Professional Documents
Culture Documents
A AUTOMOBILULUI
CAPITOLUL I.
INTRODUCERE
CAPITOLUL II.
1
Terminalele conductoarelor (papuci, fise plate etc…) trebuie sa asigure un contact electric
bun, cadere de tensiune redusa, incalzire mica si sa reziste la actiunea factorilor mecanici si
chimici.
Conductoarele se executa din cupru multifilar pentru a avea flexibilitatea necesara.
Sectiunea conductoarelor se alege astfel, incat sa nu se depaseasca caderea de tensiune admisa
pentru circuitul respectiv, dupa care se face verificarea prin calcul a incarcarii din punct de
vedere termic in limitele de temperatura prescrise de producatorul cablului.
De obicei primul criteriu – cel al caderii de tensiune – este determinant. Indiferent de
rezultatul calcului de dimensionare, din considerente mecanice, nu se utilizeaza conductoare cu
sectiunea sub 0,5 mm2.
Pentru usurarea montajului conductoarelor, in functie de traseul de pe automobil, acestea
se grupeaza in manunchiuri (fascicule) numite cablaje sau cabluri, care sunt stranse si protejate
prin infasurare cu banda sau introduse in tuburi care sunt executate de obicei din masa plastica.
Fixarea cablajelor pe automobil se face cu ajutorul clemelor, scoabelor, garniturilor si
mansoanelor, de buna fixare a cablajului pe traseul ales depinzand de evitare adeteriorarii
izolatiilor datorita vibratiilor. Din cablaj ies, dupa necesitati, o serie de conductoare sau fascicule
de conductoare separate numite ramuri care se racordeaza (imbina) in cadrul insatalatiei de
semnalizare optica sau acustica cu subansamblele acesteia (lampi, claxon, intrerupatoare, riglete,
cutie sigurante fuzibile etc…).
Realizarea acestor conexiuni se efectueaza comform schemelor in care sunt indicate prin
semne conventionale aparatele care intrain componenta instalatiei conductoarelor de legatura,
culorile acestora, cat si alte indicatii utile pentru a facilita interventiile in cadrul schemei co ocazia
verificarilor sau depanarilor.
De asemenea in schemele de montaj se mai indica si alte date necesare executarii operatiilor
de montaj si anume: pozitia de montaj a aparatelor pe automobil, pisele de montaj (suporti,
cleme, suruburi, piulite, saibe etc…
3
unele avantaje ,in special in ceea ce priveste producerea scanteilor la bujii
printr-o ionizatre mai buna a spatiului intre electrozii acestora.
c.) Regimul de lucru – se stabileste in functie de destinatia acestora . Astfel ,
echipamentului electric de semnalizare optica si acustica face parte din categoria
aparatelor cu regim de lunga durata pentru elementele de: conductoare
electrice, lampi semnalizare .Dintre aparatele cu regim intermitent fac paret :
claxoanele ,releele de semnalizare , intrerupatoarele de stop , etc., iar pentru
produsele cu regim de functionare de scurta durata fac parte demaroarele,
bricheta electrica, spalatorul electric de parbriz ,etc.
2.) Conditii privind cresterea duratei de functionare a echipamentului electric.
a.) Izolatia partilor conductoare ale masinilor si aparatelor electrice trebuie sa-si
pastreze proprietatile dielectrice, in timpul functionarii pe automobil, sub actiunea
factorilor externi: umiditate, temperatura etc… De aceea se impun conditii privind
rezistenta de izolare si rigiditatea dielectrica, care sunt severe in special pentru
produsele sistemului de aprindere.
b.) La stabilirea supratemperaturilor admise se tine seama de caracteristicile
materialelor izolante (clasa de izolatie), cat si de conditiile de functionare a
echipamentului electric (regim de lucru, ventilatie temperatura ambianta).
c.) In general, se considera ca cea mai mare parte a echipamentului electric trebuie
sa asigure functionarea fara defectiuni grave pe intreaga durata de viata a
automobilului sau cel putin pana la prima reparatie capitala cu conditia respectarii
prescriptiilor de intretinere s exploatare.
d.) Becurile utilizate in cadrul sistemului de ilumunat au o durata de functionare
care depinde in special de tensiunea de alimentare si de vibratiile de pe automobil.
