You are on page 1of 103

Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA


FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL
SISTEMELOR TEHNOLOGICE
DROBETA TURNU-SEVERIN
SECIA
INGINERIE ECONOMICA SI INDUSTRIALA
INSTALATIA DE INCALZIRE SI DE PREPARARE A APEI CALDE
MENAJERE CU AJUTORUL UNEI POMPE DE CALDURA
PENTRU UN IMOBIL
ABSOLVENT NDRUMTOR
.L. DR. ING. DNU SAVU
AS. ING. SORIN SAVU
DROBETA TURNU-SEVERIN 2008
- 1 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Rezumat
Aceast lucrare prezint instalaia pentru nclzirea unui imobil cu birouri folosind o
pomp de cldur. Pompa de cldur este un sistem de nclzire care utilizeaz surse
regenerabile de cldur.
Sistemele de nclzire care utilizeaz energie regenerabil, nsoite de eficiena termic
ridicat a cldirilor, sunt foarte importante pentru reducerea emisiilor de CO
2
i a consumului
de combustibil, subiecte de larg interes n Uniunea European.
Nici una dintre soluiile de nclzire, care folosesc surse regenerabile de energie nu
sunt nici pe departe mai puin convenabile, sau mai dificil de utilizat dect soluiile
moderne care utilizeaz combustibili lichizi sau gazoi, datorit posibilitii de reglare
a puterii i a controlului automatizat.
Prima parte a lucrrii conine un scurt memoriu tehnic n care se prezint
rolul i funcionarea sistemelor de nclzire imobilelor, importana utilizrii surselor
regenerabile de energie, modul n care este amplasat imobilul cu birouri considerat,
dimensiunile acestuia, precum i temperaturile care intervin n efectuarea calculelor pentru
determinarea necesarului de cldur specific acestui imobil.
A doua parte a lucrrii conine memoriul justificativ, de calcul, care este structurat
n zece capitole. n primul capitol s-a calculat influena unui strat de izolaie termic
asupra necesarului de cldur. Al doilea capitol prezint calculul necesarului de cldura
pentru imobilul cu birouri considerat .n cel de-al treilea capitol s-au prezentat soluiile
tehnice de nclzire care utilizeaz pompe de cldur . n capitolul al patrulea s-a
efectuat o analiz pentru alegerea ciclului si agentului pentru pompa de cldur utilizat.
n capitolul cinci s-a efectuat calculul termic al sistemului de nclzire utiliznd diferite
pompe de cldur. Capitolul ase prezint analiza tehnico-economic i alegerea soluiei
optime a pompei de cldur. n capitolul apte este prezentat calculul de dimensionare i
alegere a aparatelor componente. Capitolul opt cuprinde schema de automatizare a
instalaiei t ermi ce cu pomp de cl dur. Capitolul al noulea conine o tem
tehnologic, mai precis un itinerar tehnologic efectuat n scopul realizrii unui reper aflat
n componena instalaiei termice proiectate. n capitolul zece este prezentat tema
economic.
La finalul lucrrii a fost ataat lista bibliografic. Desenele realizate, sunt ataate
de asemenea, la finalul proiectului, mpreun cu restul datelor, fiind stocate pe CD.
- 2 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Abstract
This paper describes the heating equipment of an office building and the housekeeping water
processing using a heating pump.
The heating pump is a heating system which uses regenerating energy.
Very important for reduction of CO2 emissions and combustible consumption (subjects for
large interest in EU) are the heating systems which combine the regenerating energy with high
thermal efficiency of buildings. Not even one of the existing heating solutions (which are using
the regenerating energy) isnt by far less convenient or easy to use than the modern solution
with gas and liquid combustible, because of power regulation posibility and the push button
examination.
The first part of my paper contains a short technical memorial about the building heating
performance, the importance of using regenerating energy, the way in which the building is
located, the dimensions, and the temperatures used for calculating the heat necessary.
The second part contanis the justificatory calculating memorial in ten chapters.
I n t he f i r st chapt er i s cal cul at ed t he i mpact of a si ngl e t her mal i nsul at i on
st r at um. The second chapter is about the heat necessary and the housekeeping warm water
of the existing building. The third chapter contains the technical heating solution using
heating pumps. In the fourth chapter i made a technical analyze in order to choose the
refrigerantig agent and cycle. The calculation of the heating system using heating pump is in
chapter no. five. The technical and economical comparative analyze in order to choose the optimum solution is
in chapter no 6. In chapter no seven is presented the admeasurement calculation for choosing the
compound device. The installation automatization scheme is in chapter eight. Chapter nine
contains technologic theme, more precise a technological itinerary, in order to realize a
bench-mark contained in the heating installation.The economical theme is in the chapter no
ten.
The bibliography is at the end of my working.The drawings that I made are enclosed. The rest
of data are in electronic format (on cd).
- 3 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Cuprins
Cap. 1 Introducere
1.1.Descrierea rolului i funcionarii sistemelor de nclzirepag.7
1.2.Importana folosirii surselor de energie regenerabile.pag.11
1.3.Stabilirea amplasamentului i a dimensiunilorpag.13
Cap. 2 Proiectarea instalatiei de incalzire
2.1.Calcul privind influena unui strat de izolaie termic
1.1.Calcul privind influena unui strat de izolaie termic.pag.18
2.2.Determinarea necesarului de cldur i ap cald menajer pentru nclzirea
imobilului..pag.20
2.2.1Calculul necesarului pentru remprosptarea aerului din ncperepag.20
2.2.2Calculul necesarului pentru nclzirea imobilului.pag.21
2.2.3Calculul necesarului pentru ap cald menajer....pag.21
3.3.Soluii tehnice de nclzire utiliznd pompe de cldur
3.1Regimurile termice ale vaporizatorului i condensatoruluipag.23
3.2Utilizarea unei pompe de cldur...pag25
3.3Utilizarea pompei de cldur n varianta aer-ap...pag.27
3.4 Utilizarea pompei de cldur n varianta sol-ap cu captatoare
plane i sonde..pag.28
3.5 Utilizarea pompei de cldur n varianta ap-ap...pag.30
3.6 Utilizarea pompei de cldur cu vaporizare direct n sol..pag.32
3.4.Alegerea ciclului frigorific i a agentului frigorific.pag.35
3.5.Calculul termic al sistemului de inclzire utiliznd pompe de cldur.pag.38
3.5.1aCalculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta sol-ap
cu captatori plani..
pag.39
- 4 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
3.5.1bCalculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta sol-ap cu
sonde.pag.42
3.5.2Calculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta ap-
ap.pag.45
3.5.3Calculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta aer-
ap.pag.48
3.5.4Calculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta cu vapori-
zare directa sol...pag.51
3.6.Analiza comparativa tehnico-economica si alegerea solutiei optime...pag.54
