Professional Documents
Culture Documents
navei
A. ARHITECTURA NAVEI
Arhitectura si constructia navei depind de forma exterioara a corpului,de pozitia
compartimentului de masini(C.M.)pe lungimea navei,de dispunerea si forma
suprastructurilor,de dispunerea instalatiilor de incarcare si a catargelor etc. Forma
exterioara a corpului este determinate de forma extremitatilor prova si pupa (etrava si
etamboul),de selatura puntii si de linia chilei.
Etrava navelor maritime de transport (fig. 3.1, a) este inclinata inspre pupa cu un unghi
de 40-45 ; pentru remorchere si alte nave ce navigheaza in gheata inclinarea este mai
pronuntata in portiunea imersa a etravei (fig. 3.1, b). In ultimii ani, etrava cu bulb (fig. 3.1, c)
a capatat o larga raspandire: ea se foloseste nu numai la nave rapide,dar si la nave cu viteze mai
reduse(petroliere,cereariele), prezenta bulbului asigurand o rezistenta la inaintare mai redusa
si, in consecinta , o viteza sporita la aceeasi putere de propulsie.
Selatura puntii este realizata prin ridicarea lina a puntii de la cuplul maestru catre
extremitati.Selatura are rolul de a asigura scurgerea rapida a apei de pe punti(la navigatia pe
valuri),marind in acelasi timp, rezerva de flotabilitate a navei catre extremitati(acolo unde
posibilitatea aparatia avariilor este mai mare).
Linia chilei navelor este , in general , dreapta si orizontala. Linia chilei inclinata este
caracteristica doar impingatoarelor si navelor de pescuit.
Invelisul exterior;
Una sau mai multe platforme asezate in zona superioara a
corpului,denumite punti;
Puntea dublului fund;
Scheletul sau osatura transversal,formata din grinzi dispuse transversal
sub punti,pe bordaje si pe fund si din pereti transversali;
Suprastructurile si rufurile;
Parapetul si balustradele.
Traverse;
Semitraverse;
Curenti de punte.
Traversele(fig. 4.2)sunt executate din cornier cu aripi egale, profile T si profile cu bulb.
Traversele se extend din bord in bord,se sudeaza de invelisul metalic al puntii iar la
capete se imbina cu coastele prin gusee(fig. 4.3).
Traversele de la capetele gurilor de magazine se extind din bord in bord sau se intrerup
la colturile acestora si se sudeaza la rame.
Semitraversele se extind din borduri pana la ramele longitudinal ale gurilor de magazie si
se sudeaza de invelisul metallic al puntii.Semitraversele se imbina la un capat cu coastele prin
gusee, iar la celalalt capat cu ramele longitudinale ale gurilor de magazie prin sudura.
Curentul de punte este constituit dintr-o inima de table sudata de invelisul puntii si
dintr-o platbanda sudata la marginea libera a inimii(fig. 4.4).
Inima din tabla a traverselor si semitraverselor intarite este consolidate prin nervuri de
rigidizare si bracheti,la fel ca inima curentilor de punte(fig. 4.4).
Imbinarea intre traverse si curentii de punte se face cu ajutorul nervurilor de rigidizare
sau a brachetilor.
Traversele si semitraversele intarite sunt dispuse la distante mai mari decat cele
obisnuite.
Traversele intarite se sudeaza la capete de coaste, iar imbinarea lor se completeaza prin
gusee (fig. 4.5).
Inimile traverselor trebuie intarite cu nervuri de rigidizare, care se prevad din doua in
doua longitudinale.
Curentul de punte denumit si tabla de ruliu trebuie prevazut la navele cu doi pereti
longitudinali in planul diametral.
4.2.2.PONTILII
Pontilii sunt grinzi verticale care fac legatura intre punti sau intre puntea inferioara si
structura fundului. Acestia au rolul de a mai rezistenta locala si stabilitatea puntilor.
Din punct de vedere constructive, se deosebesc: pontili tubular si pontili din profile.
Pontilii tubulari sunt constituiti din tuburi de otel ale caror capete se ajusteaza la fata
locului si se sudeaza la capatul de sus de curentii de punte pe care pontilii ii sustin in mod
direct,iar la capatul de jos de puntea imediat inferioara, sau de puntea dublului fund,sau de
varange (cand nu exista dublu fund). Imbinarile de la capetele pontililor trebuie sa asigure
prelucrarea si transmiterea sarcinii de catre pontili, cat si stabilitatea curentului de punte.
