CR 6-2011

PROIECT
COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI

DIN ZIDĂRIE
Indicativ CR 6
Contr.nr.455/2010
Faza 1: Redactarea I
Elaboratori: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI

S.C. PROVEST PROIECT S.R.L.
NOTA:
1. Prevederile tehnice din Capitolele 8 si 9 din proiect au fost doar actualizate faŃă de
versiunea din 2006 având în vedere faptul că, în prezent, se află în derulare elaborarea
reglementarii tehnice: Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor
de zidărie
2.Prevederile proiectului sunt corelate cu prevederile proiectului codului P 100-1 (document

aflat în revizuire).
martie 2011
CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Domeniul de utilizare şi scopul Codului
1.2. RelaŃia cu alte norme
1.3. DefiniŃii principale
1.3.1. Tipuri de zidării
1.3.2. Mortare.
1.3.3. Elemente pentru zidărie
1.3.4. PereŃi din zidărie
1.4. NotaŃii, unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI)
1.4.1. NotaŃii
1.4.2. UnităŃi de măsură
1.4.3. Lista tabelelor
1.4.5. Lista figurilor
1.5. Documente normative de referinŃă
CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII
2.1. CerinŃe fundamentale
2.1.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală, siguranŃa în exploatare şi durabilitatea)
2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea
2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate"
2.2.1. Mecanismul de disipare a energiei seismice
2.2.2. CondiŃia de rezistenŃă
2.2.3. CondiŃia de stabilitate.
2.2.4. CondiŃia de rigiditate
2.2.5. CondiŃia de ductilitate
2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie
2.4. Variabile de bază

2.4.1. AcŃiuni
2.4.2. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor
2.4.2.1. ProprietăŃile materialelor şi produselor
2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor
2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei
2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită
ultimă (ULS)
2.4.2.3.2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de
serviciu (SLS)
CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie
3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie
3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie
3.1.2.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice
3.1.2.2. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice
3.1.2.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului
3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată
2
3.1.3. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie
3.1.3.1. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie
3.1.3.1.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie
3.1.3.2. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie
3.2. Mortare
3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie
3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie
3.2.3. ProprietăŃile mortarelor
3.2.3.1. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie
3.2.3.2. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar
3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului
3.3. Beton
3.3.1. GeneralităŃi
3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru
stratul median al ZIA
3.3.3. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi
pentru ZIA
3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente
structurale (planşee, scări şi infrastructură).
3.4. OŃeluri pentru armături
3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei
CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei
4.1.1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei.
4.1.1.1. RezistenŃa la compresiune a zidăriei
4.1.1.1.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei
4.1.1.1.2. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei
4.1.1.2. RezistenŃa zidăriei la forfecare
4.1.1.2.1. RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal
4.1.1.2.2. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate
4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare
4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul
zidăriei
4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul zidăriei
4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere
4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare
4.1.2. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei.
4.1.2.1. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ - ε)
4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidăriei
4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal
4.2. ProprietăŃile fizice ale zidăriei
4.3. Durabilitatea zidăriei
4.3.2. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător
4.3.2.1. CondiŃii de microclimat de expunere
4.3.3. Durabilitatea componentelor zidăriei
3
4.3.3.1. Elemente pentru zidărie
4.3.3.2. Mortar
4.3.3.3. OŃel pentru armături
4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor
4.3.3.5. Straturi de rupere a capilarităŃii
4.3.3.6. Elemente de legătură pentru pereŃi
4.3.3.7. Eclise, scoabe şi corniere
4.4.4. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului
CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR CU
PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
5.1. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente
5.1.1. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente
5.1.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie
5.1.3. Criterii de regularitate structurală
5.1.4. Separarea clădirii în tronsoane
5.1.5. Dimensiuni maxime ale clădirilor
5.1.5.1. Dimensiuni maxime în plan
5.1.5.2. Dimensiuni maxime în elevaŃie
5.2. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente
5.2.1. Alegerea sistemului de pereŃi structurali
5.2.1.1 Structuri cu pereŃi deşi
5.2.1.2. Structuri cu pereŃi rari
5.2.2. Alegerea tipului de zidărie
5.2.2.1. Zidăria nearmată (ZNA)
5.2.2.2. Zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA)
5.2.3. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat
5.2.4. Goluri în pereŃii structurali din zidărie
5.2.5. Grosimea pereŃilor de zidărie
5.3. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale
5.3.1. Tipul planşeului
5.3.2. PoziŃionarea golurilor mari în planşee
5.3.3. Supante, console
5.3.4. Şarpante
5.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii
5.4.1. FundaŃii
5.4.2. Socluri
5.4.3. PereŃi de subsol
5.4.4. Planşee la infrastructură
5.5. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie
CAPITOLUL 6. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI DIN ZIDĂRIE
6.1. Principii generale de calcul
6. 2. Calculul structurilor la încărcări verticale
6.2.1. Modelul de calcul pentru încărcări verticale
6.2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale
6.2.2.1.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali
6.2.2.2. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale
6.2.2.2.1. Excentricitate din alcătuirea structurii.
6.2.2.2.2. ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale)
4
6.2.2.2.3. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan
6.3. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.
6.3.1. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale.
6.3.2. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale
6.3.2.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns
6.3.2.2. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali
6.3.2.3. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui
6.4. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan.
6.4.1. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.
6.5. Calculul planşeelor
6.5.1. Modelul de calcul
6.5.2.Metoda de calcul
6.6. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie
6.6.1.CondiŃii generale de calcul
6.6.1.1.Modelul de calcul.
6.6.1.2. Ipoteze de calcul
6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui
6.6.1.4. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei, betonului şi armăturii.
6.6.2. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali
6.6.2.1. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA)
6.6.2.1.1. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm
6.6.2.2. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu
inimă armată (ZIA)
6.6.2.3. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate
6.6.3. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali
6.6.3.1.CondiŃii generale de calcul
6.6.3.2. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA)
6.6.3.3. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată
6.6.3.4. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată
6.6.4. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali
6.6.4.1. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată
6.6.4.1.1. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal
6.6.4.1.1.1. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice
6.6.4.1.1.2. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice
6.6.4.1.2. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată
6.6.4.2. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată
6.6.4.3. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în
rosturile orizontale (ZC+AR)
6.6.4.4. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată
6.6.4.5. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui
6.6.4.6. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare
6.6.5. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe
planul median
6.6.6. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre
6.7. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor
6.8. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie
6.8.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă
6.8.1.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui
5
6.8.1.2. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan
6.8.1.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee
6.8.2. Verificarea cerinŃei de rigiditate
6.8.3. Verificarea cerinŃei de stabilitate
6.8.4. Verificarea cerinŃei de ductilitate
CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRI DIN
ZIDĂRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura.
7.1.1. Prevederi generale
7.1.1.1. Materiale pentru structură
7.1.1.2. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri.
7.1.2. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie
7.1.2.1. Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie
nearmată (ZNA)
7.1.2.2. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat
7.1.2.2.1. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat
7.1.2.2.2. Prevederi constructive referitoare la centuri
7.1.2.2.3. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare
7.1.2.2.4. Armarea zidăriei în rosturile orizontale
7.1.2.3. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă
armată (ZIA).
7.1.3. Prevederi constructive referitoare la planşee
7.2. Prevederi constructive privind infrastructura
7.2.1. FundaŃii
7.2.2. Socluri
7.2.3.1. Prevederi generale
7.2.3.2. PereŃi de subsol din beton simplu
7.2.3.3. HidroizolaŃii la infrastructură
7.2.4. Planşee la infrastructură .
7.3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie
7.3.1. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă).
7.3.2. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali
7.3.3. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă
8.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE
8.1. GeneralităŃi
8.2. Materiale
8.2.1. Acceptare, manipulare si depozitarea materialelor
8.2.2. Armături
8.2.3.Prepararea materialelor
8.2.3.1.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier. Generalitati
8.2.3.1.1.ConŃinut de clor
8.2.3.1.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor
8.2.3.1.3.Aditivi
8.2.3.1.4. Dozare
8.2.3.1.5. Metode şi timp de preparare
8.2.3.1.6. Perioada de priză
8.2.3.1.7.Utilizarea apei calde la preparare
6
8.2.3.2. Utilizarea mortarelor predozate
8.3. Executarea zidăriilor
8.3.1.GeneralităŃi
8.3.2. Rosturi .
8.3.2.1.GeneralităŃi
8.3.2.2. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei
8.3.2.3. Rostuire la zidărie existentă
8.3.2.4. Legăturile pereŃilor
8.3.2.5. Montarea armăturilor
8.4. ProtecŃia zidăriei nou executate
8.4.2. ProtecŃia zidăriei
8.4.3. ProtecŃia împotriva îngheŃului
8.4.4. Incărcarea zidăriei
8.4.5. Abateri limită
8.4.6. Alte detalii de execuŃie
8.4.6.1. Rosturi de mortar care permit deplasări
8.4.6.2. InălŃimea zidăriei
8.4.6.3. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată)
8.4.6.4. Zidărie confinată
8.4.6.5. TiranŃi din oŃel şi accesorii
9. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN

ZIDARIE
9.1. Controlul proiectarii
9.2. Controlul executiei
9.2.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor.
9.2.2. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru.
9.2.3.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului.
ANEXA A
1. Valorile coeficientului seismic cs
2. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie
7
CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Domeniul de utilizare şi scopul Codului
(1) Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR6 stabileşte cerinŃele şi
condiŃiile minime pentru alegerea materialelor, calculul şi detalierea constructivă pentru:
• clădiri cu pereŃi structurali din zidărie;
• pereŃi de zidărie înrămată în cadre din beton armat/oŃel (ZIC) şi pereŃi nestructurali
din zidărie pentru toate tipurile de clădiri.
(2) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clădirilor civile, industriale şi
agrozootehnice sau ale părŃilor acestora, realizate cu următoarele tipuri de alcătuire, definite la
1.3.1.:
• zidărie simplă/nearmată (ZNA);
• zidărie confinată (ZC);
• zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR);
• zidărie cu inimă armată (ZIA).
Figura 1.1 Tipuri de alcătuire pentru pereŃi din zidărie armată

(a) Zidărie confinată (b) Zidărie cu inima armată
NOTĂ. Zidăria armată vertical şi orizontal, executată cu elemente pentru zidărie cu forme speciale şi zidăria
precomprimată nu fac obiectul prezentului Cod. De asemenea nu face obiectul prezentului Cod zidăria executată
cu elemente pentru zidărie recuperate din demolări.
(3) Codul se referă numai la cerinŃele de rezistenŃă, stabilitate, rigiditate şi ductilitate ale
tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi la durabilitatea acestora. Alte
cerinŃe, de exemplu, cele privind izolarea termică şi acustică, nu constituie obiectul acestei
părŃi a Codului.
(4) Prezentul Cod nu conŃine prevederi referitoare la rezistenŃa la foc a părŃilor/elementelor de
construcŃie din zidărie. Aceste prevederi vor face obiectul unui volum separat, aliniat
prevederilor standardului SR EN 1996-1-2.
(5) Nivelurile de siguranŃă rezultate din calculul şi prevederile constructive acest Cod
constituie niveluri minime de calitate în sensul Legii nr.10/1995. La solicitarea investitorului,
prin tema de proiectare, proiectantul poate adopta măsuri suplimentare pentru obŃinerea unor
niveluri de asigurare superioare. Se recomandă ca aceste măsuri să fie adoptate pe baza unei
analize de tip "cost-beneficiu" care să Ńină seama de costul total probabil al construcŃiei pe
durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare.
8
(6) Prevederile prezentului Cod referitoare la proiectare clădirilor cu structuri din zidărie şi a
tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se vor aplica numai pentru clădirilor
civile, industriale şi agrozootehnice enumerate la (7). În cazul clădirilor cu alcătuiri neuzuale
sau care sunt destinate unor funcŃiuni speciale, prevederile Codului au numai caracter
orientativ. În această categorie se vor încadra: arcele, coşurile de fum, zidurile de sprijin,
rezervoarele, etc. precum şi planşeele mixte cu corpuri de umplutură ceramice sau din beton.
(7) Structurile cu pereŃi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru:
• clădiri etajate cu înălŃime până la P+4E inclusiv: locuinŃe, alte clădiri cu funcŃiuni
similare (hoteluri, moteluri, cămine, internate, creşe,etc.), clădiri pentru învăŃământ şi
ocrotirea sănătăŃii, alte tipuri de clădiri social-culturale care nu necesită spaŃii libere
mari şi care au funcŃiuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformări
majore în timpul exploatării);
• clădiri tip "hală/sală" cu deschideri şi înălŃimi moderate (de regulă, cu deschideri
maxime de 9.00 ÷15.00 m şi înălŃimi de 6.00 ÷ 8.00 m) pentru săli de gimnastică,
ateliere, depozite, clădiri agrozootehnice, etc.
(8) Prevederile privind execuŃia lucrărilor sunt tratate în măsura în care este necesar să se
indice calitatea materialelor şi a produselor pentru construcŃii şi nivelul calităŃii execuŃiei pe
şantier, cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare.
(9) CondiŃiile speciale pentru execuŃia lucrărilor în situaŃii particulare (condiŃii de temperaturi
extreme, zidării care se încarcă prematur, etc) vor fi menŃionate obligatoriu în documentaŃie
(planuri, caiete de sarcini, specificaŃii) în conformitate cu prevederile Codului de practică
privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie. (în curs de elaborare).
Notă. Pentru simplificarea redactării, în textul prezentului Cod, acest document va fi denumit
precurtat Codul de practică.
(10) Prevederile Codului se aplică numai structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie din
zidărie realizate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare, produse în Ńară sau din import,
care îndeplinesc următoarele două condiŃii:
• sunt conforme cu normele europene asimilate ca norme naŃionale (SR EN) şi cu
Anexele NaŃionale la acestea, sau cu alte norme din România privitoare la condiŃiile de
calitate şi/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv cerinŃele de durabilitate);
conformitatea cu normele europene este recunoscută prin existenŃa marcajului CE;
• satisfac cerinŃele specifice pentru zidăriile din zonele seismice date în prezentul Cod şi
în Codul P100-1.
NOTĂ. CondiŃiile de calitate şi caracteristicile respective se referă la elemente şi/sau mortare considerate
individual precum şi la zidăriile executate cu acestea.
(11) În cazul structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie executate cu elemente pentru
zidărie şi/sau cu mortare, fabricate în Ńară sau din import, care nu satisfac una dintre cerinŃele
de la (10), prevederile Codului au caracter orientativ. Aceste elemente şi mortare vor fi
utilizate numai pe baza unui agrement tehnic eliberat de autorităŃile competente din România,
prin care vor fi stabilite domeniile şi condiŃiile tehnice de folosire. .
(12) Prevederile prezentului Cod vor fi aplicate numai dacă condiŃiile de calitate şi valorile
caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate ale materialelor componente şi ale
zidăriilor realizate cu acestea sunt stabilite din următoarelor categorii de informaŃii:
9
• încercări efectuate de producător, conform cerinŃelor standardelor SR EN 771- 1 şi
SR EN 771-4 şi cu procedeele menŃionate în acestea, în laboratoare recunoscute din
Ńară sau din străinătate;
• informaŃii existente în baza de date naŃională, actualizate pe baza testelor efectuate
conform standardelor europene adoptate în România (SR EN);
• date relevante din agrementele tehnice eliberate de autorităŃile competente din
România pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în
România (SR EN);
• încercări efectuate conform standardelor europene (EN) pentru produse similare, în
laboratoare recunoscute, în cazul unor proiecte concrete;
• informaŃii existente într-o bază de date recunoscută din străinătate pentru produse
similare, testate conform standardelor europene (EN).
(13) Folosirea datelor stabilite prin încercări, efectuate în cadrul unui proiect sau existente
într-o bază de date din străinătate, aşa cum se menŃionează la (12), se va face numai în
următoarele condiŃii:
• este cunoscută metodologia de testare şi de interpretare a rezultatelor: de exemplu,
conformitatea / neconformitatea cu procedeele stabilite prin SR EN;
• este precizat tipul încercărilor şi al datelor furnizate de încercări: încercări
statice/cvasistatice/dinamice, valori medii sau caracteristice, etc.
• furnizorul (importator/producător) confirmă că produsul respectiv are proprietăŃi
similare/identice cu cel încercat în ceea ce priveşte materiă primă, compoziŃia şi
procedeul tehnologic de producŃie.
(14) În cazul elementelor pentru zidărie, prin produse similare se înŃeleg, de exemplu,
elemente având valori apropiate ale dimensiunilor, volumului de goluri, grosimii pereŃilor
interiori şi exteriori ai elementelor cu goluri verticale, aceiaşi profilaŃie a feŃelor verticale de
capăt (în cazul elementelor cu îmbinări tip "nut şi feder"), etc. şi care sunt puse în operă, de
regulă, în condiŃii de calitate similare cu nivelul mediu al manoperei din România.
(15) În lipsa datelor fundamentate ştiinŃific, obŃinute din una dintre sursele menŃionate la (12)
în condiŃiile de la (13) şi (14), pentru proiectarea clădirilor cu structuri şi/sau părŃi/elemente
de construcŃie din zidărie, alcătuite cu materiale care satisfac cele două condiŃii de la (10), se
vor folosi valorile forfetare ale caracteristicilor mecanice ale materialelor componente şi ale
zidăriei stabilite prin prezentul Cod.
1.2. RelaŃia cu alte norme
(1) Codul tratează prevederile speciale relative la proiectarea seismică a clădirilor cu pereŃi
structurali din zidărie şi a elementelor nestructurale din zidărie în corelare cu prevederile din
Codul de proiectare seismică P100-1..
(2) Pentru proiectarea părŃilor de construcŃie din alte materiale (beton armat, metal, lemn) se
vor folosi reglementările specifice enumerate la 1.5 Documente normative de referinŃă
(3) În cazul clădirilor situate pe terenuri de fundare dificile, prevederile Codului vor fi
completate cu cele ale reglementărilor specifice privitoare la alcătuirea de ansamblu, la
dimensionarea şi la detalierea constructivă a clădirilor din zidărie şi a elementelor acestora.
10
1.3. DefiniŃii principale
1.3.1. Tipuri de zidării
• Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conŃine suficientă armătură pentru

a putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi
armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată. Elementele de confinare şi
armăturile prevăzute constructiv, conform prezentului Cod, nu vor luate în considerare
pentru preluarea solicitărilor verticale şi seismice
• Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton
armat pe verticală (stâlpişori) şi pe orizontală (centuri), turnate după executarea
zidăriei.
• Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată
(ZC) la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităŃi suficiente, din
oŃel sau din alte materiale cu rezistenŃă semnificativă la întindere, în scopul creşterii
rezistenŃei la forŃă tăietoare şi a ductilităŃii peretelui.
• Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele
având spaŃiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu
sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează
pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări.
• Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de
zidărie, cu legături mecanice între straturi, înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel,
executată după turnarea betonului/montarea cadrului metalic.
1.3.2. Mortare.
Mortarele pentru zidărie, alcătuite din liant, nisip şi apă sunt definite de SR EN 998-2 prin:
• ConcepŃie
- mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziŃie şi metodă de
obŃinere este aleasă de producător în vederea obŃinerii caracteristicilor specificate
(concept de performanŃă);
- mortar de reŃetă pentru zidărie: mortar produs conform proporŃiilor
predeterminate, ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcŃie de proporŃiile
stabilite ale constituenŃilor (concept de reŃetă).
• Caracteristici şi utilizare:
- mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) : mortar pentru zidărie fără
caracteristici speciale;
- mortar pentru zidărie pentru straturi subŃiri (T) : mortar performant pentru
zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare
indicată
• Mortar-beton (grout): amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular - de
dimensiunea unui bob de mazăre - şi apă. Amestecul se realizează cu o consistenŃă
redusă - tasare de circa 20 ÷ 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălŃime.
11
1.3.3. Elemente pentru zidărie
• Valoare declarată : valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu, rezistenŃa

medie la compresiune) pe care producătorul are convingerea că o poate atinge având
în vedere precizia încercărilor şi variabilitatea procesului de producŃie.
• RezistenŃa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenŃelor la
compresiune ale elementelor.
• RezistenŃa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenŃa la compresiune
corespunzătoare fractilului de 5% al distribuŃiei statistice a rezistenŃei la compresiune.
• RezistenŃa standardizată la compresiune a elementului : rezistenŃa la compresiune
a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenŃa echivalentă a unui element
"uscat în aer" cu lăŃimea de 100 mm şi înălŃimea de 100 mm.
• Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care
probabilitatea de a nu atinge rezistenŃa medie/caracteristică la compresiune declarată
este ≤ 5%.
• Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte
nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I .
1.3.4. PereŃi din zidărie
• Perete structural: perete destinat să reziste forŃelor verticale şi orizontale care

acŃionează, în principal, în planul său.
PereŃii de zidărie care îndeplinesc condiŃiile geometrice minime date la par.5.2. care au continuitate
până la fundaŃii şi care sunt executaŃi din materialele menŃionate la Cap. 3 şi 4, sunt "pereŃi
structurali" şi vor fi calculaŃi şi alcătuiŃi conform prevederilor din prezentul Cod.
• Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlucrează

la preluarea forŃelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităŃii
acestuia.
În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcŃie, pereŃii paraleli cu direcŃia elementelor
principale ale planşeului, care nu sunt încărcaŃi direct cu forŃe verticale, dar care preiau forŃele
orizontale care acŃionează în planul lor, sunt denumiŃi şi pereŃi de contravântuire.
• Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcŃiei;
acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.
Peretele nestructural va fi proiectat pentru a prelua următoarele încărcări:
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate pe perete;
- încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor sau a cutremurului.
• Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat/oŃel, care nu face parte
din structura principală dar care, în anumite condiŃii, contribuie la rigiditatea laterală a
clădirii şi la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatării clădirii sau
crearea de goluri de uşi/ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei
justificări prin calcul (expertiză tehnică) şi cu măsuri constructive adecvate.
Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitările provenite din
- interacŃiunea cu cadrul în situaŃia de proiectare seismică;
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate
12
- încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor, a cutremurului şi a
vântului (în cazul panourilor de faŃadă).
1.4. NotaŃii, unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI)
1.4.1. NotaŃii
Simbolurile specifice, dependente de material, utilizate în acest Cod pentru structuri din
zidărie sunt:
a1 distanŃa de la capătul peretelui până la cea mai apropiată extremitate a reazemului care
transmite forŃa verticală →6.6.2.3.(1);
ag valoarea de proiectare a acceleraŃiei seismice a terenului →5.1.1.(2);
as aria armăturii /unitatea de lungime din stratul median al ZIA →6.6.3.4(5);
A aria secŃiunii transversale a unui element →6.6.2.1.(1);
Aasc aria armăturii din stâlpişorul comprimat →6.6.4.3. (4);
Ab aria pe care se aplică forŃa concentrată →6.6.2.3.(1);
Abc aria betonului comprimat dintr-un stâlpişor →6.6.3.3.(6);
Aef aria peretelui efectiv încărcată cu forŃa concentrată →6.6.2.3.(1);
Apl aria planşeului unui etaj→5.2.1.(2)
As aria de armătură întinsă din stâlpişori →6.6.3.3.(7);
Asw aria armăturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forŃei tăietoare →6.6.4.4.(2);
Aw aria secŃiunii orizontale a peretelui →.......
Azc aria zonei comprimate la compresiune excentrică pentru un perete de ZNA →6.6.3.2.(2);
Az,net aria netă totală a pereŃilor pe una din direcŃiile principale ale clădirii →5.2.1.(2)
bactiv lăŃimea activă a tălpii unui element compus (L,T,I) →6.3.1.(3);
C clasa de rezistenŃă la compresiune a betonului →3.3.1.(4);
di (i=1,2) excentricitatea de aplicare a încărcărilor din planşee pe un perete →6.2.2.2.1.(3);
dpilastru distanŃa între axele pilaştrilor de rigidizare →6.6.2.1.3.(4);
dp lăŃimea diagonalei active a panoului de zidărie înrămată
dr deplasarea relativă de nivel a clădirii →6.8.2.(1);
dRG distanŃa între centrul de greutate al planşeului (G) şi centrul de rigiditate (R) →6.5.2.(1);
Dp lungimea diagonalei panoului de zidărie înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel
ea excentricitatea accidentală a forŃelor verticale →6.2.2.2.2.(1);
ehi excentricitatea la partea superioară/inferioară a peretelui, dată de încărcările
perpendiculare pe perete →6.6.2.1.1.(1);
ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui →6.6.2.1.1.(1);
ei0 excentricitatea datorată încărcărilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete
→6.2.2.2.1.(3);
emk excentricitatea finală la 1/2 din înălŃimea peretelui →6.6.2.1.2.(1);
ehm excentricitatea la 1/2 din înălŃimea peretelui, dată de încărcările perpendiculare pe perete
→6.6.2.1.2.(1);
ek excentricitatea datorată curgerii lente→6.6.2.1.2.(1);
Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului →4.1.2.2.1.(6);
Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurtă durată al zidăriei simple →4.1.2.2.1.(1);
13
EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată
→4.1.2.2.1.(6);
Ez,ld modul de elasticitate longitudinal de lungă durată al zidăriei simple →4.1.2.2.1.(1).
fb rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie normal pe faŃa
rostului orizontal →3.1.3.1.1.(2);
fbh rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie paralel cu faŃa
rostului orizontal, în planul peretelui →3.1.3.1.1.(6);
fbo rezistenŃa unitară de aderenŃă a armăturii→4.1.1.4(1);
fbok rezistenŃa unitară caracteristică de aderenŃă a armăturii →4.1.1.4.(2);
fcd rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului → 6.6.3.3.(5)
fcd* valoarea de bază a rezistenŃei de proiectare la compresiune a betonului →6.6.3.3.(5)
fck rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a betonului →3.3.1.(4);
fd rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei →4.1.1.1.2 (1);
fdh rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal,
în planul peretelui →.......
fk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei →4.1.1.1.1.(1);
fkh rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal,
în planul peretelui → ......
fm rezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului → 3.2.3.1.(1);
fmbk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul
median al pereŃilor din zidărie cu inimă armată→3.3.2.(3);
fmed rezistenŃa unitară medie la compresiune a elementelor pentru zidărie, normal pe faŃa
rostului orizontal →4.1.1.1.1.(7);
fvd rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei →4.1.1.2.2 (1);
fvd0 rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei
→6.6.5.(5);
fvk rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare a zidăriei →4.1.1.2.1.(3);
fvk0 rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei
→3.2.3.2.(2);
fx1 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere paralel cu rosturile
orizontale →4.1.1.3.(1);
fx2 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale →4.1.1.3.(1);
fxd1 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
→4.1.1.3.2 (1);
fxd2 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale→4.1.1.3.2 (1);
fxk1 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
→4.1.1.3.1(1).;
fxk2 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale →4.1.1.3.1.(1);
fy limita de elasticitate a oŃelului →........
fyd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturii din stâlpişori/stratul median al ZIA
→6.6.3.3.(7);
fysd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei
→6.6.4.4.(2);
fδ coeficient de corecŃie pentru rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei
→4.1.1.1.1.(8);
14
Fb - forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o clădire →6.3.2.1.(2);
FEd(zic) forŃa axială din diagonala comprimată a panoului de zidărie înrămată
corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare →6.8.1.1.(4);
Fi reacŃiunea orizontală, dată de forŃa Sniv în secŃiunea de reazem a planşeului pe peretele
"i"→6.5.2.(2);
Fbp - forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o proeminenŃă peste ultimul nivel al
unei clădirii →6.3.2.1.(2);
FRd(zic) rezistenŃa de proiectarea a panoului de zidărie înrămată →6.6.5.(1);
FRd1(zic) rezistenŃa de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale a panoului
de zidărie înrămată→6.6.5.(1);
FRd2 (zic) rezistenŃa de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidărie
înrămată→6.6.5.(1);
FRd3(zic) rezistenŃa de rupere prin fisurare în lungul diagonalei comprimate a panoului de
zidărie înrămată→6.6.5.(1);
Gz modulul de elasticitate transversal al zidăriei simple →4.1.2.2.2.(1);
GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată
→4.1.2.2.2.(2);
h înălŃimea liberă a peretelui→6.3.1.(3);
hef înălŃimea efectivă a peretelui →6.6.2.(1);
hgol înălŃimea golului din zidărie →5.2.5(6);
het înălŃimea etajului →5.2.6.(3);
hp înălŃimea panoului de zidărie înrămată →6.6.5.(5);
htot înălŃimea totală a peretelui structural →6.3.1.(3);
Ho înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică forŃa concentrată
→6.6.2.3.(1);
Ib momentul de inerŃie al secŃiunii de beton a elementelor pentru confinare →4.1.2.2.1.(6);
Ii momentul de inerŃie al secŃiunii ideale a peretelui →6.3.2.2.(5)
Ist valoarea medie a momentelor de inerŃie ale stâlpilor care mărginesc panoul de zidărie de
umplutură →6.6.5.(5);
Iz momentul de inerŃie al secŃiunii de zidărie confinată →4.1.2.2.1.(6);
K constantă referitoare la rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei →4.1.1.1.1(2);
lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare
→6.6.4.2.(1);
lmin lăŃimea minimă a spaletului de zidărie la o secŃiune compusă→5.2.5.(6);
lp lungimea panoului de zidărie înrămată →6.6.5.(5);
ls distanŃa între centrele de greutate ale stâlpişorilor de la extremităŃile unui perete de zidărie
→6.6.3.3.(7);
lw lungimea secŃiunii orizontale a unui perete →6.6.2.1.3.(6);
L dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia forŃei seismice de proiectare →5.1.3.(2);
Lc deschiderea unei console de beton încastrată în zidărie →5.3.3.(3);
Lef lungimea efectivă de preluare a forŃei concentrate →6.6.2.3.(1);
Lv,et forŃa de lunecare verticală între inima şi talpa unui perete compus pe înălŃimea etajului
→6.3.2.2.(5);
m masa totală a clădirii supusă acŃiunii seismice →6.3.2.1.(2);
mp masa proeminenŃei peste ultimul nivel al unei clădirii →6.3.2.1.(2);
15
M** rezistenŃa medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2 → 3.2.2.(1) ;
MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
din încărcări seismice →6.8.1.2.(2);
MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile
orizontale din încărcări seismice→6.8.1.2.(2);
Mhi momentul încovoietor la nivelul planşeului, dat de încărcarea orizontală uniform
distribuită ph →6.4.2.(4);
Mhm momentul încovoietor la mijlocul înălŃimii peretelui dat de încărcarea orizontală
uniform distribuită ph →6.4.2.(4);
Minf momentul încovoietor în secŃiunea de la baza etajului pentru care se calculează
lunecarea verticală →6.3.2.2.(5);
MRd rezistenŃa de proiectare la încovoiere în planul peretelui→6.6.1.1.(6);
MRd(As) rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişori
→6.6.3.3.(4);
MRd (zna,i) rezistenŃa de proiectare la încovoiere cu forŃă axială a secŃiunii ideale de zidărie
nearmată →6.6.3.3.(4);
MRxd1 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale
→6.6.1.1.(6);
MRxd2 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile
orizontale→6.6.1.1.(6);
MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui, din încărcări
neseismice →6.6.3.2.(1);
MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
din încărcări neseismice →6.4.2.(1);
MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile
orizontale din încărcări neseismice →6.4.2.(1);
MX1÷MX5 clase de expunere la condiŃiile de mediu →4.3.2.1.(3);
nech factor de echivalenŃă între zidărie şi beton →6.3.2.2.(5);
nniv numărul de niveluri peste secŃiunea de încastrare a pereŃilor structurali →5.1.3.(3);
NEd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete în gruparea seismică →6.6.3.3.(1);
NRd rezistenŃa de proiectare a peretelui la forŃă axială →6.6.1.1.(6);
NRd(l) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială pe unitatea de lungime a peretelui
dreptunghiular →6.6.2.1.(2);
NSd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete→6.6.3.2.(1);
ph încărcarea orizontală uniform distribuită perpendicular pe o fâşie de perete →6.4.2.(4);
pmax/min valorile extreme ale forŃei sesimice aplicată la nivelul unui planşeu →6.5.2.(1)
p% densitatea pereŃilor structurali raportată la aria planşeului →5.1.5.2 (1);
q factorul de comportare conform P100-1 →6.3.2.1.(4);
s distanŃa pe verticală între armăturile din rosturile orizontale (Asw) →6.6.4.4.(2);
Si momentul static al secŃiunii ideale a tălpii unui perete compus →6.3.2.2.(5);
Sniv forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul unui planşeu →6.5.2.(1);
t grosimea peretelui de zidărie →5.2.5.(6);
te grosimea pereŃilor exteriori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3.1.2.2.(4)
tf grosimea unei tălpi a peretelui cu secŃiune compusă (I,T,L) →6.3.1.(2);
ti grosimea pereŃilor interiori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3.1.2.2.(4);
tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa la lunecare verticală
→6.6.4.6.(1);
16
tm grosimea stratului median al peretelui din zidărie armată→6.6.3.4.(3);
tp grosimea panoului de zidărie înrămată →6.6.5.(5);
tz grosimea totală a straturilor exterioare de zidărie la ZIA →6.6.3.4.(3);
T clasa de consistenŃă a betonului →3.3.2.(7);
VEd valoarea de proiectare a forŃei tăietoare determinată prin calculul în domeniul elastic
liniar pentru gruparea seismică de încărcări →6.8.1.1.(2);
VLhd capacitatea de rezistenŃă la forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse
→6.6.1.1.(6);
VR capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul →6.5.2.(2);
VRd rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare→6.6.1.1.(6);
VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul
median al peretelui de ZIA →6.6.4.5.(1);
VRdb rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau
mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA →6.6.4.5.(1);
VRdi capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a unui montant al peretelui "i" →6.5.2.(2);
VRdz rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei peretelui cu inimă armată
→6.6.4.5.(1);
VRd1 rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a panoului de zidărie confinată →6.6.4.3.(1);
VRd2 rezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii din stâlpişorul comprimat →6.6.4.3.(1);
VRd3 rezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6.6.4.4.(2);
VSd forŃa tăietoare de proiectare→6.8.1.1.(1);
Ww modulul de rezistenŃă a peretelui →6.6.6.(3);
x adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială rezultată din ipoteza secŃiunilor
plane →6.6.3.3.(1);
xconvadâncimea convenŃională a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu forŃă
axială pentru ZIA →6.6.3.4.(1);
xmax adâncimea maximă a zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru zidăria
confinată→6.6.3.3.(5);
xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru peretele dreptunghiular
din ZNA →6.6.3.2.(3);
yG distanŃa de la centrul de greutate până la faŃa cea mai comprimată a unui perete din ZNA
→6.6.3.2.(5);
ySC distanŃa de la fibra cea mai comprimată la limita sâmburelui central a unui perete din
ZNA →6.6.3.2.(5)
yzc distanŃa de la centrul al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a
secŃiunii ideale de zidărie →6.6.3.2.(2);
α coeficient pentru calculul forŃei de rupere prin lunecare în rost pentru panourile de zidărie
înrămată →6.6.5.(1);
αts coeficient de dilatare termică al oŃelului→3.4.(7);
αtz coeficient de dilatare termică al zidăriei → 4.2.(3);
αu/α1 coeficient de suprarezistenŃă al structurilor din zidărie →6.3.2.1.(5);
β coeficient de majorare pentru încărcările concentrate →6.6.2.3.(1)
γmt coeficient parŃial de siguranŃă la întindere pentru betonul/mortar-betonul din stratul
median al ZIA → 3.3.3.(3)
17
γmc coeficient parŃial de siguranŃă la compresiune pentru betonul/mortar-betonul din stratul
median al ZIA → 3.3.3.(3)
γM coeficient parŃial de siguranŃă pentru material →2.4.2.3(1);
γS coeficient parŃial de siguranŃă pentru oŃel→3.4.(6);
δ coeficient de corecŃie în funcŃie de dimensiuni pentru rezistenŃa standardizată la
compresiune a elementelor pentru zidărie →3.1.3.1.1.(3);
∆M variaŃia momentului încovoietor într-un perete pe înălŃimea etajului →6.3.2.2.(5);
εm deformaŃia specifică în zidărie→6.6.3.3.(2).;
εm1` deformaŃia specifică a zidăriei la iniŃierea deformaŃiilor plastice (???)
εmu deformaŃia specifică ultimă a zidăriei→4.1.2.1.(3)
εc deformaŃia specifică în beton →6.6.3.3.(2);
εcu deformaŃia specifică ultimă a betonului →6.6.3.1.(1);
εus deformaŃia specifică ultimă în armătură →6.6.3.3.(3);
ρ raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie
→5.2.5.(3);
ρn factor de reducere a înălŃimii efective pentru peretele rigidizat pe contur ( n = 2÷4)
→6.6.2.1.3.(6);
σd efort unitar normal de compresiune determinat considerând încărcarea verticală uniform
distribuită pe toată lungimea peretelui →4.1.1.2.1.(3);
ψ1 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale acŃiunilor variabile → 2.4.1.(6)
ψ2 coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale acŃiunilor variabile →2.4.1.(6)
Φ diametrul armăturii;
Φi factor de reducere datorită zvelteŃii la partea superioară şi la baza peretelui →6.6.2.1.(1);
Φm factor de reducere datorită zvelteŃei la ⅔ din înălŃimea peretelui →6.6.2.1.(1);
Φ∞ coeficient final de curgere lentă →4.1.2.2.1.(7).
θ unghiul cu orizontala a diagonalei panoului de zidărie înrămată→6.6.5.(5)
NOTĂ. Trimiterile → se referă la primul paragraf din text în care este folosită notaŃia respectivă.
1.4.2. UnităŃi de măsură
(1) În prezentul Cod se utilizează unităŃile din Sistemul InternaŃional (SI),-ISO 1000.
(2) Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităŃi:
• Eforturi şi încărcări: kN, kN/m, kN/m2
• Masa: kg, t
• Masa specifică (densitate) : kg/m3, t/m3
• Greutate specifică: kN/m3
• Eforturi unitare şi rezistenŃe: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa)
• Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm
• AcceleraŃii: m/s2
1.4.3. Lista tabelelor
1.4.5. Lista figurilor
1.5. Documente normative de referinŃă
18
(1) Documentele normative date în cele ce urmează conŃin prevederi care, prin intermediul
citării în text, devin prevederi ale prezentului Cod.
(2) Pentru documentele normative menŃionate fără dată se aplică prevederile ediŃiilor în
vigoare comunicate de MDRT
I. STANDARDE EUROPENE -EN- asimilate ca standarde române SR-EN