3.7.Calculul de dimensionare i alegere a aparatelor componente....pag.58
3.7.1 Alegerea vaporizatorului i a condensatorului....pag.58
3.7.2ncalzirea n pardoseala...pag.62
7.3Calculul de alegere al compresorului..pag.63
7.4Alegerea schimbtorului intern de cldur..pag.66
7.5Alegere ventilului de laminare termostatic ................................................... pag.68
7.6Alegerea pompei de recirculare a agentului termic.pag.70
7.7Alegerea boilerului pentru prepararea apei calde menajere.pag.72
7.8Alegerea pompelor de recirculare a apei calde menajere....pag.73
7.9Alegerea electroventilelor....pag.74
7.10Alegerea termostatelor.......pag.76
7.11Alegerea presostatelor.....pag.78
3.8.Schema de automatizare....pag.80
8.1 Reglarea temperaturii interioare.pag.82
8.2.Reglarea temperaturii apei calde menajere.....pag.83
8.3 Reglarea supranclzirii vaporilor de agent termic primar (propan)pag.84
8.4 Reglarea sarcinii termice a compresorului.pag.85
- 5 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
8.5 Pornirea si oprirea pompelor de cldur.....pag.87
9.Tema tehnologicpag.88
Cap 4. Anailza economica a .....
economic...pag.89
Cap.5.Prezentarea instalaiei..pag.91
Cap. 6. Norme de securitate a muncii si P.S.I. pentru lucrride instalaii de
nclzire.pag.103
Bibliografie.pag.104
I.Memoriu tehnic
- 6 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
1. Descrierea rolului i funcionrii sistemelor de nclzire a imobilelor
Pentru a asigura confortul termic necesar desfurrii, n bune condiii, a
activitilor, orice imobil trebuie prevzut cu o instalaie pentru nclzire, care s
poat acoperi necesarul de cldur i debitul necesar de ap cald menajer.
Instalaia termic transform energia caloric a combustibililor n energie
termic. Dintre combustibilii utilizai n instalaiile termice cea mai mare pondere o au
combustibili fosili cum ar fi gazul metan, lemnul , crbunele
Unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale este
reducerea consumurilor de combustibil fosil. n aceast ordine de idei, folosirea surselor
regenerabile de energie, pentru nclzirea locuinelor, este un obiectiv interesant care are
ca scop, n contextul dezvoltrii durabile, creterea siguranei n alimentarea cu
energie, protejarea mediului nconjurtor i dezvoltarea la scar comercial a tehnologiilor
energetice viabile.
Instalaiile termice care folosesc surse de energie regenerabile sunt, n prezent,
o soluie bun pentru o energie ieftin i relativ curat. Deoarece energiile
regenerabile nu produc emisii poluante prezint reale avantaje pentru mediul mondial
i pentru combaterea polurii locale. Obiectivul principal al folosirii energiilor
regenerabile l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Studiile oamenilor
de tiin au devenit n ultimii ani din ce n ce mai unanime n a aprecia c o cretere
puternic a emisiilor mondiale de gaze cu efect de ser va conduce la o nclzire global a
atmosferei terestre de 2 - 6
o
C, pn la sfritul acestui secol, cu efecte dezastroase asupra
mediului nconjurtor.
innd seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii i de
nlocuire a instalaiilor existente, este necesar s se accelereze ritmul de dezvoltare a
noilor tehnologii curate i a celor care presupun consumuri energetice reduse.
Pentru utilizarea practic a surselor de energie pe lng o temperatur ct mai constant
pe parcursul ntregului an mai trebuie respectate urmtoarele criterii:
- disponibilitate suficient
- capacitate ct mai mare de acumulare
- nivel ct mai ridicat de temperatur
- 7 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
- regenerare suficient
- captare economic
- timp redus de ateptare
- s nu fie coroziv
Utilizarea aerului drept surs de cldur se recomand n special n cazul
cldirilor existente, unde pompele de cldur aer-ap sau aer-aer i pot aduce contribuia
la nclzire prin funcionarea n sistem bivalent, completnd deci nclzirea clasic
bazat pe arderea unui combustibil.
Puterea termic a agregatelor de pompa de cldur funcionnd cu aer ca surs de
cldur este stabilit de ctre constructorul acestora nc din fabric.
Pompele de cldur aer-ap pot funciona pe perioada ntregului an, ntocmai ca i
pompele de cldur ce extrag cldura din sol sau din apa freatic.
Trebuie ns observat faptul c puterea termic de nclzire a unei astfel de
pompe de cldur variaz foarte mult n funcie de temperatura aerului surs de cldur.
Astfel, la nceputul i sfritul perioadei de nclzire (toamna i primvara), puterea termic
de nclzire este mult mai mare dect n cea mai rece zi a anului i simitor mai mare
dect necesarul de cldur al cldirii(dac pompa de cldur a fost gndit s funcioneze n
regim monovalent).
Din acest motiv , un astfel tip de pomp de cldur trebuie dotat cu un sistem de reglare a
puterii termice livrate consumatorului de cldur.
Aerul evacuat din sistemele de climatizare reprezint o surs de cldur obinuit
pentru pompele de cldur din cldirile comerciale i rezideniale. Prin recuperarea
cldurii din aerul evacuat, pompele de cldur realizeaz nclzirea apei i/sau a spaiilor.
n timpul perioadei de nclzire sau chiar n decursul ntregului an este necesar
funcionarea continu a sistemului de climatizare-ventilare. Unele tipuri de pompe de
cldur sunt astfel proiectate nct s utilizeze att aer ambiant ct i aer evacuat.
n cazul cldirilor mari, pompele de cldur avnd ca surs de cldur aerul evacuat sunt
de multe ori cuplate cu sisteme de recuperare a cldurii de tipul aer-aer.
Apa freatic prezint o temperatur constant (4-10C) n multe zone. Pentru
utilizarea ei sunt utilizate sisteme nchise sau deschise. n sistemele deschise, apa
subteran este pompat , rcit i apoi reinjectat ntr-un pu separat sau returnat
- 8 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
ctre apa de suprafa. Sistemele de suprafa trebuiesc proiectate cu mare atenie,
pentru evitarea problemelor legate de nghe, coroziune i colmatare. Sistemele nchise
pot fi sisteme cu detent direct (n care agentul termic
de lucru vaporizeaz n interiorul evilor montate subteran), sau sisteme cu agent
intermediar. Sistemele cu agent intermediar prezint n general performane tehnice mai
sczute, dar sunt mai uor de ntreinut. Dezavantajul major al acestor pompe de cldur
este costul ridicat al lucrrilor pentru exploatarea sursei de cldur. Exist totodat
posibilitatea unor constrngeri suplimentare generate de legislaia privitoare la protecia
stratului de ap freatic i la prentmpinarea polurii solului.
Solul prezint aceleai avantaje ca i apa freatic , i anume are temperaturi medii
anuale ridicate. Cldura este extras cu ajutorul unor conducte ngropate orizontal sau
vertical n sol, iar sistemele pot fi de asemenea cu detent direct sau sisteme cu agent
intermediar.
Capacitatea termic a solului depinde de umiditatea acestuia i de condiiile
climatice. Datorit extragerii de cldur din sol, temperatura acestuia va scdea n
decursul perioadei de nclzire. n regiunile foarte reci, cea mai mare parte a cldurii este