Pentru becurile obisnuite ale farurilor se considera o durata medie de functionare de
200-500 de ore. Durata de functionare este mai mare la becurile far sau la lampile cu
iod. In cadrul instalatiei de semnalizare optica si acustica componentele constituite prin
imbinari cu contacte, in general se defecteaza mai repede. Pentru eliminarea acestor
deficiente in prezent exista tendinta de a utiliza solutii contructive noi.
e.) Sunt conditii care urmaresc cresterea securitatii si sigurantei circulatiei.
Constructia automobilelor cat si elementele sale componente inclusiv ecipamentul sau
electric trebuie sa corespunda normelor europene si internationale. Astfel de exemplu
farurile si filamentele fazei scurte (de intalnire) trebuie sa fie construite cu lumini
asimetrice astfel incat acestea sa asigure iluminarea optima inclusiv partea dreapta a
drumului pe timp de noapte, fara a roduce insa orbirea celor care vin din sens opus. De
asemenea pentru evitarea orbirii soferului de catre lumina farurilor automobilelor din
spate, oglinda retrovizoare din habidaclu trebuie sa aibă posibilitatea sa fie inclinata in
doua pozitii, pentru circulatia pe timp de noapte sau zi.
f.) De asemenea s-au stabilit puterea si intensitatea becurilor, corpurilor de
ilumunare, si semnalizare si avertizare pentru faruri, lampi semnalizare, franare,
schimbare directie, lampi pozitie, mers inapoi etc…, culorile geamurilor dispensoare si
in general caracteristicile constructive si functionale ale echipamentului electric care
concura la securitatea si siguranta circulatiei rutiere .Aceste prescriptii prezinta
importanta si din punct de vedere al unificarii elementelor componente ale
echipamentului electric pe plan international.
4
CAPITOLUL III.
CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA
INSTALATIEI DE SEMNALIZARE OPTICA SI ACUSTICA A AUTOMOBILULUI
Farurile automobilelor sunt formate din sursa de iluminare primara sau becul, elementul
optic format din dulie, reflector si dispersor si corpul sau carcasa farului cu rama.
Becurile auto (Fig…) sunt formate din doua filamente incandescente (bilux) : unul pentru
faza scurta (2) si unul pentru faza lunga(3), cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla ;
balonul care inchide sistemul incandescent si soclul cu flansa metalica (6) .
Din punct de vedere al tensiunii de alimentare becurile farurilor pot fi de 6, 12 si 24 v. De
asemenea ele se executa pentru diferite puteri intre 25 si 55w. Filamentul de 45 w se utilizeaza
pentru faza lunga iar filamentul de 40 w pentru faza scurta.
Filamentul 3 al fazei lungi se afla in focarul elementului optic , de aceea razele luminoase
ale fazei lungi sunt concentrate intr-un fascicul ingust, dirijat aproape paralel cu axa reflectorului,
respectiv cu axa drumuluisi lumineaza puternic la distante mari de 100- 200 m.Filamentul 2 al
fazei scurte este plasat in fata focarului oglinmzii si este prevazut la partea inferioara cu un ecran
metalic special 1.Acesta are rolul de a dirija fascicolul luminos spre partea superioara a oglinzii,
dupa care este proiectat in jos, pana la distanta de 30-50 m.
Balonul becului, in forma de bulb inchide ermetic filamentul becului, avand un gaz rarefiat
avand drept scop ridicarea tensiunii efective de lucru, cresterea puterii si eficacitatii luminoase ,
respectiv randamentul luminos.
Soclurile becurilor sunt elemente de legatura care asigura montajul becului, centrarea fata
de elementul optic cat si conectarea la retea a filamentelor prin intermediul bornelor. Balonul este
rigidizat de soclu cu ajutorul unui lac.
Farurile pot fi clasificate dupa forma corpului, locului de montare si numarului acestora
in:
- Faruri aparente, acestea au in mod obligatoriu carcasa, sunt de sine statatoare si au o
forma geometrica bine determinata. Se utilizeaza in special; la tractoare, motociclete.