I.1. Standarde referitoare la elementele pentru zidărie şi la încercarea acestora
SR EN 771-1 - Elemente pentru zidărie de argilă arsă
SR EN 771-2 - Elemente pentru zidărie de silico-calcar
SR EN 771-3 - Elemente pentru zidărie din beton
SR EN 771-4 - Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat
SR EN 771-5 - Elemente pentru zidărie din piatră artificială
SR EN 771-6 - Elemente pentru zidărie din piatră naturală
SR EN 679 Determinarea rezistenŃei la compresiune a betonului celular autoclavizat
SR EN 772-1 - Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 1:
Determinarea rezistenŃei la compresiune
Determinarea prin cântărire hidrostatică a volumului net şi a procentului de
goluri al elementelor pentru zidărie din argilă arsă
Determinarea conŃinutului de săruri solubile active al elementelor pentru
zidărie din argilă arsă
Determinarea absorbŃiei de apă prin fierbere pentru ruperea capilarităŃii
elementelor pentru zidărie din argilă arsă
Determinarea absorbŃiei de apă datorită acŃiunii capilare a elementelor pentru
zidărie de beton cu agregate, piatră artificială şi naturală şi viteza iniŃială de
absorbŃie a apei a elementelor pentru zidărie din argilă.
Determinarea densităŃii aparente şi absolute în stare uscată a elementelor
pentru zidărie (cu excepŃia pietrei naturale).
Determinare dimensiuni
Determinarea dilatării la umiditate a elementelor ceramice cu goluri
orizontale mari pentru zidărie de argilă
I.2. Standarde referitoare la mortare şi la încercarea acestora
SR EN 998-1 - SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie. Partea 1
: Mortare pentru tencuire şi gletuire
SR EN 998-2 - SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2
Mortare pentru zidărie
SR EN 1015-1 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie – Partea 1 :
Determinarea distribuŃiei granulometrice (analiza prin cernere)
SR EN 1015-2 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie- Partea 2:
Luarea probelor de mortar din grămadă şi pregătire încercări
19
Determinarea cantităŃii de aer din mortarul proaspăt
Determinarea duratei de lucrabilitate şi timpului de corecŃie a mortarului
proaspăt
Determinarea densităŃii aparente a mortarului întărit
SR EN 1015-11 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie- Partea 11 :
Determinarea rezistenŃei la încovoiere a mortarului întărit
Determinarea conŃinutului de săruri solubile din mortarele proaspete
Determinarea coeficientului de absorbŃie a apei datorată acŃiunii capilare a
mortarelor întărite
I.3. Standarde referitoare la încercarea zidăriei
SR EN 1052-1 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 1:
Determinarea rezistenŃei la compresiune
Determinarea rezistenŃei la încovoiere.
Determinarea rezistenŃei iniŃiale la forfecare.
Determinarea rezistenŃei la forfecare Ńinând seama de umiditatea inclusă.
I.4. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidărie şi la încercarea acestora
SR EN 845-1 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1:
Agrafe, bride de fixare, etriere,suport şi console
Buiandrugi
Plase de oŃel pentru armarea îmbinărilor orizontale
SR EN 846-2 Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 2:
Determinarea rezistenŃei la aderenŃă a armăturilor din rosturile cu mortar
Determinarea rezistenŃei la forfecarea sudurilor în armătura confecŃionată
Determinarea rezistenŃei şi caracteristicilor deformării sub sarcină a
bridelor de fixare
Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile
deformării legăturilor peretelui (încercare între două elemente)
Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile
deformării legăturilor peretelui montate la suprafaŃă (încercare pe faŃa
elementului)
Determinarea rezistenŃei la forfecare şi caracteristicile deformării
legăturilor la forfecare şi legăturilor la alunecare (încercare pe două
elemente pentru legăturile din rost)
Determinarea rezistenŃei şi caracteristicile deformării etrierelor suport
20
Determinarea rezistenŃei la încovoiere şi rezistenŃei la forfecare a
buiandrugilor
Determinarea rezistenŃei şi rigiditatea consolelor
Determinarea dimensiunilor şi curburii buiandrugilor
Determinarea rezistenŃei la şoc mecanic, abraziune şi coroziune a
acoperirilor organice
I.5. Alte standarde
SR EN 1745 - Zidărie şi elemente pentru zidărie – Metode pentru determinarea
valorilor termice de calcul
SR EN 13501-1 Clasificarea produselor pentru construcŃii în funcŃie de
comportarea la foc – Partea I : Clasificarea în funcŃie de
rezultatele încercărilor de reacŃie la foc
I.6. Eurocoduri structurale
SR EN 1991-1-1 AcŃiuni asupra structurilor AcŃiuni generale . GreutăŃi specifice,
greutăŃi proprii, încărcări din exploatare pentru construcŃii
SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale şi reguli pentru clădiri
SR EN 1996-1-1 Reguli generale pentru structuri de zidărie armate şi nearmate
SR EN 1996-1-2 Reguli generale - Calculul structurilor la foc
SR EN 1996-2 Proiectare, alegere materiale şi execuŃie zidărie
SR EN 1996-3 Metode de calcul simplificate pentru construcŃii din zidărie nearmată.
SR EN 1998-1 Proiectarea structurilor pentru rezistenŃa la cutremur. Partea 1
Reguli generale, acŃiuni seismice şi reguli pentru clădiri
Cap.9. Reguli specifice pentru clădirile de zidărie
31. ETAG 003-1998 Guidelines for european technical approval for internal partition
kits for use as non-loadbering walls. EOTA, Brussels ,1998
Notă. Conform precizărilor ASRO care însoŃesc documentele SR EN :
• Utilizatorii trebuie să se asigure că sunt în posesia ultimei ediŃii şi a tuturor modificărilor.
• Un standard român nu conŃine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare
III. CODURI DE PROIECTARE
1. CR0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii

2. P100-1 - Cod de proiectare seismică. Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri
3. CR1-1-3-2005- Cod de proiectare. Evaluarea acŃiunii zăpezii asupra construcŃiilor
4. NP-082-04 - Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor.
AcŃiunea vântului
5. CR2-1-1.1 - Cod de proiectare a construcŃiilor cu pereŃi structurali de beton
armat
6. NP001-2000 - Cod de proiectare şi execuŃie pentru construcŃii fundate pe
pământuri cu umflări şi contracŃii mari
7. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
21
8. NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
IV. NORMATIVE, GHIDURI, CODURI DE PRACTICĂ, INSTRUCłIUNI

TEHNICE
1. ST 009-2005 - SpecificaŃie tehnică privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru

produse din oŃel utilizate ca armături în structuri din beton
2. NP 019-1997 - Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din
lemn
3. NP 005-2005 - Normativ privind proiectarea construcŃiilor din lemn
4. P7-2000 - Normativ privind fundarea construcŃiilor pe pământuri sensibile la
umezire (proiectare, execuŃie, exploatare)
5. NP 112-2004 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă .
CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII

2.1. CerinŃe fundamentale
(1) Proiectarea clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi cu panouri de
zidărie înrămată în cadre de beton armat/oŃel va urmări satisfacerea tuturor cerinŃelor
(obiectivelor) investitorilor şi ale societăŃii, în condiŃiile specifice de mediu natural şi construit
ale amplasamentului, pe toată durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare şi în
limitele unui efort tehnic şi economic rezonabil pentru categoria de importanŃă a clădirii.
(2) În condiŃiile naturale specifice teritoriului României, satisfacerea cerinŃei de "rezistenŃă şi
stabilitate" pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de
construcŃie din zidărie, depinde, în principal, de răspunsul la acŃiunea seismică (performanŃa
seismică). Din acest motiv, prezentul Cod completează Capitolul 8 "Prevederi specifice
pentru construcŃii de zidărie" din Codul de proiectare seismică P100-1, cu prevederi de
proiectare detaliate, necesare pentru realizarea nivelurilor de performanŃă seismică prevăzute
de acesta.
(3) Proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de
construcŃie din zidărie, pentru cerinŃa de "rezistenŃă şi stabilitate" se va face în conformitate
cu principiile şi regulile generale date în Codul CR0.
(4) CerinŃele de bază din Codul CR0 se consideră satisfăcute pentru clădirile proiectate
conform prezentului Cod, dacă:
• calculul la stări limită se face conform principiilor din Codul CR0;
• clasificarea, gruparea şi valorile acŃiunilor sunt cele date în documentele menŃionate la
2.4.1.;
• se folosesc principiile şi regulile de aplicare date în acest Cod.
2.1.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală, siguranŃa în exploatare şi durabilitatea)
(1) Reliabilitatea cerută pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate
părŃile/elementele de construcŃie din zidărie, se obŃine prin:
• adoptarea unei concepŃii de proiectare de ansamblu favorabilă din punct de vedere al
optimizării răspunsului seismic, diferenŃiată în funcŃie de severitatea hazardului
seismic la amplasament;
22
• dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale şi nestructurale folosind
modele şi metode de calcul cât mai apropiate de comportarea reală probabilă a
acestora;
• proiectarea şi execuŃia acestora cu respectarea tuturor prevederilor prezentului Cod şi
a reglementărilor conexe menŃionate la paragraful 1.5.
2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea
(1) Durata de exploatare a construcŃiei va fi specificată în conformitate cu prevederile Codului

CR0.
(2) Prevederile referitoare la durabilitate sunt cuprinse în paragraful 4.3 ale Codului.
2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate"
2.2.1. Mecanismul de disipare a energiei seismice
(1) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie, mecanismul de disipare a energiei
seismice va fi ales diferenŃiat Ńinând seama de severitatea hazardului seismic din zona
amplasamentului.
(2) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≥0. 24 g este obligatorie asigurarea
mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice la cutremure severe care constă în
dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a deformaŃiilor inelastice în zona de la baza montanŃilor
(peste secŃiunea de "încastrare").
(3) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag =0.16g şi ag = 0.20g, mecanismul favorabil
de disipare a energiei seismice descris la (2) va fi asigurat numai pentru o parte dintre pereŃii
structurali (consideraŃi elemente structurale principale -conform Codului P100-1) .
(4) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu acceleraŃia de proiectare ag ≤ 0.12g măsurile
constructive generale prevăzute în prezentul Cod asigură un răspuns seismic adecvat în
condiŃii constructive mai puŃin restrictive.
(5) În cazul pereŃilor cu goluri care au rigle de cuplare executate integral din beton armat
mecanismul de disipare a energiei seismice va lua în considerare formarea articulaŃiilor
plastice în rigle în condiŃiile stabilite la Cap.5.
2.2.2. CondiŃia de rezistenŃă
(1) Pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din
zidărie, condiŃia de rezistenŃă este satisfăcută dacă, în secŃiunile cele mai solicitate,
capacitatea de rezistenŃă determinată conform 6.6 îndeplineşte condiŃiile specificate la 6.8,
pentru toate grupările de încărcări.
2.2.3. CondiŃia de stabilitate.
(1) Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin:

• măsuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul clădirilor
amplasate pe terenuri în pantă;
• dimensionarea pentru evitarea riscului de răsturnare a clădirii datorită forŃelor
orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice;
• asigurarea rigidităŃii spaŃiale a clădirii prin măsurile prevăzute Cap.5.
23
(2) Stabilitatea locală a tuturor tipurilor de pereŃi din zidărie va fi asigurată prin:
• rigidizare/prinderi conform prevederilor de la 6.6.;
• limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereŃii structurali Ńinând seama de
efectele flambajului şi excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor.
2.2.3. CondiŃia de rigiditate
(1) Clădirile cu structuri din zidărie şi toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie, vor
avea rigiditate suficientă astfel încât:
• deformaŃiile inelastice, sub acŃiunea cutremurului de proiectare pentru ULS, să rămână
în limitele stabilite conform Codului P100-1.(avariile rezultate să fie reparabile în
condiŃii tehnice şi economice acceptabile);
• să fie satisfăcută cerinŃa de limitare a degradărilor în cazul cutremurului de proiectare
pentru SLS în funcŃie de cerinŃa de performanŃă seismică prevăzută în tema de
proiectare ;
• să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile/tronsoanele alăturate.
2.2.4. CondiŃia de ductilitate
(1) CondiŃia de ductilitate pentru pereŃii structurali din zidărie are ca scop:
• asigurarea unei capacităŃi suficiente de rotire plastică în secŃiunile plastic potenŃiale de
la baza montanŃilor şi, dacă este cazul, în riglele de cuplare, fără reducerea
semnificativă a capacităŃii de rezistenŃă;
• reducerea, prin dimensionare şi detaliere constructivă, a probabilităŃii de producere a
ruperilor cu caracter fragil (ruperea în scară din forŃă tăietoare, de exemplu).
2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie
(1) Principiile proiectării la stări limită se aplică atât pentru părŃile/elementele construcŃie din
zidărie cât şi pentru elementele/subansamblurile/părŃile clădirii executate din alte materiale
(beton, oŃel, lemn). Pentru aceste materiale, proiectarea se va face conform reglementărilor
corespunzătoare în vigoare în România.
(2) Starea limită ultimă (ULS) şi starea limită de serviciu (SLS) vor fi luate în considerare
pentru toate componentele, inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi, ancore, elemente
de planşeu, etc.).
(3) SiguranŃa structurală va fi verificată pentru toate situaŃiile de proiectare specifice, inclusiv
cele corespunzătoare diferitelor etape ale procesului de execuŃie (elemente auxiliare care
sprijină pe zidăria neînrămată / neîntărită, împingerea betonului turnat în elementele adiacente
zidăriei, etc). Verificarea se va face conform principiilor generale şi a prevederilor din Codul
de practică.
2.4. Variabile de bază
2.4.1. AcŃiuni
(1) Clasificarea şi gruparea acŃiunilor agenŃilor mecanici pentru proiectarea clădirilor din
zidărie se vor lua conform standardului SR EN 1990 şi a Anexei NaŃionale la acesta.
24
(2) Evaluarea încărcărilor permanente se va face conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a
Anexei NaŃionale la acesta
(3) Valorile normate ale încărcărilor de exploatare (utile) pentru construcŃiile civile,
industriale şi agrozootehnice, se vor stabili conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei
NaŃionale la acesta
(4) PereŃii de compartimentare nestructurali din zidărie şi panourile de zidărie înrămate în
cadre, vor fi verificaŃi pentru cea mai defavorabilă dintre următoarele încărcări perpendiculare
pe planul peretelui:
• încărcarea orizontală dată în Anexa NaŃională tab. NA 6.12 la standardul SR EN
1991-1-1;
• greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absenŃa unor
reglementări naŃionale se vor lua în calcul încărcările date în Agrementul European
ETAG 003/1998).
(5) ParapeŃii din zidărie de la balcoane, loggii sau dintre spaŃiile interioare denivelate şi
aticele teraselor accesibile publicului vor fi verificate pentru încărcările orizontale şi verticale
date în Anexa NaŃională tab. NA 6.12 la standardul SR EN 1991-1-1
ψ1Q) şi a valorilor cvasipermanente (ψ
(6) CoeficienŃii pentru calculul valorilor frecvente (ψ ψ2Q)
ale acŃiunilor variabile (Q) se vor lua conform prevederilor din Codul CR0
(7) CondiŃiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite conform Codului P100-1.
(8) Încărcările de proiectare din acŃiunea vântului vor fi stabilite conform Codului NP-082.
(9) Încărcările de proiectare din acŃiunea zăpezii vor fi stabilite conform Codului
CR1-1-3.
(10) Valorile de proiectare ale deformaŃiilor specifice din curgere lentă şi din contracŃie ale
elementelor din beton armat înglobate în toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie, se
vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1
(11) Valorile de proiectare pentru deformaŃiile de lungă durată ale zidăriei se vor lua conform
Cap.4 din prezentul Cod.
(12) Pentru stările limită de serviciu (SLS), deformaŃiile impuse vor fi introduse ca valori
estimate (medii statistice).
2.4.2. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor
2.4.2.1. ProprietăŃile materialelor şi produselor
(1) Valorile proprietăŃilor fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor de construcŃii şi

ale datele lor geometrice folosite la proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor
părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie, vor fi stabilite conform 1.1. (10) şi (12).
(2) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de

construcŃie din zidărie conform prevederilor prezentului Cod, sunt necesare valorile
următoarelor proprietăŃi mecanice de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei:
• valorile rezistenŃelor unitare de rupere la compresiune, la forfecare şi la încovoiere ;
• valorile deformaŃiilor specifice corespunzătoare rezistenŃelor unitare de rupere;
• legea constitutivă σ-εε (efort unitar - deformaŃie specifică).
25
2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor
(1) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor vor fi stabilite din datele obŃinute
conform 1.1.(10) ÷(14).
(2) Pentru zidăriile care satisfac cerinŃele de la 1.1.(10) determinarea rezistenŃelor
caracteristice se va face prin încercări conform standardelor din seria SR EN 1052. În cazul
zidăriilor menŃionate la 1.1.(11) valorile caracteristice ale rezistenŃelor vor fi stabilite prin
agrementele tehnice respective, pe baza datelor declarate de producător în condiŃiile precizate
la 1.1.(10) ÷(12).
(3) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale
zidăriei reprezintă valori medii statistice. Aceste valori se vor obŃine şi se vor declara pe baza
informaŃiilor obŃinute conform 1.1.(10)÷(12)
(4) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor celorlalte materiale (beton, oŃel, lemn) vor fi luate
conform reglementărilor specifice valabile în România.
2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei
(1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd), pentru toate tipurile de
solicitări (compresiune, forfecare şi încovoiere), se obŃin prin împărŃirea valorilor
caracteristice respective (fzk) la coeficientul parŃial de siguranŃă pentru material γM ≥ 1,0,
stabilit în mod diferenŃiat în funcŃie de:
• starea limită la care se face verificarea;
• acceleraŃia seismică de proiectare (pentru SLU la gruparea seismică de încărcări)
• calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului;
• calitatea execuŃiei.
f
f zd = zk (2.1)
γ
M
(2) Valorile coeficientului de siguranŃă γM se vor lua conform art.2.4.2.3.1. (pentru ULS) şi
conform art. 2.4.2.3.2. (pentru SLS).
(3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale
zidăriei se obŃin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient
subunitar.
2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită

ultimă (ULS)
(1) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS), cu încărcările din gruparea fundamentală şi
pentru calculul cu încărcările din gruparea seismică, în cazul zidăriilor cu elemente pentru
zidărie din categoria I din argilă arsă şi din BCA, cu mortar de uz general pentru zidărie (G) -
mortar performant sau de reŃetă- şi cu mortar pentru straturi subŃiri (T), în condiŃii de control
normal, coeficientul parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2.2 pentru toate solicitările.
(2) Prin excepŃie de la prevederile de la (1), coeficientul parŃial se va lua γM = 1.65 numai
pentru verificarea siguranŃei elementelor structurale din zidărie pentru situaŃia seismică de
proiectare conform SR EN 1990, art.6.4.3.4., în cazul clădirilor amplasate în zonele seismice
cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ag ≤ 0.12g.
26
(3) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS), cu efectele încărcărilor din toate grupările, în
cazul zidăriilor alcătuite cu elemente pentru zidărie categoria II din argilă arsă şi din BCA
şi/sau cu mortare preparate la şantier, pentru care nu sunt satisfăcute toate cerinŃele SR EN
998-2, în condiŃii de control normal, valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua
γM = 2.5. Reducerea coeficientului γM prevăzută la (2) pentru clădirile amplasate în zonele cu
ag ≤ 0.12g nu se aplică în acest caz.
(4) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS), cu efectele încărcărilor din toate grupările,
pentru zidăriile alcătuite din orice categoriei de elemente pentru zidărie şi /sau de mortare, în
condiŃii de control redus, valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 3.0.
(5) CondiŃiile de control normal şi de control redus sunt stabilite în Codul de practică
(6) Pentru clădirile din zidărie care fac obiectul prezentului Cod, proiectantul, executantul şi
investitorul vor asigura toate condiŃiile necesare pentru efectuarea activităŃilor de control
normal astfel încât nivelul de siguranŃă realizat la execuŃie să fie cel proiectat, care rezultă
prin utilizarea coeficienŃilor γM = 1.65, γM = 2.2 şi/sau γM = 2.5.
(7) Controlul redus va fi luat în considerare la proiectare, prin utilizarea coeficientului γM =
3.0, numai la cererea specială a investitorului, consemnată în tema de proiectare, şi numai în
condiŃiile acceptate prin Codul P100-1.
(8) Valorile coeficienŃilor parŃiali γM pentru celelalte materiale (beton, oŃel, lemn) se vor lua
conform prevederilor din reglementările specifice în vigoare.
2.4.2.3.2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de

serviciu (SLS)
(1) Valorile de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) se
vor calcula cu relaŃia (2.1) în care valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua:
• γM = 1,50 pentru pereŃii structurali şi nestructurali şi pentru zidăriile înrămate din
construcŃiile din clasele de importanŃă-expunere III şi IV, şi pentru toate construcŃiile
la care, prin tema de proiectare, se prevede această cerinŃă;
• γM = 1,0 pentru toate celelalte elemente structurale şi nestructurale şi pentru zidăriile
înrămate, în clasele de importanŃă-expunere I şi II.
CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie
3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie
(1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea părŃilor/elementelor de construcŃie din

zidărie executate cu următoarele categorii de elemente pentru zidărie, corespunzătoare
standardelor europene asimilate în România (SR EN):
• elemente pentru zidărie din argilă arsă - SR EN 771-1;
• elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat - SR EN 771-4;
(2) Domeniile şi condiŃiile de utilizare precum şi principiile de proiectare şi regulile de
aplicare specifice, pentru fiecare dintre categoriile de elemente menŃionate la (1), sunt stabilite
prin acest Cod, şi prin Codul P100-1.
(3) Prevederile acestui Cod au numai caracter orientativ pentru zidăriile executate cu:
27
• elemente pentru zidărie din silico-calcare - SR EN 771-2;
• elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) - SR
EN 771-3;
• elemente pentru zidărie din piatră artificială - SR EN 771-5;
• elemente pentru zidărie din piatră cioplită – SR EN 771-6.
Zidăriile cu aceste elemente se vor proiecta pe baza reglementărilor specifice aprobate
conform legislaŃiei din România sau, în absenŃa acestora, conform prevederilor specifice din
standardelor SR EN menŃionate .
3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie
3.1.2.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice
(1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii, în funcŃie de probabilitatea de

nerealizare a rezistenŃei la compresiune specificată de producător, conform 1.3.3.
(2) Conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 furnizorul (producător / importator) trebuie să
declare categoria în care se încadrează elementul.
3.1.2.2. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice
(1) În conformitate cu prevederile SR EN 1996-1-1 elementele pentru zidărie se grupează în

funcŃie de valorile următorilor parametri geometrici:
• volumul golurilor (% din volumul brut);
• volumul fiecărui gol (% din volumul brut);
• grosimea minimă a pereŃilor interiori şi exteriori (mm);
• grosimea cumulată a pereŃilor interiori şi exteriori pe fiecare direcŃie (% din
dimensiunea elementului pe direcŃia respectivă).
Figura 3.1.Geometria interioară a elementelor cu goluri

A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent
te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior
(2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcŃie de caracteristicile geometrice se va utiliza

pentru:
• determinarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei conform art.4.1.1.1.;
• stabilirea domeniului, a condiŃiilor de utilizare şi a unor parametri de calcul pentru
elementele respective conform Codului P100-1 şi acestui Cod.
(3) Pentru execuŃia tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie, în România se
vor folosi numai elemente din argilă arsă sau BCA clasificate în grupele 1 şi 2 conform SR
EN 1996-1-1 cu proprietăŃile din tabelul 3.1.
(4)
28
Tabelul 3.1.
Grupa 1 Grupa 2 Elemente din argilă arsă
Caracteristici Argilă arsă
cu goluri verticale
& BCA
Volumul total al golurilor ag ≤ 0.12g ag≥0.16g
≤ 25
(% din volumul brut) >25; ≤ 55 >25; ≤45
Volumul fiecărui gol fiecare din golurile multiple ≤ 2
≤ 12,5
(% din volumul brut) total goluri de manipulare până la 12.5
perete interior perete exterior
Valoarea declarată a grosimii
Fără cerinŃe ag ≤ 0.12g ag≥0.16g ag ≤ 0.12g ag≥0.16g
pereŃilor interiori şi exteriori (mm)
≥5 ≥10 ≥8 ≥ 12
(4) Conform Anexei NaŃionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în

grupe conform tabelului 3.1 vor fi utilizate în România, în funcŃie de acceleraŃia seismică
la amplasament (ag), astfel:
• Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.12g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc fără nici o
limitare.
• Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc după cum
urmează:
- elementele din grupa 1 pot avea un singur gol cu suprafaŃa ≤ 1000 mm2
- elementele din grupa 2 trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:
procentul de goluri ≤ 45%;
aria unui singur gol ≤1200 mm2;
grosimea pereŃilor exteriori ≥ 12 mm (în zona eventualelor şanŃuri/striaŃiuni);
grosimea pereŃilor interiori ≥10 mm;
pereŃii verticali interiori sunt continui pe toată lungimea elementului (în planul
peretelui);
legea constitutivă σ - ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto - plastic cu ductilitate
limitată (fig.4.3a ÷ 4.3c) .
(5) În condiŃiile specifice de proiectare şi de execuŃie stabilite prin acest Cod şi prin Codul
P100-1, prin excepŃie de la (4), pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie, pot
fi folosite şi alte elemente încadrate în grupa 2: cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri
verticale cu geometrie specială (cu pereŃi subŃiri - grupa 2S) care îndeplinesc următoarele
condiŃii:
• geometria blocului respectă următoarele cerinŃe:
- volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului;
- grosimea pereŃilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm;
- grosimea pereŃilor interiori 6 mm≤ ti <10 mm;
- pereŃii verticali interiori sunt realizaŃi continuu pe toată lungimea elementului.
• legea constitutivă σ-ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto-plastic cu ductilitate
limitată
(6) Pentru elementele care satisfac prevederile geometrice de la (4) şi (5) de mai sus dar
pentru care legea σ-ε a zidăriei, stabilită prin încercări conform SR EN 1052-1, este de tip
liniar-elastic, cu εu ≈ ε1 conform fig 4.3a, se vor aplica prevederile de la 4.1.2.1
29
3.1.2.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului
(1) Din punct de vedere al profilului feŃelor exterioare, elementele pentru zidărie folosite în
mod curent în România, se clasifică după cum urmează:
• elemente cu toate feŃele plane (fără amprente sau profilaŃie; cu/fără cavitate interioară
de prindere);
• elemente cu locaş de mortar;
• elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar;
• elemente cu profilaŃie "nut şi feder".
(2) Atunci când este necesar, în Codul P100-1 şi în acest Cod, domeniile de utilizare şi
prevederile de proiectare sunt formulate diferenŃiat în funcŃie de profilaŃia exterioară a
elementului.
3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată
(1) Elementele pentru zidărie din argilă arsă se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în
stare uscată conform standardului SR EN 771-1 după cum urmează:
• Elemente LD (low density) : elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare
uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) care se utilizează în zidărie protejată
• Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie neprotejată şi protejată
(2) Elementele pentru zidărie din BCA se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare
uscată, în corelare cu rezistenŃa la compresiune, în clase conform tabelului 3.2.
Tabelul 3.2.
RezistenŃa medie RezistenŃa Densitatea aparentă
Clasa elementului minimă standardizată (fb) în stare uscată
N/mm2 N/mm2 Kg/m3
BCA 2 2.0 2.50 350 ≤ ρ < 400
BCA 3 3.0 3.75 400 ≤ ρ < 450
BCA 4 4.0 5.00 500 ≤ ρ < 550
BCA 5 5.0 6.25 600 ≤ ρ < 650
BCA 6 6.0 7.50 700 ≤ ρ < 800
3.1.3. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie
3.1.3.1. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie
3.1.3.1.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie
(1) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi declarată ca rezistenŃă medie,

conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru
elemente din BCA
(2) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie, folosită în acest Cod pentru
determinarea rezistenŃelor de proiectare ale zidăriei la compresiune, la încovoiere şi la
forfecare, este rezistenŃă standardizată (fb) definită conform SR EN 771-1 pentru elementele
din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA
(3) Producătorul / furnizorul elementelor pentru zidărie care urmează a fi folosite pentru toate
părŃile /elementele de construcŃie din zidărie, este obligat să declare rezistenŃa standardizată
(fb) în documentele de prezentare/însoŃire a produselor.
30
(4) RezistenŃa standardizată se va calcula din rezistenŃa medie obŃinută prin încercări
efectuate conform SR EN 772-1 Anexa A (informativă) prin multiplicare cu coeficienŃi în
funcŃie de regimul de condiŃionare a probelor (δcond) şi în funcŃie de factorul de formă al
epruvetelor încercate (δ)
(5).În cazul în care încercările au fost realizate pe epruvete decupate din elemente întregi,
rezistenŃa determinată pe aceste epruvete se atribuie elementelor întregi din care au fost
decupate.
(6) Atunci când rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie este declarată de
producător ca rezistenŃă caracteristică, aceasta va fi transformată în rezistenŃă medie
echivalentă, utilizând un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaŃie al rezistenŃelor
comunicat de producător în documentele de însoŃire a produsului.
RezistenŃa medie echivalentă va fi convertită în rezistenŃă standardizată, fb, conform (4).
(7) RezistenŃa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori, în funcŃie de
poziŃia forŃei de compresiune în raport cu faŃa de aşezare:
• normal pe faŃa rostului orizontal (de aşezare) fb;
• paralel cu faŃa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).
(10) Valorile celor două rezistenŃe standardizate la compresiune (fb,fbh) specificate în proiecte,
vor fi stabilite de către proiectant astfel încât, în combinaŃie cu mortarul de zidire ales,
folosind relaŃiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), să fie obŃinute valorile minime ale rezistenŃelor
caracteristice la compresiune ale zidăriei (fk, fkh) stabilite în Codul P100-1, tabelele 8.1 şi 8.2,
în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii.
Pentru rezistenŃele elementelor (fb şi fbh) şi mortarelor (M) folosite curent valorile fk şi fkh sunt
date în tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b şi 4.4
(11) În lipsa informaŃiile cerute prin marcajul CE sau prin acest Cod, şi ori de câte ori există
dubii privind conformitatea calităŃii elementelor pentru zidărie cu norma respectivă, punerea
în operă se va face numai după efectuarea unor încercări sistematice la recepŃie conform SR
EN 771-1 şi respectiv SR EN 771-4 (a se vedea Codul de practică.).
3.1.3.2. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie
(1) În funcŃie de utilizarea prevăzută la proiectare, în cazul elementelor din argilă arsă care se
folosesc la exterior, fără protecŃie sau cu protecŃie limitată, se vor lua în considerare
următoarele proprietăŃi fizice, definite conform SR EN 771-1:
• densitatea aparentă şi absolută în stare uscată;
• absorbŃia de apă;
• conŃinutul de săruri solubile active.
(2) Pentru zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi
fizice, definite conform SR EN 771-4:
• densitatea aparentă şi absolută în stare uscată;
• permeabilitatea la vapori de apă
• absorbŃia de apă;
• proprietăŃile termice;
(3) Pentru a se evita reducerea rezistenŃei la compresiune a mortarului şi mai ales scăderea
aderenŃei acestuia la elementele pentru zidărie, în proiect se vor prevedea măsuri tehnologice
adecvate în funcŃie de viteza de absorbŃie iniŃială de apă a elementelor declarată de producător
în conformitate cu SR EN 771-1 şi cu SR EN 771-4 (a se vedea Cod de practică.).
31
3.2. Mortare
3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie
(1) Prevederile acestui Cod se vor aplica numai zidăriilor executate cu mortare pentru zidărie
pentru utilizare generală (G) şi cu mortare pentru rosturi subŃiri (T) definite conform 1.3.2.
(2) În conformitate cu SR EN 998-2, mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G), se
împart în funcŃie de:
• metoda de definire a compoziŃiei lor (a se vedea 1.3.2):
- mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat);
- mortar de reŃetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă);
• modul de realizare:
- mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt);
- mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat);
- mortar preparat la şantier pentru zidărie.
(3) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) sunt mortare performante, produse industriale,
predozate sau preamestecate. Prevederile Codului (valoarea rezistenŃei la compresiune a
zidăriei sau a rezistenŃei caracteristice iniŃiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai în
cazul mortarelor pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm. Mortarele adezive
(glue) se vor folosi conform reglementărilor specifice elaborate pe baza datelor transmise de
furnizor.
(4) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) vor fi folosite pentru
• zidării executate cu elemente din BCA care satisfac cerinŃele de planeitate a feŃelor de
aşezare din SR EN 771-4 tabelul 2, pentru mortarele A şi B;
• zidării executate cu elemente din argilă arsă cu feŃele de aşezare prelucrate special
pentru atingerea aceloraşi valori de planeitate.
(5) Pentru toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie proiectate şi executate conform
acestui Cod, mortarele pentru zidărie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate în
conformitate cu cerinŃele SR EN 998-2. În cazul mortarelor pentru zidărie preparate la şantier
(pentru care SR EN 998-2 se aplică numai parŃial) se vor respecta cerinŃele din Codul de
practică.
3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie
(1) Mortarele pentru zidărie se clasifică conform SR EN 998-2, după rezistenŃa medie la
compresiune, exprimată prin litera M urmată de rezistenŃa unitară la compresiune în N/mm2
(M5 → mortar cu rezistenŃa unitară medie la compresiune fm = 5N/mm2).
(2) Mortarele pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă vor fi descrise, adăugând lângă notaŃia de
la (1) şi proporŃia componenŃilor prescrişi (de exemplu: 1:1:5, în volum, în ordinea
ciment:var:nisip).
(3) Mortarele pentru utilizare generală (G) cu compoziŃie prescrisă folosite în România vor
avea compoziŃiile date în tabelul 3.4 conform Anexei NaŃionale la Standardul SR EN 1996-1-
1.
32
CompoziŃia mortarelor pentru utilizare generală (G)
Tabelul 3.4
Clasa mortarului Ciment Nisip Var
M2.5 c 1 4 ---
M2.5 c-v 1 7 1
M5 c 1 3 ---
M5 c-v 1 5 1/4
M10 1 2.5 ---
NOTĂ. Valorile sunt indicate în unităŃi de volum
(4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din
tabelul 3.4 descrise prin proporŃia componenŃilor conform specificaŃiilor tehnice sau
instrucŃiunilor producătorilor cu condiŃia ca rezistenŃa medie la compresiune determinată
conform SR EN 1015-11 să nu fie mai mică decât valoarea M** .
3.2.3. ProprietăŃile mortarelor
3.2.3.1. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie
(1) RezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie, fm, va fi determinată
în conformitate cu standardul SR EN 1015-11.
(2) RezistenŃa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă
sau cu elemente din BCA se va alege de către proiectant astfel încât, folosind relaŃiile (4.1),
(4.2a) sau (4.2b) să se obŃină valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice ale zidăriei fk şi
fkh cerute de Codul P100-1, tabelele 8.1 şi 8.2, în funcŃie de acceleraŃia seismică de
proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii.
(4) Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă şi cerinŃele de
durabilitate de la Cap.4.3.
3.2.3.2. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar
(1) AderenŃa între mortar şi elementele pentru zidărie trebuie să fie adecvată utilizării
prevăzute. AderenŃa depinde de proprietăŃile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de
retenŃie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează
acest mortar (în special de viteza de absorbŃie iniŃială de apă) şi de calitatea execuŃiei.
(2) AderenŃa elementelor pentru zidărie în combinaŃie cu mortarul va fi declarată de
producător prin:
• rezistenŃa de aderenŃă la forfecare, conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă
arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA;
• rezistenŃa de aderenŃă la încovoiere, pentru elemente din BCA conform
SR EN 771-4.
(3) RezistenŃa de aderenŃă la forfecare a elementelor pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA,
în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va
fi declarată de furnizor (producător/importator) ca rezistenŃă la forfecare iniŃială fvk0,
valoarea respectivă fiind stabilită:
a. Din încercări efectuate conform standardului SR EN 1052-3.
b. Ca valoare fixă.
În cazul mortarelor performante, valoarea caracteristică a rezistenŃei iniŃiale la forfecare
(fvk0) se va lua din SR EN 998-2, anexa C (informativă).
33
(4) Mortarele de reŃetă de uz general (G), cu compoziŃiile date în tabelul 3.4. asigură o
aderenŃă adecvată la elementele pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA. Pentru aceste
mortare, în lipsa datelor obŃinute prin încercări, conform (3) alin.a, valoarea caracteristică a
rezistenŃei la forfecare iniŃială fvk0 se va lua, conform SR EN 1996-1-1, art 3.6.2.(6). cu
valorile din tabelul 4.5 din Cod.
(5) AderenŃa la încovoiere a elementelor de argilă arsă şi din BCA, în combinaŃie cu mortarul
de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de
producător. Se vor declara valorile rezistenŃei caracteristice la încovoiere cu plan de rupere
paralel cu rosturile de aşezare (fxk1) şi cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare
(fxk2) precizând tipul de mortar pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile
respective vor fi obŃinute prin încercări conform standardului SR EN 1052-2.
În lipsa datelor obŃinute prin încercări, valorile caracteristice fxk1 şi fxk2 se vor lua, conform
Anexei NaŃionale la SR EN 1996-1-1, cu valorile din tabelul 4.6 din Cod .
(6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenŃei la forfecare
(fvk0) şi ale aderenŃei la încovoiere (fxk1 şi fxk2) în combinaŃie cu elemente din argilă arsă şi din
BCA vor fi declarate de către furnizor.
3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului
(1) ConsistenŃa mortarului folosit pentru zidire va fi aleasă astfel încât să se asigure umplerea
completă a spaŃiilor respective.
(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor după preparare se va stabili conform "Codul
de practică"
(3) În cazul mortarului industrial pentru zidărie sau al mortarului semifabricat industrial
pentru zidărie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs.
Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate conform Anexei NaŃionale la SR EN 1998-
1, la 16% pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.24g.
(4) Pentru prepararea mortarelor la şantier se vor folosi adaosuri şi/sau aditivi în condiŃiile
prevăzute în "Codul de practică " sau, pentru produsele din import, conform Agrementelor
tehnice respective.
3.3. Beton
(1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie betonul este folosit pentru:
• elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori, centuri);
• stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);
• planşee, scări, rigle de cuplare la pereŃii cu goluri, pereŃi de subsol şi fundaŃii.
(2) Toate betoanele menŃionate la (1) vor îndeplini cerinŃele corespunzătoare din Codul NE
012/1-2007 şi NE 012/2-2010.
(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori şi centuri) şi pentru
stratul median al ZIA vor satisface, în afara cerinŃelor din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/2-
2010. şi prevederile specifice de la 3.3.2.
(4) Betonul va fi definit prin rezistenŃa caracteristică la compresiune, fck, (clasa de rezistenŃă a
betonului C) care este asociată cu rezistenŃa pe cilindru/cub la 28 zile, conform NE 012/1-
2007.
34
3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru
stratul median al ZIA
(1) Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcŃie de intensitatea
eforturilor din încărcările verticale şi seismice, cu respectarea următoarelor valori minime:
• pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15.
• pentru stratul median al pereŃilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu
rezistenŃa caracteristică la compresiune fmbk ≥ 12 N/mm2 sau beton din clasa ≥
C12/15.
(2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform
NE012/1-2007. În proiect se vor specifica, pentru fiecare element/categorie de elemente
structurale de beton:
• clasa de rezistenŃă;
• clasa de consistenŃă.
(3) Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi limitată astfel:
• pentru elementele de confinare : dagr ≤ 20 mm.
• pentru stratul median la pereŃii din ZIA:
- pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armăturii este
≤ 25 mm, dagr ≤ 10 mm;
- în celelalte cazuri dagr ≤12 mm.
(4) Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor, consistenŃa betonului proaspăt,
definită prin Clase de tasare conform NE 012/1-2007, tab.3, se va lua după cum urmează:
• pentru stâlpişorii cu secŃiune ≤ 750 cm2: S4;
• pentru stâlpişorii cu secŃiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea
secŃiunii transversale: S3;
• pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median ≥ 10 cm: S3;
• pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: S4
3.3.3. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi

pentru ZIA
(1) RezistenŃele de proiectare şi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru

elementele de confinare la ZC şi cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA se vor
lua din tabelul 3.7
Tabelul 3.7
Valori de proiectare ÎnălŃime de Clasa betonului /grout-ului
(N/mm2) turnare C12/15 C16/20
≥150 cm 0.55 0.65
RezistenŃa la întindere
< 150 cm 0.65 0.75
≥150 cm 5.8 7.7
RezistenŃa la compresiune
< 150 cm 6.7 8.9
Modulul de elasticitate Oricare 24.000 27.000
(2) În structurile din zidărie confinată (ZC), betonul din centuri şi din riglele de cuplare legate
cu centurile va avea aceiaşi clasă ca şi betonul din planşeu. Betonul din stâlpişori poate avea o
altă clasă decât cel din planşeu (centuri).
35
3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente
structurale (planşee, scări şi infrastructură).
(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:
• beton simplu: C4/5 ;
• beton slab armat (pardoseli pe umplutură, la clădiri fără subsol, de ex.): C8/10;
• beton armat monolit: C12/15.
(2) Pentru infrastructură, dacă betonul este în contact cu apa subterană, clasele minime de
beton date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE 012/1-2007.
3.4. OŃeluri pentru armături

(1) În clădirile cu structuri din zidărie oŃelul este folosit pentru armarea:
• elementelor de confinare a zidăriei -stâlpişori şi centuri- (ZC) ;
• zidăriei, în rosturile orizontale (ZC+AR);
• stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);
• celorlalte elemente de structură: planşee, rigle de cuplare la pereŃii cu goluri, scări,
pereŃi de subsol şi fundaŃii.
(2) CerinŃele privind proprietăŃile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseşte în
zidăria întărită. Pe şantier, sau în timpul fasonării, nu se vor executa operaŃii care pot
deteriora proprietăŃile materialului.
(3) Armăturile folosite pentru pereŃii de zidărie armată (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru
riglele de cuplare din beton armat, în cazul pereŃilor cu goluri, vor fi de tip OB37/PC52 sau,
în cazul oŃelurilor din import, vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al
caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate şi vor fi sudabile.
(4) Utilizarea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al pereŃilor din ZIA se
va face în conformitate cu prevederile de la art.7.1.2.4 şi din Codul P100-1.
(5) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planşee, scări,
infrastructură) folosirea oŃelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1.
(6) RezistenŃele caracteristice şi de proiectare ale oŃelurilor pentru beton armat fabricate
în România (tip OB 37, PC 52, STNB) se vor lua din tabelul 3.8. Pentru oŃelurile din import
rezistenŃele se vor lua conform specificaŃiilor distribuitorului.
(7) Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor se va lua:
• OŃel PC52, OB37 Ea = 210000 N/mm2
• OŃel STNB Ea = 200000 N/mm2
(8) Coeficientul de dilatare termică al oŃelului se va lua αts = 12x10-6 /1oC.
Tabelul 3.8
Diamentrul RezistenŃa . RezistenŃa
Tipul
nominal caracteristică de proiectare
oŃelului
Φ (mm) fy (N/mm2) fyd (N/mm2)
≤ 14 355
PC 52 300
≥ 16 345
≤12 255
OB37 210
≥14 235
≤4 490
370
STNB 4.5 ÷ 7.1 440
≥8 390 325
36
3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei
(1) Zidăria poate fi armată şi cu :

• grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenŃă
• bare sau Ńesătură din polimeri armaŃi cu fibre (FRP)
printr-unul din următoarele procedee:
• inserŃia produselor în rosturi;
• inserŃia produselor în tencuială.
(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul şi tehnologia de execuŃie pentru zidăria
armată cu grile polimerice sau cu FRP vor fi stabilite prin reglementări specifice elaborate în
conformitate cu prevederile de la 1.1.(11) ÷ 1.1(13).
CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei
(1) Prevederile acestui capitol se referă la zidăria cu elementele menŃionate la 3.1.1.(1)

executată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi
subŃiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.
(2) Zidăria cu rosturi verticale umplute parŃial (cu locaş de mortar) va fi utilizată în pereŃii
structurali şi în zidăria înrămată numai cu valorile comunicate de furnizor pe baza încercărilor
la solicitări ciclice alternante.efectuate de un laborator recunoscut,
(3) Pentru proiectarea zidăriei cu rosturi verticale tip "nut şi feder/lambă şi uluc", pentru
solicitări în planul peretelui şi perpendicular pe acest plan, în conformitate cu prevederile din
acest Cod şi din Codul P100-1, indiferent de tipul şi dimensiunile elementelor pentru zidărie,
se vor folosi valorile rezistenŃelor comunicate de furnizor pe baza încercărilor proprii la
solicitări ciclice alternante.efectuate de un laborator recunoscut, (pentru fiecare tip de
profilaŃie a feŃelor verticale de capăt).
4.1.1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei.
4.1.1.1. RezistenŃa la compresiune a zidăriei
4.1.1.1.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei
(1) RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei, fk, realizată cu mortar de

utilizare generală (G) şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) va fi determinată, pentru fiecare
clasă de elemente din argilă arsă şi din BCA, pe baza încercărilor pe probe de zidărie
efectuate conform standardului SR EN 1052-1, sau va fi adoptată din bazele de date existente
în condiŃiile stabilite la 1.1.(12)÷ (14).
(2) Când nu există date provenite din încercări conform (1), rezistenŃa unitară caracteristică la
compresiune fk a zidăriei cu elemente din argilă arsă şi cu elemente din BCA , executată cu
mortar pentru utilizare generală (G), pentru încărcări normale pe planul rosturilor orizontale,
va fi calculată, în funcŃie de rezistenŃele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidărie
şi a mortarului, conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.1.2.(2) cu relaŃia
f k = Kf b0.70 f m0.30 (4.1)
37
unde:
• K - coeficient care depinde de tipul elementului pentru zidărie;
• fb - rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie, pe direcŃia
normală pe rosturile orizontale, în N/mm2 definită conform SR EN 771-1 pentru
elemente din argilă arsă şi SR EN 771-4 pentru elemente din BCA şi art.3.1.3.1.1 din
acest Cod;
• fm - rezistenŃa medie la compresiune a mortarului, în N/mm2 definită conform SR
EN 998-2;
(3) Conform SR EN 1996-1-1, art. 3.6.1.2., formula (4.1) se va folosi numai dacă sunt
satisfăcute toate condiŃiile specificate în continuare:
• rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 75 N/mm2;
• rezistenŃa mortarului satisface condiŃiile fm ≤ 20 N/mm2 şi fm ≤ 2fb ; în cazul folosirii
mortarului de ciment (fără adaos de var) valorile date de relaŃia (4.1) se reduc cu 15%;
• zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod;
• coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%;
• toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;
• grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie, astfel
încât nu există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui pe toată lungimea acestuia sau
pe orice porŃiune din perete (figura 4.1a); în cazul în care există rost de mortar paralel
cu faŃa peretelui (figura 4.1b) valoarea rezultată din relaŃia (4.1.) se reduce cu 20%;
• Pentru elementele cu aria secŃiunii transversale ≤ 0,30 m2 valorile date de formula
(4.1) se reduc cu 15%.
(4) Pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă şi din BCA şi cu mortar pentru
utilizare generală (G), valorile K, stabilite de SR EN 1996-1-1, sunt date în tabelul 4.1.
Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele 1,2
şi 2S, cu rezistenŃa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenŃe M2.5÷ M15,
calculate cu formula (4.1) sunt date în tabelele 4.2a şi 4.2b.
Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA, cu rezistenŃa
standardizată fb = 2.5 ÷ 7.5 N/mm2, cu mortare cu rezistenŃe M2.5 ÷ M10, calculate cu
formula (4.1) sunt date în tabelul 4.2c.
Valorile coeficientului K pentru zidărie cu elemente ceramice şi din BCA
şi mortar pentru utilizare generală (G)
Tabelul 4.1
Tipul elementului pentru zidărie Coef. K
Elemente ceramice pline (grupa 1) 0.55
Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 şi 2S) 0.45
Elemente din BCA (grupa 1) 0.55
38
Figura 4.1 Alcătuirea zidăriei
(a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui
RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente

pline din argilă arsă din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G)
- Ńesere conform fig.4.1b -
Tabelul 4.2a
RezistenŃa standardizată RezistenŃa mortarului (N/mm2)
a elementului fb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
15.0 6.60 6.25 5.85 5.35 4.75 3.85
12.5 5.80 5.50 5.15 4.70 4.20 3.40
10.0 4.95 4.70 4.40 4.05 3.55 2.90
7.5 4.05 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
5.0 N.A. 2.70 2.50 2.20 NPS
N.A. Nu se aplică relaŃia (4.1) - a se vedea (3)
NPS - Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1, tab.8.1.
RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente

cu goluri verticale din argilă arsă din grupa 2 şi 2S şi mortar pentru utilizare generală (G)
- Ńesere conform fig.4.1a şi 4.1b-
Tabelul 4.2b
łesere
a elementului fb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
fig.4.1a 6.75 6.40 6.00 5.50 4.85 3.95
15.0
fig.4.1b 5.40 5.10 4.80 4.40 3.90 3.15
fig.4.1a 5.95 5.60 5.25 4.80 4.30 3.45
12.5
fig.4.1b 4.75 4.50 4.20 3.85 3.45 2.75
fig.4.1a 5.10 4.80 4.50 4.15 3.65 2.95
10.0
fig.4.1b 4.10 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
fig.4.1a 4.15 3.95 3.70 3.35 3.00 2.40
7.5
fig.4.1b 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40
fig.4.1a 2.75 2.55 2.25 NPS
5.0 N.A
fig.4.1b 2.20 2.05 NPS
N.A. Nu se aplică relaŃia (4.1)- a se vedea (3)
39
RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu
elemente pline din BCA din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G)
- Ńesere conform fig.4.1a şi 4.1b
Tabelul 4.2c
łesere
a elementului fb (N/mm2) M10 M7.5 M5 M2.5
fig.4.1a 4.50 4.10 3.65 2.95
7.50 (BCA 6)
fig.4.1b 3.60 3.30 2.90 2.40
fig.4.1a 4.00 3.60 3.20 2.60
6.25 (BCA 5)
fig.4.1b 3.20 2.90 2.60 2.10
fig.4.1a 3.40 3.10 2.75 2.25
5.00 (BCA 4)
fig.4.1b 2.70 2.50 2.20
fig.4.1a 2.80 2.50 2.25
3.75 (BCA 3)
fig.4.1b 2.20 2.00 NPS
fig.4.1a NA NPS
2.50 (BCA 2)
fig.4.1b NA
NA - Nu se aplică relaŃia (4.1)- a se vedea (3)
(5) Pentru zidăriile executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T), în rosturi cu grosime de 0.5
÷ 3.0 mm, rezistenŃa caracteristică la compresiune nu depinde de marca mortarului şi se va
calcula cu formulele:
• pentru zidărie cu elemente pline din argilă arsă şi cu elemente din BCA
f k = K f b0,85 (4.2a)
unde
- K = 0.75 pentru elemente pline din argilă arsă
- K = 0.80 pentru elemente din BCA
• pentru zidărie cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupele 2 şi 2S
f k = K f b0,7 (4.2b)
unde
- K = 0.70.
(6) Conform SR EN 1996-1-1, art. 3.6.1.2., formulele (4.2a) şi (4.2b) vor fi aplicate numai
dacă:
• zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod;
• toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;
• rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 50 N/mm2 ;
• grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie astfel
încât nu există nici un rost de mortar paralel cu faŃa peretelui, pe întreaga lungime a
zidului sau numai pe o parte a acestuia (figura 4.1a);
• coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%.
(7) Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele
1,2 şi 2S, cu rezistenŃa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subŃiri
(T), calculate cu formulele (4.2a) şi (4.2b) sunt date în tabelul 4.3a.
40
Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA, cu rezistenŃa
standardizată fb = 2.0 ÷ 7.5 N/mm2 cu mortare pentru rosuri subŃiri (T), calculate cu formula
(4.2a) sunt date în tabelul 4.3b.
elemente din argilă arsă şi mortar pentru rosturi subŃiri (T)
Tabelul 4.3a
RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2)
Grupa element
15.0 12.5 10.0 7.5 5.0
Grupa 1 7.50 6.40 5.30 4.15 2.95
Grupa 2&2S 4.65 4.10 3.50 2.85 2.15
elemente din BCA şi mortar pentru rosturi subŃiri (T)
Tabelul 4.3b
Clasa BCA6 BCA5 BCA4 BCA3 BCA2
fb 7.5 6.25 5.0 3.75 2.5
fk 4.40 3.80 3.15 2.45 NPS
(8) RezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei, pe direcŃie paralelă cu rosturile
orizontale, în planul peretelui, fkh se va determina, în absenŃa unor date obŃinute experimental
sau conform 1.1.(11), folosind relaŃiile (4.1), (4.2a) şi (4.2b) astfel:
• fb va fi înlocuită cu fbh rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru
zidărie pe direcŃie paralelă cu rostul orizontal;
• pentru calculul rezistenŃei standardizate fbh, factorul de transformare din standardul
SR EN 772-1 va fi luat δ ≤ 1.0;
• pentru elementele pentru zidărie din grupa 1, coeficientul K va avea valoarea din
tabelul 4.1
• pentru elementele pentru zidărie din grupa 2, coeficientul K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0,5 → K = 0.5 × 0.45 = 0.225
• pentru elementele pentru zidărie din grupa 2S coeficientul K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0.4 → K = 0.4 × 0.45 = 0.180.
(9) Valorile rezistenŃei caracteristice a zidăriei pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale, în
planul peretele, calculate cu (4.1), (4.2a) şi (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 ÷ 3.0 N/mm2 şi
mortar tip (G) cu rezistenŃa M2.5 ÷ M15 şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) sunt date în
tabelul 4.4.
RezistenŃa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale
a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi BCA
cu mortar de utilizare generală (G) şi mortar pentru rosturi subŃiri (T)
Tabelul 4.4.
RezistenŃa standardizată a elementelor
Marca Grupa
(fbh) N/mm2
mortarului elementului
2.0 2.5 3.0
1 2.01 2.35 2.67
M15 (G) 2 0.82 0.96 1.09
2S 0.66 0.77 0.87
1 1.78 2.09 2.37
M10 (G) 2 0.73 0.86 0.98
2S 0.58 0.68 0.77
1 1.63 1.91 2.17
M7.5 (G) 2 0.67 0.78 0.89
2S 0.53 0.63 0.72
M5 (G) 1 1.44 1.69 1.92
41
2 0.59 0.69 0.78
2S NPS 0.55 0.62
1 1.17 1.37 1.56
M2.5 (G) 2 0.56 0.64
NPS
2S NPS 0.51
1 1.21 1.43 1.67
Mortar
2 0.57 0.67 0.78
(T)
2S NPS 0.53 0.62
(10) Pentru calculul rezistenŃelor fk şi fkh ale zidăriilor cu elemente din import, formulele (4.1)
(4.2a) şi (4.2b) se vor utiliza numai în următoarele condiŃii:
• pentru elementele care poartă marcaj CE, provenite din Ńările care au adoptat
standardul EN 1996-1-1, pentru zidăriile cu mortar (G) se vor folosi valorile K din
tabelul 4.1 în funcŃie de tipul elementului şi pentru zidăriile cu mortar (T) se vor folosi
valorile K date la (5) de mai sus;
• pentru elementele care nu poartă marcajul CE valorile coeficientului K pentru zidire
cu ambele tipuri de mortar vor fi declarate de furnizor sau rezistenŃa caracteristică a
zidăriei va fi determinată prin încercări conform 1.1.(12)÷(14);
În ambele situaŃii vor fi satisfăcute toate condiŃiile de la (3), (6) şi (8).
(11) Pentru verificarea rezistenŃei zidăriei în timpul execuŃiei, valorile din tabelele 4.2 şi 4.3
se majorează cu 25%
4.1.1.1.2. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei
(1) RezistenŃele unitare de proiectare la compresiune ale zidăriei se vor determina cu relaŃiile
fk
fd = (4.3a)
γM
f
f dh = kh (4.3b)
γM
unde:
• fk – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei perpendicular pe rosturile de
aşezare determinată conform 4.1.1.1.1;
• fkh – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu rosturile de aşezare
determinată conform 4.1.1.1.1;
• γM - coeficientul de siguranŃă al materialului, stabilit conform 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fd şi fdh se reduc cu 15% pentru zidăria cu mortar (G),
în cazul în care se foloseşte mortar de ciment fără adaos de var
4.1.1.2. RezistenŃa zidăriei la forfecare
(1) RezistenŃa zidăriei la forfecare se va determina pentru două mecanisme de cedare:

1. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk,l)
2. Cedare pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei
comprimate (fvk,i)
42
4.1.1.2.1. RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal
(1) RezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal fvk,l, a zidăriei executată cu mortar
pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) în straturi cu grosime de
0,5 mm până la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determină, conform
standardului SR EN 1996-1-1,art. 3.6.2. (3) cu relaŃia
f vk,l = f vko + 0 ,4 σ d ≤ 0.065 f b (4.4a)
unde:
• fvk0 este rezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fără efort unitar de compresiune;
• σd este valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcŃia
forŃei tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încărcări
de proiectare, care se exercită pe zona comprimată a peretelui care asigură rezistenŃa la
forŃă tăietoare;
• fb este rezistenŃa medie standardizată la compresiune a elementelor pentru
zidărie.
(2) Pentru zidăriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut & feder/ lambă & uluc", la care feŃele
adiacente ale elementelor pentru zidărie se află în contact direct, executate cu mortar de
utilizare generală (G), sau cu mortar pentru straturi subŃiri (T) în rosturi orizontale cu
grosimea de 0,5 ÷ 3,0 mm, rezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal se calculează,
conform SR EN 1996-1-1, art 3.6.2.(4) cu relaŃia
f vk,l = 0 ,5 f vko + 0 ,4 σ d ≤ 0.045 f b (4.4b)
(3) RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei - sub efort unitar de
compresiune egal cu zero -, fvk0, va fi obŃinută din rezultatele încercărilor pe zidărie efectuate
conform SR EN 1052-3 sau în condiŃiile stabilite la 1.1.(12)÷(14).
(4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3), în cazul zidăriilor cu mortare
performante, de utilizare generală (G) sau pentru rosturi subŃiri (T), valoarea fvk0 se va lua
conform SR EN 998-2, anexa C (informativă).
(4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3), valorile fvk0 pentru zidăria
executată cu mortare de reŃetă pentru utilizare generală (G), cu compoziŃiile prescrise în
art.3.2.2. tabelul 3.4, vor fi luate conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.2., cu valorile din tabelul
4.5, cu condiŃia ca mortarul pentru utilizare generală (G) preparat conform standardului SR
EN 1996-2 să nu conŃină adaosuri sau aditivi.
.RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei (fvk0) în N/mm2
Tabelul 4.5
Mortar (G) de reŃetă
Elemente pentru zidărie
M10 M5, M2.5
Ceramice 0.30 0.20
Beton celular autoclavizat *** 0.15
4.1.1.2.2. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate
(1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secŃiuni înclinate, rezistenŃa unitară
caracteristică la forfecare fvk,i , a zidăriei cu mortar pentru utilizare generală (G), şi cu mortar
pentru rosturi subŃiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relaŃiile:
• Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2
43
σd
f vk ,i = 0.22 f bt 1 + 5 (4.5a)
f bt
• Pentru elemente din BCA
σd
f vk ,i = 0.10 f bt 1 + 16 (4.5b)
f bt
În relaŃiile (4.5a) şi (4.5b) notaŃiile sunt:
• fbt este rezistenŃa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie determinată
conform (2).
• σd este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular
pe direcŃia efortului unitar de forfecare, în secŃiunea considerată.
(2) Valoarea rezistenŃei caracteristice la întindere a elementelor pentru zidărie se determină
prin:
• evaluarea valorilor dintr-o bază de date cu rezultatele încercărilor la întindere prin
despicare a elementelor pentru zidărie
sau
• în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementului la compresiune (fb) cu relaŃiile:
- pentru elemente din argilă arsă
fbt = 0.026 fb (4.6a)
2
- pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm
fbt = 0.060 fb (4.6b)
4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare
(1) RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare (fvdl şi fvdi) se vor calcula cu
formulele
f vkl
f vdl = (4.7a)
γM
f vki
f vdi = (4.7b)
γM
în care:
• coeficientul de siguranŃă pentru material γM se va lua conform 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fvdl şi fvdi se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G)
care conŃine numai ciment (fără adaos de var).
4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul

zidăriei
(1) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor solicitaŃi la încovoiere de forŃe perpendiculare pe

planul zidăriei, vor fi luate în considerare rezistenŃele unitare corespunzătoare următoarelor
situaŃii de rupere:
• rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1;
44
• rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale,
fx2.
Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2
4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere

(1) RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidăriei, fxk1 şi fxk2, vor fi
obŃinute din rezultatele încercărilor pe zidărie executate conform standardului SR EN
1052-2 sau pe baza prevederilor de la 1.1.(12)÷(14).
(2)Având în vedere diversitatea profilaŃiilor feŃelor de capăt, efectuarea încercărilor este
obligatorie, în toate cazurile, pentru zidăriile cu legături tip "nut&feder/lambă&uluc". Aceste
valori vor fi declarate obligatoriu de către producător/importator prin documentele de însoŃire
a produselor.
(3) În cazul în care nu sunt disponibile date experimentale, valorile rezistenŃelor unitare
caracteristice la încovoiere ale zidăriei, cu toate rosturile complet umplute, realizată cu mortar
pentru zidărie pentru utilizare generală (G), fxk1 şi fxk2, în N/mm2, se vor lua din tabelul 4.6
(preluat din Anexa NaŃională la standardul SR EN 1996-1-1).
RezistenŃe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei
Tabelul 4.6
RezistenŃa medie a mortarului
Tipul elementelor M10*,M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline
0.240 0.480 0.180 0.360
sau cu perforaŃii verticale
Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130
*
Mortarul M10 nu se foloseşte pentru elemente cu fmed = 5 N/mm2 şi pentru elemente din BCA
(4) Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă cu feŃe verticale plane şi cu rosturile verticale
umplute, executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T), în absenŃa valorilor rezultate din
încercări conform 3.2.3.2.(4), se vor lua în calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 = 0.150 N/mm2,
conform SR EN 1996-1-1, art. 3.6.3., tabelele din Nota 2..
(5) Pentru zidăriile cu elemente din BCA cu feŃe verticale plane şi cu toate rosturile umplute
cu mortar (T), în absenŃa valorilor comunicate de furnizor pe baza rezultatelor din încercări
conform SR EN 771-4, rezistenŃele fxk1 şi fxk2 se vor lua egale cu cele mai mici dintre:
1. Valorile forfetare stabilite conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.3
- fxk1 = 0.150 N/mm2
- fxk2 = 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu ρ ≤ 400 kg/m3)
- fxk2 = 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu ρ > 400 kg/m3)
45
2. Valorile calculate în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementelor (fb) conform SR
EN 1996-1-1 art.3.6.3. Nota.3.
- fxk1 = fxk2 = 0.035 fb
4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere

(1) RezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale
zidăriei se vor calcula cu formulele:
f xk 1
f xd 1 = (4.8a )
γM
f xk 2
f xd 2 = (4.8b)
γM
în care coeficientul de siguranŃă pentru material, γM , se va lua conform 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare fxd1 şi fxd2 se reduc cu 25% pentru zidăria cu
mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var).
4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare
(1) RezistenŃa caracteristică de ancorare prin aderenŃă a armăturii înglobate în beton va fi

obŃinută din rezultatele încercărilor.
(2) Dacă nu se dispune de date experimentale, rezistenŃa caracteristică de aderenŃă, fbok, se va
lua după cum urmează:
• pentru armăturile înglobate în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu
150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7.;
• pentru armăturile înglobate în mortar sau în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mici
de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.
RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în

betonul elementelor de confinare (N/mm2)
Tabelul 4.7
Clasa de rezistenŃa a betonului C12/15 C16/20
fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) 1.3 1.5
fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2) 2.4 3.0
RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în

mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2)
Tabelul 4.8
Clasa de rezistenŃă a mortarului (M) M5 M10
Clasa de rezistenŃă a betonului (C) C12/15 C15/20
fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) 0,7 1,2
fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2) 1,0 1,5
46
4.1.2. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei.
4.1.2.1. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ - ε)
(1) Pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii secŃiunilor elementelor structurale şi

nestructurale din zidărie, se folosesc următoarele tipuri de relaŃii "efort unitar - deformaŃie
specifică σ-ε" (legi constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei (valori
caracteristice şi de proiectare):
• liniară (figura 4.3a)
• liniar - dreptunghiulară (figura 4.3b)
• parabolic - dreptunghiulară (figura 4.3c)
(a) (b) (c)

Figura 4.3 RelaŃia efort-deformaŃie pentru zidăria solicitată la compresiune axială
NOTE . 10 Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege de formă
"liniar - dreptunghiulară " având valoarea:
2
ε m1,conv = ε m1 (4.9a)
3
ε mu
20 Raportul µ = (4.9b)
ε m1
defineşte ductilitatea de material a zidăriei.
(2) Valorile diagramei de proiectare fd(ε) se obŃin din valorile diagramei caracteristice fk(ε) cu
relaŃia
f k (ε )
f d (ε ) = (4.10)
γM
(3) Forma relaŃiei σ-ε depinde de:
• caracteristicile elementelor pentru zidărie;
• tipul mortarului;
• modul de Ńesere şi umplerea rosturilor
(4) Determinarea relaŃiei σ-ε şi a parametrilor caracteristici (εm1 şi εmu ) se va face prin
încercări la compresiune efectuate conform standardului SR EN 1052-1. şi vor fi comunicate
de furnizor în documentele de însoŃire
(5) Valoarea deformaŃiei specifice ultime (εmu) utilizată pentru calculul rezistenŃei şi al
rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va limita, indiferent de
rezultatele încercărilor, astfel:
• pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : εmu ≤ 3.5‰;
• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu ≤ 2.0‰;
47
• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S şi pentru elementele
din BCA: forma legii σ- ε şi valorile εm1 şi εmu vor fi declarate de furnizor
(producător/importator) conform 1.1.(10) , cu limitarea εmu ≤ 2.0‰;
(5) Prevederile acestui Cod privitoare la calculul rezistenŃei de proiectare a zidăriei (capitolul
6.6.) şi la calculul deplasărilor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi
prevederile Codului P100-1, privitoare la valorile factorului de comportare q şi la numărul
maxim de niveluri admis, se vor aplica diferenŃiat în funcŃie de forma şi de parametrii legii σ-
ε.
(6) În cazurile în care forma legii σ-ε şi parametrii εm1 şi εmu nu sunt cunoscute (declarate de
furnizor), calculul rezistenŃei şi rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din
zidărie se va face în următoarele condiŃii:
• legea σ-ε va fi considerată "liniară" (figura 4.3a)
• valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal date la 4.1.2.2.se vor
reduce cu 25%
• deformaŃia specifică ultimă εmu dată la (4) va fi luată egală cu:
- pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: εmu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
- pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 şi 2S şi pentru
elemente din BCA : εmu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰;
• factorul de suprarezistenŃă definit în Codul P100-1 se va lua αu/α1 =1.0
4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidăriei
4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
(1) Pentru calculul deformaŃiilor longitudinale ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie

din zidărie simplă (ZNA) se folosesc, în funcŃie de situaŃia de proiectare respectivă,
următoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal:
• modulul de elasticitate secant de scurtă durată, Ez;
• modulul de elasticitate de lungă durată, Ez,ld.
(2) Modulul de elasticitate secant de scurtă durată Ez va fi determinat prin încercări conform
SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1.(12)÷(14).
(3) În absenŃa valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurtă
durată al zidăriei nearmate (Ez), executată cu elemente pentru zidărie din grupele 1 şi 2, cu
mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T), cu
toate rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaŃiile
• E z = 1000 f k pentru elemente din argilă arsă
• E z = 800 f k pentru elemente din BCA