extras sub forma de cldur latent ,atunci cnd solul nghea. Cu toate acestea n
timpul perioadei de var, radiaia solar nclzete solul, iar refacerea potenialului termic
este posibil n totalitate.
Solul prezint capacitatea de a nmagazina sezonier cldura provenit de la
soare, lucru care conduce la obinerea unei temperaturi relativ constante a acestei
surse de cldur i la atingerea unor coeficieni sezonieri de performan de valori
ridicate.
Contribuia energiei geotermice adic a acelui flux de cldur ndreptat de la interiorul
ctre exteriorul pmntului- este att de redus nct poate fi neglijat .Rezult deci c
energia extras din sol de ctre acest tip de pompe de cldur provine aproape exclusiv de la
soare.
Pompele de cldur pentru cldirile de locuit i care utilizeaz solul drept surs de
cldursunt astzi executate sub form de instalaii compacte, ce pot fi montate cu uurin
n cldire. Cldura preluat de la sursa de cldur este transportat cu ajutorul unui
amestec antigel,al crui punct de nghe se situeaz la circa -15 C. Prin aceasta se asigur
faptul c sonda nu va nghea n timpul funcionrii.
- 9 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Extragerea cldurii din sol se poate face cu ajutorul unui sistem de evi din
material sintetic, cu o mare suprafa de transfer.
Cldura geotermal poate fi utilizat ca surs de cldur acolo unde apa
freatic este foarte puin sau lipsete total. Adncimea forajelor atinge 100...200m.
Atunci cnd este necesar o capacitate termic ridicat, forajele se fac nclinat
pentru a cuprinde un volum mai mare se stnc. Acest tip de pomp de cldur este
ntotdeauna conectat la un sistem de agent intermediar realizat din conducte din plastic.
Unele dintre pompele de cldur de acest tip destinate cldirilor comerciale utilizeaz
masivul pentru acumularea cldurii sau a frigului. Costurile ridicate ale operaiunilor de
foraj mpiedic ns utilizarea cldurii geotermale ca surs pentru pompele de cldur
domestice.
Apa de ru i de lac este n principiu o surs foarte bun de cldur dar are ca
principal dezavantaj o temperatur sczut n timpul iernii (apropiat de 0 C).
Din acest motiv trebuie luate msuri de siguran pentru a evita nghearea
vaporizatorului.
Apa de mare este o surs excelent de cldur i este utilizat n special pentru pompe
de cldur de puteri medii i mari. La adncimea de 25-50m, apa de mare are temperatura
constant 5-8C, iar formarea gheii nu mai constituie o problem (Punctul de nghe este la -2
C).Se pot folosi att sistemele cu detent direct ct i sistemele cu agent intermediar.
Pentru prentmpinarea coroziunii i a colmatrii cu substane organice trebuiesc
luate
msuri constructive speciale n realizarea schimbtoarelor de cldur a pompelor i a conducte-
lor.
Apa tehnologic se caracterizeaz prin temperaturi constante i relativ ridicate n tot
timpul anului. Principalele probleme sunt legate de distana pn la utilizator i de
variaia fluxului de cldur transportat. Ca posibile exemple privind sursele de cldur
din aceast categorie sunt: efluenii provenind din canalizare (apa de canalizare tratat
i netratat), efluenii industriali, precum i apa de rcire (pentru condensare) de la
procese industriale sau din producerea de energie electric.
2. Importana folosirii surselor de energie regenerabile
Sursele fosile posed proprieti foarte folositoare care le-au fcut foarte populare n
ultimul secol. Din nefericire, sursele fosile nu sunt regenerabile. Mai mult dect att,
acestea sunt responsabile de emisiile de CO
2
din atmosfer, care sunt duntoare unui climat
- 10 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
ecologic. Utilizarea n continuare a surselor de energie fosile ar produce o cretere a
emisiilor de CO
2
care este reprezentat n figur
Fig.I.2 1. Creterea emisiilor de CO
2
generate prin arderea surselor fosile de energie
n anul 2000, ponderea surselor regenerabile n producia total de energie primar
pe plan mondial era de 13,8 %. Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei
decenii se observ c energia produs din surse regenerabile a nregistrat o cretere anual
de 2%.
Prin schimbul natural dintre atmosfer, biosfer i oceane pot fi absorbite circa 11
mili-arde de tone de CO
2
din atmosfer (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon),
ceea ce
reprezint circa jumtate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o
cretere permanent a concentraiei de CO
2
din atmosfer de la 280 de ppm nainte
de
dezvoltarea industrial la 360 ppm n prezent.
Estimnd c la sfritul acestui secol populaia globului va atinge circa 10 miliarde
de locuitori, n condiiile unor drepturi de emisie uniforme pentru intreaga populaie, pentru
a nu depi concentraia de CO
2
de 450 ppm n atmosfer, ar fi necesar ca emisiile
pe cap de locuitor s se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru rile
dezvoltate reprezint o reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de ser.
Prognoza consumului de energie primar realizat de Consiliul Mondial al
Energiei
pentru anul 2050, n ipoteza unei creteri economice de 3 % pe an, fr o
modificare a tendinelor actuale de descretere a intensitii energetice i de
- 11 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
asimilare a resurselor energetice regenerabile, evideniaz un consum de circa 25 Gt de
emisii poluante, din care 15Gt de emisii poluante provin din combustibilii fosili. Pentru a
se pstra o concentraie de CO
2
de 450 ppm, ceea ce reprezint circa 6 Gt carbon,
cantitatea maxim de combustibili fosili utilizabil nu trebuie s depeasc 7 Gt de
emisii poluante, rezultnd un deficit de 18 Gt de emisii poluante care ar trebui acoperit
din surse nucleare i surse regenerabile. Rezult c pentru o dezvoltare energetica
durabil nu ar trebui s se depeasc la nivelul anlui 2050 un consum de 13-18 Gt de
emisii poluante, acoperit din combustibili fosili 7 Gt de emisii poluante, din nuclear
2-3 Gt de emisii poluante i restul de 4-9 Gt de emisii poluante din resurse
regenerabile.
Pentru atingerea acestui obiectiv ambiios, propus de rile Uniunii Europene, de
a reduce de patru ori emisiile la orizontul anului 2050, se estimeaz o puternic
decarbonizare
a sistemului energetic, prin apelare att la energia nuclear, dar mai ales la
sursele regenerabile de energie.
innd seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii i de
nlocuire a instalaiilor existente, este necesar s se accelereze ritmul de dezvoltare a
noilor tehnologii curate i a celor care presupun consumuri energetice reduse. n acelai
timp este necesar o profund evoluie a stilului de via i o orientare ctre o dezvoltare
durabil.
Este evident c pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite
ca alternativ total la sursele convenionale, dar este cert c, n msura potenialului
local, datorit avantajelor pe care le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine,
independente de importuri), acestea trebuie utilizate n complementaritate cu combustibilii
fosili i energia nuclear.