- Farurile ingropate, pot fi cu sau fara carcasa. Ele se incorporeaza estetic si aerodinamic.
Ele reprezinta tipul constructiv cel mai utilizat in prezent.
- Faruri duble, sunt de tip ingropat si se aplica la unele autoturisme.
- Faruri dreptunghiulare, la acestea reflectorul nu mai este un paraboloidde revolutie ca
la farurile descrise mai sus , el este format din suprafete parabolice racordate. In afara
de forma estetica mai adecvata mastilor masinilor moderne, ele realizeaza o distributie
mai buna a fascicolului luminos , pretandu-se mai bine la luminatul asimetric. El este
folosit la autoturismul Dacia 1310.
Farurile de ceata se caracterizeaza prin aceea ca utilizeaza razele de lumina galbena (exista
si constructii cu radiatii infrarosii), distanta focala a reflectorului este mai mica decat a fazei de
6
incrucisare, pentru concentrarea fascicolului luminos pe distanta mica , iar dispersorul prezinta o
ingrosare importanata la partea superioara. In ceea ce priveste pozitionarea farurilor de ceata,
distanta de la sol trebuie sa fie de maxim 0,25 m, iar distanta de la marginea laterala a caroseriei
nu trebuie sa depaseasca 0,40 m.
Farurile de cautare echipeaza in general autovehiculele cu destinatie speciala . Pentru
obtinerea unui fascicul concentrat, care sa lumineze la distanta cat mai mare, se foloseste un
reflector de tip adinc si un dispersor cu lentila condensator.
***Farurile pentru iluminatul drumului trebuie sa corespunda , ca numar si pozitie ,
prevederilor Regulamentului de circulatie.Ele au rolul sa lumineze drumul pentru a face posibila
circulatia pe timpul noptii.
Farul se compune din:corpul metalic cu rama 1,reflectorul 5,dispersorul (geamul difuzor) 3,
becul 6 si dulia 2.
Reflectorul 5 are rolul de a concentra si dirija razele de lumina ale becului.Forma
reflectorului este parabolica pentru a se obtine eficacitatea luminoasa maxima.
Reflectorul este confectionat din tabla de otel,avand suprafata interiaora acoperita cu un
strat de metal cu capacitate mare de reflectare a razelor luminoase , operatie realizata prin
argintare, cromare, nichelare, aluminare.Argintulare capacitatea de reflectare mare , dar se
oxideaza si se innegreste; cromul si nichelul au o capacitate de reflectare mai mica; aluminiul are
o capacitate de reflectare mai apropiata de cea a argintului (se utilizeaza cel mai frecvent la
automobile ).
Dispersorul 3 are rolul de a uniformiza si de a dispersa lumina lateral si in sus intr-un
anumit mod, pentru a se obtine iluminarea verticala si laterala a drumului. Dispersorulse
compune din diferite lentile cu fete paralele, cilindrice sau prismatice si ondulate in asa fel incat sa
rezulte o dispersare a luminii.
Dupa modul cum se realizeaza dispersarea luminii la conectarea fazei mici pentru
incrucisari sau pentru circulatia in localitati , iluminatul poate fi (Fig …) : simetric sau asimetric.
Pentru a se putea obtine cele doua faze , la faruri se folosesc becuri speciale , cu doua
filamente.
Becul este montat in dulie in asa fel, incat filamentul fazei mari sa fie asezat in focarul
reflectorului, iar filamentul fazei mici, prevazut cu paravan metalic, sa fie situat in fata focarului.
Farurile pot fi montate in afara caroseriei sau la caroseria automobilului (de obicei in
aripi), in care caz nu mai au corp separat, pentru montare, ci se fixeaza cu ajutorul unui inel
in caroserie.
7
- Faza scurta ; se conecteaza comutatorul de lumini la prima pozitie aferenta fazei scurte
prin rotire si actionare in jos –circuitul se inchide pe urmatorul traseu : -borna ,,+ ’’ a
acumulatorului, sau borna corespunzatoare a alternatorului, -caseta de distributie ,- bornele
,,INT’’ ale comutatorului cheii de contact,- intrerupatorul luminilor exterioare – conductorul de
legatura ( de obicei culoare verde) –comutatorul central de lumini- sigurante fuzibile ( 2 buc) –
filamentele becurilor fazei scurte a farurilor ( doua conductoare de culoare gri sau gri cu negru) ,
- masa – borna ,,- ’’ a acumulatorului, respectiv corpul alternatorului.
