001

-

••••••••••••••••••••••••••••••••••

Autorul cartii de fata, parintele Michel Laroche, este unul din francezu care a cunoscut Ortodoxia inca din tinerete - de la 22 de ani - ~i i s-a ata~at cu toata convingerea. Pe deasupra insa, .identificarea sa cu credmta Ortodoxa a desavar~it-o prin intermediul Bisericii Ortodoxe Romane, de care se simte legat pana asta2i. lata de ce unul din roadele ostenelilor depuse in directia aprofundarii dreptei invataturi crestina a dorit sa-I dedice fiilor ~i fiicelor Bisericii noastre. A$a s-a nascut talmacirea lucrarii ce este pusa acum la-ndemana cititorilor romani; cu siguranta ca, toti eei care ii vor parcurge paginile, vor dobandi un mare folos sufletesc.

,

f~~~

f-.AA ¥ hJ. (\ ro. 'A a. )....Q.......;

Pret 3300 lei

ISBN 973-97051-0-3

••••••••••••••••••••••••••••••••••

r}~r< .. ,:·1 .

t-ylt;·· .

~~~:."

/'

· ':It ' .. ' .f

(,·::'-,1 ~~

.' ~ .. ": v I

.:,-::..\ ..

, .......... , .

, .

:,..,' ,

~. 1 ~, • .... •

l"""Z1' ,.. .

If!! • .do

"'=

. .

..

· .

~ . I.

, .. t' ,.

· .... ( .

· ~

:.. ...

, ..

i

. . _'.-

I. "

,

~ ,

-~

~.

....

?

~.

. -

.r .

. ,.

.~ .

~ ..

.-;,;

¥".

':

'"

._

"

..

."" - ,

~.

-

.

.. .

.. - MICHEL PHILIPp·E·LAROCHE" ."

..... ."':. .

. i '

, .-

,

",.

.?

'_ .

. -

,.. ~ ~. .

~.- UN SINGUR' TRUP

,r

AVENTURA MISTICA A CUPLULUI

•

. ,

_ .

......

. ~

.'

...

.. ...

. ~.

;> ~.4!

.. . ...

~

...

..

,

..

-,..

: ... : ..

. ~ .. .,.:..... . .

.: : .... 'I.

;J:. .

. _ ...

~:l·

... ;

•••• '"! -:~ ••

· ~ .

: .

· -

~.

. .:.. .

Colectia CIMP DESCH1S .. '.::: ". __.-: .. -_ Coleetie ingrijitade A..:D~.lA..~A.~j\~ErI

. ;.:. .

. .}l' .

... .

.' : I ..

MICHEL PHILIPPE LAROCHE

· I

~.. ..

..

. .. _

. .

. .

... .. . _...

, ..

. ~ ._;.~ ..

:. .

i .

• • .. • _ p

. ,

I •

.. •. i-· 'I". • • _.

.. ..J • •• :: -= ..... .. . .' ~ . . . 'I

. . _ ...: .. . . .. ~ .

. _ . . . .. .... - ... . . _._.: . .. . . .

~/ .

...

....

Traducere si adaptare de CONSTANTIN JINGA

Ti tl u original:

Michel Philippe Laroche,

UNE SEULE CHAIR. L'aventure mystique du couple.

© · 1995. Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii "AMARCORD" - 'I'imisoara.

EDITURA "AMARCORD"

. . .

- 'Timi~oara:, 1995

1'.

-

-v

Coperta .colectiei: losif Stroia:

......

..

I·

, -

•

. ~ .

. -

,.

, .,

z-.

. ~

Consilier editorial: Ion _ Nicolae AngheI

. .

.. J_. •

'-" 'If ,_', ',:,'~~I' . -t- ...

,

~ . . . - .

~ . . .

'I .. •

..... .-. ••• -. :.; ',r

II! __ - .. •

- ..... ft· :

- .

, -

. ~.

,

. ,. . ..:r

.... ~ "

. ..

"

, . ..

-

...

• ..' -III • ~

...

' ..

.

I • _. ~-

. "

. ,. . .. '-

,

, '

. . ..

. . " ...

. ,.

- ,

- . .

. ~ .. ... . r·. .. s ,

, -1· , -"'1·~·· , { - . . . :c. ~. . ...

,.. ."':. IJ. .. "" - , . "" . ~ .

'-...Ii:-.-. .- . . ..... ...... I

. ..~ } ~. ,. -.;, - .....

... • ~. ,_.II- - • .. .' (T.... J :-t_II-~.' .r" 'i:

... • • ~r' "I =-...

. _~'. _._..L

/ .. "':!i.... ....,..

-+-

•

. . .....

_' - I •

• :'" I'r

1.&, .

-..

.. . ~f'" f', .....

. ,

~ ... --

._.,;...

, ,

._

.. '.,

.. ,

~ .. ( ,"1-t..~ ...

I ~- .":i:~" .

~ l~' .I·~ ••

• .... 1 ..

. . ~. ·A·: .

-~

~, ,.. ..

11.I1,_ .

. , -r«

: .. :,: 1'·. -.

• ·L •

'I· J

:... • I ...

... I ,... •

·:l·~'~ 1~ : f· . , 164' .

"-:r· ~ .: :~.

,~. ~, .. . '~. :

.~~ ··1

.;~ .. '( ;.. ..

'. '

.I:-_ '.~ .... .

I; "';','

~., .r:

- .,

.. ~; .

• < •

. '. i· ~

. J. .

: I.-

~~/ ' .

:~ .

... '. .-

. "

I; ill

:, .)": . .

,,'. .

• < '

.?'I •.

~ ': I ..

-:.' .

.. . r .

• I • •

~ i: ..

f : .

.... ~

r - ,

-, .

,. '

.;- ..

~

I ".

'I' ill.. ...

,

. ' .....

i .

. .

... ..

,

..

.~

. ~ '~ .

:,- ,

1" :

'. -

-.,

, . ~.f

..

,.

,.'

.l't. •• , _

. ~

.

-..

_ .

..

. .

~

...: :

r ~ • ...

,..::- ..

-

.. .

CHRISTINEI, lara de care aceastii carte n-ar

Ii putut fi scrisa

f.

"

}.

_ .

5'.

• ••

-_. :-

'I" ..

. ~

~ ~ - L· ~ ,

... .. .... ,'

~ .

. ,~

~_ I_". .I' .'

t i~ .,

. -

_'. I

, .

,~

. ,.

. .... " _.

~. -

f(.:..

".

. ~

. .

.- j' ... '--:. !

. . '

• r .. •I• I

• ..&.. .. ·7 ..... '-

...

j

j

,

, ' .

1::0-. . •

). ..~ . -

~: .: . • ., ,.,. Jot _.: ~ .;" "'.0:. • _.

.....

Nascut in 1943 si convertit la ortodoxie la virsta

..

de 22 de ani, Michel LAROCHE este astazi casatorit,

tata a doi copii sl protopop a1 Bisericii ortodoxe, pastorind credinciosii din parohia Saint Ouen, la

Nord de Paris. Sotia sa, Christine, este directoarea unui birou de moda din cadrul unui mare magazin

• •

parizran.

Inainte de toate, cartea parintelui LAROCHE este

practica, aplicata, iar daca a ales ca titlu Un singur trup ... e tocmai pentru ca parintele abordeaza, fara Ialsa pudoare sau retineri moralizante, cele mai intime dimensiuni ale vietii in doi, ncezitind, in ace-' Iasi timp, sa dezvaluie ~i raporturile dintre aceste dimensiuni ~i adevarata "aventura mistica" 1a care invita Sfinta 'I'aina a Cununiei. Stradania sa - - imbogatita de sprijinul fundamental pe care ~i-l afla in traditia Parintilor Bisericii se vadeste a fi Iibera JIll doar de conventli fji de interdictil, ci si de orice moda trecatoare. Autorul merge 1a esenta ~i ne invita sa recunoastem in Sfinta 'I'aina a Cununiei, traita in toate dimensiunile implicate, 0 cale spre Indumnezeire de acelasi rang ell cea monastica, descriindu-i, spre a ne-o demonstra, principalele etape.

Meritul poate fundamental al parintelui Michel LAROCHE e acela ca transmite forta credintei, originalitatea si profunzimea ortodoxiei, firescul vletii zilnice, inspirindu-se 11U dear din cartl, ci sl dintr-o viata concreta, actuala, de sot fli de crestin pe de 0 parte si, pe de alta parte, din nenumaratele situatii, din nenumaratele probleme, din nenumaratele discutii si intrevederi pe care parintele le-a avut de-a lungul celor deja mai bine de douazeci de ani de activitate pastorala nu doar ell cresttni, ei ~i ell oaoameni care inca rataceau in cautarea comuniunii, in cautarea rugaciunii, In cautarea Bisericii.

6

;._ r

..

-

,. .

~ '... . . : .

• •

, L

,

- '. ." I -_!= •

" - '. - • L " ~ ~. • I -

Lt·

L

L ~

..

r.

'DEDICATIE

-'

v. ,

. -.'

...

~ -

la editia i111imba"'~~mana

.,

~ :: ~

. ~.

• • r

. ,

,. ...

• • : ... " .', - ":' '.'1 -. .. "

. . . - ~ .

.. .

,'I ! .

. .

• i .'. i . ~

. I

. -.. .

; I

.,. .

\

•

, , .

. ~ . .

, .

•

..,. ,.

I • I ", ..

Editia in limba romtuui a acestei ciirti este dedicata lnalt Prea Sjintiei Sale dr. Nicolae CORNEANU, Mitropolit al BanatuluiJ cu seniimenie de recumostiniii pentru sprijin,ul duhovnicesc pe care nu a incetat sii-l aducii de mai bine die 20 de ani activitatii mele pastorale cre$tin-ortodoxe din F,ranta.

In mod deosebit, tin sii-i muliumesc Piirintelui Eugen JURCA, eel care m-a ajutat in vederea pub,liciirii acestei ciiri: in Romania; imi exprim inirea-

ga recunostinia pen.tru dZ. Constantin JINGA, fara eiortul de trtuiuciitor al ciiruui aceastii carte nu s-tir fi putut edita in limba rotruuui si pe colaborarea ciiruui coniez in vederea traducerii altor lucriiri. Nu

in ultimv . L viiui. multumirile mele se indreaptii znspre EDI TURA AMARCORD $i inspre conducatorul

acesteia, dZ. Ion Nicolae ANGHEL, care a avut stralucita idee de a-$i uuuuiur« activitatea editorioui din

Romania cu 0 serie de lucriiri printre care se tiumiirii ~i 0 carte de spiritualitate ~i de teologie cresiui-ortodoxa scris.(i de un autor francez, ajutind'LL-mii ast[et sa viul implinit unul dintre i.dealurile vietii mele:

7

, 'I ·.._ .':

'. '. f 'I,. :.,

.• ', : :r- .

• I ••

I~ I. .... • • •

.. ~.. ~ ...

. I:. . I ..

. ...... ~

:: .~ _.

v ' •

~i .

. .

..

11".

..

• r"- _',

:p . - .... _..: _'

, .

':=0<.

. ........

, "

. .;t. :, ", ~p.-

~

• .J"

C

....

."

......

~ -," -

1,.- • ¥. :

_ -

- .. _ ..

.

r .....

- .

~

. 'It _:.. . ' . :_ ...J.. ~. ~.. . . • ; - .. j : . . .'~ ,

o colaoorare sp.i",t'ua:ld ~i culturala_ intr,e F-Tanta _ fi

.A ..'. ~. .

- RamanUl._-

. ,

-

Preot Michel Philippe LAROCH~-

Protopop al Biserlcii Ortodoxe Bornane

la 6 Ianuarie 1995

Botezul Domnului (Dumnezeiasca aratare) Saint Ouen,

Parohla Saint Michel Saint Nectaire d'Engine

"

. t'-

!I. • .,.._

....

. ,

"t •

.•.

.

•

..

''''

", .r':

-

r

.-

...... _

....

s-,

:.' ", . ~ .

I", •

. , .

,

, " ,

~. .

.........

',"

r

.,

INTRODUCERE

.... I' •

. ~-.. :- .

. ~::.:.. .

.... .

~. ~

); ..

Lucrarea de fata nu-si propune sa elaboreze 0 :;~!.i\/: - teorie a casatoriei, !~i"sa prezinte viata spirituala

,:L:;~:';':' practice, foarte _ concreta, a cuplului, in Biserica or-

.,.: .~J:.:. ... t d '"'

.~~.'.~.:> .. ;-~.'._ . 0 oxa.

·~a~":· .-' .~. .' ,

:;;£;.-~~. Vom aborda, asadar, problemele cotidiene ale

Jt~vietii in doi prin care se exprima realitatile vietii

··~if:,;,'.duhovni-ce~ti, straduindu-ns sa aducem oreflexie

~~?- .. globala asupra misterului familiei, ·astfel inc-it corn- 1.-: :. plexitatee si bogatia raporturilor dintre barbat si fe-

-' ~.\! .". .

",;-' meie sa fie tratate fara false retineri.

... ,

::,' . In acelasi timp, vom Jncerca sa aducem ~i ci-

) .

·,r

, teva propuneri practice pentru rezolvarea unor pro-

" bleme si dificultati inevitabile, in orice casnicie, " avind in vedere situatii cit mai reale ~i cit mai con-

crete, intrlnite la tot pasul, in viata de zi ell zi. Ast-

,.;.

.' fel, VQ,m aborda fara ambiguitati sau false pudori,.

:' fara tendinte moralizatoare, ci eu respectul si gravi-

-"'~- . tatea cuvenite, inclusiv un subiect consacrat de catre \;~.~ mass media contemporana sub numele de "viata ',\ . sexuala"; consideram viata sexuala a cuplului ca ':I.:i.,,:_ .subiect ce nu sta ex-clusiv sub [urisdictia "specia'".'~.,' Iistilor", care adesea ignora total dimensiunea spi-

l':C;.,' . ritualii a acestui tip de relatie, ,

':'j. .: Biserica ortodoxa are datoria de a-siface cunos-

, ..

::" cuta pozitia eu privire la acest subiect.jnai ell sea-~

:~ i: :~

.;.~ ..

. :.,:' "'; :.:' .

)~: .:

. r, ~ ~.' ...

~.~ .

t·;r. ,

·::~f· ·i~.(~·~'

:'). :- .

, ~.

, ••• o..!..

: .. :

J ..

. .

9

. : .. ~ . :-

- . ~~ .. ;. .: ~

.. '

i '

,

1

~

rna datorita faptului ca aici ,e yorba de unul dintre cele mai importante Iimbaje princare se realizeaza comunicarea in cadrul ,"Sfintei <_ Taine a casatoriei,

un Iimbaj pe care Sfintii Parinti, departe de a-I

culpabiliza sau de a-I dispretui, dimpotriva, I-au binecuvrntat, condamnind ipocrizia unei false reli-

, giozitati, conform careia viata sexuala ar trebui redusa la f'unctia de reproducere a speciei, cuplul fi-

ind constrins, in rest, la abstinenta,

Acest limbaj atit de intim al vietii este,. atunci

cind e trait in armonie, semnul unei comuniuni profunde intre barbatul si femeia care s-au recunoscut in iubirea unuia pentru altul, iubire primita in dar deIa Dumnezeu: lar in perioadele dificile,

acelasi limbaj vadeste existenta unor probleme de profunzime intre cei doi, probleme care se cer con-

stientizate ~i rezolvate.

In acelasi timp.ivom aborda ~i problema chema-

rii comune spre schimbare, spre evolutie, adresata fiecaruia, de a-i fi sprijin celui de linga el spre renastere in Duhul Sfint, spre autodepasire, spre "lepadare de sine". din iubire pentru celalalt, astfel

inert, imprcuna, 'sa, devina 0 noua si unica fiinta ..

Fiecare membru al cuplului are 88.-1 ajute pe

eel sau pe cea de care indisolubil ~i-a legat viata, sa se "nasca," din realitatea sa personals ~i 'spirituala ~i sa-~iafle, adevarata .fiinta, sa-~i afle ipostasul! eel

autentic, ". · . ,,;

_ _

.. .

. ..

. ._ ~ :\ ... . -~.

,

- _.

• I, ...

4

, ~ .

. .

. ,_

. ", .

'0.

.,

.... .

: : .

i . I

._

e»

..

. ~ . .

. '. . ......

:'.:.. II- • I • ," - ~:: .'

. •. ii

I .• 1 1 •

... .

... : "I ••

1 • •••

:. .

... ..".

• 1 : ... .!!! ."1

. .

:.. . ..... .. .. ..

"

... I . .

~ • 01-

. . . ..

. .

. .

. -:;

!:- .~ I·

• • I'" ••

". :" ._ 1 I.. ~. •

. ~ . . , .

... ... . .

CAPITOLUL 1 ," ,', ',.'.'

• Ir • 1 •• ~. 1

• .. ."1

r- ..-1 .. •. .• • • ..... .• •

, .

. _.

, .

.

, I +. :

., .

.. . .

....

• .."1

. , ,

. .: .: ':

. .. ..

. .

~

, ,

, ,

,.RUGACIUNM, CUPLULUI'·

. :. .! .

4 .

, .

. _ _

_ ~

, .

· ~

• .. 1 •

, ..

, r

, .

..

• • =-"1;: 1

. ~~: 1

• ~.).I I.

· ,

;1~ \:Ii., .

1

I· (

.. ~ ..

.. ., .

. .

~ .

", _ \

_

,

.... ~ 1

~ J:

.~. ... • 1

.1 .

; ..

~ ... ,'

..

..

I. • , .; r •

. ......

• • ~ ... : "I -.. ~ :t . • •

.-::."1 •

.

, ,

~ ..

·.·1 _ ~

~ ~. . . .. .

• • .... ~.. • 1 t.. . . .

. . I . _. +

; ,'(" " Conform ''rrp_4itiei prtodox~,"~:c~n4nia,e O expe-

p·i~nta spirituala In sine..c cale mistica, ' asernenea c,elei-, monahale. .Exista .persoane 'care au ': chemare .spre ' c~lea < .cununi ei , 'al t~le . ~,are, au " ch emare .' Slife

calea.: monahismului, ,p~ecurri .,~i :pers'o·alie'ca~e··s'int ,chem~te·, spre 0, multitudine de .alte cai,' toate 'conducind ,111: cele din urmaJ~,pre':·cojnunfunea.cu;'Dum7

,. • 01". • ., J ' . J ,.

nezeu, Asemenea oricarei .experiente spirituale, .cu-

nunia Isiare legile eiproprii, inscrise.in' integralitatea. ,po~'uncilor,d~vine, "legi .care Ii confera .0 "specifi 7 citata aparte, caracteri?at<1prin'·'?ccent~7pal~ticu.l~re,

care' sub nici 0 forma nu potIi ignorate. Casatoria e ,texperientaunei .Iupte duhovnicesti 1,;0 doi .. :Ai bu~ naoara sansa dea nu fi singur atunci candcIovit, ,c~zi: eel d~ l~nga tine e aproape ·~l. te -ajuta sa !~te ridici. Prin eel de lll)ga tine Iti cunosti semenul, '111 elInveti sa ; distingi icoana 1 lui 1:Iristos ~l sa' lucrezi astf~l mcrt iubirea de aproape sa fie, asernenea iubirii detine insuti. Avem nevoie, .astazi, sa aprofundam natura acestei Sfinte Taine,indeosebi 'pentru a redobindi constiinta faptului cafamilia, casnicia, c?nstitui~ .. o cale speciala srdeosebit de importarrta in.cadrul experientei spirituale.cre,~tln.e. N,u"f'ara

. . .... ..

.. ,

.r ; ..

• I· ••••• :

· .

· "

6f!_~.!"".* ....... 1.·_ ...... : ...... :1 .1

. _.

... .

, (1) Iposias .. gr. hypostasis, persoana, Termen folosit in lim-

bajul teologic pentrti' a desernna ce~e trei ipostasuri (parsoanej

. i .. . .

.. " • . J ' . ...: . ' . , .

ale Sfintel TrelIDI *.. .. 1 •

.. ....

* Cele trei persoane aleSfintei Treimi, adlca "subiectele care poseda ~i· asuma in mod,' [ndividual .aceea~i na!ura"· (vezi ,'~i pre prof. loan ; Brla, . Dictionar de Teoloqie . Ortodoxa A, - .. Z,. E,d.:J Inst. Bibl. si . .de .Misiune ~ aL:'B.O .. R: Bucurestl, 1994" p. 408)~:' ~ 'n. trade

10

11

.~ "

.

. " . ..

. . .".. .

I" I =-

. '_ .. ' ". - .

• I. •

I <.~; :I!.": -:.' ~

.. .- ....

...... .

{; ,., ;.,. ..

, ...,... . ~~ .

.... l .

~.

. ,

~. ,

.

* Citatele din rugaciunile Slujbei de Cununie aufost preluate din Molitfelnic, cuprinzind slujbe, rinduieli si rugiiciuni siivir$ite de preot Za diferite imprejurari din viata cresunuor, Tiparit cu aprobarea Sf. Slnod ~i eu binecuvintarea P. F. Justinian, Ed. a 3-a, Bucu~e~ti,Ed. Inst. Bibl. si de Mis. al B.O.R. 1976 - n. trade

,

. .

~;.:sau m~i tirziu vaImbatrini.se vascleroza ~i vamuri 'r 0 'dB:ta C~ ~~ele .~i. ell framintarile lumesti. Ar-

.'. ~onl~ cladita pe Hristos e inalterabila, nu trece ;'(.nu dispare niciodata, ci dimpotriva.. devine din c~

::;.ll~ aceast~ comunl';Ine e' chiar rugaciunea, cc ruga~~~:. ciunea, barbatul si femeia pot iradia toate celelalte

;: .. fal?teA al~ c.asn.iciei, .Ie pot sacraliza, transfigurindu-~e

.. pnn Ins~~1 sfintenia acestei Taine. Doar rugindu-se

rmpreuna, barbatul ~i femeia vor putea descoperi ~i se .vor putea aseza in chiar inima harismatica- a

Talnei Cununiei. . .

.. ~., . "Unde sint doisau trei, adunati in numele Meu

.'t;\> ac?Io ~int si Eu in mijlocul lor"! .. acest cuvint ai

.~t~h:~ .. c~re 11 e~te ~oana: ~ununla .. Dupa 'I'raditia Biseri.'.~~~ .... "" .C~l'A ace~:~ doi sau trei adunati in numele lui Hristos

~~~:'. ~ ~ mijlocul carora se pogoara Domnul stnt, mai .:~:: ·,int.il, barbatvul si femeia, uniti de insu~i Dllmn~zeu5. . •.. _. P~n.aceas~a asceza de zi ell zi caree rugaciunea

j':' .'~ ·~arbatul ~1 femeia realizeaza ea unitatea lor nu ~

,;. ~ltuata pe plan um"an ~i nu se bazeaza pe 0 simpla

.•. <:. Intele~ere lumeasca, Cl e asezata in insa~i unitatea

.. .. Aceluia Care, i~ chi.p· n~vazut .prezent inmijlocul

17 •. !or~ e. UNl!L prin chiar firea Sa~ Astfel, rugaciunea

. l~ doi ",deVIne Ul'l: act esential de comuniune, pentru

· c~ .adlnc~~te unitatea cuplului in misterul unitatii " . divine. ~l. nu eu.~or sa te rogi astfel! Nu pentru ca !;~:" h~llIl divin ar fi absent, ci datorita uzurii surve:,'." nite ~ rez.ultat a~ grijilor. zilnice:Yiata cotidiana .'. ell ~nJl1e er, eu ~~lntelegerlle specifice, propune eel

'Ii'~:., .. ' " mal. adesea ~olUtl1 de aplanare care' nu tin de inte/:~.: ._1epClunea lUI Dumnezeu, ci de intelepciunea lumii. , .... :Cll: toate ~cestea, rugaciunea in dol, ca ~i cum .cei

,.'~;." ~Ol n-ar fi decit 0 singura fiinta, e unica 'posibilitate

..

···'.amaraciune,· trebuie·saconst.ata1n :ca prea putini . dintre cei casatoritila Biserica mai au constiinta reala a harului divin carelucreaza impreuna eu ei,

tocmai prin aceasta Sfinta Taina. -, . .'

Cununia e asemenea talantului din parabola:

poate fi cultivata si inmultita sau poate :fi tngropata.! Viata duhovatceasca nu e statics: daca nu progresezi, mergi inapoi. Tocmai de aceea, chiar primul sfat care ar trebui dat unui cuplu e acela de a se ruga cit mai rnult ~mpreuna ~i flU oricum, ci avind con~tiintadarului unitatii pe care il aduce ell sine Casnicia. Rugaciunea e un act de credinta

-esential. Biserica Ortodoxa nu propovaduieste doar . 0 unitate trupeasca, ci :;;i 'una duhovniceasca: cei doi devin una, trup ~i suflet. Dar aceasta unitate nu se cultiva decit prin rugaciune. "Da-Ie lor, se roaga

Biserica .ortodoxa, buna mtelegere surleteasca ~i trupeasca" 2. Sau, in alta rugaciune din aceeasi sluj-

ba: "Une~te-i 'pe dinsli tntr-un gind, tncununeezs-t intr-un trup?". Destul de frecvent, cuplul are tendinta de a-~i lauda armonia intelectuala sau armonia trupeasca; uitind-o pe cea care e esentiala, a sufletelor. Intelegerea intelectuala, psih 01 ogjc a , 'nu e suficienta pentru a se putea vorbi .de 0 uniune sau. macar de un acord al sufletelor. Sa nu uitam ca acordul intelectual si psihic este, totusi, supus intelepciunii veacului, care eel mai adesea sta impotriva celei divine,' Acest acord trebuie sa fie transfigurat de intelepciunea lui Dumnezeu. Altfel, nefiind

bazat pe Hristos, ci pe cele ale lumii,mai devreme

I '

,

: I

I

I I

I

[

, ,

. I

j

, ~

I :

~

j

I ~

,

j

,

(

, !~

. 'if--

.:. "I"

12

·13

, .

~. . ...

... I ..

iJ":"·:"' . "

.i~f:~,.!1;~·~.' ..

. , ,

: .. ;:'.~.~, .

·:~L)·~ .

• (~.... I •

.. ~ '. ... I.. .

·f :" to-

pen tru ell plu ·d.e·~ afructifica h.a~u1-?aruit>de' Dlll174 nezeuprin .Tairi~i'.·Cuvintele':?stlte!n ca,d~u!~f." ~lturghii 'de. eatre preotii ce isidau ·sa,r~~ul :pacll.~.~lnt

perfect .aplicabile barbatului . ¥i Iemeii ca~~. traiesc aceasta relatie: "Hristosin mijlocul nostruspu-

ne :cel"mai invirsta, iar -eel mai .tinar ii raspundc:

"Este ~i vafi" ,Slnt cuvintepe vca,~e barbatu.l ~~f~~ meia trebuiesa si --Ie spuna si sa-si dea; apoi, sa~u-

tarea pacii, cprin rugaciune, stergind greselile c·?mlSe

de' - unul sau de.' altul. In fapt, iertarea -gre$elllo.r e deosebitde importanta: ,,~i:l'fe .iarta nouagreselile noastre precum ~i noi icrtam gre~itilor' nostri?" ,- . spune .cea -' .' mal Importanta .rugiiciune, lasata 'nou~ de. Hristos insusi. Cumpoti avea pretentiaca terogi; deci ca' iubesti 'd~fca refuzi sa" lerti 't. 'U:nm·om·ent

~'privilegiat 'ra'mine .tntotdeauna seara, 'chiar inai?te de culcare, __ pentru a"; te impaca.sau pent~~-'. a,cu!~~ va

.pacea, .pentruao face .mai p~ofu~~a .. ~tl~rU:~~~l~~ rie.ibarbatul ~i' femeia .. i~i pot re'gasl-unltate,a ,deatl-

rte~"ori' .tulburata de.pacat, de.certuri; de .egoism "~ •. ;Prea putinse .poate invata cu adcvarat .Iubirea de

aproape din discutii, 'in .'ab~-e~ta .: -r~ga:iup.ii, ... l?in. ru·gacitine se .deschide -izvorul" ~n,.Ul .dialog iluminat

de' har~Neno'rocireasurvihe-de abia atunci cind

..' - . ,..

un ul .dlntreeeidoi se Izbestede . 0 rezistenta greu

,.. . . .: .. 1\ ..' . y

de-trecut fa giridulde 'a 'se 'ruga l~pre~na ell ce~

lalalt.·Da·re '0 Ispita careia nu trebuie sa-i cedam subnici .o forma. In fond, lucrarea vrajmasului, a celuicare me.reu tlnde sa .ne desparta" ,sta 'in Iaptul :c& mfierbinta sufletele ~L Ie ridica la lupta unul

~. - . ". r···.1 .:., - • • .'.- _ • ~ :. •

.' I • .: I •

...

. - . " .

'" -.... • I ...

..

~:., imp.otriya.- celuilaltrj.N -aifacut. asta.iAl ~- facut,. asta,

" "-

\. Uite .. ce .mi-ai facut .. Vezice se intimpla din' cauza

~. ta' .etc. Dar 'prin rugaciune poate fi restabilita ~i :. 0 unitate deja stricatac uitata chiar .. Orice ruptura ''IG!I::.T<I~. r. in cuplu e deosebit de periculoasa, pentru ca .inde-

.... ~ ;;' parteazacomuniunea harismatica a familiei, care e insu~i Iisus .Hristos. Atit barbatul tit ~i Iemeia trebuie s.a-9i aminteasca neincetat.ca, o data casato .... ;~r- .riti, nu rnai sint doi, ci .sint 0 singura fiinta 7~ Ast-

-: fel, acelacare in sinul cuplului s'e rupe 'de celalalt,

. ~

.~(. refuzindu-i iertarea, ajunge 'sa-9i atrofieze propria

, fiinta duhovniceasca pentru ca, spun Sfintii Parinti

t-

-.: ai Bisericii", eel care nueunit prin Sfinta Talna a

.:'; cununiei, nu are In sine decit [umatate .din plenitu.'.~ .. '. . dinea fiintei ; de aceea, e cum nu se poate mai fals,

.:,::

., (::. din punct de vedere duhovnicesc, atunci cind esti

,}.' casatorit, sa te .rogi doar singur, omitind sau chiar

:: .. ' refuzind rugaciunea impreuna. Desigur ca nimeni

nu neaga importanta rugaciunii in singuratate, dar implinirea acesteia, in cadrul Casatorici, nu e alta decitrugaciunea impreuna, comuna, a familiei.Daci la fel de gresit procedeaza .~i . eel- care se simte indemnat sa-l impiedice pe celalalt de a 'se - ruga "~i

singur, daca simte .nevoia. In fond.iizvorul rugaciu-

•

niicomune a cuplului consta in rugaciuneaeuhari's-

'. tica si in rugaciunea pe carefiecare membru alfa. rniliei o savirseste aparte .. Daca vreunul dintre cei doi .rcfuza sa se roage 'singur sau '11' impiedica pe celalalt sa 0 faca, pagubeste - acest .izvor al rugaciu-

nil comune. Intotdeauna e nelinistitor, atitpentru situatia prezenta cit si pentru cea viitoare a cuplului, ca imernbrii . lui . sa' refuze- rugaciunea ~·'i:mpreuna:.

; Aceasta inseamna ca sotii aleg . ~ .sauca unuldin-

.... tre ei . alege de fapt sfisierea fiintei spirituale .a

cuplului, fiintacare se hraneste in modescntial din

I!" .... . ... ~ .. '

-'- ..•. ~ In.Jimba ebraica.: satanainseamna chiar "vrajma~, eel ca-

re-ti-sta .tmpotrlva si teimpiedi~a_ .sau te traae ·iri~p'oi '. din drumu! ,tau', . eel care-ti e potrivnlc: Iar i.!'1 Iimba .greaca, d~iabolos in.~eamn~ ,~celcare-' despa:rt~, in doua,' rupe, . sfisie, aru!1ca intr-o parte!?!

~

,intr-alta"~. ~ "'-'n~ trad, . .

;14

...

c, . .:

. ,,:

.. ,

-t

• .. I, ~

... ~.: ,.

-,,-y.

: .. :-

,

,. ; 1 .

:1-:"; .:

. I,:

.:. L'

.:~ 1"'<-

.. ~ ..

.. .,. -

.~~~~~r '

. ... ';~ ... ~

. .:~:.:'i.:

.~, ."1,-1'''' ...

-. • ~I. _. '.

. : ,-

. I",'

· .

...

.; ;); , .: : .. -. .... .

: 1·;~~ ' .. ." .~~ .. ' ~ . , ..

. I If 'l.fA?l.1~"''''' I.' .

" ~. t: : , ,.,; ..

.f..., .~..,.. I·· .," . .

.• ~ :;',. :/,·.:i_:· .

,~ l,i jI: ','.r: .

. II~ 'I~ + ..

. .

~

, .

r"',

~ -

...

~ .

- I.. .

. ," .. - .: .. ~

. ,

y •

· ,

......

,

1 I

,

, I

i

-rpgaciune' sidin orice fapta traitii intru rugaciune, Refuzul rugaciunii impreuna sau in singuratate e semnulevident al mortii -spirituale. Lipsit de rugaciune, cuplul e sortit dezagregarii,

La fel se vadesc a sta Iucrurilesl in cazul refuzului participarii euharistice. Daca unul dintre membrii cuplului refuza Sfinta Impartasanie, atunci el se lipseste de chiar principiul unitatii familiei

- sale, care e Hristos Iisus eel Viu, prezent in Sfintele Taine. Caci Domnul nostru Iisus Hristos nu e doar unitatea cuplului, ci . ~i legatura, comuniunea :;;i te-" , luI acestuia. Cum poti intrain legatura de comuniune ell aproapele, mafara Aceluia Care e comuni-

unea reala dintre toate flintele ~i Insasi unitatea tuturor? Fara eel Care este Unul prin fire ell Tatal Sau ~i eu Duhul Sfint, totul edezordine, sciziune, separare, dizlocare ~i iluzie. Un dialog ell adevarat fructuos nu poate fi stabilit, in cadrul cuplului, numai prin simple consideratii umane. E necesara

'comuniunea in Duhul Sfint care, inseparabil de

'Fiul, actioneaza conjugat, dar in acelasi timp distinct de Acesta, desavrrsind unica dorinta, impreuna ell 'I'atal. E un limbaj care poate ca ii va mira pe unii sau chiar ii va soca pe altii. Dar trebuie stiut

ca unitatea harismatica a cuplului nu e posibila decit intr-o realitate supraesentiala, care 11 transcende. In afara acestei unitati ontologice, care exista prin sine si nu se comunicaunui cuplu decit prin Taina Cununiei, barbatul ~i femeia pot fi impreuna, dar niciodata ell adevarat uniti. Comuniunea perfecta a cuplului rezida in Hristos, iarIn aceasta comuniune fiecareIl descopera pe aproapele ~i 11 primeste in adincul inimii sale, iubindu-l asa cum se iubeste pe sine insu~i. In chipul celuilalt, ildistinge

pe Hristos, atingind astfel una dintre cele mai

,

':~\:: - .. inalte stari ale vietii spirituale in doi. Rugaciunea

.. ,'L:::' .impreun_B. e una dintre cele mai mari porunci pe care :iJ;);:; " Biserica le of era in sprijinul celorcasatoriti9, iar ;',,:,' "d-espre cei care se nevoiesc intr-o asemenea casni~~~.~. 'cie, Parintii Bisericii spun ca familia lor nu e cit "::.-:" :, nimic mal prejos vietii monahale; asemenea'oameni

,.

:r~, nu au prea multe motive sa-i invidieze pe calu-

-'~'-., 'go. aV m.10

~J,. ' J.~.

:>.- ~ I··. . ,r .

:}(' , ", Practic vorbind, vremea cea mai potrivita pen-

","., tru rugaciunea impreuna arfi seara.Tnainte de cul- -

"f,'·· care, in Iata icoanelor, sl dimineata, imediat dupa I:~~:'~' desteptare. .Dimineata e deosebit de importanta caci

':~;:,~ ", acum, in aceste momente ale inceputului, eel care

'~:;', .. ' se roaga primeste razele necreate ale luminii In-

'~r' -: 'vierii. Pentruomul duhovnicesc, fiecare dimineata

":~::';~'_'" aduce ell sine zorii Invierii.· Prin acest act de ere-

· . .

· :~

,~.~"", ' dinta, cuplul i~i poate incredinta sidedica intreaga .

. ,

',1,' zi lui Hristos, care 0 umple astfel de lumina ~i cla-

',t;ir .ritate. Chiar ~i in timpul unei plimbari, sufletul se poate simti indemnat sa-L laude pe Dumnezeu, pen-

'. 'tru frumusetea creaturilor Sale. Catedrala naturii e un loc propics atit pentru rugaciunea cuplului, cit ~i pentru rugaciunea .individuala. Cei care dispun de 0 gradina, daca vremea 0 permite, se pot

'ruga atit seara cit si dimineata impreuna, in mij" Iocul ei, 'I'otusi, locul privilegiat al rugaciunii, atit .' .Impreuna cit ~i indivlduala, ramine coltul rezervat

sfintelor icoane, ca spatiu aflat in afara lumii, in ., - afara timpului, prin care omul intra in tmp;aratia _ -cerurilor, Inca in aceasta lume fiind. Caci viata du-

- hovniceasca e una, in mai multe "timpuri duhov-

,

,::~~ .. , , nicesti ,"

.;... .. . .

. "' ......

,u,::;"::: ' Rugaciunea comuna a cuplului, asupra careia

,}{" Traditia insista mai mult tocmai pentru ca e eel mai '.{ adesea ultata, se conjuga ell rugaciunea individuala,

• I • ~ '.. :.'!I

!: ... ,.,

~..' .'

·~~F : .. s :

.''1: '

2 --- Un Bhlgur trull •• ' •

...

,~ .

16

17

. .

.:. i.t"

.i~

·~·:~fr·: )

.. ~ .~';':i.1. .

. Ift..t!i·

"\ -

' .... ~ .. ' .. '.. ~v., .

.. 1-..'·· ... ~.' I

'1i'L..: c-» ",

.:>- .

~I·.'·

~(...t.... . .

