unei tehnici prin care se pot identifica punctele tari si
aspectele slabe ale unei afaceri si examineaza oportunitatile si amenintarile unui proiect,
aceasta analiza putand fi utilizata ca element in realizarea bilantului unei afaceri. Examinarea
factorilor (produs ,întreprindere, angajat, etc) care determina succesul sau esecul a determinat
cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii afacerii. 'SWOT' este
un acronim care provine din limba engleza de la initialele cuvintelor strenghts - puncte tari,
weaknesses - puncte slabe, opportunities - oportunitati si threats - amenintari.
Analiza SWOT este folosita in managementul strategic si consta intr-un proces prin care o
firma poate obtine efecte materializate in cresterea semnificativa a performantelor sale, in
consolidarea pozitiei ei pe piata, prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei in
vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv.
Analiza SWOT este practic un inventar intern al organizatiei si o schema proiectata a
riscurilor externe la care poate fi supusa o afacere. Aceasta centralizare ia in calcul atat factori
pozitivi cat si negativi, oportunitati si amenintari pe piata de profil.

Etapele analizei S.W.O.T. sunt urmatoarele:

1. Enumerarea principalelor puncte tari si puncte slabe ale societatii, produdului, angajatului,
etc.;
2. Enumerarea oportunitatilor (posibilitatilor) si amenintarilor (pericolelor) prezente si viitoare;
3. Identificarea aspectelor critice;
4. Definirea factorilor de success.

30
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________
ANALIZA SWOT Sisteme de captare a energiei solare
- emisii reduse de noxe- protectia mediului inconjurator;
- posibilitatea asigurarii energiei electrice in locuri izolate,
fara acces la reteaua de energie electrica;
- intretinerea sistemelor este facila- nu necesita decat
curatarea de impuritati a suprafetei;
- prelungesc indirect viata sistemului de incalzire existent al
locuintei, din Aprilie pana in Noiembrie nu este necesara
utilizarea incalzirii clasice
- durata medie de utilizare 15-25 de ani
- rezitenta la intemperii
- resursele naturale utilizate in sistemele clasice de producere a
energiei electrice sunt neregenerabile si epuizabile;
- necesita expunere solara prelungita - 60%
din timp;
- costuri ridicate;
- perioada de amortizare de aproximativ 2-7;
S W ani- depinde din ce materiale sunt confectionate
panourile;
- unele studii arata ca este necesara mai
multa energie electrica pentru a crea o celula
decat pentru a o da inapoi sub forma de energie
electrica.
- cheltuielile initiale de instalare;
- soarele nu ofera energie constanta in nici un
loc de pe pamant;
- datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale, şi deci a
alternanţei zi-noapte, lumina solară nu poate fi folosită la
generarea electricităţii decât pentru un timp limitat în
O T fiecare zi;
- necuratarea panourilor duce la reducerea
randamentului cu 30%;
- existenţa zilelor noroase, când potenţialul de captare al
energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui.
31
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Riscurile instalarii de sisteme solare

1. Panourile solare instalate acasa reprezinta un risc imens pentru un eventul incendiu. Cand va
instalati sistemul, aveti de facut multe conexiuni. Creati una eronat si este posibil sa aveti parte
mai tarziu de un scurt-circuit. Au fost mai multe cazuri de acest gen in ultimii ani, cele mai
multe fiind cauzate de sisteme de o calitate inferioara insa.

2. Panourile solare ocupa foarte mult spatiu. Vreti un sistem care sa produca destula energie
electrica si sa eliminati factura la curent electric? Va dati seama ca este posibil sa aveti nevoie
de peste 1000 de metri patrati? Nu toate acoperisurile sunt potrivite pentru instalarea panourilor
solare. Acoperisul poate sa nu fie perfect orientat spre Soare sau, daca este un acoperis mai
vechi, poate sa nu treaca de inspectie.