-Faza lunga ; pentru obtinerea fazei lungi, dupa conectarea intreruptorului pentru lumini
exterioare , se actioneaza in jos la a doua pozitie maneta comutatorului central de lumini.
Conectarea fazei lungi se realizeaza cu ajutorul a doua circuite :
- circuitul de comanda ( de excitatie a releului), a carui intensitate are valoare mica
de 0,3 A, si circuitul propriuzis de alimentare acelor patru becuri ale farurilor, a carui intensitate
are valori de 15-16 A.- circuitul de comanda a releului se inchide pe urmatorul traseu : -borna ,,
+’’ a acumulatorului sau borna 30 a alternatorului- caseta de distributie – bornele ,,INT’’ale
comutatorului cheii de contact – interrupatorul luminilor exterioare - conductorul de legatura
( de culoare verde ) –comutatorul central de lumini – borna cu infasurarea de excitatie a releului-
borna releului- masa – borna ,,- ’’ a acumulatorului ,respectiv corpul alternatorului.
La trecerea curentului prin infasurarea releului, miezul acestuia se magnetizeaza si atrage
armatura mobila , aceasta inchide contactele, conectand prin aceasta circuitul propriuzis de
alimentare a becurilor de la faruri.
- circuitul propriuzis de alimentare a becurilor fazei lungi se inchide pe urmatorul traseu :
-borna ,,+ acumulatorului sau borna aferenta a alternatorului- caseta de distributie
,-borna si contactele inchise ale releului- borna ,,87’’ a releului- conductorul de culoare
neagra- doua sigurante- cele doua conductoare de legatura de culoare ( verde , verde cu
negru )- filamentele celor patru becuri ale farurilor – masa – borna ,,-’’ a
acumulatorului, respectiv corpul alternatorului .
De la siguranta de protectie a fazei lungi se conecteaza si becul de control de la bordul
autoturismului , incorporat in vitezometru, care semnalizeaza conectarea fazei lungi.
8
Plafonierele mai au in plus intreruptoare actionate prin deschiderea usilor . Alimentarea
plafonierelor se face de la circuitul de curent permanent.
Lampile de iluminare dinin portbagaje, se aprind automat la deschiderea capotei, aceasta se
realizeaza numai dupa conectarea prealabila a luminilor de pozitie sau de gabarit.
Sub capota motorului, este prevazut (uneori ) un bec pentru a se putea face remedieri la
motor in timpul noptii.
9
Pentru dispersoarele din fata se utilizeaza culoarea alba sau portocalie , iar pentru cele din
spate – culoarea portocalie sau rosie.Lampile de semnalizatre a schimbarii directiei se monteaza
pe partile exterioare ale automobilului.
Lampile de semnalizare a schimbarii directiei
Sunt combinate cu cele de pozitie si se fixeaza pe partile laterale ale caroseriei automobilului. La
unele constructii se mai utilizeaza lampi de semnalizare laterale, montate pe aripile din fata .
Lampile pot fi cu un compartiment sau cu mai multe. Astfel la lampile cu doua compartimente , in
compartimentul mare se monteaza becul cu filamentul de 21 W pentru semnalizarea schimbarii
directiei, iar in compartimentul mic, becul cu filamentul de 5W pentru luminile de pozitie.
Dispersoarele sunt de material plastic, cu profil striat, pentru a difuza lumina fara a o
reflecta. Pentru dispersoarele din fata, culoarea alba (pre interior) se foloseste pentru luminile de
pozitie, iar culoarea rosie (spre exterior) –pentru schimbarea directiei. Pentru dispersoarele din
spate se foloseste culoarea oranj sau rosie.
Semnalul luminos dat de lampile de semnalizare, trebuie sa aiba o astfel de intensitate,
incat ziua sa fie vazut de la minim 700 m, iar noaptea de la minim 500m.