(4) Pentru zidăriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut&feder" şi pentru zidăriile cu
rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată va fi
comunicată de către furnizor pentru fiecare tip de elemente.
(5) În cazul zidăriei cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.
(6) În condiŃiile enunŃate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al
zidăriei confinate (ZC) şi al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia
48
E z I z + Eb I b
E ZC ( ZIA ) = (4.11)
I z + Ib
unde
• Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;
• Iz şi Ib - momentele de inerŃie ale secŃiunilor de zidărie şi de beton,
calculate în raport cu axele principale de inerŃie ale peretelui.
În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de
relaŃia (4.11) se vor majora cu 10%.
(7) Modulul de elasticitate de lungă durată Ez,ld se va determina din valoarea modulului secant
de scurtă durată Ez, redusă conform relaŃiei (4.12), pentru a Ńine cont de efectele curgerii
lente,:
Ez
E z ,ld = (4.12)
1 +Φ
∞
unde
• Φ∞ - coeficientul final de curgere lentă dat în tabelul 4.10.
4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal
(1) Modulul de elasticitate transversal, Gz, pentru zidăria nearmată, cu elemente pentru zidărie
din argilă arsă din toate grupele (1, 2, 2S) şi din BCA, se determină cu relaŃia:
Gz = 0.4 Ez (4.13)
unde
• Ez - modulul de elasticitate secant de scurtă durată, cu valorile corespunzătoare
situaŃiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1.
(2) În lipsa unor date stabilite prin încercări, modulul de deformaŃie transversală echivalent
pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia:
GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA) (4.14)
4.2. ProprietăŃile fizice ale zidăriei
(1) Următoarele proprietăŃi fizice ale zidăriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
• curgerea lentă;
• variaŃiile de volum datorate modificărilor umidităŃii;
• dilatarea termică.
(2) Valorile de proiectare ale acestor proprietăŃi trebuie să fie determinate prin încercări sau
stabilite conform 1.1.(11) ÷1.1.(14).
(3) În absenŃa unor date obŃinute din încercări, valorile de proiectare ale proprietăŃilor fizice
vor fi luate în limitele indicate în SR EN 1996-1-1
49
Limitele valorilor principalelor proprietăŃi fizice ale zidăriei
Tabelul 4.9
Coeficientul de Valoarea ultimă de Coeficientul de
Tipul elementului curgere lentă finală umflare la umiditate dilatare termică, αtz,
pentru zidărie Φ ∞ sau contracŃia mm/m 10 -6 o
/1 C
Domeniul de variaŃie (valoare de referinŃă)
Ceramice 0,5 ÷ 1,5 -0,2 ÷ +1,0 4 ÷ 8 (5 x 10-6)
Beton celular autoclavizat 1,0 ÷ 2,5 -0,4 ÷ +0,2 7 ÷ 9 (8 x 10-6)
4.3. Durabilitatea zidăriei
(1) Toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie vor fi proiectate astfel încât să aibă
durabilitatea necesară pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinŃele şi cu durata de
exploatare stabilite prin tema de proiectare, în condiŃiile specifice ale mediului înconjurător.
4.3.2. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător
4.3.2.1. CondiŃii de microclimat de expunere
(1) La proiectarea tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie trebuie să fie luate în
considerare condiŃiile de microclimat la care va fi expusă zidăria în timpul exploatării.
(2) Pentru stabilirea condiŃiilor de microclimat de expunere ale zidăriei, se va Ńine seama şi
de:
• efectul finisajelor şi al placajelor de protecŃie;
• modul în care detaliile de finisaj împiedică menŃinerea/acumularea apei pe faŃade.
(3) CondiŃiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate se încadrează în clase de
expunere definite conform SR EN 1996-1-1 după cum urmează:
• MX1 – mediu ambiant uscat;
• MX2 – expus la umiditate sau umezire;
• MX3 – expus la umezire cu cicluri de înghet-dezgheŃ;
• MX4 – expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu săruri;
• MX5 – mediu ambiant chimic agresiv;
(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare:
• factorii climatici specifici ai amplasamentului:
- ploaia şi zăpada;
- acŃiunea simultană a vântului cu ploaia;
- variaŃiile de temperatură;
- variaŃiile umidităŃii relative;
• severitatea expunerii la umezire;
• expunerea la cicluri îngheŃ/dezgheŃ;
• prezenŃa compuşilor/substanŃelor chimice care, în contact cu apa, pot conduce
la reacŃii care afectează integritatea zidăriei.
(5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidăriilor în diferite subansambluri ale clădirii
şi a efectului detaliilor de alcătuire constructivă se vor utiliza prevederile standardului SR EN
1996-2, Anexa A (informativă) şi prevederile din Codul de practică.
50
4.3.3. Durabilitatea componentelor zidăriei
(1) CerinŃele referitoare la durabilitatea componentelor zidăriei, în corelare cu condiŃiile de

mediu în exploatare, vor fi specificate în mod explicit în proiecte şi vor fi supuse verificării
împreună cu întreg proiectul.
4.3.3.1. Elemente pentru zidărie
(1) Elementele pentru zidărie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, în condiŃiile
relevante de expunere, pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.
(2) În cazul zidăriilor aparente cu elemente din argilă arsă se vor respecta prevederile
SR EN 771-1 privind condiŃiile de folosire a elementelor în funcŃie de densitate.
4.3.3.2. Mortar
(1) Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista, în condiŃiile relevante de
microclimat de expunere, pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii şi nu va conŃine
componenŃi care ar putea avea efect dăunător asupra proprietăŃilor sau durabilităŃii mortarului,
oŃelului sau altor materiale cu care se află în contact.
(2) Conform SR EN 998-2 mortarele se încadrează în trei categorii în funcŃie de categoria
condiŃiilor de expunere a elementelor la care vor fi folosite:
• S - mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii severe;
• M - mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii moderate;
• P - mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii pasive.
CompoziŃia mortarelor S,M,P se stabileşte conform cu Codul de practică.
(3) Domeniile de utilizare a mortarelor S,M,P în corelare cu condiŃiile de microclimat definite
la 4.3.2.1.(3).vor fi cele stabilite prin standardul SR EN 1996-2, Anexa B (informativă) după
cum urmează:
• Clasa de expunere MX 1 → mortar P, M sau S
• Clasa de expunere MX 2.1 → mortar M sau S
• Clasa de expunere MX 3.2 → mortar S
Pentru zidăriile din clasele de expunere MX4 şi MX5 se vor evalua pentru fiecare
amplasament, şi pentru fiecare proiect, gradul de expunere la
• săruri;
• umezire;
• cicluri de îngheŃ/dezgheŃ;
• substanŃe chimice agresive (cantitatea acestora şi tipul de reacŃie).
4.3.3.3. OŃel pentru armături
(1) OŃelul pentru armături, înglobat în beton sau în mortar, va fi suficient de durabil, astfel că,
atunci când este pus în operă în condiŃiile prevăzute în Codul de practică, să reziste la
condiŃiile locale de expunere pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.
51
(2) Pentru asigurarea durabilităŃii se va folosi oŃel pentru beton armat (oŃel carbon), protejat
prin măsurile date în continuare, sau oŃel rezistent la coroziune. Măsurile de protecŃie sunt
corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN
1996-2, Anexa A (informativă)
(3) Pentru clasa de expunere MX1, oŃelul poate fi neprotejat (cu excepŃia zidăriei de placaj).
(4) Pentru clasele de expunere MX2 şi MX3, protecŃia oŃelului se va realiza prin:
• înglobare în mortar sau beton;
• galvanizare;
• acoperire cu răşini epoxidice;
sau printr-o combinaŃie a acestor procedee.
(5) ProtecŃia armăturilor prin înglobare în mortar trebuie să îndeplinească următoarele
condiŃii:
• tipul şi marca minimă a mortarului vor fi:
- mortar de ciment-var M5 - pentru încăperi cu umiditate relativă interioară
permanentă a aerului ≤ 60%;
- mortar de ciment cu adaos de plastifianŃi M10 - pentru încăperi cu umiditate
relativă interioară permanentă a aerului > 60%;
• acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi
≥ 20 mm la pereŃii care se tencuiesc ulterior şi ≥ 35 mm la pereŃii care rămân
netencuiŃi; grosimea stratului de protecŃie va fi sporită până la 45 mm în cazul
pereŃilor care trebuie să rămână netencuiŃi (zidărie aparentă sau de placaj), în condiŃiile
de expunere MX4 şi MX5;
• zidăria va fi tencuită cu mortar ≥ M2.5.
(6) ProtecŃia armăturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura
prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minimă dată în standardul
SR EN 1992-1-1 pentru condiŃiile de expunere respective.
(7) ProtecŃia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc ≥ 900 g/ m2 sau cu o
acoperire de zinc ≥ 60 g/m2 completată cu o acoperire cu răşină epoxidică cu grosime medie
recomandată 100 µm.
NOTĂ: OŃelul va fi galvanizat după fasonare.
4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor
(1) Pentru betoanele care intră în alcătuirea clădirilor de zidărie se vor avea în vedere
prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1 -2007. măsurile specifice din
acest Cod şi din Codul de practică.
4.3.3.5. Straturi de rupere a capilarităŃii
(1) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor avea durabilitatea corespunzătoare tipului de
clădire la care se utilizează şi condiŃiilor de mediu respective; ele vor fi alcătuite din materiale
care să nu poată fi străpunse la utilizare şi vor fi capabile să reziste la eforturile mecanice fără
să favorizeze producerea condensului.
(2) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor fi realizate din :
• materiale plastice;
• tencuieli hidrofuge.
52
4.3.3.6. Elemente de legătură pentru pereŃi
(1) Elementele de legătură pentru pereŃi şi prinderile lor vor fi capabile să reziste la acŃiunea
relevantă a mediului înconjurător şi la mişcările relative între straturi. Ele vor avea rezistenŃă
la coroziune corespunzătoare mediului în care sunt utilizate.
(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidărie sau ale stratului exterior al faŃadelor
ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oŃel inoxidabil.
4.3.3.7. Eclise, scoabe şi corniere
(1) Eclisele, ancorele, scoabele şi cornierele înglobate în zidărie vor avea rezistenŃă la
coroziune corespunzătoare condiŃiilor de mediu în care sunt utilizate. ProtecŃia acestora se va
realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curentă pentru condiŃii de mediu similare.
4.4.4. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului
(1) Zidăria aflată sub nivelul terenului va fi proiectată astfel încât să nu fie afectată
defavorabil de condiŃiile terenului sau va fi protejată în mod corespunzător.
În acest scop:
• se vor lua măsuri pentru a proteja zidăria de efectele umezelii provenite din contactul
cu pământul, mai ales împotriva propagării umidităŃii prin capilaritate;
• în cazul în care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constată că terenul
conŃine substanŃe chimice care pot afecta integritatea şi durabilitatea zidăriei, aceasta
va fi proiectată din materiale rezistente la aceste substanŃe sau va fi protejată
corespunzător (de exemplu, cu tencuieli rezistente la acŃiunile chimice respective).
CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR CU

PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
5.1. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente
(1) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente cu pereŃi

structurali din zidărie implică parcurgerea următoarelor etape:
i. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaŃie.
ii. Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereŃilor structurali).
iii. Proiectarea preliminară a planşeelor.
iv. Proiectarea preliminară a infrastructurii.
(2) În procesul de proiectare preliminară, alegerea configuraŃiei de ansamblu a clădirii este
atribuŃia principală a arhitectului. ConcepŃia structurii revine inginerului de structuri dar nu
poate fi independentă de cerinŃele funcŃionale şi de plastică formulate de investitor şi de
arhitect.
(3) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de predimensionare
structurală, care precede verificarea prin calcul a siguranŃei structurale şi de care depinde
alegerea modelului şi a metodei pentru calculul la acŃiunea încărcărilor verticale şi seismice,
conform cerinŃelor stabilite la Cap.6 din acest Cod.
53
5.1.1. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente
(1) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se realizeze un
ansamblu spaŃial unitar format din:
• elemente verticale: pereŃi structurali, dispuşi pe două direcŃii neconcurente;
• elemente orizontale: planşee care, de regulă, vor fi rigide în plan orizontal.
(2) Caracterul spaŃial unitar al structurii din zidărie se va obŃine prin:
A. Legături între pereŃii structurali de pe cele două direcŃii principale, la colŃuri, intersecŃii şi
ramificaŃii, care se vor realiza prin:
• Ńeserea zidăriei conform prevederilor din Codul de practică,
• armături dispuse în rosturile orizontale;
• stâlpişori de beton armat turnaŃi în ştrepii zidăriei;
• continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al ZIA
B. Legături între planşee şi pereŃii structurali care se vor realiza după cum urmează:
• la pereŃii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toŃi
pereŃii;
• la pereŃii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din
stâlpişori în sistemul de centuri de la fiecare planşeu;
• la pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din
stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.
(3) Se vor lua măsurile necesare pentru menŃinerea conlucrării spaŃiale între subansamblurile
structurale verticale şi orizontale pentru toate situaŃiile de proiectare (de exemplu
împiedicarea prăbuşirii progresive).
(4) În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie se va
urmări ca forma în plan şi volumetria clădirii, distribuŃia spaŃiilor, amplasarea şi alcătuirea
pereŃilor structurali să fie astfel alese încât să se obŃină regularitate în plan şi pe verticală
definită conform criteriilor de la art. 5.1.2. şi 5.1.3.
5.1.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie
(1) Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică (dată de forma în
plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereŃilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
(2) Aria planşeului va fi menŃinută, de regulă, constantă la toate nivelurile clădirii. Se pot
accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10 ÷ 15% cu
condiŃia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaŃii să nu fie întrerupt.
(3) RezistenŃa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcŃii principale
ale clădirii şi vor fi menŃinute aproximativ constante pe toată înălŃimea clădirii. Se recomandă
ca diferenŃa între valorile respective, să nu depăşească, la fiecare nivel, 25% iar în elevaŃie
eventualele reduceri de rezistenŃă şi de rigiditate să fie ≤ 20% .
(4) Reducerile de rezistenŃă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea:
• densităŃii zidurilor;
• grosimii zidurilor;
• rezistenŃei zidăriei la compresiune.
54
5.1.3. Criterii de regularitate structurală
(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficientă capacitate de rezistenŃă şi

rigiditate şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forŃelor verticale şi orizontale, până la
terenul de fundare.
(2) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în plan dacă:
• forma în plan satisface următoarele condiŃii:
- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcŃii ortogonale;
- este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colŃuri intrânde;
- eventualele retrageri/proeminenŃe în raport cu conturul curent al planseului nu
depăşesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din
dimensiunea laturii respective (fig 5.1);
• dispunerea în plan a pereŃilor structurali satisface următoarele condiŃii:
- nu există disimetrii importante ale capacităŃilor de rezistenŃă şi/sau ale încărcărilor
permanente în raport cu axele principale ale clădirii;
- distanŃa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte
0.1 L unde L este dimensiunea clădirii pe direcŃia perpendiculară direcŃiei de
calcul.
• rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată
compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereŃilor structurali sub efectul forŃelor
orizontale;
Figura 5.1 CondiŃii de regularitate geometrică în plan

(3) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în elevaŃie dacă:
• înălŃimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%;
• pereŃii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezintă variaŃii care se încadrează în următoarele limite:
- reducerea lungimii unui perete faŃă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%;
- la clădirile cu nniv ≥3, pentru fiecare direcŃie principală, reducerea ariilor nete
totale de zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la
parter pe direcŃia respectivă; dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele
direcŃii principale, reducerea totală nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de
la parter .
• clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenŃă mai
mică decât cele ale nivelurilor superioare).
55
Figura 5.2 Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaŃie)
(4) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie fundate direct pe terenuri dificile se vor
adopta numai alcătuiri arhitectural-structurale care asigură regularitate geometrică în plan şi în
elevaŃie.
(5) Clădirile care nu satisfac condiŃiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fără regularitate
geometrică şi structurală, după caz, în plan sau în elevaŃie.
(6) Pentru proiectare în conformitate cu prevederile acestui Cod, clădirile cu pereŃi structurali
din zidărie se clasifică în grupe de regularitate după cum urmează:
Clasificarea clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie în grupe de regularitate

Tabelul 5.1
Grupa de regularitate a Tipul Regularitate
clădirii structurii Plan ElevaŃie
1.1 Da Da
Clădiri cu regularitate Tip 1
1.2 Nu Da
2.1 Da Nu
Clădiri fără regularitate Tip 2
2.2 Nu Nu
(6) Clădirile cu structuri de tip dual, la care pereŃii structurali din zidărie conlucrează cu cadre
din beton armat, se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde
de raportul între cele două subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinŃelor
din Codul P100-1 Subsistemul "pereŃi structurali din zidărie" va fi proiectat conform
prevederilor din Codul P100-1, cap.8 şi din acest Cod.
5.1.4. Separarea clădirii în tronsoane
(1) Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiŃii:

• lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.;
• forma în plan are neregularităŃi care depăşesc limitele din figura 5.1.;
• terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităŃi (de stratificaŃie, de
consistenŃă, umpluturi locale, etc).
4. (2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea
clădirii cu rosturi se vor încadra în limitele:
• înălŃime / lăŃime ≤ 1.5, indiferent de zona seismică;
• lungime / lăŃime ≤ 4.0. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0.20g şi
≤ 3.0 în zonele seismice cu ag ≥ 0.24g
(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clădirii prin rosturi trebuie să aibă o
alcătuire arhitectural-structurală care corespunde, tuturor prevederilor de la 5.1.2.
(4) Rosturile de separaŃie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcŃie de
rolul în structură, după cum urmează:
• rosturi complete, care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura:
56
- rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structură datorate
neuniformităŃii terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul
fundării pe terenuri dificile;
• rosturi parŃiale, care se realizează numai în suprastructură:
- rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de
ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan; în cazul clădirilor cu
lungime totală mare, rosturile seismice vor traversa şi fundaŃiile pentru a evita
nesincronismul mişcării seismice la fundaŃiile situate la distanŃe relative mari;
- rosturi de contracŃie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta
din variaŃiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice
zidăriei/betonului.
(5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereŃilor structurali, vor fi plane şi vor separa
complet atât elementele structurale cât şi elementele nestructurale ale clădirii.
(6) Dimensiunea spaŃiului liber dintre elementele de construcŃie ale tronsoanelor adiacente va
fi stabilită prin calcul, conform prevederilor Codului P100-1, Cap.4.
(7) Închiderea spaŃiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt impermeabile la apă şi la aer, nu
permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului.
Aceste materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaŃă proiectată a
structurii. Nu se permite închiderea rostului cu tencuială
5.1.5. Dimensiuni maxime ale clădirilor
5.1.5.1. Dimensiuni maxime în plan
(1) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale, lungimea
maximă a tronsoanelor va fi de 50.0 m.
(2) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările specifice: P7-
2000 şi/sau NP 001-2000.
5.1.5.2. Dimensiuni maxime în elevaŃie
(1) Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secŃiunea de încastrare definită la 6.3.1 (2) şi
valoarea minimă constructivă asociată a densităŃii pereŃilor structurali (p%), pentru care se
aplică prevederile acestui Cod, se limitează, conform Codului P100-1 tab.8.5 şi 8.6 în funcŃie
de:
• acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag);
• clasa de regularitate/neregularitate structurală definită la 5.1.3.;
• clasa de importanŃă-expunere a clădirii, stabilită conform P100-1;
• tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
• densitatea pereŃilor structurali p%, stabilită conform 5.2.1.(2);
• tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi grupa elementelor din argilă
arsă (1, 2, 2S),
(2) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie armată (ZC, ZC+AR şi ZIA) mansarda
nu se va include în numărul de niveluri maxim (nniv) admis conform Codului P100-1,tab.8.6
dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii constructive:
57
• densitatea minimă constructivă a pereŃilor dată în Codul P100-1 tabelul 8.6 se
majorează cu 1.0%;
• pereŃii perimetrali din zidărie nu depăşesc înălŃimea medie de 1.25 m;
• pereŃii de compartimentare sunt de tip uşor (gips-carton sau similar);
• şarpanta din lemn este proiectată astfel încât să nu rezulte împingeri în pereŃii
perimetrali;
• zidăria pereŃilor structurali de la mansardă este confinată cu stâlpişori de beton armat
în continuarea celor de la nivelul inferior;
• la partea superioară a pereŃilor de zidărie ai mansardei este prevăzută o centură de
beton armat.
Dacă cel puŃin una din aceste condiŃii nu este îndeplinită, mansarda va fi considerată "nivel"
iar clădirea se va încadra, din punct de vedere al înălŃimii şi al densităŃii pereŃilor structurali,
în condiŃiile date în Codul P100-1 tabelul 8.6.
5.2. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente
5.2.1. Alegerea sistemului de pereŃi structurali
(1) Alegerea sistemului de pereŃi structurali, se va face astfel încât să realizeze, concomitent,
satisfacerea următoarelor categorii de cerinŃe:
• funcŃionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaŃiilor libere, înălŃimea de nivel,
tipul circulaŃiilor, etc;
• de confort;
• de siguranŃă structurală.
(2) Densitatea pereŃilor structurali ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcŃiile principale
ale clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereŃilor structurali din zidărie
(Az,net) de pe direcŃia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv
Az ,net
p (% ) = 100 (5.1)
Apl
(3) Pentru structurile cu pereŃi din zidărie care fac obiectul acestui Cod, densitatea necesară a
pereŃilor structurali se va stabili prin calcul, cu respectarea valorilor minime date în Codul
P100-1, tab. 8.5 şi 8.6. Valorile minime p% se referă la nivelul de bază al clădirii (secŃiunea
de încastrare). La nivelurile superioare, densitatea minimă fi redusă fără însă a deveni mai
mică de 3% pe fiecare direcŃie principală a clădirii. Reducerea densităŃii pereŃilor se va face
Ńinând seama de recomandările de la 5.1.2.(6), urmărind să nu rezulte modificarea clasei de
regularitate sau creşterea pronunŃată a disimetriei sistemului structural.
(4) Prevederea în proiect a densităŃii minime de pereŃi nu elimină/înlocuieşte obligaŃia
proiectantului de a verifica prin calcul siguranŃa structurii conform cerinŃelor de la capitolul 6
din acest Cod şi prevederilor Codului P100-1. cu excepŃia clădirilor simple din zidărie.
(5) PereŃii de zidărie care nu îndeplinesc condiŃiile pentru a fi consideraŃi pereŃi structurali
sau pereŃi de contravântuire vor fi consideraŃi "pereŃi nestructurali" şi vor fi proiectaŃi pentru
încărcările menŃionate la 1.3.4. cu respectarea măsurilor constructive date la 7.3 şi în Codul
P100-1, Cap.10
(6) PereŃii de zidărie înrămata vor fi proiectaŃi conform prevederilor de la Capitolul 6 din
acest Cod şi din Codul P100-1, capitolele 5 şi 8.
58
5.2.1.1 Structuri cu pereŃi deşi
(1) Structurile cu pereŃi deşi (sistem fagure), sunt definite prin următorii parametri geometrici
(figura 5.3a):
• înălŃimea de nivel ≤ 3,25 m;
• distanŃele maxime între pereŃi, pe cele două direcŃii principale ≤ 5,00 m;
• aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 25,0 m2.
(2) În cazul în care, la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereŃi deşi, sunt necesare, local,
spaŃii mai mari, se acceptă suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaŃia
suprimării acestui perete la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab".
(3) Folosirea sistemului de pereŃi deşi este recomandată în cazul clădirilor fundate pe terenuri
dificile.
5.2.1.2. Structuri cu pereŃi rari
(1) Structurile cu pereŃi rari (sistem celular), sunt definite prin următorii parametri geometrici
(figura 5.3b):
• înălŃimea de nivel ≤ 4,00m;
• distanŃele maxime între pereŃi, pe cele două direcŃii principale ≤ 9,00 m;
• aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 75,0 m2.
(a) (b)
Figura 5.3. Structuri cu pereŃi din zidărie
(a) Structuri cu pereŃi deşi (sistem fagure) (b) Structuri cu pereŃi rari (sistem celular)
5.2.2. Alegerea tipului de zidărie
(1) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie, alegerea tipului de
zidărie pentru pereŃii structurali se va face cu respectarea condiŃiilor limită stabilite în Codul
P100-1, cap.8, tab. 8.5 şi 8.6 în funcŃie de:
• numărul de niveluri supraterane (nniv);
• regularitatea structurală a clădirii;
• grupa elementelor pentru zidărie;
• acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag);
precum şi în funcŃie de posibilităŃile tehnologice de execuŃie.
5.2.2.1. Zidăria nearmată (ZNA)
(1) Din cauza capacităŃii scăzute de a disipa energia seismică, datorită rezistenŃei mici
59
la întindere şi la forfecare şi a ductilităŃii reduse, se recomandă ca adoptarea în faza de
proiectare preliminară a structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) să fie evitată.
(2) Utilizarea structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată se va face numai cu respectarea
principiilor stabilite în Codul P100-1, cap.8 şi cu aplicarea regulilor din acest Cod.
(3) Structurile cu pereŃi din zidărie nearmată vor avea elemente verticale şi orizontale de
confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea şi conlucrarea spaŃială a pereŃilor şi
planşeelor. PoziŃionarea acestor elemente, dimensiunile secŃiunii de beton şi armarea acestora
se va face conform 5.2.3. RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente de confinare nu se vor lua
în considerare pentru calculul rezistenŃei şi rigidităŃii clădirii în ansamblu.
(4) Structurile cu pereŃi de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 şi
2S şi cu elemente din BCA vor fi folosite, în condiŃiile stabilite în Codul P100-1, tab.8.5 ,
numai dacă sunt îndeplinite toate condiŃiile de mai jos:
• clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în
elevaŃie", poziŃia 1 din tabelul 5.1;
• clădirea se încadrează în clasa de importanŃă I sau II conform Codului P100-1;
• sistemul de aşezare a pereŃilor este de tip "pereŃi deşi" (sistem fagure);
• înălŃimea nivelului hetaj ≤ 3.00 m;
• sunt prevăzute elemente verticale şi orizontale pentru asigurarea integrităŃii structurale
şi conlucrării spaŃiale ale pereŃilor conform (2)
• sunt respectate cerinŃele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor din acest Cod;
• materialele folosite satisfac cerinŃele de la Cap.3 şi din Codul P100-1.
5.2.2.2. Zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA)
(1) Clădirile cu pereŃi structurali de zidărie confinată (ZC), cu sau fără armături în rosturile
orizontale, şi cele cu pereŃi structurali de zidărie cu inimă armată (ZIA), cu elemente ceramice
din grupele 1, 2 şi 2S şi cu elemente din BCA, vor fi utilizate, în condiŃiile de calcul, de
dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest Cod în condiŃiile stabilite
conform Codului P100-1. tab.8.6.
5.2.3. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat
(1) La toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie simplă (ZNA) cu elemente din argilă arsă
şi din BCA , se vor prevedea, ca măsură constructivă, stâlpişori de beton armat, conform
P100.-1, art.8.3.2.1.(3), în următoarele poziŃii:
• Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.12g. la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe
conturul construcŃiei
• Pentru zonele seismice cu 0.12g < ag ≤ 0.32g la toate colŃurile exterioare şi intrânde
de pe conturul construcŃiei şi la casa scării
(2) La clădirile cu pereŃi din zidărie confinată (ZC), cu elemente din argilă arsă şi din BCA,
stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaŃi în următoarele poziŃii:
i. la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei;
ii. la capetele libere ale fiecărui perete;
iii. de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 2.5 m2 în zonele seismice cu ag
≤0.20g şi de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 1.5 m2 pentru zonele seismice
60
cu ag ≥ 0.24g ; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă
necesitatea acestora rezultă din calcule sau din cerinŃa iv;
iv. în lungul peretelui, astfel încât distanŃa între axele stâlpişorilor să nu depăşească:
- 4.0 m în cazul structurilor cu pereŃi rari (sistem celular);
- 5.0 m în cazul structurilor cu pereŃi deşi (sistem fagure);
v. la intersecŃiile pereŃilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de
mai sus se află la o distanŃă mai mare de 3t unde "t" este grosimea peretelui
vi. în toŃi spaleŃii care nu au lungimea minimă prevăzută la art.5.2.5.(5)
Figura 5.4. PoziŃionarea stâlpişorilor din beton armat la structuri din zidărie confinată
(3) Stâlpişorii vor fi executaŃi pe toată înălŃimea construcŃiei.
(4) Pentru toate clădirile, indiferent de alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC sau ZIA) şi de zona
seismică, se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereŃilor,
• la nivelul fiecărui planşeu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton armat
sau lemn) şi de tehnologia de realizare a acestuia,
• în poziŃie intermediară, la construcŃiile etajate cu pereŃi rari (sistem celular) şi la
construcŃiile tip “sală/hală” ai căror pereŃi structurali au înălŃimea > 3,20 m, în zonele
seismice cu ag≥0,16 g, sau > 4,00 m - în zonele seismice cu ag≤0,12g.
(5) În cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil şi cu şarpantă din lemn se vor
prevedea centuri la partea superioară a tuturor pereŃilor care depăşesc nivelul ultimului
planşeu.
(6) Stâlpişorii şi centurile din pereŃii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuŃi la exterior cu
protecŃie termică pentru evitarea formării punŃilor termice.
5.2.5. Goluri în pereŃii structurali din zidărie
(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereŃii
structurali de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor cerinŃe:
• funcŃionale;
• de plastica faŃadelor;
• structurale.
(2) CerinŃele structurale vor avea în vedere :
• evitarea reducerii exagerate a rezistenŃei şi a rigidităŃii unor pereŃi structurali;
• obŃinerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcŃiile principale ale clădirii;
• satisfacerea cerinŃelor de rezistenŃă şi de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.
61
(2) Pentru satisfacerea cerinŃelor de la (2), raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi
ferestre şi ariile plinurilor de zidărie, va fi limitat, conform valorile din tabelul 5.2.
Tabelul 5.2.
AcceleraŃia ag 0.08g 0.12g, 0.16g 0.20g, 0.24g 0.28g, 0.32g
nniv ≤ 3 nniv ≤ 3
ρ ≤ 1.5 ρ ≤ 1.25
Perete exterior ρ ≤1.00 ρ ≤0.80
nniv = 4,5 nniv = 4
ρ ≤ 1.25 ρ ≤ 1.00
nniv ≤ 3 nniv ≤ 3
ρ ≤ 0.55 ρ ≤ 0.45
Perete interior ρ≤ 0.35 ρ ≤ 0.25
nniv = 4,5 nniv = 4
ρ ≤ 0.45 ρ ≤ 0.35
Notă. Pentru determinarea raportului ρ se iau în considerare numai elementele verticale cu continuitate până la
fundaŃii şi care au dimensiuni cel puŃin egale cu valorile minime date la.5.2.5.(5)
(4) Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceaişi verticală la toate
nivelurile. Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanŃe care să
permită transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".
Figura 5.5. Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereŃii de zidărie

(5) Lungimea minimă (lmin) a spaleŃilor adiacenŃi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează, în
funcŃie de cea mai mare înălŃime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t),
după cum urmează:
• pentru zidăria nearmată (ZNA):
- spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori :
lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m
- spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
• pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR):
- spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
- spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori :
lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m
• pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.
62
Figura 5.6. Dispunerea în plan a golurilor din pereŃii de zidărie
5.2.6. Grosimea pereŃilor de zidărie
(1) Grosimea pereŃilor exteriori şi interiori prevăzută în proiect va fi egală cu cea mai mare
valoare rezultată calculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinŃe:
• siguranŃă structurală;
• izolare termică/economie de energie;
• izolare fonică;
• protecŃie la foc.
(2) Grosimea de calcul a pereŃilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite cu
excepŃia pereŃilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabileşte conform
aliniatelor (5) şi (6).
(3) Grosimea minimă a pereŃilor pentru cerinŃa de siguranŃă structurală, indiferent de
materialul elementelor din care este executată zidăria (argilă arsă sau BCA) şi de grupa
acestora (1, 2 sau 2S), va fi 240 mm.
(4) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenŃă, raportul între înălŃimea etajului (het) şi
grosimea peretelui structural (t) trebuie să satisfacă următoarele condiŃii minime:
• zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12;
• zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15.
(5) Grosimea de calcul, tef, a unui perete dublu cu gol interior în care cele două straturi sunt
solidarizate cu agrafe conform 7.3.1.(3) se determină cu relaŃia
tef = 3 t13 + t23 (5.2).