1 I '

~

j ~

r I i

1

prin care .aparem - singuri - inaintea lui Dumnezeu, cerindu-i .safie arate mtunecimile interioarepen .... tru a ne - putea cal f?i lumina. Nu credcaun .: cuplu singur, lipsit de izvorul unitatii sale,poaterezista

unit; rugaciunea e aceea care uneste barbatul si femeia, mtr-o comuniun'eharismatica. Barbatul~i Iemeia se hranesc, impreuna, ell Trupul si ell Singele lui Hristos, in fiecare Duminica, in cadrul Sf. ·Liturghii, ~i astfel - primesc puterea - cereasca, primindu-L pe insu~i Hristos, care .le intareste unita-

tea prin 'I'aina ~i Ie improspateaza puterile primite la Botez. Euharistia cornuna, primita in f'iecare Duminica, e esentiala pentru viata .duhovniceasca a cuplului ca si, de altfel, pentru viata fiecarui crestin, fie casatorit, calugar sau celibatar, Primindu-L pe Hristos "spre iertarea pacatelorsi spre viata de veci"11, cei doi primesc puterea de a se ierta unii pe

altiiintru iertarea pe care 0 dobindesc de la insusi Dumnezeu. Astfel, ei i~i -cladesc casa pe piatra duhovniceasca a lui Hristos, caci "toti,aceea~i bautura duhovniceasca au baut, pentru ca beau din piatra duhovniceasca ee ii urma. Iar piatra era Hristos"12.

A te imparta~i inseamna a spori talantii tuturor 'I'ainelor primite, . prin insusi Stapin ul, pe deplin prezent in eel .carc II primeste astfel. Euharistiahraneste in mod real fiinta spirituala a cuplului.

Fundamental este apoi ca, dupa impartasirea eu Sfintele Taine; barbatul si femeia sa se interiorizeze In linistea dobindita, rugindu-se Iui Dumnezeu cu incredin tarea ,deplina ca,·' de acum, EI .. se afla: in ei

insisi. Acest act de credinta euharistica deschide fiinta spre plenitudinea prezentei divine si ii .permite safie condusa nu dupa modul de viata .lumesc, ci dupa eel al lui Hristos: caci "nu- eumai traiesc, ci

HristoS. traieste irimine' 1,3. , -,... .... ... . .. - -. - . .... ..

, . . . ..

NOTE

~. 11'1 I •

.:. 1:11' ••

I

r

'»

,. ..

:.' . .,.,..:,

.... ~..... .

I 1 I

1

..

(1) Eikon: in Iimba greaca, imagine sfint.

(2) A doua rugaciune din r'ituaiul Cununiei, in Biserica Or todoxa, (3) Charisma: in limba greaca, dar dumnezeiesc.

(4) Mat. 18, 20*.

(5) Clement Alexandrinul, -P,.G., 1169 •

(6) Mat. 6, 11. . - , -

(7) Sf. loan Hrisostom, P.G., 289.

(8) iua; P. G., 62, 387 ..

(9) Sf. loan Hrisostom, A 20-a omilie caire Efeseni, 9. (10) Id.

(11) Cuvinte rostite de catre preot, in rugaciunea dinaintea Irn-

_. ..•. partasizii credinciosilor, - .' " , ' ,

(12) ,teor. 10,· 4 .... '> ' . ,.

, . .

(13) Ga}. 2,· 20. ' . .' .",

• .... ~ • I • • •

• .' I I

..

. t.! . . ; 1:-

~'I' •

I I) •

-:".,:-.,

. ~. ~~."~

:1.: .. · ." , .

• J

':. "':

.

. '. ..

,

~ .

..

1 •

1 I

: !

f r

1 i

I i . ~

- . ,_ .

-,

"I ',,'

I I ,-

. ...' ~ - ... .

. .

,

. . '

. . . - .

. .'.

. - _,' . '.

~ I 1"1

,.

..

r • ".: • ~

...

.. ....(. - ..

. .,' .t

; .... .... ..!. .

. ,

. .

. .

.. : - I

.' - .'

• PI'" • • -

J'

.,

- .- :' ...... -: . - -

.,.".,

• J ,'..

~ . .

, ..

- 1

, .

~'I :._ - • ..... ''1

- 'I _I .z. . .' -. .. I r ,I' r .

. .

• ,I .....

" -

• 1

I pi ...

:: "

. ... .

...

_ •••• T I

:'" I •

..

'I -i :" ' ..

.

. .

. ,

~ .

. '. .: f~ _. : -'

. ,

: • I" •

• J •• ...

" ,

:,. .

. . :

...

....

~ t: . .

~ .

~ ,

. ~ .'

1 .'. '.. ~

,

. . .

.. .

~

... .

• I I: I

..

,

..... r'

'I' • .

~

. -. .- ...

..

. ' .. . .. '.'

. .

I ,I I ~

.. .

,-

_.

"

...

, '

.'.

, ,.

. "

•• h

4f SM. - ,

. . .

, * ~rimiteri~e la¥Sf~n~a. ~crjptura VOr fi preluate dupa Biblia sa~ ... Siinta Scripturii, tlparlta sub indrumarea ~i cu purtarea· de grrja aP.F. Teoctist, Patrlarhul Bisericii .ortodoxe Roman'e cu aprobarea Sflntului_ Sinod, Ed. Inst. ~i de Mis. al B.O R B~cu-

resti, 1988. - ~ n. trade . . .. s ..,

.. • • I

2*

-

19

! I

I

!

1

i ~

18

,

.. ' : ..

...,. . .

... -

.... .' r .. I.. -

of'..... .

. I I. • .. • ,. •

i ~ I I

: I

. ~

I

,.

. ._.. .

-:

/.

, .

. ~

~"I

CAPITOLUL 2

MICA BISERICA

Parintii Bisericii Invata ca, prin casatorie, fa-

. milia devine 0 mica biserica si ca, traind in mod constient aceasta realitatespirituala, care nu e 0 realitate lipsita de consecinte covirsitor de importante, sotul sl sotia pot birui lumea". Familia

_ se hraneste din trupul si din singele lui Hristos.

Daca nu e sustinuta, intarita.~i fructificata ell piinea cea spre fiintii2, deci eu puterea Celui Care a spus "Eu sint piinea vietii"3, familia se dezagrega indepartindu-se din ce in ce mai mult de cornuniunea christica, Unitatea familiei este harismatica ~i sacramentala, drept pentru care, asemenea talantiler din parabola', se cere Inmultita. Familia i~i ~fl~ hrana in comuniunea eu Hristos; or, cum poti fi mai sigur eli te afli in Hri st os , decit primindu-I euharistic Trupul ~i Singele? Evident deci ca eel care, intr-un fel sau altuI, se indeparteaza d'e Hristos pierde principiul unitatii si sfarima fiinta spirituala a cuplului care, asemenea Bisericii, se sprijina pe piatra cea din capul unghiului, adica pe Insusl

Hristos Iisus. .

. .

In totdeauna, . urmarea .. pacatului e indepartarea

de' comuni unea euharistica; tocmai de aceea he este

,

20

,-

.'

'. 1"

.".. 'I

. ..

. .".

• ,Ip , •

.. }.:. :.·indispensabil sa-L primim pe Hristos prin Taina 'i.:Sfintaa. Impartasaniei lasata, sa nu uitam, "spre r: .iertarea pacatelor sispre vlata de veci"5_ Taina

",: .. ' Marturisirii, precedind Euharistia, e esentiala din -"""'---· ... r: . acest punct de vedere, pentru ca scopul sau imediat

· <~-< .. este acela de reconciliere vizibila, obiectiva, po-

,I • ~

:~I\\;~~~'" runcita de insusi Mintuitorul: "Deci daca iti vei

----~t~.aduce darul tall la altar si acolo iti vei aduce aminte ',;._"J... ca fratele tau are ceva impotriva ta, lasa darul tau

'j;;~".: cu fratele tau, si apoi, venind, adu darul tau "*. Deci

'.', "1·

:t;f~· chiar Inaintea rnarturisirii, prin rugaciunea impre-

1~:.· . una a cuplului, atit de bineplacuta lui Dumnezeu,

~rr' iertarea mutuala a greselilor se vadeste a fi ne;~;_~~" eesara. Daca, bunaoara, unul dintre cei doi se in~ ~~:' .. departeaza de Biserica, acesta va altera unitatea

)~\~~- . cuplului, care e organismul unui trup eclezial bazat "~,~ pe Hristos. Casnicia crestina nu are alta baza decit ~tf;~·pe Hristos, in unitatea Sa cu Tatal, ell Duhul Sfint .;;' . ~i cuBiserica-mireasa. Nu ne putem separa de

> . .Hristos, raminind totusi in Biserica Sa; ia_! in afara

";'~Bisericii nu ne putem uni cu Hristos. Ar msemna

sa-L divizam pe Fiul lui Dumnezeu, ceea ce e im~-",. posibil. Unitatea cuplului rezida numai ~i numai in Hristos, Care e inseparabil de Biserica Sa. eel . care se indeparteaza de Biserica serupe de Hristos. . '~, 0 Taina nu e un principiu mecanic sau admi'f··~·· nistrativ: nu consta doar in consemnarea faptului

. ,

,. ", .caunul sau altul a fost botezat in cutare zi, la cu-

",""" .

"i,·,· tare ora, sau ca cineva a fost casatorit ell altcineva

'. de un preot, intr-c zi, la 0 anumita ora, '~i cu asta :~ .. .. basta, 'I'ainele sint vii ~i arzatoare, pentru ca toate ·.~·I.'· se hranesc dip Sfinta Treime. FiecareTalna aduce

• ~I

.. ~:r; .

: ...

• • :;.. (0. 'i ,-; L.

';~. . ~....

.... .t I·

~·:1Ii. .'

. .:- ,t:". .

: .. t: I

··f./~ ..

'0:. •

: ·t. t .~ I I

.. .,.

-:Mat. 5, 23 24 .... · n. trad .

,. ~.

:, , '

I:

,

....

.... 1 • .. .

:. l'·

:".1 ...

. .

21

.~

duhovniceasca·nu· -e .Iocde neutralitate i '}O., de-ai Ii rece sau fierbinte! Astfel, fiindca e~ti caldicel - .

nici fierbinte • nici rece .am sa te varsdin gura

, , .

