VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata
familiilor de albine nu are sens.Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu
atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie
de mare ajutor in activitatea de apicultor.Sa incepem cu .....inceputul......

Indivizii dintr-o familie

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si
trantorii.

Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de

iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox.
100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele
cu organele de reproducere nedezvoltate.

Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea

familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25
mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara
pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc
abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine

Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata
familiei de albine cuprinde patru mari perioade.

Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu

albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa
depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite
cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai
multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe
zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.

Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie
toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a
larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.

Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc

din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000
de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici
ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de
spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La
urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in
stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte
din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste
roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva
minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta
destinatie.

In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia

ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este
 lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara
sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca
neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme
nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci
tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei
de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai
si sfarsitul lunii iulie.
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si
polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul
lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind
alungati din stup.

Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural
toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina
aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism
neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii
august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand
cresterea noilor larve.

Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade
C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii
din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul
ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie
ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura
numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai
apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai
tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura
necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie
consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine

Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar
in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou ,
larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se

inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul
celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor
salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de
culoare sidefie.
In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La
aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca
incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si
apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit
larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si
albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul
celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In
ziua a 21-a iese albina lucratoare.

Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si

Ou 3 3 3 albina lucratoare.Diferenta este ca
Larva 5 1/2 6 6 1/2
Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2 12 14 1/2 depunerea oului de catre matca se face in
Total zile 16 21 24 celule speciale numite botci si in modul de
hranire.Cand albinele se pregatesc de
roire,ele construiesc botci pe marginea
 fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un
anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea
celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana
la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.

Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul
de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o
cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24
de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor

Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20
de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii
devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata
celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele
zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce
se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele
hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai
executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza
polenul si curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri
de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc
stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la
aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.

Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe
ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina
lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu
diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au
forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de
lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar
pastura.

Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa
nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau
vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci
polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o
perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

I. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI

Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de
stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea
de albine, natura, aer liber.Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen,
pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi
de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,
matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi
mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e
simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste
apicultura.
Organizarea unei stupine
Ca in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu
sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul
trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare (literatura de
specialitate se gaseste) si mai ales cu multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul
incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca
in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca
productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa
perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta
suprafata (2826 hectare) trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata
sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand
seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de
polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care
speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg
miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea
noastra.
Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe
de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape
curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o
distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o
distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de
albine. Stupii sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei
categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar
fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de
realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standard, si nu in
ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati!
Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de
cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura
si de tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la
drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce
tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui
stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit
pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.
Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se
recomanda stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu
magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui
anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din
care 5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care
doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si
apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa
fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita
bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si
alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul
unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si
repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie
sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca
da tonul.Exemplu: prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se
va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine
de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie
sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150
zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles
se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o
anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de
mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
-Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si
daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.
Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un
spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale
diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai
tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o
dovada.
-Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ
si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de
albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat!
Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin
ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de success
Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca
apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca
volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de
considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul
trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, hamal,etc.
Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate
structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua
posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales:
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35
buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt
necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat
numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la
diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele
vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea
unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea sa
fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport
constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane,
tractoare, tern, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe
2-3 vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un
numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere
necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor, se considera
amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se
caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana) ;
materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta
munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-
1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica
o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse
ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim
fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind
absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de
muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa
se faca sub forma unei societati comerciale.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si
apicultorilor in special. Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi
prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea
produselor,cerintele in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential,nu trebuie sa
sperie pe nimeni.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic,dar se
schimba si generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente
economice.Un singur gand trebuie sa va calauzeasca: nu ratati oportunitatea oferita de
apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!!
II. NTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
In Romania sunt comercializate trei modele constructive de stupi:orizontali,verticali cu
magazine si multietajati.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si
dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele.In cele ce urmeaza
va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea
descrisa in literatura de specialitate.Bineinteles toate tehnologiile au un caracter
general,ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care
vreti sa amplasati 21221o1415v stupina.Sa trecem la descrieri concrete !!!

Intretinerea in stupi orizontali

Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit,din acest motiv el fiind recomandat
incepatorilor.Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala,apicultorul
adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules
principal.Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai
multe generatii.Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi
camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg.Cum veti
proceda cu albinele dumneavoastra?Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce
vi se potriveste.
Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal
Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel: spre fiecare perete lateral al stupului
se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu
puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare
rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de
albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare.
O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta
periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet.Odata
cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri
in mijlocul cuibului.
Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru
ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi
inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine.La aparitia unui cules
principal,cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali.In acesti
faguri,albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor.Familiile de albine au tendinta de
a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib.De
aceea,apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib(pentru a asigura spatiul
necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului,cu cei goi de la
extremitati.
Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-
8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie, familiile ajung la dezvoltarea
maxima.Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu
puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor
de vara,se opreste in cuib hrana necesara iernarii,iar cuiburile se stramtoreaza la
numarul de faguri bine ocupati de albine.Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina
coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.Toamna,fagurii neacoperiti de albine se
scot,cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a
stupului.Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea
apicultorului,daca lucrarile din toamna au fost bine facute.
O alta metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata
special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine.
Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon.Cum procedam: de la
inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri.La peretele stupului
asezam doi faguri (unul cu miere si altul cu miere si pastura),apoi fagurii care formeaza
cuibul(purtatori de puiet),2-3 faguri claditi,goi,alti 2-3 faguri cu miere,urmati iarasi de
faguri goi pana la completarea totala a cutiei.
In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa
incheierea culesurilor.Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi
orizontali cu 16 rame.
Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se
impacheteaza.Daca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma
etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete).Bineinteles
pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata
de eclozionare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de
apicultorii care considera stuparitul un hobby.
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor
ajutatoare.Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai
multe matci ajutatoare pentru familiile de albine.Daca acest lucru se aplica la 50-60%
din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura,traduse in
importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din
vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.
Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie.Din familia
de baza,se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet.Roiul stolon astfel obtinut se
aseaza in partea cu urdinisul mic.Aceasta familie(in formare) primeste o matca
valoroasa si imperecheata.Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea
ei.Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de
eclozionare,recoltati din familiile de baza.Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se
face o noua organizare.Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde
matca mai in varsta,iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica
capabila sa valorifice culesurile tarzii.In toamna dupa ce culesurile au incetat,familia
ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara.
Bineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi
orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate.Stuparii incepatori
insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot
incerca tehnici care acum par atat de complicate.
Intretinerea in stupi verticali cu magazine
Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre
practicarea unui stuparit profesionist.Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral,pot
fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.Trebuie sa va ganditi ca puteti
obtine cantitati insemnate de miere curata(in fagurii de recolta) si mai ales miere pe
sortimente.Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar
acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul
timpului.In orice caz daca l-ati ales,alegerea a fost inspirata !!!
Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si
cel multietajat,mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor.De aceea
intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii
orizontali.Se fac restrangeri de cuib,impachetari,largiri ale cuibului prin adaugarea de
faguri claditi sau artificiali ,etc.Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai
cuibului,iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,stim ca a sosit
momentul sa adaugam primul magazin.Acest lucru se intampla de obicei in preajma
primului cules la salcam.Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri
artificiali.Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare
intre ei,in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.
Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se
observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al
doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu
miere unde bineinteles va continua procesul de capacire.Asezarea unui magazin de
recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii
albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.Dupa terminarea culesurilor mierea
se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!!
La acest tip de stup intervine o problema majora: mierea depozitata in fagurii din
cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari (nu e insa o
regula), si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu
venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului
orizontal.

Intretinerea in stupi multietajati

Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse.Unii il considera ca
fiind cel mai bun stup existent, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii
noastre.Sigur este un lucru:este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune
ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit in zonele tarii in
care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna, succesul este
asigurat.Iata cum se manuieste:
Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse,avand fagurii din
corpul superior plini cu miere capacita,de calitate superioara.Ghemul de iarna se
formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor
din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o
dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul
superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se
deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor
ocupate de ghem.Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. La
sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat, cu puiet
fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii!Cand
corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale,se trece
la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor.
Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca
puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi
din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt,d easupra fundurilor).
Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet.Lucrarea se face cand
timpul frumos si caldura s-au statornicit,cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori,
odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si
dezinfectati.Cand familiile au matci tinere si prolifice,populatii numeroase,provizii
suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere,cantitatea de puiet creste
de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu
albine tinere,inainte de inflorirea salcamului sau -cel mai tarziu-inainte de aparitia
culesurilor de productie de vara.De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in
frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele
doua corpuri se introduce al treilea corp,care-in anii favorabili-poate fi si el ocupat cu
puiet si albine.
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoita
sa-si desfasoare,in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri,celulele eliberate de
puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii.Catre sfarsitul perioadei
de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra.La
pregatirea familiei pentru iarna,peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii
de miere si pastura de buna calitate.
Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in
exploatare.In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai
bine,intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce
va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior.Nu uitati : progresul se
obtine pas cu pas,nu sarind peste etape !!!

Insarmarea ramelor - montarea fagurilor artificiali

Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali,au insemnat pentru

apicultura o dezvoltare accelerata.Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor
artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit.In scopul eliminarii acestor
neajunsuri,apare necesitatea insarmarii ramelor,operatiune care inseamna teserea unei
retele de sarma pe cadrul ramei.In acest fel,atat fagurele artificial ca atare,cat si cel
rezultat dupa cladire,au o rezistenta marita,putand face fata tensiunilor aparute din
diferite motive.

Sa vedem cand se intampla ruperea,deformarea sau deteriorarea fagurilor :

1)In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere,cand la manevrarea
ramelor,fagurii plini cu miere,pastura ori puiet si acoperiti de albine,cedeaza mecanic
desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie.
2)In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial,cand apar defecte de
cladire,deformari,ruperi si indoituri.
3)In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice,cand forta
centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare.Se intampla deseori ca
fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare,deoarece acolo nu a fost crescut
puiet,fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.Practic fagurele este mai
rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face
cresterea puietului.
4)In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral.Factorii favorizanti degradarii
fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de
transport.
Analizand cauzele deteriorarii fagurilor,se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai
corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor.

Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare

al ramelor.Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace?
1)Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat
mai uniform.
2)Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme,avand grija sa nu apara gauri in
foaie,cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei.
3)O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie protejate de rupere
sau alt tip de deteriorare.
Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme,care maresc
rezistenta la centrifugare.
5)Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare,stiind ca intervine o
anume dilatare termica.

In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate.Indiferent de cate

randuri de sarma sunt montate pe rama,putem spune ca sunt trei mari categorii :
insarmarea orizontala ; insarmarea orizontal-oblica ; insarmarea orizontal-verticala
(vezi fig.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor,scopul urmarit in final fiind
acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate.

Insarmare orizontala : Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.Rezultate bune
se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme,de multietajat cu 4
sarme,iar cele de magazin cu 3 sarme.Este foarte important ca sarma de sus sa fie
pozitionata la 10-15 mm de leatul superior,restul sarmelor fiind distribuite in mod
 simetric,una fata de alta.
Pentru asigurarea unei trainicii sporite,prima sarma se ancoreaza pe mijloc,de acelasi
leat superior,cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor.La montarea fagurelui
se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm,fata de
laterale 5 mm,iar fata de leatul inferior 5-10 mm.

Insarmarea orizontal - oblica : Principial,se vor respecta aceleasi norme, ca in cazul

insarmarii orizontale.Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe
verticala(vezi fig.),care vor asigura o trainicie sporita.Pentru montarea fagurelui artificial
se au in vedere aceleasi deziderate,expuse mai sus.