Lampile de stop
Servesc pentru a avertiza pe conducatorul auto din spate asupra intentiilor de incetinirea
vitezei sau franare totala a automobilului. Lampile de stop sunt combinate cu cele de pozitie si de
semnalizare a schimbarii directiei. Dispersoarele sunt executate din materiale plastice avand
striuri, astfel incat lampa sa difuzeze lumina, fara a reflecat fascicule de raze suparatoare pentru
ochiul conducatorului unei masini care vine din spate. Dispersoarele sunt colorate in oranj pentru
semnalizarea schimbarii directiei (filament 21 W), si rosu- pentru stor de frana (filament 21 W)
si pentru pozitie (filament 5W).
Normele prevad ca lumina lampii de stop sa fie vizibila ziua de la minim 50 m, iar noaptea
de la minim 500 m. In situatia cand compartimentele sunt dispuse in plan orizontal,
compartimentul pentru semnalizarea schimbarii de directie trebuie sa se afle spre partea
exterioara a autoturismului.
Catadioptrul
Mai este denumit si ochiul de pisica , se deosebeste de lampile obisnuite prin aceea ca desi
nu este prevazut cu becuri, totusi constituie element de semnalizare prin faptul ca reflecta lumina
ce cade pe suprafata lui. Elementul reflectorizant, de culoare rosie, se executa din material plastic.
Suprafata exterioara a elementului este neteda , iar cea interioara este prevazuta cu un sistem de
prisme care reflecat lumina. Catadioptrul poate fi separat sau incorporat in dispersorul lampilor
triple din spate.
Lampile de avertizare a deschiderii usilor
Se monteaza la partea frontala a usilor . Ele sunt de constructie ingropata, fiind prevazute
cu un dispersor de culoare rosie, din material plastic. Puterea becului este de 5 W.
10
cheii de contact ; tot de la borna ,,30” a alternatorului printr-un conductor de culoare roz, se
alimenteaza siguranta nr. 1 (fara sa treaca prin ea), tot printr-un conductor roz, se alimenteaza
borna ,,30” a comutatorului cheii de contact.
Aceste circuite, cat si bornele respective, poarta denumirea de circuite de curent permanent
(si sunt simbolizate cu cifra ,,30”) , in sensul ca acestea sunt in permanta su tesiune atat timp cat
bateria este conectata la instalatia electrica.
De la borna ,,INT” a comutatorului cheii de contact ( iar cheia se afla in pozitia
,,aprindere” sau ,,stationare”) prin doua conductoare de culoare neagra, se alimenteaza in parte
intreruptorul de lumini exterioare .
De la borna ,,15” a comutatorului cheii de contact ( cheia fiind pe pozitia ,, aprindere’’)
printr-un coductor de culoare albastra cu dungi negre, se alimenteaza 2 sigurante ale casetei de
sigurante.
Circuitele instalatiei de semnalizare a schimbarii directiei
Instalatia de semnalizare este formata din :
- releul de semnalizare,
- comutatorul de semnalizare,
- lampile fata,
- lampile spate,
- lampa de semnalizare de la bord,
- conductoarele de legatura cu anexele respective ;
Instalatia luminilor de pozitie este formata din lampile de pozitie, intreruptorul de lumini
exterioare, lampa de semnalizare de la bord,conductoarele cu anexele respective.
Prin actionarea intreruptorului de lumini exterioare (din cadrul blocului intreruptoarelor),
cu cheia de contact pe pozitia ,,aprindere’’ sau ,,stationare’’ , printr-un conductor se alimenteaza
sigurantele H si G, curentul fiind distribuit pe 4 circuite :
- de la siguranta H printr-un conductor, se alimenteaza lampa de sub capota si becul
lampii, fata dreapta;
- de la siguranta H printr-un conductor se alimenteaza becurile lampilor de pozitie si
becul iluminare numar, spate stanga;
- de la siguranta G printr-un conductor se alimenteaza lampa portbagaj, becuri pozitie si
iluminare numar, spate dreapta;
- de la siguranta G , printr-un conductor se alimenteaza intreruptorulluminilor
aparatelor de bord, si becul lampii de pozitie, fata stanga;
- de la siguranta G printr-un conductor se alimenteaza becul de la bord care
semnalizeaza conectarea luminilor de pozitie.