~.. Mea" 6 • eel care nu-si dedica viata lui Hristos, fie

ca . e ' sau nu iconstient, devine sclav al printului ·!~r acestei lumi. Orice cuplu lipsit de constiinta ca sta

~~~~:. bile inacest sens e sortit pieirii, chiar daca persista it;', intr-o aparenta, de altfel iluzorie, a unitatii. E 0 '~j~ iluzie, . pentru 'canu e suficient ca barbatul si fe:~t;,· 'meiasa traiasca impreuna ~i sa se suporte unul pe

.. i:/altul respectind conventiile lumii sau .. in . virtutea

,~:i.: unor interese, , ~i acestea lumesti .. Din punet de ve-e/, dere spiritual, un asemenea cuplu, 0 asemenea fa-

.': milie pur si simplu nu mai existal Ceea ce, .desi-

i. gur, nu inseamna nici pe departe ca sansa uneire:~:; na~teri ar fi imposibila, daca barbatul ~i femeia se +:hotarasc sa-~i schimbe viata. Dumnezeu este mult il> milostiv si nu exista talant ingropat atit de .adinc,

..• I: . , . -,

:'; Inclt sa nu poata fl dezgropat ~i, apoi, redaruitspre

crestere sl inmu1tire interioara.Sint ~i cazuri "in care cei doi cauta 0 intelegere intelectuala sau afectiva si pe aceasta i~i cladesc unitatea. Dar, mai devreme sau mai tirziu, viermele degradarii care roade in taina se va vadi. Caci fundamentul unui asemenea cuplu nu e aurul ves,nic, ci fierul acestei

, lumi, care in cele din urma tot in rugina sfirseste, $tiu eel spun. cuvinte . care . ii.vor scandaliza, fara indoiala, pe multi cititori. 'I'otusi, aceasta e realitatea mistica a Tainei Cununiei, asa ~cum omarturi-

, .

.seste ~i 0 traie~teBiserica ortodoxa .. Desigur, 'sint ~i

'nuante de. consemnat, Spre exemplu, exista cupluri 'care 'nil se afla in mod' obiectiv in Biserica, dar care,

fara a cunoaste legea iubirii, fae. mai mult decit ca 0 cunosc: 0 traiesc, Cei doi sint intorsl unul ·ca-

.

f(·

=- I. I' . ,

..

-, '

l·

•

;. ,'_ I,

i I. I

):~ .

I', .

!

, I

, ,

in 'om niarturia<~ptezentei 'de' viata:datatoare.~a:Du~ hului Sfint, care.·'lu.creazaimpreuna, dar in aceIasi.timp distinct, cu· Fiul,la 'implinirea vointei 'Ta~ talui, "I'aina ·este.sinonimul vietii, 'I'ainele sint viata Bisericii caciprin ele, Hristos ·se.' .ofera peSine -tuturor;.credincio~ilor, 'prin lucrareaDuhului ·Sfint. Cumrie-am putea imagina ca .taina unitatii poate traiIn afara locului .. harismatic al comuniunii.. care e adunarea, Ecclesia, aflata mereu sub .ve~nica, as ... cult are a: lui': Hristos, unicul ei fundament? Dupa invatatura ortodo.xa,cuplul se inscrie in . mod firescIn .Biserica, 'In, .masura in care se cladeste pe .acela~i·'·f.und'arhent ;pe de alta parte', .: aceea~i invatatura ne arata .ca· 'I'ainele nu lucreaza in .afara.Bisericii, ~ Sa 'cautam deci maiIa 'adine, spre dezva-

luirea . acestui mister. , .... . '" "'. ."" .

. .-In ~ .Taina Cununiei, .cuplul nu-si mai apartine sie;~i, de vreme ce chiar esenta unitatii salevesenta realitatil salecafamilie nusta in sine, ci i'n Hristos Iisus.· In afara Unului divin .nu exista unitate. 'Fiira Hristos, nu 'sepoate' vorbi deo unitate a cuplului si, !deci,.' de 0 'I'aina a Cununiei, Cei care se Ca;$,a_ ..

toresc crestineste 'se' uncsc: mai rntii, cuHristos si,

prin intermediul acestei 'unitlni, se unesc intre .ei..

Cuplul apartine unitatit sale',' cuplul apartine lui Hristos si He asaza, astfel, in slujba Bisericii Sale. Primul scop al 'cuplului va fi, deci, a,celade' a-L sluji pe Hristos, in Biserica Sa.icareia l:i devine, firesc, parte insemnata, In .cazul in care cuplul se inchide ~i traieste doar pentru sine, egoist, s·e .indeparteaza 'de unitatea sa reala, Iisus Hristos, inseparabil . de Biserica, Hristos poate cere :totul cu ~ plului, .iarcuplul trebuie sa-I oferetotul lui Hris-

tos. Altfel comuniunea dispare, deoarece nu mai porneste de la principiul ~ eel adevarat.· In ·.viata

,., I

' , : ,

.'~:.;.~:

I~ .~ - •

. w··.·:·.

: ~;I~. : .. " .1 I •

. ':, ~ .-

·<~m~' i~&~"

~ •• ~. •• I

~ ~-. I

I

I !

'i i

I

" I

I

I j

, ~ !

I ~ ~

I ~

I .

,

I

I

; : I

I I ~ ~

\ :

. I I ~ . I

: I

I

I

: J

!

I I

. Ii

: j i

: I

II

II

..

I

I i

I :

I i I ~ I' ~

,

I

. i

'I ,

,

I

I

I

I

I

.

, ,

: :.

. " .. ".

22

. ... - " .

. .

._ ·~:i t ...

.- ·",1

. ~ . .

23

...

.. ,

, !

I

i

I~.

.. - -

, .

.. -

I " .,.

. )

,

",- ..

, .. . - ,.

"::I

_ ......

"", ~-. - .

-: -}" ...

~ J.

tre eelalalt ~i i~i raspindesc in jur ell generozitate o iubire care,chiar daca ei nu sint constienti - de -

acest lucru, Ie vine ca un dar de la Dumnezeu .. Acestia, sigur, se sprijina pe Hristos, fara a putea fi vorba, insa, de lucrarea vreunei Taine. Acestia, sigur, nu se vor dezintegra deoarece, chiar daca nu vor atinge niciodata unitatea harismatica a lui Hristos, farB. sa stie, converg spre ea. Ceea ce contempli te preschimba, chiar daca e de neatins. Iar in, Imparatia cerurilor, locul lor va fi mult mai de cinste decit al multora dintre aceia care, bucurin-

. .

'- .. du-se de darul Tainei unitatii, ulterior se indepar-

teaza do el. Ei sint aceia despre care Sfinta Scriptura spune: "Caci cind paginii - astazi am spune mai degraba necredinciosii care nu au lege, din

fire fac ale legii, acestia, neavind lege, l~i sint 10- rusi lege, ceea ce arata fapta legii scrisa in ini.m~le lor, prin marturia constiintei lor si prin [udecatile lor, care ii invinovatesc BaU ii apara [ ... ] Fiindca nu ceice aud legea sint drepti la Dumnezeu, ci cei

ce Implinesc legea vor fi indreptati?",

• I."

. .

~

I I

--

...

I

I '

, :

,

.~.

.. _J ~ .

. . -;. :" ~. .

..: ....

.,

_.,.i

. '\" ...

.. ~

) '1. • ..,.:....

,

..

,

CAPITOLU·L 3

" .

ADEV ARATA nmmn

I .

I : !

. -

........ r ...

._

, r

I ;

: I I

I .

. ~

I

.I

~ I

I )

.I

I !

I

I

I

" :"':'"..... .

; " A-ti iubi aproapele a~a cum Dumnezeu ne iu-

.• ';', .. beste pe fiecare' iata modelul singurei adevarate

~ .

iubiri, atit in privinta casatoriei, cit ~i a iubirii

aproapelui. Dumnezeu Insusi deosebests iubirea di-. ;vina de sentimentele omenesti: "eel ce iubeste pe .tata ori pe mamamal mult decit pe Mine, nu este c.';' vrednic de Mine'". Acest avertisment al Dornnului ,'~~t, ede neinteles, daca nu ne e cunoscut faptul ca ,in ::~·r:",. Iimba greaca, in care a fost scrisa Evanghelia, exis-

• "'0" _

;;'<::, ta mai multecuvinte care denumesc iubirea, fiecare

.. · avind 0 semnificatie proprie. Aici, ell privire la sen' .. : timentele umane de prietenie ~i afectiune, Iisus fo-

-! loseste cuvintul phileo, care traduce ebraicul reim2• ,'" <:;~ .Astfel, Hristos ne pune in garda impotriva unei

.'. afectlunl sentimentale excesive, care intuneca ade:~.," varata iubire divina.In general, iubirea divina e

>';, tradusa in greceste prin agape, ceea ce corespunde

'~~~" ebraicului ahibl,h3• "Dumnezeu este iubire' 4. "dra;;:::;,;'., gostea lui Dumnezeu'", dragostea pe care Dumnezeu

!i~; .. ,:~6 are 'pentru noi", dar ~i porunca: "sa iubesti pe ;;",<, ~ · Domnul Dumnezeul tau, ell toata inima ta, ·ell tot

;·Y.,., -sufletul tau ~i eu tot cugetul tau, [ ... ] iar pe aproa-

,

i

,

I I

I·

NOTE

(1) Sf. loan Hrisostom. A 6-a omilie clitre Efeseni. (2) Mat. 6, 11.

(3) loan 6, 48.

(4) Mat. 25, 14 30.

(5) Cuvinte pe care preotul Ie rosteste in timpul Sf. Liturghii

a Sf. loan Gura de Aur, inainte de a imparta~i credlnclosit, (6) Apoc, 3, 15 16.

(7) Rom. 2, 14 15; Rom. 2, 13.

~-

s • ,

25

,.J'

, ,

...

cu Dumnezeu .constituie telul-suprem .alvietii duhovnicesti ~i doar despre 0 asemenecicomul1iune se poate spune ca ebazatape .iubire. .Bineinteles

_ca Dumnezeu lese in intlmpinarea sentimentelor ,umane, dar pentru a Ie transfigura. Elinsusi a trait ,sentimentele umane, dar luminate de, iubirea Sa

dumnezeiasca, Asemenea tuturor darurilor create, sentimentele omenesti ramin omenesti, mentinind 0 anumita imperfectiuns daca nu sint desavirsite prin harismele dumnezeiesti necreate. Dorinta de a fi una ell persoana iubita poate proveni atit dintr-un egoism exclusivist, cit sl dintr-un har dumnezeiesc, Dorinta harismatica dea fi una ell celalalt se mani-

,

- .. ,,,). ...

:~"< ,festa' in ' prim ul rind prin Iepadarea de sine in folo-

If; sul celuilalt - lepadare de eul paseist, Iegat de

·.l

,t" despre sine sau pe care altii iIe-au impus, eel iubit \1;~'. devins astfel mai important 'de,cit propria-ivtata, it:' punind in chestiune propria persoana, adica toate

. "

"P,~.',' vechileobic'eiuri, toate micile tabieturi care hra-

neau, fara doar si poate, un anu,meegocentrism. o astfel de dragoste deschide calea spre pierderea sufletului si spre aflarea lui renascut, inviat Intr-o rioua fiinta, adevarata, descoperita in privirea plina de iubire a celuilalt. In comuniunea iubirii harismatice, sufletul moare spre a invia .. Numai iubirea dumnezeiasca implineste comuniunea ,dintre om ~i Dumnezeu ~i comuniunea dintre oameni caci, in Dumnezeu, intre iubire si comuniune domneste un

acord perfect. ,

,_' Pasiunea omeneasca duce la _egocentrism si Ia iubire de sine. Omul se iubeste pe sine, prin intermediul celuilalt, propunindu-si propria imagine si 'nu descoperind fiinta profunda a celuilalt. Nu pe celalalt 11 iubeste, ci se iubeste tot pe sine. 'Iubi-

t

) .

: f

I

pele tau ca pe tine insuti"? sau "porunca noua va dau voua: sa va iubiti unii pe altii precum Eu v-am iubit pe voi, asa sa va iubiti unii pe altii "8 peste tot in aceste Iocuri, efolosit - cuvintul ,ag,ape. Acest

ag~pe, aceasta iubire despre care marii induhovnf-

citi ai Bisericii spun ca nu maie un nume (omenesc), ci esenta lnsast aIui Dumnezeu, deosebes,te natura

necreata si di~ina a acestei iubiri de sentimentele omenesti care, oricum, ramin Iimitate", E 0 iubire harismatica, desavirsitoare a misterului unitatii familiei. In Taina Cununiei, iubirea umana e sfintita f?i amplificata de acest dar c.eres~., Adeseori se in.tim-pla - ca mirii sa." primeasea !nca' inain t~ d~ ·ca~,toriearvuna acestei 1 ubiri -aga pe ~'_·toc'mai- Invederea

casatoriei.iDar trebuie s:~ discernem: __ fara, aceasta iu'bire~aga.pe~'l?-icr'ti~ cuplu .nu ';'poate "su_bzi~ta:~~ .. ~: sfarima,se, sfisie; ,~e~estram~. Unirea _e Im-poslbl~a fara sprijinul iubirfidivine a 'Celui C~re~.un~. prl~ fire." Pasiunea pe care vadescorl 0 stmtim rpentru celalalt .nu 'e iubire. Celmai adesea, in' .astfel de cazuri :. e' "vorba de un sentinientegoc.entric, inters

spre 'p~opri~' persoaJ;l~~' spre' propriul eu, si c~r~ s~ roade se 'consuma 'pe sine insusi .. De altfelv Parintii

Bisericii au definit 'ace-asta forma de "iubire"prin philbte" - "-, adica iubire de sine, care e ~hia: opu~a iubiri-agape. In fond, iubirea ,dumneze'las~a e' da-

. •• A

ruire de sine, lepadare de sine, mereu ~1 mereu In

folosul celui iubit. Daca sentimentele umane nu sint transfigurate de harul divin, ramin-cumva atrofiate, amputate de plenitudinea lor potentiala

• •• W

~l orlglnara. '

- Realitatea iubirii umane se regaseste in comu-

niunea dintre om si Dumnezeu, Care e unica iubir~ desavirsita, Sa devil una cu Dumnezeu, sa te unesti

, -

~

'I !

1 I 1

I .

! I: ~ ,

.1

I I

I I I i

I

I

II

I

,

: I

'.

I ~

:\ J.~ I"

..... '.J.. ',' ..

:: • ••••• I

... ,: ~:;: i" ,',

i'~~'~

<,": "

26

27

~ !

;.! . _,'

j

,

l

,1 [ '. '.

· i' ,

! ! l . .

· \ 1 .

• 1

,

~ .

, ,

: "j

I

I ( .

. L

, I

r 1

i' 1

<

) . 1

I 1

; I 1

, !

,

J I I

I :

,

I

I! !

· I ~.

I '

I

I

I II

; I (

I j

I

i \ I

,

!

I .

! -.

l

I .

H'

. /.

I .

I .

j

: C . .....

~ .

.)

.... • _.J

. . .- ..

, . -

readuriinezeiascif, In schimb, dezvaluie realitatea

celuilalt,·adevaratul sau ipostas. Parintii Bisericii arata ca doar iubirea dumnezeiasca poate face ca doua fiinte sa devina una-", Nici 0 alta iubire nu poate desavirsi aceasta comuniune cidimpotriva, genereaza si amplifica egoismul si despartirea. Unitatea cuplului se desavirseste in masura in care cei doi lucreaza iubirea necreata, pe care au primit-o din plin ca dar ceresc, prin Taina Sfinta a Cununiei. Comuniunea se hraneste ell iubire. Fara iu-

,

bire, nu poate fi vorba de comuniune. Si cum ruga-

ciunea, iubire Iiind, se hraneste ~i e·a ell iubire, descoperim, iata, caracterul indispensabil al rugaciunii impreuna, prin care cuplul If?i poate infige radacinile in agape. Casatoria e Taina iubirii'! toe-

mai pentru ca e Taina unitatii .

. Aceste preliminarii stnt utile pentru a intelege

necesitatea ca cei doi sa se iubeasca unul p·e celalalt asa cum Dumnezeu ne iubeste pe fiecare, adica sa se priveasca asa cum Dumnezeu ne priveste, sa se ierte asa cum Dumnezeu ne iarta, sa-~i poarte unul altuia poverile ell rabdare, asa cum Dumnezeu rabdator este ell noi ell toti, . sa lucreze eu nadejde

la schimbareain bine, asa cum Dumnezeu lucreaza ell fiecare in parte. Sentimentele omenesti nu sint

I

suficiente pentru toate acestea. J udecata aspra, ne-

rabdarea, intoleranta. egoismul ell usurinta fae .:

ravagii intr-un camin care. nu traieste dimensiunea harismatica a iubirii dumnezeiesti. Intotdeauna, cuplul trebuie 'sa-~i aminteasca faptul ca familia. e 0 experienta duhovniceasca ~i ascetica, cladita pe iubirea lui Hristos, Care ne-a spus ca nu este iubire maimare decit aceea ca cineva sa-~i puna sufletul

pentru eel pe care-l iubeste.

...

- ..

I ~. ." ..

~

: , ~ .~'" ~.. ,.'. 2 8 ~. .

'. .. ~ .. " -. . ..

.~, ... '.

~.

. .

. .,

- -' . .

~ .

" .

,

, - .

'-'::'; .'. :

.~

- .

- ,

. . " - :-':;/:I( ~. • •

. ., .

.~ .

.Il.. • •• ','

.. . ~-' .....

r

-'

. .

.... . - -

. ~ ......

I . ~ ...........

, ..... , '.

. I _ '.

._. .: • I-.J..

. .........

~" .

".""r-",'

...:. .

... t-

\ ."

I, ._

. . I.' ._

~. I ~ _ •

',I .. '~-.' ... t .....

~~. y'.. ! ~ ~~

'.'

.I .

, ,

... ',.~

-; ..

. .,. . - ~. . - ..

. ....."

-,.

. ",

r'

, ,,-

, .

" .

r.-.:I .. ', ...

:; ::.. . . .

'_.' .. '\..' .

• r _ •

I ......

,.

"', NOTE

~.'

~

r

, '

:'" . (1) Mat. 10,·37.

:' (2) Iov 2, 11; Pr. 18, 19, 24, s.a.

> (3) Deut. 7, 8; III Reg. 10, 9; Ier. 31, 3; Os. 3, 1; s.a,

(4)' I loan 4, 8, 16. .

(5) II Cor. 8t 13.. I Joan, 4,' 9.

, -

(6) I loan 4, 16.

(7) Mat. 221 37 39. (8) loan 13, 34.

(9) Sf. Simeon Noul Teolog, ImneZe iubiri; d mn z - ti III

It U e ele~ l, _"

(10) Sf. loan Hrisostom, P.G., 61 -280.

(11) Ibid., P.G., 51 230.

, .

.....

:'~ ~ ~ ~ .

";::t"';'

. ..tIp,

. ':" ". .

" "

;! L :-"'::i

... :

"

t . ~. , .

:j~ ..

! ~:

: .

~ . ,

" - I' ...,.

;-"; L

· ~:,.:. ' ..... -

T1 •• .

"IE .::

<-I,. Ij~.['i~' •

-. I i ~ ..

I:'

'.r .'

.J :'-':

"01' '.

. ~. ..~r

, .

!o.'.,.)i:' r

~'.. "1:" ..

"~" '.1-" ~ .

·t=to:.~~

.. ~' ... :~~

,

·

,~,~~ . ..

.' ~'~l ~ ~

, \ . II

h:~;: .

~~{, ~r~.

, ,.

•• I •

'.-' ~ i •

. .:.~ .. ~ ~

.... '-:-r:!

.t!···( .

~"!'<.T :.,:,t;." ~

~ J'. .

: ~L..:t~··

• '.',... I •

• • '.. .. I •

:'. ~~ of." , ,

'-1-1:·':;',.01 ~.

~::-t. r:. ,

..... . . ~ 1

,,) .-,' . . . .

. ..., /", -~

'. or_~ '_-" _ , •..

/%i'~ ~t.:~' .

il-·····~·

.. .. ..

; ~"f!

.....

'f 't'7 ".

--: I.'

.. .

"

....

'.

.~

.....

. ..

.'

. .

- .

- ,

....

."

~ . .r " .

• ~".I~' :..:" • I • .:~ • ''!i -

. r

. .. _ . -

-.

_." ~,

I' • ....... •

.'L' t.

"

-: ., ~:. '. - -. -

.' ,""

._~. . ~ .

'"

. -~.. I.. ._

:,_ ....

.. ": .. :...

»e,

- .;,...

. . -~ -. ""'"

. to -

fll .. --< : _ : .. ~~

.. ....

.. II- ,',

, -

. .:

" • I I

. .~. . '; 'II

I, ·:1

j ' '.:..: ... ; .-:-. ' . .1. :... .

I', .. I ...

~J;~ .. .". . .. • "":" ..,. .

• ~ .,.,f. I : ....• ,' • .

'I" . . ..

':: .

..... . . ..

." » : ., ~..:-

~~>' .. -. ,

',-'_ . .

, .

..

..

...

- ~

....

,..~

I r" "

, .:t. .

"'oIi,..

~ .

....

-..-

..._. "

, -

,- rea- durtlnezeiasc~f',in schimb, dezvaluie realitatea -

celuilalt, adevaratul sau ipostas.parintii Bisericii arata ca doar iubirea dumnezeiasca poate faceca doua fiinte sa devina unal''. Nici 0 alta iubire nu poate desavirsi aceasta comuniune ci dimpotriva,

genereaza si amplifica egoismul ~i despartirea, Unitateacuplului se desavirseste in masura in care cei

doi lucreaza iubirea necreata, pe care au primit-o din plin ca dar ceresc, prin Taina Sfinta a Cununiei, Comuniunea se hraneste ell iubire. Fara iu-

,

hire, nu poate fi vorba de comuniune. Si cum ruga-

ciunea, iubire fiind, se hraneste si e·a ell iubire, descoperim, iata, caracterul mdtspensabil al rugaciunii impreuna, prin care cuplul i~i poate infige radacinile in agape.Casatoria e Taina iubirii+! toe-

mai pentru ca e Taina unitatii,

Aceste preliminarii sint utile pentru a intelege

necesitatea ca cei doi sa se iubeasca unul pe celalalt asa cum Durnnezeu ne iubeste pe fiecare, adica

, ,

sa se priveasca asa cum Dumnezeu ne priveste, sa

s·e ierte asa cum Dumnezeu ne iarta, sa-~i poarte unul altuia poverile cu rabdare, asa cum Dumnezeu rabdator este ell noi ell toti, ··sa lucreze ell nadejde

la schimbareain bine, asa ,cum Dumnezeu lucreaza

ell fiecare in parte. Sentimentele omenesti nu sint suficiente pentru toate acestea. Judecata aspra, ne-

rabdarea, intoleranta, egoismul ell usurinta fac .:

ravagii intr-un . camin care. nu traieste dimensiunea harismatica a iubirii dumnezeiesti, Intotdeauna, cuplul trebuie sa-~i aminteasca faptul eEl familia e 0 experienta duhovniceasca ~i ascetica, cladita pe iu-. birea lui Hristos, Care ne-a spus ca nu este iubire mai mare decit aceea ca cineva sa-si puna sufletul

pentru eel pe care-l iubeste,

... -'

." .

"" . .

.- .

. ,

'..:..:

oJ'

~" I

-

"V ..•.•

L'

• • I ','_

I. • .... ..

._ I"

.. '_ • I I •

l _ -:...- ....

...

. I

. -\ ..~ -

~ ...

...

, J

~. .-.!o~.

. , ~.

.~

~ .

....

·011

'_.

-.

, ..

::: _, (1) Mat.· 10, ·37.

(2) Iov 2, 11; Pro 18, 19, ~4, s.a.

(3) Deut. 7, 8; III Reg. 10, 9; Ier. 31, 3; Os. 3, 1; s.a, (4) I loan 4, 8, 16.

(5) II Cor. 8, 13; I loan, 4, 9.

(6) I loan 4, 16. -

(7) Mat. 22, 37 . 39 ..

(8) loan 13, 34.

(9) Sf. Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii d · ti

( umneZele$ 1-, III ..

10) Sf. Joan Hrisostom, P.G., 61 -280.

'. ·(11) iu«, P.G., 51 230.

.... -

.,

,

. I .

<,

r, .

+

...

f'

, I

~ ..

...

....

.- . - ~ - I

. ~

,

....... L.'..; .

• I I ,"i- ' ..

. . .

., '

. _...

....

• ..

,.. ·28

-, I

. '. . .., .

'I' • I

• ~ <

• .. 1- • •

.. . '.~ . . .

", • • I

., . .""." ..

.. .-.:" . . .

I 'I - I

.... :_ Jot.

. ~.

..

.: ...... "1+ .. ~.... • ••• :..: .. ~ ••

r. • • •

, .

":.

......

.... ,

_.

. ..

. . _'"

1~ .,.

.-

. ,

:' , ~

..

.. ," .:~.,--t .,

~ :. I

.... -

"~., -_.

-T '.. .

. :"-.:~ .

.. , ..

.-' '

..

,.1.

. ,

.. .....

"-. . .

v,

.. ~ -

, , ,

, .

. ' '"

'"

. ' .

Vederea sotului sau a sotiei prin ochii lui Dumnezeu e un dar care neincetat trebuie cerut in rugaciunea impreuna: "Ajutii-mi Doamne ~i aratami-l pe sotul meu sau p'e sotia mea pe care mi l-ai dat, asa cum Tu insuti 11 vezi". E 0 cerere esentiala pentru viata cuplului, deoarece depaseste orice mtelepciune sl orice rationament omenesc, viciatede cB .. derea adamica prin lucrarea printului acestei lumi. Privirea dumnezeiasca e deasupra pacatului, deasupra obscuritatii si dezvaluie intotdeauna potentialitatea sufleteasca a celuilalt. Nimeni nu e perfect. Dar viata spirituals ne cere sa nu raminem niciodata pe pozitiile definitive ale asprei

judecatl: "el este a~a ~i asa ea are un caracter asa si pe dincolo e un om imposibil, nu s-e va schimba .niciodata etc". Daca ~i Dumnezeu ne-ar privi in

acelasi fel, n-am mai avea nici 0 sansa de a ne

indrepta.

Prea adesea, oamenii se privesc unii pe altii ell

ochi intunecati, lipsiti de lumina necreata a harului divin ~i de adevarata iubire. Ne fotografiem aproapele in delict si apoi, asemenea unor santajisti, ii fluturam prin fata ochilor fotografia ori de

30

CAPITOLUL .4

.. '

,. .

PRIVIREA CELUILALT

-,

, . .

~- :

.. ,.

':::;:, cite .oriavem ocazia: ~:;, Vezi " uita-te bine . a~a .esti tu

.~... ' . , , "( Y ,

';:~. a$a_~i nu altfel!", Darun asemenea mod de·a-l trata

,::n_u.d;>arca il-_~mpie~ica ~s~ se schimbe,ci .il si pre:~:' cl,pl!a,spreo ,ca~er~ ~ult"mai mare. eel care-si judeca .aprcapele In .imma ,sae un asasin'sufletesc

rr:o~mai 'de .~c'eea," Hristos nu a ostenit sa n,e-o re~ pete:"""nu-JlJ~ecati~'ca sa rru fi~i [udecati.. Caci 'cu Ju~ec~ta' :cu car~ [udecati, veti fijudecati sieu rnas~ra 'cu:car~~,asurati, vi se va masura":'. Doamne,

Cl~' ,?e f.~losltoar~ .,e:, a,ce~sta, porunca. pentruviata ~plrltuala~ ~ar maicu .seamii pentru viataspirituala a, "c'up~ululL~c:olo,',unqe'e .loc 'pentru .judecata, nu e

~~c' pe_?tru- ':ov~at~',~piritu-~la autentica. 0 inim& care J~~eca. se ~~~pada. de,- eel-Care a murit pecruce spun:1~d::" ,;Parlnte, . iarta-le .Ior, . ea nu stiu ,-ce}f,ac~',2~

Ju~ec~re~.a.proapeltiile,cu 'siguranta, pacatul eel mal-'raspmdltpefatapamintului:"cel mal devasta-

tor. si .cel mai putin cunoscut;ca~i"prea'putint sint

J~,'<' aC~la care l~i dau seama ca judeca .. intr-attt aceas~~f1 tapatima a'-devenit 0', a doua .natura l ~$i.::'e- chiar

~t\,' patima care eel maiadesea ~ duce .cuplulJa 'pieire

, D~ca ~~i fa~e. si~tita prezenta si nu .ealungata, c.6in~

;,''" batuta . de In lim 1 care se smeresc si . cer de la Dumne-

zeupacea siimpacarea ,-, jar acestea nu se dobin-

dl:Sc f~ra incercari » familia va fi in mare pericol. Razboluldus impotriva judecatii e unrazboi al tuturor f~~il~ilor crestine, caci vrajmasul Bisericii~i .. al semintiei umane se foloseste de aceasta arma pentru a d~s~ruge viata spirituala inca in fa~a .fiind,

,{ p~~tru a diviza tot ce e unit, pentru a farimita cas:~1,· ~lc.la. D~ez'eu ingadui.e aceasta lupta, pentru ca .. ~..... iesind biruitor ell ajutorul armelor harului divin

~\:' omul usa se. J?urifice ~e elem~ntele naturii cazute f?i ,;:;;\ ~~ plasmuirile lumii materiale, ell toate seduc-

:;;~r' . tIIle lor. '.

:.{,.:'.

• 1;- ~ .

/), .

· .,.1

<{;";~ . . ~~f;'·

', f:·.~ :., .

,

...

. ,

,

r

· .

· ,

I .•.

'.,

~(

"'1

31

.c > ,<

~. ..

.;.~.. .- ....

. '.-':.~: .v

. -" _.. .

) I~"

. -:-." .

. :: . . ...... :t!

- ,

, -

...

. -....

- 1 ,

. .,. ....

r' .

t

.. ' :

.',.' I

, '

_,.

I

...

__ ... 1

I-..

. ...

. ..

.~ ~

.. ,,_'

.~

~-

J ••

....

.... . :-'!

..

.

- .

. . - I'

_ .' ._ of' •

. .."..

, ~ -

.

:. :

t

-.:

...- ,

, .

, .

.r»

!"-. ~ T .. _

- .. - ... ..

, "Judecatae cum nu se,poate mal subtila, pentru

ca rill, incepe eu 0 condamnare directa a celuilalt, ei prin "simpla constatare' la inceput, a uneidiferente, a ceva care e' putin altfel si-l separa, n ~istinge pe celalalt de restul lumii. A nu fi in rind ell

un anume conformism care constituie, ell modele sale, iluzia acestei lumi, al carei print e Satan, deja presupune sa, fii expus judecatii celor a caror privire, nepurificata de Dumnezeu, e "mondena~~, ltimeasca ~i nu duhovniceasca. De-atitea,otj ne-am putea surprinde pe noi tnstne privindu-ne aproapele nimic mai mult decit uirniti de faptul ca e altfel .dU. iar aceasta"se~poate numi, deja, [udecare. Buna-

. oara rasismul: nu e .dectt 0 "simpla constatare" , dar contine in ea nici mai mult nici mai putin decit 0 condamnare la moarte! La fel ~i atunci cind ne tntemnitam aproapele intr-un comportament .negativ, care desigur- ca poate fi real, si hotarim noi ca niciodata nu se va putea schimba tot CODdarnnare la moarte se numeste. Pentru c~ ii refu ... zam posibilitatea, sansa de a se transforms, de a

,trai, de a evolua. ~i aceasta tot [udecata se numeste.

, In cuplu, privirea e fundamentala. Ochii limpezi

slnt icoana ochilor dumnezeiesti. In ochii lui Dum- . nezeu, Petru, care se lepadase de Hristos, si-a vazut nu doar iertarea ci f?i rascumpararea, transforma-

rea ~i devenirea duhovniceasca.ln ochii lui Dumnezeu, femeia pacatoasa i~i descoperea nu doar iertarea, ci ~i posibilitatea unei alte vieti, ell totul innoite: "Mergi; de-acum sa nu mai pacatuiesti'", Citii incredere ~i credinta, in aceste cuvinte! ...

Daca Dumnezeu nu ar avea incredere in omul care a pacatuit si s-a indepartat de EI, omul n-armai

,,' fi capabil sa creadariici in Dumnezeu, nicitn sine insusi. Nu ~i-~r mai putea reveni. Cit de importanta

~::' . e privirea celuilalt! . .. Daca e 0 privire intelega-

J,: . toare, iubitoare, plina de incredere si de speranta,

•. cite posibilitati nu-i deschide celuilalt de a se ridica,

,'. de a se schimba, de a-~i continua inaintarea ... Ha~'. :' rul lui Dumnezeu trece intotdeauna prin ochii ee-

l' ,'; ,luilalt. lata unul dintre principiile de baza ale vie-

til spirituale in Taina Cununiei.

De altfel, omul l~i vede aproapele cam tot asa cum se vede pe sine. Daca i~i descopera sufletul in ochii lui Dumnezeu, Care Ii arata greselile si in aceIasi timp i Ie iarta", tocmai prin experierea darului de a fi iertat, adica iubit, va Invata ca si el dupa cuvintele din Tatal 'N ostru'', sa ierte la rindui

s.au. Daca din contra, se culpabilizeaza si, din orgol~u, refuza iertarea, adica se [udeca si se condamna singur, socotind ca numai si num.ai parerea pe care 0 , .are el despre sine conteaza, refuzind privirea lui ,Dun:nezeu, un asemenea om va fi ell siguranta ne. crutator fata de aproapele sau! Privirea lui Dum-

~' nezeu este TOTUL In viata spirituala si ell atit mai , mult in experie'nta mistica a familieiv Daca aceasta privire lipseste, e inlocuita pe loc in inima omului de . viziunea lumeasca, eu propriile-i Intelepciunt, 'J~: Iegi, razboaie si dezastre: uscaciunea spirituala isi Jj-. va i.ntinde curind imperiul peste 0 asemenea inima.

;~F Atunci, barbatul ~i femeia astfel atinsi vor continua

,~~~ pacatul lui Adam si al Evei care, sedusi de ~arpe si :, alegind sa-l vada pe celalalt si sa se vada pe sine

Iipsiti de privirea lui Dumnezeu, au descoperit binele si raul, ca prime elemente ale judecatii. Revenirea intru privirea lui Dumnezeu, in lumina transfigurata care Iumineaza sf discerne totul e eel mai

4 "

, Important efort ascetic spre care trebuie sa tindem

Ad' rugln u-ne neincetat, ell multa si mare smerenie.

o alta ispita a falsei iubiri e aceea a monotoniei

,

._ ..

..

I·

f·

33

:3 -- Un slngur trup .••

"' 32

. ~ .

, .

.,

~

--"._.

, .

-:.~ . .

, . .

.. ~

) .

,~ . ,

" .'1 •

:1 ... · ..

, ..

;',

..... .

, .

~ ",

...... '.,. .:

. -+'_ .

..

....

t

...

"J"C

• • p

~." ·a 'uniformitatii: "Trebuie, s'il fim la feI". Aceste cu-~

vinte ascund chiar Anti-Trinitatea! Dumnezeu .e unul in Iiinta dar intreit in' persoane IC.U totul diS~· tincte. Fie,c~r~ persoana e diferita de celelalte ~oua, fiind egale in unicitate, in eser:ta si i~ comu~lune. Prin [udecati nu doar constatam 0 . diferenta, ~.ar

. ajungem sa 0 ~i transformam in pi~dica pentru viata personala: "daca nu e~ti ca mme, nu vom put.ea trai impreuna . niciodata", "fa~",te c.a" mine". Nu! . .. lata, astfel ajungem sa negam :;H intruparea. Daca Dumnezeu ar fi ramas numai Dumnezeu' omul nu s-ar fi putut niciodata indumnez'ei:

Dumnezeu devine insa om raminind in acelasi

timp Dumnezeu & tocmai" I-"!.entr:_u ca om~l ~a poata deveni Dumnezeu raminind In acelasi timp om.

Dumnezeu s-a facut om, pentru ca noi sa putem deveni intru El. Iubirea adevarata aduce revelat~a persoanelor si a naturilor. Dumne~eu nu uni~o:mlzeaza, nu face sa dispara umanul In f~los~l dlVI~~lui nici nu -aneantizeaza ipostasul, Cl dimpotriva,

de~valuie identitatea profunda si reala a celuilalt, Prin adevarata iubire, fiecare se straduie sa dev.i~a celalalt, adica se deschide spre viaJa si spre privirea acestuia, Pe rnasura ce se apropie de Dumnezeu,

omul primeste prin intermediul energi~10.r ?e~~eate, printr-un fel de adoptiune, nvatu~a divina si 1 ~e reveleaza, treptat, adevaratul sau Iposta.S.~ Pe vm~sura ce descopera comuniunea ell sotul, I? CaS?l.cie si renunta la sine 1a vechile sale prejudecati,

,.,. \" int d

din iubire pentru celalalt, omul r:n~~te In ru ~ e-

varata sa persoana duhovniceasca, In omul laun-

tric.

Cel care-si iarta aproapele 0 face ca ~i cum L-ar

ruga 'pe Du~nezeu sa-i ierte .toate ?re~elile, avind incredintarea ca va fi iertat negresit, eel care nu

• "'.os • _ •

>._.: iarta nimic, --dar II, cere· 'Domnului sif· fie iertat, nu . e nici macar ascultat, caci rugaciunea lui e minciur 'n~ inaintea lui Dumnezeu, lata ce spune Hristos; : ."de Yeti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si

• • P.

'~ .. , voua Tatal vostru eel ceresc; iar d·e nu vetl ierta

. ,

./.' oamenilor gresealele lor, nici 'I'atal vostru nu va

,,: .. ' va ierta gresealels voastre'". Daca fiecare, in mo-

mentul in care ne simtim imboldttt sa ne [udecam aproapele, am auzi iaras! si iarasi, ca si ·cum chiar noua ne-ar fi spus, cuvintul Mintuitorului: "eel

., .

fara de pacat dintre voi sa arunc'e eel dintii piatra"?

~ ell sigurantii 'ca In aceeasi clipa ne-amopri. Dar . Domn ul vrea ca iertarea noastra sa n u se opreasca

:;,: . la cei care-si recunosc gre'gelile pe fata·. Oricit ar ~i' - fi de sincera, 0 asemenea iertare nu e' suficienta. :' Sigur ca unora Ie ·e greu sa ierte si 0 gre~eala recu. noscuta, pentru care eel ceO a. comis-o se caieste ne: spus; Ie e greu, pentru ca mereuo raporteaza la

:;_ paguba suferita, Dar cei care gindesc astfel fac din ~:.·.··.iertare un soide afacere personals, ceea ce e com. );~, plet fals. Iertare,'a nu e 0 afacere personala, ci e

~,.. "marea afacere" a lui Dum.nezeu. Caci iertarea

. ,. ,

:.,:';. aproapelui nu poate fi trait& in afara Crucii Ace-

; .,;: .r' luia Care a fost rastignit pentru ridicarea pacatelor

:. Iumii si pentru mintuirea acesteia. Iertarea nu tine

.• ',. de nici a dimensi une omeneasca, ci provine din ha- .

!.rul necreat al iubirii dumnezeiesti, care zamislesta

t ;,:', ~ in suflet milostenia, Omeniroa ~i-a dobindit ierta-

I .' 'rea prin sacrificiul de bunavoio aI Fiului lui Dum-

! >. nezeu, Cuvintul-Trup, p~ crucc, Numai ,~inumai

I, ;: . pentru ea Dumnezeu I-a iertat pe om, i-,a sters d.a~. toria asernenea stapinului din pilda ell eel care da-

·~.t<?ra zece mii de talanti" ~i numai datorita energiei

:. acesteiiertari, ne putem noi ierta unii pe altii, eel

.. care i~i iarta aproapele 0 face ell puterea harului <

I f.

,

t"

t

,.

·34

"'to

~,

r • -:::.

, ~,

....

. .. ~. .. ~ '.

. .

35

. _.

"1'to

. ;_

-JI.

..

. , '

( -

.......

-~ . rYI":

•• «:> .... ~ .. - -to -.,

.::. "~ . ~'

. _..- .~.t

. ~.,

~ .

.. ~ ._""(:

/-.

. i i

. <"

:' Daca legea aceasta Ie nesocotita, cuplul devine ", 0 absurditate. In familie, omul invata sa ierte si sa :: fie iertat. Daca barbatul si femei~ traiesc intru

" ac~~.sta privi:e,. se vor bucura de negraite progrese , ~plrl~u~le. !'ll~l.: nu Ie va fi imposibil, pentru ca ], lmpllnlrea iubirii aproapelui si a lui Dumnezeu con-

~' tine toate poruncile. Prin Taina Cununiei omul , invala s~-s,i priveasca aproapele cu 0 privir~- dumnezeiasca, In fond, dobindirea privirii lui Dumnezeu trebuie sa fie dorinta duhovniceasca a tuturor credinciosilor, dar parca totusi, oarecum Indeosebi

a celor unlti prin Taina Sfinta a Casatoriei. '

1.1

II '

II ~

r

I

primit spre iertarea propriilor pacate. Iertarea nu ' e 0 proprietate personala a omului. Aici, omul e doar un intendent al iertarii dumnezeiesti, pe care

neincetat trebuie sa 0 reverse asupra aproapelui sau, Astfel, iertarea e ce'a care precede cainta, regretul, ~i nu invers, Caci ce nadejde ar mai fi pentru om, daca iertarea nu ar veni inaintea caintei?

Cainta, cind vine, doar inradacineaza sufletul in

iertarea divina.

Iertarea e 0 Iapta dumnezeiasca, e legea abso-

Iuta pe care Hristos a dat~o Bisericii Sale. Fara, aceasta lege, nu se poate realiza nici 0 Iegatura, nici in Biserica ~i nici in prototipul sau care am vazut

ca e familia. Omul trebuie sa-'~i ierte aproapele inca inainte ca acesta sa-s! fi dat seama de gre~eala savir~ita, caci adevarata iertare nu e 0 simpla trecere eu vederea, ci presupune nadejdea in schimbarea pozitiva a celuilalt. 'Parabola fiului risipitor" vorbeste despre un parinte care ~i-a Iasat fiul sapIece departe, fara a-I judeca, dar incepe sa-i astepte intoarcerea inca din clipa despartirii, riadajduind

ell toata dragostea ca, odata si-odata, va reveni, lata, deja a iertat! Iar acest har plin de iubire al iertarii nu intirzie sa cuprinda inima fiului ell sp,eranta revenirii, a pocaintei. Si inca de departe vazindu-si fiul intorci.ndu-se, tat iiI ii fuge inainte pentru a-I imbratisa. Ochii tatalui nu au judecat nici 0 clipa, nici nu au condamnat, nici nu I-au alungat pe fiul care, totusi, s-a purtat atit de rau. Ochii tatalui nu-l lnterrmlteaza pe fiu in greseala, ci dimpotriva, 11 alibereazii, trezind in el dorinta

de met;anoia10• Tocmai aceasta privire dumnezeias-

ca, in paternitatea Sa divina, Domnul nostru Iisus Hristos ne cere sa 0 avem mereu ~i mereu pentru

aproapele nostru.

,

r-

..

J

I

~

I

I

36

NOTE

(1) Mat. 7, 1 2. (2) Luc. 23, 24.

(3) loan 8, 11~ (4) Sf. Isaac Sirul, Cuuinte ties pre sjintele neuointe.

(5) ,,~ine iarta noua gre~elile noastre, precum si noi iertarn

j

gresitl lor nostr ii" - Mat. 4, 9· -13.

(6) Mat. 6, 14 15.

(7) loan 8, 7.

(8) Mat. 18, 23 35. (9) Luc. 15, 11 32.

•

(10) In limba greaca: ,.schimbare de dircctie a intelectului intoar-

" ~ .. '

cere. In mod obisnuit, e tradus eu "pocainta".,

. ~.

, ' In viata spirituala a cr'e~til1uluiortodox exista 0

> lege absoluta, care oricind poatefi folosita spre cercetare interioara: "dupa roadele lor ii yeti cunoaste"4. Cu alte cuvinte, nimeni nu-i poate oferi celui-

" lalt ceva ce nu detine sau nu este el insusi. Iar Dum-

nezeu singur e Unul. Acest atribut de a fi 'Unul

. ..

".~nu apartine decit .numai si numai lui Dumnezeu,

:' EI singur avind deci puterea de a oferi unitatea -, celor care cred in El: "Ca toti sa fie una, dupa cum ~:: -Tu, Parinte, intru Mine ~i Eu intru Tine, asa si aces-

. ~, ,

:" tia in Noi sa fie una'', [ ... ] Si sIava pe care Tu

'. _" Mi-ai dat-o Ie-am dat-o lor, ca sa' fie una, precum Noi una sintem: Eu intre ei si Tu intru Mine ca

. ~ ,

ei sa fie desavirsiti In unime ... "6. Dumnezeu sta-

bilesto un raport de sinonimie intre unime si iubirea dumnezeiasca, Dupa invatatura ortodoxa, casatoria e 0 Taina care cere 0 constientizare esen-

, .

tiala: nu barbatul si femeia sint cei ce se unesc

,

inaintea lui Dumnezeu. Nici barbatul si nici femeia

,

nu au, in sine, in firea lor, capacitatea de a fi uni-

i ,.~, 'me: deci nu-si pot oferi unul altuia ceva ce nu au .

t : Dumnezeu este Acela Care-i uneste prin Taina Cu;, nuniei; Dumnezeu, ca unitate in esenta a barbatului , si a femeii. Dumnezeu e chiar iubirea p·e care bar-

;, ba tul si femeia ~i -0 VOr oferi de acum un ul al tuia ~i prin care, de aci inainte, vor comunica intre ei. "Ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta"

'" e cuvintul absolut al F'iului Omului, care asazri

'::' semnlncatla reala a unitatii conjugale. Prin aceasta,

". dupa binecuvintarea nuptiala, casatoria e desavir,: ~ita in unitatea ei, intru iubire. E perfecta, e desa:,~ vir~ita asemenea talantilor pe care stapinul din pil"::",da 7 i-a lasa! pe mina slujitorilor siii. De acum, totul