3.Stabilirea amplasamentului i a dimensiunilor
- 12 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.4.1
Amplasarea imobilului cu birouri
Imobilul pentru care se va proiecta instalaia de nclzire i preparare a
apei calde menajere este o cldire destinat unor birouri cu pc-uri, n care lucreaz 15
persoane.
Imobilul este compus din 6 ncperi, avndmpreun o suprafa de 468 m
2
.
Pereii exteriori sunt realizai din panouri sandwich cu o grosime de 15 cm .
Pereii interiori sunt realizai din crmid care au o grosime de 20 cm.
Podeaua este realizat dintr-un strat de 30 cm de beton peste care se monteaz termoizolaie
din polistiren extrudat cu grosime de 15 cm. Peste izolaie se aplic un parchet de lemn de brad
cu o grosime de 4 cm.
Tavanul realizat din beton armat, avnd o grosime de 20 cm este izolat cu polistiren
extrudat cu grosime de 15 cm .
Geamurile i uile care comunic cu exteriorul sunt realizate din termopan .
- 13 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.4.2
Dimensiunile imobilului cu birouri
- 14 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.4.3Vedere frontal
- 15 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.4.4
Vedere din spate
n figura de mai jos este prezentat tipul de panou folosit pentru pereii exteriori
- 16 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.4.5 Panouri de tip sandwich
Dimensiunile imobilului sunt prezentate in tabelul urmtor:
Tabelul 4.1
ncperea Lungimea [m] Limea [m] nlimea [m]
Birou director 5 4
2,5
Birou secretar 5 3
Birouri cu pc-uri 20 10
Sal de edine 15 7
Baie1 5 4
Baie2 5 4
hol 24 2,5
- 17 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
II. Memoriu justificativ de calcul
1.Determinarea necesarului de cldur pentru nclzirea imobilului cu
birouri
1.1.Calcul privind influena unui strat de izolaie termic
Se face pentru mai multe tipuri de izolaie i diferite grosimi :polistiren expandat i
panouri sandwich