Insarmarea orizontal - verticala : Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai
mare unui fagure.Bineinteles,reteaua de sarme fiind mai deasa,presupune ca si
manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. Dar care este scopul pe care il
urmarim,daca nu acela de a face o treaba buna?Deoarece intentionam sa
promovam acest tip de insarmare,vom dezbate mai pe larg subiectul,asta neinsemnand
ca dorim sa impunem metoda.La urma urmei,totul se rezuma la optiunea personala a
fiecarui apicultor.
Principalele operatiuni executate sunt :

Gaurirea ramelor - Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion.Se va folosi o

masina de gaurit electrica(mica),fixand in mandrina un burghiu de lemn,de 3 mm.In
scopul situarii gaurilor in acelasi plan,dupa marcarea initiala,gaurirea se va face pe
partea interioara a elementelor ramelor,astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor.Daca
sarmele nu sunt montate corect,atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine
va fi defectuoasa. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca
sarmele marginale,orizontale sau verticale, sa se afle pozitionate la 2,5 cm de toate
stinghiile ramei (vezi fig.).

Tipul sarmei si taierea ei - Sarma folosita este o sarma subtire,de 0,4

mm,zincata,lucioasa si maleabila.Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie
bucati de 3,5 m,pentru rama de orizontal si 3,2 m,pentru rama de
multietajat.Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea
necesara.

Montarea si fixarea sarmelor - Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral jos,si se

trag cele 3 randuri orizontale.Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1,6 m pentru traseul
orizontal si 1,9 m pentru traseul vertical.(rama de orizontal).entru rama de multietajat
cele doua lungimi sunt egale,adica 1,6 m.
Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie,cele orizontale de o parte,iar cele verticale
de alta.Intre cele doua retele se formeaza un buzunar,unde se aseaza fagurele
artificial.Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor.Acestea trebuie sa fie subtiri si
scurte(1 mm grosime,10 mm lungime).Dupa ce fixam un capat al sarmei,aceasta se
intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea
cuisor.Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori,apoi capul cuiului se ingroapa
in rama,batand cu ciocanul.

Fixarea fagurelui artificial - Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele
verticale,dinspre speteaza inferioara,spre cea superioara,Se aseaza rama cu fagurele
montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia.Pozitia corecta a fagurelui
este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara,fagurele
aproape lipit,pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm. distanta.Pentru lipire se pot
folosi pintenul apicol,randalina apicola,un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau
mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica.In toate aceste cazuri se are in
vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor.Unde din
neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.
 Cladirea si pastrarea fagurilor - Pentru a avea si faguri bine claditi,se recomanda ca in
timpul infloririi pomilor fructiferi,sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi
partial.Dupa 1-2 zile se scot, se trec la rezerva ,urmand a fi utilizati la
nevoie.Depozitarea se face in corpuri de stup,dulapuri speciale,obligatoriu in pozitie
verticala pentru a preintampina deformarea lor.

III.LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru: anul apicol incepe
toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul:
Productia, starea de sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna
desfasurare a lucrurilor.Totusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol cu
cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie
executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!!
Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai
multe lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi:
Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie (functie de starea vremii) vom demara primele actiuni:
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam
crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa
fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi;acestea se vor
arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci
ale inceputului de primavera
Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat
in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile
calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C),trebuie sa stimulam efectuarea
acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este
recomandat sa intindem paie pe jos.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor
salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.Tot acum unii dintre
stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un
fagure gol,bine cladit,in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca
zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 3 cm si
bineanteles asezam capacele care au fost saltate.

Primul control si stramtorarea cuiburilor

Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara,in care
vom evalua starea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a
cuibului.La deschiderea stupului constatam:
- prezenta hranei care exista in faguri,stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere
pe ambele fete
- prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului;daca puietul nu exista
totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea
este necesara repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie
corecta.
Tot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,si pe
cei ce contin multe celule de trantori.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine
decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.In acest scop
stuparii vor "stramtora cuibul".Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel
mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc,ei fiind marginiti de faguri
cu miere si pastura;in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care
trebuie sa aiba numai celule de lucratoare;in ce priveste rezerva de hrana familia
trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura.Atentie mare ca la
stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental
 familia.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii
cu resturi de miere,aceasta delimitand compartimentul de hranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi
curatate,reparate si dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva
lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.
Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte,sa pastram o stare de
igiena perfecta.Toate aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la
dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana

Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice
stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.In acest scop folosim
urmatoarele rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in
celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri,miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla
cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca
odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata
fagurilor unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin
provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste
rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea
unui creion.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini
ale ghemului.Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care
tocmai a fost creat.Fagurii scosi (cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere,
bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se
procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat
aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.
Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si
apoi turnata in faguri goi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere
cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita,cat si cu
serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Este de
dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita
aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana
proteica.Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in
dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este
nevoie de 1,5 kg de pastura.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui
fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.In primavara modurile de
administrare sunt:
-Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii;apoi frecam fasiile in mana
pana la separare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate
dubla de miere.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se
omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g,pana la
aparitia culesului de polen.
- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra
ramelor sub forma de turtite proteice de completare.
-Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra
cuibului sub forma de turtite.
Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la
rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere
sau pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
 Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite
motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii
sanatatii familiilor de albine.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.
Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi,pe care i-am curatat si
dezinfectat.In principiu lazile se curata de resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi
se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat
flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate
face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului
trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in
vedere urmatoarele conditii generale:
-existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici;la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de
temperatura externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in
stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza
activitatea matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa
cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr-o hranire abundenta
se pot introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib
sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se
adauga un fagure bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu
puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand
seama de cresterea populatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-
au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in
care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere
(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa
calduta sau miere diluata.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se
poate face si cu un fagure artificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet
si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de
o constructie aparte se manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face prin
inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind
necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina
o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume
definita.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o
familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Pentru a uniformiza puterea
stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si
ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se
executa in stupina.Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa
aveti in preajma primului cules major stupi puternici,capabili sa valorifice resursele
nectarifere.Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna.......!!!!
IV. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic
natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si
perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care
asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine
sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au
numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a
apicultorului.
Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se
efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,
evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila, insa exista o serie
intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru
aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile
care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii
puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie
sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci
cand familia de albine intra in frigurile roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea
cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si
supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de
albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l
hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente
larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru
depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si
alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu, putandu-se analiza numai fiecare in parte si
sintetiza corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi
sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel
ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea
cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri
artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta
lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a
capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor
zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de
maxima insolatie (orele 12-17) deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de
roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage
caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,
determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului
care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de
rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la
timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul
pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere
indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in
care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva
trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp
nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea
albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,
predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea
mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand
cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule
goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii
larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui
numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,
acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland
roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit
reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de
unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai
bune familii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii
produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si
recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta
substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc
inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se
diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii
stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este
acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin
distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si
anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si
distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata
operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru
distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in
ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile
roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la
prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa
combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si
cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la
sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele
de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva (cele mai simple si
eficace), folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un
numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul
ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata
dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost
facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile
familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare
corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri
intense. Cu scopul de a forma familia noua, se aduce langa familia ce urmeaza sa
fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine, puiet si miere
a familiei de baza. Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in
care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre
ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format
familia noua. Albinele culegatoare, pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart
aproape egal in cei doi stupi. In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai
bine unul din stupi, acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor
sa se faca cat mai egal. Spre seara, in familia orfana se introduce, intr-o colivie,o
matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva
dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura. Dupa
imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se
dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.
 Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu
puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare
sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai
puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna
sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine
acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se
aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine
inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine
acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa
cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In
lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in
concentratie de 1/1 sau 1/2.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte
din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de
ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza
prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare
cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand
parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul
lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit, roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos, intre
orele 11-15. Dupa ce matca iese din stup insotita de albine, roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda. Roiul primar cu matca
varstnica, spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult
de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva
ore. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou, pregatit in acest scop. Stupul in care se
introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza, se
verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca
in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate
botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai
fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea
in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a
familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii
corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este
aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de
hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in
faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau
urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza
in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate (sau botci)sa aiba in cat
mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic
cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie
hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a
roiurilor dupa formare, asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul
sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa
fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare
 corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la
intarirea celorlalte roiuri.
V.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda
"matcile taica, matcile". Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca
viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca valoroasa asigura o
descendenta de calitate si de aici rezulta toate: productia de miere, blandetea albinelor,
apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri
biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine
(parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte
bune, dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind
spre obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan
bine stabilit si folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele
subiecte:
- cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee;
introducerea matcilor in familiile de albine.
In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.
sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este
prea complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea
de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea
naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie
nu e mai mare,decat aceea de a produce regine(poate doar obtinerea unei productii
apicole mari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exista un
cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este
cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele
cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica
a stupinei.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet;
sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de
performanta cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru
finalizarea lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa
introducem si elemente "novatoare".

Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului

Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia
roieste natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem
planifica ca timp lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos
in evidenta de literatura de specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire
naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.Interesul apicultorului este
ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezideratul este greu de atins,daca
nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul
familiilor pe care le avem,asa ca a insista in acest sens este o greseala.Momentul
producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda
provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut: inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se
hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de
rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim
de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie
dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In
scurt timp, prin aparitia noilor generatii,populatia de albina tanara creste si in stup se
creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si
incepe sa-si traga un numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe
un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate,se
recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.
Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o
cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In final acestea se folosesc imediat,fie formand
nuclee de imperechere,fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat
apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara
transvazare".Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu
este o imbunatatire a unuia mai vechi (cunoscuta in anii 50).Iata cum se procedeaza:
- alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de primavara.Cu
circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la
alta,cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet
capacit.
- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri;unul cu puiet capacit si un altul
gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul
cuibului.Albinele se vor stimula zilnic.
- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de
matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si
altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza
si se aseaza in alt stup formand un roi.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem
urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii
cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de
acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control
amanuntit ramelor.Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu
mai ramana nici un ou sau larve necapacite.Atentie,se vor verifica toti fagurii,inclusiv
cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din
roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta,
avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi
loc pe ambele fete.Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea
inferioara.Toate celulele -in afara de cele 30 alese- se distrug cu ajutorul unui cutitas
ascutit.
- familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este
momentul sa introducem fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.In cateva minute
familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile.Este recomandat ca in natura sa fie
un bun cules.Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos,umectat cu apa sau
miere si livrat in hranitor.
- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de
imperechere.Atentie,nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca
prima matca care eclozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc
pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea
albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii:
- existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules
bun.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri
stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul
celor introduse ziua.
- o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz
celor ce cumpara matci din comert).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
 - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se
face mai greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca
exista mai multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt
considerate mai sigure.Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in
colivie). Cum se procedeaza:
- in cazul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca
matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii
ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind
colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere
necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca
acestea nu mai sunt agresive,inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de
fagure artificial gaurita in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai
important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile,apicultorul trebuind sa-si
invinga curiozitatea de a deschide stupul.In acest timp albinele rod bucatica de
fagure si elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un
fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc
fie direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi
recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.Bineinteles ca imperecherea
poate fi facuta si in familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si
paguboasa.
Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de
imperechere",sau in corpuri de stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu
urdinisuri separate.Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui
stup vertical sau a unuia multietajat.La fiecare compartiment se face cate un urdinis
separat,pozitionat astfel: doua la un perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in
mijloc.Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina
acoperitoare si un fagure cu hrana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt
plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca
albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca
protejata de colivie,pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se
imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta botca.Ce avem de facut dupa
ce introducem botca:
- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca
lucrurile merg bine matca se elibereaza.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta
matcii.
- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate
imperecherea matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat,din diferite motive,vom mai face verificari zilnice
pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care
necesita schimbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de
matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a
evita bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
 Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii
incepatori, insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca
inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor.
Abordand curajos domeniul,veti deveni adevarati apicultori....de succes.
Exemplu de tehnologie pentru obtinerea matcilor imperecheate

Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii,vom prezenta un exemplu

practic de crestere si imperechere al matcilor,care poate fi folosit de orice apicultor,fie el
amator sau profesionist.

Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine
propii,de 120 si respectiv 150 familii de albine,putand asigura atat nevoile curente cat si
obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare.

Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a

domeniului,numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si
aspiratiile fiecarui apicultor,cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune
accentul in primul rand pe calitate.

Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre.Pastoralul si cresterea matcilor
fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat
aceasta formula.Singurele deplasari sunt cele de la salcam(ocazionale).

Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung

si de intensitate mica (faneata),sursele de polen fiind asigurate constant.Perioada de
crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.

Unelte si utilaje folosite

Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare
cu fereastra de 200 cm patrati,acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu
hranitor si un leat ; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ;
lanteta transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri.

Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si
cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ;
formarea nucleelor de imperechere,introducerea botcilor si imperecherea ; valorificarea
matcilor imperecheate.

Selectia si pregatirea familiilor

Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de
larve,deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase,sunt urmarite pe o
perioada de 2-3 ani.Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi
familii sau eliminarea altora.Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de
toata lumea,cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.

Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma,dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si

primavara.Ambele grupe sunt ingrijite in mod special,scopul principal fiind acela de a
avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.

O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare,iernand un roi

stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.

Obtinerea si transvazarea larvelor

Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de
1 1/2 zile.Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si
 se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.Pentru ca matca sa nu
treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat,toate fantele
existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros).

Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest

fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de
crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara,numai buna de transvazare.
Rama de crestere arata ca in fig.1,ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si
cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de
14 botci artificiale,cu ajutorul dopurilor de fixare.Fixarea dopului de leat si a botcilor de
dop se face cu ceara topita.
In ceea ce priveste metoda de transvazare,practicam o transvazare simpla stiind fiind
faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.

Acceptarea botcilor , cresterea primara

Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16
rame,conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o
matca tanara.Inainte de introducerea ramei cu botci,restructuram familia doica formand
doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman
(aprox. 200 cm patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea :

Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet

capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare
; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca
imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.

Astfel restructurata,lasam familia fara sa o deranjam,24-36 de ore.La primul control

verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil
de botci acceptate(7-12 buc).Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu
sirop de zahar,operatiune repetata peste 2 zile.Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem
rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata.Putem folosi familia doica ,cu
matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul, practicand restructurari periodice.

Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii

Pentru a obtine o familie orfanizata,fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare
favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan".Aceasta metoda consta in izolarea matcii
cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.In
compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti
cate un fagure gol.

Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua(desi spatiul este limitat),iar in
compartimentul 2, albinele vor capaci puietul.In concluzie lucrarea de obtinere a familiei
orfanizate ,fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei
de crestere.Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara
albina).Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta
albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii.Dupa un control atent,rama cu
rama,pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale,putem introduce fara grija
rama cu botci.

Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee

La 14-15 zile de la depunerea oualelor,recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele
de imperechere.Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.Avand in vedere
faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de
matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Acestea pot fi
intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.
 Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri,unul cu hrana,unul cu
puiet capacit,impreuna cu albina acoperitoare.In nucleu se mai adauga o rama goala(in
care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.Dupa 24 de ore
de la formarea lor se poate introduce botca.

In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.Pentru a verifica

daca matca este imperecheata,asteptam sa apara primele oua pe fagure.Pentru a
simplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare
sunt distruse.

Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema
,fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -
Italia).
Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea
la conditiile locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru
simplificare se pot elimina unele verigi(ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia
doica pornitoare).

VI.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR

Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora
spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot
obtine si cateva kg de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din
abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este
scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea
soarelui) si tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc
mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul
proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu
orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile
necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau
in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp, ne pun in ipostaza de a
aborda cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera
posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie
asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a
podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune
prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului
stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si
genetic pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma
culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o
productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu
puiet capacit ridicat din stupii puternici.
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe
timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot
oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei
care practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul
primaverii,familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Daca nu se
intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-
tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi familii si aplicarea
stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele
ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral – generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinelor
la masivele melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile
legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza
melifera,timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ;
locul efectiv de amplasare a stupinei,sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva
din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului
melifer.In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea
in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa(care este foarte
necesara),posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri
practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor,in poienite sau locuri cu
raritura de arbori.Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare,trebuind sa ne intereseze
atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa crapaturile,se pregatesc toate sistemele
de fixare,ventilatie etc.
Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea la sursele de cules se va face
de preferinta noaptea: odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu
perpendicular pe sursa.La culesul de salcam,stupina se aseaza pe locuri insorite - dat
fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa primeasca
soarele inca de la primele ore ale diminetii.La tei si floarea soarelui,cules care are loc
in perioada de canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu putem asigura o umbrire
naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite
materiale(paie,frunze).Daca nu facem aceasta,contingente intregi de albine vor ventila
stupul,neparticipand la cules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine-se face diferentiat:
-Stupii orizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie
trebuie asigurata cu 5-6 faguri,pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.La
introducerea acestor faguri,organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis
se aseaza un fagure cu pastura,fagurii cu puiet,inca un fagure cu pastura si
miere,faguri cu miere,urmand apoi fagurii goi.Ce se intampla in timpul culesului :
albinele vor umple intai fagurii din cuib,prin depozitarea mierii in coroane.Cand cuibul
este completat in totalitate,depozitarea se continua in fagurii goi.Cateodata mai este
nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu magazine: crearea spatiului necesar se face prin adaugarea
unui magazin deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au
umplut magazinul,mai adaugam un magazin suplimentar,peste cuib, iar deasupra
acestuia magazinul plin.Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea
in celalalt.
- Stupii multietajati: In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp
peste celelalte doua.Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa
o capaceasca.Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest
fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor.Populatia creste
si sursa de hrana scade.In scopul mentinerii albinelor in stare activa,unii apicultori fac
 hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind
blocat cu miere)se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta poate cel
mai important produs al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un
"organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam,depinde finalizarea cu
succes a muncii noastre de 1 an.Apropiata aderare a Romaniei la U.E si exportul actual
spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din
suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un continut de
apa de 18-20%.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa
depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat
mai mult in stup pentru o buna maturare.De multe ori se prefera adaugarea de noi
rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline:
aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole.Mult hulitele
"podisoare izgonitoare" nu se vor folosi,pentru ca prin continutul lor de substanta
activa,riscam sa contaminam mierea.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam
albinele.Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o
vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,dupa care
punem rama in ladita de transport.Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu
starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata,
lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrarii efective de
extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Daca extragerea
mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un curent de aer
cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari: descapacirea fagurilor si extragerea
propiu-zisa a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim: La un nivel mic se poate
folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit sau furculita
de descapacit,un extractor tangential,un vas unde se scurge mierea,un
maturator,strecuratori diferite.Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un
alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala, cu
partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam
cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca
fagurii sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem
mari turatia pana la 200-250 ture/min.Dupa extractie, fagurii goliti se dau familiilor
pentru a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund,si cele
mai usoare se salta la suprafata.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la
temperatura de 20 grade C in 3 zile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea
se va trece in vasele maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita admisa
de norme.Depozitarea finala se face in recipiente de inox,sau altele agreate de
cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.Producerea si imperecherea
matcilor,formarea noilor familii si ingrijirea lor,au fost deja expuse in alte pagini asa ca
nu mai are rost sa insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati dat seama...vara se
numara ....bidoanele..!!!! Succes...!!!
VII.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi
provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul
apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta
treapta a performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la
inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru
iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din
toamna sa asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate
perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca
timp,cat si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a
puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in
decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza
depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si
polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele
nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine
culesurile de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara
vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de
0,5%).Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim
botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,
instinctiv,albinele blocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de
hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor
libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc
periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva
generatii de puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La
stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea
periodica a corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din
corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana.
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori
sau alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult
pe ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a
cuibului,adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna
oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in
aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri
tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre
permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact
mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot
oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a
merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor
hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in
mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de
diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1,cate 200-
300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar
tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt: hranirile glucidice trebuie completate si cu cele
proteice,prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules
se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o
stramtorare a cuibului; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine, marginiti de faguri cu miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma
si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana
tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a
ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu
impachetarea finala din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi
multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu
ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a
populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o
miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza
cresterea puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu
imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti
albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea
rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara
prea multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de
puiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva
deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam
ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu
aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de
curatire).O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un
produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate
deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se
prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special
mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie
inlaturata.
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama
corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete cam 2/3 din
suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg
miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg
miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Bineinteles acesti faguri vor fi
foarte bine construiti.Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure
cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute
la cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand
familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de
mana trebuie inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul
stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea
este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile
de vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de
stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se
face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor
intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si
incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile
noi de puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem dupa ce am redus
cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri
trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar,1/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de
lamaie),la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu
luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile
ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea
portiilor.Cand timpul este inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa
remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o
descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o
casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se
face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul
acestei aranjari difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine
momentul ales.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar
acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor
mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine
descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se
aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati
descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg
miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati
iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe
14-15 kg de miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In
cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va
prefera o asezare centrala a fagurilor.
VIII.RARI DE IARNA IN STUPINA
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea
noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe
care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina
instalare a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea
recomandata pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul
ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in
stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de
specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si
unilaterala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este
necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.
Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata
cea unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali
cu magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se
astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu
creaza condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi
materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din
stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai
superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma
necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta
trecutului;familii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de
nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o
ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii
dacat aceia proveniti din schimbul de aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima
masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este
recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de
0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman
recomanda:"orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca
curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura
albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica
la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru
se intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de
zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform
prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest
scop, stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri
de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi
asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.
Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi
eliminata. Exista 3 metode de iernare: iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea
in adapost.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare
metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea
masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii, lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut
toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina
reprezinta simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de
stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta
pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt "meseriasii",cei care pe baza experientei
acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate 3
saptamani interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul
improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in
stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta
numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe
ea,ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia de
control" nu se poate instala,se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o
sarma.
Zborurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de
inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce
priveste iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C
,in lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din
stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand
urmatoarele masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie
paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa
se agite si in acest fel sa iasa.
Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea
zborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca
acestea nu se fac de toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie
rezolvate.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se
intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel
de situatie necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la
 rezerva.Dupa ce deschidem stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi
fagurele in locul in care lipseste hrana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3
ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.O alta metoda este hranirea cu miere
cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg
ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza
albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la
boli,sau pur si simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca
in cazul precedent(turte).Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens,administrat
in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara
matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea
acestor matci fiind o chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in care acestea
lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o
alta(mai slaba dar care are o matca buna)
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim
stupul de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat
rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa
urmarim:
- sa poata fi protejata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau
animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor
imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde
o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si
gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).
Concluzii
La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce
priveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar,numai ca asta se intampla cand
lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute.Deci mare atentie.....
IX.BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR
Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusareasa : intotdeauna lasat de
izbeliste,tratat cu indiferenta,urat,dar foarte frumos si mai ales necesar.Daca in alte
directii se mai poate face rabat de calitate,aici nu exista jumatati de masura ci doar
lucruri bine facute.Un sfat:nu ocoliti si nu tratati cu indiferenta problema,pentru ca in
definitiv este o situatie de "a fi sau a nu fi".Aici va vom prezenta principalele boli care
apar in stupina si modul lor de prevenire si tratament.Pentru a nu incarca cititorul cu
prea multa informatie,aceste boli au fost selectate dupa doua criterii : frecventa
aparitiei lor si virulenta cu care se manifesta.
Nosemoza - o boala ce poate fi prevenita
Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma
existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ;
rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice
necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ;
iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in
toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.
La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai
cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza
netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de productie.In
final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele
clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma
unor mici cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de
slabiciune a intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului.
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea
unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand examinarea probelor de catre un
laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic
corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia
albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.La albina
sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alb-
laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei :
- inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire
anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou,este
perfect.
- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu
mai pot fi dezinfectate corect,se distrug.
- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si
calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este
nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu
formol 3%; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
- supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara
intarzieri sau amanari.
- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau
pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai
polenului si miere.