: ,.':r depindede barbat si de femeie, care pot .Ingropa ", ,::=:talantul incredintat sau 11 pot inmulti.

...

- ~.

,

. -

..L

.. -

. ..

.. : I

.~

CAPITOLUL 5

~.

-

TAINA SFINTA A UNITA'fII·

. '"

Rugiiciunea imprcuna a cuplului e bazata pe

unitatea harismatica a familiei. De aceea, e important ca cei doi sa aprofundeze teologic natura acestei comuniuni, pentru a-si afla astfel un sprijin cit mai temeinic. "Ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta"! e porunca pe care Iisus Hristos in-

susi ne-a Iasat-o ell privire Ia natura casatoriei.

Mintuitorul dezvaluie aceasta natura ca fiind, in esenta, 0 'I'aina a comuniunii, a unitatii, 0 unitate pe care chiar Dumnezeu 0 confera familiei crestine:

"L 1 ·

"ce a impreunat Du"mnezeu.... ucrarea UI

Dumnezeu se cultiva in comuniunea harismatica a Tainei in sinul caminului. Aceasta realitate mis-

,

tica e amin ti til ~i In rugaci unile pe care preotul, in

Biserica Ortodoxa, Ie rosteste in cadrul Sfintei Slujbe savirsite eu ocazia Cununiei: "tns~ti ~;i~Ctlm

Stripino, intinde minaTa din Sfintul Tau Iocas si uneste pe robul Tau (N) eu roaba Ta (N), pentru eel de catre Tine se insotestc barbatul cu femeia'i".

, ,

De al tfeI, in aceeasi slujba, preotul oficiant rosteste

la un moment dat si cuvintele Domnului nostru

, .

Iisus Hristos: ,,~i pe care i-a unit Dumnezeu, omul

sa nu-i desparta"",

. .

I

I I

~ .

. ~ !

.

"'.

~ .

, :

~ -,

. - . ._:-.,.

38

. .....

. -

. j.-- .. . . p ~...

•

.~ ~ _:U1 •

.~.- Ii.

.

.-..

w~·. . ~ . .

.......... .. "I!I

r::

. - . ....... -.

I • .;,..

~ . .

. "",. .

....

" . .

....

.-

I.

- ,

. ...

..

. ._. . ..

-

-:: ....

.. .

'~:

• 1

• ,t..Io

:

39

...

lata deci cum casnicia nu e 0 simpl.a ~s~~ier~ omeneasca Iondata pe obiceiuri sau pe prmcipn ~al

mult sau :nai putin burgheze. Casato~ia "la Bl.s~rica" nu e doar 0 recunoastere a unui Cup}Uv de'~a unit caruia i se adauga 0 binecuvintare. C~atorla e inainte de orice unirea savlr~ita de insusi Dumn'ezeu, dupa recu~oa~terea int~itiva ~i aleger:a r:ciproca a barbatului si ~a fe:n~ll care. d?~esc sa traiasca impreuna aceasta taln~ ~ ~nl~111 d~mnezeiesti . .. Casatoria is,i are principiul In ~rlmtll act

aI' creatiunii, prin care barbatul si fem'el~au fost

Iacuti tocmai pentru a fi una. Du<n:neze~ !-~ ~r~at pe Adam f?i pe Eva pen!ru c:a mal de~aVlr!?lta lUhire a unuia pentru celalalt, In care usa se refle.c~e misterul Dumnezeirii8. Caci ell adevarat, Cununia

II introduce pe om in viata dumnezeias.c~. U~itatea

casniciei e cea vestita de Hristos. In famlll:, ~arb.~tul si Iemeia traiesc din unimea Dum.~e~elrll. V lat~ tainica, tri-unica a Tatalui sl a ~iulul ~1 a Duhu~Ul Sfint care n'e ingaduie sa numim persoanele ~lStinct~ in absoluta unitate a unicului Dumn:.ze~ ~ntreit in Persoane, se raspinde~te in cuplu ~nt~rl~du-i, prin Taina Cununiei, unimea .. "Ca ei s~ fie

desavirsiti in unime'" e cuvint.ul prln ca:e Hristos

nu stabileste doar comuniunea ~lntre o~m ~l I?~n:;nezeu fara care orice fel de unitate e lmposlblla· .. ·

ci, in acelasi timp, confera si omului car~cterul" de fiintii unica, dar si capabi!av de ~ d:v:nl ~na In:,preuna ell 0 alta fiint~ umca, prln~ casatorle .. Tatal

este unic, Fiuleste umc, Duhul Sfint oste unic. Cu toate acestea unitatea nu rezulta din simpla adunare a celor trei: pentru ca doar U nul exista, ,care sa fie in acelasi timp Tata ~i Fiu si Duh. Sfint. Dum.nezeu este unul, in Sine. In taina esentei Sale,

EI i~i desavirseste propria unitate. Unindu-se eu

•

firea umaria, prin intrupare, EI realizeaza 9i unimea Dumnezeu!ui-Om, Iisus Hristos, un singur ipostas, dar cu totul Dumnezeu si ell totul Om. Iar acest act, al iubirii fata de creatura omeneasca, e tocmai icoana casniciei.

Porunca de a fi unae adresata intregii semintii omene~ti, atit celor casatoriti, cit si celor necasatoriti, calugarilor si calugaritelor. Dar cum fiecare 'I'aina poarta In sine 0 experienta spirituala, Taina Cununiei lucreaza aceasta unime a lui Dumnezeu 'eu omul, in vederea infaptuirii comuniunii mistice

dintre Creator ~i creatura, precum si a creaturilor intre ele, unite prin chiar Principiul existentoi lor .. In acest sens, am putea spune ca scopul casatoriei nu e simpla unire dintre un barbat si 0 femeie ---fapt ide altfel realizat prin Taina Cununiei, care

poate fi adincit si desavirsit ci unirea ell eel

.' U nie, unirea eu Hristos, singurul care poa te darui caminului adevarata unime. Dar, dupa cum se vede,

. acesta e telul oricarel experients spirituale. Experienta spirituala a casniclet vizeaza in mod direct implinirea poruncii iubirii: "Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul p·e altul . Intru aceasta vor recunoaste toti ca sinteti ucenicii

" ,

Mei, daca veti avea dragoste unil fata de altii" 10 ..

Sa iubesti omul, asa CUlTI Fiul Omului iubeste ornul: adica smerindu-te, pentru a te face asemenea celuilalt, depa9indu-ti sentimentele omenesti sau mai bine zis sfintindu-le, prin revarsarea iubirii dumnezeiesti, Sa iubesti omul, a~a cum insusi Dumnezeu il iube~te, In umanitatea Sa. Caci Fiul Omului a iubit ornul asemenea lui Dumnezeu si asemenea

,

omului, iubirea dumnezeiasca transf'igurind toate

,:.~ trairile omenesti. "S&-l iubesti pe aproapele tau ca

,.

",.I •

; .

r

.

! .

,

.

..

~

I

f .

t ~.

I

41

'~
"
f! . ,
I
,
I
\ .; . .

.. I " •

.,. ..

(

.~.

..

. ..

;: (7) Mat. 25) 14 30.

.f" •

'~,: (8) Teofil al Antiohiei, Ad Antolycum,2, 28.

-. (9) Ioan 17. .

," . "..:;"

'·~(10) loan 13, 34· 35.

,:(11) . Mat. 22, 39. ·

. (12) Mat. 22, 37. (13) Marc. 12 31

~ J •

-.

. '

..

pe tine msuti" 11 spune Hristos, legind aceasta po-

runca de cea dintii: "Sa iubesti pe Domnul Dum-· nezeul tau leu toata inima ta, ell tot sufletul tau si eu tot cugetul tau" 12. "Mai mare decit aceasta nu este alta porunca'<" ._ - ¥ invata Mintuitorul. Expe-

rienta mistica a casniciei rna deprinde sa-L· iubesc pe Dumnezeu acest "aproape" eel mai apropiat noua, acest "sot~' ... ca pe mine insumi. Prin infaptuirea acestei iubiri, eu, om" rna pot indumnezei.

Devenind in, mod real una ell celalalt, iubindu-l ca pe mine insumi, adica lucrind comuniunea cuplului in chiar esenta acestuia, care e iubirea dumnezeiasca eu, om, Il Intilncsc pe Dumneze-u. "Iubiti-va unii pe altii, asa cum Eu v-am iubit pe voi" . e modelul comuniunii perfect infaptuita de Hristos,

prin implinirea celor doua mari porunci veterotes-

. tamentare.

Scopul, asadar, al casatoriei, este unirea ell

Dumnezeu. Din acest motiv, Biserica Ortodoxa prezinta familia crestina ca pe 0 cale duhovniceasca deosebit de importanta, ca pe un .Joc" mistic in care barbatul ~i Iemeia lupta interior intru unirea

ell Atottiitorul,

.,

I I,

I

i

t· .

I

NOTE .

, .

(1) Mat. 19, 6; Marc, 10, 9.

(2) Slujba Casatoriei, Rugaciunea a 3-a. . (3) Ibid. Rugaciunea -intii.

(4) Mat. 7, 16 20. '.' .

. (5) loan 17,21. -,.

_ (6) loan 17, 22 23~

, ~ ,

-

,

42

....

· .,

.:..:.

CA,PITOLUL 6

ASCEZA VIETII DE ZI CU ZI

,

Viata ascetica in casntcie nu e 0 chestiune su-

,

blima, dar ell desavir~ire inexistenta, ci 0 realitate

care tine, la modul eel mai concret, de viata noastra zilnica. 0 casnicle e alcatuita din lucruri mici,

dar nebanuit de mari ~i din lucruri mari, dar nebanuit de mici. Asemenea vietii omului, viata cuplului e ell totul spirituala. Si nu exista absolut nimic care sa nu influenteze, mtr-un fel sau altul, aceas-

ta dimensiune. Aici, de obi,cei, eel care se angajeaza pe un asemenea drum se izbe~te de un prim fals obstacol: ispita de a percepe, maniheist, 0 distinctie neta s,i un antagonism artificial intre viata

spirituala ~i viata sociala, Biserica, participarea Ia viata Ilturgica, rugaciunea ar constitui elementele vietii spirituale, iar viata ootidiana din familie, munca pentru asigurarea unei existente materiale ~ ar fi elementele v ieti i sociale, sa-i zicem profa-

ne, care ajunge sa sc ,constituie astf.el ca 0 a doua existenta a noastra, unde, fara prea multe ezitari, ne-am putea permite sa fim egoi~ti, sa dam Iriu liber ispitelor de putere, de lene, de judecata . · · In fapt, aceasta fisura e strecurata pe nesimtite de eel rau, pentru a ne slabi si sfarima ell mai multo

44

u~~rinta voia cea buna, In situatia cind cele mai :nar~nt: ~ucruri din vi~ta de zi ell zi nu sint traite, ~~n CaS?l~le, ca .autentlce experiente spirituale, ca InCe!Cvarl. care vizeaza in mod direct iubirea harismatiea dintre cei doi, familia va fi afectata in insasi

~s:nta ei. Lu:r~rile marunte Ie tin in viata pe ceie

marete. Impartirea treburilor casnice bunaoara e

o ~ovad~ de iubire prin care voia cea buna a inimn ~ eliberata astfel ca sotii, Iucrind impreuna, sa se ~Jute mere~ unul pe vcelalalt, slujindu-si unul altulaJ\' 0 femeie ortodoxa foarte credincioasa spunea cindva, pe buna dreptate: "Eu II aflu pe Hristos ori d~ citv~ ori spal vasele". Pe buna dreptate pe~~ru C?, trait ca 0 of rand a adusa celuilalt, spre SlU]lrea. In f~lo~ul lui, pina si spalatul vaselor te poate ajuta sa ~lmti prezenta reala a lui Hristos. Si ace~ta n~ e decit un exemplu. Caci, pentru acea fen:e17! Hristos e cu siguranta prezent in toate actele vIet!l . sale :otidiene, efta vreme ea Ie traief?te in rugaciune :;>1, ca rugaciune, chiar in adevarata comumune ell Dumnezeu.

.~a:, . pentru a ajunge la aceasta sacralizare a actlvlta~llor de zi ell zi, citeva reguli cit se poate de preCIse se cer respectate,

~.ai i~tii constientizarea faptului ca, pentru cre~t:n, ~rlc~ ~apta! orice lucrare, nu e dreapta daca TI:u e infaptuita Inaintea lui Dumnezeu. Pentru cres-

:ln~l car~ ~u.creaz~ Intr-un birou, intr-o societate, Int~-o uz:na, adevaratul sef nu e directorul sau, ci !lrlstos IISUS insusi. Daca e cineva care are indoicli

In. aceasta privinta, sa asculte cuvintul Mintuitoru-

~o~nl .1\ eel ,ca~ are ca ,,~ef" p'e' Hristos, n pune inainte, In mod firesc, totul. In rugaciunea la ince-

putullucrului, Ii cere sa fie pazit astfel ca toate de-

45

·.

~ -s:

mersurile .sale sa fie.drepte .inairitea Lui, Infata - fiecarei dificultati, in loe sa inceapa' eu acuze 1a adresa cuiva, - care i se pare lui eft impiedica realizarea unui proiect, credinciosul se roaga .1ui Dumnezeu pentru

adescoperi ce atitudine intertoara ar trebui el sa adopte. Caci adeseori, prin greutatile de care ne 10- vimIaIocul de munca Dumnezeu ne dezvaluie nu

,

piedici exterioare, ci piedici interioare; care se opun

devenirii . noastreduh(}vnice~ti.De pilda, daca eel care se roaga'realizeaza eel suferade un prea mare atasament la cele lumesti si se smereste pesine in, fata Domnului, aceasta modtticare de atitudine - va re~olva osituatie exterioara care, inaintc, nu piirea

, .

sa aiba vreo legatura evidenta ell problema interl-

oara si, in plus, parea imposibil de rezolvat. eel , care se roaga afla astfel ca obstacolele exterioare

nu sint decit semne de recunoa~tere ale unor piedici interioare sl descopera ca intre sine si lume exista o . minunata armonie, 0 noua armonie, bazata pe

Hristos Iisus, Care a biruit Iumea''. .' -

In al doilea rind, se pun'e problem.a responsabi-

Iitatii. In cadrul existentei, exista doua categorii de fiinte: victimele de profesie si responsabilii sau cei care se simt responsabili. Cei dintii socotesc ca toate . nonorocirile si toate dificultatile Ii .se intimpla din cauza intregii lumi. In raport ell existenta, ace~tia sint iresponsabili. Cei din a doua categorie, "iau seama eu grija cumumbla, nu ca niste neintelepti, ci ca cei intelepti, rascumparlnd vremea, caci zilele rele sint":', A rasicumpara vremea unei zile rele inseamna a lucra ell discernamint duhovnicesc.Ace~tia, departe de a pune incer,carile zilnice pe seama

"ghinionului", peseama inexorabilei "fatalitati", i~i intorc privirea spre sine si, invinuindu-se pe si-' ne:, se ~ descopera; ,~tot· ce estepe' fata se descopera

-

46,

.r

-

prin lumina" cacl tot ceea ce este descoperit, lumina

este. Pentru aceea se zice: "De~teapta-te. eel "ce dormi, ~i te .scoala din morti,~i .te va lumina Hristos"4. Sfintii Parinti socotesc invinuirea de. sine, ca

pe una dintre cele mai mari virtuti ale vietii spirituale: "toate virtutile si-au aflat un salas, numai invinuirea de' sine nu are' unde 'sa-9i plece capul, si eu mare greutate razbeste omul fara aceasta"----. spune atit de frumos Avva Pimen''. eel care se in-.

- ~.

vinuieste pe sine,· arata Parintii, l~iatribuie siesi

toate nenorocirile care i se intimpla. Astfel, chiar daca istoric vorbind e nedreptatit, el va descoperi ce anume din sine e nedrept, murdar, intunecat ~i va profita de ocazie pentru ca, prin lumina necreata, sa imprastie tenebrele, ,sa cureta mizeria si sa ~ndrepte strimbatatea, EI se va ridica din somnul mortii interioare, pentru a invia impreuna ell Hristos. Bineinteles lea 0 asemenea atitudine nu pre.su.pune 0 demisie a crestinului din fata nedreptatii. Dimpotriva, dupa regasirea pacii interioare, v~ rutea sa actioneze eli mai multa forta si mai eficient, De aceea spun Parintii ca, atunci cind in ...

cercarea vine pe neasteptate, nu trebuie sa ne legam de eel prin care am fast surprinsi, de vreme ce mai de fo108 ne este atit noua, cit ~i aceluia, sa descoperim care e adevarata tinta.. pentru a putea dobindi un cistig", in fond, aceasta e si voia lui Dumnezeu". Adeseori, aceste atacuri auca scop curatirea sufletului de pacatele trecutului, care Intotdeauna lasa in -urma lor adinci rani duhovni-

,

cesti". "O,mul cuminte, gindindu-se la puterea ta~

maduitoare a [udecatilor dumnezeiesti, poarta' ell .. multumirs necazurile venite prin ele; nefacind pe ;':,~:; nimeni vinovatpentru ele, decit pacatele sale?",

"Iar, .cel nebun, necunoscind Providenta .atotinte-

47

';j"" ..

..

~.

leapta a lui Dumnezeu, pacatuieste ~i cind emustrat, socotind fie pe Dumnezeu, fie pe oarneni ca pricinuitori ai relelor sale"!", Astfel, e deosebit de important pentru viata d·e zi ell zi ca fiecare sa-l ajute pe celalalt in sensul dobindirii unei aseme-

nea constientizari, Seara, dupa savirsirea rugaciunii impreuna, 0 convorbire duhovniceascii e de mare

folos atit pentru clarificarea tuturor momentelor zilei trecute, cit ~i pentru aprofundarea comuniunii dintre cei doi. Dar, inca de dimineata, omul trebuie sa-~i inceapa ziua ell hotarirea de a 1-0 oferi lui Dumnezeu. Mare nevoie avem sa cerem sa fim caIauziti I Ziua, fie ca e petrecuta la locul de munca sau acasa, daca nu e inceputa ell rugaciune, nu are nici un temei. Nu poate fi rodnica de vreme ce,

nereculegindu-se, credinciosul nu e ell gindul la Dumnezeu. Lui trebuie s8.-1 incredintam, prin rugaciune, toate greutatile ~i neputintele noastre; Lui trebuie sa-i cerem, prin rugaciune, lumina, ajutorul si discernamintul harului ceresc. Astfel, toate

,

problemele noastre se vor rezolva in modul eel mai

firesc. Asa cum deschidem usa, in fiecare dimineata, pentru a iesi din casa, la fel avem nevoie sa deschidem usa fiecarei zile, ell Dumnezeu, printr-o rugaciune cit de mica. Si tot asa cum pasim pe drum spre serviciu, avem nevoie sa pasim pe drumul rugaciunii inimii, pe tot parcursul care ne desparte de locul de munca, "Doamn·e Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul" aceste cuvinte, repetate neincetat,

sint 0 arma de neinvins impotriva spiritului lumii. Prin ele, sufletul isi aminteste mereu cita nevoie are de ajutorul harului dumriezeiesc, iar ochii celui care se roaga se limpezesc si vad ca, prin toate cele lumesti, se afla In arena, luptind impotriva fiarelor

48

salbatice ale seductiilor lumii: vanitati, onoruri, dorinte de putere etc. Apoi, atunci cind deschidem usa locului de munca, avem nevoie sa ne deschidem usa inimii spre harul ceresc, pentru a nu pri-

vi cele inconjuratoare ell ochi Iumesti, adica "logic" ,_ ci ell ochi dumnezeiesti. In viata spirituals intilnim o multime de usi care asteapta sa fie deschise nu-

III. •• v •

mal si numai prin rugaciune,

La fel stau lucrurile si pentru cei care lucreaza acasa, Niciodata nu trebuie inceputa 0 zi de lucru fara rugaciune. Bine e sa-L intrebam pe Dumnezeu pina ~i In ce ordine sa facem tot ce avem de Iacut, Stiu ca unora le pare poate exagerat. Ce treaba poate avea Dumnezeu ell facutul curateniei la mine in easel? Dumnezeu se ocupa ell lucruri mult mai importante. Totusi, de ce Dumnezeu, Acelasi Care .Jucreaza toate in toti"!", ar fi absent din viata de zi ell zi a fiecaruia"! Rugaciunea la locul de munca, aducerea inaintea lui Dumnezeu a problemelor de serviciu ne ajuta, in fond si la urma urmei, toc-, mai sa nu-L excludem pe Dumnezeu din munca. noastra, Din nefericire, aceasta "excludere" e infaptuita in mare graba ~i cu multa usurinta! Citi crestini nu stabilesc aceasta dihotomie intre munca :;;i viata lor spirituala"!

eel care se roaga lui Dumnezeu sa-i lumineze munca miirturisests ca nu se rusineaza de El in neamul acesta 12; ci II primeste in viatasa ! Un asemenea barbat sau femeie cauta ca toate faptele sale sa fie pline de suflarea Duhului Sfint si face sa se' pogoare, in existenta sa, chiar Imparatia cerurilor. Intreaga sa viata devine 0 superb a rugaciune de

preaslavire a lui Dumnezeu. Iar eel care-s,i supune astfel viata Domnului, atit In camin cit ~i la locul de munca, primeste negrait raspunsul dumnezeiesc,

4 ...... Un slngur trup •••

49

-."!' '

: ........

. f~-··

. . """

,L

-

, ·r

,. ,

.~ -.

~

.. . .

. " ".

. . ~";tI

_ ..

.. " .

~~

... .

. . ".-

prin tr-o il uminare . eu totul deose hi ta a existen tei sale

zilnice. Mai inti), totul ii apare ca fiind'rugaciune:

"Eu II aflu pe Hristos ori de cite ori spal vasele" ................ devine 0 realitate spirituals, pentru ca toate actele .. vietii apar transfigurate. Si sint ell adevarat transfigurate, de vreme ce sint constient Iuminate ell lu-

. m.ina dumnezeiasca, Incercarile nu mai srnt socotite

.-

ca intimplatoare, ci ca necesare si Iiresti evolutiei

spirituale. Casa aranjata nu mai e goala, ci plina

de Duh Sfint.

Adeseori, in casnicie, dificultatea 'pe care unul dintre cei doio incearca atunci cind ·e yorba sa

implineasca vreo trebuinta menajera e semn aI unei probleme duhovnicesti, Dumnezeu verifies omul, eel mai adesea, prin lucruri mici sl de-abia dupa ce vede ca si Ie asuma pe acestea mici, ii Incredinteaza altele mai mari. Daca de pilda, armonia cuplului a fost tulburata prin judecarea aproapelui, prin sarirea peste rugaciune, prin lipsa de la Sf. Impartasanie sau prin evitarea dialogului pentru a descoperiei solutiona vreo problema, obligatiile casnice se vor resimti ca foarte greu, daca nu chiar imposibil de indeplinit. Cunoscutul "lasa-rna sa te las" si dezordinea dintr-o asemenea casa sint un semn deosebit de nelinistitor pentru viata spiritua-

. la a acelui camin, eel mat adesea chiar pentru un . adulter, vadit sau inca ascuns. Iar adulterul nu e

.numai trupesc, Simplul fapt de a se rupe voit de celalalt [udccindu-I, Iepadindu-l, refuzindu-i iertarea, provoaca 0 dezordine vizibila peste tot prin casa, Fiecare simte ca treburile casei sint mult prea covirsitoare, Acelasi lucru se petrece ~i la locul de

munca, Lucrul devine mult prea greu, imposibil de asumat. Dar' e posibila si 0 atitudine chiar inversa, cind omul areimprcsia ca poate fugi de res-

ponsabilitatil- cuplului si de privirea lui Dumnezeu, surmenindu-se prin imunca. Atunci insa nu mai muncesto firesc, ci dind friu liber dorinteide stapinire. Un director, un sef de birou un sef de echi-

.. " ,-

;' .. -- pa i~i ·pot Indeplini atributiile fie ell bunatate, fie

incercind sa-i zdrobeasca, sa-i subjuge pe ceilalti. !1nii incearca-sa-st compenseze esecul vietii conJugale printr-o reusita pe plan profesional. 'Dar asem~nea oameni dezerteaza din sinul propriului camm, Iuindu-si ca alibi profesiunea. Capcana sur;nenajului sau a unei prea mari daruiri personale In munca ne amcninta pe fiecare, pentru ca societ~tea creeaza un sentiment de culpabilitate ·ell privire la eel care ne plateste: "trebuie sa merit ceea ce cistig", "e de datoria mea sa muncesc plna tirziu ", "toata lumea face ore suplimcntare, nuse poate sa riu fac si eu un efort in plus". E ciudat cum, astfel, sacrificindu-ne viata de familie, avem im'-,c, .. presia ca ne sacrificam pe noi Insine tocmai in fo-

. ,

.•. losul familiei. lata de ce e indispensabil ca rugaciu-

f nea sa insoteasca lucrul: pentru ca nu omul, imbibat leu intelepciunea poluata a lumii..« eel care poate sa discearna in acest domeniu. Incredintindu-ne lui Dumnezeu, intotdeauna ni se reveleaza ce anume e drept maintea Lui ~i ce nu. De exemplu, 0 persoana ell responsabilitati intr-o intreprlndcre, daca . are constiinta slujirii lui Dumnezeu se va stradui

v '

sa acorde mai mare importantii unei sarbatori cres-

. ' ,

tine, chiar daca aceasta poate parea irr detrimentul

carierei sale decit muncii. Un crestin ortodox a fast nevoit cindva sa viziteze un Salon important, unde avea sa-i intilneasca pe principalii conducatori ai firmet la care lucra. Dar acea zi coincidea ell una dintre marile sarbatori ale Bisericii Ortodoxe. Rugin-

du-se ~i stind de verba ell Parintele sau duhovni-

.. .. .

. . ,

. ,

4*

51

cesc, acesta din urma I-a sfatuit caar fi bine sa-L slujeasca pe Hristos mai Intii. Spre marea sa uimire, patronii i-au inteles atitudinea ~;i chiar I-au apreciat pentru aceasta.

Viata spirituala se Iisureaza, daca nu e sprijinitil leu rugaciunea ~i in timpul lucrului. In fapt, daca omul nu se roaga in toata vremea, in toate momen-

tele vietii sale cotidiene, fiinta sa spirituala se sufoea.Pe de alta parte, starea de ne-rugaciune favorizeaza patrunderea in suflet a unor moduri de a reactiona, de a reflecta, de a gindi, legate de spi-

ritul veacului, pe care Hristos il numeste si mamona, adica idolul banului si al puterii. "Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni [ ... ]; nu puteti sa slujiti lui Dumn:ezeu si lui mamona" 13. Cuvintele Mintuitorului sint cum nu se poate mal

categorice. In timpul zilei, foarte U90r ne putem face sclavi de-ai lui mamona cind, de pilda, in loc sa ne asezam ell fiecare gind si fapta inaintea lui Hristos, cautam raspunsuri in legile care asigurii

succesul in aceasta lume. Seara, intorsi acasa, chiar daca ne vom cazni sincer sa aflam calea rugaciunii, ne vom izbi fclra indoiala de fisurile :spirituale

din timpul zilei. Ne e mai usor sa intelegern, acum, contradictiile din parabola nuntii fiului de imparat14. In aceasta parabola, Mintuitorul aseamana Imparatia cerurilor ell un Imparat care a Iacut nunta fiului sau, dar cei invitati nu vor sa vina, Atunci, imparatul 19i trimitc slugile la raspintiile

drumurilor, sa chernc pe oricine vor gasi: cersetori, uitati de lume, ologi. La masa, unul singur e

aflat fara haina de nunta, purtind in continuare haina lumii acesteia, ~i e azvirlit in intunericul eel mai din afara. Nedreptatea, de altfel aparenta, e

Ilagranta; cit! oare, dintre ceilalti invitati "ell for-

.:-!. -10 •

II~ -i\ .

. ,?

.~ I-

...

ta", vor fi avut ell adevarat haina de nunta? Evident, nici unul. Dar de indata ce, pasind pe poarta palatului, acestia vad, in stralucirea luminii ~i in frumusetea ce-i inconjoara, ca nu sint imbracati

potrivit unei asemenea situatii, ell totii cer sa Ii

se dea haina de nunta. Nu-si pastreaza, deci, vechiIe vesminte, 0 data ce au intrat in Imparatie, ci merg dincolo de trecutul lor, pentru a se invesminta ell noile realitati spirituale. Celui care s-a asezat

la masa i se reproseaza, deci, faptul ca a vrut sa-si pastreze vechiul mod de a gindi · vechile vesminte si In acelasi timp sa He bucure ~i de bucatele viitoarei Imparatii. Or, tocmai aceasta contradictie il condamna, 11 arunca in haos, in agi tatie, in nervozitate, in indoiala, in surrnenaj, in descurajare, in deznadejde pina la ispita de a-si lua singur viata si pina in nenumaratele ispite ale carnii, Omul i~i traieste astfel propriile rupturi, propriile sciziuni, resimtind acut sfisierea si separarea de Du.mnezeu. Multi crestini traiesc asen1enea dileme dureroase, pentru ca If?i neglijeaza o parte esentiala a vietii lor spirituale: timpul in care muncesc. Adeseori, omul cladeste doua lumi incompatibile: 0 lume profana, guvernata de legi care se opun celor dumnezeiesti, si 0 iluzorie lume spirituala, guvernata de legi absente din realitate. "Faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamint" ,.......__. spune Hristos, aratindu-ne calea cerului, pe pamint. "Dupa cum e implinita voia Ta In cer, tot asa sa se implineasca si pe pamint" lata ce Inseamna aceasta rugaciune .. Omul trebuie sa sacraIizeze profanul: omul sfinteste locul. N u exista nici

un loc unde Dumnezeu sa nu poata fi ~i sa nu poata stapini. Rugaciunea din timpul lucrului e una dintre necesitatile absolute ale vietii spirituale.

53

f

J...

]<".

·~-":.I.

:~. "I:

: I I ~

:..

. I

_. ,

" ,

!'Ir·

\' ',.'

:f·~·-·

, :f

,~

......

I!"

1."- I

" .

, ~

jj

>I.

· .. I! .. I,

.,.

. :.'.',

52

I, .. :;I .

I ...... ,.t

-; .... 1 "

I .. 1""'< ._.

"11: ..

. ~~ .• :I

'11 • r.

~I. •

:..i'" .

"~~

, .

:...1 -,

.' . : .

.. ~ I

- .

.. '

-,

• • ;io--

Dar mai mult, rugaciunea din timpullucrului, dupa

o vreme,ajunge sa preschimbe lucrul insusi in rugaciune. Acesta e sensul poruncii Apostolului Pavel: "Rugati-va neincetat!" Neincetat, adica inori- ' ce situatio ~i cu orice ocazie .

Doua .ar fi, deci, regulile de aur indispensabile

vietii conjugale.

.. Prima: aducerea inaintea lui Dumnezeu, prin

rugaciunea impreuna, a tuturor dificultatilor vietii

materiale. A proceda altcum e totuna eu a rupe planul spiritual de eel material, a rupe religiosul de profan si, deci, a crea 0 Ialsa dihotomie. Dumnezeu cunoaste prea bine grijile omenesti: "Nu va ingrijiti pentru sufletul vostru ce veti minca, nici pentru trupul vostru eu ce va yeti imbraca: au 'nu este sufletul mai mult decit hrana ~i trupul mai mult decit imbracamintea? [ ... ] Ca dupa toate acestea se straduiesc neamurile; stie dear 'I'atal vostru eel ceresc. ca aveti nevoie de ele. Cautati mai lntii Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Luisi toate acestea se vor adauga voua, Nu va ingrijiti de ziua de miine, caci ziua de miine se va ingrijl de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei"15.A-ti aduce inaintea lui Dumne-

,

. zeu, prin rugaciune, grijile materiale, inseamna ca

iti asezi existenta sub suprema Sa autoritate si ca nu cauti remedii In lumea de aici. Inseamna ca re-

,

nunti la nelinisti, pentru a face loc insuflarii drepte

a Duhului Stant, adica Imparatiei ceresti, de care Tatal stie prea bine cita nevoie avem. Daruindu-se Providentei si discernamintului pe care curind ilva doblndi, omul Ieapada rationamentele iesite din .intelepciunea lumii. Cuplul care se roaga supunin-

du-~i toate grijile materiale judecatii lui Dumnezeu . vadeste ca toata existenta sa e cladita pe stinca spirituala, care e Hristos,astfel inert nici un val nu 0

.'

: va putea surpa. Dar pentru a se ajunge aici, - e nece-

-, .. sar ca cei doi sa-~i incredinteze in fiecare dimineata ziua in ,miinileDorilnului, prin rugaciunea impreuna, primind astfel razele tainice ale luminii Invierii. Pentru crestin, rasaritul e timpul de rugaciune plin de bucuria Celui Inviat. Aceasta rugaciune a diminctii, atit de draga calugarilor, care in fiecare zi sarbatoresc, la vremea Utreniei, Invierea, umple su-fletul de pacea bucuriei pascale si, astfel, Il inta-

reste pentru toata ziua. . ..

A doua regula de aur, care deriva din prima, e

- de a purta, inainte sau dupa rugaciune, 0 convorbire duhovniceasca in doi, sub privirile lui Dumnezeu. Atunci, in pacea care se instaleaza dupa ruga-" ciune, solutiile clare apar in mod firesc, disipl~d orice dificultate, in privinta _ oricaror probleme, fie ca sint legate de menaj, de cre~terea copiilor; de

dificultatile personale ale cuplului etc. .

Mai intii deci rugaciunea, apoi convorbirea in

lumina necreata sl apoi fapta, in concordanta ell

acestea.

"Cautati mai intii Imparatia lui Dumnezeu ~i

dreptatea lui" are urmatorul inte1es: Imparatia lui Dumnezeu aici e Duhul Sfint, eel Care se roaga

, , v

in fiecare fiinta rugatoare. Omul care se roaga

"respira" duhovniccste si scapa din sufocarea provocata de miasmele acestui veac. Rugaciunea asazii tot gindul si toata fapta sub suflarea dumnezei~sca. Rugaciunea de seara e mai potrivita pentru plinsul

\\ . de sine, pentru marturisirea pacatelor inaintea lui

~{L,·. Dumnezeu ~i pentru iertarea reciproca a greselilor

cuplului. Dar eel care adoarme plingind se va trezi in lumina Invierii. Si dupa rugaciunea de searii e buna 0 convorbire duhovniceasca,in care ,sa se

. .~

~

, .,

~~ ... - .

'I:

• I

~1~·

....

,i ..

. ~"

1-

j_..,

).1·

f.

?

54

I.

55

treaca in revista ~i sa se cearna ce a fost bun sau rau peste zi, sub privirea lui Hristos.

Ar mai fi si 0 a treia regula de aur ca sernn

t~ini~ al .iubirii dumnezeiesti care patru~de si iradiaza existenta tuturor celor care naddjduiesc in

e~: pentru eel angajat astfel se apropie sl ceasul cl~d Dumnezeu insusi 11 cheama la rugaciune, de oriunde s-ar afla, in orice imprejurare. Aceasta chernare e asemenea aripilor care ell filfiitul lor. daruiesc celor peste care tree sufl~rea blinda a ze~ firului. Chemarea la rugaciune e asemenea unei

invitatii secrete, interioare, asernenea unei blindeti pline de 0 negraita prospetime, Negraita dar totu~i

recognoscibila, aceasta chemare la rugficiune e '0-

porunca dumnezeiasca directa 9i imediata. eel care D aude trebuie sa Inceteze pe data orice activitate, daca e singur, si astfel 19i va cunoaste natura pa~ catelor, se va bucura de lacrimile pocaintei, de dulceata Duhului Sfint ... Mintea i se va ~ni ell inirna care, arzind, va revarsa bucuria prezentei lui

Dumn'~z.eu~ Ia: d~ca ~ in timpul lucrului, si deci nu e smgur, sa stie ca Dumnezeu nu se poate In-

~~la atunci cind cheama pe cineva la rugaciune .. Sigur ca te poti gindi: "Nu rna pot ruga acum sint atitia in jurul meu" .. dar e un gind demonic. Dumnezeu vrea sa-l invete pe om rugaciunea nein-

c·~tata, s~ng~ra, unica rugaciune adevarata, Rugaciunea din timpul lucrului e indispensabila. La fel

~um n.ll ~e. op:im niciodata respiratia, oricare ar fi imprejurarile In care ne aflam, ~i sufletul, care e

organul respiratiei duhovnicesti, nu ar trebui niciod.ata sa se opreasca din a respira Duh Sfint!", Daca cineva nu se roaga, se pustieste sufoclndu-se spiritual, pent:u. ca nu mai respira Duh Sfint, ci respira duhul otravit al acestui veac! Tot asa, ne mai putem

56

l

, .

I .

gindl, atit la serviciu cit ~i trebaluind prin casa, ca, de vreme ce Dumnezeu ne cheama, eel mai bine e sa ne vedem de treaba pina la capat, iar cind .tcrminam, ne yom ruga mai in Iiniste. Dar sl un asemenea gind tot de la eel potrivnic vine. Dimpotriva, lucrul trebuie incetat imediat, fie ~i daca ,e vorba numai de desenarea literei pe care tocmai '0 scriu spun Parintii duhovnicesti ai Bisericii

, ,

Ortodoxe. Daca nu facem astfel, avem de indurat

mare paguba sufleteasca, fiindca ajungem sa ne punem pe noi insine deasupra judecatii lui Dumnezeu: "Probabil lea nu stie ce face, de vreme ce rna cheama la rugaciune tocmai acum, cind lucrez mai ell spar ... " ce gind nebunesc! Dar toti cei care raspund pe da tii acestei chemari vor cunoaste n.ll doar tainele celei mai adinci dintre rugaci uni, Cl chiar taina rugaciunii de toata vremea, caci starea de rugaciune nu-i va mai parasi, insotindu-I

In orice fapta si in orice loc, pentru 0 bucata de timp de aci inainte, ca arvuna a rugaciunii neincetate despre care am amintit chiar mai inainte. Toata ziua va fi, in continuare, transfigurata de 0 lumina pe care ochii nu 0 percep, dar sufletul 0 vede prea bine. Totul e iradiat de lumina si de dulceata, munca dobindeste 0 ell totul alta d.imensiune, aparind ca un loc, ca un mijloc de

sfintire in care Dumnezeu e eu totul prezent. Intr-o viata autentic crestina, nu exista loc sau Imprejurars din care rugaciunea sa Iipseasca. 0 data ce Duhul Sfint se sala~luie~te intr-un om, acesta nu-L mai poate impiedica sa se roage in sine caci Duhul Sfint e eel care se roaga in sine!". Fie ca

doarrne, fie eEl privegheaza, fie ea maninca, fie ca bea, fie ca se odihneste, fie ca munceste rugaclu-

, , ,

nea nu se mai desparte de sufletul lui, din care se

11..·

.f

.-.

.~ -:.

: _I;'

.~~ .::, .

, :. ~ '~',

! ·'::-:l~·

'" I..I-:".~---

. ·.;·~~r~ d:F:{:;:.:

t" 'I~!,f

.. :1'" .. ,: .~"" :-

........ r

•••• I

,: "!oI !,

! ..;."

t '

, ,

1·

,

57

- J_.

• L

.",

4, .

. ,

.:-1.

. --.

: ..... ~ ..

.... .

v

...

ra~pinde~tefara nici 0 piedic~18 .. lata ce inse~r::r:a sa .cauti in viata, inalnte de once altceva, Im_paratla cerurilor, adica Duhul Sfirrtsi ,dreptatea IUI.Dum.nezeu 'adica Iaptele ~i adica darurile Sale. $1 totul

hi se ~a adauga, apoi, eli prisosinta,

~. ... .

:, .

. i· _ -

CAPITOLUL 7

..

•

...

ARHETIPURI SPIRITUALE PENTRU CASNICIE

.-

"!._,

NOTE

....

(1) Mat. 6, 24. (2) loan 16, 33. (3) Efes, 5, 15.

(4) Efes. 5, 13 14.

(5) Avva Pimen, Apoftegme, 136.

(6) Sf-. Maxim Marturisitorul, A doua suta a capeielor despre

dragoste, 42*. (7) Ibid.

(8) Ibid., 45.

(9) Ibid, 46.

(10) Ibid.

(11) I Cor. 12,6.

(12) Marc. 8, 38; Luc. 9, 26.

(13) Mat. 6, 24.

(14) 1\iat. 22, 1 14.

(15) Mat. 6, 25 34. . v •

(16) Sf. Grigorie Sinaitul, Despre uiata contempl.atzva $L despre

cele doua feluri de rugaciune, 3.

(17) Sf. Isaac Sirlll, Cuvinte despre sfintele nevointe, XXXV.

174 t*_ -

(18) Ibid.

. .

" "Femeile Sa se supuna barbatilor ca Domnului,

·'·p'entru ca barbatul este cap femeii, precum ~i Hris-

tos este cap Bisericii, trupul Sau, al carui Mintuitor sl este. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, 39a si femeile barbatilor lor, intru totul'": lata un text care a suscitat nenumarate comentarii nefa-

, -

, . vorabile, mai ales in secolul nostru. Multi au vazut

',r,.' aici 0 inferiorizare a femeii In raport eu barbatul,

. .:;:!.~. - '.

'~~i:; ... Totusi, acest text e charta mistica a familiei cre~-

\,f tine, legea divina pe care Duhul Sfint i-a revelat-o

.

, Apostolului, pentru Biserica. N u putem vorbi des-

t; . pre experienta mistica, in cadrul casniciei, fara· a

II~·'·O inscrie in acest text sacru. De altfel, Sfintul Pa-

t '. ' vel isi incepe discursul oferindu-ne direct cheia in-

, .\., .: , telegii lui: "Sup~neti-va unul altuia, intru frica lui L::'·· I'," Hristos" 2. Aceasta supunere de bunavoie celuilalt,

.Ir, ., adica ascultarea, e legea de baza .. a vietii comuni-

I· ~

\.~ 'tare. Pentru ca doi sa poata deveni unu, e necesar

!4! . .. sa existe un al doilea. Daca acest al doilea e dispre-

1\,,' . tuit, subjugat, deseonsiderat, uitat, judecat, trecut

J

if; mereu eli vederea, strivit e ca ~i cum el, de fapt,

... n-ar exista, Talantul nu mai 'e cultivat in doi, ci

·~i·' .

• I' .:. ~::. 'f.II'

, i '~1 f ' .~ , _ .

--)~~ .

.~ ~~,~,u: ~ .

.. ~~.I

l' .~?):"

>J; ~... ,

. ~ ~

I:} . " - r -L_

. .'

f iI .L~

• • J

,

.,

- ....

59

._

..

..

e:: X2