3. Intregul sistem solar are nevoie de multi ani pentru a returna investitia. Ar putea sa ia peste
20 de ani pentru a va recupera banii. Ca multe alte energii regenerabile, energia solara inca nu a
fost dezvoltata destul de mult pentru a fi pe cat de eficienta trebuie sa fie. Va fi extraordinara
atunci cand va avansa, insa in prezent nu este destul de eficienta pentru cei care vor sa isi
reduca costurile facturilor la energie electrica.

Sistemele solare, risc şi beneficiu

De ce risc? Deoarece produsele foarte ieftine îşi pot pierde din randament chiar şi după un
an. Instalarea unui panou solar pentru încălzirea apei calde menajere este rentabilă mai ales
dacă nu sunt gaze naturale în zonă.
„Sunt mulţi care spun că investiţia se recuperează în doitrei ani, dar mint. Gazul este ieftin
acum şi merită să îţi montezi panou solar dacă eşti într-o zonă fără gaze, cum e Alexandria, de
pildă”. Un sistem de 3.600 euro, de pildă, pentru încălzirea apei menajere (cu boiler de 300 litri
şi trei panouri cu 12 tuburi solare vidate) poate fi considerat amortizat după cinci ani,
comparativ cu alimentarea electrică, sau în 15 ani, comparativ cu cea pe gaz.
Cât de repede ne recuperăm investiţia depinde totuşi de ce fel de tip de sistem solar alegem
şi cât de bine este dimensionat consumului real, pentru a nu funcţiona cu pierdere. De aceea, se
recomandă efectuarea de către firme specializate a unei simulări pe calculator.
De asemenea, trebuie să vă gândiţi dacă vreţi apă încălzită solar tot anul sau doar pentru
perioada caldă (martie-septembrie). Panourile solare din a doua categorie sunt cele mai ieftine,
dar trebuie golite înainte de primul îngheţ si reumplute cu apă primăvara, inclusiv tuburile.
Dacă vă lăsaţi păcăliţi de preţurile cele mai mici, ale produselor fabricate de regulă în
China, aţi putea constata că după un an aveţi probleme deja. „La panourile chinezeşti vidul din
tuburi se pierde foarte uşor, astfel că nu mai reţine căldura”, explică Domiţian Covaci,
marketing manager la Solariss.
De aceea, ţineţi cont de garanţia sistemului, dar şi a manoperei. Nefiind mulţi instalatori
specializaţi, puteţi fi taxaţi serios. Pe de altă parte, un sistem solar care asigură şi aport la
încălzirea casei poate duce la economii în perioada de iarnă de 30-45%, mai ales dacă e asociat
cu încălzirea prin pardoseală.

32
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Intrebari frecvente cu privire la sistemele de captare a energiei solare:

Ce se intampla daca intr-o zi ploua sau este inorat?

Pe o parte trebuie sa fim constienti de zona climatica unde ne situam, evident nu avem
aceeasi zona climatica in toata Romania. Detinem 5 zone climatice ce se diferentiaza de radiatia
solara asupra suprafetei orizontale. Odata amintit acest concept, la fel trebuie sa ne amintim ca
panelele solare nu doar capteaza radiatia directa, capteaza si radiatia ravasita care o avem, nu
doar in zilele de soare, dar si in zilele inorate. Logic cand nu este radiatie solara, captorul nu
aduna suficienta radiatie. Din aceasta cauza intotdeauna trebuie sa compensam cu un sistem de
ajutor pentru aceste zile unde energia soarelui nu ajunge la 100% din necesarul nostru.

Ce masuri de protectie sunt necesare pentru a evita supraincalzirea din instalatie?

Probleme care pot duce la supraincalzirea sistemului sunt simple si la fel de simplu de
evitat. Se poate pune problema supraincalzirii in conditii de soare puternic ( si sistemele pot
face insolatie ), consum redus, utilizare rara etc.
Solutia ideala pentru rezolvarea acestei probleme este montarea in circuitul hidraulic de la
instalatie, o aeroterma, numita si risipitor de caldura. Cand senzori de temperatura detecteaza o
temperatura superioara a celei de siguranta, o parte din acest lichid se pune in circulatie catre o
alta instalatie integrata in panoul solar, acesta din urma are ca efect racirea instalatiei cu
circulatie fortata, scotand caldura in exterior si prin aceasta metoda reducem temperatura apei.