unde:
t1 , este grosimea stratului exterior sau neportant
t2 este grosimea stratului interior sau portant;
(7) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereŃilor nu satisfac cerinŃele de
siguranŃă structurală de la 6.7., se va adopta una dintre următoarele măsuri:
• schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei (de exemplu, din ZNA în ZC sau ZIA);
• sporirea grosimii pereŃilor;
• folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu rezistenŃe superioare
63
5.3. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale
(1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică, din punct de vedere al
rigidităŃii în plan orizontal, care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi
poziŃiile golurilor mari, în două categorii:
• planşee rigide în plan orizontal;
• planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.
(2) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de toate tipurile se
va urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan orizontal.
5.3.1. Tipul planşeului
(1) Planşeul este considerat rigid în plan orizontal dacă, atunci când este modelat cu
flexibilitatea sa reală în plan, deplasările orizontale calculate în situaŃia de proiectare seismică
nu depăşesc nicăieri cu mai mult de 10 % din deplasarea orizontală absolută corespunzătoare
deplasările rezultate din ipoteza de diafragmă rigidă.
(2) Dacă nu sunt slăbite semnificativ de goluri (a se vedea 5.3.2.), vor fi considerate
rigide în plan orizontal, fără verificarea de la (1), planşeele care au următoarele alcătuiri:
• planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu grosime
≥ 60 mm, armată cu plasă de oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m
• planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur
prin piese metalice sudate, bucle de oŃel beton şi beton de monolitizare;
• planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie", cu bucle sau cu bare de
legătură la extremităŃi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm, armată cu
plasă din oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m (≥ 5Φ8/m).
(3) Pentru planşeele care nu îndeplinesc condiŃiile de la (2), pentru stabilirea modelului de
calcul seismic este necesară verificarea condiŃiei de rigiditate conform (1).
Această prevedere este aplicabilă şi sistemelor de planşee mixte alcătuite din nervuri metalice
sau din beton armat/precomprimat şi din corpuri de umplutură ceramice sau din beton cu sau
fără suprabetonare..
(4) Următoarele categorii de planşee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativă, în
plan orizontal:
• planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la
extremităŃi, ;
• planşee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri
ceramice, fără suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm;
• planşee din lemn.
(5) Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile. .
Acest tip de planşeu va fi utilizat la toate clădirile din zonele seismice cu ag ≥ 0.24g.
(6) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiŃiile
stabilite în Codul P100-1, art. 8.5.2.2..
(7) În cazul planşeelor din elemente prefabricate, îmbinările vor fi proiectate astfel încât
răspunsul planşeului la forŃe seismice să fie similar cu cel a planşeelor din beton armat
monolit iar îmbinările să rămână în stadiul elastic pentru solicitările rezultate din acŃiunea
cutremurului de proiectare multiplicată cu factorul de comportare "q".
64
5.3.2. PoziŃionarea golurilor mari în planşee
(1) PoziŃiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite încât să nu conducă la reducerea
rigidităŃii şi a rezistenŃei planşeelor şi să asigure transferul forŃelor orizontale la pereŃii
structurali fără concentrări importante de eforturi . În acest scop, se va evita poziŃionarea
golurilor la colŃurile planşeelor, lângă pereŃii de contur sau alăturarea mai multor goluri.
Figura 5.7 PoziŃionarea golurilor de mari dimensiuni în planşee
(2) În cazurile în care slăbirea semnificativă a planşeelor prin goluri nu poate fi evitată se va
Ńine seama de efectul rigidităŃii finite a planşeului prin adoptarea unui model de calcul spaŃial,
iar rezistenŃa planşeului va fi verificată conform secŃiunii 6.5. În lipsa acestui calcul se aplică
prevederile P100-1 art. 8.4.3.2.2
5.3.3. Supante, console
(1) În clădirile curente, indiferent de tipul zidăriei (ZNA, ZC, ZIA), în zonele seismice cu ag
> 0.20g nu se acceptă prevederea planşeelor parŃiale (supante). În zonele cu ag ≤
0.20g forŃa seismică se va determina prin calculul modal cu spectru de răspuns.
(2) Consolele care depăşesc linia exterioară a pereŃilor structurali de contur (balcoane,
copertine) vor fi amplasate la nivelul planşeului curent, eventual cu o denivelare care se
încadrează în limitele de la 5.3.1.(6) dar cu asigurarea continuităŃii structurale. Consolele vor
fi realizate din acelaşi material ca şi planşeul (beton armat sau lemn).
(4) În mod excepŃional se acceptă amplasarea unor console de beton armat în poziŃii
intermediare, încastrate în zidărie, cu respectarea următoarelor condiŃii:
• deschiderea consolei Lc ≤ 3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrată;
• accesul oamenilor pe consolă nu este decât întâmplător (pentru întreŃinere);
• rezemarea consolei se face pe toată lăŃimea zidului.
În cazul deschiderilor mai mari decât 3t, stabilitatea şi rezistenŃa consolei vor fi asigurate prin
elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui; în toate cazurile, consolele şi a
elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.
5.3.4. Şarpante
(1) La proiectarea şarpantelor se va urmări adoptarea unei configuraŃii cu rigiditate spaŃială

suficientă, pentru asigurarea indeformabilităŃii acestora, pe toate direcŃiile, sub efectul
încărcărilor din zăpadă, din vânt şi din cutremur. În cazul încărcării cu zăpadă se vor avea în
vedere efectele încărcărilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zăpezii pe anumite
porŃiuni ale acoperişului (a se vedea Codului CR 1-1-3).
65
(2) Stabilitatea generală şi locală a şarpantei în ansamblu şi a elementelor acesteia sub
acŃiunea vântului vor fi verificate prin calcul pentru forŃele stabilite prin Codul NP-082 şi prin
măsuri constructive.
(3) Schema statică ale şarpantei va fi aleasă astfel încât să nu rezulte împingeri în elementele
de reazem (pereŃi, atice, calcane, etc). Dacă o astfel de schemă nu poate fi realizată se vor
prevedea elemente structurale suficient de rezistente pentru a prelua împingerile. RezistenŃa şi
rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform Normativ NP-005 şi Ghid
NP-019.
5.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii
(1) Infrastructura clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie este constituită din următoarele
subansambluri/elemente de construcŃie:
• clădiri fără subsol: fundaŃii, socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii
de la parter;
• clădiri cu subsol: fundaŃii, pereŃi de subsol, placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la subsol, planşeul peste subsol.
(2) Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să Ńină seama de:
• mărimea forŃelor verticale care trebuie transmise la teren;
• severitatea acŃiunii seismice la amplasament;
• natura, stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare;
• efectele posibile ale apelor subterane.
(3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea şi
rezistenŃa terenului de fundare obŃinute prin cercetarea geotehnică a amplasamentului
conform reglementărilor specifice în vigoare. Se exceptează de la această prevedere clădirile
provizorii şi anexele gospodăreşti.
(4) În faza de proiectare preliminară, infrastructura trebuie să fie concepută ca un ansamblu de
elemente structurale cu rezistenŃă şi rigiditate spaŃială adecvate intensităŃii solicitărilor
verticale şi seismice şi caracteristicilor terenului de fundare care să asigure:
• transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secŃiunea de încastrare a pereŃilor, fără
producerea deformaŃiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de
fundare;
• limitarea deformaŃiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea
structurii, a elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reŃelele exterioare.
(4) Alcătuirea infrastructurii clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie va respecta, de
asemenea, principiile generale date în Codul P10 şi în Codul P100-1, cap.8.5.3. precum şi
prevederile specifice date în continuare.
5.4.1. FundaŃii
(1) FundaŃiile pereŃilor structurali vor fi continue sub ziduri cu alcătuirile următoare
• blocuri din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
• blocuri din beton simplu şi cuzineŃi din beton armat;
• tălpi din beton armat.
(2) În cazurile prevăzute în Codul P100-1, art.8.5.3.1.(2) se pot prevedea şi fundaŃii izolate,
din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcŃii.
66
(3) Pentru pereŃii nestructurali de la subsol, în funcŃie de dimensiunile şi de greutatea proprie
a acestora, se va alege una din următoarele soluŃii de fundare:
• rezemare pe placa de la subsol, dacă aceasta are rezistenŃa şi rigiditatea necesare
pentru a prelua încărcările respective;
• îngroşarea locală a plăcii de la subsol,
• fundarea directă.
5.4.2. Socluri
(1) La clădirile fără subsol, soclul şi fundaŃiile vor fi axate faŃă de pereŃii structurali.
(2) LăŃimea soclului va fi cel puŃin egală cu grosimea peretelui de la parter; se admite o
retragere de maximum 5 cm a feŃei exterioare a soclului în raport cu faŃa exterioară a peretelui
de la parter..
(3) Soclul se va executa, de regulă, din beton armat. În cazul amplasamentelor cu teren
normal de fundare, soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiŃiile stabilite prin
Codul P100-1, art. 8.5.3.2.(2)
(1) PereŃii de subsol vor fi dispuşi, de regulă, axat, sub toŃi pereŃii structurali din parter. Se
acceptă o retragere de maximum 5.0 cm a feŃei exterioare a pereŃilor de la subsol în raport cu
faŃa exterioară a peretelui de la parter.
(2) PereŃii de subsol se vor realiza, de regulă, din beton armat.
(3) În cazul amplasamentelor pe teren normal de fundare, pereŃii de subsol pot fi executaŃi din
beton simplu, pe baza rezultatelor calculului prevăzut la (4), în condiŃiile stabilite prin Codul
P100-1, art. 8.5.3.3.(2) şi cu realizarea măsurilor constructive date în Capitolul 7 din acest
Cod.
(4) Grosimea pereŃilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinŃei de
rezistenŃă sub efectul încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite
preluarea eventualelor abateri de execuŃie.
(5) Rigiditatea subsolului trebuie să fie superioară rigidităŃii nivelurilor supraterane.
În acest scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri de conformare generală,
arhitectural-structurală, a subsolului:
• numărul şi dimensiunile golurilor în pereŃii subsolului vor fi reduse la strictul necesar
din punct de vedere funcŃional;
• golurile de uşi şi ferestre din pereŃii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziŃii
decalate faŃă de golurile de la parter ; în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.24g
amplasarea golurilor de uşi din pereŃii interiori de subsol va fi făcută cu un decalaj de
cel puŃin 1,0 m faŃă de poziŃia golurilorde la parter.
• dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, secŃiunea
plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;
în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.24g golurile de uşi şi ferestre din pereŃii
exteriori vor fi mai mici cu cel puŃin 25% faŃă de cele din parter.
• în cazul clădirilor cu pereŃi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu acceleraŃia
seismică de proiectare ag ≥ 0.24g, se recomandă sporirea rigidităŃii subsolului prin
introducerea unor pereŃi suplimentari, în limita posibilităŃilor rezultate din cerinŃele
funcŃionale.
67
Figura 5.8 PereŃi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereŃi rari
Dacă aceste condiŃii nu sunt respectate, zonele slăbite vor fi verificate prin calcul.
5.4.4. Planşee la infrastructură
(1) În toate clădirile fără subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton
armat.Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în
plan la nivelul infrastructurii/fundaŃiilor
(2) În toate clădirile cu subsol, placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi
avea cel puŃin aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane.
(3) În cazul clădirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu ag≥ 0.24g. şi în toate clădirile
amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa
din beton armat, legată de tălpile de fundaŃie.
5.5. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie
(1) Clădirile simple din zidărie definite conform P100-1 par. 8.9.trebuie să satisfacă
următoarele cerinŃe speciale de alcătuire arhitectural structurală.
a) Planul trebuie să fie aproximativ dreptunghiular. Aria retragerilor de la forma
dreptunghiulară trebuie să fie ≤ 15% din aria totală a planşeului .
b) Raportul dintre lungimea laturii scurte şi cea a laturii lungi în plan trebuie să fie
• ≥ 0.33 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie nearmată
• ≥ 0.25 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie confinată şi din zidărie cu inima armată
(2) PereŃii structurali ai clădirii trebuie să satisfacă toate cerinŃele următoare:
a) clădirea trebuie să fie rigidizată prin pereŃi structurali, dispuşi aproximativ simetric în plan
pe două direcŃii ortogonale; această condiŃie se consideră satisfăcută dacă distanŃa între
centrul de masă şi centrul de rigiditate ale structurii, pe oricare dintre cele două direcŃii, este
≤0.1L unde L este dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia considerată.
b) pe fiecare dintre cele două direcŃii ortogonale ale clădirii trebuie să existe cel puŃin câte doi
pereŃi paraleli iar lungimea fiecărui perete trebuie să fie > 30 % din lungimea clădirii pe
direcŃia peretelui considerat;
c) distanŃa între pereŃii cei mai depărtaŃi de centrul de rigiditate de pe cel puŃin una din direcŃii
trebuie să fie > 75 % din lungimea clădirii pe cealaltă direcŃie;
d) cel puŃin 75 % din încărcările verticale trebuie să fie preluate de pereŃii structurali;
e) pereŃii structurali trebuie să fie continui de la vârf până la fundaŃii.
68
(3) În ambele direcŃii orizontale, masa de etaj şi secŃiunile orizontale ale pereŃilor structurali
pot fi mai mici cu cel mult 15% în raport cu nivelul imediat inferior.
(4) Pentru clădirile cu pereŃi din zidărie nearmată şi din zidărie confinată, pereŃii de pe o
direcŃie trebuie să fie legaŃi cu pereŃii de pe direcŃia ortogonală la o distanŃă ≤ 7.0 m în zonele
seismice cu ag ≤ 0.12g şi ≤ 5.0m în zonele seismice cu ag = 0.16g şi ag = 0.20g.
CAPITOLUL 6. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI

DIN ZIDĂRIE
6.1. Principii generale de calcul
(1) Zidăria este un material neomogen, anizotrop şi caracterizat de comportare inelastică chiar
pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care să ia în considerare
toate aceste particularităŃi şi, în acelaşi timp, să poată fi aplicat cu uşurinŃă în proiectarea
curentă este practic imposibilă.
(2) Pentru proiectarea clădirilor curente, determinarea eforturilor şi deformaŃiilor în toate
părŃile / elementele de construcŃie din zidărie, se va face utilizând un model de calcul,
suficient de precis, bazat pe următoarele ipoteze simplificatoare:
i. zidăria este un material presupus omogen, izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul
ultim;
ii. caracteristicile secŃionale ale pereŃilor din zidărie se determină pentru secŃiunea brută
(nefisurată/netencuită);
iii. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele i şi ii se afectează cu factori de
corecŃie stabiliŃi astfel încât să se obŃină o concordanŃă cât mai bună cu datele
rezultatele încercărilor.
(3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secŃionale şi a rezistenŃei de proiectare a
pereŃilor trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăŃile de rezistenŃă, de rigiditate şi de
ductilitate ale întregului sistem structural.
6. 2. Calculul structurilor la încărcări verticale
6.2.1. Modelul de calcul pentru încărcări verticale
(1) Pentru calculul sub acŃiunea încărcărilor verticale, pereŃii structurali vor fi consideraŃi
console rezemate la nivelul planşeului peste subsol sau la faŃa superioară a fundaŃiilor (la
clădirile fără subsol).
(3) La proiectarea pereŃilor din zidărie vor fi luate în considerare, simultan cu încărcările
verticale, încărcările orizontale, perpendiculare pe planul peretelui din:
• acŃiunea cutremurului, pentru toŃi pereŃii;
• presiunea vântului, pentru pereŃii exteriori din suprastructură;
• împingerea pământului, pentru pereŃii de contur de la subsol;
• forŃe laterale (împingeri) transmise de alte părŃi de structură (bolŃi, arce, sau şarpante);
• încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate pe console,
împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate, etc).
Valorile de proiectare ale acestor încărcări se vor lua din documentele de la art.6.4.(2)
69
(4) Modelul de calcul la încărcări verticale şi orizontale trebuie să Ńină seama de:
• modul de aplicare a încărcărilor (excentricităŃile menŃionate la 6.2.2.2.;
• legăturile (fixarea pe contur) şi zvelteŃea peretelui.
6.2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale
6.2.2.1.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali
(1) ForŃa axială de compresiune într-o secŃiune de calcul orizontală a unui perete structural se
va compune din:
• suma încărcărilor din zonele aferente ale planşeelor de peste nivelul secŃiunii;
• greutatea proprie a porŃiunii de perete aflată peste nivelul secŃiunii.
(2) În cazul planşeelor cu plăci de beton armat care transmit încărcările pe două direcŃii,
indiferent de tehnologia de realizare, încărcările corespunzătoare zonelor de placă aferente
fiecărui perete vor fi calculate pentru suprafeŃele determinate de bisectoarele unghiurilor
formate de laturile plăcilor (l1 ≤ l2), considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. În
cazul pereŃilor în formă complexă T,L,I, cu zidărie Ńesută sau cu stâlpişorii de beton la
intersecŃii sau ramificaŃii, se va considera o distribuŃie uniformă a forŃelor de compresiune pe
toată aria peretelui (figura 6.1a).
(3) În cazul planşeelor care descarcă pe o singură direcŃie, indiferent de material, se va
considera că încărcările se transmit pereŃilor pe care reazemă elementele principale cât şi
zonelor adiacente ale pereŃilor transversali (figura 6.1b).conform (4)
(a) (b)
Figura 6.1 Încărcări verticale pe pereŃii structurali date de planşee
(a) Planşeu din beton armat monolit (b) Planşeu din elemente liniare (beton, oŃel, lemn)
(4) Pentru încărcările concentrate sau pentru încărcările distribuite care nu sunt aplicate pe tot
peretele, repartizarea eforturilor în perete se va face după linii înclinate la 30o faŃă de verticală
ca în figura 6.2a . În cazul pereŃilor cu goluri traseul de descărcare se modifică conform figurii
6.2b. ForŃele aplicate în apropierea colŃurilor/intersecŃiilor se transmit şi pereŃilor transversali
conform 6.2c.
70
(a)
(b) (c)
Figura 6.2 Încărcări verticale concentrate pe pereŃii structurali

(a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descărcare în vecinătatea golurilor
(c) Încărcarea peretelui transversal
(5) În cazul clădirilor cu console nesimetrice importante, cu distanŃă mare între centrul de
greutate al încărcărilor verticale din planşee şi centrul de greutate al secŃiunii orizontale a
pereŃilor se va Ńine seama de eforturile suplimentare care rezultă..
6.2.2.2. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale
(1) Încărcările din planşee se transmit pereŃilor cu excentricităŃi care provin din:
• alcătuirea constructiveă a structurii;
• imperfecŃiuni de execuŃie;
• efectele încărcărilor cu caracter local,
(2) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor, efectele excentricităŃilor se vor introduce prin
coeficienŃi de reducere a rezistenŃei calculate cu încărcările axiale.
6.2.2.2.1. Excentricitate din alcătuirea structurii.
(1) Excentricitatea din alcătuirea structurii se va calcula cu relaŃia:

N 1d 1 + ΣN 2 d 2
e = (6.1)
i0 N 1 + ΣN 2
unde:
• N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior;
• d1 – excentricitatea încărcării N1
• N2 - încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete;
• d2 – excentricităŃile încărcărilor N2.
(2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variază liniar pe înălŃimea peretelui.
71
Figura 6.3 ExcentricităŃi provenite din alcătuirea structurii
6.2.2.2.2. ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale)
(1) Excentricitatea accidentală se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile:
t
• ea = ≥ 1.0 cm (6.2a)
30
het
• ea = ≥ 1.0 cm (6.2b)
300
unde:
• t - grosimea peretelui;
• het - înălŃimea etajului.
6.2.2.2.3. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan
(1) Excentricitatea din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forŃele orizontale
perpendiculare pe plan, determinat conform par. 6.4.2. se va calcula cu relaŃia
M hm( i )
ehm( i ) = (6.3)
N 1 + ΣN 2
unde
• N1 - încărcarea transmisă de peretele superior;
• ΣN2 - suma reacŃiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică
6.3. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.
(1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali şi nestructurali şi a pereŃilor din zidărie înrămată se
vor se vor lua în considerare:
• forŃele în planul peretelui;
• forŃele perpendiculare pe planul peretelui;
• forŃele din deformaŃiile impuse de structură pereŃilor din zidărie înrămată
În cazul clădirilor tip "sală/hală" pentru structura acoperişului se va lua în calcul componenta
verticală a acŃiunii seismice în condiŃiile prevăzute în Codul P100-1.
72
(2) Având în vedere înălŃimea mică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi intensitatea
de proiectare a presiunii vântului stabilită conform NP-082 verificarea la acŃiunea vântului în
planul pereŃilor nu este necesară.
(3) Încărcările din vânt vor fi luate în considerare numai pentru:
• calculul momentelor încovoietoare din acŃiunea perpendiculară pe faŃadă;
• calculul şarpantelor.
(4) Calculul seismic al clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi al
panourilor din zidărie înrămate în cadre de beton sau de oŃel se va face conform prevederilor
generale din Codul P100-1, cap.8 şi cap.10, cu respectarea prevederilor specifice date în
paragrafele următoare.
6.3.1. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale.
(1) Suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe

direcŃiile principale, constituite din pereŃi plini sau cu goluri, legate prin planşee orizontale
(placă şi rigle de cuplare).
(2) SecŃiunea de încastrare a ansamblului pereŃilor structurali pentru calculul la forŃe
orizontale (în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua:
• la nivelul superior al soclurilor, pentru clădirile fără subsol;
• la planşeul peste subsol, pentru clădirile cu pereŃi deşi (sistem fagure) şi pentru
clădirile cu pereŃi rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereŃi suplimentari în
subsol conform recomandării de la 5.4.3 (5);
• peste nivelul fundaŃiilor pentru clădirile cu pereŃi rari, dacă nu s-au prevăzut pereŃi
suplimentari în subsol conform recomandării de la 5.4.3.(5).
(3) Caracteristicile geometrice ale pereŃilor structurali care participă la preluarea forŃelor
seismice se vor stabili considerând, în cazul secŃiunilor compuse (L,T, I), lungimile tălpilor
active egale cu grosimea peretelui la care se adaugă, de fiecare parte a inimii, cea mai mică
dintre valorile:
• 6 t , unde "t" este grosimea tălpii respective;
• distanŃa până la capătul peretelui transversal (până la primul gol).
(4) Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente:
• alcătuirea generală structurii:
- geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi orizontale;
- legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre componentele
fiecărui subansamblu;
- proprietăŃile mecanice relevante ale materialelor;
• distribuŃia maselor de nivel, în plan şi pe înălŃimea clădirii;
• caracteristicile de rigiditate ale elementelor stabilite conform (8) sau (9) şi capacitatea
de amortizare.
(5) Clădirile cu regularitate structurală, tipul 1 din tabelul 5.1, se vor calcula cu două modele
plane constituite, fiecare, din totalitatea pereŃilor structurali de pe una din direcŃiile principale.
Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamică la fiecare nivel
(deplasare de translaŃie în planul pereŃilor).
Pot fi calculate cu modele plane şi clădirile care îndeplinesc condiŃiile de la 6.2.1.(3).
În cazul clădirilor la care pereŃii nu sunt dispuşi pe două direcŃii ortogonale, forŃele seismice
vor fi aplicate în calcul pe direcŃiile principale ale sistemului de pereŃi.
73
(6) Clădirile care nu au regularitate structurală în plan şi în elevaŃie, tipul 2 din tabelul 5.1, vor
fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamică (două translaŃii orizontale şi
o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.
(7) Rigiditatea elastică a elementelor va fi calculată considerând deformaŃiile din încovoiere şi
din forfecare ale zidăriei nefisurate.
(8) .Rezultate mai exacte se obŃin folosind rigiditatea zidăriei fisurate:
• pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) :
- caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie;
- ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez)
determinat conform prevederilor de la 4.1.2.2.1. (2) sau cu valoarea dată la
4.1.2.2.1.(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică fk
- ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4.13);
• pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA):
- caracteristicile geometrice ale secŃiunii întregi nefisurate (zidărie şi beton)
- ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurtă durată,
(EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.11);
- ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat
cu relaŃia (4.14).
(9) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile folosite
pentru calculul clădirilor cu pereŃi structurali din beton armat (a se vedea Codul CR2).
(10) În modelul de calcul pentru pereŃii cu goluri din zidărie nearmată nu se va Ńine seama de
efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel încât
cedarea riglei să preceadă cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locală a zidăriei.
6.3.2. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale
(1) Pentru proiectarea clădirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static
liniar, conform tabelului 4.1 din Codul P100-1.
(2) Pentru proiectarea clădirilor cu alcătuiri arhitectural-structurale care nu respectă în
totalitate recomandările din Cap.5 al Codului şi în toate cazurile prevăzute în Codul P100-1
art. 8.3.2.2. (7) (8), se vor folosi procedee de calcul static neliniar care iau în considerare
comportarea postelastică a pereŃilor structurali din zidărie.
(3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificată pentru proiectarea
clădirilorcu pereŃi structurali din zidărie.
6.3.2.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii
(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile din zidărie, se vor lua în calcul în funcŃie de
tipul zidăriei şi de grupa de regularitate a construcŃiei conform Anexei NaŃionale la
standardul SR EN 1998-1 (valorile sunt date în tabelul 8.7.din Codul P100-1) .Se va Ńine
seama de coeficienŃii de suprarezistenŃă (αu/α1) în condiŃiile stabilite în Codul P100-1.
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
(1) Pentru clădirile cu regularitate în plan şi în elevaŃie (tipul 1.1 din tabelul 5.1) calculul
forŃei tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii se va face cu metoda forŃelor seismice
statice echivalente descrisă în paragraful 8.4.2.1.din Codul P100-1.
74
(2) DistribuŃia forŃei tăietoare de bază pe înălŃimea clădirii se va face cu relaŃia (4.6). din
Codul P100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform paragrafului
4.5.3.2.4.din Codul P100-1.
Notă. În Anexa A sunt date tabele pentru calculul direct al forŃei seismice de bază pentru
clădirile cu pereŃi structurali din zidărie cu regularitate în plan şi în elevaŃie.
(3) Calculul cu modele plane poate fi folosit şi pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie
care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac următoarele condiŃii de
alcătuire:
• clădirea are planşee rigide în plan orizontal la toate nivelurile;
• clădirea se încadrează în clasele de importanŃă- expunere 1 şi 2;
• înălŃimea clădirii este ≤ 10.0 m (P+2E, în cazul clădirilor curente);
• raportul dimensiunilor clădirii în plan, lungime /lăŃime este ≤ 2.5
• sunt satisfăcute relaŃiile
- rx2 > lpl2 + e0x2 (6.4a)
2
- ry > lpl2 + e0y2 (6.4b)
în care
• lpl este raza de giraŃie a planşeului;
• rx şi ry sunt razele de torsiune;
• e0x şi e0y sunt distanŃele între centrul de masă şi centrul de rigiditate măsurate pe
direcŃiile "x" şi respectiv "y"
În cazul în care condiŃiile speciale de mai sus sunt îndeplinite cu excepŃia relaŃiilor (6.5a) şi
(6.5b) se acceptă folosirea calculului cu două modele plane dar toate valorile efectelor acŃiunii
seismice care se obŃin vor fi majorate 25%.
(4) Mărimile din relaŃiile (6.4a) şi (6.4b) sunt definite astfel:
• Raza de giraŃie a planşeului se calculează cu relaŃia
I p , pl
l pl = (6.5)
Apl
unde
- Apl este aria planşeului
- Ip,pl este momentul polar al suprafeŃei planşeului calculat cu relaŃia
Ip,pl = Ix (pl) + Iy (pl) (6.6)
în care
- Ix(pl) şi Iy(pl) sunt momentele de inerŃie ale ariei planşeului în raport cu un sistem de
axe paralel cu axele Oxy, care are originea în centrul maselor (centrul de greutate al
suprafeŃei planşeului).
• Razele de torsiune ale structurii se calculează cu relaŃiile
JR JR
- r0 x = r0 y = (6.7)
∑ Kx ∑ Ky
unde
75
- JR este rigiditatea la torsiune a structurii;
- ΣKx şi ΣKy sunt rigidităŃile relative de nivel ale structurii pe direcŃiile principale (a
se vedea Codul P100-1, art.4.5.3.2.4.(2).)
(5) În cazul clădirilor care au peste planşeul ultimului nivel proeminenŃe (construcŃii de mici
dimensiuni) care se încadrează în condiŃiile din Codul P100-1, art. 8.3.2.2. (6) calculul forŃei
tăietoare cu metoda forŃelor statice echivalente se va face astfel:
i. ForŃa tăietoare de bază (Fb) pentru întreaga clădire (cu masa totală m) se va calcula ca
la (1) considerând că masa proeminenŃei (mp) se adaugă masei ultimului nivel.
ii. ForŃa tăietoare de bază (Fbp) aferentă masei (mp) se va calcula cu relaŃia:
m
Fbp = 2 Fb p (6.8)
m
6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns
(1) Pentru clădirile fără regularitate, de tipul 2 din tabelul 5.1, forŃele seismice pentru
ansamblul clădirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de răspuns" descrisă
în art. 4.5.3.3.din Codul P100-1.
Dacă aceste clădiri au proeminenŃă la ultimul etaj, structura acesteia va fi introdusă în modelul
general, chiar dacă satisface condiŃiile din Codul P100-1, art. 8.3.2.2. (6).
6.3.2.2. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali
(1) ForŃa seismică de bază se va distribui pereŃilor structurali conform modelului de calcul.
(2) În cazul pereŃilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre, plinurile orizontale din zidărie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt Ńesute efectiv cu montanŃii alăturaŃi şi dacă
sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă
acesta este separat de centura planşeului).
(3) Dacă sunt îndeplinite condiŃiile de la (2), sau dacă riglele de cuplare sunt integral din
beton armat, se va folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor acŃiunilor verticale
şi seismice în montanŃi şi în rigle.
(4) Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de la (2) sau (3) pereŃii se vor considera console
independente, legate cu placa planşeului (fără rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj
(5) Pentru construcŃiile cu planşee rigide în plan orizontal, în situaŃiile de la (3) şi (4) forŃa
tăietoare seismică de bază, calculată conform 6.3.2.1., se distribuie pereŃilor structurali
proporŃional cu rigiditatea laterală a fiecăruia.
(6) Pentru construcŃiile cu planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal, forŃa
tăietoare seismică de bază, calculată conform 6.3.2.1., se distribuie pereŃilor structurali
proporŃional cu masa aferetă fiecăruia.
(7) ForŃele tăietoare de bază pentru pereŃii structurali determinate prin calculul liniar elastic
pot fi redistribuite între pereŃii de pe aceiaşi direcŃie, cu condiŃia ca echilibrul global să fie
satisfăcut şi ca forŃa tăietoare în oricare perete să nu fie redusă/sporită cu mai mult de 20%.
(8) În cazul pereŃilor cu secŃiune compusă (I,T,L) forŃa de lunecare verticală în secŃiunea
dintre inimă şi talpă (Lv,et) se calculează, pentru un etaj, cu relaŃia :
Sz
Lv ,et = ∆M (6.9)
Iz
76
unde
• ∆M = Minf - Msup cu:
- Minf - momentul încovoietor de proiectare în secŃiunea de la baza etajului;
- Msup - idem, în secŃiunea de la baza etajului superior;
• Sz - momentul static al ariei tălpii faŃă de CG al secŃiunii peretelui;
• Iz - momentul de inerŃie al secŃiunii a peretelui.
Pentru calculul Sz şi Iz se consideră că peretele este alcătuit numai din zidărie (se neglijează
elementele de confinare dacă acestea există).
(9) Rigiditatea elastică a pereŃilor se va calcula
• pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) :
- caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie;
- ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez)
determinat conform prevederilor de la 4.1.2.2.1. (2) sau cu valoarea dată
4.1.2.2.1.(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei (fk);
- ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4.9);
• pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA):
- caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie şi de beton
- ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurtă durată,
(EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.7);
- ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat
cu relaŃia (4.10).
(10) Eforturile secŃionale în pereŃii din zidărie înrămaŃi în cadre din beton armat sau de oŃel
se vor determina pentru:
• interacŃiunea cu structura;
• acŃiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui.
(11) În lipsa unei metode mai exacte, calculul eforturilor din interacŃiunea cu structura, se
va face considerând ansamblul format din cadru şi panourile din zidărie modelat ca un sistem
triangulat, cu diagonale articulate la capete în nodurile cadrului. LăŃimea activă a diagonalei
(dp) va fi luată egală cu dp = 0,10Dp, unde Dp este lungimea diagonalei panoului din zidărie.
(12) Pentru determinarea eforturilor secŃionale (N,M,V) în elementele structurii şi pentru
determinarea deplasărilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe
principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
6.3.2.3. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui
(1) Sub acŃiunea încărcărilor orizontale în planul median, deformaŃiile şi deplasările laterale
ale pereŃii structurali din zidărieî depind de legea constitutivă a zidăriei σ - ε :
• în cazul zidăriilor cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară, cu parametrii εmu > εm1, în calcul
seismic se vor considera următoarele tipuri de deplasări:
- elastice pentru deformaŃiile specifice ε ≤ εm1
- inelastice pentru deformaŃiile specifice εm1 < ε ≤ εmu
• în cazul zidăriilor cu lege σ - ε liniară cu parametrii εm1 ≈ εmu în calcul seismic se vor
considera numai deplasările elastice
77
6.4. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan.
(1) Categoriile de încărcări perpendiculare pe planul pereŃilor sunt date la 6.2.1.(3).