* ~ezi a_~i Filocalia" rorn., vol. 2, trad, pro prof.d~. D .. Staniloae, Ed. Harisma, Buc., 1993, p. 89· ·n. trad. .

. ** In Filocalia rom., vol. lO,p.195. SSe n.trad.

58

...

,

::1:-

.....

'.~-.,. .

••

. -

- .

......

. '.

ingropat de-a dreptul. Cu privire la textul demai sus, Traditia ortodoxa invata ca barbatul si femeia au parte in egala masura la autoritate si la independenta'', Apostolul nu face aici decit sa arate ca nici unul dintre membrii cuplului nu-si apartine siesi ci ca fiecare apartine celuilalt". De aici

, , , ,

perfecta egalitate dintre ei5• Dar urmarea textului

epistolei lamureste care e, in fapt, natura "superioritatii" barbatului asupra femeii caci e 0 antinomie aici, de vreme ce Parintii Bisericii afirma, in acelasi timp, ca textul trebuie inteles asa cum e: "barbatul este cap femeil, precum ~i Hristos

este cap Bi.sericii, trupul Sau, al carui Mintuitor ~i este". Daca e egalitate, atunci aceasta pentru eel nici unul nu-si mai apartine siesi, ci barbatul apar-

tine femeii, iar femeia apartine barbatului, In aeeIasi timp, se poate vorbi ~i de.spre nu 0 inegalitate ci, mai precis, despre 0 ierarhie, despre 0 ordine: barbatul este capul familiei, iar femeia ii este trupul. lata ce spune In continuare Sf. Pavel: "Barbatilor, iubiti pe femeile voastre, dupa cum si Hristos a iubit Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea'?'.

C·e face. Hristos, capul Bisericii? Se smereste, se goleste, 19i asuma conditia de rob ~i 19i da viuta. Dar, de aci inainte, ~i Biserica trebuie sa faca la fel. Egalitatea apare prin smerenie. Ierarhia apare prin exernplu ~i prin asceza: toti sint egali, atunci cind eel mai mare se face asemenea celui mai mic, Hristos spala picioarele Bisericii, spalind picioarele

Apostolilor. Hristos se supune Bisericii, ascultind si implinind rugamintea Maicii Sale ca arheti p fundamental al Bisericii -_. la nunta din Cana cind, pentru a 0 asculta, trece chiar peste timpul plinirii vreinii Sale: "Inca n-a venit ceasul Meu". Hristos i~i da viata pentru Biserica Sa, lasindu-Se rastignit

t~ "

" ~:" 11'"1.: .

" ~'( s:

I:

,,:.pecruce. Acesta e tipul sotului perfect fata de so;:'1ia sa. Sintem foarte departe de a putea vorbi des';;,pre 0 superioritate a barbatului asupra femeii. Hris. tos insusi invata: "Regii neamurilor domnesc peste

ele si cei ce Ie stapinesc se numesc binefacatori. Dar intre voi sa nu fie astfel, ci eel mai mare dintre voi sa· fie ca celmai tinar, si capetenia ca acela care slujeste. Caci cine este mai mare: eel care sta lao masa, sail eel care slujeste? Oare nu eel care sta la masa? Iar Eu, In mijlocul vostru, sint ca unul ce slujeste?". Astfel, departe de a inferioriza femeia, imagine a Bisericii in casnicic, textul arata tocmai lepadarea de sine la care e chemat barbatul, Cum Biserica II urmeaza si ea pe Hristos, dindu-si viata pentru EI, la fel ~i femeia, la rindul ei, e chemata sa urmeze calea spirituala prin care Hristos S-a dat pe Sine, "ca s-o sfinteasca, [ ... ] ~i ca s-o infati~eze Siesi, Biserica slavita, neavind pata sau zbircitura, ori altceva de acest fel, ci lea sa fie sfinta

si fara de prihana, Asadar, barbatii sint datori sa-sl iubeasca femeile ca pe insesi trupurile lor. eel ce-si iubeste femeia, pe sine se iubestc. Caci niment vreodata nu si-a urit trupul sau, ci fiecare 11 hraneste si II incalzeste, precum si Hristos Biserica, pentru ca sintem madulare ale trupului Lui, din carnea Lui s,i din oasele Lui "R. In fond, fiecare membru aI cuplului e, In acelasi timp, si membru al comuni-

tatii crestine: "Jar voi sinteti trupul lui Hristos si madulara (fiecare) in parte?", Crestinii uniti prin

Taina Cununiei sint uniti prin capul divin, care e Hristos, sot si cap al Bisericii. Deci trebuie sa se poarte intru Hristos, asemenea lui Hristos ~i asemenea Bisericii unita ell dumnezeiescul ei barbat .. Trupurile lor, vietilc lor nu Ie mai apartin personal, pentru ca de aci inainte ei nu· mai sint ai lor,

60

61

~, .. . .

" .. --

_ ,

....

".-:

I"

....;-:-

ci ell totul, trup si .suflet, ai lui Hristos, Aceasta

e dimensiunea euharistica-a casnictei. Aceasta reIatie despre care vorbeste Apostolul, de' supunere

'.' reciproca, e harismatica. E chiar Tain.a' prin care

Biserica se uneste ell Hristos, e darul com uni unii in .iubire, trccuta prin kenoza10divina. Hristos se smereste pe sine chip de om luind, 'pentru a preaslavi'dumnezeirea a tot ce e omenesc.

-,,$i vor fi amindoi un trup" 11, "atunci cind nu mai sint doi, ci un trup"12: "taina aceasta mare este·

. '

iar eu zic in Hristos si in Biserica" 13 arata Apos-

tolul Pavel. Biserica e unita ell Hristos prin chiar Taina unitatii lui Dumnezeu, Si conchide Aposto-

luI: "astfel si voi, fiecare asa sa-~i iubeasca femeia, ca pe sine insu~i"14; "tar femeia sa se teama de

barbat" 15. '

. Dumnezeu I-a facut pe om barbat si femeie, unde barbat inseamna . Hristos, iar femeie inseamna Biserica " . spun Parintii 16. Apare aici unul dintre principiils ascezei spirituale din' casnicie: sa te pcrti asa cum se poarta Hristos ~i Biserica, Ceea ce nu e 0 figura de stil sau proiectarea unei realitati

viitoare, indepartate. Exigentele Tainei Cununi~i sint de implinit aici '~i acum: "iuhiti-va dupa cum si Hristos a iubit Biserica, si S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca, curatind-o ell baia apei pr~n ~uv~nt"17. "Lepadarea de sine ~i renasterea prin

'. baia aper Cuvintului sint, deci, conditiile absolute ale casniciei crestine. Casnicia nu poate exista fara ca fiecare sa-9i daruiasca total viata celuilalt prin

I· ' , ,

ISUS Hristos. Aceasta e, in realitate, urmarea in-

demnului ca sotii sa se supuna unul altuia intru

frica lui Hristos. Relatia dintre barbat ~i femeie in casnicia crestina se inscrie in prof'unzimea tainei comuniunii dintre Hristos si Biserica: inevitabil

, .-' ..,. 6 2 ..'

• I ........... •

-= - - '. -, _;

, .. "Ii";., ._. _

1 •• •

• I. ..._'

. .

. ;..

," ...

_

.. .. ,,'.

r' ,

": .. 1:'-

/ . . .

.-

,.

_

. . .

. .

]

po

'. ~

.-',

, ..

.. ,;:...~

- ,',

... , .

{ .

. ....

... ' .

~.... _

,.~~ ....... _ . ,

~ j.' : ' ,

r I' ..

.:.~ • I

..1\:

, .. (~

" ','

. .

i:. .. ,

'.1 .. :

:~

~.

.. ~ ..

,~' - r •• _. • •

".<:Io$i' in mod' necesar, adevarata casatorie e inclusa In

·::Bise·rica.· Daca barbatul -nu devine Hristos in ochii

~,::- 'fem~li ~sale,plenitudinea fiintei lor spirituale nuse ::~ poate realiza. Prin aceasta taina, sotul si sotia se .' zamislesc si se nasc duhovniceste . unul 'pe altuI.

;.' Hristos da nastere Bisericii, dar. Biserica, a;' carei ,. , icoan~ e chiar Maica Do.mnului, e lcea care II naste

pe Hristos in inimile credinciosilor, Astfel zamislesc

I. duhovniceste sotul ~i sotia in casnicla crestina, fiecare nascindu-l pe celalalt intru Hristos si primindu~l, prin celalalt, pe Hristos.

Doar asa, In acest tip de relatie harismatica, putem spune ca barbatul e mai iritii iar femeia e -

.. ~ ,

a doua, Dar atentie: preeminenta istorica a barba-

tului asupra femeii nu e decit 0 caricatura a acestui adevar! Daca acest adevar nu e realizat dupa modelul raportului dintre Hristos si Biserica, superio-

ritatea barbatului asupra Iemeii nucloar ca nu exista, dar devine pricina de alienare intolerabila

. a ~mlndurora! In fond si la urma urmei, ce face Hrlsto? pentru Biserica ? r~i da viata 9i ia chip de rob. Fiecare sot ~i sotie sa mediteze indelung la cuvintul Mintuitorului care spune: "intre voi sa nu fie astfel, lei eel mai mare dintre voi sa fie ca eel m~i t~nar, si capetenia ca acela care slujestc"!".

Orlee interpretare care se indeparteaza de acest co.ntinut e falsa si periculoasa. "Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos si in Biserica" subli-

,

niaza Apostolul Pavel si, dupa el Parintii Bise-

· · -19 S ' ,

rICI!. upunerea nu exista decit ca semn baris-

matic al unei unitati de vointa, Fiul nu asculta si

_ ~

nu se supune 'I'atalui dccit pentru eEl au 0 sinaura

vointa. Biserica nu e sub, ascultarea Fiului ~ieclt

. . .

pentru ca are 0 singura si imica vointa ell Acesta.

Aiel nu poate fi vorba de sclavagism sau de s:ta.pl-

63

I·

...

"' ,

(1) Efes, 5, 22 25. (2) Efes. 5, 21.

(3) Sf. loan Hrisostom, I-a emilie tiespre ciisiitorie, 4. (4) ·Ibid .

(5) Ibid .

(6) Efes. 5, 25.

(7) Luc. 22, 25 27. (8) Efes. 5, 27 30. (9) I Cor. 12, 27.

(10) Kenoza terrnen de origine greaca, insemnind

. sertare, micsorare, srnerire. Vezi si Filip. 2, 7 8 . (11) Fac. 2, 24; Efes. 5, 31.

(1~) Mat. 19, 6.

(13) Efes. 5, 32.

(14) Efes. 5, 33.

(15) Efes. 5, 33. ..

.... . (16) Clement Romanul, Epistola a doua ciiire Corinieni.

(17) Efes. 5, 25 - 26.

(18) Luc, 22, 26 .

(19) Ibid, nr. 5 .

(20) Ibid:

(21) Ibid., nr. 6.

f'· : -; (22) 1 bid. nr. 6.

.nire lumeasca, Ascultarea sotiei fata de sot e semn ca cei doi una sint arata Iclar Parintii Bisericii Ortodoxe-", In aceasta unitate, atunci cind barbatul

sau femeia 19i exprima vointa, nu mai e vorba de

doua vointe diferite, ci de 0 singura vointa. Nu poate fi yorba, in plan uman, de 0 vointa supusa ,:a femeii si de 0 alta, superioara, a barbatului, Daca .apar divergente, e pentruca cei doi nu s-au priceput inca sa-~i afle, impreuna, vointa unica ~i au de lucrat, prin rugaciune ~i iubire, la aflarea ei.

Desigur, nu vorbim aici de opinii personale ori de gusturile unuia sau altuia: vointa unica a cuplului angajeaza prin tot ceea ce e esential in existenta lui. Iar daca viata unei casnicli e deplina, ell U!?U.rinta poate fi observat cum se realizcaza 0 osmoza

pe aproape toate planurile. Aceasta voie unica a cuplului e manifestata de sot si implinita de sotie, "Din momen tul in care sotia im plineste voia fiintei spirituals a cuplului,ea se bucura de autoritate sl, mai mult, de cinste'".

'I'oate cele aratate aici sint principii ale ecleziologici ortodoxe. De aceea spun Parintii ca acela care se pricepe sa-si conduca familia e apt sa conduca si Biserica; fiindca familia, casa nu e decit '0 mica Biserica 22. In fond, asa tre buie sa fie Biserica insas! - · adunarea credinciosilor, a preotilor, ·fata de €'piscopul lor: 0 singura vointa intru Hris-

tos. De aceea, acest fel de autoritate nu poate fi dobindit altfel decit prin har, pentru ca atunci cind un sot sau un episcop se indeparteaza de vointa lui Dumnezeu, prin adulter fizic sau spiritual (erezii), e ·datoria sotiei de a-l aduce inapoi, la vointa Celui Caruia ar trebui sa-I fie icoana. Iar daca sotul sau

,

episcopul refuza sa se indrepte, sotia sau Biserica

au libertatea de a se indeparta de la el, ca de la

....

· ~.

· '

Jv. y ..

" ~ :

~ ,

,

~.~ I~ I

: ....

~I.

, T·

~

,+ . .i~

""

,

...

._

,

~.

\

,

,

_ , .

" ...

.. '

. .

,

,

.... '

:. ~ .~

, _

~: ..

..." -

.. ''''_: e " ~

I":

I., I

· ..

L .: 'I

. , .

· _

'. .

,

, .. .. . ~. .. _

~"'._. .M.:.:

.. ----.. ...

.. _

..1:. .

"/ .. ' '

.. ,

, ..

• "i

.. .,

I .-:-:-

" .

. _ ,

·

-

";:(

I" ....

~ '.

: I I' " .......

~ .

I •••

i-/ }to' .

,,"_ r-

.... : .... " "

,

, ~ .

. ~,

. ,

..

". ",

f k;., . ,

....... .

I •••

c·, . ~ .. -

. '. ~ ~

.~ ,

,

.:11 . ,

\ .

t

· .,

,

· I,

,I", '

o'P .1 I

,;.. .;.,

.. :1 I~ .....

·~I· "

~~ ...

_ .

. :I.~

.,

64

,

unul care nu mai vrea sa fie icoana a lui Hristos

~i deci e deja in afara harului, lata ca nu se poate vorbi de 0 dominatie a barbatului asupra femeii, acolo . unde problema trebuie pusa in planul haric dintre Hristos ~i Biserica, Bincinteles, e vorba despre un ideal care trebuie atins. Cautarea unimii

vointei e .necesara ~i nu poate fi regasita decit prin

rugaciune, prin rugaciunea in care sotul ~isotia cer ca Dumnezeu sa Ie descopere voia Lui In ceea ce-i priveste; iar la rugaciune trebuie adaugat, negresit, sprijinul indispensabil al Parintelui duhov-

•

mcesc,

. NOTE

golire, de-

..

5 --- Un singur trup •• ~

65

.,

I

..

.. -

'\.

~.'

~ ...

,. ".11 ...

tf" ~ ~~:.~

......

. ~.

_ .. - r.

, .

CAPITOLUL 8

RAzBOIUL NEVAzUT, IN DOl

..

Este in Evanghelie un cuvint al Mintuitorului

care ne izbesto sufletul ca 0 porunca dumnezeiasca si, de indata ce ne vine in minte, Ii descoperim forta, puterea si nevointa, Atunci cind Hristos

I spune pilda samarineanului milostiv, in momen-

tul cind acesta ii da gazdei cei doi dinari, pentru a-I ingriji pe eel coborit de la Ierusalim si cazut intre tilhari, pina la vindecarea completa, Iisus spune: "Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cind rna voi intoarce, iti voi da'". "A cheltui in plus" inseamna a porni de la ceea ce ai deja, spre

ceea ce poti avea, dar nu ai Inca. "A cheltui in plus" inseamna "a investi" in celalalt, ell ajutorul harului primit de la Dumnezeu, har simbolizat aici prin cei doi dinari ai samarineanului. "A cheltui in plus" inseamna mai ales privirea "inainte" a samarineanului, adica a lui Dumnezeu, care i~i of era daruI, cei doi dinari, gazdei, pentru a-l ingrlji pe eel ranit, dar cerindu-i, la fel ca in pilda talantilor, mai mult. In casnicie, fiecare e gazda celuilalt, de vreme ce fiecare 11 primeste pe celalalt, care e ranit, dar, in acelasi timp, ~i uns ell vin-' ~i untdelemn3' -- _simboluri ale pecetii darului Duhului Sfint ~i ale

• • - I

66

~ .

euharistiei "p·entru iertarea pacatelor ~i pentru viata de veci'". Privirea Domnului 'e indreptata intot-

, .

deauna inainte, depasind ranile spirituale pe care Ie

descopera, pentru a varsa asupra lor vinul si untdelemnul, spre tamaduire. Dumnezeu 11 vede pe pacates direct vindecat si restabilit. Aici putem descoperi una dintre problemele cele mai tainice ale

vietii harice a cuplului.

'Atunci cind un barbat si 0 femeie se recunosc si se unesc inaintea lui Dumnezeu pentru a forma un camin, adesea au un fel d'e intuitie a potentialului psihologic si spiritual al celuilalt. Ceea ce nu e absolut dar se intimpla suficient de frecvent pentru a fi necesar sa se discute aici. In fond, privirea

ell adevarat iubitoare e incarcata de har. Daca omul iubeste intru iubire dumnezeiasca, Il vede pe ceIalalt si ell 0 privire dumnezeiasca si 11 primeste asa cum Dumnezeu i-a poruncit sa-l primeasca. Privirea eu care Dumnezeu priveste omul e mereu indrep-

- tata inainte nu ramine 'blocata pe trecutul per-

soanei respective, ci cauta spre un viitor relativ.

Dumnezeu vede omul in ultima sa posibilitate: "caci pe cei pe care i-a cunoscut mai Inai~te, ~ai .ina: .inte i-a si hotarit sa fie asemenea chipului Fiului

·Sau ca EI sa fie Intii nascut intre multi Irati, Iar

pe care i-a hotarit mai inainte, pe.a~e~~ia ' i:aA si

chemat; si pe care i-a chemat, pe acestia l~a ~1 In~ dreptat; iar pe care .i-a indreptat, pe acestia I-a si .marit"5. Dumnezeu discerne dinainte posibilitatile fiecarui om. Apoi, in functie de acestea, prin har, Il hotaraste mintuirii si asemanarii ell chipul Fiului Sau, Harul da omului puterea de a depasi ceea

ceeste pentru a deveni ceea ce nu este inca. Aceastil pri~ire a lui Dumnezeu, omul 0 dobindeste ~urnai ,prin iubirea adevarata pentru aproapele sau.

67

i

, ~ .

. .,

l';~' ·

.11;.

.'

....

....

o privire profetica, .prin care" celalalt e vazut -in, plenitudinea potentialitatii sale si - aceasta adesea inca de la prima', intilnire. Dar, de vreme ce omul a uitat nevointele vietii spirituale, rugaciunea si, mai ales, renuntarea la sine, nu mai reuseste sa inte-

le~~a acest lucru asa cum este el de fapt: ,ca pe 0 promlsl~ne ce ~u se poate realiza decit ,eu multe si marl eforturi. Ades-eori, fiecare dintre cei doi are impresia ca celalalt e foarte aproape de aceasta devenire mai eu seama in timpul starii de har a ince-putului vietii impreuna, cind traiesc arvuna - deve-

.. - nirii potenJiale. De aici atitea deceptii, ca sa nu spunern chiar crunte deziluzii, atunci cind viata de zi ~u zi seoate la iv~ala egoisme, obiceiuri si pareri care se bat cap In cap, tot felul de manii -

care contrazic in mod brutal intuitia de la inceput .. Astfel, se intimpla ca prima impresie 'sa fie

,U' imediat refuzata pentru ca, in prezentul concret nu exista nici un element' care sa prevesteasca un posibil viitor in acest sens, Alteori prima impresie e doar pusa la indolala, refuz~ta, din nou

~cc:pt:ata, in. f~ncti: ~e imprejurari, Se intimpla l?Sa ~1 ca privirea inainte sa fie luata asa cum e ~l astfel sa constituie, din partea fiecaruia realitatea pr~misa si, de altfel, posibila, Atun'ci, toate e~ortunl~ vor co~verge in sensul acestei evolutii spirituale, fiecare ajutindu-l pe celalalt in drumul sau,

Atingem, aici, una dintre antinomiile spirituale al~ vieti~ ~n,", doi. Daca in manastire sau in viata semi-eremitica, eel mai adesea un Batrin ell mare ex-

perienta duhovniceasca sl eu vizibila sfintenie i~i indreapta ~i i~i calauzeste ucenicul sau ucenicii

in casnicie e vorba despre 0 fiintii imperfecta, care ajuta . 0 alta fiinta imperfecta ~i se lasa ajutat de ea. Bineinteles ca, in Biserica Ortodoxa, rolulPa-

6;8

..

,

!::.

f: .. ~:~'

,

·

. -:

~~: .: ~ .

~ .,

.... ~~ ..

, .,

. '

...

.. - .

....~

_.

· •

..

rintelui duhovnicesce fundamental in v ederea , 'rea-

Iizarii cuplului. Dar cuplul se asumape sine. Inceputul 'vietii in doi eo imperfectiune reciproca, din

punctul de vedere al persoanelor, dar 0 . desavirsire, din punctul de vedere al harului, Sa ne amintim numai ca, prin 'I'aina, Hristos insu~i devine comuniunea caminului.· Deci unitatea cuplului nu

trebuie cautata in ceea ce e imperfect, ci in ceeace

e desavirsit. Casnicia _aduna doua fiinte imperfecte, pentru a le desavrrsi. Doua Iiinte imperfecte nu pot

'trai impreuna ~i nici nu se pot indrepta, decit pen- .

tru 'ca i~i cladesc unitatea harica mtru Hristos, piatra cea din capul unghiului, si se indreapta unii pe

a1tii sub privirea lui Dumnezeu. Aceasta dubla indreptare presupune ca fiecare sa se lepede de propria-i privire, adica d.e trecut, de coneeptii, de cer-

.titudini, pentru a dobindi privirea dumnezeiasca.

Astfel, va reusi sa vadeasca celuilalt un chip ne-

. '

cunoscut pina atunci, riecunoscut pentru 'eft paca-

tul 11 ascundea aeoperindu-I; si pentrtl ca el insusi nu-si punea problema de . ce se purta intr-un fel sau . altul, de ce avea un anume mod de a considera viata -etc. Intimpinam aici 0 mare dificultate: sa-i

descoperi celuilalt ce, anume / te paralizeaaa spiritual, dar nu inchizfndu-te intr-un chip (cioplit), ci aratindu-ti potentialitatea duhovniceasca. Marele pacat este ca omul se [udeca pe sine :;;i l~i plasmuieste un chip in care incepe sa creada, I~i face propriul idol. 0 trasatura de caracter, un obicei, un stil de viata, un mod de a gindi .. 4 toate devin absolute ~i sintem tentati sa spunem: "e-i bine, acesta

sint eu ''. Dar privirea dumnezeiasca a celuilalt e nevointa care problematizeaza.tot ce tine de 'acesta'

·~i permite schimbarea .

I ~

;

..

...

J~;:

• I

,

'~, ..

... ;- ..

~ 0 •

!~NP .

. . ....

p'

o.

Dumnezeu· vede omul Intr-o frumusetn inimaginabila, iar atunci cind 11 priveste i-a dezvaluie toata pe de-a intregul: eel mai adesea; omul nici

nu se -,recunoa~te in ea. Iubirea reveleaza '0 - fiinta n?ua! ~ebanuita,· care adesea chiar spe'rie, atit e de diferita! Cu toate a'cestea, este 0 fiinta reala: numai

c~ ~ fii~ta "dinainte" si nu cea "dinapoi". 'In casnlCle, flecare poate dobindi acest dar al adevara-

tei priviri, Prin iubirea ,harica, iube~ti ipostasuI

adevarat, realitatea spirituala a sotului sau a 80-

tiei. E 0 realitate 'care se dobinde~t~ prin razboiul nevazut, de fiecare zi. Viata spirituala a celor casatoriti nu e diafana, ci tine de coneretul cotidianului, unde fiecare arata celuilalt efortul necesar schimbarit unui anumit mod de a reactiona a unei preju'decati, a unui tip de comportamsnt ~i - efor-

_tul necesar devenirii .intru fiinta sa potentiala, 'inca nedesavir~ita, dar de Infaptuit. Omul are a deveni

.ceea ce. nu este inca, spun Parintii Bisericii", Deci

daca nu uita de sine,· mat intii, Iepadind ceea ce este, omul nu va reusi - niciodata sa ajunga ceea ce are a fi.7_

; Ceea ce nu e posibil fara .aflarea Ilnistii ,interi-

v: oare: a Impacarii ell sine II care e fundamentul

mtregii vieti ,duhovnice~ti. In Biserica Ortodoxa, aceasta cale a lini~tii se numests isi.hasm -- I in "limba greaca, isihie rnsemnrnd chiar liniste. Dumnezeu re-creeaza .omul In .liniste. Lucrarea Iinistii .e cea

_mai ,m,are infaptllire'a, vietii- spirituale. Dar Iinistea este d~ trei felu:ri: prima 'e a ascezei, in care vointa omulul seexerseaza in harul dumnezeiesc cu renuntarea, la voia proprie si eu - aflarea adevaratsi identitaii si e un act' de' credinjaasemenea celui alIui

Avraam, care pentru credinta a Iasat totul ~i a pleeat spre Pamintul Fagadtiinlei. Omul are ten-

,70

dinta -de' a se- defini pe sine printr-oserie de prismo a ceea ce crede el ca alcatui.e~tepropria-i personali ..

. tate, fiinta sa reala, Dar aceasta definitie, acest "eu sint", e legata de natura cazuta, lacare potrivnicul are acces.Privirile celorlalti, parerile lor joaca un rol deosebit de important in stabiIirea acestei identitati. Viata spirituala autentica rezida insa tocmai in sfarimarea completa a tuturor definitiilor si in renuntarea la ele. Lepadarea de sine eporunca Mintuitorului, definitorie pentru aceasta Iapta ascetica: a telepada de tine insuti, de sinele .intelepciunii ca...: zute, de sinele supus .legilor .veacului, pentru afi creat . din nou, inaintea lui Dumnezeu, complet diferit de ce'ea ce erai in Iata lumii. Aflarea Iinistii interioare e 0 experienta spirituala deosebit de inalta, .imposibil de realizat fclra ajutorul harului, dar si fara hotarire personals ~i fara liberul arbitru al fiecaruia in parte. Pentru ca a afIa Iinistea interi-

oara presupune a relativiza toate certitudinile pe care Ie aveam inainte, ell privire Ia propria persoana, Apostolul Pavel exprima in chip minunat

aceasta constientizare: "Cind eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un eopil, judecam ca un copil; dar cind m-am facut barbat, am Iepadat cele ale copilului'?',

Prima etapa a fost deci aceea in care am constientizat, prin credinta, relativitatea "sinelui" omenesc. Lepadarea de sine e 0 porunca reala a Mintuitorului.. ell aplicabilitate in aceasta lume. Cea de a doua etapa va fi, apoi, aceea in care eel pornit p'e cale primeste harul. De abia dupa ce s-a nascut prin lini~te,· care e' inseparabila de Cuvintul

divin, omul i~i depa9,e~te limbajul, gindurile, rationamentelo de copil. In fond,Cuvintul absoIut, Logosul divin, pentrua putea fi - primit, cere linistea

71

.j ..

desavir~ita a' sufletului care Il ,zamisl~te aiel, tre~ cindprin toata ierarhia cereasca. De abia acum,

~dupa ce primests aceasta nouan~t.ere,omul se poate dezbraca de cele ce tineau de copilarie si de pacat: "Atunci voi cunoaste pe deplin, precum am fost ounoscutsieu'tf .... ,,- spune Apostolul Pavel, din-

du~ne ,multde gindit ~i prin acestecuvinte. Mai intii este, asadar, eel Care cunoaste inaintea omului .

. "Precum am fost cunoscut ~i eu" exprima, de fapt, , caracterul perenitatii acestei cunoasteri, Prin aceas-

" tii cunoastere ,a Celui ,Care cunoaste, se pogoara ulterior asupra omului cunoasterea de sine. Mai inainte de aceasta sta, , insa, necunoasterea, adica linistea interioara, Astfel, Dumnezeu Il re-creeaza pe om in liniste, caci lucrarea lui Dumnezeu se petrece in liniste desavirslta, in 'lini~tea ne-intelegerii creaturii fata de Creator. Lucrul facut nu-l poate nici cuprinde, nici intelege pe Cel Care I-a, creat.

Dar devenind ~i primind necreatul, care e fara inceput si fara sfirsit, fara tata sau mama, fara genealogie!'' .. creatura descopera tocmai in ne-cunoas-

tere 0 noua cunoastere care surpa toate vechile cuijo~tinte si mai alespe cele eu privire la 'sine .. "Caci

vedem acum ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci, fata catre fata; acum cunosc in parte; dar atunci voi cunoaste pe deplin, precum amfost cunoscut si eu" · '. iata cuvintele care defincsc esenta acestei Inalte experiente spirituale. Astfel, tot ceea ce gindeste si spune omul,cita,vrem'e e sub jugul pacatului, deci pina ce nu a, fost inca "re-nascut" din Duhul Sfint, ·n':! tine de adevarata sa fiinta, De

.abia dupa 'ce vorjncepe sa-i vina ginduri si ,cuvinte 'drepte, i~i va putea Iepada vechea fire.. Caci . ;,cind va veni ceea ce e desavirsit, atunci ceea ce , . este in parte se' vadesfiinta't-! · ..... explica Apostolul

-

, ~2, Pavel, ·,Viata, -cind apare,' pune ,c,apat mortii, Caci

..t~' ~

;t· ceea -ce nu.c decit provizoriu e .llpsit de existenta

'r':-',' ,ontologica. Doar ce e vesnic e· viu.. ,," " ,,',' ,.' .

.~~_ ,,' .. ' -'. . ~eci 'prima etapa .. a fostaceea a constientizarii, in C,':, , privirea dumnezeiasca ~i ell ajutorul credintei, a

· ',' relativitatii persoanei care nu ,3. fost inca "re-nas-

cuta" in Duhul Sfint, ·Adouaetap&,·a cufundarii in

'\, Iiniste, presupune doua miscari rprima, ascetica, pre-

,,- 'supune renuntarea la patimi.. artificial legate de

· t.rasaturi" de' caracter, in -realltate nespecifice fi-

intei.r.A doua va fi tocmai zamislirea in liniste a adevaratei fiinte noi si a .lucrarilor sale .. Moartea ~i invierea sufletului.. Acestedo~iirrii~cari sintcon-

jugate, deoarece aparitia .unui har provoaca surparea unei patimi, Spre exemplu, iubirea va .alungu tct

ce ise opune: ura, .egoism, indiferenta .. Dar intotdeauna harul precede moartea ,patimii.. ' ','.

, In, .·continuare,a treiaetapa .eriegraita ~i impo-

- sibil cl'e explicat in termeni proprii: ,e starea de uim.ire in,'cq.re. cade sufletul a: carui minte ~ partea sa contemplativa ' -.pr~'Il1e$teiGo~a lui Hristos, iar Acesta ii r'eveleazacfd.ev~i'ratul ipostas ~i 0 preschimba intr-o mireasa-fecioara, Intr-o maica-fecioara ee-L va zamisli In: sine pe 'Htisfos. "Dacavrea cineva: sa vina dupa Mine" ~a se lepede de sine, sa-~i

~ ia crucea si sa-Mi urmeze 'Mie".f2. Cuvintele Mintui-

. r I •

torului sint destulde categorice, aici. Numai si nu-

', .. .. . , .

" mai puterea iubirii 'dil omului capacitatea dea S'e

:~: ' lepada de sine, de tot ce credeaTnainte, de toate

,:.~:, prejudeca tile sufletesti 13 'ell care' se identifica pe

t. sine, pentru a deveni un om nOll. ' , ' ,

.In 'casnicie, harul nu e dat intotdeauna direct; eel rnai adesea, vine" prin celalalt, E una dintre marile taine ale vietii spirituale in doi. Vechileatitudini, .imaglni despre·"si.ne,-"vechile conceptii 'se

•

, .

.... .:..

72

..

-

rr

,

• r'

..

..i.-

.. .

I,. :

~. ,

.

.,..

73

,.:, yiat~v:~ni;ca" 19. "Dada grauritele --de gnu, cind cade ~~y~., In pamlnt, nu va muri, ramfne.singur; iar daca va

~f·· muri, aduce multa roadcl"20. Omul, pentru a renaste :2::'h In Duhul Sfint, trebuie sa moara siesi trebuie' sa

"" , ,

moara conceptiilor despre sine. Iar crestinul care

s~ leapada de vechile obiceiuri, se l~apada . de SIne pentru a implini voia lui Dumn'ezeu dobin-

de~te bir~inta c?iar si asupra sa. "eel ce i~i iube~te

"sufletul 11 va plerde; iar eel ce i~i uraste sufletul In l?mea aceasta 11 va pastra pentru viata ve~nica"21.

Chiar despre acest razboi nevazut pe care 11 are

de d~s. o~u1 impotriva sa, Mintuitorul spune': "Nu soc~tltlv ca am venit sa aduc pace pe pamint ; n-am

venit sa aduc pac-e, ci sabie. Caci am venit sa des-

part pe fiu de tatal sau,' pe fiica de mama sa pe ..

~ d '

nora e soacra sa. ~i dusmaml omului vor fi ca~

nicii lui "22. .~i ai~i, exe~plul trebuie luat si . intr-un sens simbolie, Casa 11 reprezinta pe om eu

dusmanii lui intr-insa 'I'atal e ereditatea psihica' I:g~ta' de educatie,' de mediul social, de prejude~

catl, de reguli, de legi . care sint ale lumii sinu

ale lui Hristos. Fiica e· sufletul rnsusi, care respinge aceasta Iegatura de rudenie simbolizata de mama

~i educatia, simbolizata prin soacra. Omul vechi in~ tra in contradictio eu omul nou, ell omul pe cale' d~' a .se n~~te, de a se inalta. Omul vechi e rob potrl.vnlc~Iul",pe cind omul nou e "sub jugul blind al

lUI Hristos · Aceasta e lupta care Se duce in in-

teriorul omului. .

Omul nou se na~te in Duhul Sfint, ,Adevarat· adevaratzic tie: De nu se va na~te cine~a de sus: nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu" 23.

Na~terea a doua se petreee chiar atunei cind omuI :;;i batrin fiind, intra' a doua oara In pintecele mai~ cii sale si Se na~te24.· Cit de precise sint aceste CU~

.cern trecind prin ochii plini de· iubire ai celuilalt, care del la 0 parte orgoliul, vanitatea si toti cei-

lalti paraziti ai sufletului. 'Privire~ iubitoa~e.~ c:luilalt pune inainte, apoi, perspectiva devenirn SPI-

rituale, a adevaratei . "metanoia", a transformarii

totale a fiintei si te ajuta sa te simti din ce ince mai strain de imaginea pe care ti-o plasmuiesti des-

pre tine si sa-t! descoperi, treptat, ultimul ipostas al adevaratei tale fiinte; aceasta privire plina de iubire aceluilalt e ·chiar privirea lui Dumnezeu si e 0 permanenta invitatie la schimbare, la evolutie,

A-ti lua crucea in fiecare zi sint cuvinte care

arata ca lepadarea de sine e razboiul eel mai greu, 'eel mai obisnuit ~i eel mai important al vietii spirituale. Crucea simbolizeaza, aiei, incercarile prin care invatam Iepadarea de sine. In pilda tinarului bogat14, pe care Hristos 11 indeamna, priv~ndu-~

ell drag, sa-si vinda averea, sa 0 dea saracilor ~~ sa-L urmeze pe El, Mintuitorul combate tocmai acest atasament al sufletului de c·ele ale lumii, ata-

sament care adeseori merge pin~ la !-dentificar::

Du-te vinde averea ta" .. _ · nu vizeaza doar banii

~i proprietatile materiale, ci ~i falsele bogatii inte-

rioare ale sufletului, care ajung sa se amestece in substanta fireasca a acestuia". Vindecarea bogatiler este, aici, chiar eliberarea de povara lor· · iata irnensa victorie a sufletului omenesc, a omului, asupra sa!", Caci mult mai greu e. sa renunti la aceste bunuri, adinc inradacinate ,in inima, decit la pro-

prietatile materiale-". E mult mai greu s~ .~e eliberezi de bunurile interioare, decit de .bogatllle eXterioare'". In alta parte, Mlntuitorul .spune ca. ,,~el ceo 'i~i . iubeste .. sufletul II v',a pierde; iar cel-cefsi

uraste sufletul in Iumea .aceastail vapastra pentru

I~ : •

I .'.

", .

,.:

~.;:

: I'

75

....

,.

. _._. . -

, . .'"

'l! .

1 ~ .-

j. i .:

, ,P.

I ~

. .

-

. vinte! Nutrebuie sauitam caHristosvorbe-a inara-

maica, iar in aceasta Iimba semitica, la fel .ca in ebraica sau in siriaca, Duhul Sfint este de genul

-sv feminin, nu - masculin. Astfel, maica din pintecele careia omul, imbatrinit de pacat, trebuie sa se nasca

a doua oara, pentru ca prima oara s-a indepartat,

o data ell Adam 9i Eva, .de semintia lui fireasca, e chiar Duhul Sf'int, Mingiietorul, eel care zamisleste, sporeste 9i hraneste, Omul trebuie asadarsa revina Ia nasterea din Duhul Sfint, iar pentru '

aceasta trebuie sa moara nasterilor plasmuite ale lumii. De altfel, multi dintre Parintii Bisericii, ca bunaoara Isaac Sirul.. Diadoh al Foticeii, s.a.; vorbesc in repetate rinduri despre Sfintul Duh 1a feminin, comparindu-L eu 0 maica, "Ce este nascut din trup, trup este; ~i ce este nascut din Duh, duh este. Nu te mira ca ti-am zis: Trebuie sa va nasteti de sus. Vintul ' Duhu125, .~ sufla unde voieste

si tu auzi glasullui, dar nu stii de unde vine, nici incotro se duce. Astfel este ell oricine e nascut --'din

Duhul'i-". Hristos arata aici despartirea neta dintre trup ~i Duh. Nastere din trup, ell toti factorii ere-

ditari, eu toate cunostintele, referintele, reperele ~i continuitatile specifice. Nastere din Duh, "nu stii de unde vine, nici incotro se duce", dar tocmai in absenta ereditatii, a referintelor, reperelor, raporturilor ell trecutul sau ell viitorul, ell societatea, familia, educatia, adica tocmai libera de tot ce hraneste omul vechi si prejudecatile sale. E yorba des-

pre 0 ruptura de toate referintele lumii. Iata cum descoperim, ~i aici, sensu! spiritual al relativitatii, Crestinul, stiindu-se inca sub imperiul impresiilor omului vechi si al iluziilor acestuia, relativizeaza tot ce resimte ca fiind ·in sine provizoriu si sortit sa dispara o data cu nasterea deplina in Duh. Cresti-

..

nul constientizeaza ca ceea ce simte despre sine t'

trecator, sortit disparitiei pentru a lasa loc pietrci albe a noii sale fiinte spirituale, insemnata "ell nume - nou, pe care nimeni nu-l stie dccit primitorulv-",

. Nimeni nu poate sti numele inscris pe piatra alba adica nimic din lume nu poate cuprinde, cu ele-

mentele si conceptiile lumesti, vesnica noutate a Duhului Sfint In care omul nou e renascut, Mint~a care se indreapta spre Dumnezeu, adica spre 'I'atal ei, trebuie sa-'~i inceteze orice gind lumesc, sa se elibereze de orice concept omenesc: atunci il va

, primi pe Dumnezeu, fara chip, fara forma in negraita slava. Atunci cunoaste ca n-acunoscut nimic caciobiectul cunoasterii e incomprehensibi128_ Dum~ nezeu daruieste aceasta piatra alba, adica innoita, celui care biruieste in razboiul nevazut/"; deci piatra

are caracterul unui dar, al unei harisme venita de :.. ,_ unde~a, dar dintr-un "undeva" in care primitorul -" de-abia acum e primit pe deplin, iesind din lume,

, dar raminind totusi om. Aici se manifesta absolu. t~ despartire: numai eel care traieste aceasta experienta cunoaste numele primit "de undeva"; nimeni altul nu-l .poate auzi, pentru ca lumea are 0 intelepciune care ii este proprie, adica

decazuta, ~i careia intelepciunea lui Dumnezeu ii este inaccesibila. Casnicia proiecteaza omul inspre

-ac:st nume nou si, aici s-ar putea spune, in inti- ..

mitatea lor cea mai profunda si in iubirea dumnezeiasca, cei doi isi cunosc numele tainic unul altuia, uneori chiar unul inaintea celuilalt.· ,

Astfel, in casnicie, razboiul duhovnicesc e dubIu, de vreme ce fiecare incearca s~ se lepede .de 'sine pentru celalalt, -, pentru a-I ajuta sa ·se .nasca .spi~itual din propria-i __ .realitate ,:prqfunda,,,:'pentru a -$lteg_asi ad ev aratul.i postas .. .Cununa; .earefn ri ~

. . .. ~

'-.:...

.

~ ....

ij~ .:.,.. . :~'; I

)" , . ~~\' ..

1-: •

J'.';~ . .' ,. -

': '" r

. :.' '.:

.

~~. ~ . : ... :.1.-

·il· , . " ,~

I ,

.. c-

.

, ,

, . . . ,

~ ...

~

1~ ..

.. ~ . .

,

, ...

.~ :

. ,

I j ....•

. .(,.

~"':I;:' .

·,,:~I:

. ~"t.; -

.. .

:71

, .

tualul ortodox se asaza pe capul mirilor, e simbolul imparatirli Duhului Sfint, .dar ~i semnul martiriului la care sint chemati cei doi. - Atunci cind un

,

barbat ~i 0 femeie sint uniti prin Taina Sfintasa-

vir~ita de preot, in Biserica Ortodoxa ei au de trecut printr-un ritual care Ie aminteste de aceasta dubla nastere spirituals. - E Slujba Cununiei. ,,'Se cununa robullui Dumnezeu (N) ell roaba lui Dum-

nezeu (N), in numele 'I'atalui si al Fiului ~i al Sfintului Duh. Amin" IV • spune preotul, In timp ce cununa mirele, "Se cununa roaba lui Dumnezeu (N) ell robullui Dumnezeu (N), innumele 'I'atalui ~i al Fiului si al Sfintului Duh. Amin".. rostestc In

continuare.Tn timp ce cununa mireasa. Astfel, fiecare e cununat in numele celuilalt, aratindu-se cafiecare e cununa martirica a celuilalt si, pentru ca semnificatia aceasta sa fie clara, spre sfirsitul slujbei, sotii, inca purtind cununile, condusi de preot, inconjoara de trei ori Evanghelia, aratind ca, de aci inainte, Hristos va sta in centrul ivietii amindu-