Ce se intampla pe timp de iarna?

Dupa cum stim iarna se produce inghetul, este foarte important sa stim ca lichidul care
circula prin instalatia noastra nu este acelasi cu cel pe care il folosim la consum, avem circuit
primar si secundar. Circuitul primar este umplut cu un lichid antigel de uz alimentar, substanta
propilen-glicol este cea care suporta temperaturile scazute de pana la -20ºC, acest lichid
transfera caldura in apa care noi o consumam.

OBSERVATII SI CONCLUZII

Energia solară poate încălzi locuinţele în mod pasiv, datorită construcţiei acestora (casele
pasive) sau poate fi stocată în acumulatoare termice sub formă de energie termică. Căldura
generată solar se poate folosi în principal la prepararea apei calde menajere, încălzirea
agentului termic responsabil de temperatura ambiantă a casei şi încălzirea piscinelor. Există
chiar şi instalaţii de aer condiţionat bazate pe căldura solară, unde aceasta reprezintă energia
principală necesară răcirii aerului.
Utilizarea energiei solare reprezintă la nivel global cea mai eficientă metodă de a aduce
căldura în locuinţe. în general, cantitatea de căldură solară ce cade asupra acoperişului unei
case este mai mare decât energia totală consumată în casă.
Cu mijloace simple, eficiente constructiv, se poate utiliza energia solară pentru a reduce sau
chiar pentru a înlocui total celelalte surse de energie necesare traiului dintr-o locuinţă modernă,
în Europa, România se află în zona a doua de însorire, în România se pot defini 4 zone de
însorire, de la un maxim de 1600 kWh/m2 în Dobrogea la 1250 kWh/m2 în nordul ţării, anual.
Deşi energia solară este reînnoibilă şi uşor de produs, problema principală este că soarele
nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ. În plus, datorită rotaţiei Pământului în