e iz
iz
beton
i
r
k
1 1
1
+ + +

(1.1)
t s k
Q

.
(1.2)
n tabelul 1.1 sunt prezentate rezultatele obinute pentru diferite grosimi de izolaie i pentru
panouri de tip sandwich, a coeficientului global de transfer termic
Tabelul 1.1
Tipuri de
izolaie
Coeficientul
global de
transfer
termic
Grosimile izolaiilor n milimetrii
0 50 100 150 200 250
Polistiren
expandat
K
1,33 0,50 0,307 0,22 0,177 0,14
Panouri
sandwich
0 0,342 0,175 0,118 0,089 0,071
n tabelul 1.2 sunt prezentate rezultatele obinute tinand cont de pierderile de caldura prin pereti
Tabelul 1.2
- 18 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tipuri de
izolaie
Fluxul de
cldur
pierdut
prin perei
Grosimile izolaiilor n milimetrii
0 50 100 150 200 250
Polistiren
expandat
Q[kw/m
2
]
68 25,5 15,69 11,33 8,87 7,28
Panouri
sandwich
0 17,41 8,93 6,01 4,52 3,63
10 20 30 40 50 60
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
220
240
250
0

u
68 3 Q Q
u
,
Fig.1.1 Diagrama pierderilor de cldur in funcie de grosimea izolaiei
n urma studiului fcut asupra izolaiilor i al panourilor sandwich am ales pentru
pereii exteriori panouri sandwich cu grosimea de 150 mm
2.Determinarea necesarului de cldur i ap cald menajer pentru
nclzirea imobilului
- 19 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
2.1Calculul necesarului pentru remprosptarea aerului din ncpere

=1.29 kg/m
3

1
c
paer
[kj/kg]
3 6 0 0
.
v
m
t o t a l
(2.1)
t
e recircular
c
m
Q
paer
total

.
.
.
(2.2)
2.2Calculul necesarului pentru nclzirea imobilului
Q Q Q Q Q
podea pereti geamuri
tavan incalzire
. . . . .
. . .
. .
+ + +
(2.3)
n tabelul 2.1 sunt prezentate rezultatele obinute pentru necesarul de cldur.
Tabelul 2.1
Simbol Formula de calcul Rezultatele
obinute
- 20 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
[kw]
Q
tavan
.
.
t
tavan
s k
Q
tavan t

.
.
2,573
Q
geamuri
.
.
t
geamuri
s k
Q
geam geam

.
. 2,472
Q
pereti
.
.
t
pereti
s k
Q
pereti pereti

.
. 1,187
Q
podea
.
.
t
podea
s k
Q
podea podea

.
. 0,856
Q
incalzire
.
.
Q Q Q Q Q
podea pereti geamuri
tavan incalzire
. . . . .
. . .
. .
+ + +
7,088
2.3Calculul necesarului pentru ap cald menajer
) (
.
.
. t t c
m
Q
i f p
apacalda