rora. In acest timp, la strana se cinta: "Sfintilor mucenici, care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat, rugati-va Domnului sa se mintuiasca sufletele noastre" faclndu-sc din nou aluzie Ia cununile mar- ..

tirice, Dar, intre cununie ~i acest ritual, cei doi sorb, din cupa vietii impreuna, mai intii barbatul si apoi

femeia. . .

Cununa martirica simbolizeaza, 'deci, atit povara imperfectiunilor celuilalt, cit si descoperirea, inaintea lui, a propriilor imperfectiuni. De aceea se rosteste in' Biserica Ortodoxa, atit de adevarat: "Se~ cununa robul lui Dumnezeu (N) ell roa-· ba lui ... Dumnezeu (N) ... " si "Se cununa roaba lui Dumnezeu (N) ell robul lui. Dumnezeu (N) .... " .. --.

fieca're'devenind cununa martiriului,de;ci a biruin-

. .

~ .

. ..

',_I"

...

. ,

". s-

" I,'

d'"

lei celuilalt. Si numai purtind aceasta cununa, fie'care progreseaza, Fara cununa, nimeni nu poate intra in Imparatia cerurilor, cununa fiind aceea care ne introduce in viata dumnezeiasca, Prin aceasta Taina, fiecare 11 sprijina pe celalalt sa se nasca din nou, in adevaratu-i ipostas spiritual. Caci 0 cununa rnai intri 0 primesti, iar apoi 0 portivLa feI, fie'care mai intii 11 primeste pe celalalt in suflet,· iar apoi 11 poarta in inima. Cei doi devin, ,unul pen-

tru altul, Hristos purtind pe umeri oaia cea pierduta, dupa ce a aflat-o. Fiecare e pentru celalalt ·crucea, pe care Hristos ne-a poruncit sa 0 luam, Iepadindu-ne de noi insine. Si eu siguranta daca fiecare i~i asuma casnicia astfel, cei doi sint.. im-

preuna, urmatori ai Mintuitorului. Iar crucea, chiar daca poarta spre mormintul sufletului pierdut, duce spre lumina, bucuria si slava invierii. Din acest moment, cununile devin semnul prezentei invizibile a lui Hristos, prin Sfintul Duh. Biserica ortodoxa cinta aceasta bucurie chiar in timpul slujbei:

"Doamne Dumnezeul nostru, ell marire :;;i eu cinste incununeaza-i pe dinsii''. Invierea sufletelor e prin-

cipala invatatura a vietii spirituale, in ortodoxie, 'Dar adeseori apare, aici, 0 deviere devenita deja clasica : nu mai vedem decit invierea, trecind peste adevarul ca a invia inseamna "a te ridica din mor-

rnint' si presupune, in prealabil, 0 asumare volun-

tara a mortii, .

Slujba Cununiei contine si 0 semnificatie impe-

. .

.riala. A fi cununat inseamna, pentru celalalt, a-I fi

'imparat, respectiv imparateasa. Intotdeauna, .impe.rialitatea e .inconjurata ell 0 aura de sacralitate. E ~;rnpodobita. -CU, toate ,frumusetile,a~a cum '0' arata

.chiar J;;i vesmintele liturgice pe .c~r~:Ie .p<?arta,~~ye.ranil 'in .ziua '. incoronarii lor. Ei bine,' asa ilvede

i

, ......

,. J .

• '1 .••

. i : .J\

I .11 . '"' I ...

'. L .' •

.. .ll - .

r ': I'

.'l ~ ~ .

1:.;:, • .......

78

79

..

.'

..

.;,--

• L

..

• r .-

.P

,

. ~

-.,.

. . si Dumnezeu . pe om:·' in imperialitatea si frumu-

. . ' .. ' setea sa absoluta .. Daca Dumnezeu nu arprivi omuI ..

astfel, chiar ~i atunci cind acesta e cazut in tina pacatului, nimeni dintre. noi nu ::;-ar mai putea ridica, nimeni nu s-ar mai putea dczbraca de hainele placerilor.. ale grijilor lumesti, pentru a se inves-

rntnta in . lumina, '~i frumusete, Cununa ,arata,' ina-

intea lui Dumnezeu, .frumusetea profunda a' fieca ... rui ipostas care i~i asuma imperialitatea spirituala, In acel moment, Hristos-Imparatul insusi of era credinciosului puterea de a stapini, intruDuhul Sfint . In 'trairea rnistica, eelcare se roaga se ved·e pe sine

."altfel",. sub privirea lui Dumnezeu, f?i are con~ti~

. inta caHristos 11 vede ell adevarat intr-o Irumusete~de-adreptul-,stup·efiaIlta. Atunci, sufletul i~i spu-

ne siesi ~i Ii spune lui Hristos: nu, nu se- poate sa fiu eu=acela .. 'I'otusi, vede ca fiinta-sa adevarata, 'ca" .ipostasul sau adevarat e imbracat cu .negraita frumusete ~i inzestrat ell. putere .imparateasca. Dar

aceasta viziune e antinomica deoarece, descoperin-

du-~i" frumusetea, el descopera~i toata 'urlciunea

'. {' ..

care umbreste lumina ~i 0 Intuneca. Dupa inva-

tatura' ,Bisericii Ortodoxe, descoperirea pacatelor ~j 'a greselilor .trecutulu,i are loc 0 data cu revelarea frumusetii Iuminii necreate. Cununia e semnul du-

- .

hovnicesc al frumusetii absolute a celuilalt, spre

• - I I

. I :

care va trebui sa-~i indrepte intreaga viata, Dar

pentru ca lucrul acesta. sa fie posibil, e nevoie ca fiecare dintre cei, doi sa-Lvada p;e celalalt astfel

incununat cuslava: "Doamne Dumnezeul nostru, eu rnarire ~i, c;u cinste incununeaza-i pe dinsii" -

·se cmta in Biserica, in acest moment.

. ....

'. .Blava si frumusetea .luminii lui Dumnezeu si

. ..

.oinstea de a te invesminta in ele sint realitatea

...... • I·. • • •

/~"~_,' mistica ce ii Incununeaza, la un loc cumartiriul,. ':.;{ IJe cei doi miri .

j_ .~ :II.lIIIIId:" . I( I

" r> . . ~ .' . . ;

' .. ~i ~ . ~

., ' .,.,

.: ' . i ~

. ~ : r ~ ,

". :";

,

v

, .

~;

-.

,

~ ~

, -t' - ,

;. 'NOTE

.po

;. -

~ , ,

. ....'

-

'.

(1) Luc. ro, 35.

..

r~

(2) Luc. 10, 34. Samarineanul unge eu ulei si eu vin ranile celul

...

. ~ .lovit de tilhari.

. . '. (3) Luc, 10, 3·1:.

(4) Cuvinte rostite d~ preotul ortodox atunci cind ofera 'I'rupul'

.\..

~l'Singele Domnului celorcare se trnpartasesc .

~ (5)' Rom. 8, 2930 .. ' .

. . r. (6) Grigorie eel Mare, P.L., t. 76, 1234 1235.

, ' .

(7) Ibid.

(8) r Cor. 13, 11. (9) I Cor. 13, 12. (10) I Cor. 13" 12.

. (11) I Cor .. 13, 10.

(12) Mat. 16, 24.

.. . . . .

, (13)' Sf. Simeon N QuI Teolog, Imnele iubirii dumnezeiesti.

. . ,

(14) Mat. 19, 16 . 26; Marc. ro, 17---31; Luc. 18, 18 ·-30.

(1"5) Sf. Paul din Nola,' Epistole, 40, 11 5S.

(16) Ibid. "

(17) Ibid.

(18) Ibid.

(19) loan 12, 25. (20) loan 12, 24.

". (21) Sf. Paul din Nola, Ibid., ~i Mat. 10, 34, (22) Mat. 10, 34 36.

(·23) loan 3, 3 . . ', ' -, . (24) loan 3, 4.

... "

. . . .

': ,,(25) Cuvint care in limbile greaca ~i aramalca are aceeasi semni-

,

I'> .. " , flcatie.

~

. ._ (26) loan 3, 6 8.

(2.7) Apoc. 2,: 17.

,

.'(28) The'olept Filadelful.

(?9) Apoc. 2, 17.

:~

,i

L •

-!; •

...

so

81

....

Daca fiecare,·· din iubire, se leapada dt! Hi no, "{<':: incercarea e depasita, Fara armele rabdari! divine, .-,}', cuplul e in mare pericol. $i nu e yorba aici de altii ;;', rabdare decit de aceea a tatalui faia de fiul risipi-

tor, care pleaca, dar e asteptat mereu ell bratele

deschise; nu e vorba decit de rabdarea pe care Dumnezeu insusi le-o daruieste mirilor, prin Taina Cununiei. Aceea~i rabdare, pe care Dumnezeu insusi 0 are eu fieeare dintre noi si careia fiecare trebuie sa ne deschidem prin rugaciune, pentru a 0 primi si a. o lucra unii eu altii.

Nude putine ori, omul cazut in iluzia timpului absolutizeaza clipa prezenta si Ii confers 0 vesnicie pe care de fapt nu 0 are, inchizindu-se, astfel, in eveniment. Deci nu se inchide numai in idolul pe" care ~i-l plasmuieste despre sine, ci ii inchide ~i pe

ceilalti In chipuri cioplite si false, situate mereu sub semnul provizoratului, Judecarea aproapelui ~ caci a~a se manifestaacest pacat ... e tot una eu deznadajduirea in posibilitatea schimbarii, in posihilitatea celuilalt de a inainta spre sine. Chipul e cioplit ca pentru totdeauna. Insa cum viata e intr-o vesnica inaintare, evident ca trebuie sa renuntam Ia un asemenea prezent, alcatuit din chipuri irnaginare. Iar aceasta e una dintre problernele ell care

cuplul se confrunta eel mai crunt. E chiar radacina tuturor incercarilor si a tuturor ispitelor. Intotdea-una trebuie sa nadajduim in revenirea celuilalt, adica in na~terea sa din nou, treptat, intru adevarata si reala sa fiinta si in comuniunea profunda pe care 0 avem ell elprin Hristos. Fara aceasta na-· dejde, nimic nu are sens. Sa nu uitam ca judeca-

rea aproapelui e originea deznadejdii! Iar daca e primita inlauntru, deznadejdea va rodi in sufletul deja aflat intr-o stare de extrema sensibilitate, pricinuita

00

• •• I ...

CAPITOLUL 9

I

" 0

"0

INCERCARILE ~I ISPITELE CASNICIEI

. Intotdeauna, intre dorinta de purificare, de sfintenis, de evolutie 9i starea prezentului relativ

,A ,

1~ care omul se lupta ell sine insusi, se afla 0 mare

diserepantg Realitatea acestei antinomii e adeseort refuzata si mai ell seama atunci ctnd e vorba d·espre al tcineva decit noi Insine. In casnicie, fie-

c_are se co~frunta ell imperfectiunile ~i eu neputlntele celuilalt, care mereu apar ~i contrazic sim'tirea intuita la inceput, atunci cind prin har am

p.utut vedea adevaratul sau ipostas, a~a cum Il vede ~l Dumnezeu. Nenurnaratn sentimente de descurajare, deznadejdea, nerabdarsa, dar mai ell seama

o se~zatie de imensa singuratate ii coplesesc ade-

seori pe ,membrii cuplului, Fiecare dintre cei doi

11 cladeste pe celalalt ~i se cladesta pe sine prin a.cela, iar daca untdelemnul iubirifsi al smereniei Iipsesc, lucrul devine prilej de nenumarato con-

flicte, Numai si numai iubirea ,~i. smerenia, care ,se opun egoismului, urii, orgoliului, ne pot intari sa :ne asurnam reciproc slabiciunile. Altfel, ca o roada

a egoismului, fiecare se simte vesnic neinieles de

celalal t . ; " __ ,' ,

~ I • • •• ~. • r .. • ... ... - •

_ .... :

Of

. I··

o 00

... r

; ::: .

82

• I. '11: •• • 1 • r 1

• _ ~ "I"-=. .. f .........

.. .. i} 'I... .......,. _.("t.. . I... _ .... r ....

-, •.. .. _

6*

83

.~

•

"

..

"' ..

..

:.

. -r_

....

- 'I I :

-..:

_

.-- .... - ...

..

. . ..

~

..... • r ...

:.. . j""

. .

-. -

. f·. .

~ .

. .

. ...

. ..

'"

...

- ...

. . ~~ ..

de -durerea sentimentuluica e neinteles de celalalt

~i lasat - intr-o singuratate extrem dechinuitoare; 'va provoca, in cele din urma, ° stare disponibila i~-

faptuirii adulterului.Pentru ca adulterul incepe din rnomentul producerii unei sciziuni obiective de ce~ Ialalt, unde sciziune nuinseamnaneaparat lea cei doi renunta sa mai traiasca impreuna. Sint multe

, ..

cupluri care i~i intretin iluzia unei vieti-comuni-

tare, dar inimile lor stau de mult despartite. .Sciziunea exista din .momentul in care nu mai crezi in celalalt ~i iti pierzi nadejdea ca veti mai putea

cladi !?i inainta impreuna.' -,

Fara a cauta ell buna stiinta adulterul, sufletul . ajuns In aceasta stare e mai aproape de pacat decit i~i poate imagina, pentru ca deja se pune intim la dispozitia altuia, care nu mai e sotul sausotia din "I'aina Cununiei. Semnele pe care le simte eel ce .traieste 0 asemenea sciziune sint: impresia ea celaIalt nu-l mai tntelege, ca are In fata un zid, ca ni-

meni nu-l mai mingiie si nu-l mai consoleaza . 'in necazuri simai ales ca e eu totul abandonat. Intr-un asem,enea moment, e suficient sa dea peste cineva

.aflat intr-o stare psihica asemanatoare, pentru a crede . ca va putea gasi tot ce credea ca-i lipseste: 1mbarbfltare, ajutor, intelegere, dialog, odihna, 0 ·ureche care sa asculte · la toate acestea adaugin-

du-ss si faptul eel aici fiecare da leu bucurie tot ce are mai bun din sine, liber de constringerile vietii .cotidiene In - doi, apasata de griji materiale, de responsabilitati casnice, adica tocmai in afara factorilor -de care simte nevoia "sa - scape", "sa se elibereze";

treptat, tocmai pentru acest gen de - "eliberare" _ ajunge sa caute,- intentionat, acest felde intilniri.

E oispita deja clasi c,a , foarte frecvent intilnita. Iluzia aces-tor intilniri rezida in Iaptul cafiecare "joa~

. . ~ . .

·~,,~,,·t.· -, Cali pentru sine ~i numai pentru sine, fara a-~i asu-

~~r rna vreun rise in privinta noli persoane intllnite, .d> - pentru ca nimic din ce e greu in viata de zi ell zi -:~:~:) .: nu e asumat imprcuna. Pe de alta parte, adecvarea

'-:;if¥' .: celor doua suflete e foarte relativa. Ele nu cauta, nu }:"':, mcearca sa evolueze impreuna, ci doar s-au intilnit ':"/; ,intr-u-n moment cind puteau sa-~i of ere unul altuia

" "aproap,e exact ceea ce cautau fiecare atunci, in acel

,\~" moment. Adese'a, traseele lor sint foarte diferite, /, deci putem vorbi in asemenea cazuri eel mult de ;.;:-~~ interseetart, de doua drumuri care se Incruciseaza,

"~' dar au destinatii diferite si, deci, se indreapta spre

eu totul alte directii .

- Desigur insa ca acesta nu e decit un exemplu de

- .j, Ispita posibila. Exista, in acelasi timp, si multe is-

__ ,pite trupesti. Dar si acestea provin eel mai adesea .: dintr-o lipsa de comunicare, caci .Ioarte rar se in',' ',timplcl ca omul sa fie inters exclusiv spre dorinta

de [uisare carnala. Du_pa cum am spus, ispitele trupesti vin eel mai adesea dintr-o Iipsa a comunicarii eu celalalt intr-un plan profund, fapt care se

. ,.,~ traduce printr-o relatie intima incordata. Astfel, , ispita trupeasca se va adauga la complexul de tra-

iri descris mai sus, pentru ca -barbatul sau femeia '. i~i dore~te sa creada ca e posibil sa cunoasca feri ... . - cirea implinirii si pe acest plan, impreuna ell cineva - din partea caruia a~teapta intelegere. In acelasi timp insa, trebuie tinut seama si de tulburarea prov ocata de frumusetea cuiva sau de un sentiment de putere, de protectie pe care credem ca il emana o alta persoana, atunci cind noi insine sintern in asemenea stari de mdolala si de deruta, - Dar de is-

5 . .

- pite trupesti nu sint scutite nici cuplurile care tra-

iesc in armonie pe toate planurile, IIi aceste cazuri, sigur "eel ele nu apar ca .semne ale' unor probleme

84

.'

. ",

.\ '.

85

. ~

. . .....

~

•

i

. ~

..

,~

, cei doi dinari pe care. Hristos i-a incredintat spre

';; ingrijirea celuilalt; i~i lipseste casnicia de 0 comu.,""'_-=. ........ ,~; •• ,- niune ell totul esentiala si murdaresto ceea ce era

:. ::, curat, Desacralizeaza actul intim al savirsirii intru '~<:, sfintenie a zamislirii nuptiale si ii pierde esenta :1 .tainica, esenta care nu trece decit prin fidelitate.

.::;. E una dintre cele mai marl greseli spirituale, pen-

/. tru ca in casnicie, actul intim nu e nici pe departe ( numai trupesc. E binecuvintat de insusi Dumnezeu .

.. Binecuvintarea lui Dumnezeu Ie duhovniceasca si

aduce ell ea tot harul divin. Fiecare trebuie sa-si aminteasca, in ispita, ca aceasta nu e decit 0 incercare lasata de Dumnezeu spre rntarirea sufletului si, daca nu e savir~ita, nu e un pacat, Dar potrivnicul in-

cearca sa constringa sufletul sa se identifice ell ispita, pentru a-l aduce la Ialsa Incredintars ca dorinta provine chiar din sine. Lupta duhovniceasca consta, aici, tocmai in a nu ne face una ell ispita, constienti fiind in acelasi timp eEl, din nebagare

de seama, lipsiti de rugaciune si deci de ajutorullui Dumnezeu, usor putem aluneca in ea. E 0 problema de discernamint spiritual. De aceea, in asemenea mornente e deosebit de important ·sa ne martu.risim Parintelui duhovnicesc. '

· Nu avem ambitia sa tratam aici toate incercarile' ~i ispitele prin care trece un cuplu, ci vrem doar sa aratam, in principal, eel inceputul adulte-

rului coincide eu inceputul separarii de celalalt, adica din momentul cind nu mai nadajduim in el si in Dumnezeu, Care e chiar unitatea casniciei. Dar

adulterul poate imbraca diverse forme, cum ar fi si aceea a unei munci idealiste, buna in aparenta, dar in care omul i~i sacrifica familia, prietenii, avind pe deasupra impresia ca se sacrifica pe sine ,pentru ei. Munca devine astfel un idol .. 0 a doua sotie sau

_.

necon~tientizate. Alcr e vorbade firea umaria care, cazuta, e atacata si ell astfel de arme. Deci nu trebuie sa devina motiv de ingrijorare si, ceea ce e foarte important, intr-un cuplu cum e ac.esta, OJ

asemenea ispita nu trebuie ascunsa de privirile celuilalt! eel mai bine e sa fie irnediat marturisita si, astfel, sa fie biruita din fasa, Desigur, celalalt trebuie sa fie suficient de intelegator, de tare ~i de increzator in tine, pentru a 0 putea primi sl pentru

a-ti intinde mma, sa treceti rmpreuna peste ea. Apoi, ispita trebuie marttirisita si inaintea Parin-.

telui duhovnicesc, In general, aceste doua remedii sint suficiente.

Ispitele 'trupesti .sint degenerari ale naturii cazute, Ele tin de tendintele noastre egocentrice sinu doar de plclcerea trupeasca in sine, deoarece obiectul Iorriu exista decit ca fantasma sau ca manif'estare a unui arhetip individual al "celuilalt". E sa~ tisfacuta nu atit dorinta trupeasca, cit 0 nevoie

profunda de putere si de posedare absoluta a celuiIalt, dar un "celAlalt" care de fapt nu exista ca fiinta reala, eu suflet,cu sensibilitate, care sufera sau caruia, daca ne unim trupeste eu el, ii putem

rava~i viata, Caci omul nici macar nu banuieste cit

de strinsa e legatura dintre suflet ~i trup, ell' atit mai putin atunci cind se reduce pe sine la stadiul animalic al simplei satisfactii trupe~ti. In realitate nu exlsta impreunare trupeasca neimportanta. De aceea scrie Apostolul Pavel ca "eel ce se alipeste

de desfrinata este un singur trup ell ea'", adica intre ei se stabilests 0 comuniune profunda, chiardaca nu sint constientt de acest Iucru, 0 comuniune care atinge sufletul si, in casnicie 11 lumineaza iar

A "

ill adulter 11 intuneca. eel care cad'e 'in ispita tru-

peasca deturneaza ~irisipe~te in afara caminului

~'.' .

·:1 _ -.

,

. . .

,.

~,

:< •

86

87

(

,

~ . ~

,

"

~. -

.......

.. .

"

..

:.l·· ....

-.

~ . .

, ~

. ,un al doilea sot '.' ' 'maip'utemic,mai pretentios

" . mai devorantdecit adevarata sotie.idecit adevaratul , sot. Aici aduce munca desfasurata in afara privirii .:-'. " lui Dumnezeu, nesupusa lui Hristos, numai ~i nu-

_ _>" mai ca instrument de cistigare a existentei, daca

.' .• -",,,., nu e pusa in slujba adevaratei existente. ,~Nimeni _'_ nu poate sluji la doi stapini" - invata Mintuitorul. --"Mamona" ,e idolul banului, al puterii ~i efoarte ,- interesant de observat ea aceta care i se supun de-

vin veritabili ascetil Dorm Ioarte putin, nu, se gin. desc decit la munca lor, 19i fac programul in functie de muncalor, renunta chiar la vacante " .. Dumnezeu binecuvinteaza munca, daca e fiicuta in lumina privirilor Sale si daca, prin ea, crestinulJsi marturiseste "credinta . printr-o . purtare dreapta. Hristos nu-l . mdeamna pe Zaheu,vame~ul care stringea impozite pentru stapinirea romana,sa-~i paraseasca slujba, Dar, din momentul in care Mintuitorul Ii. trece pragul casei, Zaheu nu-si va .mai face datoria in duhul lumii, ci in Duhul Adeva-

rului. .' '- .:

. "Dcar omul are tendinta de a separa planurile, excluzindu-L pe Dumnezeu din viata sa profesionala, Hristos, dimpotriva, doreste sa intre si sa .lumineze toate faptele, toate activitatile noastre, pentru ca numai umplindu-ne in mtregime existenta

ell EI, deci inclusiv munca, n'e putem indrepta,

-

. CA:PITOLUL 10

PRINCIPII SPffiITUALE PENTRU VIATA SEXUALA IN CASNICIE

., '

(1) I Cor. '6, 16.

: (~ ~ .

~;;, Nu e lipsit de dificultate sa abordam in mod di-

r-:i;.,:",,'~e_c~t si P?zitiv un subiect cum e acela al relatiilor "h~", l,n~~n;,e A~ln cadrul vietii conjugale, fara a-I sterge

'\ mai 'ln~ll deypraful prejudecatilor ~i tabuurilor care ,(~l ~:;paclzeaza. Conform Traditiei Bisericii Ortodoxe,

t'i:~(.~nlrea ~rupeasca dintre. ~a:bat si femeie reprezinta

::-~'!wl~Jll dintre semnele vizibile ale starii comuniunii

',' s1;l~lete~ti. In cadrul casniciei, dorinta trupeasca isi .. pierde p.seudo-autonomia instinctiv legata de cade-

. ~e,sublimindu-se prin fidelitatea fata .de eel iubit. .,,',: .. Marea deosebire dintre cuplul casatorit si cei care traiesc 0 viata aparent libera este aceea ca , intre cei casatoriti, sufletul este eel care comanda d~rinta .. trupe~sca. ,.,Vrea~ sa rna un~sc ell acela (aceea) pe ~a~e, II (0) iubesc . In al doilea caz, dorinta ecea

cara comanda sufletului. "Imi place' acest barbat sau ~ceasta femeie. Mi-l (0) doresc", Aici nu e vor-

:" ~~ de n!ci o. comuniune spirituala profunda, in care ! " f11r:tta sa se implice pe de-a intregul. Termenul mo-,' d~rn de "aventura" defineste cum nu se poate mai bine 0 asemenea relatie, precum :;;i caracterul ei . .' pasager, intirnplator .

r

."

NOTE

1

. ,

- -:..

. ~.

Sf)

... "'I • •

-,

t~·~\;·~

.. ~

"t ...

. . .. ,-

: ~ . '" . '.

:~. . .,,: .

::.:r ','

..

Deci, pentru a aborda ell buna ehibzuinta problema relatiilor sexuale din cadrul mariajului, e deosebit de important sa ne asezam in contextul gindirii patristice, pentru ·a .. inlatura 0 prima ambiguitate: sa fie oare lasata impreunarea intima din casnicie, in primul rind, daca nu chiar exclusiv, i~ vederea procrearii ? Daca raspunsul .~e vadeste a fi pozitiv, atunci intreaga viata intima a cuplului, in

eel mai fericit caz, ia forma unui pogoramint,. a unei dispense, iar in eel mai rau caz, intra direct sub imperiul pacatului. Astfel, viata intima a cuplului se transforms intr-o "me·canica" procreativa, in care spontaneitatea e interzisa, iar orice act de

tandrete ramine ilicit! . v

In Biserica Ortodoxa, impreunarea trupeasca

dintre barbat si femeie e, ell totul, parte integranta a Tainei Casatoriei: "Da-le lor [ ... ] buna intele- gere sufleteasca ~i trupeasca" .. · se roaga lui Dumnezeu in fond si la urma urmei, Insust preotul,

chiar in timpul savirsirii Sfintei Taine. Unirea trupeasca 0 pecetluieste pe cea sufleteasca pentru care: eel mai adesea, e ca 0 oglinda vorbitoare. Acelasi lucru il Iasa Apostolul sa se mteleaga si atunci cind scrie: "cinstita sa fie nunta intru toate ~i patul nespurcat. Iar pe desfrinati ii va judeca Dumnezeu'". Cuvintele Apostolului subliniaza sfintenia absoluta

a casatoriei, in care afirma ca patul in termeni

simbolici fiind chiar unirea trupeasca e nespur-

cat, fara pata si cast, in sine. Dupa InvataturaBisericii Ortodoxe, unirea trupeasca dintre barbat ~i femeie face parte in mod firesc din Taina Sfinta. Nici pe departe nu este, asa cum unii in mod ipo-

-1\ v • V .."....,

crit au putut sa gtndeasca, partea rusmoasa a casa-

toriei! ~i tre buie sa o afirmam ell tarie: nici vorb~ sa fie restrinsa exclusiv la "reproducere"! Aceasta

II

I~

I

:1

I

90

"

; ,

conceptie, . conforarrcareia barbatul si femeia n-ar . fi.. atunci · cind se cunosc trupeste, decit niste j.re{f} producatori", e 0 imensa erezie! 0 erezie; pentru :~t, .ca .nesocote~te comuniuneadintre suflet si trup, ':1~'" -care sta deasupra acestui mister. Actul iubirii con-

~!:" jugale e icoana unei .tainc incomensurabile. De aceea "f' spune Apo.stolul ca nunta e cinstita, iar patul ne:·:t·spurcat. Iar Parintii Bisericii, la rindul lor, arata

,'?'~ .in atitea locuri ca nu doar pentru perpetuarea spe-

ciei umane a fost introdusa casatoria: ci tocmai

I

pentru ca barbatul si femeia sa-si conduca dorinta

'trupcasca unul spre celalalt''. Apostolul Pavel atesta ,el insusi acest lucru, spunind ca "din cauza des-

.frinarii, fiecare sa-si aiba femeia sa si fiecare fe-meie sa-si aiba barbatul sau"3.parintii arata ca, recomandand credinciosilor casatoria, Apostolul Pa-

·vel nu 0 face indernnindu-i in acelas,i timp sa aiba '~i .multi copii, 'ci sa duca 0 viata conjugala casta'. -Ceea ce Apostolul si, pe urmele lui, Parintii ......-.. numeste desfrinare sau fornicatie in alte locuri,e actul trupesc dezordonat, savirsit inafara casniciei. .Sfintenia casatoriei e fundamental opusa fornicatiei. .Casnicia nu e 0 scoala a nerusinarii, ci e chiar ca-minul adevaratei feciorii''. Aceasta e semnificatia cuvintelor Apostolului Pavel, care spune ca din

, , ,

·eauza desfrinarii, fiecare sa-si aiba ferneia sa si

.fiecare ferneie sa-si aiba barbatul sau?",

'. Invatatura Parintilor arata ca, dupa cadere, cele doua motive pentru care a Iost instituita casatoria sint curatia moravurilor si perpetuarea speciei", Dar -l~ prirnul rind e vorba de curatie, de vreme ce oa-

menn populasera deja jiamintul din plin''. Astfel, fara false pudori, Parintii Bisericii comenteaza un

r '

alt cuvint de-al Apostolului: "Ferrieia nu este stu-

'pma pe trupulsau, ci .barbatul: asemenea .nici bar-

91

..

...

'-,

.i

, ,

. . ."

". " .

batul nu este stapin pe trupul sau, _ cl Iemela"? .cP~~

acest cuvint, Apostolul i~ sfa~ll:ie~~e pe eel Icas~to~~~ sa nu-sirefuze unul altuia, mci barbatul Iemeii, mci

fem,ei~barbatului bucurii ~i placeri care, departe

de aviza reprodu~erea,nu au alt s~oPv d:cit sa;is: facerea dorintei de celalalt!", 0 dorinta fireasca ~l

legitima. Iar legatura ·c~re 0 "satisface 'e chi~r dovada f'idelitatii dintre cei doi!'. Cit de departe stntem, eu

glndire~ Parintilor, ~e limbajul ipoc~i~! .:. lata:a Parintii Bisericii vorbesc despre leglt~mltat:a ~la: cerii in actul de iubire, in care cei doicauta "sa-~l

. satisfaca dorinta de celalalt".

. In fond" egoismul se poate strecura, sub m~sca

puritanism·ului, f?i in misterul victii intime. Si c71 mai adesea in'detrimentul Iemeii. Termenul empi-

ric de "pat nuptial" sau de "pat al. nu~tii" ,c~re

denumeste in traditia ortodoxa plenitudinea sfin-

teniei actului de iubire si despre car~ peste tot. se spune clar ca e nespurcat, acopera, deci, ceea ce tIne

deerotismul conjugal. Egoismul apare atunci cind cauti sa-ti satisfaci doar propriile dorinte, trecind ell vederea dorintele celuilalt. Barbatul, de exernplu, . Isi poate satisface dorintele fara a mai . cauta sa-~i Iaca femeia fericita, Si e un exemplu, d~n .. n~ .. norocire, foarte des intilnit. Iar in scrierile Parinti-

lor putem gasi incontestabile chem~ri ~a ~lungarea unui asemenea egoism din raporturile intime. "Fe-

meia nu este stapina pe trupul sau, ci barbatul ; as~ menea nici barbatul nu este stapin pe trupul sau, CI

femeia" - r limbajul e lipsit de orice ambiguitati,

sim pl u si f oarte clar.- .' v .

Actul de iubire trebuie trait ~l pentru celalalt.

Recunoa~terea celuilalt, cautarea pliic:rii l?i. si n~ a unei satisfactii egocentrice duce la lffi~l~nlrea ~~ inflorirea ammdurora. Dar, vedem bine, aici nu .mai

-

91

-

,

~ 1~ eo problema care sa tina de trup, ci e vorba de 0

! ··;.problemacare ·tinede suflet caci atentia acor-

\:'- datsceluilalt izvoraste dintr-o privire totala ~i nu

~~: partiala, in ceea ee-l priveste, .

.'. Chiar daca nu tine de subiectul acestei carti, e :._ firesc ca, discutind despre asemenea lucruri, sa ne

, ",' punem ~i problema contraceptiei. Parerea noastra :, .. :{ iJl acest sens corespunde intru totul ell cele scrise . : de Paul Evdokimov in Taina iubirii, pe care 0

~ . "', ~i recomandam celor interesati, spre lectura.

~ :~ lata aici doar un fragment: "trebuie spus ca Bise-

. . " rica Ortodoxa are 0 pozi tie destul de pudica in pri-

,:': .. vinta vietii intime a cuplului, dar, in acelasi timp, 't.¥ .' plina de incredere in sentimentul de responsabiliIr. tate al sotilor. lata ce scrie intr-un articol Despre .j} pa~a:t in teo.l?gia ortodo.xii, pr. V. Palaskovsky, eu :~~~,,' privire la mijloacele antlconceptionale: «In practica .

:;~~~ obisnuita a Bisericii ruse, preotii, din discretie, evi-

;~'" .til'sa puna mtrebari in acest sens . .. Intreg dome,:{;.~. niul relatiilor dintre sot ~i sotie e prea intim, dupa '/ parerea duhovnicilor, pentru a fi transformat in

cimp de investigatii... Astfel ca, la ora actuala eel' putin, problema' anticonceptionalelor nici nu se ,. pune, domeniul nefacind parte din obiectul intre.. barilor duhovnicului, care nu-si doreste sa intre in intimitatea unde se realizeaza comuniunea dintre cei doi in trup ~i unde prezenta unui al treilea ca · .martor, chiar imbracat in vesminte sacerdotale, si

chiar numai pentru a pune intrebari, e superflua».

'," Opinia citata exprima foarte clar si concret atitu.J;:':: dinea ortodoxiei, Fapt esential, aici, este ca Episco:.I}. patul ia foarte in serios ~i intelege foarte adine no~;:, ·tiunea de Preotie imparateasca a credinciosilor si

"\:!' Incununarea sotilor, care' ii sfinteste mtru 0 Preo-

:t>. ',ie conjugala, Omul e ell adevarat sfintit imparat,

;_~.t: ~.:- .

. ':.;:J.::;.,:

/..:=V:·

.' ~~. , .

.. ~.:.- ....

...

13

. " .. ; ~ ~ .. ~ .. . .)"1 ....

~ . c.,-- i : .

•• .. -v- ,: ••• ' II

.. ,

'-.:

preot ~i profet. E 0 demni tate care nupoate ramine -·un simplu joe sau doar un titlu de teologie abstractel. E vorba de 0 chemare, de 0 voca tie foarte pre-

cisa care face apel la deplina maturitate a fieca.ruia, pentru ca astfel sa-~i gaseasca propriile solu-

iii si sa-si ia propriile decizii ca urmare a liberei optiuni a fiintei tuluiie. Persoana i~i traieste pe de-a intregul destinul vesnic intre propria sa constiinta .si privirea lui Dumnezeu. Nici un tert nu poate interveni. Iubirea conjugala nu e mijloc, ci e un scop suprem, e izvor de sfintenie. Aici orice relatie de maestru si invatacel e exclusa. «Aceasta taina mare este» cuvintul Sfintului Pavel ridica la un stadiu

"major, adult, atit pe cei doi soti, cit si iubirea dintre ei". - (Paul Evdokimov, Sacrement de l'amour, "DDB). Daca fiecare dintre soti are aceasta atentie, :in toate privintele, asupra celuilalt, 0 va . avea ell siguranta ~i in relatiile intime. Iar daca sint egoisti 'in viata de zi ell zi, cum se vor putea darui pe sine :in actul iubirii?

Viata intima este oglinda exacta a vietii re'ale a cuplului . Raporturile intime durabile si fericite sint .atit pecetea, cit si semnul unei comuniuni profunde a sufletelor. Si e ell totul legitim ca fiecare sa-si .doreasca, in aceasta dorinta de a fi impreunat ell celalalt, sa-l faca fericit cunoscindu-i trupul.. "Femeia nu este stapina pe trupul sau, ci barbatul: asernenea nici barbatul nu este stapin p'e trupul sau, ci ferneia". Apostolul vorbeste simplu slclar. Iar aici nu putem sa nu amintim ca aceasta "daruire

·,de sine" In relatiile intime e strins legata de insusi harul casniciei !?i de chiar spiritualitatea cuplului. Aici e yorba de spontaneitatea unei rela-tii traite In iubirea harismatica a comuniunii cas-

.,

.niciei ~i nu de. vreo analiza teoretica a raporturilor

\

intim,e'.din ... cadrul . cuplului .. ParintiiBisericii· ne a.mintesc In multe locuri despre cum ar trebui sa fie, . dar i~i . a.~~za sraturile in contextul vietii glo~ ba~e a famlllel, centrata nu pesine insasi, ci pe

~r~stos. ' Pe . de ~lta parte, nici nu. Se pune problema };: aIel·· ca Biserica Ortodoxa sa se amestece in .~~.. viat~ intima a celor. doi.Biseri,ca doar arnintests, }., arata ceea ce Traditiaa invatat dintotdeauna. In

!~:: cel~ din ?rn:-a, cupl~lui Ii revine sa-~i rezolve pro~ ~;:' blemele Inalntea lUI Dumnezeu. Deci atunci cind

X". Apos!olul. sp~ne ca f'emeia nu este stapina pe tru~F' puI sau, CI ?arb~tul, sinici barbatul nu este stapin , p~ trupul s~u, ci femela _,- . la care adauga ca nu e'

" b!~~ sa~ se lipseasca unul de altul sub pretextulpie~ " tatii, fara' buna invoialadin partea arnindurora. _ '.~

el ,d~~valuie pericolul angelizariicuplului. In fond,

.. ' traditia ortodoxa spune ca, daca doar unul dintre

cei doi nu mai voiests sf),. se impreune eu celalalt, n~ are .dreptul sa 0 Iaca fara consimtamintu] acestuia, Daca totusi 0 face, risca sa sfarime comuniunea, unitatea ca~niciei, si sa';"} arunce nu doar pe

eel c~r~ ~u con~lmt~, ci si pe sine insusi, ca "sot an.gellc .' In egala rnasura, in adulter. Nu de putine

orr realitatea arata ca acela care vrea sa se abtina de unul singur de Ia Impreunarea trupeasca in.

scurt ti~p, e atras Intr-o "iubire" fals spirit~ala" spre altcineva. 0 asemenea "ina1tare" a trairii in-.

sotita une?ri chiar .de e?,altari mistice, este deja adulter. Si e tocmai pericolul fata de care Apos-

tOl7I1 .. ne pune in garda. De altfel, si canoanele Bi-

serle:! Ortodox~ merg in acest sens, stipulind eel , "daca vreun eplscop sau prezbiter sau diacon sau " ~ricine din cinul preotesc, se tine departe (s-ar ab-, " tine) de·. mmta ~i de carnuri ~i de Yin, nu pentru , infrinare, ci .din scirba, trecind ell vederea (uitind)

94

~::

• y • . ~~

.. ~.:~ :

. ,

.:-;:: .,'

... . . .

, ..

.--=' ,

. ·1· ,

.: ..

,. .

. :'.:"::.: .

95'

......

~

. , .

. - ,

:l-

-,

''''''1 .

• 1·· •

. \~

I'· . .

,. II

;~:, .

" .

ca toate sint foartebune si ca barbat ~i femeie I-a

filcut Dumnezeu pe om, ci hulind ar cleveti faptura, ori sa se indrepte, ori sa se cateriseascasi sa 'se mdeparteze din Biserica (sa se afuriseasea). ~se.menea ~i laicul" 12. lata ce stipuleaza un alt canon:

."Episcopul sau prezbiterul sau diaconul sa nu alunge sotia pe motiv (pretext) de evlavie. Iar daca ar al unga -0, sa se· afuriscasca; ~i staruind {raminind .. neinduplecat), sa se cateriseasca'":'.

Biserica primara se arata foarte neincrezatoare "fata de angelismul precoce din casnicie, La primul Sinod ecumenic din Niceea, un calugar, marturisitor al dreptei credinte, s-a opus din rasputeri gindului unora dintre Parinti de a impune celibatul preote.sc ~i ca de aci inainte episcopii, preotii ~i diaconii casatoriti sa se abtina de la legaturi trupesti ell sotiile

.lor. Pafnutie ~i-a ridicat glasul in mijlocul adunarii ~i a spus: "Nu puteti impune un asemenea jug into-

lerabil cinului preotesc! Cinstita fie nunta intru toate ~i patul nespureat l Prea multa voastra aspri'me va aduce maimult rau Bisericii,· decit bine ;:caci

'nu toti se vor putea tine de aceste legi, care cer 0 infrinare absoluta, ~i multi vor ajunge sa-s! pin·gareasca fecioria lor si a femeilor lor. Prin Taina

Cununiei, legaturile trupesti dintre barbat si ferneie ramin feciorelnice. Ajunge deci daca doar cei 'care sint inaltat! in cinul preotesc farB. a se fi ca. satorit, sa nu se mai casatoreasca dupa hirotonie: dar nici un preot nu trebuie desparti t de Iemeia

. cu care s-acasatorit legitim, pe cind era inca laic"!".

Parintii au aprobat in unanimitate cuvintele pline ,de rntelepciune ale lui Pafnutie. Intotdeauna, Parintii Bisericii s-au aratat foarte neincrezatori fata

,

de orice exces. Pe ·de alta parte, aceste canoane arata

clar ca cele pe care Dumnezeu le~a creat sint bune

, .~

, ~i ca a-te tine departe de ele din scirba sau chiar

I .

~. dinevlavie e complet fals din punct de vedere spi-

/. ritual. . .

. Invatatura Parintilor arata foarte clar: cauta-

'. rea placerii prin impreunare trupeasca este legiti-

, ~. rna In sine ~i nu e un pacat. In acelasi timp insa, ! cum Apostolul scrie ca: "femeia nu este stapina pe trupul sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapin pe trupul sau, ci femeia" ni se arata doua lucruri: mai intli ea sotii nu se pot refuza unul pe altul, atunci cindunul dintre ei i~i exprima dorinta de celalalt. Dar in al doilea rind .. ,,' fapt ce vine ca 0 echilibrare a celui de mai inainte ca fiecare trebuie sa fie foarte atent ell ce-

. .> •• ' Ialalt si ca, de fapt, daca despre refuz nu poate fi

vorba la modul absolut, sotii neapartinindu-~i siesi, ci unul altuia, au totusi obligatia de a cauta si stabili impreuna momentul respectiv, in asa fel Incit sa corespunda disponibilitatii interioare a fiecaruia, Aici e unul dintre punctele esentiale ale sarbatorii celei mai intime din viata cuplului, pe care cei doi 0 pot umple, dar ~i goli de frumusete f?i de har dumnezeiesc. Pentru ca foarte usor se :~" poate cadea intr-o adevarata tiranie sexuala, abr~r:', solut intolerabila, Sfatul Apostolului nu e exprimat