33
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

jurul axei sale, şi deci a alternanţei zi-noapte, lumina solară nu poate fi folosită la generarea
electricităţii decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă limitare a folosirii acestui tip de
energie o reprezintă existenţa zilele noroase, când potenţialul de captare al energiei solare scade
sensibil datorită ecranării Soarelui, limitând aplicaţiile acestei forme de energie reînnoibilă.
Nu există nici un dezavantaj deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de
vedere.
Panourile solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9
ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrică şi în acelaşi timp
înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea.
Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie
electrică gratis. Cele termice ajută la economisirea gazului în proporţie de 75% pe an. O casă
care are la dispoziţie ambele instalaţii solare (cu panouri fotovoltaice şi termice în vid) este
considerată "FARA FACTURI" deoarece energia acumulată ziua în baterii este trimisă în
reţea).
In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie pentru
viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aproape 50% inregistrata in numarul de astfel
de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei solare
este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata cu
dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu
siguranta din ce in ce mai utilizate.
In final, lucrurile sunt destul de simple. Carbunele se va termina, la fel si gazul si petrolul.
In aceste conditii, ce va face omenirea? Nu este cazul sa luam atitudine? Ba da. Iar instalarea
unui sistem de energie ecologic este un prim pas. Da, poate investitia initiala va fi mare, insa nu
uita celebrul proverb: suntem prea saraci ca sa ne permitem lucruri ieftine.
La baza producerii energiei electrice sta celula fotovoltaica. Pe scurt, in contact cu razele
soarelui, aceasta produce energie electrica. Pentru a intra in detaliu, ne-ar fi necesare insa
cunostinte de chimie destul de avansate: fotonii din razele solare “bombardeaza” atomii
materialelor din care este realizata celula fotovoltaica. Sub aceasta actiune, acestia tind sa se
elibereze si astfel se formeaza energia electrica.
Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar in unele domenii se folosesc si panouri
solare flexibile. In ambele cazuri, celulele fotovoltaice sunt protejate impotriva interperiilor,
furtunilor sau razelor ultraviolete de un strat protector de sticla speciala. Astfel producatorii pot
afirma ca panourile fotovoltaice actuale sunt destinate unei utilizari de lunga durata, ce poate
depasi 20 de ani.
Electricitatea solarã poate sã-si aducã o importantã contributie la pãstrarea rezervelor de
energie ale pamântului si, în acelasi timp poate contribui la încetinirea modificãrilor climatice
generale: reduce consecintele efectului de serã si ale gazelor poluante din atmosferã. Costul
energiei produse de sistemele fotovoltaice continuã sã scadã. Oricum, costul energiei
fotovoltaice este, în general, mai mare decât al energiei produse în mod conventional. De
asemenea, desi costul initial al echipamentului fotovoltaic este mai mare, sunt totusi unele
aplicatii în care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient din punct de vedere financiar.
Numãrul sistemelor fotovoltaice creste anual datoritã avantajelor oferite. Dintre aplicatiile mai
eficiente, trebuie mentionate cele destinate alimentãrii consumatorilor izolati, de micã putere,
din domenii precum: telecomunicatii, balizaj, protectie catodicã, refrigerare, irigatii etc. Un
sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmãrit si necesitã o întretinere periodicã minimã.
Economiile provenite din costurile de muncã si cheltuielile de transport pot fi neînsemnate.
Un mare avantaj pe care-l prezintã sistemele fotovoltaice este acela cã se pot integra în
cladiri, pot înlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar întregi pãrti componente ale
clãdiri cum ar fi de exemplu acoperisul.
Modulele solare pot avea mai multe întrebuintari; astfel, ele pot înlocui suprafetele mai scumpe
ale cladirilor si pot oferi în plus alte avantaje. De exemplu, în fatade, ele pot înlocui usor

34
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

oglinzile sau geamurile colorate, asigurã umbrã si, în acelasi timp, pot genera electricitate. În
interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este transparent.

Avantajele esentiale ale sistemelor fotovoltaice sunt:

• produc energie electrica fara efecte poluante asupra mediului

(+ reciclare completa)
• nu au componente in miscare:
o fiabilitate ridicata, durata de viata lunga
o exploatare usoara, ieftina
o tehnologie fara poluare fonica
• producere si consum in acelas loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local:
o pierderi de transport reduse
o spatii pentru producere si transport reduse
o nu produce modificari in mediu .

Specialistii prevad un viitor stralucitor pentru energia solara. Considerat mult timp
neprofitabil, acest tip de energie incepe sa castige teren, datorita imbunatatirii tehnologiilor si
costului tot mai ridicat al resurselor energetice traditionale. Chiar si fara subventii
guvernamentale, in maximum cinci ani, estimeaza specialistii McKinsey, energia solara ar
putea costa la fel ca electricitatea produsa din combustibili fosili pentru consumatorul final din
multe zone, cum ar fi California sau Italia.
Pana in 2020, energia solara totala exploatata ar putea creste de 20-40 de ori fata de
nivelul actual. Cu toate acestea, sectorul este abia la inceput. Chiar daca luam in calcul cele
mai optimiste previziuni pe termen lung, in 2020, doar 3-5% din electricitatea folosita la nivel
global va proveni din energie solara.

35
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

BIBLIOGRAFIE

• www.inmh.ro;

• www.windenergy.com;

• www.magnus.ro.

• www.lpelectric.ro

• www.wikipedia.org

• www.naturenergy.ro

• Kelemen G., Ursa D. – Alternativa energetica. Partea I. Argumente in favoarea utilizarii

energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003.

• Kelemen G., Ursa D. - Alternativa eneregtica. Partea II. Aplicatii ale sistemelor solare in
instalatiile pentru constructii, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 6/2003

36
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________