TRATAMENT NOSEMOZA - PROTOFIL: In Romania aceasta boala se trateaza cu

preparatul "Protofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza
prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii
active(vitamine si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor
si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si
zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau
completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Tratamentul se executa de
cate ori este nevoie,cu o singura conditie: cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca
80 ml/familie/an. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si
respectati dozele de administrare.

TRATAMENT NOSEMOZA - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus din import si

din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul
preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca principiu activ,Fumidil B,are la baza
antibioticul fumagilina. Administrare:
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la
1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri
sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de administrare :
in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii
stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana. In total se fac 8 administrari la interval de 7
zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca
principiul activ este un antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca este facut
in plin sezon activ.Recomandam mare precautie.

TRATAMENT NOSEMOZA - NECONVENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai

de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de
usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii
de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.
Concluzii: orice tratament folositi,respectati dozele, modul de administrare
recomandat, perioada etc. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-
sanitare draconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.

Varrooza - o lupta de durata

Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul
deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza
de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian,Varroa
Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc
treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura
varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i
limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii, puietul este
pestrit,larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar
parasesc stupul, mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin
ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic
fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face
remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in
mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de
acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie
sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin
puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand
cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de
infestare,acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu
atentie.
Un lucru trebuie inteles de la inceput: cand ne tratam albinele obtinem numai o
reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului.In
principiu, stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis", insa circulatia facila a albinelor
(pastoral,vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.

TRATAMENT VARROOZA -VARACHET: Substanta activa, raspandita prin fumigatii,

actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. Este un medicament de sinteza,
cu un bun randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a
parazitilor.Un dezavantaj: Prin modul de administrare (fumigatii), nu actioneaza si
asupra puietului capacit. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,
cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. Retineti acest lucru pentru ca este
foarte important.
Modul de administrare:Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand
puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta unei cantitati
mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara
prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura exterioara
sa fie peste 12 grade C.
Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram
substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp
Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii: nu inhalati
fumul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele
se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti
doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In
primavara se mai face un tratament (o singura administrare), profitand de faptul ca
puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa
extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de
contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.

TRATAMENT VARROOZA - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat

si a braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma
de benzi textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de 5 m,o
cutie fiind folosita la 10 familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in
ghemul de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca
acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4 luni in
 cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti
benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se
poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu
Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.

TRATAMENT VARROOZA - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult
efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa
numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe
alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la
scara redusa.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea
mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din
stupi.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea
procentului de reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare: O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba
cu acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid
formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este recomandat ca placuta de
carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri
mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup
5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind
facute 4 tratamente. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade
C.Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari
efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii
din celulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a
ramelor protejeaza matca.

TRATAMENT VARROOZA - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o

mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune"
a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de
a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor
sunt construiti,insamantati si capaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in
introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea
acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste
metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

Concluzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.Bineinteles ca

mijloacele de combatere in lume sunt mult mai largi.Sunt o serie de medicamente si
metode de care romanii doar au citit.Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic.Ceea
ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem,putem
obtine rezultate bune.
Loca americana - o boala care starneste controverse
Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen
Bacillus larvae.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si
afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire.Putem afirma ca loca
americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefaste pe care le are asupra
familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de temut. Contaminarea se face prin
circulatia albinelor de la un stup la altul (sau stupina), unelte, miere sau polen infestat,
achizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica: aspect imprastiat al puietului, moartea larvelor (numai a celor

capacite), miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor,
prezenta solzisorilor uscati.

Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O

diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre
stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" ; se
ia un betigas,chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca
lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana ;
lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea
cafelei cu lapte.

TRATAMENT LOCA AMERICANA - Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii
americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie,atatea obicee".In principiu
boala se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate
divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in U.E,iar prin tratament acestea trec in
miere,polen,ceara,pastura si produsele devin impropii exportului.

Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave: unii distrug toate familiile de
albine si o iau de la capat, cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare
asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de
aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor
din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii.
Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat, prin scuturare si introduse cu
ajutorul unei palnii mari de carton. Noul stup se doteaza numai cu faguri
artificiali,albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu exista cules in
natura.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca
mierea care mai exista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai
duce la o noua infestare.
In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi
prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate
metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .Lucrul bun care trebuie luat de la ei
este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan
legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se
la un punct comun.
Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii), in Romania specialistii considera
ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. Pretul este insa mare,stuparii
ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineinteles daca avem nenorocul ca
stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse este
compromisa (cel putin la export).Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa
ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ;
dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva; dezinfectarea de cate ori
este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a
familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic
indemn de boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un
teritoriu "inchis",etc.
Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea
familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se
distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Antibioticele folosite in tratament
sunt LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de administrare,dozele si alte
reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou
trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in
zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de
urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica 4%,clatim bine cu multa
apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu
puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate
uneltele si utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna
numai pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ;
Doua sfaturi de incheiere: NU faceti tratamente preventive cu antibiotice, pentru ca nu
sunt necesare. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.
Celalalt sfat este :
preveniti boala, pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!!

Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru"

Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca
europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un
impact la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati prezenta
bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa
invinga boala,daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica - Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat
loca americana.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar
larvele capacite.Perioada de aparitie este in primavara,in preajma primului cules
principal(salcam)sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de
albine cand sunt in dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne
clinice :faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere
larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare
cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite
; mirosul larvelor moarte este de "acru",fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la
loca americana despre "proba betigasului",aflati ca la loca europeana nu se formeaza
filamente( masa descompusa nu se intinde,decat in cazuri rare).

Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane:

albine hoate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte.

Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit
slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor
favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc
de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le
ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut :
In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ;
indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ;
stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de
curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul
ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.
In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice -
TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si
consecinte nedorite.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare
la "sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc.

Sfaturi finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor; NU faceti

tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti
fagurii la 2 ani,ca masura de preventie.

Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie

Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate
de ciuperci.Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu
inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in
prim-plan.
Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si
mumificate; puietul moare in stadiu de larva si preninfa ; culoarea puietului atacat este
alba,gri sau negricioasa; fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat ;
boala prefera (pentru a cata oara?),puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de
lucratoare.
Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag; schimbul de faguri;
folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate etc. Boala apare la cateva
familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai
spus,numarul stupinelor infectate creste alarmant.
Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie
decisiva.Familiile slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara
discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de specialitate se afirma ca puietul
varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile
atacate de varooza.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".
In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame
si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7
zile intre ele.
Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala
astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine ;
eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau
claditi si dezinfectati ; dezinfectati fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele
moarte si care au fost scoase de albine ; imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea
stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.

Concluzii - Aceasta sectiune a site-ului prezinta primele 5 boli intalnite la albine,care

prin consecintele grave,reprezinta "nucleul dur" al acestei problematici.Bineinteles
numarul "factorilor perturbatori" este mult mai mare,iar informatii puteti gasi in orice
carte despre apicultura.Asa ca.....sapati adanc....!!!!
X.SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat. Nu
exista un anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse,singura noastra grija fiind
aceea de a prelua sfaturi corecte,care au fost expuse in publicatiile de specialitate din
Romania sau din lume.Acesta sectiune a site-ului,este in continua dezvoltare,pe masura
ce fluxul de informatii o sa creasca.

Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i
dam o matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de
matca.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distrug toate botcile pe
care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit
circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea
furtisagului.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie,care se pune cu
capacelul de ceara inchis,deasupra pe rame,catre mijlocul stupului,care este lasat in
continuare tot descoperit.
Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui
se pune stupul nou.Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor
elibera matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele
nu-si vor creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele
cazuri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii."
Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o

saptamana de introducerea matcii,se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop
1/1,familiei respective.Dupa aceasta saptamana,intr-o zi insorita si calda,dimineata pe
la ora 10 deschid stupul in liniste,fara a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si
cercetez toate ramele pentru a gasi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si
formez un nucleu pe apte 3 rame,pentru siguranta.
Dupa ce am scos matca ,las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc
o rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul.Ce se
intampla in stup : intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care
incepe sa cladeasca pentru a umple spatiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia
fara matca este agitata,ceea ce se observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid
stupul,scot cu grija rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez
imediat colivia cu matca tanara,cu placuta de ceara,pe care pun pasta de zahar si miere
4/1.
In acelasi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,pentru ca albinele sa aiba
hrana.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Cand inchid
stupul,pun in fata urdinisului o gratie Hanemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare
si iesire prin ea.Dimineata urmatoare,inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin
urdinis.Daca matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si
stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest lucru se intampla rareori,mai ales cand
in stup au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupul nu
se deschide 10 zile .La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata
normal,cu matca tanara."
H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Intepaturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu o

lama de cutit.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu
propolis 10%,solutie de amoniac 10%,otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata
Pe cale orala se vor lua : Romergan,1 pastila a 0,30g sau o lingurita de sirop cu
romergan.Tot ca antihismatice mai sunt in comert : Feniramin,comprimate a 0,05g si
0,1g ; Nilfan,drajeuri a 0,025g,supozitoare a 0,01g ; Tavegil comprimate a 0,001g .Tot
pe cale bucala se va mai lua ca desensibilizant :Clorocalcin solutie la flacon,20-40
picaturi intr-o lingura de apa ;Calciu,o tableta dizolvata in apa sau Lactat de calciu,un
comprimat a 0,500g.
In caz de soc anafilactic,se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul
medico-sanitar: In primele 5 min.,Calciu gluconic solutie 10%,injectie profund
intramuscular sau intravenos,foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000,profund
intramuscular ; urmat de o injectie de Fenergan(romergan),1 fiola intramuscular
profund ; daca socul continua, injectiile se repeta la 10-15 min.
Dr.I.Buzatu - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au
elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce
urmareste:
"Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a
stupinelor cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor
conditii,dintre care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de
locuinta stuparului; ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber
limitat al apicultorului amator ; ampla diversificare a utilajului folosit; diversitatea mare
a conditiilor de cules; niveluri diferite de pregatire profesionala.
Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela
ca micii apicultori,in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in
timpul lor liber,de regula duminica.In aceasta idee,lucrarile de ingrijire a familiilor de
albine din lotul experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile.
Lucrarile s-au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot
de familii adapostite in stupi multietajati (80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare).
Cu ocazia acestor vizite s-au executat: controlul starii familiilor si reorganizarea
cuiburilor prin inversarea corpurilor; indreptarea starilor anormale (introducerea de
matci in familiile orfane, completarea rezervelor de hrana, tratamente
medicamentoase,etc.); combaterea roitului ; raniri stimulente ; recoltarea si extractia
mierii la salcam ; pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si raspandirea stupilor
pe vatra la pastoral,la culesul de floarea soarelui ; recoltarea si extractia mierii de
floarea soarelui ; pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si dispunerea stupilor pe
vatra de iernar; ompletarea rezervelor de hrana pentru iarna.
Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi:
V1 - familii cu matci obisnuite,neselectionate.
V2 - familii cu matci selectionate.
V3 - familii cu matci selectionate, la care au fost facute hraniri stimulente.
V4 - familii cu matci selectionate, hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.
Care au fost concluziile :
- intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un
interval de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si
efectuarea volumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine.
- - folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de
tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 %
fata de materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai
 mare.
- administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu
are un efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de
intretinere ; cresterile inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia
medie sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
- - Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea
cantitatii de albina cu pana la 69% fata de martor(V1),iar productia globala de
miere cu 44%,obtinandu-se un venit net superior."
- Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la
nivel de amator,in conditiile cand timpul stuparului este limitat.
PRACTICA APICOLA
Diagnosticare - fara sa deschidem stupul

Multi apicultori (mai ales cei incepatori),intampina dificultati deosebite in a diagnostica

starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine.Din aceasta
cauza,numarul interventiilor din cuib creste,multe dintre acestea putand fi
evitate.Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat
asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii.Apicultorii trebuie sa
invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.

Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor

Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile,apicultorul avizat
tragand concluziile necesare :
1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup.Verificam daca urdinisul este
liber,curatam cu o sarma resturile daca este obturat.In cel mai rau caz familia este
moarta.
2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand
parca ceva,trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.
3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu
trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta.
4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece,indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii
puternice de puiet.Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala.La
fel,frecventarea masiva a adapatorului,in aceleasi conditii meteo dificile este legata de
cresterea accelerata a puietului.
5 - Albinele aduc mult polen,inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si
varstele.Este un semn de normalitate.
6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed,scurgeri de balegar de langa
grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient
,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.
7 - Albine multe pe scandura de zbor,care isi balanseaza abdomenul,si au capul orientat
spre camp,indica un cules bun.Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este
la final,sau nu exista cules.
8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume),sunt
albine tinere care fac zborul de recunoastere.
9 - Albinele moarte in fata stupului ,situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura
de zbor ne indica un furtisag puternic.
10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau
nelinistite,trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire.
11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup,acestia incercand sa intre dar fara a fi
lasati,inseamna ca familia se pregateste de iernare.

Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup

O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor
scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului.
1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta
asa numitului "puiet racit".Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori
 apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.
2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate
care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei.Situatia se intalneste mai ales iarna.
3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza,care apare in
principal din cauza umiditatii crescute in stup.Umiditatea excesiva este provocata de
ventilatia ineficienta.
4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp,cu malformatii, indica o acarioza in stadiu
avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.
5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor,indica prezenta bolii numita
popular "puiet varos".La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri
sanitare urgente.
6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in
stup.Fenomenul se intampla in perioada rece,cand nu s-au pus gratii de protectie la
urdinis.

Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor

Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de
apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine.Iata
cateva situatii :
1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in
cutia stupului).Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este
moarta.
2 - Un zumzet slab si prelungit,de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca
familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu
intervenim la timp.
3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca.Stuparii
au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor".
4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform,care creste rapid in
intensitate si scade la fel de rapid,indica ca familia ierneaza in conditii normale,fara
probleme deosebite.

Examinarea olfactiva a familiilor de albine.

La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli
aparute,folosindu-si simtul olfactiv ,asta mai cu seama in perioadele calde ale anului.
1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca
europeana.Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit.
2 - Mirosul caracteristic de clei de oase,indica prezenta locii americane.Mirosul este dat
de puietul capacit descompus.
3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de
diaree sau de nosemoza.Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile
adecvate.
4 - Mirosul placut,intalnit mai ales vara si primavara,pe care il emana familia de albine
indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul
nostru si al albinelor.

Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus,o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de
mari neplaceri.Bineinteles ca pe langa toate acestea,daca o sa cititi cu atentie literatura
de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si
mai ales....sapati adanc.Aveti o viata inainte...

MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE

In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si

daunatorilor albinelor,substante dezinfectante si modul lor de folosire.Mentionam ca nu
toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi
factori : respectarea dozajelor si modului de administrare,conditii externe de
 mediu,rezistenta biologica a familiilor de albine,gradul de infestare etc.

MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE

VARACHET - VARACHET FORTE

Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei,aprobat si folosit in Romania
de mai multa vreme,avand ca substanta activa amitraz-ul.
Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine,pe tot parcursul sezonului
activ.Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet
capacit.O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand
albinele isi incep activitatea , un tratament la 10 zile dupa primul , un tratament dupa
extragerea mierii de salcam , un tratament in luna august dupa extragerea mierii de
floarea soarelui.Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie,cu 7-10 zile
interval intre ele,din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.
Mod de administrare , dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat
, 3 picaturi/corp Dadant , 4 picaturi/corp orizontal.Dozajul se refera la volumul delimitat
de diafragma intr-un stup.Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta
activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc
aprinse in stup.Urdinisul se tine inchis 15-20 min.
Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C,arderea completa si fara
flacara a suportului,etansarea perfecta a stupului,masuri de precautie sporite pentru
apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva.
Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri.Mult mai
indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte,care este o formula
imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta).O eficacitate marita a Varachetului se
constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului.

MAVRIROL - BANDA IMPREGNATA

Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este comercializat
sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.Banda se taie in bucati de 25
cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau
familii slabe.
Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia
de albine.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal,iar dupa 7-8 zile se suspenda
vertical intre ramele 3-4 si 7-8.Primavara se mentin in stup 45 de zile,iar dupa ultimul
tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.
Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt
stranse in ghem,iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a
nu fi uitate acolo.

APISTAN - BANDA IMPREGNATA

Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.Forma de
prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat,care actioneaza prin contact direct.Se
face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo
timp de 5-6 saptamani,in orice perioada a anului.
Nu are alte restrictii de utilizare,totusi in perioadele de cules nu este recomandata
folosirea,datorita rezidurilor care raman in miere.Dupa o folosire indelungata si mai ales
necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.

APITOL - SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.Preparatul se
prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.Modul de administrare
este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.Temperatura
mediului trebuie sa fie min.10 grade C,iar in timpul tratamentului nu se da hrana
albinelor.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.

BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA

 Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa
flumethrin.Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate ,substanta
activa trecand spre albine prin contact direct.Practic aceste benzi se atarna intre rame o
singura data pe an,timp de 5-6 saptamani.Se poate folosi tot anul,cand nu este cules.

API - LIFE - VAR

Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste
placi de evaporare.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o
perioada de 5-6 saptamani.Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12
grade C pe toata perioada tratamentului.Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In
Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere
bio.Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il
impun.Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%),ulei de
eucalipt,mentol si camfor(in varianta initiala).

PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare este in
flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac doua tratamente in toamna
la interval de 4-7 zile.Modul de administrare este prin picurare ,la o temperatura de
peste 5 grade C si in absenta puietului.

FOLBEX - BENZI FUMIGENE

Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impregnat
in benzi.Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre
tratamente.Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este
peste 8 grade C.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar
urdinisul se tine inchis 30 min.In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente
administrate prin fumigatii.

TIMOL - PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara.In apicultura are un efect bun in combaterea
varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Fiecare interval
dintre faguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se fac
3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchizand
si urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina singure substanta.Inainte de cules si in
timpul culesului nu se fac tratamente.

ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %

Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE.Practic se
imbiba de catre apicultor o placuta de carton,un burete sau se poate administra cu un
evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp.Suportul
impregnat se aseaza pe fundul stupului,sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu
albinele).Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii.Se
aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile,cand temperatura exterioara este de 12-25
grade C.Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in
stup,perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna).Tratamentele se
fac si in prezenta puietului,indiferent daca este capacit sau nu.

ACID LACTIC - CONCENTRAT 15%

Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.In toamna,cand nu mai exista puiet in
familia de albine,fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie..Se fac 2-3 tratamente
cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.

MEDICAMENTE ANTI - NOSEMOZA

PROTOFIL - SIROP
Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente
 naturale.Contine principii active ca vitamine,minerale care stimuleaza secretia
enzimatica digestiva a albinelor.Se administreaza in sirop de zahar sau paste in
urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop , in paste 34 ml/kg de pasta.Se
administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei
familii sa nu depaseasca 80 ml/an.

FUMIDIL B - PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Se administreaza amestecat
in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop,la una medie 18g/750 ml
sirop,la un roi 18g/0,500 ml sirop.Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de
sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor
stupului,iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum.

ANTIBIOTICE DE UZ APICOL
ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este
interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale,stiind faptul ca impurifica
produsele albinelor !!

LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau
europene.Substanta activa este oxitetraciclina.La 1 kg de zahar pudra se amesteca
2,5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final.Familiile de albine afectate de loca se
pudreaza cu 80-100 g Locamicin.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si
inca de 2 ori la interval de 5-7 zile.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3
administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.

OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.O cantitate de
0,5-0,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.In functie
de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari,cate 250-500 ml, la
interval de 4-5 zile.

ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA ,
STREPTOMICINA , SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit
total interzise spre folosinta,altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.

SUBSTANTE DEZINFECTANTE

SODA CAUSTICA - LESIE

Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.Pentru a
obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de
4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa).Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie
pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului.Daca lesia obtinuta nu se
foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul
dezinfectant.Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape.

SODA CALCINATA - SOLUTIE

Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din
lemn,mai putin periculos pentru apicultor.Are un efect dezinfectant bun daca se prepara
o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).Se aplica
fierbinte pe stupi,operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.

ACID ACETIC TEHNIC - LICHID

Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor.Fagurii se depoziteaza in
corpuri de stup asezati in stive si bine etansati.Se aseaza la fundul stivei,intr-o tava,
cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. 60-95 %, la litrul de volum.
 ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa
oxigenata , alcool 96 , batoane de sulf etc.Folosite in concentratiile recomandate
sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.

Cresterea matcilor - metode la nivel de amatori

Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect,la nivel de amatori,deriva din complexitatea

problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.Aceste pagini
cuprind informatii cu caracter practic,referitoare la cresterea matcilor fara transvazare.

Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri :

- Roirea naturala.Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod
natural.Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci,ci si la o divizare a lor in
2,3,4 noi familii(roiuri).Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva,familia de baza sa
dispara.In urma pregatirii procesului de roire naturala,rezulta un numar variabil de botci
(30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere,botci
care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.

- Schimbarea linistita a matcii.Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire

este mult atenuat.Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare
comportamentul celorlalte.Puse in situatii favorabile roirii,acestea se vor multumi sa-si
schimbe linistit matca,cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata,insa
divizarea ulterioara(roirea)nu se produce.Pentru schimbarea linistita a matcii,albinele
cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.),pe marginile fagurilor.

- Cresteri de salvare.Din diferite cauze accidentale,albinele pot ramane fara

matca.Pentru a creste o noua matca,ele transforma in botci,celule ce contin larve de
lucratoare,larvele primind drept hrana laptisor de matca.Numarul botcilor de salvare
este de 20-30 buc.,aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a
fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.

METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE

Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini,vom trece la abordarea directa a metodelor de

crestere,urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea
matcilor,ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse,iar intrebarea "de ce nu se
expune o singura metoda,care este considerata cea mai buna",apare in mintea
oricui.Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor
apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere,climatice etc.

Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine,de

calificarea apicultorului.In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a
metodei puse in discutie.Pentru o mai buna intelegere,vom prezenta avantajele si
dezavantajele fiecarei metode in parte,urmand ca dv. sa alegeti.

Metoda "matcilor de salvare"

In Romania (si nu numai),aceasta metoda este mult indragita de apicultorii
incepatori.Simplitatea si usurinta cu care se obtin matci,numarul mic de interventii in
cuib,fac ca aceasta sa fie agreata,cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica.

Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o
familie de albine,si implicit sa obtina un numar de matci,divizeaza acea familie in
doua.O diviziune ramane cu matca batrana,urmand ca cealalta sa-si creasca
matca.Diviziunea fara matca,asezata intr-o cutie noua,sesizeaza lipsa reginei si incepe
 sa-si cladeasca botci.Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de
lucratoare.
Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci,care evident o sa-
si ucida suratele.Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte
familii,acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.

O alta varianta este obtinerea directa a matcilor,fara a diviza familia.In principiu este
vorba numai de suprimarea matcii batrane,lasand restul sa decurga de la sine.Din nou
dupa capacirea botcilor,acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.

Avantaje : metoda este simpla si usoara,si nu cere decat o calificare minima a

stuparului.
Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.

Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt :

- albinele iau in crestere larve de varste diferite,iar o selectie ulterioara a botcilor nu

poate fi facuta.

- albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele
de lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor
trecute,consolideaza prea tare peretii acestor celule.

- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi
de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor,decat ocazional,cand acestia sunt
lipsiti de experienta(anul 1,anul 2),urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu
problematica apicola,sa adopte alte variante de crestere a matcilor.

Metoda "decuparea fagurelui"

Pentru obtinerea de matci mai mari,de calitate,metoda expusa mai sus a fost
perfectionata.Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost
eliminate,urmeaza sa ne lamurim.Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care
se aplica atat in Romania cat si in Occident.

- Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda

recomandata incepatorilor.Se alege un fagure insamantat,deschis la culoare,in care nu
s-a depus pentru prima oara puiet.Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea
superioara se gaseste coronita de miere,puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat
concentric pe restul suprafetei.

Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,tinand
seama ca in mijloc se afla larve mai batrane.Taietura sub forma de arc(vezi fig.1),se
face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita.Se are grija ca
taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate,iar daca fagurele este insarmat,bucatile
taiate se scot cu mare atentie.

Dupa indepartarea bucatii inferioare,urmeaza rarirea larvelor,in scopul impiedicarii

aparitiei botcilor lipite.Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de
lemn(betigas),urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui,sa fie fata
in fata,daca este posibil.Cand spunem ca rarim larvele,ne referim bineinteles la celulele
de pe conturul "taieturii in arc",albinele preferand sa construiasca acolo botcile.

Avand fagurele astfel pregatit,trebuie sa ne ocupam si de familia de albine.aceasta se

va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit,pentru a obliga albinele
sa ia in crestere larvele din fagurele introdus.Fagurii scosi se vor da altor familii de
albine,insa fara albina de acoperire.Cu matca batrana se poate forma un roi,sau putem
sa o omoram.Astfel pregatite albinele,vor lua in crestere larvele de pe conturul
taieturii,construind un numar mare de botci.

- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are

ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre
albine.

In varianta folosita la noi,aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide
lantul de crestere.Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma
larvelor de luat in crestere.

Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de

albine,introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu
sirop de zahar.Dupa 4-5 zile,daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua.Pentru
siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman,pentru
a o obliga sa oua numai acolo.In tot acest timp(4-5 zile), hranim stimulent albinele cu
sirop sau serbet de zahar.
La expirarea perioadei,scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana,dupa ce in
prealabil l-am scuturat de albina de acoperire.Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama
subtire(cater),incalzit in apa clocotita,decupam jumatatea inferioara.

Pe jumatatea superioara,alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija

ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei
celelalte.Cu acelasi cutit,radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru
crestere.
O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei,trebuie mentionat
ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face
restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.

Din familia de baza ridicam matca, formam un roi,daca vrem sa o pastram,sau o

omoram.Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta
vizual.In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet
necapacit sau oua.In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit,miere sau pastura.

Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine.Este foarte important
ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.

O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere,mai exista si
varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet,familia de albine ramanand numai pe
fagurii de hrana,care se vor putea controla mai usor.

Astfel pregatita familia de albine,orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet
capacit),primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua.Dupa 10-11 zile,timp in
care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii,vom avea botci
capacite gata de recoltare,pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.
- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla,calitatea matcilor se imbunatateste
considerabil(mai ales in varianta romaneasca).
- Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.

CALENDARUL APICULTORULUI
Lucrari lunare in stupina

De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul
anului apicol.Acesta fiind faptul,am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a
calendarului apicol este justificata.Iata ce aveti de facut :
Ianuarie
 - asigurarea linistii familiilor de albine ; pasarile,animalele pot provoca prin zgomotele
pe care le fac,o neliniste a familiilor,determinandu-le sa consume hrana suplimentara ;
soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort .
- supraveghem zborurile de curatire ; asta in cazul in care avem noroc de o vreme
favorabila ; daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire
care au un rol benefic.
- supravegherea permanenta a stupilor,pentru prevenirea aparitiei starilor anormale ;nu
exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de
pomana.
- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care are
crusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentru
asigurarea unei bune ventilatii.
- repararea,curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva,ramelor,utilajelor ; insarmarea
ramelor.
- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi,e timpul
sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.
Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna ;
curatam zapada,imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura
impachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.
- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se va face
numai cu faguri de la rezerva,turte de miere si zahar pudra sau serbet ; aplicam aceste
turte(1-2 kg)in folie perforata,deasupra ramelor(in contact direct cu ele).
- curatam urdinisul stupilor,supraveghem familiile facand controale auditive ;
reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stuparii recolteaza
si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca este nevoie se pune
in functiune adapatorul.
Martie
- in unele zone(mai reci),au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.
- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor sa faca
hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.
- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.
- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ;
stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajul existent ;
micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.
- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt la toate
familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mare prudenta.
- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) ;
tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului ; executarea
acestor tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara,il fac acum ;
largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargerii cuibului"
au cale libera.
- dezinfectam stupii,mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe prin
completarea cu faguri cu puiet capacit,prelevati de la familiile puternice.
- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor,formarea de familii
temporare etc.
- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem rama claditoare.
- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentru preintampinarea
furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor ,acum introducem si faguri artificiali ; instalam topitorul
solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .
- mentinem in stare activa toate familiile,prin formarea de roi artificiali ;unim familiile
slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam ;
intarim familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducem faguri artificiali la
cladit.
- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura ;
la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; la stupii
multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.
- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; soseste vremea
primelor deplasari la masivele melifere .
- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari de
matci.
Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara .
- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva
imperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine ;
aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.
- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei;
extragem mierea de la culesurile de vara.
- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee de
imperechere a matcilor.
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor,organizam imperecherea si introducerea lor
in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.
- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.
- pentru a ne mari rezerva de polen,acum putem recolta polen de la porumb ;
valorificam culesurile tarzii,in urma carora putem obtine cantitati importante de miere ;
continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.
- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ; preintampinarea
furtisagului care acum devine extrem de periculos.
August
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceasta
operatiune se face prin deblocarea cuibului;stimularea cu miere,sirop de zahar sau
faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma;folosind culesurile tarzii acolo
unde este posibil .
- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzator urdinisul ;
inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.
- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)
- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri de
completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .
- echilibram puterea familiilor,unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.
Septembrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimile
completari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.
- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam si bagam
in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionam ceara si
propolisul.
- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea
iernarii(atentie,lucrarea este foarte importanta).
Octombrie
- impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale care
provoaca condensul,gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalam gratiile
contra soarecilor.
- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ;
ultimul tratament obligatoriu fara puiet.
- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ;stimulam si supraveghem
zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.
Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratii
impotriva soarecilor .
 supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.
- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul
de iernare.
- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea
echipamentului in buna stare.
Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.
- indepartam zapada(numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguram o
liniste deplina in stupina.
- reparam inventarul,insarmam ramele,ne pregatim teoretic.
Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ.Perioada de executie a
diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.

INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE

Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate
,apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula.Pentru cei ce cred ca viitorul lor
economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista
cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine.
Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de
albine, acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam
domeniul din postura de semiprofesionisti.Poate la o prima vedere o sa credeti ca
investitia este destul de consistenta,dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de
afacere,o sa vedeti ca nu este deloc asa.

Utilaje principale de intretinere

- Stupi sistematici completi - 105 buc. ; nuclee de imperechere - 25 buc. ; rame goale
de rezerva - 10 buc/stup ; corpuri rezerva - 10 buc. ; cabana apicola - 1 buc. ; dulap
pentru pastrat fagurii - 1 buc. ;
Utilaje pentru extragerea mierii
- Centrifuga - 1 buc ; masa pentru decapacit - 1 buc. ; cutit decapacit - 2 buc. ; tava
decapacit - 1 buc. ; site pentru strecurat mierea - 5 buc. ; maturator inox /300 kg. - 2
buc. ; bidoane depozitare miere
Scule diverse pentru intretinere
- Dalti apicole - 3 buc. ; perii apicole - 2 buc. ; afumator - 2 buc. ; costume protectie +
masti - 3 buc. ; ladita transport rame - 2 buc. ; ladita scaun - 2 buc. ; colivii introducere
matci - 30 buc. ; perforator rame - 1 buc. ; planseta calapod faguri - 2 buc. ; pinten
lipit faguri - 2 buc.; cantar de control - 1 buc. ; gratii Hanemann - 100 buc. ; gratii
urdinis - 100 buc. ; colectoare propolis - 90 buc. ; colectore polen - 90 buc. ; roinita - 1
buc. ; sipci port-botci - 40 buc. ; ciocan lipit botci - 1 buc. ; sablon botci - 1 buc. ;
lampa butan - 1 buc. ; carucior stupi - 1 buc. ; adapator - 1 buc. ; izolator fagure - 3
buc. ;
Utilaje conditionat ceara
- Topitor solar - 1 buc. ; presa ceara - 1 buc. ; vase diverse - 3 buc. ; forme ceara - 3
buc. ;
Materiale consumabile
- Faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame ;
cuie ; vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ;

Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind
costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci si investitia
este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul
precedent.
Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.O regula de baza este
sa achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret
nu au nici o valoare. Niste stupi vechi,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli
sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de "gatul" unei
 afaceri de succes.La vremuri noi...oameni noi...si scule noi..