=0,508 [kw] (2.4)
m
.
Debitul de ap cald menajer
c
p
Cldura specific a apei
t f
Temperatura final a apei
ti
Temperatura apei de la reea
n Numrul de persoane
cpaer
Cldura specific a aerului
Q Q Q Q
e recircular incalzire
apacalda
total
. . . .
. .
.
.
+ +
(2.5)
n tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele cu necesarul de cldur
Tabelul 2.2
Q
incalzire
.
.
[kw]
Q
apacalda
.
.
[kw]
Q
e recircular
.
.
[kw]
Q
total
.
.
[kw]
- 21 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
7,088 0,508 0,0195 7,616
3.Soluii tehnice de inclzire utiliznd pompe de cldur
3.1.Regimurile termice ale condensatorului si vaporizatorului n funcie de tipul
pompei de cldur studiate
- 22 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig. 3.1 Regimul termic al vaporizatorului la pompa de cldur de tipul aer-
ap
Fig.3.2 Regimul termic al vaporizatorului la pompa de cldur de tipul ap-ap
Fig.3.3 Regimul termic al vaporizatorului la pompa de cldur de tipul sol ap
cu sonde
- 23 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.3.4 Regimul termic al vaporizatorului la pompa de cldur de tipul sol-ap
cu colectori plani
Fig. 3.5Regimul termic al vaporizatorului la pompa de cldur cu vaporizare
direct n sol
Fig. 3.6Regimul termic al condensatorului
n figurile de mai sus sunt prezentate regimurile termice ale vaporizatorului n funcie de tipul
de pomp de cldur utilizat .Temperaturile solului au fost luate din diagrama din fig.3.6.2.1iar
temperatura apei subterane din documentaia firmei Viesmann.
- 24 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
3.2Utilizarea unei pompe de cldur
Funcionarea pompelor de cldur are la baz principiul al doilea al
termodinamicii
care afirm : cldura nu trece, de la sine, de la un mediu cu o temperatur mai sczut la un
mediu cu o temperatur mai ridicat. Pentru a face posibil trecerea cldurii de la un mediu cu
temperatur mai sczut la un mediu cu o temperatur mai ridicat este nevoie de un
consum de lucru mecanic.
Prin utilizarea unei instalaii termice sub forma unei pompe de cldur se face posibil
preluarea energiei termice solare, nmagazinat sub form de cldur, din ap sol sau aer i
folosirea ei pentru nclzirea locuinelor. Toate aceste surse de cldur, mai sus menionate,
reprezint un acumulator al energiei solare, astfel nct utiliznd aceste surse se utilizeaz, de
fapt, indirect, energia solar. Pentru mediul din care se extrage cldura, apa, solul sau aerul, se
folosete denumirea de mediu rcit, sau surs cald. Mediul n care se valorific cldura este
denumit mediu nclzit sau surs rece. n componena unei pompe de cldur se regsesc n
mod obligatoriu urmtoarele aparate: un compresor, un vaporizator, un condensator i
un ventil de laminare, fr acestea instalaia nu ar putea funciona. Pe lng aceste aparate
mai pot exista i altele n funcie de specificul instalaiei, dar acestea vor fi regsite n
orice instalaie termic sub form de pomp de cldur. Alte componente care mai pot fi
regsite ntr-o pomp de cldur sunt schimbtoarele de cldur intermediare a cror
importan le face s fie folosite frecvent, precum i elementele de automatizare care
realizeaz o cretere a randamentului instalaiei precum i o uurin mare n utilizare.
Elementul esenial n procesul de captare i cedare a energiei este agentul termic din
circuitul interior al pompei de cldur. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichid n
stare de vapori reci la temperaturi sczute.
n interiorul unei pompe de cldur agentul termic sufer patru transformri ale strii
termodinamice. Cele patru faze ale procesului de transfer termic care are loc n
interiorul pompei de cldur se desfoar astfel. Agentul termic lichid la aflat la o
temperatur mai sczut dect cea a mediului rcit intr n vaporizator unde se produce
transferul de cldur de la sursa cald la agentul termic. La ieirea din vaporizator
agentul termic este n stare de vapori reci. Vaporii reci de agent termic intr n
compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se produce creterea de presiune i
temperatur a acestora. La ieirea din compresor vaporii calzi de agent termic vor avea o
temperatur mai mare dect cea a mediului nclzit. Vaporii calzi de agent termic intr n
- 25 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
condensator unde se produce transferul de cldur de la vaporii calzi la apa din circuitul
nchis al sistemului de nclzire al casei. La ieirea din condensator, n urma cedrii
cldurii, agentul termic este n stare lichid cu o temperatur i o presiune mai mare dect
cea a mediului rcit. Agentul termic, lichid intr n ventilul de laminare, unde
temperatura i presiunea acestuia scade pn la o valoare inferioar celei din mediul rcit.
Din acest moment ciclul se reia.