!:.. in afara celor ce tin de Taina casatoriei, Or, tirat· nia sexuala, prin care unul dintre cei doi i~i im.~~ pune voia sa celuilalt, fara consimtamintul adinc 1t· al acestuia, e eu totul in afara Tainei.

:~:~. Tirania sexuala apare deci din momentul In -s.', care unul dintre cei doi l~i satisface propriile do-

rinte si, uitind de existenta celuilalt, nu mai cauta ~i implinirea dorintelor acestuia, Casnicia, in modul . ei de exprimare erotic, este feciorelnica atita timp cit se rnanifesta in iubirea harica a daruirii

:..

-.1"

, '

jo-

,r

'.

.. '

~. :

7 ~ Un singur trup .••

97

.. , -

are pentru celalalt adevarata iubire ~i va fi Intotdeauna inspiratde Duhul Sfint, pentru a se uni ell sotul sau ell sotia in mod real, fiirii false retlneri, suspine sau [udecati. Nu trebuie sa uitam cft

demonii traiesc in abstinenta, fara ·a cunoaste ispitele carnii, si 'ca 0 falsa feciorie, insoiita de judeca~i la adresa "mediocritatii spirituale" a celuilalt, sint eel mai adesea alibiul unei iubiri care se stinge,

In realitate, decele mai multe ori e vorba, in ast. fel de cazuri, de 0 simpla diferenta I. naturala ..

! .• ..de ritm, in privinta dorintei de celalalt. Astfel ca

~ .' acela care i~i doreste mai mult trebuie sa-si amini . teasca si sa tina seama ca impreunarea aceasta e sarbatorirea unei comuniuni adinci ell celalalt ~i niei pe

departe simpla satisfacere a unui instinct. Intot,. .deauna, deasupra acestei impreunari, se afla harul !' \:,divin. Sigur ca nimic nu-l impiedica sa-~i exprime ': . dorinta, dar ca 0 chemare, ca 0 invitatie, niciodata

ca pe un ordin sau ca pe 0 obligatie impusa celui]}e} lalt. Iar acesta din urma, sa caute sa aile, prin

~~ .. , rugaciune si nu altfel, care ar putea fi voia lui

~L Dumnezeu. eel maibine e atuncicind cei doi se

roaga impreuna. Stiu ca pe unii ii socheaza limbajul si felul in care pun problema. Dar de ce ar fi absenta voia lui Dumnezeu dintr-un act care, in realitate, pentru marea majoritate a oamenilor,

e deosebit de important si ale carui consecintesi .. traumatisme, daca e trait rau, srnt atit de grave?! ,', Cautarea voii lui Dumnezeu in unirea intima e im-

,}~.portanta~ dar trebuie sa nuantam putin: voia lui ·:~}.·Dumnezeu nu hotara~te singura, decit in cazuri ell

,:'~r -totul exceptionale, cum ar fi eel al lui Ioachim sl

;'-J-:: ".

':~~'. al Anei 15, momentul precis al actului trupesc, ci sc

::.1. exprima in manif'estarea lui. Ceea ce mseamna Crt

Dumnezeu binecuvinteaza orice "unire", .cita vremr

.:"

de sine si a setei de celalalt. Dar tot in sinul casniciei pot rabufrii.. sub' aparenta acelorasi acte,porniri pornografice, ipocrite, venale. Actul trupesc, daca 'e trait ca 0 distracte si nu ca expresie intima si erotica a iubirii profunde, cade in pacatul pornografiei. De al tfel, 0 asemenea "unire" chiar ii desparte pe cei doi, care vor rcauta curind prin alte

paIii, aiurea, alte ~i alte "distractii" sau tocmai iubirea disparuta dintre ei. Ipocrizia apare atunci cind

unul dintre cei doi se refuza sistematic celuilalt ·~i, chiar fara vreun act trupesc, ajunge sa traiasca de unul singur tot soiul de fantasme erotice. Nu .e vorba decit de 0 Ialsa curatie in acest caz, foarte

periculoasa, pentru ca in cele din urma nu ro-

deste in afara pacatului, Desigur, f'antasmele de care am amintit nu sint neaparat evident sexuale, carnale, ci se pot manifesta si sub forma unei atractii fals spirituale resimtita pentru altcineva. E 0 forma de angelism care ascunde patimi deosebit de periculoase.

Problema e foarte complexa pentru ca, de cele mai multe ori, doar unul dintre cei doi soti si eel mai frecvent e cazul barbatului, dar nu In mod exclusiv · 11 doreste mai des, ~i legitim, pe celalalt. Dar aici lucrurile trebuie sa fie clar intelese: nu inseamna ca acela care traieste dorinte mai putin .intense sau mai rare ar fi mai curat, mai pur decit celalalt! In aceste cazuri, aproape intotdeauna 'e

vorba exclusiv de chestiuni ce tin de firesc, de ordinea naturii. Dar se poate intimpla si ca unul dintre cei doi sa fi trecut deja pe 0 treapta mult mai inaltaepiritual decit celalalt .. cazul e insa deosebitde rar. Numai eel acest caz, chiar daca e exceptional, ridica in fapt eele mai purine probleme, pentru ca sotul care deja "nu mai traie~te In lume"

98

.... ... ..

. -

- .

~' .. . . .

poate - regasi in chipul celuilalt, care i se reveleasn :: in sinul unirii, - pacea si Iinistea pierdute, In gene .. !; - ral, rugaciunea poate chiar sa insoteasca ~i sA urmeze, -nu doar sa preceada, unirea intima. Cac], _; prin aceasta-relatie - atit detainica, daca in cuplu

" sint probleme,iar daruirea reciproca e insplrata

.':::, _ ~i dorinta rcgasita, barbatul ~i femeia se intilnesc ~i se contopesc in chiar sinul comuniunii harismafice -a -Cununiei~ Feciorelnic, ei l~i unesc trupurile in - chiar aceea~imi~care de comuniune care' Ie uneste sufletele. .Astfel, prin aceasta unitate ascunsa, sufletul lor 11 slaveste pe Dumnezeu, iar ruga-

':, ciunea impreuna devine mult mai profunda. In mo-

,~

1;::' - mente - de mare dificultate din viata unuia dintre

, cei doi, nimeni nu poate contesta faptul ca Dumne~':' zeu revarsa mult har prin aceasta unire feciorel" nica din Taina Casniciei, Si i-a~ ruga pe toti cei .',care se simt socati de cele spuse, sa reflecteze asu'~' pra cuvintelor Apostolului Pavel care indeamna, asa

: , cum _ am vazut mai :sus, ca "cinstita sa fie nunta intru toate si patul nespurcat". Daca unirea din-

tre barbat si femeie e cinstita ~i nespurcata, aceasta -nu e de la ei, ci de la - Dumnezeu, Care singur e izvorul cinstei si nespurcaciunii, Astfel, unirea Intima e infaptuita intru sfintenie ~i har, pri.mind chiar curatia dumnezeiasca si pretiosul nume de , dar ceresc. De aceea, nici darul mingiierii duhovni ... ~:ce~ti nu lipseste din lea si, la fel cum Dumnezeu trece , adesea, in viata impreuna, prin celalalt, pentru a-i

.: lumina, indrepta si face sa inaintcze pe cei doi, bi-

s: -. neinteles eli tot asa, in anumite cazuri, Domnul isi

. < daruieste mingiierea prin curatia unirii trupesti, .' caei tocmai aceasta unire EI 0 inzestreaza ell tot

_' ,:' ce e mai de pret, pentru ca ea Insa,~i sa devina de

:: ',! cinste, ~i ell tot ce e mai curat, pentru ca ea in-

,

i I

I

II,

I

I

e savir~ita in iubire adevarata, ell - buna intelegere si Intru daruire d-e sine -reciproca. Sil' nu uitam -ca Biserica ortodoxa _ nu cere inaintea euharistiei doar

un post .alimentar, ci ~I unulsexual. Dar aici postul nu implica dispretul fata de cele de la care opreste, ci ofera posibilitatea pasirii spre 0 treapta

• U·· - '

superloara. --

_ Deci daca unuldintre cei doi membri ai cuplu-

lui- ii impune celuilalt propria vointa, fie de impreunare, fie de feciorie, se indeparteaza evident de la voia lui Dumnezeu sidin Taina Cununiei. In profunzimea ei, impreunarea - intima eo- scoala a renuntarii la voia proprie, in folosul iubirii de celalalt. Din .nefericire, si mai ales in cazul barbatilor acest act e eel mai adesea intunecat, pentru ca se 'exprima printr-o dorinta "incontrolabila", sub

forma credintei intr-un soi de drept medieval de

, ..

posesiune .absoluta, rezultat de pe urma trecerii

printr-un ritual, casatoria, prin care femeia a fost cumparata de la parintii ei, asemenea unui obiect. 'Ce cumplita desfigurare a iubirii si a daruirii de

sine! Ce sfisiere a misterului! Comportindu-se astfel, barbatul poate ajunge sa-si violeze literalment~ sotia, Tar asemenea fapte sint pacate foarte grave ~l pot rani casnicia atit de adinc, pina la distrugere. Or In mod normal, eel care doreste mai mult trebuie sa-s! of ere dorinta sa celuilalt, nu sa i-o impuna, Iar daruirea se poate exprima si prin re-

nuntare. La fel si invers, dupa 0 rugaciun_e l~:

preuna, celalalt se poate darui ell puterea iubirii care lucreaza in el, chiar ~i fara dorinta, intr-un elan de iubire, ion elanul plin de tandrete al daruirii de sine. Pentru ca actul imprcunarii intime poate aduce, e incontestabil, multa mingiiere celui .care trece printr-un necaz sau printr-o mcercare: acesta

100

. -' .

l!. .

:.f .

:

101

• ·1·

I

I ~ l ~

I

!

,

'sa~i sa devina curata: 0 inzestreaza, adica, din plin, .eu har, care e pace, bucurie, .iubire si mingiiere, .Taina Sfinta a cununieivadica .harul care lucreaza . prin ea e prezent si . in patul nuptial: . de ac·eea e

.patul feciorelnic,curat, nespurcat si de cinste. ;.

'.. . 0 alta problema care priveste viata intima a cu-

plului si despre care' trebuie vorbit In termeni clari e intelegerea fizica. Dar' si aceasta expresie, chiar daca e destulde moderna, e cum nu se poate

. ,

mai . ambigua, pentru ca relatiile dintre barbat si

femeie nu sint animalice, Nici la fel de actuala sintagma de "intelegere sexuala" nu e deloc sa.tisfacdtoare, 'penttu ca nu tine seama de nimic din

ce vine' spre aceasta intelegere dinspre partea sufletului.~i tocmai aportul sufletului, despre care se vorbeste astazi atit de putin, e ell adevarat fundamental. Se poate Intimpla . ca un barbat si 0 fe.meie sa se cunoasca trupeste din spirit 'de aven-

tura, deci nu in. cadrul unei relatii durabile, si sa reuseasca 0 [uisare fizica impreuna, La fel, se poate intimpla si ca un barbat si 0 femeie sa se iubeasca, sa· secunoasca si chiar de la inceputul relatiei lor .intime sa se. bucure de intelegere fizica. Dar sint .doua cazuri fundamental diferite. In al doilea, e verba despre recunoasterea celuilalt in realitatea sa

tainica, dar reala; adevarata: despre 0 descoperire .plina de mister a ceva ce depaseste fiinta cunoscuta a fiecaruia dintre ·membrii cuplului. Sufletulface trupul sa vibreze, iar trupul se avintaIa unison ell

.dorintade comuniune asufletului, asemeneafulge.rului care straluceste pentru 0 clipa in mijlocul noptli, luminind~i..revelind totul. E fundamental 'd.iferitde tot ce· poate aduce spiritul de aventura, .atit de curent ·invremeanoastra.Aici gasim°, ·fara .indoiala, 0 intelegere psihica intre .cele doua fiinte

t-

:, care izbutesc sa atinga 0 anume 'intelegere sexuala,

t dare.' 0 intelegere foarte provizorie ~i datorata ex. c~usiv faptului ca s-au Intilnit intr-un moment pr{~.: CIS &1 existentei lor, cind intre ele se putea stabili o asernenea adecvare. Dar cum nu au In vedere evolutia, Inaltarea impreuna, intotdeauna vor ajunge sa se desparta, Iar daca, din intimplare, se hotarase totusi sa traiasca impreuna, se vor lovi tocmai de problema despre care vorbim.

, Chiar si fara a ne propune sa studiem in speta

toate cazurile, putem spune, totusi, ca problemae ': .. , intilnita In cazul multor cupluri casiitorite. Dupa ; 0 anumita perioada de timp, cei doi intra intr-o lun-

, ga si penibila etapa a vietii lor, in care armonia vie~', iii intime pare sa fi disparut eu totul. Trebuie deci ':' stiut ca, daca la Inceputul relatiei intime, cei doi au " cunoscut 0 armonie, aceastanu a fast decit arvuna a , ceea ce cuplul va trai ell adevarat, dupa edificarea

; armoniei psihice sl spirituale. In fond, intre suflet ~i

I trup nil exista nici 0 dihotomie. Sufletul nu e separat de trup, in relatia intima traita insinul casatoriei, E absurd sa . vorbesti despre 0 intelegere fizica, separat de 0 intelegero spiritualal In' casnicie rela-

. ' .

tl.a sexuala e oglinda perfecta a relatiei spirituale

dintre cei doi. Iar patulriuntii e feciorelnic ~i ne.., spurcat .. tocmai pentru ca exprima armonia spiri .... tuala profunda dintre eei care se unesc chiar in stnul comuniunii harice a casniciei, binecuvintata ~i .sfirrtita de Dumnezeu, Fecioria si curatia vin din

• • "" • • u" .

. imma si se exprima prm trup, la fel cum ~i porno-

1. :;;: grafia tot din inima iese si tot prin trup Se exprima: ,. ," "orou! eel bun din comoara lui cea buna scoate [,> afara cele bune'", pe cind omul eel rau, din co-

moara lui cea rea scoate afara cele rele"17 ne i'nvatcl Mintui toruI. Un pat de nunta nespurcat, dl] I>il

. ~ I 1

'102

~ :.. ,_

10:1

104

_, .

. . vJI-.

<. trup si suflet. Sa nu uitam ca 'omul nu edoar suflet,

': ci trup ~i suflet, care primesc harul Duhului Sfint. ;' . Cum sit ajungi serios ~i . durabil la 0 .intelegcre in.';'" tima, daca 0 separi de stradania.edificarii comune ,~:. a cuplului, de oviata spirituala imparta~ita, de efor: tul daruirii de sine,' deun act d'e iubire adevarat, -~ prin care "vor fi amindoi un trup" . si "un suflet"? ' . Istoria lui Tobie exprima foarte bine aceasta rea- . Ii tate' a vietii spiri tuale din casnicie, Sara, logodnica .. lui Tobie, mai fuseso-petita inaintea lui 'de sapte

barbati care rnurissra ell toti! in noaptea nuntii,

~ , ,

indatace au intrat Ia ea. Dar ingerul Rafael ii

descoperise lui Tobie ca era 'vorba dcspre Iucrarea unui demon, Asmodeu, ce-i ispitea pe 'barbatiicare veneau la Sara, sa nu caute decit placerile trupesti, Astfel acestia voiau sa se iuneasca mai Intii tru-

, ,

,: pe~te cu Sara ~i d'e abia apoi sufleteste. Rafael i1 ,:-'sfatuie~te deci peTobie sa - inceapa printr-o ruga-

:' .. ciune irnpreuna ~i prin sflntirea eamerei ell inima ; -~" si ficatul pestelui, arse liturgic. Tobie asculta si,

dupa ce savir~'e~te .sfirrtirea camerei, se roaga im" preuna ell Sara: "Binec'uvintat esti Tu, Dumnezeul parintilor nostri, si binecuvintat este numele . Tau eel sfint si slavit intru toti vecii! Sa te binecuvinteze pe Tine cerul si toate fapturih, Tale! Tu ai facut pe Adam ~i Tu ai facut pe Eva, femeia lui, pentru a-i fi ajutor ~i sprijin, ~i din ei s-a nascut neamul omenesc, Tu ai zis: «Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem un aju.tor asemenea ::' lui». Si acum, Doamne, nu placerea 0 caut, luind

;; pe sora mea, ci 0 fac eu inima curata. Binevoieste '. deci a avea mila de ea si de mine si a ne duce im,:'~. preuna pina Ia bc1trinete.' Si a zis si ea ell el: / Amin" 18 Astfel Tobie .asaza comuniunea spiri-

~~, ~. . , ,

'; tuala tnaintea celei trupesti; care doar opecetlu-

,

, .

, .'

. ~ v •. v •

cuvintul Apostolului, e un pat de nunta ai carui

soti au primit, in viata lor spirituala co~u~a, harul curatiei si al fecioriei, ,care se revarsa din bel-

sug pest~ cei uniti prin Taina .Cunu~iei. A:stf'el~ pe masura . ce sotii isi udinccsc dimensiunea interioa-

ra a harului unitatii, ei ating diferite trepte al~ relatiei lor intime care marturisesc despre aceeasi comiIniune dintre' suflet ~i trup despre care vor?e~te si rugaciunea rostita In timpu! :~avlr~irii Tainel,.Cu-

nuniei: "Dil-Ie lor [ •.. ] buna intelegere s~fleteas: ea si trupeasca". Daca Dum.nezeu In~u~l acorda aceasta buna intelegere, atuncivcu adevarat, p~tem spune despre e,a ca e harica, adic~ strins leg~t~ d~ harul comuniunii prezent in 'I'aina Cununiei, Si

aceasta inseamna 'ea actul de iubire, trait ~i savirsit in cadrul casatoriei, asemenea !utur~r celo;-

lalte fapte ale vietii conjugale, izvoraste .dl:ect din 'I'aina deci din harul necreat, ~i nu numai din en~r-

, .. . .

giile omenesti, E vorba .~ici ?-e.spre tainica sl~ergle,

conlucrare, dintre energiile divine, necreate, ~l ener~

giile umane, create. Daca ar f! ~ltf.~l, nu s-~r mal putea pune problema nespurcacI~nll patulul. Pen-

tru eel nespurcaciunea vine numai prin h~r ~ ~ne~giile umane sint trecatoare si supuse strlcacl.unll. Astfel acordul dintre suflet si trup e unul dintre semnele comuniunii profunde dintre cei doi soti, carora Dumnezeu le daruieste arvuna a ceea ce v~r dobindi mai tirziu atunci cind comuniunea lor SPIrituals va fi ·pecetl~ita. Numai intel~gere fiz~c~, sin: gura, nu exista. Exista 0. c~m~n~une ~p~rltuala, c,are se intrupeaza in relatia intima. Curatia ac:s-

teia provine din faptul ea cele doua s~flete, unite

prin iubire, care e un har necreat a} 1~1 ~um~e~e~, se avinta unul spre celalalt intr-o intilnire ta~~lc~, pe. care 0 sarbatoreste, atunci, intreaga lor 'fllnta,

105

ieste pe ·cea dintii, Rugaciunea care precede unirea intima (~i pe care barbatii dinaintea lui Tobie nu 0 savirsiserl; inca din prima noapte) arata clar necesitatea de a fi unit spiritual, de a f'Lre-nascut impreuna din DuhulSfint, pentru a dobindi 0 re-

latie intima dreapta, care sadepaseasca nivelul simplelor pofte trupesti. Tobie ~i sotia lui asteapta sa fie uniti spiritual, inainte de a se cunoaste trupeste, prin rugaciune siprin har, Trupul nu trebuie Iasat sa tiranizeze sufletul, ci trebuie supus acestuia.

Dorinta de unire spirituala trebuie sa fie mai pu-

ternica si sa antreneze sufletul, supunindu-i dorinta trupeasca: In realitate, asa se implineste modelul stnergiel divine. Dorinta nu trebuie sa ramina un instinct, ci trebuie conjugata ell iubirea harica a cuplului, ell daruirea ·de sine si cu respectul to-

tal fata de celalalt, Casatoria nu e doar 0 modalitate care of era dreptul la act intim, ci e 0 'I'aina care daruie harismatic posibilitatea ca relatia aceasta sa devina nespurcata. De aceea insista Apostolul,

spunind ea "cinstita sa fie nunta intru toate si patul nespurcat" , ~i arata prin aceasta harul casniciei, dar si libertatea fiecaruia dintre cei doi de a o trai astfelv Dupa cum se vede sl din istoria lui

Tobie, desfrinarea,· fornicatia .e dorinta excesiva, neinfrinata, nesupusa unei iubiri adevarate, care e daruire de sine; e 0 relatie tiranica, in care unul 11 stapine~te pe celalalt, fara a mai cauta comuniunea spiri tuala,

Comuniunea spirituala se situeaza pe doua planuri. Primul este al disponibilitatii interioare a celor doi spre unire intima, - manifestata intr-un mornent privilegiat, in fata lui Dumnezeu: pentru a 0 recunoaste, ·e nevoie .. de intuitie reciproca sida comunicare, Si e necesar .sa ·desco·perim aceste mo-

,. mente a tit. deimportante .pentru viata in doi, pen'~; tru ca. atunci de abia, fiecare il· vede pe .Hristos in ;;. chipul celuilalt. Orice tentativa de·. unire In afara

' .

• '. un.ei. ·a~~enea comuniuni, ··din simpla dorinta sau

:' ... O?l~numta, nue. .de folos duhovnicesc fiintei spii rituals a cuplului. O· unire dreapta, "ell inima curata" . cum zice Tobie .. e aducatoars de marl

ro~de duhovnicesti, AI. doilea plan, inseparabil de primul, dar care .isl afla inaintarea in . armonia vietii . intime, e. indelunga si . anevoioasa . construe-

tie in doi a ·casei spirituale a amindurora: daca cei doi nu sint angajati Intr-o astfel de Iucrare to-

. tul e -in zadar.·· . . .' .

.~. . ~tit cinstea nuntiicit:;;i nespurcaciunea :pa-;,.:. tului se regasesc foarte exact ·aici. Numai ca

;,:. ni?i cin~tea nuntii .~i nici n:-:purcaciunea patu~ '. lUI nu sint date celorcare. traiesc Taina Casato-

. riei spre a nu fi cultivate, ci tocmai spre· a fi cul-

( ti:rate p:i~tr-un comportament spiritual drept. In vlata spirituala, harul, fara efortul inimii nu· dii

.. . ,

nlci un rezultat. E asemensa talantului ingropat

ell buna stiinta. Dar si efortul, lipsit de har, e inutil. Caci aici se Iucreaza inabsenta talantului. Deci

in gol. . .

. In Taina Sfinta a Casniciei,· relatia intima e oglinda exacta a celor mai adinci relatii spirituale ale cuplului. Fr'umusetea ~i reusita ei depind de comuniunea pe care 0 impartasesc sotul si sotia. , Nu poate fi yorba de separatii artificiale Iritre di,; versele planuri ale unei casnicii. Hristos a ingrijit

\. intotdeauna atit trupul, cit si sufletuI, Ia un Ioc. " ·.De ce sa rupem, tocmai princasatorie, ceea ce e , .. atit de profund unit? Daca unirea dintre doua su-

flete poarta semnele iubirii, ale daruirii de sino, cum s-ar mai putea situa intilnirea lor intim.i 111

10" ..... 6

107

1 ca

!~: . care se cer intelese si nu motive de culpabillxm« .

.. morbida sau semne de non-virilitate ori de non: feminitate, La fel, culpabilizarea [uisarii si limitu.: rea unirii, de exemplu, la reproducere, e refuzul .: - unui limbaj, prin scindarea artificiala a sufletului -~:, de trup, ~ceea ce duce la i.mpiedicarea dezvaluir-ii, i; prin chipul celuilalt, a tot ceea ce cuvintele ome-

(

'.': nesti sint incapabile sa transrnita, iar sufletul sa

" discearna ..

Pentru ca tocmai harul iubirii e eel care transfigureaza unirea si 0 sfinteste, fiicind-o nespurcata ~i pura,

afaraacestei iubiri, . in afara daruirii de sine? E . adevarat ica, aici, trupul nu face decit sa-~i tri-

mita propriul "sine". Cei doi i~i trimit "sinele" sufletelor, sa traiasca iubirea la unison. In casatorie, erotismulse opune pornografiei, Erosul tainic al

actului nuptial depaseste .simpla [uisare. Nu poate fivorba de adevarata juisare in singuratate: 0 ase·_ menea [uisare onanista e' deceptionanta ~i plina de tristete, pentru ea e egoista. Juis~r~a tru~easca nu e nici scopul :?i nici dovada relatiei a~a-zls "sexuale" . E doar manifestarea, uneori doar intuirea

unei intilniri care se petrece intr-un plan multmai profund, spiritual, duhovnicesc chiar, al celor doua fiinta care se iubesc. E planul sinelui, care depaseste planul trupesc si, in' acelasi timp, il transfi-

~ ~.

gureaza.. . .

Antinomic, atunci cind barbatul ~i femeia ajung

impreuna la 0 armonie in viata lor intima, -inseam: na ca au ajuns deja la hotarul unui plan mult mal elevat in c'are aceasta pbate fi depasita, fara a fi ne~ocotita sau dispretuita, Atunci, omul atinge acel punct tainie, al unui timp ~i al unui spatiu, care 11 desprinde pentru 0 clipa de lume. A vorbi despre juisare" despre "cautarea placerii", nu e doar 0

" , di

limitare foarte simplista a relatiei intima In ca-

drul cuplului, . dar e ~i un fel de plafonare la nivelul alfabetului, insotita de refuzul de a intclege ca alfabetul ajuta la construirea de cuvinte eu sens, care permit oamenilor sa se inteleaga. Juisarea nu e un scop, nici un mijloc, ci e un fel de limbaj ce rasuna din cele mal adinci profunzimi ale celor doua fiinte alese, Care l!?i sarbatoresc impreuna comuniunea. Iar non-juisarea e semnul unor probleme de rezolvat in vederea implinirii accstei comu'niuni.: Neputinta,friglditatea.etc." sint limbaje

NOTE

I

i .1 : [I

i It i l

I \

I :

I 'i

JI

·11

',' (1) Evr. 13, 4.

(2) Sf. Joan Hrisostom, Despre [ericire, cap. 19.

. .

(3) Sf. loan Hrisostom, Ibid. ~i I Cor. 7, 2. .

(4) Ibid.

(5) -Sf. loan Hrisostom, I-a omilie despre ciisiitorie, nr. 3. (6) Ibid. ~i I Cor. 7, 2.

(7) Ibid.

(8) Ibid.

(9) I Cor. 7, 4 6.

(10) Fef. Augustin, Leqiitura cununiei, nr. 6. (11) Ibid.

;" (12) Canonul apostolic nr. 51·. :. (13) Canonul apostolic nr. 5*·.

- .. ~.'" (14) Histoire de l'Eglise, V, Guettee, t. III.

r:

:(15) Tradltia arata ca Joachim si Ana au primit la batrinete po-

runca durnnezeiasca de a se uni, pentru a 0 zamisli pe

I • r . .

Maria, Maica Domnului. ,; (16) Mat. 12, 35.

. . .

,. (17) Ibid.

". (18) TOb. 8, 5 8.

£T-~.~=C .w.;;;;:..:.-~.~.. a

• I .... •

- * Am preluat traducerea canoanclor dupa Arhid. prof. dr. TO;1I1

N. FLOCA, Canoanele Bisericii Drtotioxe. Note ei. cometitarii, Sibiu, 1992, p.34. .

** Ibid., p. 10.

lOU

~, t

-din casnicie, din sinul rugaciunii impreuna malales, poate izvori adesea amintirea unirii paradisiace din.tre Adam' ~i Eva. Unireadintre Adam siEva, ina.inte de cadere, nu eraumbrita de carne, de trup, ,ci era desavirsita prin Insusi principiul unitatii sale, , .adica prin Dumnezeu. Traditia ortodoxa arata ca

Adam si Eva erau' invesmfntati ell necreata lumina, , lumina pe care au pierdut-o prin mindrie si nesu-

- punere, primind in schimb imbracaminte ,de piele-,

Impodobiti ell vesminte dumnezeiesti, Adam ~i Eva s-au lepadat deele, atunci cind au incalcat porunca " -primita, facindu-se nevrednici pentru altfel de hain,e decit cele ale carnii''. Ve~,mlntuldumnezeiesc", dupa Traditia ortodoxa, este prezenta luminoasa a lui Dumnezeu care ii inconjura pe Adam ~i Eva. ,;Goliciunea nu devine, vizibila decit atuncicind

\ .aceasta lumina se retrage din jurul . lor. Atunci, : Adam sl Eva se vad ingreunati de grosimea trupu':; .Iul lor, imbracat in piele. Iar in Eden, "pielea de .animal", 'ucis in acest scop, nu-~i are locul, pen·tru ea rnoartea nu exista inca. Haina de piele e greutatea trupului lipsit de lumina si de slava .dumnezeiasca ce ii transfigura pe Adam si Eva.

, .Adam nu-~i recunoaste goliciunea decit dupa ce ,:::se leapada, prin neascultare, de vesmintul divin'', , In locul vesmintului de lumina, Adam si Eva se im-

:'braca in haine de rusine? si, datorita nesupunerii, .. .sint dezbracati de harul divin si scosi afara din

.~.. , ,

. imparatia vesnica",

. Tocmai da tori til acestei pierderi de har necrea t

',:, ,~i luminos, ca principiu al unitatii cuplului, Adam

: si Eva i~i resimt atit de dureros goliciunea ... Goli, eiun'e care nu e decit urmarea pierderii vesmintu-

.,; lui harului necreat''. Pierderea haruluidivin pro':" ~,voaca celor care ~i-o amintesc ~i Ii percep conse-

....

CAPITOLUL 11

CASNICIA CA INSTITU'fIE PARADISIACA

Unirea dintre barbat ~i femeie dateaza inca dinainte de cadere chiar inca dinaintea pacatului

, . . .

stramosesc. Iar amintirea acestei c~m~nlunl pri-

mordiale este unul dintre semnele mistice ale profunzimii spirituale a casniciei. Institutia casatonei este, deci, paradisiaca. Pentru .~a in chia: sinul .ra~ iului pamintesc, in sinul naturii pe atunci neschlm-,

batoare ~i netrecatoare, Dumnezeu a spus: "nu,~s~e bine sa fie omul singur; sa-i facem aJ':ltor potrlvl~

pentru el"1. Atunci Dumnezeu a lu~t din co:s~~ lUI Adam ~i, dintr-un singur trup, a fac~t douaflm.te. Porunca divina a casatoriei e situata, asadar, din-

colo de bariera pacatului, prin care omul s-a ~pt

definitiv de paradisul terestru. "De. aceea va .lasa omul pe tatal sau ~i pe mama sa 91 se va um CU, femeia sa si vor fi amindoi un trup"? ... . sint cuvinte rostite inainte de cadere. La feI, ~l porunca

data de catre Dumnezeu lui Adam ~i E~ei, de _a creste si de a se inmulti", e tot 0 porunca paradl--

'. v

is;laca. *

Prin adincimea sa casnicia poate depasi sabia

de flacara vilviitoare'ridicata de Heruvimii care' pazesc drumul spre Eden. In experienta mistica

110'

J.,l.1

"..;,

113

t

clntele in sufletul lor, 0 durere insuportabila. Iar casnicia - poarta semnul acestui mister, Ceidoi pri-

mese, prin Taina Cununiei, unitatea desavirsita ~i

sint invesmintati cu toata slava lui Dumnezeu. Cineva daruit eu ochi duhovnicesti ar putea vedea

cum, in momentul incununarii celor doi, un har Iuminos se pogoara, .patrundc si uneste barbatul ell femeia. Dar aceasta unitatee s~l~iata de orice pacat savirsit in casa, pentru ca orice ·pa.cat se ridica im-

.potriva ei, Adam si Eva au pierdut lumina si au_ primit trupul, in Edenul din care au fostalungati, Totusi, fagaduinta ca din saminta lor va veni Mintuitorul sfinteste nunta. lata ca Hristos, deja, consfinteste casatoria post-edenica,

Taina casatoriei, savirsita dupa buna rinduiala, detine si se bazeaza chiar pe taina unitatii totale dintre om si Dumnezeu, unitate eu radacini adinci, ,care ajung pina Ia comuniunea dintre Adam ~i Dumnezeu dinainte ·de cadere, .comuniune deplin

restabilita prin intruparea lui Hristos, noul Adam.

Astfel, daca barbatul si femeia adincesc, conlucrind ell iubirea harica dobindita prin Taina Cununiei, legatura lor ell Hristos, redescopera unitatea ontologies a cuplului dinainte de pacatul strarnosesc .. Atunci apare, mai intii, 0 nostalgie plina de nadejde intr-o viata noua, fundamental diferita, Cei doi l~i dau seama ca trupul reprezinta 0 limita

reala in calea iubirii care, tocmai ea, tinde sa 11 transfigureze. Amintirea Edenului vorbeste despre

o unire diferita, unde trupul fusese nespurcat, neschimbator ~i ell totul transfigurat de luminanecreata, Relatia intima nu era exprimata prin forta sau durere.· Astazi, deflorarea femeii d,e catre bar-

. bat se Iacesi prin forta si ell durere. La fel ~i nasterea, aduce .multa durere. In Edennu exista un

-

~: .hotar intre trup ~i suflet; acestea-erau. unite- prin

, . comuniunea fundamentala a harului iubirii, care

. - transcende trupul: trupulinfaptuia el insusi lU-T . crarile Duhului, Iasind sa transpara lumina Sa. La. fel era si ell rodul impreunarii iubitoare: 'era lumi.nata de har si se producea fara violenta ~i farii

. pierderea fecioriei. Barbatul si femeia care, prin

; casnicia lor, ajung impreuna pe 0 treapta spiritu--

:~ - alii ··inalta, adica i~i adincesc constient comuniunea. intru Hristos, ajung Ia aceasta memorie. paradisiaca. Dezbracindu-se de Erosul divin, de bucuria mistica a iubiriilui Dumnezeu, Adam f?-i Eva s-au pre·dat bucuriei juisarii trupesti. Dar cuplul care l~i Iucreaza, mai ales prin rugaciunea impreuna, uni-rea ell Hristos, regaseste amintirea acestei cornu ... · niuniancestrale. In ei biruie pacea ~i mingiierea Izvorite din iubirea divina si le impreuna inimile. De aci, sotii sint purtati in intlmpinarea imparatiei lui Dumnezeu, a noului Eden. Relatia lor se spi .. - ritualizeaza In intregime ~i e eu totul iradiata de lumina necreata, Simt in ei in~i~i, vii, lucrarile luminii lui Hristos si, pentru un timp, simt anticipat negraitul gust al invierii, "Cclci la invlere, nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sint ca' ingerii lui Dumnezeu in cer"iO. Atunci, fiecare vede in celalalt chipul1ui Hristos.

Dar sa precizam un· lucru: anticiparea nu aduce nici 0 culpabilizare in privinta relatiei intime dintre cei doi ; mai mult chiar, aceasta relatie traita, de' acum, inaintea lui Hristos, este ea Insa~i iradiata, .: . devine ea insasi luminoasa. Apoi, anticiparea mar-· . cheaza hotarul dintre doua lumi si, in acela~i timp, ~... ii indeamna pe cei ·care 0 traiesc sa nu-sf.astepte /moartea pentru a intra in cealalta lume. Dar acest

;"

8 --. Un smgur trup •••

din urma punct nu se hotaraste decit numai si numai eu cercetareaParintelui.duhovnicesc. . .' . .

Cei care au cunoscut aceasta anticipare ~i au cultivat-e, apoi, prinrUgii-ciunea impreuna, au putut ?bs~rva 0 schimbare de comportament in viata lor intima. Inainte '.. ... si eel mai adesea in cazul

·barbatului· · dorinta deunire, cea legata de in-

stinctul naturii omenesti, era adesea mai puternica decit ce-a provenita din comuniunea intima a sufle-

telor. Deci, mai degraba i~i urma trupul decit Il .stapinea. Fapt de altfel firesc, ce nu trebuie culpabilizat, deoarece fidelitatea unui barbat si a unei femei contine deja, In sine, principiul inaltarii pe o treaptasuperioara. Fidelitatea este "deja, insine,

casta, feciorelnica, Dupa ce sotii primesc adesea, ~rin. rugaciunea lor, anticiparea vietii viitoare, $ar-

batoarea tainica si frumoasa a nespurcatului pat de nunta se schimba fundarnental: dorinta de uni~re a sufletelor, de acum, se reflecta in trupuri, ca intr-o oglinda, Trupul carnea - devine astfel oglinda perfecta a sufletului. In istoria Bisericii Or-

tod.oxe, avem. nenumarate exemple de sfinti care, ·tralndu-~i unirea conjugala pina la atingerea aces-'lei armonii, aleg sa nu-si mai astepte moartea pentru a trai laolalta in noua relatie intru Hristos, pe 'care Mintuitorul 0 aseamana ell cea a ingerilor din cer. Sf. Paul din Nola si sotia sa, Sf. Hilaire d.e .Poitiers" ~i sotia sa, Sf. Grigorie de Nyssa si sotia .sa, dupa ce si-au trait intru sfintenie casnicia, au renuntat la viata intima fiira lnsa a se desparti,

~pentru a trai inca de aici 0 noua treapta, Si in zilele noastre, mai ales in Grecia, exista oameni 'din diverse medii sociale Insa mai eu seama din

... ~ __ ... _ .... - ... ·_ ....... ·7 --. "T" ._- 32

. * Sf. Ilarie Pictavianul, tn Biserica Riisariteana. · II n." trad,

114

. .-

.. . - I

•• 1 ••

~l~sele avute.:. - care, ~upa~ ~e traiesc impreuna ~i. l~I . cresc COPl!I, aleg sa traiasca intr-o rnanastire

sau sactitoreasca ei Insisi manastiri in care se retrag si, chiar daca trupeste sint departati unul de a~tul, c~muniunea lor sufleteasca nu e stirbita ci, dimpotriva, lucrata in continuare. Bineinteles ca

cei doi pot trai aceasta treapta si fara a se desparti, dar numai ell binecuvintarea Parintelui duhovnicesc,

Exista ~i alte cai de ajungere pe aceasta treapta, despre care rnistica ortodoxa spune ca e fructuI sublim, dar care, pentru a· rodi, presupune ca floa-rea preafrumoasace-a fost sa-~i lepede toate peta-<

lele. Acest fruct e fecioria; iar floarea, in toata frumusetea ei, e sfintenia casniciei trai til pina in' cele mai inalte posibilitati. Dar sa nu se sminteasca cD:eva" citi~d aceste rinduri, pentru ca nu toti prirrum, In viata noastra spirituala, acelasi numar de' talantil Caci seris este ,ca mult se va cere celui caruia mult i s-a dat11• Iar cum casnicia contine in

,.._ IJ· . ('.. . "" . , ,

ea. msasi, principiul autodepasirii, Dumnezeu da-

ruieste harismejn functie . de capacitatea fiecarei

persoanede a Ie primiv Cel care are doi talanti ~i inapoiaza patru, Inaintea lui Dumnezeu e la feI de cinstit ca ~i eel ell patru, care dii inapol opt: dar' de la acesta se cere mai mult decit de la eel ell doi. Fiecare Sfinta Taina deschide ealea spre Imparatia

cerurilor, iar cununia este, si ea, 0 Sfinta Taina. C:u~~nia poarta in sine, harismatic, fecioria imparatiei, pentru simplul motiv ea este fondata ca institutie paradisiaca, Dumnezeu insusi arata acest ;i. sens al casniciei atunci cind, dupa ce vorbise des-

: pre unitatea ei dumnezeiasca, spune: "ca sint fa-

•

, mem care s-au nascut asa din pintecele mamei

• lor; sint fameni pe care oame-nii i-au facut fameni,

115

.:.

~i sint fameni care s-au facut· fameni pe ei insisi pentru imparatia cerurilor. Cine poate intelege sa lnte1eaga" 12. Aceasta potentialitate exista f?i in nunta, pentru ca nunta paradisiaca era diferita fundamental de nunta cunoscuta noua, insa nu si "cali~

tativ". In fond, Parintii Bisericii afirma eel nici pacatul stramosesc si nici potopul nu au alterat ell riimic sfintenia comuniunii conjugale'", De schimbat doar omul s-a schimbat, nu si nunta, Si aici se dezvaluie misterul: nunta intru iubire conjugala, de la Adam si pina Ia Iisus Hristos, e Taina de-plina14 care transmite sa'mintac·ereasca a fecioriei. Deci prin nunta, chiar daca unirea trupeasca atrage pierderea virginitatii trupesti, nespurcaciunea si fecioria sufletului ramin neatinse. Nunta

. I

aduce ,ell sine propria-i antinomie: pentru ca, in

acelasi timp, presupune atit pierderea cit $i dobindirea fecioriei. De fapt,pe de 0 parte, pierderea virginitatii nu apare ca 0 consecinta a nuntii, ci a pacatului, Pe de alta parte, nunta zamisleste vir-

. ginitatea, pentru ca nou-nascutul intru feciorie vine p,e lume. Traditia Ortodoxa enunta acest mister, care slaveste atit nunta cit si fecioria, astfel: nunta zamisleste fecioria, iar din feciorie se naste insu9i Dumnezeu. In fond, Ioachim f?i Ana s-au unit Intru sfintenie in f'ata lui Dumnezeu, iar fructul acestei uniri a fast Preasfinta si Pururea Fecioara Ma-ria, Maica lui Dumnezeu, Din nunta sfinta se zarnisleste sfinta feciorie, iar din sfinta Ieciorie se zamisleste chiar Cuvintul lui Dumnezeu. De aceea,

,

atunci cind barbatul ~i femeia se unesc in nunta,

nu mai poarta chip pamintesc, ci se fae dupa chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu insusi 15. Deci Hristos, la nunta din Cana, nu a instituit Taina Cunuriiei, ci a confirmat ceva ee era instituit inca din

Ede~ 1~. D~r aici trebuie spus ca,' dupa Hristos, nici o casatorie nu poate exista in afara lui Hristos adica In afara Bisericii. Caci Biserica e cerul nou.