(2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încărcări se vor lua din reglementările
specifice:
• Încărcări din acŃiunea cutremurului conform Codului P100-1, Cap.10
• Încărcări date de presiunea vântului conform..Codului NP 082 .
• Încărcări de exploatare (împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate) conform.Anexa
NaŃională la SR EN 1991-1-1.
• Încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate), conform temei
de proiectare, dar cel puŃin valorile din ETAG 003-1998
(3) Valorile de proiectare ale încărcărilor perpendiculare pe plan provenite din:
• împingerea pământului, pentru pereŃii de contur de la subsol
• împingeriler produse de bolŃi, arce, sau şarpante;
se vor determina din calculul de ansamblu al clădirii.
6.4.1. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.
(1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încărcările perpendiculare pe plan, ,

pereŃii se modelează, în funcŃie de prinderile de pe contur, ca:
• grinzi simplu rezemate în cazul pereŃilor rezemaŃi pe două laturi, sus şi jos, pe planşee
(cu laturile verticale libere);
• plăci elastice anizotrope rezemate, sus şi jos, pe planşeele etajului respectiv şi, lateral,
pe pereŃii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).
(2) Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forŃele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi
calculate Ńinând seama de:
• condiŃiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
• alcătuirea peretelui în secŃiune;
• anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenŃelor unitare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul peretelui (µ = fxk1/fxk2)
(3) Fixarea laturilor pereŃilor se va realiza prin:
• legături cu planşeele intermediare sau de acoperiş;
• Ńesere cu pereŃii perpendiculari;
(4) Modelarea condiŃiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite dintr-un singur
strat se va considera după cum urmează:
• continuitate completă:
- pe latura verticală, dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are cel puŃin
aceiaşi grosime, şi este încărcat cu forŃe verticale:
- pe latura orizontală, la etajele curente, dacă pe perete reazemă un planşeu de beton
armat;
• continuitate parŃială:
78
- pe latura verticală, dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are grosime
mai mică, dar cel puŃin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete
care nu este încărcat cu forŃe verticale, indiferent de grosimea acestuia.
- pe latura orizontală, dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în
plan orizontal
• rezemare simplă:
- pe latura orizontală, dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după
decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităŃii
- la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru
legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie
(5) În cazul pereŃilor dubli cu gol interior (de exemplu: faŃade ventilate, panouri de umplutură
la faŃade), se consideră continuitate completă chiar dacă numai unul dintre straturi este Ńesut
continuu la reazem, cu condiŃia ca peretele să aibă legături conform cu 7.3.1.(3). În toate
celelalte cazuri se va considera continuitate parŃială.
(6) În cazul pereŃilor de subsol, pentru calculul la împingerea pământului, peretele va fi
considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaŃiei, în funcŃie de rezolvarea constructivă
adoptată, şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol.
(7) La pereŃii rezemaŃi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de uşă, de
exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. 4.2a), şi momentul
încovoietor se vor determina cu relaŃia
M Ed 1 = αWEd hw2 (6.10)
în care :
• α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităŃi (momentul
maxim este la mijlocul înălŃimii peretelui);
• α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele
extremităŃi (momentul maxim este la reazeme);
• WEd este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;
• hw este înălŃimea liberă a peretelui.
(7) În cazul pereŃilor rezemaŃi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:
• pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcŃia fxk1(figura 4.2a),
momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui este :
M Ed1 = µα WEd lw2 (6.11a)
• pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcŃia fxk2 (figura
4.2b.) momentul încovoietor pe unitatea de înălŃime a peretelui este:
M Ed2 = α WEd lw2 (6.11b)
în care:
• α este un coeficient care Ńine seama de
- anizotropia zidăriei (raportul rezistenŃelor µ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2);
- condiŃiile de fixare pe laturile peretelui;
79
- raportul între înălŃimea şi lungimea peretelui;
• lw este lungimea peretelui între reazeme;
• WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaŃă ;
Figura 6.4 NotaŃii pentru calculul momentelor MEd1 şi MEd2

(8) Valorile coeficientului α pentru rapoartele µ folosite în acest Cod şi în Anexa NaŃională
la SR EN 1996-1-1 sunt date în tabelul 6.1
Valorile din tabel sunt valabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii:
• Zidăria este executată cu toate rosturile verticale umplute cu mortar
• Grosimea pereŃilor este ≤ 250 mm
(9) Pentru zidăriile cu rosturi verticale de tip “nut & feder” rezistenŃele fxd1 şi fxd2 vor fi
comunicate de producător/distribuitor pentru profilaŃia respectivă.
(10) În cazul în care, pentru un anumit tip din zidărie, raportul rezistenŃelor fxd1/fxd2 este diferit
de valorile din tabelul 6.1 valorile momentelor încovoietoare se vor calcula conform Anexei E
(informativă) la standardul SR EN 1996-1-1.
(11) Pentru panourile cu grosime > 250 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind
teoria teoria liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiŃi
pe cele două direcŃii) .
Tabelul 6.1
µ h/lw
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.023 0.042 0.059 0.071 0.080 0.087 0.091 0.096
0.50 0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085
1.00 0.008 0.018 0.030 0.042 0.051 0.059 0.066 0.071
µ h/lw
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.011 0.021 0.030 0.036 0.040 0.043 0.046 0.048
0.50 0.007 0.014 0.022 0.028 0.033 0.037 0.040 0.042
1.00 0.004 0.009 0.015 0.021 0.026 0.030 0.033 0.036
µ h/lw
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.032 0.074 0.122 0.180 0.240 0.300 0.362 0.428
0.50 0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280
1.00 0.009 0.023 0.048 0.071 0.096 0.122 0.151 0.180
80
µ h/lw
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.028 0.056 0.091 0.123 0.150 0.174 0.196 0.217
0.50 0.016 0.035 0.061 0.085 0.109 0.130 0.149 0.167
1.00 0.009 0.021 0.038 0.56 0.074 0.091 0.108 0.123
µ h/lw
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.050 0.071 0.085 0.094 0.099 0.103 0.106 0.109
0.50 0.040 0.056 0.073 0.083 0.090 0.095 0.099 0.102
1.00 0.031 0.045 0.059 0.071 0.079 0.085 0.090 0.094
µ h/lw
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.025 0.035 0.043 0.047 0.050 0.052 0.053 0.054
0.50 0.018 0.028 0.037 0.042 0.045 0.048 0.050 0.051
1.00 0.013 0.021 0.029 0.035 0.040 0.043 0.045 0.047
(12) Pentru calculul momentelor încovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate în

fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (figura 6.5)
Figura 6.5 Modele de calcul la forŃe perpendiculare pe plan pentru pereŃii cu goluri
6.5. Calculul planşeelor
(1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se dimensionează pentru:

• încărcări verticale, permanente şi de exploatare;
• încărcări orizontale care acŃionează în planul median al planşeului.
(2) Proiectarea planşeelor din beton armat pentru încărcări verticale se va face conform SR
EN 1992-1-1 şi Anexei NaŃionale la acesta .
(3) Proiectarea planşeelor din lemn pentru încărcări verticale se va face conform NP 019
şi NP 005.
(4) Proiectarea planşeelor de beton armat la încărcări orizontale va avea ca scop asigurarea
capacităŃii de rezistenŃă şi a rigidităŃii necesare pentru ca planşeul să fie considerat diafragmă
rigidă în plan orizontal.
(5) Verificarea rezistenŃei şi rigidităŃii planşeelor la forŃe orizontale va fi făcută pentru
următoarele categorii de clădiri cu pereŃi structurali din zidărie:
• clădiri etajate cu pereŃi rari (sistem celular);
• clădiri tip "sală/hală", pentru planşeul de acoperiş;
• clădiri etajate cu goluri mari în planşee;
81
• clădiri cu planşee prefabricate (pentru verificarea capacităŃii îmbinărilor).
În cazul clădirilor cu pereŃi deşi (sistem fagure) verificarea planşeelor din beton armat la forŃe
orizontale nu este necesară.
6.5.1. Modelul de calcul
(1) La clădirile cu forme simple în plan,(aproximativ dreptunghiulare), calculul eforturilor

secŃionale din forŃele seismice orizontale, se va face conform 6.5.2. considerând planşeul ca
grindă continuă, rezemată pe pereŃii structurali
(2) Pentru proiectarea planşeelor cu alcătuiri complicate şi a planşeelor structurilor cu
neregularităŃi în plan şi pe verticală se vor utiliza modelele şi metode de calcul capabile să
evidenŃieze comportarea acestora la încărcări verticale şi la cutremur.
(3) Proiectarea planşeelor mixte alcătuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton
armat/precomprimat şi corpuri de umplutură ceramice sau din beton, cu suprabetonare armată,
se va face numai pe baza prevederilor din reglementările specifice aprobate conform
legislaŃiei din România.
6.5.2.Metoda de calcul
(1) În condiŃiile de la 6.5.1(1) forŃa totală de calcul pentru un planşeu este egală cu forŃa
seismică aplicată la nivelul respectiv. În mod simplificat, această forŃă se va considera
distribuită liniar pe lungimea planşeului, cu rezultanta trecând prin centrul de rigiditate al
structurii de la nivelul respectiv.
În această ipoteză, valorile extreme ale forŃei pmax/min care acŃionează asupra planşeului se vor
calcula cu relaŃia:
S niv d
pmax/ min = ( 1 ± 6 RG ) (6.12)
L L
unde:
• Sniv - forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul planşeului respectiv;
• dRG – distanŃa între centrul de greutate al planşeului (CG) şi centrul de rigiditate al
structurii (CR);
• L – dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia de calcul.
(2) ReacŃiunea din secŃiunea de rezemare a planşeului pe un perete structural (Fi) se va
calcula, simplificat, cu relaŃia (6.13) considerând că este proporŃională cu suma rezistenŃelor
la forŃă tăietoare ale tuturor montanŃilor peretelui (ΣVRdi)
ΣVRdi
Fi = S niv (6.13)
VR
unde
• VR - rezistenŃa la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul.
(3) În ipotezele de la (2) şi (3), momentul încovoietor M şi forŃa tăietoare T în planşeu se vor
determina din conditiile de echilibru sub efectul încărcării p şi reacŃiunilor Fi.
82
Figura 6.6. Calculul eforturilor secŃionale de proiectare în planşee din încărcări orizontale
(a) Determinarea încărcării în planul planşeului (b) Eforturi secŃionale în planşeu
(4) În clădirile cu regularitate structurală în elevaŃie verificarea se va face numai la ultimul

nivel, unde Sniv are valoarea maximă.
6.6. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie
6.6.1.CondiŃii generale de calcul
6.6.1.1.Modelul de calcul.
(1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare a pereŃilor structurali din
zidărie trebuie să Ńină seama de:
• geometria peretelui;
• condiŃiile de rezemare pe contur ale peretelui;
• condiŃiile particulare de aplicare a încărcărilor;
• proprietăŃile de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei;
• condiŃiile probabile de execuŃie.
(2) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor structurali se va determina pentru:
a.) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează în planul median al peretelui:
• forŃa axială (NRd);
• moment încovoietor (MRd);
• forŃă tăietoare (VRd);
• forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse (VLhd);
b.) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează perpendicular pe planul median al
peretelui:
• moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);
• moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).
6.6.1.2. Ipoteze de calcul
(1) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor din zidărie se determină în raport cu starea limită
ultimă (ULS) şi, în cazurile special menŃionate în text, în raport cu starea limită de serviciu
(SLS).
83
(2) În condiŃiile menŃionate la 6.1.1.(2), calculul rezistenŃei şi al deformaŃiilor pentru pereŃii
din zidărie nearmată, se va face pe baza următoarelor ipoteze:
• ipoteza secŃiunilor plane;
• rezistenŃa la întindere a zidăriei perpendicular pe rostul orizontal este nulă;
• distribuŃia eforturilor unitare pe zona comprimată a peretelui se consideră simplificat,
constantă sau liniară, în funcŃie de:
- tipul solicitării;
- forma legii constitutive σ - ε a zidăriei
- starea limită de calcul.
6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui
(1) Dimensiunile secŃiunii transversale a pereŃilor structurali din zidărie, folosite pentru calcul,
sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac:
• condiŃiile minime de lungime de la 5.2.5.(5);
• condiŃiile minime de grosime de la 5.2.6 (3);
• condiŃiile maxime de lungime a tălpilor de la 6.3.1.(3).
(2) Grosimea panourilor din zidărie înrămate în cadre şi a pereŃilor nestructurali se va stabili
prin calcul pentru satisfacerea cerinŃelor de la 5.2.6.(1) .
(3) PereŃii cu goluri cu dimensiunea maximă ≤ 0.2 lw vor fi consideraŃi în calcul ca pereŃi
plini, dacă golul este situat în treimea mijlocie a înălŃimii nivelului şi dacă plinurile din
zidărie până la marginile peretelui sunt cu cel puŃin 20% mai mari decât valorile minime date
la 5.2.5.(5)
(3) Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă ≤ h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune
> h/4 vor fi considerate margini ale tălpii.
(4) Pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie cu inimă armată (ZIA)
caracteristicile geometrice ale secŃiunii orizontale se vor calcula astfel
• Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1 pentru care deformaŃia
specifică maximă este εmu ≅ 3,5‰, conform prevederilor din SR EN 1996-1-1, art.
6.6.1.(1)P, aria de beton se va transforma în arie echivalentă din zidărie prin înmulŃire cu
raportul "n" dintre rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului (fcd) şi rezistenŃa
de proiectare la compresiune a zidăriei (fd).
f cd
n= (6.14)
fd
În aceste condiŃii, caracteristicile secŃiunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaŃiile:
- Aria ideală Ai = Azid + (n-1) Abeton (6.15a)
- Momentul de inerŃie ideal Ii = Izid + nIbeton (6.15b)
• Pentru zidăriile cu elemente din argilă din grupele 2 şi 2S şi din BCA şi pentru orice
alte zidării care au deformaŃia specifică maximă εmu ≤ 2 ‰ conform prevederilor din SR
EN 1996-1-1, art. 6.6.1.(1)P aria secŃiunii orizontale de calcul se va lua identică cu aria
efectivă a peretelui (care include şi elementele de beton armat).
84
6.6.1.4. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei, betonului şi armăturii.
(1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei, se vor lua conform 2.4.2.3 .
(2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare pentru beton şi armătură se vor lua conform
standardului SR EN 1992-1-1
6.6.2. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali
(1) Datorită efectelor acŃiunii seismice de proiectare în plan şi perpendicular pe planul

peretelui şi măsurilor constructive prevăzute, situaŃia de proiectare numai pentru forŃe axiale
de compresiune nu constituie un criteriu de dimensionare finală.
(2) Pentru pereŃii din zidărie, nearmată sau armată, solicitaŃi la compresiune axială, indiferent
de tipul elementelor pentru zidărie şi al mortarului, deformaŃia specifică maximă în zidărie
(scurtare) se va lua εmax = -2‰.
6.6.2.1. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA)
(1) RezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru un perete din ZNA cu secŃiune
oarecare, se va determina cu relaŃia
NRd = Φi (m)Afd (6.16)
unde:
• Φi(m) - coeficientul de reducere a rezistenŃei Ńinând seama de efectele zvelteŃei
peretelui şi ale excentricităŃii de aplicare a încărcărilor;
• A - aria secŃiunii transversale a peretelui;
• fd - rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei.
(2) În cazul pereŃilor din zidărie cu secŃiune dreptunghiulară, rezistenŃa de proiectare la

compresiune centrică pentru unitatea de lungime a peretelui.- NRd(l) se va calcula cu relaŃia
NRd(l) = Φi(m)tfd (6.16a)
unde:
• t – grosimea peretelui;
6.6.2.1.1. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm
(1) Coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunile de la extremităŃile peretelui (Φi) - sus şi

jos - se va determina cu relaŃia:
e
Φ = 1− 2 i (6.17)
i t
unde:
• t – grosimea peretelui;
• ei - excentricitatea de calcul, în raport cu planul median al peretelui, în secŃiunea în
care se face verificarea, calculată cu relaŃia:
ei = e0 i + ehi + ea ≥ 0.05t (6.18)
cu notaŃiile:
85
• ei0 - excentricitatea încărcărilor verticale determinată cu relaŃia (6.1);
• ehi - excentricitatea datorată forŃelor perpendiculare pe planul peretelui determinată cu
relaŃia (6.3);
• ea - excentricitatea accidentală determinată cu relaŃiile (6.2a) sau (6.2b)
(3) Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare, cu toate rosturile
umplute cu mortar, coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii
peretelui peretelui Φm va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date la
5.2.6.(4)
Tabelul 6.2.
ZvelteŃea Tipul Excentricitatea relativă em/t
(het/t)max zidăriei 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
12 ZNA 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28
15 ZC , ZIA 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22
în care em este excentricitatea de calcul în zona centrală a peretelui calculată cu relaŃia:

2
e = ei 0 + e ± e (6.19)
m 3 hm a
• het - înălŃimea etajului ;
• ehm - excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale, în
secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui.
6.6.2.2. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu

inimă armată (ZIA)
(1) RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată şi din zidărie cu inimă armată
se va calcula conform 6.6.2.1. transformând secŃiunea mixtă într-o secŃiune ideală din zidărie
conform prevederilor de la 6.6.1.3.(4)
(2) ContribuŃia armăturilor din stâlpişori şi din stratul median (ZIA) la preluarea forŃei de
compresiune se va neglija.
6.6.2.3. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate
(1) Pentru un perete din ZNA, cu elemente pentru zidărie din grupa 1, rezistenŃa de proiectare
la compresiune locală sub încărcări concentrate se va determina cu relaŃia:
NRd,cl = βAbfd (6.20)
în care β este coeficientul de majorare pentru încărcări concentrate;
a1 A
1.0 ≤ β = ( 1 + 0.30 )( 1.5 − 1.1 b ≤ β (6.21)
H A max
ef
cu notaŃiile:
• a1 - distanŃa de la extremitatea peretelui până la cea mai apropiată margine a ariei pe
care se transmite încărcarea;
• Ab - ≤ 0.45 Aef; aria pe care se aplică încărcarea
• Ho - înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică încărcarea
concentrată;
• Aef - aria efectiv încărcată;
86
• Aef = t Lef
unde
2.2 Ab
• Lef ≤ este lungimea efectivă de preluare a încărcării măsurată la jumătatea
t
înălŃimii peretelui rezultată prin descărcarea forŃei verticale la un unghi de 60o cu
orizontala (a se vedea figura 6.2a).
• t este grosimea peretelui
Valorile din relaŃia (6.22) se vor limita după cum urmează:
2a1
• βmax = 1.25 dacă =0
H
2 a1
• βmax = 1.50 dacă ≥ 1 .0
H
2a1
• Pentru 0.0 < ≤ 1.0 valorile se vor obŃine prin interpolare liniară
H
(2) Excentricitatea de aplicare a forŃei concentrate, faŃă de planul median al peretelui, va fi ≤
t/4
(3) În cazurile în care efectele forŃelor concentrate se suprapun, (figura.6.2a) secŃiunea de la
mijlocul înălŃimii peretelui va fi verificată cu relaŃia (6.20).
(4) În cazul zidăriilor cu elemente din grupele 2 şi 2S şi din BCA, forŃa concentrată trebuie să
fie aplicată prin intermediul unui material rigid care să permită distribuŃia pe verticală a
încărcării la un unghi de 30o cu verticala, asigurând realizarea unei lungimi de încărcare Lef ca
în figura 6.2a. În cazul zidăriilor cu elemente din argilă arsă din grupa 1 forŃa concentrată
poate să fie aplicată direct pe zidărie.
(5) Dacă forŃa concentrată este aplicată conform (4), efortul de compresiune sub forŃa
concentrată (σcl) nu trebuie să depăşească 1.5 fd în cazul elementelor din zidărie din grupele 1
şi 2 şi fd în cazul elementelor din zidărie din grupa 2S şi din BCA.
6.6.3. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali
6.6.3.1.CondiŃii generale de calcul
(1) Ipotezele generale de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare la forŃă axială şi
moment încovoietor în planul peretelui pentru zidării nearmate şi armate sunt cele date la art.
6.6.1.2 (2) cu precizările de la:
• Art. 6.6.3.2. pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA),
• Art. 6.6.3.3. pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC şi ZC+AR)
• Art. 6.6.3.4. pentru pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA).
(2) În cazul zidăriilor armate relaŃia efort unitar-deformaŃie specifică (σ - ε) pentru armături se
va lua conform standardului SR EN 1992-1-1
(3) În cazul pereŃilor cu formă complexă a secŃiunii transversale (I, L,T) rezistenŃa de
proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza
secŃiunii de calcul cu lungimile tălpilor determinate la art.6.3.1.(3);
(4) IntersecŃiile dintre inima şi tălpile pereŃilor cu formă complexă precum şi secŃiunile slăbite
prin şliŃuri verticale. vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale calculate conform
6.8.1.1.(2). Dacă la legătura între inimă şi talpă sau pe lungimea tălpii active există şliŃuri cu
87
adâncime mai mare decât valoarea limită dată la 7.1.1.2., secŃiunea respectivă se consideră
margine liberă.
(5) Verificarea de la (4) nu este necesară dacă, în lipsa şliŃurilor, la legătura între talpa şi
inima peretelui sunt realizate următoarele condiŃii:
i) Pentru zidăria nearmată (ZNA) :
• zidurile de pe cele două direcŃii sunt executate simultan (complet Ńesute);
• secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale;
• la colŃuri, intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile
minime stabilite în Codul P100-1.şi în acest Cod
ii) Pentru zidăria confinată, cu sau fără armături în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR):
• ştrepii reprezintă 50% din suprafaŃa de contact între zidărie şi beton;
• secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale;
• la colŃuri, intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile
minime stabilite în Codul P100-1 şi în acest Cod.
6.6.3.2. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA)
(1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd), asociată forŃei axiale de proiectare (NEd),
aplicată în planul median al unui perete, se va calcula considerând că blocul eforturilor de
compresiune are formă dreptunghiulară cu valoare 0.85fd.
Figura 6.7.Calculul momentului capabil pentru o forŃă axială dată
(2) În condiŃiile de la (1), pentru un perete cu secŃiunea orizontală compusă (I,T,L) rezistenŃa
de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula după cum urmează:
1. Se determină aria zonei comprimate a peretelui
N Ed
Azc = (6.22)
0.85 f d
2. Se determină distanŃa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de
greutate al zonei comprimate.(G1)
3. Se determină rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaŃia
M Rd = N Ed y zc (6.23)
88
Figura 6.8.Calculul momentului capabil pentru un perete cu secŃiune compusă
(3) În cazul peretelui dreptunghiular, cu lungime lw şi grosime t relaŃiile (6.22) şi (6.23) devin:
• adâncimea zonei comprimate
N Ed
xRd = (6.24)
0.85 f d t
• momentul încovoietor de proiectare
M Rd =
N Ed
(lw − xRd ) = N Ed eRd (6.25)
2 2
Notă. În figura 6.7,.lc este lungimea reală a zonei comprimate care corespunde legii
constitutive σ - ε. a zidăriei
(4) Dacă forŃa axială este aplicată excentric faŃă de planul peretelui, adâncimea zonei
comprimate se va determina cu relaŃia:
N Sd
xRd = (6.24a)
0.8Φ i ( m ) f d t
unde coeficientul Φi(m) se va determina conform prevederilor de la 6.6.2.1.1
(5) În cazul pereŃilor din zidărie nearmată pentru care se cere verificarea rezistenŃei la
cutremurul de proiectare pentru SLS, rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată
forŃei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca la (2) şi (3) dar cu limitarea ariei pe care
se dezvoltă eforturile de întindere prin condiŃia
yzc < 1.2 rsc (6.26)
unde:
• rzc - distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii orizontale a peretelui până la limita
sâmburelui central aflată de aceaşi parte cu fibra comprimată.
(6) În cazul peretelui dreptunghiular cu lungime lw, din relaŃia (6.26) rezultă
MRd = 0.2 lwNEd (6.27)
6.6.3.3. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată
(1) Calculul rezistenŃei de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare
din încărcări seismice (NEd) pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC, ZC+AR), executaŃi cu
elemente din zidărie din argilă arsă din grupele 1, 2 şi 2S,şi din BCA se face în următoarele
ipoteze:
• Se neglijează:
89
- rezistenŃa la întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la
întindere a peretelui ;
- rezistenŃa la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei;
- secŃiunea de beton şi armătura stâlpişori intermediari (dacă există);
- rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat pentru zidăriile cu
deformaŃie specifică ultimă εmu = 2.0‰ (aria stâlpişorului se include în aria din
zidărie).
• Se Ńine seama de rezistenŃa elementelor de confinare verticale
- rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat se ia în
considerare pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 3.5‰ (aria de
beton se transformă în arie echivalentă de zidărie cu elaŃia.(6.14))
- rezistenŃa armăturilor din ambii stâlpişori de la extremităŃi.
(2) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd), asociată forŃei axiale de proiectare (NEd),
pentru un perete din zidărie confinată de formă oarecare, va fi calculată prin însumarea
rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna,i) cu
rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la
extremităŃi MRd(As) calculate conform (5) ÷ (7).
MRd = MRd(zna,i) + MRd (As) (6.28)
(3) Aria secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula conform 6.6.1.3.(4) .
(4) Aria comprimată a secŃiunii ideale din zidărie nearmată (Azci) se va calcula cu relaŃia
(6.24).
(5) Momentul încovoietor de proiectare al secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula
cu relaŃia
M Rd ( zna ,i ) = N Ed y zci (6.29)
unde
• yzci - distanŃa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei
comprimate a secŃiunii ideale din zidărie
(6) RezistenŃa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor MRd(As) se va
calcula cu relaŃia
M Rd ( As ) = ls As f yd (6.30)
unde
• ls - distanŃa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităŃi;
• As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori;
• fyd – rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişori.
6.6.3.4. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată
(1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd),
pentru zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale de la
6.6.1.2.(2) şi următoarele ipoteze specifice :
• straturile paralele din zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim corespunzător
celui mai slab dintre materiale;
90
• eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.85fd şi sunt uniform distribuite pe o
zonă cu adâncimea xconv = 0.80x unde x este distanŃa de la fibra cea mai comprimată
până la axa neutră a secŃiunii orizontale a peretelui;
• deformaŃiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei (εmu) şi betonului (εcu) se vor limita
după cum urmează:
- pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1: εcu ≡ εmu ≤ 3.5‰
- pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi cu elemente din
BCA : εcu ≡ εmu ≤ 2.0‰
• armătura stratului median este uniform distribuită în lungul peretelui (as în mm2/m).
(2) În ipotezele menŃionate la (1) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei
axiale de proiectare (NEd) se va calcula prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a
secŃiunii ideale din zidărie nearmată cu rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul
median
MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as) (6.31)
(3) Grosimea echivalentă a secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia:
tech = 2tz +ntm (6.32)
unde:
• tz – grosimea straturilor din zidărie exterioare;
• tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout);
• n – coeficientul de echivalenŃă care se ia conform 6.6.1.3.(4)
(4) RezistenŃa de proiectare a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna,i) se va calcula
conform art.6.6.3.3.
(5) RezistenŃa de proiectare a armăturilor distribuite, MRd (as), se va calcula cu relaŃia:
M Rd (as ) = 0.4 as lw2 f yd (6.33)
unde
• as este aria de armătură pe unitatea de lungime a stratului median
• fyd este rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median
6.6.4. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali
(1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie (VRd), pentru
toate alcătuirile (ZNA, ZC şi ZIA) se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile calculate
pentru:
3. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd,l)
4. Cedarea pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei
comprimate (VRd,i)
(2) În cazul pereŃilor în formă de I,L,T rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare se va lua
egală cu rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a inimii (secŃiunea dreptunghiulară).
6.6.4.1. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată
RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va lua
egală cu cea mai mică dintre valorile rezistenŃelor de proiectare
• La lunecare în rost orizontal, calculată cu relaŃiile (6.34a) sau (6.34b)
91
• La cedare pe secŃiune înclinată, calculată cu relaŃia (6.35)
6.6.4.1.1. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal
(1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor dreptunghiulari din zidărie se va

calcula considerând că rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd,l este
distribuită uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).
(2) Armătura constructivă dispusă în centurile planşeelor conform prevederilor al.7.1.2.1.(5)

nu va fi luată în considerare pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare.
6.6.4.1.1.1. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice
(1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereŃilor din zidărie nearmată,
pentru solicitări neseismice se va calcula cu relaŃia
VRd,l = fvd,ltlc (6.34a)
unde
• fvd,l - rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidăriei, stabilită cu
relaŃia (4.7a)
• t - grosimea inimii peretelui;
• lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
(2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitările secŃionale de proiectare
(moment încovoietor -M- şi forŃă axială -N- ) considerând că eforturile unitare de
compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimată (fig.6.9a).cu relaŃia
l c = 0 .5 l w − 3 e (6.35)
(a) (b)
Figura.6.9. DistribuŃia rezistenŃelor unitare tangenŃiale
(a) solicitări neseismice (b) solicităre seismice
(3) Efortul unitar mediu de compresiune (σd) folosit pentru determinarea rezistenŃei unitare de
proiectare (fvd,l), se va calcula considerând că încărcarea verticală de proiectare din gruparea
respectivă de încărcări, NSd sau NEd, este distribuită uniform pe zona comprimată a peretelui
(lc) determinată cu relaŃia (6.36).
6.6.4.1.1.2. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice
(1) În cazul solicitării seismice, efectul aderenŃei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate
în ciclul precedent (lw -lc) - figura 6.9.b.
92
(2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereŃilor din zidărie nearmată,
pentru solicitări seismice, se va calcula cu relaŃia
1  l 
VRd ,l =  f vk 0 ad + 0.4σ d tlc (6.34b)
γM  lc 
unde
• lc = este lungimea zonei comprimate determinată cu relaŃia (6.36)
• lad = 2lc − lw este lungimea pe care aderenŃa este activă.
6.6.4.1.2. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată
(1) RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată a pereŃilor structurali din zidărie
nearmată se va calcula cu relaŃia
Aw
VRd ,i = f vd ,i (6.36)
b
unde:
• fvd,i este valoarea de proiectare a rezistenŃei unitare de cedare pe secŃiuni înclinate
calculată cu relaŃiile (4.5) şi (4.7)
• b este un coeficient de corecŃie care Ńine seama de raportul dimensiunilor panoului din
zidărie
- b = 1.5 pentru h/lw ≥1.5
- b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
- b = h/lw pentru 1.0 ≤ h/lw < 1.5
• înălŃimea panoului din zidărie se va lua:
- h = htot pentru pereŃii care lucrează în consolă
- h = hsp pentru spaleŃii care pot fi consideraŃi dublu încastraŃi la extremităŃi
6.6.4.2. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată
(1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereŃilor din zidărie confinată, VRd,
se va calcula prin însumarea de rezistenŃei de proiectare la lunecare în rost orizontal a
panoului din zidărie nearmată (VRd1) şi a rezistenŃei de proiectare la forfecare corespunzătoare
armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată a peretelui (VRd2).
VRd = VRd1 + VRd2 (6.37)
(2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată
(VRd1) se va calcula, în funcŃie de tipul solicitării, cu relaŃia (6.35a) sau cu relaŃia (6.35b)
(3) RezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat, prin
efectul de dorn, (VRd2) se va calcula cu relaŃia:
VRd2 = 0.2 Aascfyd (6.38)
unde
• Aasc - aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată;
• fyd - rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat.
93
6.6.4.3. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în
rosturile orizontale (ZC+AR)
(1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie confinată şi
armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenŃei la forŃă tăietoare a
zidăriei confinate (VRd1+VRd2 - determinată cu relaŃiile de la 6.6.4.3.) şi a rezistenŃei de
proiectare dată de armăturile din rosturile orizontale (VRd3).
VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 (6.39)
(2) RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează, în cazul
pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) ≥ lungimea peretelui (lw) cu relaŃia:
Asw
VRd 3 = 0.8 lw f ysd (6.40)
s
unde
• lw - lungimea peretelui;
• Asw - aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forŃei tăietoare);
• s - distanŃa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw;
• fysd - rezistenŃa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale.
În cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaŃia (6.40) se va
înlocui lw cu htot
(3) O parte, cel mult 50%, din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată armăturii
din rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o(ΣAsw).
Figura 6.10 RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei
6.6.4.4. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată
(1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată
- VRd (ZIA) se determină prin însumarea rezistenŃelor de proiectare la forŃă tăietoare ale celor
trei materiale componente:
VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda (6.41)
unde
• VRdz rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei nearmate;
• VRdb rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton
sau mortar-beton;
• VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din
stratul median.
(2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidărie cu inimă armată şi valoarea efortului
unitar de compresiune în perete se determină pe baza ipotezelor de la 6.6.4.4.
(3) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei VRdz se determină conform 6.6.4.(1)
94
(5) RezistenŃele de proiectare la forŃă tăietoare ale stratului de beton (VRdb) şi ale armăturilor
orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor Codului de proiectare CR2-1-1.1.
6.6.4.5. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui
(1) RezistenŃa de proiectare la forŃa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa
pereŃilor cu secŃiune compusă (I,L,T) şi/sau în secŃiunile slăbite de şliŃuri verticale se
calculează pe înălŃimea unui etaj (VLhd) admiŃând că eforturile unitare de forfecare sunt
uniform distribuite pe înălŃimea etajului, cu relaŃia:
f vk 0
VLhd = het t L (6.42)
γM
unde
• het înălŃimea etajului;
• tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa peretelui;
• fvk0 rezistenŃa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune
egal cu zero;
• γM coeficientul de siguranŃă conform 2.3.2.3.
6.6.4.6. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare
(1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se
va determină cu relaŃia
1.25(M cap
sus
+ M cap
jos
)
Vrc ≥ + Vg (6.43)
L gc
unde
• Mcap(sus) şi Mcap(jos) sunt valorile rezistenŃelor de proiectare la încovoiere la
extremităŃile grinzii de cuplare, sus şi jos, calculate folosind rezistenŃa de proiectare a
armăturii;
• Lgc este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feŃele montanŃilor);
• Vg este forŃa tăietoare maximă din încărcările verticale pentru gruparea seismică
de încărcări.
(2) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaŃia (6.43) se va
Ńine seama de armăturile dispuse în planşeul de beton armat legat de grinda de cuplare
respectivă, pe o bandă cu lăŃimea de şase ori grosimea plăcii de fiecare parte.
6.6.5. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe

planul median
(1) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui

din zidărie (MRxd1 şi MRxd2) se vor folosi rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul zidăriei, fxd1, fxd2, determinate cu relaŃiile (4.5a) şi (4.5b).
(2) Pentru pereŃii din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale, la calculul momentului
MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va Ńine seama şi de
armăturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunzător în stâlpişorii care
mărginesc panoul.
95
(3) Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de lăŃime egală
cu 1000 mm, cu relaŃiile:
MRxd1 = Ww fxd1 (6.44a)
MRxd2 = Ww fxd2 (6.44b)
unde
1000t 2
• Ww = modulul de rezistenŃă al peretelui (mm3) ;
6
• t - grosimea peretelui în mm.
6.6.6. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre
(1) RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre FRd (zir) va fi luată
egală cu cea mai mică dintre valorile corespunzătoare următoarelor moduri de rupere ale
zidăriei:
• rupere prin lunecare din forŃa tăietoare în rosturile orizontale - FRd1(zir)
• fisurarea în lungul diagonalei comprimate - FRd2 (zir)
• strivirea diagonalei comprimate la colŃul cadrului - FRd3 (zir)
FRd (zir) = min (FRd1,FRd2,FRd3) (6.44)
Figura 6.11 RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie de umplutură

(2) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin lunecare din forŃă
tăietoare în rosturile orizontale se determină cu relaŃia:
FRd 1( zir ) = f vd 0 Apan k1, pan (6.45)
(3) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin fisurare înclinată în
lungul diagonalei comprimate se determină cu relaŃia:
FRd 2 ( zir ) = f vd 0 Apan k 2 , pan (6.46)
(4) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei
comprimate este cea mai mică dintre valorile :
FRd ,31 ( zir ) = f d bst ,ech t p k 3 , pan k5 , pan (6.47a)
FRd ,32 ( zir ) = f dh Apan k4 , pan (6.47b)

unde
• bst,echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculată cu relaŃia
bst ,ech = 4 6 (I 1 + I 2 ) (6.48)
• I1 şi I2 sunt momentele de inerŃie în planul cadrului ale stâlpilor
96
Valorile factorilor k1,pan ÷ k4,pan sunt date în tabelul 6.3.
Valorile factorului k5,pan sunt date în tabelul 6.4.
În tabelele ......pentru valori intermediare se acceptă interpolare liniară
Tabelul 6.3.
λp = hp/lp 0.50 0.75 1.00 1.50 2.00
k1,pan 1.20 1.45 1.70 2.50 3.30
k2,pan 1.90 2.15 2.40 3.05 3.70
k3,pan 0.640 0.512 0.400 0.245 0.160
k4,pan 0.055 0.0625 0.070 0.090 0.110
Valorile factorului k5,pan
Tabelul 6.4
hp/tp
Eb/Ez
6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
4.0 1.20 1.28 1.35 1.41 1.47
6.0 1.32 1.41 1.50 1.57 1.63
8.0 1.41 1.52 1.61 1.68 1.75
10.0 1.50 1.61 1.70 178 1.85
(5) În relaŃiile (6.45) ÷ (6.48) s-au folosit notaŃiile:

• hp înălŃimea panoului din zidărie;
• lp lungimea panoului din zidărie;
• tp grosimea panoului din zidărie;
• λp = hp/lp factorul de formă al panoului
• Apan = tp × lp aria secŃiunii orizontale a panoului
• θ unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidărie;
• Eb, Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru şi al zidăriei (valorile de
scurtă durată);
• fd rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei;
• fvd0 rezistenŃa de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a
zidăriei.
6.7. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor
(1) RezistenŃa planşeelor de beton armat la încărcări verticale se va calcula conform SR EN