Procurarea sculelor si utilajelor

Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.Ce
trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja
alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare.Stupii trebuie sa fie
construiti din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara
noduri cazatoare,bine incleiati si finisati.
Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara
larga nici in Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii
este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumpararea de
stupi invechiti sau noi de oriunde.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de
calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la firme
de profil , unde puteti beneficia de o garantie.
Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.Ambele versiuni sunt bune
cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de
siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati),pentru a va putea da
seama de existenta defectelor.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca
numar de elemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si
stupii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri
cazatoare.
Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din
doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de
calitate.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu
igienizarea si curatirea lor.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca
acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia
deplina.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la
culoare,culorile pastelate,deschise, fiind de preferat.Vara un costum inchis la culoare se
incinge la soare si provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament
de protectie,unii stupari evitand folosirea lui.
Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul
intepaturilor,chiar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea
echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai
de cei cu mari probleme alergice.
Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe
feluri,toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata,pentru a
nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de
manevrat.Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica,fiind bun si unul de tabla
zincata.
Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie
este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.
Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa
fie de calitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri.
Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fie
ergonomic,usor si bine incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de
introducere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea
ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere grija cu care sunt
construite.
Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox,material agreat la
nivel legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti
modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda
din punct de vedere a protectiei muncii.
Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox
alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in
 reactie cu zincul,existand riscul contaminarii.Cat despre modele,ramane la alegerea
dv.,functie de buget.
Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie
durabila,necesara si utila.Materialul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind
agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind
doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern)
,numai inoxul va asigura puritatea ceruta.
Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre
albine,ceara,etc.).Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor
progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o
separare totala.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la
trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat
sau in cel mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele
din tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii
smaltului prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta
fiind compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox
care pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru
ca sunt greu de manevrat.
Topitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine
finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv,mari si grele.
Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe
piata.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa
trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie
achizitionate pentru diversificarea productiei.
Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi
atentie la calitate ca si la stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in
corp.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.

CONCLUZII : Atentie mare ce , si de unde cumparati !!!

CONDITIONAREA MIERII

Mierea extrasa prin centrifugare nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea
picaturilor de miere pe peretii extractorului, incorporeaza in acestea aer,sub forma unor
bule microscopice. In mierea proaspat extrasa ajung de asemenea particule de ceara
smulse din fagure in momentul descapacirii,fragmente de propolis,mici cantitati de
polen provenit din celulele cu polen ce se gasesc in numar mare sau mic printre celulele
cu miere,larve si alte impuritati.
Prin conditionarea mierii se intelege totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure
purificarea acesteia pentru pastrarea propietatilor fizico-chimice si biologice in perioada
conservarii.Procesele prin care se realizeaza aceste elemente se refera la filtrarea
mierii,limpezirea ei, reducerea continutului de apa,lichefierea mierii
cristalizate,pasteurizarea si conservarea ei.
Filtrarea mierii
Filtrarea mierii se face in momentul extragerii ei,cu ajutorul unei strecuratoare,pentru a
o separa de resturile de capacele,de eventualele larve si impuritati.Strecuratoarea
pentru miere se prezinta sub forma unui cuplu de site,prima avand ochiuri mai mari ce
retin impuritati grosiere,iar a doua mai fina,ce retine impuritatile mai mici.Sita se
ataseaza la robinetul extractorului sau deasupra vasului de colectare a mierii. Filtrarea
se mai poate face si in momentul turnarii mierii in maturator,prin asezarea deasupra
gurii acestuia a unei site fine,confectionata de obicei din tesatura textila.
Cea mai buna metoda de a purifica (limpezi) mierea este sa o lasam cateva zile intr-un
vas numit maturator, pentru decantare. In timpul decantarii, bulele mari de aer se ridica
la suprafata datorita dimensiunii lor si diferentei de densitate intre aer si miere.
Cu cat bulele sunt mai mici,cu atat se ridica mai incet,in schimb particulele de ceara se
ridica mai incet decat aglomerarile de polen.Daca mierea este foarte vascoasa sau a
 inceput sa cristalizeze,purificarea devine practic imposibila.Deci,in timpul
limpezirii,corpurile straine se separa pe baza dimensiunilor,cele usoare ridicandu-se la
suprafata,de unde sunt eliminate cu ajutorul unei linguri,iar cele grele se lasa la baza
vasului.Evacuarea mierii curate se face prin intermediul unui robinet situat la o anumita
distanta fata de fundul maturatorului.Mierea aflata sub robinetul maturatorului se
colecteaza separat,urmand a fi supusa unui nou proces de limpezire.Durata de limpezire
a mierii depinde de temperatura si de inaltimea vasului.In cazul unui strat de 1 m
inaltime,durata de limpezire la diferite temperaturi este de 15 zile la 10 grade C,de 3
zile la 20 grade C,de 18 ore la 30 grade C,de 6 ore la 40 grade C si de 2 ore la 50 grade
C.Cu cat inaltimea maturatorului creste ,cu atat durata de limpezire este mai lunga.
Deshidratarea mierii
Deshidratarea mierii se refera la eliminarea surplusului de apa din faguri sau mierea
extrasa,in scopul prevenirii fermentarii ei.Se supun acestui proces de deshidratare toate
cantitatile de miere a carei continut de apa depaseste 18%.Deshidratarea mierii se face
in timpul limpezirii ei,in aceleasi vase,iar pentru o mai rapida maturare a ei este indicat
ca maturatoarele sa fie mentinute in camere incalzite si uscate.
In lipsa acestor maturatoare speciale si cand cantitatea de miere este mica,limpezirea si
maturarea ei se poate face in insasi bidoanele in care se pastreaza.
In sistemul de crestere intensiv al familiilor de albine,optimizarea continutului de apa
din miere se realizeaza in camere speciale destinate acestui scop.Din cercetarile
intreprinse de Stephen (1941) s-a constatat ca trecerea unui curent de aer printre
stivele de magazii cu faguri,la temperatura de 38 grade C,umiditate de 33%,cu o viteza
de 250 m/minut,timp de 12 ore,a redus cu 0,7%continutul de apa din fagurii aproape
capaciti si cu 3,1%din cei necapaciti.Rezultatele obtinute sunt remarcabile,mai ales daca
tinem seama ca umiditatea relativa optima pentru uscare se situeaza intre 0 si 20%.In
practica se folosesc camere de incalzire care au ca principiu functional circularea unui
volum mare de aer cald,relativ uscat,printre stivele de magaziic cu faguri cu
miere.Temperatura se optimizeaza prin termoreglatoare pentru a nu depasi 38 grade
C.In mod obisnuit, temperatura folosita pentru uscare este cuprinsa intre 32 si 35 grade
C.S-a constatat de asemenea ca incalzirea mierii la temperatura de 35 grade C,timp de
2 zile inainte de extractie,ii dauneaza foarte putin.Dar daca timpul de incalzire se
prelungeste,calitatea mierii se depreciaza datorita cresterii continutului de
hidroximetilfurfurol.
Camerele de incalzire pot fi folosite in acelasi scop si pentru optimizarea continutului de
apa din mierea deja extrasa.Procesul este favorizat de faptul ca mierea cu cel mai
ridicat continut de apa se ridica la suprafata vaselor de pastrare.Folosind aceasta
metoda, in decurs de 30 ore,continutul de apa al mierii de la suprafata s-a redus cu
1,2%.
In tarile cu clima foarte secetoasa,pentru a favoriza extractia se impune ridicarea
continutului de apa din miere,in care scop,se instaleaza in betonul pardoselii radiatoare
de caldura si stropirea periodica a acesteia cu apa.
Lichefierea mierii cristalizate
Se stie ca toate sortimentele de miere cristalizeaza mai mult sau mai putin,dar aceasta
cristalizare nu influenteaza negativ calitatile ei,lichefierea nefiind necesara intotdeauna.
Aceasta lichefiere se face atunci cand pe piata se cere miere fluida.
Cantitatile mici de miere se lichefiaza prin introducerea borcanelor sau bidoanelor cu
miere cristalizata in apa incalzita la temperatura de 60-70 grade C ,fara a fi in contact
direct cu sursa de caldura.In cazul unor cantitati mai mari de miere,lichefierea se poate
face cu ajutorul aerului cald,in doua etape.In prima etapa,vasele cu miere se introduc
intr-o incapere care se incalzeste progresiv pana la temperatura de 40 grade
C.Aici,vasele sunt tinute inchise timp de o jumatate de zi.Tinand seama de slaba
conductibilitate termica a mierii,aceasta preincalzire duce la lichefierea straturilor de
miere cele mai periferice,partea centrala nu este incalzita.In a doua etapa,vasele cu
miere sunt trecute intr-o alta incapere,unde temperatura aerului este de 60-70 grade C
si sunt rasturnate pe un gratar asezat deasupra unui tanc de receptie.Pe masura
desfacerii cristalelor,pe seama fortei gravitatiei,mierea se scurge in acest tanc,unde este
agitata timp de cateva ore cu ajutorul unei elice.
Pentru a pastra mierea in stare lichida,este absolut necesar sa i se anihileze cristalele de
glucoza pe care inca le contine.Acest lucru se realizeaza prin pasteurizarea mierii.
Pasteurizarea mierii
Pasteurizarea mierii se face cu scopul de a distruge toti germenii care pot provoca
fermentarea mierii si de a topi cristalele initiale existente,care fara aceasta operatie,ar
determina incepere cristalizarii mierii.Pasteurizarea se face in instalatii asemanatoare
celor utilizate pentru pasteurizarea laptelui si consta in incalzirea si racirea ei
brusca.Intr-un pasteurizator,mierea lichida circula in contra -curent cu apa calda,intr-un
strat gros de cativa mm si se incalzeste intr-un timp foarte scurt la temperatura de
pasteurizare de 70-78 grade C.Dupa mentinerea ei timp de 5-8 minute la aceasta
temperatura,va intra in circuitul de racire in contra-curent cu apa rece si se va raci
brusc la 42 grade C.Ea este acum pasteurizata si isi va pastra starea lichida timp de cel
putin 6 luni,timpul necesar pentru a fi consumata.
Ambalarea mierii
Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice descrise mai
sus.Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii;una se
refera la motivatii de ordin tehnic,cealalta la motivatii de ordin estetic.Astfel,deoarece
mierea ataca majoritatea metalelor,vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier
sau alte metale decat cositorite sau emailate.
Vasele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu,sticla sau
alte materiale transparente.Vasele opace,spre deosebire de cele transparente,ascund
uneori defectele de prezentare pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita.Vasele
pentru ambalatmierea trebuie sa fie perfect etanse.
Pastrarea mierii
Mierea se pastreaza in vrac sau imbuteliata.Pastrarea in vrac se face in cazul mierii
neprelucrate.Mierea cu un continut de apa sub 17,1%se pastreaza foarte bine indiferent
de continutul de levuri,cea cu continut de apa cuprins intre 17,3%si 18% numai in cazul
in care levurile nu depasesc 1000/g,intre 18,1% si 19% apa,mierea se pastreaza numai
daca nivelul levurilor nu depasesc 10/g,iar intre 19,1% si 20% numai in cazul in care
acestea nu depasesc 1/g.Indiferent de continutul in levuri,mierea cu o umiditate de
20% fermenteaza si este supusa procesului de degradare.
Mierea se pastreaza in containere ce se inchid ermetic,confectionate din materiale
rezistente la umiditate.Introducerea de substante conservante in miere (benzoat de
sodiu-0,025%) desi impiedica procesele fermentative ,ele nu sunt acceptate de industria
prelucratoare si in special de consumatori.Cea mai eficiente metoda de a impiedica
fermentatia este pasteurizarea mierii timp de 7 1/2 minute la temperatura de 63 grade
C sau timp de 1 minut la 69 grade C,procedeu care distruge levurile.Pentru pastrarea
mierii fluide in borcane este necesar ca ea sa se tina timp de 5 luni la temperatura de 0
grade C,iar dupa imbuteliere,cutiile cu borcane se aseaza distantate una fata de
alta,permitand astfel trecerea printre acestea a unui curent de aer rece.Mierea se
pastreaza in incaperi curate,uscate,fara mirosuri straine,la temperatura de 14 grade
C.Pastrarea mierii la temperaturi mai mari,cuprinse intre 20 si 25 grade C determina
pierderea aromei si inchiderea la culoare.

EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII

Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei,pentru

stabilirea starii de degradare sau alterare si pentru depistarea falsificarilor.In aceasta
pagina va vom prezenta metodele care se folosesc,cat si normele interne si externe care
certifica ca produsul este de calitate.
Examenul organoleptic
Examenul organoleptic se refera la culoarea,mirosul,gustul,consistenta si puritatea
mierii.
- Culoarea : se apreciaza prin examen vizual la lumina zilei pe o cantitate de 10-15 g de
miere,introdusa intr-o eprubeta cu diametrul interior de 10 mm.Se poate determina
culoarea si cu melascopul,aparat ce stabileste nuantele mierii.Rezultatele examinarii se
exprima in urmatorii termeni:incolora,galbena-
 deschis,aurie,portocalie,verzuie,roscata,bruna,inchisa.
- Mirosul si gustul : se apreciaza prin mirosire si degustare.In acest caz se indica
denumirea plantei dominante si provenienta,precum si eventualele particularitati
gustative:acrisor,amarui,astringent,etc.Mirosul,gustul se exprima in
placut,dulce,caracteristic mierii de albine,slab aromat,etc.
- Consistenta : se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de
lemn.Ea poate fi uniforma,fluida,vascoasa,cu diferite aspecte de cristalizare.La mierea
cristalizata se indica si particularitatile structurale inainte de fluidizare
ca:untoasa,cristalizata fin,cristalizata nisipos,cristalizata grosolan.
- Puritatea : se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea
culorii,la lumina directa a zilei si se identifica fragmente de cadavre de albine,de
ceruri,etc.Examenul microscopic consta in examinarea sedimentului depus intr-o solutie
de miere in apa.Pentru acest scop se omogenizeaza 10 g miere in 20 ml apa distilata.
Dupa omogenizare se toarna in fiole si se centrifugheaza timp de 4 minute,cu 2500
turatii pe minut.Se decanteaza 2/3 din continutul fiecarei fiole,iar restul se amesteca,se
omogenizeaza.Se aduna intr-o singura fiola,care se centrifugheaza din nou,in aceleasi
conditii.Lichidul clar se decanteaza,iar sedimentul se intinde pe 2 lame,in cate doua
fractiuni pe fiecare.
Peste acestea se picura o solutie calda de glicerina-gelatina 1:1,iar deasupra se aplica o
lamela.Fixarea se face tinand preparatul in pozitie orizontala la temperatura de 42 grade
timp de 20 minute.Examinarea se face la un microscop care mareste de aproximativ
350 de ori,stabilindu-se proveniente graunciorilor de polen,precum si a celorlalte
componente din preparat.
Analize fizice si chimice de laborator
Inainte de analiza,proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla
sau cu o lingura,iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la aproximativ 45
gradeC dupa care se amesteca,ca si mierea fluida.
- Determinarea continutului in apa : se face cu refractometrul.Pe prizma inferioara a
refractometrului,se aplica o picatura din proba de miere si imediat se inchide camera.Cu
ajutorul oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pana in
momentul in care partea intunecoasa a campului vizual ajunge in centrul unde se
intersecteaza liniile vizuale.In acest moment,indicele de refractie se citeste pe scala.In
functie de acest indice,cu ajutorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste
procentul de substanta uscata,respectiv continutul mierii in apa.La unele refractometre
se poate citi direct,pe scala,procentul de apa.La mierea de albine,umiditatea este
admisa pana la 20%.
- Greutatea specifica a mierii : se poate determina la nivelul stupinelor astfel : intr-un
vas de sticla se cantareste exact 1 kg de apa,dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se
noteaza nivelul apei.Apoi,vasul se desarta,se usuca si se umple cu miere pana la
semn,dupa care se cantareste.Diferenta dintre greutatea vasului cu miere si tara
acestuia reprezinta tocmai greutatea specifica a mierii.
- Determinarea cenusei : Se face prin calcinarea unei probe de 10 g miere,intr-un
creuzet.Mai intai se evapora pe o baie de apa,se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi
se calcineaza.Se raceste in exicator si se intareste treptat,pana se ajunge la masa
constanta.
- Determinarea aciditatii : ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii.Aciditatea
mierii se exprima in grade de aciditate,adica numarul de centimetri cubi de NaOH n/10
necesari sa neutralizeze aciditatea din 10 g de miere.
- Determinarea zaharului invertit (reactia Elser) : Glucoza si fructoza in stare libera au
capacitatea de a reduce sulfatul de cupru in mediul alcalin si cald,pe care-l transforma
in oxid cupros.Cantitatea de oxid cupros ce se formeaza in conditii de lucru
specifice,este proportionala cu concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solutia
de cercetat.
- Determinarea zaharozei (metoda Elser) : Se determina zaharul direct reducator inainte
si dupa invertire (hidroliza acida),iar prin diferenta se calculeaza zaharoza.
- Determinarea indicelui diastazic : In mierea naturala de albine exista mai multe
enzime.Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta la tratarea termica,aceasta
 fiind ultima care se distruge.Pe baza acestei insusiri,amilaza poate fi folosita ca test
general de apreciere (indice enzimatic,sau diastazic)a calitatii mierii naturale.Mierea
naturala supusa unui tratament termic brutal va avea indicele diastazic cu valori reduse
sau chiar zero.Acelasi lucru se constata si la mierea falsificata.La baza determinarii
indicelui diastazic sta determinarea activitatii amilazei. Indicele diastazic se defineste ca
numarul de ml dintr-o solutie de amidon 1% care a fost transformat in dextrina in timp
de o ora,la temperatura de 45 grade C si pH optim,de catre amilaza continuta de 1g
miere.
Sursa : Revista "Romania apicola" nr.11/1998- autor : Liviu Alexandru Marghitas
Norme de calitate interne si externe
Ati vazut care sunt metodele de analiza si examinare a mierii asa cum sunt ele
prezentate in publicatiile de specialitate.Sa vedem acum cum este definita din punct de
vedere legislativ mierea :

"Mierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sau scurgere
din fagurii fara puiet".Mierea de albine este : monoflora,atunci cand provine din nectarul
unei singure specii de flori (salcam,tei,floarea-soarelui) ; poliflora,cand provine dintr-un
amestec natural de nectar recoltat din flori de diferite specii ; miere de mana, cand
provine integral sau in cea mai mare parte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor
decat nectarul.
Se considera necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte : mierea
cu impuritati,fragmente de cadavre de albine,de ceruri,alte impuritati ; dupa
conditionare prin decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum ; mierea
fermentata ; mierea caramelizata,cauzata de incalzire la temperaturi ridicate ; mierea
falsificata.
Mierea care se comercializeaza in Romania trebuie intruneasca urmatorii parametrii de
calitate : apa - max. 20 % ; densitate relativa la 20 grade C - 1,417 ; cenusa - max.
0,5 % ; zahar invertit - 75 % ; zaharoza - max. 7 % ; indice diastazic - min.10,9 ; HMF
- max.1 % ; indice colorimetric - max. 12 ; zahar artificial - lipsa ; glucoza - lipsa ; alte
adaosuri - lipsa ;

Pentru cei ce vor sa vanda la export sau en-grosisti-lor conditiile cerute sunt mai dure in
unele privinte.Iata care sunt parametrii de calitate :

Mierea nu trebuie sa contina antibiotice.Sunt acceptate insa urmatoarele limite :

streptomicina max. 20 ppb , tetraciclina max. 10 ppb , sulfonamida max. 10 ppb ,
cloranfenicol - absent , nitrofuran - absent .Alti indici de calitate sunt : umiditate max.
18%, HMF - max. 1,5 .Falsificarea mierii cat si o incarcatura biologica mare duc la
respingerea marfii.Existenta pesticidelor este un alt motiv.

Ce avem de facut pentru a indeplini conditiile de calitate : in stupina nu folosim

antibiotice pentru tratarea familiilor bolnave , decat in cazul locii americane , cand
trebuie sa stim ca mierea este compromisa calitativ..Nu facem tratamente preventive cu
antibiotice sub nici o forma.
Recoltam fagurii cu miere cand sunt capaciti trei sferturi de albine, atunci avand
garantia ca apa din miere este sub limita de 19 % .Extragem , preconditionam ,
depozitam mierea conform tuturor regulilor de igiena si tehnologice cerute.Nu folosim la
recoltarea fagurilor "podisorul izgonitor" , si asiguram culesuri de nectar de la surse
necontaminate industrial sau cu pesticide.

CONCLUZII : obtinerea unei mieri de calitate care sa corespunda normelor impuse se

face numai cu adoptarea de masuri drastice.Daca nu tineti cont de ele,intreaga dv.
munca se duce pe "apa sambetei".....

HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

 Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de
albine.Motivele sunt diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana,hraniri
stimulente de primavara sau sfarsit de vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de
cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi un ghid pentru apicultorii incepatori sau
avansati care nu au stabilita o anumita "tehnologie" in aceasta directie.Toate
informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a lungul timpului,sub
semnatura unor reputati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a fost
verificata in practica si de autorii acestui site,dovedindu-se viabile.

Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor :

apa,mierea,pastura.Mierea reprezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca
de la inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta
de urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie
inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,zahar,polen,inlocuitori
de polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.

Siropul de zahar (uz apicol)

Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-
10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in
urmatoarele concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6
l sirop de zahar;la 3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la
2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste
concentratia siropului ,subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si
pentru crescator,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la
concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului
"mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei
2/1).In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul
hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1."

Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam

siropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand
continutul pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat
total,in caz contrar aparand cristalizarea "mierii".
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se
ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda
este mai practica si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu
fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.

Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-15
august si se termina in maxim 10 septembrie(cu cat mai repede cu atat mai bine).Se
folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc
sa preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul
urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea
cuibului si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice
de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de
primavara,vara sau toamna ; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare
la sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de urgenta
aparute in stupina.

De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub
nici un motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a
zaharului.Se administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este
sub miere.
 Serbetul de zahar (uz apicol)
Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de
zahar.Usor de administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.

Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie
sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru
ca odata insusita tehnologia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu
prepararea unei cantitati mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele
doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu
amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti
fierberea;spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.O operatiune foarte importanta
este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii
vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria focului.
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si
se introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia
optima,cand acesta ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc
si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata
cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din
amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare
a insemnat un esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.

De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia
de preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de
manevrat(amestecat);pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti
amestecul,stergeti permanent peretii vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere
si o oarecare racire,amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu
conteaza).Daca serbetul este prea tare ,inglobati cateva picaturi de apa si framantati.In
caz de esec,nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.

Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul
sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o
anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere
mare.Iata reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc
si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea
amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se
face tot cu lingurita si paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa
formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest
moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp
amestecam ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este,
se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 40-50
grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul
final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu
trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.

Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se

poate folosi ca atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de
polen,inlocuitori de polen,acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea
serbetului de zahar ,sau zahar cu miere,este recomandata tot timpul anului,in toate
cazurile,cu exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de
serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C,impachetat in
pungi, sau in recipiente etanse.

Pasta de zahar pudra si miere

Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si
 administrat este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere
urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii
sanatoase;mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin,de consistenta untului).

Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar

pudra si o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa
rezulte un produs de consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de
miere,daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca
pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.

Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate

pe folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se
poate folosi in tot timpul anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In
aceasta pasta se pot ingloba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri
medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de
salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.

Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite

Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de
baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o
rasnita universala(manuala).Deoarece macinarea este destul de dificila,recomandam
procurarea unei rasnite mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In
literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul
unei merdenele.Din fericire,pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare,exista
in comert zahar pudra gata preparat,care in ciuda faptului ca este mai
scump,elimina"bataile de cap".

Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de

consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este
benefic albinelor,catre sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor ,
isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare
planta uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute
turnam apa clocotita in cantitate de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu
mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.

Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie

lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare
risipa de hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai
mult de 45 grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus
intr-un alt vas cu apa care fierbe.In rest....nimic mai simplu