in care sala~luie~te Hristos. Prezent Ia nunta di~ C~ana impreunii ell Maica Sa cea Sfrnta Hristos

vadests sfintenia absoluta a casniciel d'eci curatia dar si potentialitatsa fecioriei ei. Semnul vizibfi ~entru. ace~tea este schimbarea apei in vin. Apa sl~bolIzeaza natura cazuta, adusa in nunta, Dar,

p;rIn ha~ul Tainei, aceasta apa se preschimba in vln:. sentlme~tele omenesti, in.suficiente pentru con-

str~lr:a un~l cuplu, sint transfiguratf:; de iubirea harlca a lUI Dumnezeu U, Iar aceasta realitate ii

face pe cei ?Oi" sa-~i considere ~i sa-~i Iucreze-Iegatura, astfel incit aceasta sa devina paradisiaca.

A Nunta, in Eden fiind zamislita, detine in sine saminta sf.int~ a relatiei paradisiace, care depaseste t~upul .~l ~lngele .. .. acestea nemostenind impariitia, Unii ajung la aceasta comuniune a cuplului in

Duhul Sfint, prin rugaciune si asceza, Al~ii, chiar convergind spre ea, nu 0 ating in aceasta Iume, In

fi;te, alj\tii .reu~esc sa ajunga pentru ca, ajutati de virsta maintata, Ie slabe~te firea omeneasca, N u

vorbim aici despre un mister care trebuie absolutiza~, ~i nu v~e~ decit sa Ii aratam realitatea po-

tentiala, deschisa tuturor crestinilor. Acelora ce raz-

b~sc pina aici, Dumnezeu Ie trimite se,mne tangibile, pentru a sti ca aceasta e voia Lui ell ei. Chiar daca Ie este greu - si ce Iepadara nu e dificila?

~ nu au nimic de facut, trebuie sa asculte si sa se , supuna lui Dumnezeu, ca adevaratei unitati a cu-

plului lor. Ei i~i dau seama ea a renunta la vola lui Dumnezeu e totuna ell a renunta la unitatea vie-

tii lor conjugale, care ~i-ar pierde astfelorice realitate, orice ratiune de a fi, de vreme ce· eintru

~

. .

totul fondata intru Iisus Hristos. A'se .lipsi de voia lui Dumnezeu lor Ie-ar fi tot una ell a se lipsi de unitatea obiectiva a casniciei lor. Dar cum asemenea lucruri sint mari ~i greu de savirsit, 'I'raditia prefera ca pe aceasta cale sa nu se angajeze decit cu-

pluri ·care au atins sau chiar au depasit deja virsta de cincizeci de ani ~i ~i-au crescut copiii.

Foarte important este sa intelegem eel, pe 0 asemenea cale, sub nici 0 forma nu se porneste fara sfatul ~i purtarea de grija a Parintelui duhovnicesc, daca nu chiar a Episcopului. Pentru ca iluziile, exaltarile pot crea false dorinte in planul fecioriei: iar unul dintre semnele evidente ale aces~

, .

tei iluzionari e tocmai neglijarea relatiilor sexuale

din cadrul cuplului. Or; dintre cei care au depasit deja planul naturii firesti, nirneni nu I-a neglijat sau dispretult vreodata ci, dimpotriva, a inaintat in profunzimea misterului comuniunii, aprinzindu-si trupul ell dorinta unirii sufletelor, Acestia nu au cedat instinctelor ci, din contra, si Ie-au supus: do-

r~;nta unirii intime nu Ie mai venea din. trup, ci din duh. Si tocmai pentru ca unirea lor s-a dovedit la un moment dat desavirsita inaintea lui Hristos apa naturii, care i-a tulburat 0 vreme, s-a preschimbat in vinul Duhului Sfint. Atunci, gustind prin rugaciunea impreuna din aceasta betie spirituala cei doi au lucrat impreuna la inmultirea acestei noi ~i de necuprins dorinte a Erosului divin, Iar

din dorinta lui Dumnezeu, izvorul unitatii lor, au fost purtati anticipat in legatura vietii viitoare, Deloc din dispret, ci pentru ca au gustat din supraesential f?i prin inmultirea iubirii si a frumusetii, pasesc impreuna pe 0 treapta superioara, Dar treap-· ta pe care o parasesc va ramine intotdeauna, pentru ·ei, treapta prin care au reusit sa se inalte mai

118

s~s. In ac~asta n0l:Ia.legatura, cuplul jmpline~te cuvintul atit v de tainic al Domnului: "sint fameni

c.are s-a~ fa~ut fam~ni pe ~i v in~i~i pentru imparatla :erurl~or ._ Auatins, adlca, statura c<llugarulUi, dUClndu-$l "vlata Ingereasca- in Iume,

NOTE

(1) Fac. 2, 18. (2) Fac. 2, 24.

(3) Fac. 1, 28. (4) Fac. 3, 21.

(5) Triad; Duminica lasatului sec de branza ; Izgonirea lui Adam din Rai; Lumininda, Glas6.

(6) Ibid.,· Orthros; Cintarea 6.

(7) . Ibid.,' Cintarea 7. . .. . .

. (8) Ibid.; Lunea celei dintii saptamini a Postului Mare; Cintarea

1, Glas 1. . .

(9) Ib~d.; D.uminica Iasatului sec. de br.inza ; Izgonirea lui Adam

din Rai: Orthros; Cintarea 5. .

(10) Mat. 22, 30.

(11) Mat. 25, 29.

(12) Mat. 19, 12.

. (13) Sf. Efrem Sir-ul, Omilii catre Ejeseni, 5, 32. (14) . Ibid.

(15) Sf. loan Hrisostom, P.G., 61, 215; 62, 387. (16) Fer. Augustin.

(17) Sf. loan Hrisostom, P.G., 62, 310; Sf. Grigorie de Nazianz.

p.G., 37, 37. . .

...

, .

." ..... ....

.•. "priete~" •. Are. sa tina .~ea~a de intreaga fiin\,l\ '-I -_ -'cuplulul si, prm sfaturile sale, sa respecte intot-

~eauna realitatea de fapt a acestuia. Se poate intimpla ca unul dintre soti - ~i eel mai adesea burbatul sa se simta cuprins uneori de un soi de g~lozie la adresa Parintelui duhovnicesc. Ii e difi-

ell sa jnte~eaga ca celalalt are nevoie, si nu doar spre propriul folos duhovnicesc, ci al amindurora sa se marturiseasca unui al treilea inzestrat eli ha;

1~cercarl1e tin de firescul vietii spirituale. - Daca

vl~ta cuplul~i e inteleasa ca 0 experienta spirituala ad:v.ar~t~, asemenea ~lt~rvexperiente spirituale, aceasta ",I S.pIt a s-ar face simtita mult mai rar si mai slab. Caci foarte des se intimpla ca sotii sa se Intoarca greu spre sine si sa aiba nevoie de un altul

c.ar~ sa-i .ajute "examinindu-i". ~i nu e nicidecu~ IIPSlt de importanta cinee acesta. De atitea ori se intimpla ca, printre sfaturile prietenilor sa se strecoare si elemente negative pentru ca ei netraind o viata spirituala, nu au nici experienta ~i nici harul de a-i calauzi pe altii, Mintuitorul ne-a spus

~e a!tfel, .despre ei, ca un orb nu se poate face ca~

lauza altui orb. In 'I'raditia Ortodoxa doar Parintele

duhovnicesc e eel care poate fi c~lauza. Pentru

~ceas~a, ,<;1 se lea.pa~~ de sine ~i nu cauta raspuns In logica iritelepciunii lumesti, ci cauta intrebindu-L

p~ insu~i ~r~~tos si bazindu-se pe experienta Parin-

tiler ~lserlcll, pe experienta marilor stareti si pe

experienta sa personala.

De mults ori, Parintele duhovnicesc e nevoit s~-i ajute. pe cei doi sa se suporte unul pe altul si sa nu se judece cu asprime in momentele de grea

incerc~re, atit din frecvente in viata unui cuplu. Atunci, el are de intrebuintat nadejdea, are a-I in-

CAPITOLUL 12

ROLUL pARINTELUI DUHOVNICESC

...

In Biserica Ortodoxa, rolul Parintelui duhovnicesc e deosebit de important si, chiar daca nu acesta e subiectul cartii noastre, lucrarea nu ar fi completadaca nu am aminti macar citeva cuvinte

in acest sens .

Parintele duhovnicesc are de implinit doua con-

ditii, Mai intii, trebuie sa fie competent in toate cele despre care vorbeste. Aici se cuvine 0 nuantare: un calugar, daca e foarte experimentat in-

tr-ale razboiului nevazut, poate caJiiuzi ~i el, in drumul lor, persoane casatorite, caci tot de razboi nevazut Ie vorba si aici: tot de lepadare de sine,

tot de nejudecarea aproapelui, tot de a-ti iubi aproapele ca pe tine insuti ~i asa cum Il iubestc Hristos, tot de renasterea in Duh ... A doua conditie, care e egala ell prima, daca e implinita, este curatia In cele ale credintei, adica ortodoxia marturisirii ; caci, in acest domeniu, 0 cit de mica deviere provoaca intotdeauna aberatii spirituale si, deci, 0 scadere a puterii de discernamint mereu pagubitoare.

Parintele duhovnicesc care sprijina cuplul, fie

ca e Parinte duhovnicesc doar al unuia dintre cei doi, fie al amindurora, e mereu eel mai apropiat

120

.:

121

.'

demna pe fiecare 'sa sevada p'e si.ne, sa se .judece

mai degraba pesine pentru ca celalalt sa poata trai si pentru ca fiinta spirituala a cuplului sa' nu moara, Sentimentul de gelozie bunaoara, care atit de adesea tulbura barbatul, poate proveni si din-

tr-un sentiment exagerat de posesiune: femeia este a mea, imi apartina numai mie - ,,' ceea ce se opune intru totul realitatii harice a casniciei, unde cei doi apartin, in primul rind, lui Hristos, si apoi de abia fiecare apartine celuilalt, daruindu-se pe sine celuilalt ~i daruindu-l pe el, intru Hristos, dupa cum spune si rugaciunea din Sf. Liturghie a Sf. loan Gura de Aur: "Pe noi insine ~i unii pe altii

si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa a dam." Parintele duhovnicesc ., dupa cum arata

legile sfinte ale nuntii crestine .. - 'e dusmanul tuturor egoismelor, instinctelor de putere sl de posesiune care se vadesc in fiece lupta spirituala purtata in casnicie, und.e toate aceste sentimente 'de rivalitate sint insuflate de vrajmas, care se simte alungat, De aceea sint de marturisit Parintelui duhovnicesc, care e chipul Parintelui adevarat, al Tatalui ceresc, Caruia cei doi soti nu trebuie sa uite

niciodata ca Ii sint, impreuna, copii.

POSTFA'fA

DESPRE RELA'fIA PARIN'fI COPII

. .

.Ace~sta Iucrare nu vorbeste ~i despre raport':lrlle dlntr7 parinti si copii, care ar putea face su-

.biectul unei alte carti. Totu~i e evident cao data ce viata cuplului se desfasoara in armonie. ceidoi

stiu sa-~~ vor~easca, sa dialogheze. Iar ace~t dialog e deosebit de Important, pentru ea "atunei cindapar dificultati, crispari, copiii sint primii care Ie :simt.

Cu foarte mici exceptij. copiii vad foarte bine daca parintii lo~ stiu sa-:~i rezolve dificultatile prin dialog si daca au 0 viata spirituala de familie reala.

. :V~lorile iubirii, atit de importante in viata fa"ml.llel, _se ~ultiva mai Intii in relatia dintre sot si s~tle. Si e ~Ire~c ca iubirea aceasta vie sa fie percepu, ta ca adevarata valoare. Pentru copil, aceasta valoare

e intotdeauna foarte obiectiva, pentru ca el 0 simte

ca e~titate fu~dan;e.nt~~a a existentsl sale. Copilul nU-.§l descopera parintii doar ca persoane, ci ca 0

entitate, ca 0 fiinta unica in doua ipostasuri tata

si mama, fiinta din care simte ca face parte ~a un ~embru. rnsufletl]. Astfel, copilul nu traieste doar d.ln .relatla pe care 0 stabilests eu fiecare dintre pa'~lntl, separat, ci si din relatia parintilor, intre ei. Iar pentru el, aceasta relatie constituie 0 fiinta

123

obiectiva si reala, din a carui realitate Isi hraneste Iiinta sa profunda. Daca realitatea aceasta e incordata, agresiva, impregnata de judecati aspre, copilul, chiar daca traie9te relatii personale bune ell fiecare parinte in parte, va suferi de pe urma ei, iar aceasta suferinta se va materializa In modificari

,

de comportament. .

Nimeni nu poate oferi altuia ceea ce nu are sau nu este el insusi. De aceea, "calitatea de fiinta a cuplului e fundamentala pentru cresterea f?i inflorirea spirituala a copilului. Copilul poate avea absolut toata perceptia 'existentei Ialsificata de un model parental negative Primind din partea fiintei parentale 0 relatie dizarmonica, ea risca sa devina pentru el un fals arhetip al relatiei ell lumea. Educatia .incepe de la relatia dintre sot ~i sotie. Nici un sistem educativ, nici 0 pedagogie nu vor putea inlocui aceasta relatie, daca e dreapta, deci trait§. In acceptarea existentei celuilalt, a posibilitatii evolutiei, a ajutorului oferit pentru lepadarea prejude-

catilor, gindurilor necurate etc. Pentru ca toate acestea tin direct de iubirea adevarata, Daca un copil isi vede parintii depunind eforturi, fiecare, din iubire unul pentru celalalt, atunci ~i numai atunci, valoarea pe care l~i va construi el existenta va fi iubirea .

-, :

, '.

Am

. '

terminat de scris aceasta carte in ziua praznicului .. Celor Patruzeci de Mucenici din Sebastia,

9 martie 1982 (dupa calendarul Iulian),

intr-o zi de luni

, ,

. in saptamina a patra din Postul Mare.

CUVINT DE INCHEIERE

LA EDITIA IN LIMBA ROMANA

lata ca aceasta carte' care a cunoscut in Franta un iderabil fiind citita de aproape 100 000 de per-

succes cons, t ti duh de

· fost tradusa ulterior intr-un au en Ie .

-soane, ~1 a . . t 1 mal ca ...

• A +a"rl· care sint socotite prm re ce e

,ecumenlsm In \' . . A

. 1- di lume precum Italia, Polonia, Brazilia, apare In.

to 1 ce In , v • A. •

. ". b · opor nascut 0 data cu Orto oxia si

drept, In 11m a unUI1P ... dul s~u Ortodoxiei, revenind

-care a dat nastere, a rln, A •

-eumva prin aceasta traducere, acasa, intr-o Roman~e

r .. '" A V rea U In cu-

noscuta in Europa occidentala, . .

De la prima editie a acestei carti au trecut deJa mal

bine de zece ani, timp in care reactiile st~rnite au f~:~ -dintre cele mai diverse. Eu, ca auto:. al ei, Ie-am p

-ceput mai ales in multiplele convorbiri de la om la ~m ..

pe care Ie-am purtat de atunci incoace _:u pers?ane :n:

d t subiect si prin nenumaratele Intrebari

teresate e aces "f ••

· u pus eli ocazia unor conferinte sustinute pe

'care ml s-a .

taV terna Dintre toate insa, eel mal frecvent revenea

.aceas . .. .

.subiectul acestui cuvint de incheiere al editiel In 11m a

126

romana: ;,Parinte,. nu reu~im innici un fel sa-L iubim peDumnezeu mai mult decit ne iubim sotu1/sotia ... e ceva ce ni se pare eu totul imposibil. Ce ne puteti spunein acest sens?"

Raspunsul drept ne vine tocmai impotriva: avem ne\Toie sa-L iubim mai mult pe Iisus, ca sol al sufletului nostru, decit De iubim propriul suflet, in care se afla Iubirea pentru sOf/sofie. Avem nevoie sa-L iubim pe Iisus, sot al inimii noastre, ca ~i cum am fi ell adevarae indra-

gostiti, adica a~a cum EI insu~i ne aminte~te: "Sa iube~ti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta ~i din tot sufletul tau ~idin toata puterea ta ~i din tot cugetul tau · · ." . (L1IC. 10, 27). Cuvlntul este greu sl exprima 0

iubire totala pe care doar arareori 0 inccrcam pentru Dumnezeu. .$i 0 afirm eu taric: niei un cuplu nu se poate desavi,r~i prinTaina Cununiei daca cei doi i~i iubesc, mar muIt . decit pe Dumnezeu, sotul/sotia ·sau chjar ideea de

a fi 0 familie, in general. De altfeI, canonul iubirii prin care cei doi soti se consacra ede natura pur harismatiea. Pentru barbar, "a~a cum Hristos Iubests Biserica", lar

pentru femeie,. ,;a~a cum Biserica i se supune lui Hris-

tos". Hristos, prin jertfa de pe cruce pentru Biserica, savir~e~te un act de iubire suprema de care putlni sintem capabili. Totu!?i, aceasta iubire exista, Nu trebuie decit

sa 0 lasam sa rasara, iar apol .5-0 cultlvam. Barbatul care a atins aceasta treapta a iubirii, pe care ego-ul e crucificat, devine un adevaraj preot prin care se desavir~e~te taina unirii dintre Hristos sl Biserica Sa. "Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos ~i in Biserica" (Ef. 5, 32). Dinspre partea femeii, "supunerea" nu inseamna aici sub[ugaro sau ascultare oarba de cuvintul s! de vointa sotuluL Cuvintul trebuie apropiat mai degraba de conceptul de "asemanare" sl trimite, in acest context, la 0 supunere fa~a de. Hristos, nu fata de sot. Biserica poarta in sine Icoana lui Hristos, iar sotia prime~te, ~i ea, acest chip

127

'r

. ~

sfint, pentru a tral mistic virtutile lui Hristos,adica p:r, .fecta asemanare: smerenia, iubirea, pacea, bllndetea, rab.darea, bunatatea etc ...

. Abia dupa ce am ajuns la iubirea nebuna de Dumnezeu

putem spune ca iubirea fa~a de om creste, deci nici nu 'poate fi vorba ca, astfel, ne-am iubi mai putin"" aproapele -ci, dimpotriva, dragostea sporeste ~i se revar~a nu. doa~ .asupra sotuluf/sotiei, ci asupra tuturor ~amenllor .~l, ce-i .mai important, chiar ~i asupra dusmanilor no~trl: Doar "de la acest stadiu al constiintei, la care ajungem prin har,

..,

.devenim eapabili de a implini ~i cea de a doua porunca

La iubirii, dupa acelasi cuvint a1 lui Hristos Iisus: "sa" iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti" pentru ca, inal~t:

de a- L iubi pe Dumnezeu, nu ne iubim ell adevarat OICl

~ A •

aproapele. vs pot spune toate acestea pentru ca. eu Insu~~

'traiesc impreuna ell sotia mea, in harul Tainel Cununiei

.si, pe ~asura ce ne apropiem de Dumneze~, i~birea car~ ne uneste devine mai profunda ~i mai cuprinzatoare. M~l mult pe masura ce descoperim in inimile noastre preermnent~ iubirii lui Dumnezeu asupra exclusivismului iubirii I.ome~e~ti, primim de la El adevarata iubire div.ina pe~tru celalalt. Casnicia e locul harismatic in care noi experiem

• •

totalitatea ~i infinitul iubirii lui Dumnezeu. De aceea mci

nu putem concepe ~i va asigur ca nu traiesc acest l~cr~ doar pentru ca sint preot - - 0 viata in doi, in afara tainei

Bisericii. N-ar fi decit 0 traire mult imputinata, 0 iubire .strfmtorata, un cuplu amputat de la izvorul realitatii sale, care e Persoana lui Hristos unit cu Biserica Sa. 0 legatura Iibera in afara Tainei Cununiei, asa cum foarte multi oa-

merii fraiesc in zilele noastre, nu are cum sa ne conduca

1a experiente spirituale ca si cele despre ca~e vo:?im acum: numai Sfinta Casnicie are puterea de a ajuta fiinta umana sa se depaseasca pe sine pentru a cunoaste betia iubirii de Dumnezeu, sorbind vinul nuntii din Cana. Tocmai pentru ca majoritatea familiilor traiesc in primul rind

r

128

pentru sine ~i de abia in al doilea rind' pentru Dumnezeu

. ,

'epulzeaza fara sa-si dea seama harul Tainei, care nu

poate fi cultivat prin egoism. Numai iubirea divina poate f:uctific~ i~~irea Tainei Cununiei, inaltind-o intru vesni , Cleo Daca cltlm celebrul comentariu Ia Cintarea Cintari-

lor scris in secolul IV p.C. de catre Sfintul Grigorie de Nyssa, care era episcop ~i casatorit" nu vom putea spune

de~pre e!~a nu-si iubea sotia, chiardaca, e evident, pe Hrlstos 11 iubea mult mal mult. Nu e nirnic secant in

,

toate astea, pentru ca Hristosinsu~i a spus eel "eel ce iu-

beste pe tatc1 ori pe mama mai mult decit pe Mine nu este vrednic de Mine; eel ce iube~te pe fiu ori pe fiica mai mult decit pe Mine, nu este vrednic de Mine" (Mat. 10, 37), pentru ca putin mai jos sa ne aduca aminte po-

runca veterotestamentara: "Sa iube~ti pe Domnul Dumnezeul Tau ... " (Mat. 22, 37 39) - · pe care tocmal am citat-o. Dar, pentru a ne usura accesul spre aceasta iubire, EI Insusl S-a facut om ~i ni s-a aratat noua devenindu-ne astfel eel dintii aproape si descoperindu-~e chi-

pul Siiu in fiecare om" Intru Hristos trebuie deci sa ne iubim aproapele f}i sa ne iubim unii pe" altfi dupa aceastll ultima porunca pe care EI ne-a "lasat-o pentru ca altfe1 · b· , ,

IU irea se atrofiaza, devine Infirrna sl, adesea, aluneca in

egoism ~i in cea mai exclusivista iubire de sine. Insist asupra acestei invataturi pentru ca foarte adesea ne iubim aproapele in.tr-un fel mai degraba ateu, fara a avea pen-

tru el nici cea mai mica rugaciune 9i fara a cere, pentru eI, privirea plina c7e dragoste a lui Hristos, adica fara a cere sa-l vedem nu eu ochi omenestl care de multe ori sint atit de .aspri in judecata, ci ClI acea iubire plina de

.intelegere si de con-pasiune a Mintuitorului. Iubirea intru Hristos ne preschimba privirile pentru celalalr ~i ne deschide calea spre' 0 eu totul alta viziune, in. care Ii putem

de-ac.u~ descoperi nenumarate potentialitati ascunse "~i constituinri, de fapt, adevarata sa identitate spirituala,

9 - Un strigur- trop ...

129

. . .

. .

.'

..

r

- .

adevaratul sau ipostas, asa cum Hristos I-a cunoscut dintotdeauna sl 'pe care nu 11 poate dobindi, actualiza, decit apropiindu-se de El. Dar niciodata nu vom putea cunoaste cu adevarat pe cineva; putem vedea in el doar 0 directie,

o latura pe care de multeori el insusi 0 ignora, dar care, totusi, constituie adevarata sa persoana ·neacoperita de pacat, ci dezvaluita de Hristos ·Iisus. Numai Dumnezeu

poate cunoaste <intr-adevar t.otalitatea unei fiinte. ·

La sfirsitul vrernii 1a Judecata de Apoi, Hristos n: v.a

. cerceta si modul in care i-am privit, de-a .lungul vietii .

.,

• v V • •

pamintesti, pe eel din jur, dar mal cu seama pe vrajmasi

sl pe cei care ne-au persecutat, De ce oare aceasta exigenta a lui Dumn.ezeuin Iegatura ell cei care ne-au facut

u •

. ,rau, exigenta rostita fara nici un echivoc, ca porunca:_ "lar

Eu va zic voua: lubi,i p.e vrajmasti vostri, binecuvintati - pe cei ce va blestema, faceti bine celor ca va urasc ~i rugati-va pentru cei c.e va vatama ~i va prigonesc" (Mat.

· .. ·5, 44)? Pentru ca Hristos il poarta in trupul Sau crucificat

si pe acest om care astazi te uraste ~i se poarta TaU. cu tine, dar miine e chemat sa devina un sfint al Bisericii. Cuvintul Mintuitorului "sa va iubiti unulpe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa ~i voi sa va iubiti unul pe altul" (loan 13, 34) e plin. de aceasta privire. Hristos isi lasa asupra noastra 0 privire plina de iubire ~i de na ...

. , , . .

dejde, pe cind noi sintem adinciti in pacat. Spunind "pre-

cum Eu v-am iubit", ne arata si eEl "El ne-a iubit pe noi" mai intii (I Ioan 4, 10) si, pe cind noi zaceam zdre~-

. tuiti in Inchlsori, el ne admira deja in Palatul Sau ceresc, impodobltl, prin har necreat, ell vesminte Imparatestf.

• •

Daca Hristos .nu ne-ar fi privit astfel tnc~ inainte ca not

sa pornim spre bine ~i spre frumos,·ne.-ar fi fast eli totul imposibil sa ne schimbam, De-a lungul vietii noastre, intilnlm de multe ori oameni pe care ii catalogam ca incu-

.. I " ..

rabili ~i ii privim fara crutare.. impiedicindu-i astfel sa

se .: .vindece. Caci- .judecata aceastaeste: atunci cind privim .

13Q

" I r" r ' , ,,:.:.

.. ,

..

- v v _.,

un pacatos, nu vedem in el decit un blestemat, o.fiinta

. J

care nu se va schimba nicicdata. Se intimpla oare altfel

in sinul multora dintre familiile noastre unde, chiar daca nu se ajunge la divort, de-a lungul anilor, intre eel doi soti se, instaureaza 0 ura neimpacata care tinepina la

moarte, iar uneori se prelunge9te chiar ~i dupa sfirsitul unuia dintre ei? Ca preot, m-am confruntat in nenumararo rlnduri cu asemenea situatii. Nu vreau sa sustin aici ca divortul, in aceste cazuri, ar fi singura solutie. ~Ura traita de eel doi ajunge sa distruga, in timp, realitatea Tainei iubirii sl sa 0 inlocuiasca o data ell moartea lor spir.ituala. !ntotdeauna I-am statuti pe acela dintre ei care inca rna mai putea intelege, sa-~i intemeieze atitudinile pe invataturile incredintats ~i mai sus. Rezum, in continuaro, un asemenea dialog pe care l-am avut eu 0 femeie ce .... mi declarase ca i9i ura sotul, I-am spus deci:

" Hristos nu a murit numai ~i numai pentru pa ....

catele tale, nu s-a rugat numai ~i numai pentru tine, cl

a murit ~i pentru sotul tau, pe ca·re tu Il urasti. S-a intru-pat si in el, in trupul lui ranit de pacet. Astazi tu Imi spui ca-ti urasti sotul, dar sa sti! ca . Hristos, Carufa tu

te rogi In fiecare zi, n-a incetat nici 0 clipa sa-l iubeasca:

-. - Dar ce sa rna fae, Parinte? Mi-a facut asa sl asa .....

Nu mai pot sa-1 iert.

- Atunci Inseamna ca 11 urasti sl pe Hristos!

.. Cum sa-L urasc, cind eu rna rag Lui in fiecare zi,

- , In fiecare zi, rugaciunea ta e. mincinoasa, pentru

ca nu e indreptata spre Hristos Rastignit. Daca ar fi asa, ai vedea ea Hristos nu e singur pe cruce. In trupul Lui

ranit l-ai vedea pe sotul tau, alaturi de toti aceia pentru care El a murit f?i a inviat. eel care se roaga fara sa .Icrte se afla in cea mai cumplita amagire spirituala.!

.. · ~~ Dar ce sa mai fac, Parinte? Nu ne rnai vorbim aproape . deloc, iar clnd o facem, ne certam.·· 'I'raim in aceeasi casa, dar sintem ca doi stralni.

~.

9*

131

Nu trebuie sa Incept prin a incerca sa-i vorbesti.

Roaga-te pentru el, spunindu-i lui Hristos asa: «Doamne. am credinta ca Tu nu ai Incetat sa-l iubesti pe X,sotul

• • •

meu. De aceea, te rog isa-mi dai puterea de a-l prrvr cu

privirea Ta ~i de a-I iubi eu iubirea Ta. ''I'otodata, te rog sa-rni ierti toata aspra judecata pe care am aruncat-o asu-

pra lui prin gind, fapta san cuvint, atit direct cit ~! vor: bindu-I de rau inaintea altora, rude sau cunoscuti», Fa

astfel ~i vei vedea ca, dupa un timp, el va fi acela care va simti ca Il privesti eu alti ochi ~i, incetul eu incetul,

Impreuna eu tine, se va schimba". A V •

Pot sa va spun, acum, ca minunea chiar s-a infaptuit.

~i nu doar in acest caz ci f1i in nenumar.ate alte cazuri asemanatoare, indiferent de vlrsta celor dol. In fond, problema e aceeasi in privinta tuturor relatiilor interuman~. Avem icoana Protomartirului Arhidiacon Stefan, eel UCIS

ell pietre. Chiar atunci, in acel loc, se afla un om ca~e consimtise la crlma ~i pazea hainele celor care le dezbracasera pentru a-l putea lovi eu pietre mai bine pe Stefan. Acest om era Saul. Dar Sfintul Stefan vede cerurile des-

'til • •

chizindu-se ~i pe Hristos inconjurat de Slava; apoi, pri-

• '" • ill;

virile lui pline de iubirea Mintuitorului se Incrucl~eaza

ell cele ale lui Saul si vad in el pe viitorul Apostol a1 Celui ''ope Care II prigonea inca. Ce privire! Intr-un corn-

plice Ia propriul sau martir, Sf. Stefan il vede de~a ~e Sf. Pavel. Astazi asasin, miine sfint! Da, de aceea insist

repetind ca Hristos ne va judeca si pentru felu~ in c~r~ ne privim inclusiv dusmanii, spunindu-ne: ,,~aca te-al v f~ straduit s8.-1 prlvesti asa ca Mine, s-ar fi schimbat, astazi

ar fi fast un sfint. Dar tu l-ai condamnat in inima ta fli, astfel, l-ai ingropat''. $i ginditi-va c~ aici nu e vor~~. doar de dusmani, ci inclusiv de toti aceia pe care nOI 11 ex-

pulzam din inim'ile noastre pentru simplul motiv ca ceva din personalitatea lor ne agreseaza. Ceea ce e la fel de grave Chiar acum citeva zile, cineva mi-a marturisit difi-

cultatea pe care 0 intimpina in comunicarea CU, unuldintre membrii Bisericii pe care impreuna 0 cerceteaza, Duminica de Duminica: nu se poate apropia de el nicicum, nu-si doreste nici macar sa-l vorbeasca si simte un soi de agresiune din partea personalitatii respectivei persoane. Tar daca aceasta il abordeaza, trebuie sa-:;d stapineasca 0 reactie de recul ~i e evident ca nu vrea sa angajeze nici cea mai banala conversatie. Vedem bine ca aici nu e yorba

~

de nici un dusman, de vreme ce nu-i face nici eel mai mic rau, ci de cineva pe care pur sl simplu nu are chef 88.-1 intilneasca pentru ca, undeva in adincul inimil, i1 80- coteste indezirabil datorita comportamentului public si caracterului acestuia. 'I'otusi, ambele persoane traiesc in aceeasi parohie, se Impartasesc din acelasi potir.". Cind i-am sugerat ca problema e destul de grava si se cere 80- lutionata grabnic, mi-a spus: "Sa nu rna puneti sa rna due la el si sa-l vorbesc! Nu pot face asa ceva." I-am raspuns: "tti voi cere ceva mult mai greu decit doar sa mergi spre el sl sa afisezi un zimbet artificial, atunci cind ii dai buna ziua. Nu, nu cauta sa-! vorbesti, nici nu te du direct spre eI. Nu omul exterior e important, ci eel launtrlc. Dupa fiecare Impartasanie, sa cauti spre Hristos, pe care tocmai L-ai primit in tine, ~i sa-I spui asa: «Doamne, eu sl X Te-am primit amindoi in noi insine, Sintem deci Irati, de vreme ce ne-am impartasit impreuna

din preasfint TrupuI sl Singele Tau. 'I'otodata sintem ase ... zati prin Tine ~i intru Tine in cea mai inalta comuniune care poate exista pe pamint Intre fiintele omenesti, pentru

ca tocmai ne-am reinnoit Iegatura Cll Trupul Tau rastig-

nit si inviat», Apoi, daca potl, priveste 0 clipa spre X gin-

dind: «Hristos ne-a unit prin Trupul si prln Singele Sau», Sa nu uitam ca preotii, inainte de a se impartasl, i~i of era unul altuia sarutarea pacii rostind intr-un scurt dialog aceasta realitate euharistica fara de care nu pot participa la savirslrea impartasanleii , Hristos in mijlocuI nostru,

132

133

... -

01"-

."

,

..

. , ,

,_i .. : .Este si'va fi- •. Acest . act decredinta, care evidentiaza

. , . - .

. -o ~ealitate de care pu,ini ~ cre~tini par a. fi ell adevarat

con~tienti, ··iti: va-schimba fara indoiala gindurile eu. privire Ja . acea persoana sl la multe altele, daca vei persista in. el, .Dar mai adauga, totusi, ~i aceasta··rugaciune: -(..(Do_am- - . ne,da;~mi p.rivirea Tapentru X, pentru ca stiu ca tot asa '-.

. cum atmurit pentru pacatele mele, tot asa cum Ti-ai asu-

. .

mat viata . mea-in trupul 'I'au.. Tu ai murit si pentru pa-

,.

catele . lui X, si in trupul Tau ri-ai asumat si viata lui si, ,

la fel, pentru fiecare dintre nol ai deschis calea._mintuirih.>" ..

A~L iubi pe' Dumnezeu~i a-ti iubi aproapele inseamna

a ajunge sa percepi chipul lui. Hristos in eel al dli~manilor taL A ajunge sa percepi chipul lui Hristos in .cel al 80-

tului/sotiel. A deveniHristos, prin eel de linga tine. Doar dupa ee am atins aoeasta treapta_- putem spune ca am in-

ceput sa-L iubim intr-adevar pe Hristos Rastignit. Multara nu Ie face placere sa-~i aminteasca dccibde ipostasul imperial a1 Mintuitorului, evitind sa vorbeasca despre El

in totalitate. 'I'oti orestinii Il accopta ell bucurie pe Hris- -' tos, Invlat, Impartaf?irea bucuriei pascale nu face pe nimeni sa se dea inapoi. Dar la plenitudiIlea acestei bucurii

nu se ajunge chiar asa de simplu. Hristos ne cheama sa":'L 'iubim, mai Irrtii, pe Cruce. Dar a-L iubi pe Hristos Ras-

tignit inseamna a-i iubi pe toti aceia pentru care EI a murit pe Cruce !?i carora El personal le-a rascum.parat

vie,ile, asa cum a facut s! ell ale noastre. Inseamna, in acelasi timp, a accepta ~i toate Incercarile prin care Mintuitorul ne lasa sa trecem: rna gindesc, cind spun acest Iucru, lafaptul ca multi dintre cei pe care la un moment dat. i~am .considerat du~mani,. s-au dovedit ulterior a nu

fi .fost decit tnstrumente ale iconomiei divine, pentru min~

... ... . '

tuirea noastra.· . . .' "

_ .. _ .. _ Casnlcia inseamna . unire. - La . inceput, casnicia.·e

unireia ·sotilor .de .catre Hristos. Ulterior, casntcia trebuie

r; .•

sa.' devina -unime. --a sotilor.- tntru . Hristos. lar· pentru eel

r

1:

134

lucrul acesta sa se inf'aptuiasca, e nevoie ca fiecare dintre cei doi, ~i nu dear barbatul, sa devina Hristos pentru celalalt, adica e nevoie ea fiecare sa vada III celalalt ell pri-

. ' '

virea lui Hristos, chipul lui Hristos. Or, acest lucru e

imposibil daca cei doi nu realizeaza, fiecare, ca propriul sau suflet e mireasa a lui Hristos si ca deci trebuie sa-si

. ", ,

doreasca impreunarea ell El. Da,casnicia e unime unime

,

desavirsita.. care nu poate fi in afara Cuvintului: "Ramineti .in Mine si Eu in vol. Precum rnladita n~ poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramine in vi,a, tot asa nici voi, daca nu ramineti in Mine" (loan 15, 4). Cuvintul are inteles euharistic si arata faptul ca mladitele nu au

. '

nici '~n' rost fara legatura lor intima eli Via. La fel e !?l

A "" ...... .

. In casrucie ~1 tocmai de aceea centrul Tainei Cununiei e

chiar Euharistia. Deasa Impartasanie a celor doi soti va

. ,

fi intotdeauna punctul forte a1 familiei. Chiar daca in

timpul saptaminil apar neintelegerl sau -certuri mai neinsemnate intre cei doi, daca ambii se marturisesc fii," impreuna, i~i cer Iertare inaintea lui Dumnezeu ~i Isi cauta .

. vindecarea la Hristos Iisus, nu .vor primt rloar seva spirltuala care ii mentine uniti in Vita, unime in trup, in trupul cuplului lor, ~i unime a unei celule vii din trupul lui Hristos, ci in acelasi timp se vor putea inalta urcind

, ,

impreuna, treapta cu treapta, scara desavirsirii deschisa

,

inaintea lor prin Taina Sfinta a Cununiei,

Vaucresson, 06.12.1994.

~.

. .

,.

..

... ,. .

-, . ~

", ...... ...

....

- .. _. . .

•

. . . .'

',' .-..: ,.,

. ,

Capitolul 9

tNCERCARILE ~I ISPITELE CASNICIEI

• • • 4 •

82

Capitolul 10

PRINCIPII SPIRITUALE PENTRU VIATA SEXUALA

t

IN CASNICIE

• • • • • 'l1li .. • .. III • • • ..

89

Capitolul 11

CASNICIA CA INSTITU'fIE P ARADISIACA . . . . 110

Capitolul 12

ROLUL PARINTELUI DUHOVNICESC

• • I

. . .. 120

CUPRINS

POSTFATA. DESPRE RELATIA PARIN'fr COP]]. . . . 123 CUVINT DE INCHEIERE LA EDITIA IN LIMBA ROMANA. 126

INTRODUCERE

.. .. . .. ..

• • • • .. . .....

9

Capitolul 1

RUGACIUNEA CUPLULUI

. . . .. .

• • •

.. .

11

Capitolul 2

MICA BISERICA

..

• •

.. . .

• • •

. . .. . .. ..

20

Capitolul 3

ADEVARA TA IUBIRE

• • • II ...

. . .. . . . .

25

Capitolul 4

PRIVIREA eEL UILALT

• • • • • •

• • • • • •

30

Capitolul 5

TAINA SFiNTA A UNITATII .

38

Capitolul 6

ASCEZA VIETII DE ZI CU ZI

. . ..

. .. . . . ,

44

Capitolul 7

ARHETIPURI SPIRITUALE PENTRU CASNICIE . · 59

Capitolul 8

RAZBOIUL, NEV AZUT, IN DOl . · · · · · · · ·

66

136

.-

-. :. .

"

I '

,.

":I. "

_ j).. :i-.

- " .

-,

.....

. ......

.~ .. .1

-.

-

~

_ .

..0:.

..

,

~. .~

•. i

- .;.

..

~ .

DE ACELA~I AUTOR

i

. ..

'or

• 'J

'l hcotokos. Marie Mere de Dieu dans la spiritualite Orthodoxe. Editions Presence, Paris, 1982 (Theotokos.

Maria Maica Domnului in spiritualitatea ortodoxa):

.... -

Sur la terre comme au Ciel.La vie spirituelle au quotidien, Ed. Nouvelle Cite, Paris, 1985 (Pe pamint Ia fel ca in Cere Viata spirituala in cotidian);

Seconde Naissance. De I'homme de I'angolsse a l'homme de la Resurrection, Ed. Nouvelle Cite, Paris, 1986 (A doua Nastere. De Ia omul angoasei Ia omul Invierii);

,

La vie en Son Nom. La priere du Nom de Jesus et ses methodes spirituelles, Ed. Presence, Paris, 1992 (Viala in Numele Lui. Bugaciunea Numelui lui Iisus ~i me-

todele ei spirituale);

Mon fils est ne au Ciel. Meditation d'un pretre orthodoxe sur la mort de son fils, Ed. Fayard, Paris,

1993 '(Fiul meu s-a nascut la Cere Medita1ia unui preot

ortodox asupra mor'[ii fiului sau).

.,

. ..:-

"".... .......

~~ ~

LA EDITURA "AMARCORD" "

-

AU APARUT:

Nikolai Berdiaev: Imparatia Spiritului si Imparatia Cezarului (Colectia "SYMPOSION")

loan Scararul ; Scara Raiului (Colectia "CUM P ATRIBUS ")

C. G. Jung; K. K~renyi: Copilul divin. Fecioara divina, Introducers in esenta mitologiei (Colectia "CIMP DESCHIS")

-<".

. ..

Joseph de Maistre: Istorie ~i masonerie (Colectia "CELA-

, LALT VEAC AL X'VIII-LEA FRANCEZ") ,

.:.-,;,;_ ~ ., s:

!i-.-

.... 1 ~ ~.. ..~ • ."

I· I.

(;t_>'", " J oseph Conrad: Oglinda marii (Colec,ia "SCARA INTE-

.~/~ RIOARA ")

. ,

.Jo •

Virgil Nemoianu: Arhipelag interior (Colectia "SCARA INTERIOARA ")

Ivan Evseev: Dictionar de ·simboluri si arhetipuri culturale (Seria "DICTIONARE AMARCORD")

G. T. Tohaneanu: Dictionar de imagini pierdute (Seria "DICTIONARE AMARCORD")

.. .

..

1

J. N. Preyer: Monografia orasului liber craiesc 'I'imisoara (editie bilingva germano-romana; editia I: 1853)

. .""!

* * * Calendar ELBA 1995. 'Limisoara la inceput de seeol ~i 18 sfirsit de mileniu

139

IN CURS DE AP ARITIE:

,

Annick de Souzen.elle: Simbolismul corpului uman (Colectia"CiMP DESCHIS ")

* * * Dialoguri despre Fiinla (editie bilingva romanofranceza)

Cornel Ungureanu: La Vest de Eden. 0 introducere in lite-

. ratura exilului (Seria "ISTORIE $1 CRITICA LI~

TER,ARA")

t

i

I

ISBN 973-97051-0-3

Conf. dr. Ioana Nica, sef lucr. Doina Onisei, ~ef luer. Virgil Carllgeriu: Patologia pulpei dentare (Seria

"CARTE MEDICALA") .

Prof. dr. Vasile Fufezan si colab.: Chirurgie sl ortopedie pediatrica (Seria "CARTE MEDICALA")

d

l ~

L I.

Redactor: DOINA LICA

. Tehnoredactor: ER·IKA DIOSZEGHY

r

k

I

Bun de tipar: 6.11I.1995.

Aparut: 1995.

Coli tipar: 8,75. .

I. .. ....

Tiparul executat sub cornanda nr. 53/1995, la .Imprimeria de VestR.·A., Oradea, str. Maresal Ion Antonescu nr. 105.

_ 11 • .

·ROMANIA ..

'_ .' I •

. .

,.

, ..

~

~!I'.: ..

~. .

"_ ... ' ..

...... ~ - »>,

••