11
Circuitul instalatiei de semnalizare a stopului pe frana
Instalatia de semnalizare a stopului pe frana este formata din intrerupator, actionat la
calcarea pedalei de frana, lampile de stop din spate si conductoarele cu anexele respective.
Alimentarea circuitului se face printr-un conductor de la siguranta aferenta a tabloului de
sigurante, respectiv de circuitul de curent permanent (simbol ,,30’’).
Cand contactele intrerupatorului se inchid la actionarea pedalei de frana, circuitul este
urmatorul:
- siguranta aferenta- bornele intrerupatorului- placa de conexiuni spate- becul lampii
stop stanga- masa;
- de la lampa stop stanga, prin conductor (rosu), se alimenteaza becul lampii stop dreapta
spate.
12
In general caxoanele se alimenteaza de la siguranta de curent permanent, care protejeaza
in acelasi timp si circuitele prizei lampii portative, brichetei electrice, plafonierelor, lampilor de
avertizare a deschiderii usilor, ceasului electric etc.
Tipul claxoanelor
Caracteristici
C-304 C-305 C-308 C-309
bas alto bas alto
Tensiune nominala, in V 12 12 12 12
Puterea claxonului, in W 48 48 90 90
Nivelul intensitatii acustice la
tensiunea de 11-15 V, si distanta 100-110 100-110 105-125 105-125
2m, in db
Frecventa sunetelor fundamentale,
420-445 470-495 410-430 503-523
in Hz
Claxoanele tip C-304 cu ton coborat si claxoanele C-305 cu ton inalt se refera la
undele si vibratiile membranei si discului rezonator care produc sunetele intr-un diapazon de
frecventa relativ larg. Ele se diferentiaza numai prin grosimea membranei si anume, la claxonul
tip C-304 membrana este mai groasa decat membrana la claxonul tip C-305. Ele sunt formate din
corpul (carcasa) metalic, la care s-a montat prin sudura (prin puncte) miezul cilindric fix din
material magnetic compact si piesa polara sau jugul, in forma de clopot, care formeaza sistemul
13
magnetic al electromagnetului. Sub piesa polara, se afla infasurarea, izolata de corp prin doua
garnituri laterale pe o pluta si o bucsa din material plastic spre interior.
Intre corp si rama este fixata, prin suruburi, o membrana elastica, executata din otel
aliat calit. In centrul membranei este fixat indusul sau armatura mobila cilindrica, tot din
material magnetic compact cu discul de rezonanta din hotel. Discul de rezonanta are rolul de a
reda sunetul cu o anumita frecventa si timbru. Pentru functionarea normala a claxonului, intre
armatura mobila si miezul magnetic trebuie sa existe un joc de 0,4 0,5 mm. Acest joc se
realizeaza prin alegerea corespunzatoare a grosimii garnituriiintre membrana si corpul
claxonului.
Frecventele de oscilatii ale discului rezonator sunt astfel alese incat sa corespunda cu
cele ale membranei, iar deschiderea membranei nu trebuie influentata de deschiderea contactelor,
pentru a nu se deforma oscilatiile si tonul. Tonul fundamental placut depinde de discul rezonator
ale carui vibratii sunt produse de membrana. La frecvente bine alese se obtine un ton complex
placut.
In interiorul claxonului se afla puntea cu contacte din aliaj de wolfram, avand un capat fixat la
corp iar celalalt, oscilant putand fireglat cu ajutorul unui surub. De punte este fixata o placa de
textolit cu o lamela prevazuta cu contact fix si o lamela elastica cu contact mobil al ruptorului.
Lamela elastica, apasa cu contactul sau mobil pecontactul fix, aceasra fiind starea deconectata, cu
contactele ruptorului inchise.
La conectarea claxonului, curentul trece prin contactele inchise ale ruptorului, prin
infasurarea bobinei creindu-se un flux ce atrage armatura m,obila.Armatura mobila deschide
astfel contacteleruptorului, intrerupand alimentarea cu curent a infasurarii. Miezul se
demagnetizeaza, si armatura mobila, este adusa inpozitie initiala datorita elasticitatii membranei.
14