1992-1-1
(2) RezistenŃa planşeelor din lemn la încărcări verticale se va calcula conform NP 019 şi NP
005.
6.8. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie
(1) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va face prin calcul, cu
excepŃia "Structurilor simple", proiectate conform prevederilor din Codul P100-1, cap.8.
(2) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se face în raport cu:
• stările limită ultime de rezistenŃă şi de stabilitate (ULS);
• starea limită de serviciu (SLS).
6.8.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă
6.8.1.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui
97
(1) PereŃii din zidărie vor fi proiectaŃi pentru a avea, în toate secŃiunile, rezistenŃe de
proiectare la eforturi secŃionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secŃionale de
proiectare (NSd, MSd, VSd) rezultate din situaŃiile cele mai defavorabile din grupările de
încărcări stabilite prin Codurile CR0 şi P100-1
(2) În cazul în care solicitările cele mai defavorabile provin din gruparea seismică se va
proceda după cum urmează:
• rezistenŃele de proiectare la eforturi secŃionale (NRd, MRd, VRd) ale pereŃilor
structurali şi nestructurali vor fi stabilite conform 6.6, considerând suprarezistenŃa
armăturilor în situaŃiile menŃionate în Codul P100-1;
• eforturile secŃionale de proiectare vor avea valorile (NEd, MEd, VEd) determinate
conform prevederilor din Codurile CR6 şi P100-1;
• în cazurile menŃionate la 6.6.4.6. rezistenŃa de proiectare la lunecare verticală
(VLhd) va fi mai mare decât forŃa de lunecare verticală Lv,et calculată conform
6.3.2.2.; pentru calculul forŃei de lunecare, în relaŃia (6.9) momentele
încovoietoare se vor introduce cu valorile de proiectare stabilite conform
Codului P100-1;
• verificarea cerinŃei de rezistenŃă, pentru asigurarea mecanismului favorabil de disipare
a energiei seismice se va face în condiŃiile stabilite în Codul P100-1.
(3) PereŃii din zidărie înrămaŃi în structurile din cadre se vor verifica la starea limita ultimă,
separat, pentru:
• efectele rezultate din interacŃiunea cu structura în cazul solicitării seismice;
• efectele acŃiunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculară pe planul peretelui .
(4) CerinŃa de siguranŃă pentru efectele de ansamblu din interacŃiunea pereŃilor din zidărie cu
cadrul este îndeplinită dacă există relaŃia:
FEd (zir) ≤ FRd (zir) (6.49)
unde
• FEd (zir) -forŃa axială de proiectare din diagonala comprimată corespunzătoare
acŃiunii seismice de proiectare, determinată conform 6.6.3.2. (10);
• FRd (zir) - rezistenŃa de proiectarea a panoului de umplutură conform 6.6.5.
(5) Stâlpii şi grinzile cadrului se vor verifica pentru forŃele şi deformaŃiile suplimentare din
interacŃiunea cu panoul din zidărie conform SR EN 1992-1-1 în cazul cadrelor din beton
armat şi conform SR EN 1993-1-1 în cazul cadrelor din oŃel.
6.8.1.2. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan
(1) CerinŃa de rezistenŃă la acŃiunea forŃelor perpendiculare pe plan, pentru toate categoriile de
pereŃi, este îndeplinită dacă există relaŃiile:
MRxd1 ≥ MSxd1 (6.50a)
MRxd2 ≥ MSxd2 (6.50b)
unde
• MSxd1 şi MSxd2 sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forŃelor
perpendiculare pe plan stabilite conform 6.4.
• MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenŃele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui din zidărie determinate conform 6.6.6.
98
(2) Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acŃiunea seismică, momentele
încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform Codului
P100-1,Cap.10 şi art.6.4.1.din acest Cod.
(3) Panourile din zidărie pentru care nu sunt îndeplinite condiŃiile (6.50a) şi (6.50b) vor fi
tratate conform prevederilor de la 7.3.1.(3)
6.8.1.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee
(1) Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru încărcările verticale se va face conform

reglementărilor specifice pentru fiecare material de construcŃie (SR EN 1992-1-1,
NP 019, NP 005)
(2) Pentru încărcările orizontale din cutremur, cerinŃa de rezistenŃă se va considera satisfăcută
dacă, prin dimensionarea şi alcătuirea constructivă, se asigură comportarea planşeelor în
domeniul elastic pentru solicitările asociate capacităŃilor de rezistenŃă ale pereŃilor structurali
în stadiul ultim.
6.8.2. Verificarea cerinŃei de rigiditate
(1) CerinŃa de rigiditate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută
dacă deplasările relative de nivel ale clădirii dr sub acŃiunea încărcărilor din gruparea
seismică, se înscriu în limitele stabilite în Codul P100-1.
(2) CerinŃa de rigiditate a planşeelor pentru încărcări din gruparea fundamentală şi din
gruparea accidentală, implică:
• limitarea deformaŃiilor verticale la valorile stabilite prin reglementările specifice în
funcŃie de:
- materialul de construcŃie (beton armat sau lemn);
- poziŃia planşeului în clădire (planşeu curent, planşeu de acoperis);
- caracteristicile pereŃilor de compartimentare rezemaŃi pe planşeu;
- tipul finisajelor aplicate;
• limitarea / evitarea vibraŃiilor planşeelor pentru:
- planşeele din beton armat cu deschideri mari în clădiri în care se petrec activităŃi
care pot provoca vibraŃii (săli de gimnastică, săli de dans, etc);
- planşeele de lemn la toate categoriile de clădiri.
(3) Verificarea satisfacerii cerinŃei de rigiditate pentru planşee se face conform
reglementărilor specifice pentru materialele respective.
6.8.3. Verificarea cerinŃei de stabilitate
(1) CerinŃa de stabilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera

satisfăcută dacă sunt respectate cerinŃele de alcătuire pentru ansamblul construcŃiei date la
2.2.3. şi cerinŃele geometrice şi de alcătuire constructivă pentru pereŃi din capitolele 5 şi 6.
(2) CerinŃa de stabilitate a panourilor de umplutură şi a pereŃilor nestructurali din zidărie se va
considera satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de proiectare din acest Cod CR6 şi din
Codul P100-1, cap.10.
99
6.8.4. Verificarea cerinŃei de ductilitate
(1) CerinŃa de ductilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera

considerată satisfăcută dacă sunt îndeplinite condiŃiile alcătuire generală, de dimensionare şi
de detaliere constructivă prevăzute în acest Cod CR6 şi în Codul P100-1.
CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU

CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura.
7.1.1. Prevederi generale
7.1.1.1. Materiale pentru structură
(1) Materialele pentru structura clădirilor de zidărie, pentru panourile de umplutură la cadre şi
pentru elementele nestructurale din zidărie vor respecta condiŃiile minime de calitate care
rezultă din cerinŃele formulate în Codul P100-1, Cap.8 şi în prezentul Cod Cap. 3 şi în Cod
de practică.
7.1.1.2. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri.
(1) SecŃiunea orizontală a pereŃilor structurali nu va fi slăbită prin prevederea de:

• goluri verticale pentru coşurile de fum sau ventilaŃii;
• sliŃuri orizontale sau oblice pentru instalaŃii realizate prin spargere sau zidire.
(2) ŞliŃurile verticale executate prin zidire sau după executarea zidăriei care respectă
dimensiunile şi celelalte condiŃii din tabelul.7.1.şi din notele respective sunt acceptate fără
a fi necesară verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite a peretelui.
Tabelul 7.1
ŞliŃuri şi nişe create după ŞliŃuri şi nişe create la executarea
executarea zidăriei zidăriei
Grosimea Grosimea
peretelui Adâncimea LăŃimea minimă a LăŃimea
maximă maximă peretelui care maximă
rămâne
mm mm mm mm mm
85 ... 115 30 100 70 300
116 ... 175 30 125 90 300
176 ... 225 30 150 140 300
226 ... 300 30 175 175 300
> 300 30 200 215 300
NOTE.
1- Adâncimea maximă a nişei sau a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se
realizează şliŃul sau nişa.
2- ŞliŃurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înălŃimea nivelului, peste nivelul planşeului
pot avea o adâncime de până la 80 mm şi o lăŃime de până la 120 m dacă grosimea peretelui este de 225 mm sau
mai mare.
3- DistanŃa orizontală între şliŃurile adiacente sau între un şliŃ şi o nişă sau un gol va fi ≥ 225 mm
100
4- DistanŃa orizontală minimă între două nişe alăturate, fie că sunt pe aceiaşi parte sau pe feŃele opuse ale
peretelui, sau dintre o nişă şi un gol va fi mai mare decât dublul lăŃimii celei mai late dintre cele două nişe.
5 - LăŃimea cumulată a şliŃurilor şi nişelor verticale va fi ≤ 0,13 din lungimea peretelui.
6 - Pentru pereŃii nestructurali cu grosime ≤ 140 mm din clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0,20g
rezistenŃa la încovoiere perpendicular pe plan se verifică prin calcul Ńinând seama de secŃiunea redusă
7 -. ŞliŃurile create după executarea zidăriei vor fi executate numai prin frezare, fără afectarea integrităŃii şi a
stratului de protecŃie a barelor longitudinale din centuri şi/sau din rosturile orizontale de mortar
(2) În cazul în care, prin proiect, se prevăd sliŃuri verticale executate prin zidire cu adâncime
mai mare decât în tab.7.1 rezistenŃa secŃiunii slăbite va fi verificată prin calcul. Dacă
rezistenŃa este insuficientă zona respectivă va fi considerată latură liberă sau va fi întărită prin
armare în rosturile orizontale şi/sau prin elemente de beton armat.
(3) Este permisă executarea, numai prin frezare, a sliŃurile verticale sau oblice, cu adâncimea
de maximum 2.0 cm, pentru instalaŃiile electrice, fără a afecta integritatea şi stratul de
acoperire a barelor longitudinale din centuri.
(4) La clădirile situate în zone seismice cu ag ≤ 0.12g, este permisă executarea şliŃurilor
orizontale sau oblice pentru instalaŃii, prin spargere sau prin zidire, fără verificarea prin
calcul a secŃiunii slăbite, dacă sunt respectate condiŃiile din tabelul.7.2.şi din notele respective
(reproduse din Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1) .
Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g nu sunt permise şliŃuri orizontale sau înclinate în pereŃii
structurali şi nestructurali din zidărie.
Tabelul 7.2..
Adâncimea maximă
Grosimea
mm
peretelui
mm Lungime Lungime ≤
nelimitată 1 250 mm
85 ... 115 0 0
116 ... 175 0 15
176 ... 225 10 20
226 ... 300 15 25
peste 300 20 30
NOTE
1 - Adâncimea maximă a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul.
2 - DistanŃa orizontală între capătul unui şliŃ şi un gol va fi ≥ 500 mm.
3 - DistanŃa orizontală între şliŃurile de lungime limitată alăturate, aflate pe aceiaşi parte sau pe părŃile opuse ale
peretelui va fi mai mare decât dublul lungimii celui mai lung şliŃ.
4 - În pereŃii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admisă pentru şliŃ poate fi sporită cu 10 mm dacă şliŃul
este tăiat cu un utilaj care realizează cu exactitate adâncimea cerută. Dacă se folosesc astfel de utilaje, pot fi
tăiate şliŃuri cu adâncime până la 10 mm pe ambele feŃe ale pereŃilor cu grosime mai mare sau egală cu 225 mm.
5 - LăŃimea unui şliŃ va fi mai mică decât jumătate din grosimea peretelui rămasă după tăiere.
(5) łevile cu diametru mai mare de 60 mm, care nu pot fi montate în şliŃurile prevăzute la (2)
vor fi montate în ghene speciale în exteriorul peretelui
7.1.2. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie
(1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali, a panourilor de zidărie de umplutură şi a planşeelor

se vor respecta regulile generale de alcătuire de la Cap.5 şi regulile specifice date în
continuare.
(2) Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau până la
capătul peretelui, să fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie prevăzut în
proiect.
(3) CondiŃia de la (2) este obligatorie pentru zidăriile realizate cu elemente din argilă arsă din
grupa 2S; în acest caz , pentru a se elimina tăierea/spargerea la şantier a elementelor, se vor
101
folosi numai elemente speciale, cu lungimea egală cu un submultiplu al lungimii nominală,
din sortimentele respective. Dacă nu se realizează această modulare se vor spori dimensiunile
stâlpişorilor din beton armat astfel încât pentru zidărie să nu fie folosite fragmente de bloc.
(4) În cazul zidăriilor cu înălŃimea de referinŃă a rândului ≥ 200 mm, înălŃimea panoului de
zidărie, între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înălŃimii rândului (înălŃimea
elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10÷12 mm).
Figura 7.1 Modularea zidăriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidărie

h - înalŃimea elementului. l - lungimea elementului
(5) În cazul clădirilor cu planşee alcătuite din elemente liniare (care descarcă pe o singură
direcŃie), în toate zonele seismice şi indiferent de tipul zidăriei (ZNA, ZC sau ZIA), se vor
prevedea măsuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planşeu, a pereŃilor structurali
exteriori dispuşi paralel cu elementele principale ale planşeului.
7.1.2.1. Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie

nearmată (ZNA)
(1) Toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie nearmată, indiferent de elementele pentru
zidărie şi de mortarele folosite, vor avea stâlpişori din beton armat dispuşi constructiv, în
funcŃie de zona seismică conform 5.2.4.
(2) Peste golurile de uşi şi de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legaŃi, de
regulă, cu centura de la nivelul planşeului..
(3) Pentru clădirile amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0.12g în zonele de legătură între pereŃii
perpendiculari (colŃuri, ramificaŃii şi intersecŃii) se vor prevedea armături în rosturile
orizontale..
7.1.2.2. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat
(1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie, indiferent de elementele pentru zidărie şi de
mortarele folosite, vor fi prevăzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical
(stâlpişori) şi orizontal (centuri) după cum urmează:
• pentru clădirile din ZNA → elemente cu rol constructiv;
• pentru clădirile din ZC şi ZC+AR → elemente cu rol structural.
7.1.2.2.1. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat
(1) SecŃiunea transversală a stâlpişorilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii:

• aria secŃiunii transversale ≥ 625 cm2 ;
• latura minimă ≥ 25 cm.
102
(2) Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime:
• procentul de armare longitudinală:
- ≥ 1.0% pentru zonele seismice ag≥0,24g;
- ≥ 0.8% pentru zonele seismice ag = 0.16g şi ag = 0,20g.
- ≥ 0.6 % pentru zonele seismice ag≤ 0.12g
• diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm;
• armare transversală:
- etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm;
- distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a
barelor longitudinale.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu centurile.
(3) Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile
ultimului nivel conform cerinŃelor din SR EN 1992-1-1.
(4) Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere, fără cârlige, pe o
lungime ≥ 50 Φ; în secŃiunea de la bază (secŃiunea de încastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăŃile din socluri sau din pereŃii de
subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Φ.
7.1.2.2.2. Prevederi constructive referitoare la centuri
(1) Centurile prevăzute conform 5.2.4 vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor
alcătui contururi închise. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu
vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre cu excepŃia situaŃiilor menŃionate la (2).
(2) Continuitatea centurilor poate fi întreruptă numai în următoarele situaŃii:
• centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiŃia să se prevadă:
- stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului;
- o centură-buiandrug, la podestul intermediar, legată de cei doi stâlpişori;
• centura peste zidul de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiŃia să se prevadă:
- stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armăturile longitudinale
ancorate corespunzător în centura planşeului inferior;
- o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei, legată de cei doi stâlpişori.
Figura 7.2 Întreruperea centurilor la casa scării

Notă. Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării, să fie prevăzută numai pentru clădirile din zonele
cu ag ≤ 0.20g.
(4) SecŃiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii:
• aria secŃiunii transversale ≥ 500 cm2, cu respectarea următoarelor dimensiuni:
- lăŃimea ≥ 25 cm, dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui;
- înălŃimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereŃii interiori şi ≥ decât
dublul acesteia pentru pereŃii de pe conturul clădirii şi de la casa scării.
103
(5) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime:
• procentul de armare longitudinală:
- ≥ 1.0% pentru zonele seismice ag≥0,24g;
- ≥ 0.8% pentru zonele seismice ag = 0.16g şi ag = 0,20g.
- ≥ 0.6 % pentru zonele seismice ag≤ 0.12g
• diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm;
• armare transversală:
- etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm;
- distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a
barelor longitudinale.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu stâlpişorii.
(6) Înnădirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fără cârlige, pe o lungime de
≥ 60Φ. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.00 m; într-o secŃiune se
vor înnădi cel mult 50% din barele centurii.
Fig.7.3 Înnădirea barelor din centuri

(7) La colŃuri, intersecŃii şi ramificaŃii se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate
pe cele două direcŃii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea
barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥ 60 Φ.
(8) În cazul sliŃurilor verticale realizate prin zidire, conform prevederilor de la 7.1.1.2.(2)
continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare suplimentare
având o secŃiune cu cel puŃin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte.
Figura 7.4. Armarea centurilor slăbite prin şliŃuri

(9) În cazul clădirilor cu şarpantă, în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese
metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei.
7.1.2.2.3. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare
(1) În clădirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planşeului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe pereŃii de zidărie va fi ≥ 40 cm
(3) LăŃimea riglelor de cuplare va fi egală cu grosimea peretelui. Pentru pereŃii de faŃadă se
acceptă o reducere de 5 cm pentru aplicarea protecŃiei termice.
(4) Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul conform 6.6.4.7. cu următoarele
condiŃii:.
• la partea superioară, armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare;
• la partea inferioară procentul de armare va fi ≥ 0.1% raportat la întrega secŃiune;
• pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1; .
104
(5) În condiŃiile de la 6.3.2.2.(2), armarea elementului constituit din centură şi buiandrug va
satisface următoarele condiŃii:
• la partea superioară, armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare;
• la partea inferioară procentul de armare va fi 0.1% raportat la secŃiunea de beton;
• pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1;
• capacitate de rezistenŃă la forŃă tăietoare va fi superioară cu cel puŃin 25% celei
corespunzătoare momentelor ultime ale elementului calculate Ńinând seama de
suprarezistenŃa armăturilor.
(6) Dacă buiandrugul prevăzut conform 6.3.2.2.(2) nu este legat cu centura planşeului,
armarea acestuia se va determina numai pentru încărcările verticale aferente şi va respecta
condiŃiile impuse în SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor
din cutremur.
7.1.2.2.4. Armarea zidăriei în rosturile orizontale
(1) Pentru clădirile din ZC+AR secŃiunea armăturilor dispuse în rosturile orizontale ale
zidăriei va fi determinată prin calcul conform 6.6.4.4..
(2) La clădirile situate în zone seismice cu ag≥ 0.12 g, rosturile orizontale ale zidăriei vor fi
armate, indiferent de rezultatele calculului, pentru următoarele elemente:
• spaleŃii între ferestre sau uşi care au raportul înălŃime / lăŃime ≤ 2.5, dacă nu sunt
întăriŃi cu stâlpişori din beton armat la extremităŃi;
• zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (intersecŃii, colŃuri şi ramificaŃii);
• parapeŃii de sub ferestre.
La intersecŃii, colŃuri şi ramificaŃii armăturile vor depăşi marginea intersecŃiei, pe toate
direcŃiile, cu cel puŃin 1.00 m.
Figura 7.5 Armarea zidăriei la intersecŃii de pereŃi

(3) Armăturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface următoarele
condiŃii:
• distanŃa între rosturile orizontale armate va fi ≤ 40 cm;
• aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1.0 cm² (2Φ8 mm);
• acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4.3.3.3 (5).
(4) Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie,
dincolo de marginea opusă a stâlpişorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj de cel
putin 60Ø. Barele se vor fasona fără cârlige.
(5) Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fără cârlige, pe o lungime de ≥
60Φ. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.00 m; într-o secŃiune se
vor înnădi cel mult 1/3 din barele peretelui.
105
7.1.2.4. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă
armată (ZIA).
(1) PereŃii de cărămidă din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½ cărămidă
(minimum 115 mm), vor fi executaŃi cu zidăria Ńesută şi vor avea rosturile verticale complet
umplute cu mortar. Nu se acceptă folosirea elementelor cu îmbinare mecanică (nut şi feder)
pentru straturile marginale de zidărie.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi ≥10 cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al clădirilor cu nniv ≥ 3, procentele de armare minime, raportate la
secŃiunea de beton a stratului median, vor respecta condiŃiile din tabelul 7.3. Diametrul minim
al barelor va fi ≥ 8 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 150 mm.
Tabelul 7.3
AcceleraŃia seismică Barele orizontale Barele verticale
de proiectare OB37 PC52 OB37 PC52
ag≥0,16g 0,30% 0,25% 0,25% 0,20%
ag≤0,12g 0,25% 0,20% 0,20% 0,15%
(5) Pentru construcŃiile cu nniv < 3, şi pentru nivelurile de peste parter ale construcŃiilor cu
nniv ≥ 3, procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul de mai
sus. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 6 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 1.5 tm unde tm este
grosimea stratului median.
(6) Armarea cu plase STNB se va face numai dacă, din calcul, rezultă că, în situaŃia de
proiectare seismică, armăturile rămân în domeniul elastic de comportare. Armarea cu plase
STNB nu se va folosi la pereŃii parterului, indiferent de numărul nivelurilor peste secŃiunea de
încastrare, pentru clădirile din zone cu ag ≥ 0.16g.
7.1.3. Prevederi constructive referitoare la planşee
(1) Grosimea plăcilor planşeelor de beton armat va fi stabilită prin calcul Ńinând seama de
cerinŃele de:
• rezistenŃă şi de rigiditate;
• izolare fonică.
Grosimea minimă a plăcii va fi 13 cm.
(2) Dimensiunile elementelor planşeelor din lemn vor fi verificate pentru cerinŃele de la (1) şi
pentru evitarea/limitarea vibraŃiilor produse de mişcarea persoanelor pe planşeu (în cazul
funcŃiunilor care implică activităŃi care pot genera vibraŃii).
(3) În cazul planşeelor din lemn se vor lua măsuri pentru protecŃia la foc şi pentru protecŃia
împotriva dăunătorilor (protecŃie biologică) conform reglementărilor în vigoare.
(4) Pentru planşeele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive din
SR EN 1992-1-1
(5) Pentru planşeele prefabricate din beton armat se vor adopta numai îmbinări de tip "umed".
Principiile şi detaliile de alcătuire vor similare cu cele adoptate pentru planşeele clădirilor cu
pereŃi structurali de beton armat.
106
(6) Pentru preluarea eforturilor produse de încărcările orizontale, în cazurile prevăzute la
6.5.(5), în planşee se vor prevedea armăturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile
secŃionale determinate conform 6.5.2.
(7) FaŃa superioară a planşeelor va avea, de regulă, aceiaşi cotă de nivel pe toată
suprafaŃa construcŃiei. În mod excepŃional, pot fi acceptate decalări ale feŃei superioare a
planşeului mai mici decât înălŃimea curentă a centurilor (15÷20 cm).
7.2. Prevederi constructive privind infrastructura
(1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, înnădirea şi
ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1.
(2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaŃii, socluri, pereŃi de subsol) continuitatea
armăturilor longitudinale din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. În cazul
armăturilor transversale întrerupte se vor prevedea armături suplimentare cu secŃiune totală
cel puŃin egală, la marginea golurilor.
(3) În cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructivă a
infrastructurilor se va face conform reglementărilor specifice.
(4) În cazurile în care, conform prevederilor de la aliniatele următoare, soclul şi/sau pereŃii de
subsol pot fi executaŃi din beton simplu, se vor prevedea armături minime pentru preluarea
eforturilor provenite din contracŃia betonului.
7.2.1. FundaŃii
(1) În cazul fundaŃiilor care sunt în contact cu pământuri care conŃin compuşi chimici
agresivi faŃă de beton se vor lua măsuri de asigurare a durabilităŃii betonului prin unul sau prin
ambele procedee indicate mai jos:
• folosirea cimenturilor rezistente la acŃiunea substanŃelor respective;
• acoperirea betonului cu pelicule de protecŃie rezistente la acŃiunea acestor agenŃi.
7.2.2. Socluri
(1) În cazurile în care soclurile se execută din beton simplu, la nivelul pardoselii
parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria
armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria
armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi
perete. Dacă înălŃimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se va prevedea o
centură la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii.
Figura 7.6 Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu
107
(3) MustăŃile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructură (stâlpişori şi
stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60Φ ≥
1.0 m şi vor fi fasonate fără cârlige.
(4) Soclurile pereŃilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuială hidrofugă. Între faŃa
superioară a soclului şi zidul din elevaŃie se va prevedea un strat de hidroizolaŃie rigidă care
va satisface cerinŃele de la 4.3.3.5.(1).
7.2.3.1. Prevederi generale
(1) MustăŃile pentru elementele verticale din suprastructură (stâlpişori sau stratul median al
pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui sau, după caz, vor fi
înnădite cu mustăŃile din talpa de fundare.MustăŃile vor fi fasonate fără cârlige. Continuitatea
mustăŃilor pentru armăturile verticale nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii.
(2) Armarea pereŃilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamentală şi
pentru gruparea seismică. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura următoarele
procente minime de armare:
• vertical: 0.20 %;
• orizontal: 0.15 %.
(3) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton armat din subsol vor fi bordate cu
armături verticale a căror secŃiune totală va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât secŃiunea
armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de marginea golurilor se va
face pe o lungime ≥ 60Φ.
(4) În dreptul golurilor de uşi, forŃa tăietoare din secŃiunile de beton (buiandrug şi centura
inferioară) va fi preluată integral cu armături verticale sau etrieri.
7.2.3.2. PereŃi de subsol din beton simplu
(1) În cazurile în care pereŃii de subsol se execută din beton simplu, indiferent de rezultatele
calculului, peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri, care vor forma contururi închise
pe ansamblul clădirii, amplasate la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol. Aria
armăturilor longitudinale din fiecare centură va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria
armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi
perete.
Figura 7.7 Armături pentru centuri şi stâlpişori în pereŃi de subsol din beton simplu
(3) În cazul în care fundaŃiile se execută din beton simplu, armăturile din centurile prevăzute
la 7.2.2 (1) şi respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puŃin 20%.
108
(4) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton simplu din subsol vor fi bordate după
cum urmează:
• armături verticale ≥ 4Φ12 PC52 / 4Φ14 OB37 ;
• armături în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reacŃiunea terenului/
încărcarea adusă de planşeu) şi pentru forŃa tăietoare rezultată din conlucrarea
teren/perete de subsol/perete din suprastructură.
7.2.3.3. HidroizolaŃii la infrastructură
(1) PereŃii de contur de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie verticală împotriva apelor de
infiltraŃie.
(2) ToŃi pereŃii de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie orizontală împotriva ascensiunii
capilare a apei subterane. HidroizolaŃia va fi, de regulă, de tip "tencuială rigidă " pentru a
asigura realizarea continuităŃii mustăŃilor verticale.
7.2.4. Planşee la infrastructură .
(1) Plăcile de beton armat de la parter (la clădiri fără subsol) şi de la subsol vor fi prevăzute cu
izolaŃie termică conform reglementărilor specifice şi cu strat de rupere a capilarităŃii pentru a
împiedica ascensiunea apei subterane.
(2) Stratul de rupere a capilarităŃii va fi executat din pietriş.
(3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita
pierderea apei din betonul proaspăt.
(4) În cazul în care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemaŃi pereŃi nestructurali
se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3).
7.3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie
7.3.1. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă).
(1) PereŃii exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutură la cadre (de
exemplu, pereŃi rezemaŃi pe console, pereŃi cu goluri mari), executaŃi din zidărie de
cărămidă/blocuri din argilă arsă sau din BCA vor fi proiectaŃi pentru a rezista efectelor:
• acŃiunii seismice perpendiculară pe plan ;
• presiunii vântului;
• deplasărilor relative de nivel determinate conform Cap.10. din Codul P100-1
(2) PereŃii exteriori nestructurali din zidărie menŃionaŃi la (1) vor fi prevăzuŃi, după caz, cu
stâlpişori ancoraŃi în structura principală şi cu centuri. În cazul structurilor alcătuite din cadre
de beton armat, sistemul de stâlpişori şi centuri va fi proiectat astfel încât să se evite formarea
stâlpilor scurŃi.
109
Figura 7.8 Măsuri constructive pentru parapeŃi din zidărie
(a) Parapet în planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consolă)
(3) PereŃii de faŃadă alcătuiŃi din două straturi de zidărie cu gol interior vor fi prevăzuŃi cu
ancore de solidarizare conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. Ancorele vor respecta
prevederile SR EN 845-1 .
Numărul şi dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul cu valorile minime:
• zone seismice cu ag≤ 0.12g → 2 ancore/m2 de perete
• zone seismice cu 0.16g ≤ ag≤ 0.20g → 3 ancore/m2 de perete
• zone seismice cu ag≥ 0,24g → 4 ancore/m2 de perete
Ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii conform 4.3.3.6.
Nu se permite legarea straturilor cu cărămizi aşezate transversal.
7.3.2. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali
(1) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali din zidărie executată cu elemente din
argilă arsă din toate grupele şi din BCA şi cu toate tipurile de mortar, se va Ńine seama de
prevederile Codulului P100-1, cap.10 şi ale aliniatelor următoare.
(2) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali se vor lua în considerare încărcările
perpendiculare pe planul peretelui stabilite conform 1.3.4.
(3) PereŃii interiori nestructurali pot fi executaŃi din zidărie simplă dacă eforturile unitare
normale, calculate cu momentele încovoietoare determinate conform 6.4.2., sunt mai mici, cel
mult egale, cu rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul
peretelui (fxd1,fxd2) stabilite conform 4.1.1.3.2 .
(4) În zonele seismice cu ag ≥ 0.24 g, indiferent de rezultatele calculului, legătura pereŃilor
interiori nestructurali cu pereŃii de zidărie transversali sau cu stâlpii/ pereŃii de beton armat va
fi armată cu cel puŃin două bare Φ 6 mm OB37/ 500 mm.
(5) În cazul în care eforturile unitare normale din încovoiere perpendicular pe planul peretelui
au valori mai mari decât valorile de proiectare, fxd1,fxd2, se pot adopta următoarele soluŃii:
• peretele se armează în rosturile orizontale dacă, din calcul, rezultă că ruperea se
produce în plan perpendicular pe rosturile orizontale în câmpul peretelui şi la reazeme
- fig. 4.2b - : această soluŃie este recomandată în special în cazul pereŃilor realizaŃi cu
elemente cu îmbinare verticală mecanică - nut şi feder;
• dimensiunile panoului se reduc prin centuri şi stâlpişori intermediari astfel încât
eforturile unitare efective să devină mai mici decât rezistenŃele unitare de proiectare;
centurile şi stâlpişorii vor fi ancoraŃi de structura principală şi vor fi dimensionaŃi
pentru a prelua încărcările laterale ale panourilor de zidărie (distanŃele Li şi Hi se
stabilesc prin calcul).
110
Figura 7.9 Centuri şi stâlpişori intermediari la pereŃi nestructurali
(7) PereŃii despărŃitori din zidărie care nu pot fi fixaŃi la nivelul tavanului (pereŃii cu înălŃime
mai mică decât cea a etajului - la grupurile sanitare, de exemplu) vor fi legaŃi între ei şi lateral
de structura principală. Legătura se va realiza prin Ńesere sau cu piese metalice-bolŃuri
împuşcate - dacă elementele laterale sunt stâlpi/pereŃi din beton armat.
La partea superioară a pereŃilor se va turna o centură din beton armat dimensionată pentru a
prelua şi transmite la structura principală eforturile din încărcările normale pe planul peretelui.
Armăturile centurii vor fi ancorate corespunzător în elementele de beton sau în zidăria
pereŃilor adiacenŃi.
În cazul în care pereŃii despărŃitori cu înălŃime parŃială constituie panouri de umplutură în
cadre de beton armat se va adopta soluŃia constructivă din fig.7.7a.
Figura 7.10 Asigurarea stabilităŃii pereŃilor nestructurali cu înălŃimea mai mică decât cea a etajului
7.3.3. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă
(1) RezistenŃa şi stabilitatea elementelor de zidărie minore (cu dimensiuni şi mase reduse)
care lucrează în consolă, rezemate pe planşeele clădirilor cu structura din zidărie sau din beton
armat (coşuri de fum/ventilaŃie, atice, parapeŃi la balcoane sau scări, parapeŃi interiori între
spaŃii denivelate) vor fi verificate prin calcul conform prevederilor de la 6.6.6., pentru
încărcările de exploatare orizontale prevăzute în SR EN 1991-1-1 şi pentru forŃele seismice
stabilite conform Codului P100-1 cap.10.
(2) Grosimea acestor elemente nu va fi mai mică de 1/8 din înălŃime.indiferent de tipul
elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit.
(3) Stabilitatea elementelor minore din zidărie va fi asigurată prin:
• pilaştri / îngroşări locale din zidărie,
• stâlpişori intermediari din beton armat cu armături ancorate în elementele structurii
principale (centuri sau plăci) sau în stâlpişorii nivelului inferior;
• centuri de beton armat turnate la partea superioară.
(4) Pentru reducerea eforturilor datorate variaŃiilor de temperatură, lungimile aticelor din
zidărie cu grosime ≤ 15 cm, se vor limita la 20.0 m, indiferent de tipul elementelor pentru
zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit; în aticele de lungimi mai mari se vor
prevedea rosturi de dilatare.
111
(5) Stabilitatea coşurilor de fum sau de ventilaŃie din zidărie va fi asigurată prin:
• acoperirea zidăriei cu tencuieli armate cu barele verticale ancorate în planşeul de la
ultimul nivel; armăturile vor fi determinate prin calcul pentru forŃa seismică de
proiectare stabilită conform Codului P100-1, cap.10;
• bordarea exterioară cu profile laminate ancorate în planşeu şi acoperite cu tencuială;
• ancorarea coşurilor, peste jumătatea înălŃimii, cu tiranŃi prinşi de bride metalice şi
fixaŃi în planşeul ultimului nivel.
Figura 7.11 Asigurarea stabilităŃii coşurilor din zidărie

(6) Mortarul zidăriei pentru coşurile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la acŃiunea
chimică a gazelor arse.
(7) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de BCA, coşurile de fum şi de ventilaŃie
vor fi realizate din elemente din argilă arsă sau din beton greu şi nu vor fi legate prin Ńesere de
peretele structural din BCA.
(8) Elementele de zidărie majore - cu dimensiuni şi mase mari - (calcane, frontoane, timpane)
care lucrează în consolă, peste nivelul ultimului planşeu, vor fi asigurate împotriva răsturnării
prin:
• ancorare de şarpanta clădirii dacă, prin alcătuire şi dimensionare, şarpanta are
rezistenŃă şi rigiditate suficiente pentru a prelua forŃelor de răsturnare;
• continuarea stâlpişorilor de la etajul inferior;
• prevederea specială a unor stâlpişori de beton armat în zidăria de la ultimul nivel al
clădirilor din ZNA dacă armăturile stâlpişorilor din elementele în consolă nu pot fi
ancorate în centurile ultimului planşeu;
• legarea stâlpişorilor cu o centură de beton armat la partea superioară; dacă zidăria în
consolă are înălŃime mai mare - orientativ peste 2.0 m - se va prevedea şi o centură
intermediară pentru fragmentarea panoului.
Figura 7.12 Asigurarea stabilităŃii elementelor majore din zidărie de la faŃade
112
(9) Dimensiunile stâlpişorilor prevăzuŃi pentru asigurarea stabilităŃii, distanŃele între aceştia şi
armăturile lor se vor determina prin calcul pentru încărcările de proiectare.
(10) Cornişele şi brâurile de pe faŃade pot fi realizate prin zidire dacă partea în consolă nu
depăşeşte ½ din grosimea peretelui. Pentru consolele mai mari, stabilitatea va fi asigurată prin
elemente de beton armat şi se va verifica prin calcul.
8.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE

8.1. GeneralităŃi
(1) Toate materialele utilizate precum şi modul de realizare a zidăriei trebuie să fie conform
specificaŃiei din proiect. In documentaŃie se va specifica în mod obligatoriu calitatea
materialelor ce trebuie utilizate la execuŃie. Modificarea prevederilor referitoare la materialele
specificate se va face numai cu acordul scris al proiectantului.
(2) Se vor lua măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităŃii peretilor individuali şi a structurii
in ansamblu pe toată durata de execuŃie a lucrărilor. Se va Ńine seama atât de lucrarile de
scurta durata ( perioda unui schimb ) cat si de lucrarile de lunga durata ( pe perioda de
realizare a structurii de rezistenta).
8.2. Materiale
8.2.1. Acceptare, manipulare si depozitarea materialelor
(1) Manipularea si depozitarea materialelor si a produselor de zidarie pentru realizarea

pereŃilor trebuie facută, în aşa fel încât, acestea sa nu se degradeze şi sa devină inutilizabile
pentru scopul propus.
(2) Acolo unde se cere în mod expres prin caietul de sarcini materialele vor fi testate înainte
de punerea în operă.
(3) Diferitele materiale vor fi depozitate separat în conformitate cu specificaŃiile proprii ale
acestora.
8.2.2. Armături
(1) SuprafaŃa armăturilor trebuie examinată înainte de utilizare şi nu trebuie să conŃină

materiale corosive sau grasimi, ce pot afecta oŃelul din bare şi conlucrarea dintre acesta şi
mortarul sau betonul de acoperire.
(2) Armăturile care vor fi puse în operă trebuie sa fie foarte bine identificate şi depozitate la
sol, astfel încât sa nu fie murdărite cu pământ, ulei, grasimi sau vopseluri în timpul
operaŃiunilor de manipulare si depozitare.
(3) La depozitarea armăturile se va urmări evitarea posibilitatii de intrare în contact a acestora,

pentru o perioada mai indelungata, cu materiale corosive sau cu apă.
113
8.2.3.Prepararea materialelor
8.2.3.1.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier. Generalitati
(1) Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier se va realiza utilizând reŃetele prescrise,

pentru atingerea caracteristicilor de proiectare. În cazurile în care în documentaŃia de
proiectare nu sunt date reŃetele de preparare se va realiza o specificaŃie conform codurilor de
produs, iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate.
(2) Acolo unde sunt specificate teste de şantier, acestea se vor efectua conform specificaŃiei de
proiectare. In cazul în care se constată abateri de la caracteristicile aşteptate, specificaŃiile de
şantier pot fi modificate numai cu acordul proiectantului.
8.2.3.1.1.ConŃinut de clor
(1) La prepararea mortarelor se va avea în vedere eventualul conŃinut de ioni de clor din
mortar, care trebuie să se înscrie în valorile permise de reglementări. La preparare se
recomanda utilizare unei singure surse de apa controlate.
8.2.3.1.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor
(1) În cazurile în care documentaŃia de proiectare prevede urmărirea proprietăŃilor mortarelor,

probele se vor preleva şi testa luând ca document normativ de referintă SR EN 1015-11.
8.2.3.1.3.Aditivi
(1) In cazul în care în proiect nu sunt date indicaŃii speciale, la prepararea mortarelor aditivii
(coloranti, aditivi de lucrabilitate, etc.) pot fi utilizaŃi numai cu acordul proiectantului.
8.2.3.1.4. Dozare
(1) Dozarea reŃetelor pentru mortare şi betoane poate fi data prin măsurarea materialelor
componente în greutate sau în volum în proporŃiile din specificaŃie.
5. (2) La prepararea betoanelor se va Ńine seama de raportul apă-ciment, luând în considerare

absorbŃia de apă a elementelor pentru zidărie.
8.2.3.1.5. Metode şi timp de preparare
(1) Metoda şi timpul de preparare trebuie să asigure omogenitatea materialului. O atenŃie

deosebită starii de curăŃenie a materialelor componente pentru a se evita amestecarea cu alte
materiale.
(2) Prepararea manuală a amestecului va fi permisă, acolo unde prepararea mecanică nu poate
fi utilizată, numai dacă această posibilitate este prevăzută prin documentaŃia de proiectare
(3) Timpul de omogenizare va fi specificat în conformitate cu standardul de produs şi va Ńine

cont de posibilitatea de adăugare a componentelor în malaxor.
114
(4) Mortarele şi betoanele trebuie preparate astfel încât să aibă suficientă lucrabilitate şi să nu
se producă segragări la transportul de la locul de prepare până la şantier şi nici când betonul
este compactat.
8.2.3.1.6. Perioada de priză
(1) La preparare, mortarele şi betoanele vor conŃine ciment şi apă în proporŃiile specificate în
reŃetă. Până la utilizare nu se mai acceptă adăugarea de ciment sau apă peste materialul
preparat. Pentru mortare, se acceptă în mod excepŃional adăugarea de apă pentru a înlocui apa
pierduta prin evaporare.
(2) Se interzice utilizarea mortarelor şi betoanelor după începerea prizei.
8.2.3.1.7.Utilizarea apei calde la preparare
(1) La prepararea amestecului nu se va utiliza apă, nisip sau agregate care conŃin particule de
gheaŃă.
(2) Materialele anti-înghet vor fi folosite pe timp friguros numai dacă această posibilitate
este prevăzută în documentaŃia de proiectare.
8.2.3.2. Utilizarea mortarelor predozate
(1) Utilizarea mortarelor predozate se va face în conformitate cu instrucŃiunile producătorului

referitoare la timpul si modul de preparare.
(2) Mortarele se vor amesteca pâna la obŃinerea unui material omogen.
(3) Echipamentele, procedurile şi aditivii se vor utiliza la şantier numai în conformitate cu

instrucŃiunile tehnice ale producătorilor.
(4) Mortarele preparate vor fi utilizate în conformitate cu documentaŃia de proiectare.
8.3. Executarea zidăriilor
8.3.1.GeneralităŃi
(1) Elementele pentru zidărie vor fi poziŃionate şi Ńesute in conformitate cu regulile generale
de executie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date
prevederi speciale.
(2) Elementele pentru zidărie se vor tăia astfel încât să permită obŃinerea dimensiunilor,
formelor şi suprafeŃelor corecte. Se recomandă ca tăierea corpurilor să fie redusă la minimum.
La elementele din argilă arsă cu pereti subtiri din grupa 2S se vor folosi jumatatile de bloc
din sortimentul producătorului.
(3) Inainte de punerea în operă, corpurile de zidărie vor avea umiditatea corespunzătoare
pentru a asigura o bună aderenŃă a mortarului. Corpurile vor fi Ńinute în apă sau se vor uda cu
furtunul in palet pentru a corecta umiditatea acestora.
115
(4) ConsistenŃa mortarului va fi stabilită astfel încât să se realizeze o grosime corectă a
acestuia în rosturi şi va fi adaptată tipului de material din elementele pentru zidărie. După caz,
se pot utiliza mortare cu aditivi pentru reŃinerea apei.
8.3.2. Rosturi .
8.3.2.1.GeneralităŃi
(1) Rosturile verticale si orizontale vor fi executate conform documentaŃiei din proiect.
(2) Rosturile vor avea o grosime şi un aspect uniform, dacă nu este specificat altfel prin
proiect.
(3) Rosturile verticale vor fi complet umplute cu mortar, cu excepŃia elementelor cu îmbinare
de tip "nut şi feder/ lambă şi uluc" pentru care se va Ńine seama de instrucŃiunile din
agrementele tehnice corespunzătoare.
8.3.2.2. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei
(1) În cazurile prevăzute în proiect, zidăria se va executa cu rosturi aparente. In rosturile

aparente faŃa expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este încă
plastic pentru a realiza o faşă finisată, astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate
si rezistenŃă la ploaie ale peretelui. Dacă este specificat în proiect, rosturile se pot umple la
fata expusa cu mortar de marca superioara.
(2) Pentru pereŃii cu grosimea mai mică de 200 mm, rosturile nu vor avea o adâncime mai
mare de 5 mm, decât dacă în proiect este prevăzută o altă adâncime.
8.3.2.3. Rostuire la zidărie existentă
(1) Dacă rostuirea se execută după realizarea zidăriei, folosind materiale de adaos, acestea
trebuie să aibă proprietăŃi asemănătoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidăriei.
(2) In acest caz rostul se va curăŃa prin scoaterea mortarului existent, astfel încât feŃele
zidariei să fie curate, pe o adâncime de cel puŃin 15 mm, dar nu mai mult de 15% din
grosimea peretelui, iar apoi se va umple cu mortar.
(3) Inainte de rostuire, mortarul neaderent se va îndeparta, iar suprafeŃele adiacente rostului se
vor uda cu apă.
8.3.2.4. Legăturile pereŃilor
(1) PereŃii vor fi ŃesuŃi şi legaŃi conform regulilor generale de execuŃie sau în conformitate cu
documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale.
6. (2) Dacă pereŃii sunt realizaŃi din mai multe straturi care trebuie să conlucreze, de exemplu,
pereŃii dubli cu gol interior sau pereŃii cu zidărie de placaj, acestea se vor lega conform
documentaŃiei din proiect.
116
(3) Elementele de legătură pentru pereŃii dubli cu gol interior, vor fi poziŃionate şi înglobate
luând ca document normativ de referintă SR - EN 845-1 şi se vor lua măsuri care să
împiedice trecerea apei de la un strat al peretelui la altul.
(4) PereŃii de placare vor fi legaŃi de peretele pe care sunt aplicaŃi conform documentaŃiei din
proiect.
8.3.2.5. Montarea armăturilor
(1) Armăturile vor fi montate în conformitate cu detaliile din proiect, cu specificaŃiile şi

toleranŃele corespunzătoare.
(2) Se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe şi distanŃieri pentru legarea armăturilor în
poziŃiile corespunzătoare, astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect.
(3) Inădirea barelor se va realiza numai în poziŃiile indicate în proiect.
(4) Armăturile se vor lega provizoriu cu sârmă în vederea menŃinerii poziŃiei corecte a
acestora, pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului.
8.4. ProtecŃia zidăriei nou executate
(1) Zidăriile nou executate, vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri, vibraŃii
etc.) şi a efectelor climatice (ploaie, insorire, vant, inghet, etc ).
(2) Zidăria nou executată, va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării
mortarului din rosturi de către apele pluviale, pentru a împiedica ieşirea varului din mortar
(eflorescenŃa) şi pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apă.
8.4.2. ProtecŃia zidăriei
(1) Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. In acest scop trebuie luate
masurile corespunzătoare pentru a menŃine o umiditate suficientă până când zidăria va avea o
rezistenŃă corespunzătoare, în special în condiŃii nefavorabile, cum ar fi umiditate scăzută,
temperaturi înalte şi/sau curenŃi de aer puternici.
8.4.3. ProtecŃia împotriva îngheŃului
(1) In cazul executării pe timp friguros, se vor lua toate masurile prevazute în reglementările
specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită îngheŃului.
8.4.4. Incărcarea zidăriei
(1) Zidăria nou executată nu va fi supusa încărcărilor decât după atingerea unei rezistenŃe
corespunzătoare pentru a putea suporta încărcarea fără degradări.
117
(2) Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face decât după ce zidăria
peretelui este capabilă să preia împingerile rezultate din operaŃia de umplere, Ńinând seama de
fortele datorate compactării sau vibraŃiilor.
(3) O atenŃie deosebită trebuie acordată pereŃilor care ramân, temporar, necontravântuiŃi în
timpul execuŃiei şi care pot fi supuşi la încărcări din vânt, sau la unele acŃiuni care pot apărea
în timpul execuŃiei; dacă este necesar, se vor prevedea sprijiniri temporare, pentru menŃinerea
stabilităŃii.
8.4.5. Abateri limită
(1) Zidăria va fi executată cu feŃele laterale plane şi verticale şi cu rosturile orizontale, dacă nu
sunt prevăzute altfel în proiect.
(2) Abaterile limită pentru construcŃii din zidărie sunt date în tabelul 9.1 din prezentul Cod
8.4.6. Alte detalii de execuŃie
8.4.6.1. Rosturi de mortar care permit deplasări
(1) CondiŃiile de folosire şi detaliile pentru acest tip de rosturi se vor da în reglementări
specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate şi aprobate conform legislaŃiei din România.
8.4.6.2. InălŃimea zidăriei
(1) InălŃimea zidăriei realizată într-un schimb, va fi limitată, astfel încât să se evite pierderea
stabilităŃii acesteia şi supraîncărcarea mortarului proaspăt; pentru determinarea înălŃimii
maxime a zidăriei executate într-un schimb vor fi luate în considerare, grosimea zidăriei, tipul
mortarului, forma şi densitatea corpurilor de zidărie şi gradul de expunere la vânt.
8.4.6.3. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată)
(1) La execuŃia pereŃilor dubli cu stratul median din beton armat, înainte de începerea
betonării, se va curăŃa spaŃiul interior de resturi de mortar şi de alte impurităŃi.
(2) Betonarea se va realiza în straturi, astfel încât să se asigure umplerea completă a golului şi
să se evite segregarea betonului. Ordinea operaŃiilor trebuie să fie stabilită astfel încât zidăria
să aibă o rezistenŃă adecvată pentru a rezista la presiunea datorată betonului proaspăt.
(3) Compactarea betonului se va realiza numai manual fiind interzisă folosirea vibrării.
8.4.6.4. Zidărie confinată
(1) Zidăria confinată se va realiza conform documentaŃiei din proiect .
(2) Compactarea betonului se va realiza numai manual, fiind interzisă folosirea vibrării.
118
8.4.6.5. TiranŃi din oŃel şi accesorii
(1) TiranŃii, plăcile, dispozitivele de ancorare etc. se vor manipula şi depozita astfel încât să se
evite deteriorarea lor prin agenŃi mecanici, şi fizico-chimici.
(2) Zidăria cu tiranŃi din oŃel se va realiza conform specificaŃiilor.
9. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR

DIN ZIDARIE
9.1. Controlul proiectarii
(1) Constructiile de zidarie se vor executa pe baza unui proiect autorizat de catre organele de
drept in conformitate cu cerintele Legii nr.10/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Cu exceptia constructiilor de mica importanta prevazute de lege toate proiectele vor fi
verificate de catre verificatori tehnici atestati.
(3) Proiectele de executie trebuie sa contina prevederi clare si explicite in ceea ce priveste
completitudinea datelor necesare executarii lucrarilor (criterii de performanta cu niveluri/clase
de performanta stabilite, conditii, s.a.)
(4) Proiectul trebuie sa contina, direct sau prin trimiteri la reglementari tehnice aplicabile:
• nivelurile de performanta pentru toate caracteristicile/criteriile de performanta
precizate in caietele pe categorii de lucrari aplicabile;
• punctele de oprire ( fazele determinante ), cu marimile care se verifica, valorile de
control si conditiile pentru continuarea lucrarilor; fazele/etapele care devin lucrari
ascunse si pentru care trebuie sa fie facuta receptia.
9.2. Controlul executiei
9.2.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor.
(1) Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor
pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu
prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care
atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport),
prin examinare vizuala si masuratori.
(2) La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie
de conditiile tehnice cerute pentru fiecare material.
(3) Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni, grupate pe

tolerante. Se va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere,
cioplire sau slefuire spre interior.
( 4) Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe

baza fisei de transoprt in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari,
temperatura, precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii.
119
(5) Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului si alcatuirilor
plaselor sudate prin puncte.
(6) Pentru gheremele si buiandrugi, verificarea se face bucata cu bucata.
(7) In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului, utilizare lui
in lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultant ) si proiectantului
efectuandu-se si incercari de laborator suplimentare.
(8) Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre
seful de echipa, maistru, iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul
beneficiarului.
Nota : Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
(9) Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din
urmatoarele:
a.) Zidarii:
• se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, placilor de b.c.a, ipsos, s.a,
interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
• se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie
inainte de punerea in opera;
• pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi
fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;
• se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicandu-se
folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte;
• se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte
higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin
depozitarea necorespunzatoare;
• prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare
sarja de mortar, cat mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in
limitele prevazute in tehnologia de lucru.
- 8 ... 13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si
usoare;
- 7 ... 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
- 10 ... 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;
- 11 ... 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos;
• ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor,
protectia impotriva umiditatii.
b.) Pereti despartitori:
• se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria
structurala;
• zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton
prevazute in rosturile orizontale;
• se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat,
placilor si fasiilor de ipsos, interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf
sau alte impuritati;
• ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si
protectia impotriva umiditatii.
120
(10) Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat
existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa
zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
(11) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:

• prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la
fiecare rand astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime sa
se faca pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime; la
blocurile ceramice, din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va
verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor
sa se faca pe 1/2 bloc;
• la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica
daca teserea verticala s-a facut la fecare rand, iar suprapunerea placilor s-a facut pe
1/2 placa;
• se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a
5 – 20 de rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de
1 mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1;
• vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt
umplute cu mortar, cu exceptia adancimii de 1 ... 1,5 cm de la fetele vazute ale
zidariei, nu se admit rosturi neumplute; la peretii din placi de ipsos rosturile se umplu
complet cu pasta de ipsos;
• orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si
dreptarului la toate zidurile;
• modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile
si intersectiile, asigurandu-se executarea lor conform cu prevederile din prezentul Cod
• grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se
va face prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua
dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi
sau puncte diferite ale zidului, iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu
grosimea prevazuta in proiect;
• verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de
plumb si dreptarului cu lungimea de cca.2,5 m, verificarea se face in cate 3 puncte pe
inaltime la fiecare zid;
• planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe
suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca.2,5 m si prin masurarea cu precizia
de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face
la toate zidurile;
• lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre
goluri se verifica prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul. Media a 3 masuratori
se compara cu dimensiunile din proiect.
(12) La zidaria armata, pe langa cele aratate la (11) se verifica urmatoarele:

• se va verifica daca armarea zidariei sau cu plase sudate prin puncte se face in
sectiunile prevazute in proiect;
• prin masuratori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale,
tinand seama ca acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2 bare + 4
mm; totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul
rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.
121
(13) La zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele:
• trasarea pozitiei stalpisorilor;
• sortimentul si diametrele armaturilor;
• dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti
in proiect);
• pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin
care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie;
• cofrarea si betonarea stalpisorilor.
(14) La zidaria cu inima armata se va acorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor
dintre zidurile de caramida si cel de beton.
(15) Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod
corespunzator si prevederile normativelor NE 012-1 şi NE 012-2.
(16) La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de BCA

verificarile constau in urmatoarele:
• se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si pereti structurali se
executa conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul
barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, sectiunile in care se face ancorarea,
modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat.
• se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee, iar rosturile
verticale dintre zidarie si stalpi sau peretii structurali sunt umplute complet cu mortar;
se va controla daca suprafetele stalpilor sau peretilor structurali din beton armat care
vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment.
(17) Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii
portante, ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De
asemenea, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au rol
de izolare termica sau fonica.
(18) La controlul si receptia cladirilor si a constructiilor de zidarie, de piatra se vor preciza

urmatoarele:
• daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si
standarde;
• daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
• daca rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate si in locurile prevazute in
proiect;
• daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor;
• daca s-au lasat golurile si santurile pentru conductele de apa, canalizare, incalzire,
prevazute in proiect;
• verticalitatea zidurilor, stalpilor si ferestrelor;
• orizontalitatea glafurilor;
• daca buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de usi si ferestre;
• centrarea stalpilor, precum si a grinzilor principale si secundare pe stalpi si ziduri;
• executarea conform cu planurile a incastrarii corniselor;
• calitatea suprafetei peretilor de fatada netencuiti;
• legatura dintre zidaria de umplutura si elementele scheletului.
122
9.2.2. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru.
(1) Verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului

proceselor verbale de lucrari ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de
incercare sau a actelor incheiate cu comisia de receptie si a modului de realizare a
remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de
control.
(2) Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente ca si cele
de la art.10.2.1, cu frecventa de cel putin cate unul la fiecare 100 mp de perete.
(3) Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control, dimensiunile

fiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect:
• zidaria deosebit de ingrijita cu rosturi pana la 1 mm;
• zidaria ingrijita, cu rosturi de 1-2 mm;
• zidarie izolatoare de caramida cu diatomit, cu rosturi de 3-4 mm.
(4) Dupa executarea receptiei pe faza, comisia incheie un proces verbal in care
consemeneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea
continuarii lucrarilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiza.
9.2.3.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului.
(1) Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau prin
specialisti din afara ei, procedeaza la verificarea scriptica si directa prin sondaje privind
dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
(3) In cazul in care o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare se va dubla numarul
verificarilor; daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare, comisia va
proceda la refacerea tuturor verificarilor prevazute in prescriptiile tehnice, cu aceleasi metode
sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.
Tabelul 9.1
ABATERI LIMITA
Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau
prin prescriptiile legale in vigoare
Nr. Denumirea caracteristicilor Abateri

Observatii
crt. limita
(mm)
1 La dimensiunile zidurilor, la grosimea de
executie a zidurilor: La peretii executati din
din caramida si blocuri ceramice: materiale provenite din
±3 demolari, abaterile limita
- ziduri cu grosimea ≤63 mm se majoreaza cu 50%
- ziduri cu grosimea de 90 mm ±4
- ziduri cu grosimea de 115 mm +4
-6
123
Nr. Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii
crt. limita
(mm)
-6
-8
- ziduri cu grosimea > 240 mm ± 10
din blocuri mici de beton cu agregate
usoare:
±4
- ziduri cu grosimea ≤240 mm
- ziduri cu grosimea ≥ 365 mm ± 10
din blocuri mici , fasii si placi de beton
celular autoclavizat:
±4
- ziduri cu grosimea ≤126 mm
- ziduri cu grosimea de 190 mm ±5 -
din placi si fasii de ipsos:
± 0,5
- ziduri cu grosimea de 70 mm
din piatra naturala: - 10
+ 20
- ziduri cu grosimea de 300 mm
2 La goluri:
pentru ziduri din caramizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare:
± 10 -
- pentru dimensiunea golului ≤100 cm
- pentru dimensiunea golului >100 cm +20
- 10
b. pentru ziduri din blocuri mici , din
placi si fasii de BCA ± 20 -
c. pentru ziduri din placi si fasii din ipsos -
± 20
d. din piatra naturala: ± 20 -
3 La dimensiunile in plan ale incaperilor:
- cu latura incaperii ≤300 cm ± 15
- cu latura incaperii >300 cm ± 20 -
4 La dimensiunile partiale in plan (nise, ± 20 -
spaleti, etc.)
5 La dimensiunile in plan ale intregii Cu conditia ca denive-
cladiri ± 50 larile unui planseu sa nu
depaseasca 15 mm
124
crt. limita
(mm)
6 La dimensiunile verticale:
a. pentru ziduri din caramida, din
blocuri ceramice si din blocuri mici de
beton cu agregate usoare:
- pentru un etaj ± 20
- pentru intreaga cladire (cu maximum 5 +50
niveluri) - 20
b.pentru ziduri din blocuri mici si din
placi de beton celular autoclavizat:
- pentru un etaj
± 20
- pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri
executata din blocuri mici) ± 30
c. pentru ziduri din placi si fasii din
ipsos
- pentru un etaj ± 20
- pentru intreaga cladire ± 30
7 La dimensiunea rosturilor dintre
caramizi, blocuri sau placi: La stalpi portanti cu
- rosturi orizontale +5 sectiunea ≤ 0,1 m2
-2 abaterile limita se
- rosturi verticale +5 micsoreaza cu 50%
-2
- rosturi la zidarii aparente ±2
8 La suprafete si muchii:
a) La planeitatea suprafetelor: max.10 mm pentru o
- pentru ziduri portante 3 mm/m camera
- pentru ziduri neportante 5 mm/m
- pentru zidarie aparenta, la pereti portanti 2 mm/m
si neportanti
b) La rectilinitatea muchiilor: Cel mult 20 mm pe
- pentru ziduri portante 2 mm/m lungimea neintrerupta a
zidului
- pentru zidarie aparenta, la pereti 1 mm/m Cel mult 10 mm pe
portanti si neportanti lungimea neintrerupta a
zidului
c) La verticalitatea suprafetelor si Cel mult 10 mm pe etaj si
muchiilor: cel mult 30 mm pe
- pentru ziduri portante 3 mm/m intreaga inaltime a
cladirii
- pentru ziduri neportante 2 mm/m Cel mult 10 mm pe etaj
- pentru zidarie aparenta, la pereti portanti 2 mm/m Cel mult 5 mm pe etaj si
si neportanti cel mult 20 mm pe
intreaga inaltime a
cladirii
125
crt. limita
(mm)
9 Abateri fata de orizontala a suprafetelor
superioare ale fiecarui rand de caramizi Cel mult 15 mm pe toata
sau blocuri: lungimea neintrerupta a
a. pentru ziduri din caramida, blocuri peretelui
ceramice si blocuri mici de beton cu
agregate usoare:
- pentru ziduri portante 2 mm/m
- pentru ziduri neportante 3 mm/m Cel mult 20 mm pe toata
lungimea neintrerupta a
zidului
b. pentru pereti din blocuri mici si placi de Cel mult 15 mm pe toata
beton celular autoclavizat: lungimea neintrerupta a
- pentru ziduri portante 4 mm/m zidului
- pentru ziduri neportante 6 mm/m Cel mult 20 mm pe toata
lungimea neintrerupta a
zidului
c. pentru ziduri din placi de ipsos Cel mult 20 mm pe toata
- pentru ziduri neportante 3 mm/m lungimea neintrerupta a
zidului
10 La coaxilitatea zidurilor suprapuse: Cel mult 20 mm pe toata
- dezaxarea de la un nivel la urmatorul ± 10 lungimea neintrerupta a
zidului
- maxima pe intreaga constructie ± 30 Cel mult 30 mm
dezaxarea maxima
cumulata, pe mai multe
niveluri
11 La rosturile de dilatatie, tasare si
antiseismice:
- la latimea rostului + 20 -
- 10
- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/m Cel mult 20 mm pentru
intreaga inaltime a
cladirii
126
ANEXA A
I. Valorile coeficientului seismic cs
Pentru clădirile curente din clasa II de expunere şi importanŃă (γI = 1.00) în cazul
cutremurelor din sursa Vrancea (pentru care ordonata maximă a spectrului elastic este
β0 = 2.75) , valorile coeficientului global cs
β0 a g
Fb = γ I mλη = c s G
q
sunt date în tabelele A.1 ÷ A.8..
Zidărie nearmată (ZNA)
Clădiri P, P+1E
Tabel A.1
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.10 1.93 0.100 0.151 0.201 0.250 0.301 0.353 0.402
Tip 1
1.00 1.75 0.111 0.166 0.221 0.276 0.333 0.388 0.443
1.10 1.65 0.118 0.176 0.235 0.294 0.353 0.412 0.470
Tip 2
1.00 1.50 0.129 0.194 0.259 0.323 0.388 0.453 0.517
Clădiri ≥ P+2E
Tabel A.2
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.10 1.93 0.085 0.128 0.171 0.213 0.256 0.300 0.342
Tip 1
1.00 1.75 0.094 0.141 0.188 0.235 0.283 0.330 0.377
1.10 1.65 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350 0.400
Tip 2
1.00 1.50 0.110 0.165 0.220 0.275 0.330 0.385 0.440
Zidărie confinată (ZC)
Clădiri P, P+1E
Tabel A.3
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.25 2.80 0.069 0.103 0.139 0.173 0.207 0.242 0.276
Tip 1
1.00 2.25 0.086 0.129 0.172 0.215 0.259 0.301 0.345
1.25 2.50 0.078 0.116 0.155 0.194 0.233 0.272 0.310
Tip 2
1.00 2.00 0.096 0.146 0.194 0.242 0.290 0..339 0.388
Clădiri ≥ P+2E
Tabel A.4
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.25 2.80 0.059 0.088 0.118 0.147 0.176 0.206 0.235
Tip 1
1.00 2.25 0.073 0.110 0.146 0.183 0.220 0.256 0.293
1.25 2.50 0.066 0.099 0.132 0.165 0.198 0.231 0.264
Tip 2
1.00 2.00 0.082 0.124 0.165 0.206 0.247 0.288 0.330
127
Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale ( ZC + AR)
Clădiri P,P+1E
Tabel A.5
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.25 3.12 0.062 0.093 0.124 0.155 0.186 0.218 0.248
Tip 1
1.00 2.50 0.078 0.116 0.155 0.194 0.233 0.272 0.310
1.25 2.80 0.069 0.103 0.139 0.173 0.207 0.242 0.276
Tip 2
1.00 2.25 0.086 0.129 0.172 0.215 0.259 0.301 0.345
Clădiri ≥ P+2E
Tabel A.6
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.25 3.12 0.053 0.079 0.106 0.132 0.158 0.185 0.211
Tip 1
1.00 2.50 0.066 0.099 0.132 0.165 0.198 0.231 0.264
1.25 2.80 0.059 0.088 0.118 0.147 0.176 0.206 0.235
Tip 2
1.00 2.25 0.073 0.110 0.146 0.183 0.220 0.256 0.293
Zidărie cu inimă armată (ZIA)

Clădiri P,P+1E
Tabel A.7
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.25 3.45 0.056 0.084 0.112 0.140 0.169 0.198 0.225
Tip 1
1.00 2.75 0.070 0.105 0.140 0.176 0.211 0.247 0.281
1.25 3.12 0.062 0.093 0.124 0.155 0.186 0.218 0.248
Tip 2
1.00 2.50 0.078 0.116 0.155 0.194 0.233 0.272 0.310
Clădiri ≥P+2E
Tabel A.8
Tip αu/α1 ag/g
q
structură 0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
1.25 3.45 0.047 0.071 0.095 0.119 0.143 0.168 0.191
Tip 1
1.00 2.75 0.059 0.089 0.119 0.149 0.179 0.209 0.238
1.25 3.12 0.052 0.079 0.105 0.131 0.158 0.185 0.210
Tip 2
1.00 2.50 0.066 0.098 0.131 0.164 0.198 0.231 0.263
Pentru cutremurele din sursa Banat valorile din tabelele A.1÷ A.8..se vor multiplica cu
raportul 3.00/2.75 = 1.09.
Pentru clădirile din clasa de importanŃă III valorile din tabelele se vor multiplica cu factorul γI
= 1.2 iar pentru clădirile din clasa de importanŃă IV cu coeficientul γI =1.4.
2. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie
Pentru clădirile "monotone", la care se poate considera suficient de exact că toate etajele,
inclusiv parterul şi ultimul nivel, au aceiaşi masă mi = m şi aceiaşi înălŃime de nivel
hi = het forŃa seismică care acŃioneză la nivelul "i" se calculează cu relaŃia
Fi = kF,i Fb
în care valorile factorului de distribuŃie kF,i sunt date în tabelul.A.9.
128
Valorile factorului kF,i
Tabelul A.9
Nivelul "i" ÎnălŃimea clădirii
nniv =2 nniv =3 nniv =4 nniv =5
1 (P) 0.333 0.166 0.100 0.066
2 (P+1E) 0.666 0.333 0.200 0.133
3(P+2E) ... 0.500 0.300 0.200
4 (P+3E) ... ... 0.400 0.266
5 (P+4E) ... ... ... 0.333
ForŃa tăietoare de nivel (VE,i) se determină cu relaŃia
VE,i = kV,i Fb
unde valorile kV,i sunt date în tabelul A.10
Valorile factorului kV,i

Tabelul A.10
Nivelul "i" ÎnălŃimea clădirii
nniv =2 nniv =3 nniv =4 nniv =5
1 (P) 1.000 1.000 1.000 1.000
2 (P+1E) 0.666 0.833 0.900 0.933
3(P+2E) ... 0.500 0.700 0.800
4 (P+3E) ... ... 0.400 0.600
5 (P+4E) ... ... ... 0.333
129

CR 6-2011

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CR 6-2011

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PROIECT

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI

Elaboratori: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI

2.Prevederile proiectului sunt corelate cu prevederile proiectului codului P 100-1 (document

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE

2.4. Variabile de bază

9. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN

1.1. Domeniul de utilizare şi scopul Codului

Figura 1.1 Tipuri de alcătuire pentru pereŃi din zidărie armată

1.2. RelaŃia cu alte norme

1.3.1. Tipuri de zidării

• Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conŃine suficientă armătură pentru

• Valoare declarată : valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu, rezistenŃa

1.3.4. PereŃi din zidărie

• Perete structural: perete destinat să reziste forŃelor verticale şi orizontale care

• Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlucrează

1.4. NotaŃii, unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI)

1.4.2. UnităŃi de măsură

1.4.3. Lista tabelelor

1.4.5. Lista figurilor

1.5. Documente normative de referinŃă

I. STANDARDE EUROPENE -EN- asimilate ca standarde române SR-EN

III. CODURI DE PROIECTARE

1. CR0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii

IV. NORMATIVE, GHIDURI, CODURI DE PRACTICĂ, INSTRUCłIUNI

1. ST 009-2005 - SpecificaŃie tehnică privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII

2.1.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală, siguranŃa în exploatare şi durabilitatea)

2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea

(1) Durata de exploatare a construcŃiei va fi specificată în conformitate cu prevederile Codului

2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate"

2.2.1. Mecanismul de disipare a energiei seismice

2.2.2. CondiŃia de rezistenŃă

2.2.3. CondiŃia de stabilitate.

(1) Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin:

2.2.3. CondiŃia de rigiditate

2.2.4. CondiŃia de ductilitate

2.4. Variabile de bază

2.4.2. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor

2.4.2.1. ProprietăŃile materialelor şi produselor

(1) Valorile proprietăŃilor fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor de construcŃii şi

(2) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de

2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei

2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită

2.4.2.3.2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de

3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie

(1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea părŃilor/elementelor de construcŃie din

3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie

3.1.2.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice

(1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii, în funcŃie de probabilitatea de

3.1.2.2. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice

(1) În conformitate cu prevederile SR EN 1996-1-1 elementele pentru zidărie se grupează în

Figura 3.1.Geometria interioară a elementelor cu goluri

(2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcŃie de caracteristicile geometrice se va utiliza

(4) Conform Anexei NaŃionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în

3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată

3.1.3. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie

3.1.3.1. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie

3.1.3.1.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie

(1) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi declarată ca rezistenŃă medie,

3.1.3.2. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie

3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie

3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie

3.2.3. ProprietăŃile mortarelor