Aceste imbinari se pot realiza fie prin gusee (fig. 4.8,a), fie fara gusee (fig.4.8,b).
Pontilii constituiti din profile compuse (fig.4.9) se executa din profil U , profil I , profil
chesonat.
4.2.3.INVELISUL PUNTILOR
Din punt de vedere constructive, puntile pot fi cu invelis metalic, cu invelis de lemn, sau
cu invelis metalic acoperit cu captuseala de lemn.
Invelisul puntilor metalice este format din siruri de table dispuse, de obicei, longitudinal.
Invelisul puntilor de lemn se executa din dulapi de lemn de pin, de teak(tic) sau de
stejar.
4.3.STRUCTURA BORDAJELOR
Osatura bordajelor la navele de transportat marfuri uscate (cu exceptia navelor care
transporta minereu) se executa in mod obisnuit in sistem transversal de constructie. Alegerea
acestui sistem se datoreste faptului ca asigura mai bine rezistenta locala a structurii la actiunea
diferitelor sarcini (lovituri de chei, socurile blocurilor de gheata).
Imbinarea intre coastele de cala si structura fundului se face prin guseele de gurna, care
sunt prevazute cu platbande sudate sau flansate pe muchia lor libera.
Longitudinalele de bordaj sunt executate la fel ca si coastele, din cornier cu aripi inegale,
platbante cu bulb sau profile T.
Coastele intarite sunt formate dintr-o inima de table si o platbanda aplicata pe muchia
libera a inimii.
4.4.STRUCTURA FUNDULUI
Navele de transportat marfuri uscate pot avea fundul executat in doua moduri: simplu
sau dublu.
La navele de lungimi mici (sub 50 m) se adopta fund simplu (fig.4.15), iar navele de
lungimi mai mari se adopta dublul fund(fig.4.16).
Aceasta conditie este indeplinita in special in cazul dublului fund cu marginala orizontala
sau inclinata in sus (fig.4.17).
4.4.1.OSATURA FUNDULUI
Osatura fundului la navele fara dublu fund pentru transportat marfuri uscate se executa
in sistem transversal de constructive si se compune din: varange, carlinga central si carlinga
lateral.
Varangele sunt elemente de osatura transversal a fundului: ele sunt asezate la fiecare
coasta. Structura varangelor se compune dintr-o inima vertical 1 (fig. 4.18,a) si o platbanda 2,
sudata de muchia libera a inimii.Inima este din table de otel sudata de invelisul fundului 3 si de
carlinga central.
Carlingile laterale sunt grinzi longitudinal asezate pe fund la o distanta intre ele de cel
mult 2,5m in zona de mijloc a navei.
Carlingile laterale se extind pe cea mai mare parte din lungimea navei.Structura lor este
compusa din inimi intercostale din tabla de otel, sudate de invelisul fundului si de varange.
Carlinga central are o inaltime minima egala cu inaltimea din planul diametral al dublului
fund, conform prescriptiilor registrului.
Carlingile laterale se prevad in mod obligatoriu la navele cu latime de cel putin 10 metri,
in zonele de la mijloc si de la extremitatea pupa.Carlingile laterale sunt intercostale, iar numarul
lor variaza intre 1 si 3, in functie de latimea navei.
Carlingile laterale se executa din inima de tabla de otel sudate de invelisul fundului si de
invelisul dublului fund.
Varangele sunt de 3 tipuri: cu inima, etanse si schelet.
Varangele cu inima (fig.4.19,a) sunt formate din inimile 3, din tabla de otel sudate de
invelisul fundului, de invelisul dublului fund, de tablele marginale, de calinca centrala 1 si de
carlingile laterale 2.
Pentru vizitarea dublului fund, in varangele cu inima se prevad guri de vizitare ovale si
guri de usurare.
Pentru compensarea micsorarii rezistentei datorita gurilor de vizitare, intre aceste guri
se prevad nervuri de rigidizare 4 a varangelor, constituite din platbante avand aceasi grosime ca
si varanga.
Varangele etanse se prevad acolo unde este necesar a se realize compartimente etanse
in dublu fund(de regula, se orevad varange etanse in dreptul peretilor transversali etansi).
Longitudinalele de fund la navele care depasesc lungimea de 180m trebuie sa treaca prin
peretii transversali fara a se intrerupe.