Fig.3.2.2 Funcionarea pompei de cldur
1 -vaporizator
2 -compresor
3 -condensator
4 -ventil de laminare
Coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura reprezinta raportul dintre puterea de
incalzire a acesteia si puterea electrica absorbita de la retea, respectiv :
COP = PUTEREA DE INCALZIRE : PUTEREA ELECTRICA ABSORBITA
In cazul pompelor de caldura tip apa - apa, coeficientul de performanta este COP = 5,4 - 5,5.
Aceasta inseamna ca 1 kWh de energie electrica absorbita produce, prin intermediul pompei de
caldura tip apa-apa, 5,4 - 5,5 kWh energie termica.
n figura 3.2.3 este prezentat schematic principiul de funcionare al pompelor de cldur
- 26 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.3.2.3 Principiul de funcionare al pompei de cldur
3.3Utilizarea pompei de cldur n varianta aer-ap
Aceast variant de pomp de cldura aer-ap (sursa rece- aerul, agent termic- apa) ,extrage
energia solar, nmagazinat sub form de cldur, din aerul exterior pe care o introduce n
circuitul pentru nclzirea locuinei. n prezent aceast pomp de cldur poate fi utilizat pe
durata ntregului an, n cldiri construite conform standardelor n vigoare, n
combinaie cu o rezisten electric.
Sursa de cldur aer, este foarte uor de obinut i este disponibil peste tot, n cantiti
nelimitate. Prin aer se nelege n acest context utilizarea aerului din exterior. Nu se accept
utilizarea ca surs de cldur, n cldiri de locuit, a aerului interior pentru nclzirea
locuinelor. Aceasta se poate realiza numai n cazuri speciale ca de exemplu n cazul utilizrii
de cldur recuperat, n firme de producie i n industrie. n cazul pompelor de
cldur pentru aer dimensionarea sursei de cldur se stabilete n funcie de tipul
constructiv i de dimensiunea aparatului. Cantitatea necesar de aer este dirijat de
ctre un ventilator ncorporat n aparat, prin canale de aer, ctre vaporizator, care extrage
cldura din el.
Dezavantajul major al sistemului este faptul ca nu poate functiona monovalent la temperaturi
foarte scazute (incepand de la cca.-15C). Aceste PDC pot functiona bivalent- paralel mono-
energetic prin folosirea unei rezistente electrice care intra in functiune la temperaturi foarte
scazute ( sub -15 C). Datorita acestui fapt puterea de incalzire este limitata. Cu toate
dezavantajele prezentate PDC aer-apa este extrem de utilizata atat la sistemele de preparare a
apei calde menajere cat si la incalzire. Prin cooperarea dintre panouri solare si PDC aer- apa se
- 27 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
realizeaza un sistem ultraeficient de producere a apei calde menajere. Anumite tipuri de PDC
aer-apa au cuplate panouri solare si pentru incalzirea de iarna!
n figura 3.3.4 este prezentat o instalaie termic cu pomp de cldur de tip aer-apa:

Fig. 3.3.4 Pompa de cldur tip aer-ap
3.4 Utilizarea pompei de cldur n varianta sol-ap cu captatoare plane i
sonde
Pompa de cldur n varianta sol ap utilizeaz energia solar , stocat n sol. Solul
capteaz energia solar, fie direct prin radiaie, fie sub form de cldur provenir de la ploi i din
aer. Solul nmagazineaz i menine cldura pe o perioad mai lung de timp ceea ce
conduce la un nivel de temperatur al sursei de cldur aproximativ constant de-a lungul unui an
ceea ce faciliteaz funcionarea pompelor de cldur cu un randament ridicat. Cldura
acumulat n sol se preia prin schimbtoare de cldur montate orizontal, numite i colectori
- 28 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
pentru sol, sau prin schimbtoare de cldur montate vertical aa numite sonde pentru sol.
Aceste instalaii funcioneaz de regul n regim monovalent i se utilizeaz
aproximativ la fel cu cele care extrag cldur din apa freatic deoarece sondele i
schimbtoarele de cldur se vor monta ct mai aproape de suprafaa pnzei freatice.
Montarea sondelor i a schimbtoarelor de cldur la un nivel inferior pnzei freatice nu se
aprob de obicei, deoarece nu se poate preveni avarierea orizontului apei freatice. Astfel se va
proteja apa potabil aflat la un nivel inferior.
n figura 3.4.1 este prezentat o instalaie termic cu pomp de cldur de tip sol-ap cu
captatoare plane:
Fig.3.4.1 pomp de cldur tip sol-ap cu captatoare plane
n figura 3.4.2 este prezentat o instalaie termic cu pomp de cldur de tip sol-ap cu sonde
forate:
Fig3.4.2Pomp de cldur cu sonde forate
3.5 Utilizarea pompei de cldur n varianta ap-ap
Utilizarea energiei solare acumulat n apa din pnza freatic se face ntr-un
- 29 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
mod foarte asemntor cu cel descris mai sus n cazul utilizrii energiei solului. Apa
freatic este un bun acumulator pentru cldura solar, care chiar i n zilele reci de
iarn se menine o temperatur constant, de 7 pn la 12 C fapt care reprezint un avantaj.
Datorit nivelului de temperatur constant al sursei de cldur, indicele de putere al pompei de
cldur se menine ridicat de-a lungul ntregului an.
Sistemul apa-apa (sursa rece- apa, agent termic- apa) este numit si sistem de captare cu bucla
deschisa. Viteza de curgere a apei prin vaporizator nu trebuie sa depaseasca 0.8m/s Vorbim
despre PDC care poate realiza cel mai ridicat COP dintre toate PDC la care ne referim.Un astfel
de sistem apa-apa poate ajunge usor la un COP=5 si chiar il poate depasi daca este bine realizat
si corect dimensionat. De asemenea poate furniza puteri impresionante ajungand la mii de kW,
pe o singura unitate sau cupland mai multe unitati de putere mai mica.
Cu toate acestea, pana la ora actuala, cel putin in Europa, nu este cea mai raspandita PDC.
Motivele sunt mai multe:
-calitatea apei trebuie sa indeplineasca practic calitatea apei potabile;
-apa extrasa din straturile freatice trebuie reinjectata in sol (putul de injectie trebuie sa fie
amplasat la minim 15m in aval fata de directia de curgere a apei in panza freatica)
-pentru fiecare kW termic instalat este necesar un volum minim de apa de 160litri/ora, adica
0.16mc/ora (la min 8 C), debitul trebuind asigurat in orice moment de putul de extractie;.
Calitatile impuse apei folosite ca sursa rece la o PDC:
Tabelul 3.5.1
conductibilitate electrica > 450 siemens/cm ( la temp. de 20 grade C)
ph < 10
clorid < 100 mg/l
sulfat < 50 mg/l
nitrat <100 mg/l
bioxid de carbon liber agresiv < 5 mg/l
oxigen < 1 mg/l
amoniu < 2 mg/l
fier si mangan < 1 mg/l
sulfit < 5 mg/l
clor liber < 5 mg/l
depuneri 0
Cu toate aceste conditii grele , PDC apa-apa are un rol deosebit de important in industrie sau in
exploatarea la maximum a izvoarelor geotermale. Apele reziduale sau apele geotermale cu
temp. maxime de 28-30 C pot fi cu succes valorificate. In cazul apelor geotermale izvorul
- 30 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
poate fi multiplicat prin folosirea in cascada a mai multor PDC. Evident se va tine cont de
calitatea apei, acest impediment putind fi evitat prin folosirea unor schimbatoare de caldura
adecvate (anticorosive).
PDC apa-apa poate fi utilizata si prin exploatarea apei din lacuri, fluvii, ape de tunel, baraje
(care au temperaturi > 8 C). Si in aceste situatii calitatea apei fiind esentiala. Folosirea unor
filtre corespunzatoare poate rezolva cu succes acest impediment.
In cazul utilizarii PDC apa-apa este bine de stiut ca se poate folosi apa extrasa din sol la
racirea directa ( pasiva )a spatiilor. Costurile de exploatare ale unui astfel de sistem sunt
neglijabile (doar pompa de extragere a apei din put si pompele de recirculare). Exista, totusi si
sisteme care fac exceptie.
n figura 3.5.1 este prezentat o instalaie termic cu pomp de cldur de tip ap-ap
Fig. 3.5.1Pomp de cldur varianta ap-ap
3.6 Utilizarea pompei de cldur cu vaporizare direct n sol
Are acelai principiu de funcionare ca i pompa de cldur in varianta sol-ap cu
captatori plani numai c circuitul secundar de antigel este nlocuit de agentul primar al pompei
de cldur.
PDC sol-apa ( sursa rece- solul, agent termic- apa) este o PDC foarte raspandita comparativ cu
cea apa-apa si are ca "sursa rece" caldura solara acumulata in straturile superioare ale
Pamantului. Practica a aratat si teoria a confirmat, ca incepind de la o anumita distanta in sol
(cca15m), temperatura ramane relativ constanta , cu fiecare 30m in adincime temperatura
crescand doar cu cca un grad Celsius. Daca suntem interesati doar de straturile superficiale, pina
la adincimea de max 200-250 m, putem vorbi de o temperatura cuprinsa intre 8-16 grade
Celsius.Pentru o PDC sol -apa aceasta temperatura este ideala pentru producerea energiei
termice.PDC poate functiona doar daca temperatura "sursei reci" (deci a solului) nu depaseste
28-30 grade Celsius (cea minima fiind in jur de 8 C) Peste aceasta temperatura PDC sol - apa,
- 31 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
si in general orice PDC, nu mai poate fi utilizata. Acelasi lucru este valabil si la temperaturi mai
mici de cca 8 C.
Pentru a evita posibilele confuzii pe care unii dintre noi ar putea usor sa le faca atunci cand se
vorbeste de energia geotermala a Pamantului, va prezentam structura temperaturilor in
profunzime,spre Centrul Pamantului:
Fig.3.6.1Temperatura in pamant
Acest urias potential energetic aflat la mii de km adancime nu face obiectul folosirii PDC.
Caldura necesara functionarii acestora se extrage doar din straturile superioare (care sunt
incalzite, de fapt, de la Soare) si, asa cum am specificat, temperatura la care se folosesc PDC sol
apa este intre cca. 8 C si 30 C .Folosirea PDC in cooperare cu izvoare geotermale de mare
adancime, ce au temperaturi de mii de grade C ( aceste izvoare numindu-se si" izvoare de roca
fierbinte") este posibila doar dupa ce acestea din urma au pierdut potentialul si au ajuns la
temperaturi compatibile cu functionarea unei PDC.
Precizarile de mai sus au fost facute in scopul evitarii confuziilor care apar de obicei in discutii
legate de caldura geotermala a Pamantului. Lucrurile se vor putea usor lamuri daca se face
precizarea de la inceput despre ce straturi ale Pamantului vorbim: despre straturile superioare
(max. 250m) sau despre straturile inferioare (mii de km).
In straturile superficiale ale Pamintului situatia sta in felul urmator:
- 32 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.3.6.2 Temperatura in straturile superficiale ale pamantului
Fig.3.6.1Pomp de cldur cu vaporizare direct n sol
Bineinteles ca mai exista si cazurile sol-aer, apa-aer sau aer-aer dar nu sunt utilizate decat in
cazuri rare la sistemele de incalzire- datorita eficientei scazute a agentului termic aerul
(sistemele cunoscute sub denumirea generica de "aer conditionat" sunt de fapt PDC aer-aer iar
COP-ul lor este sub 3).
- 33 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
4.Alegerea ciclului frigorific i a agentului frigorific
Am analizat doua tipuri de ageni ,freon i propan i doua tipuri de cicluri cu regenerare
intern de cldur si fr regenerare intern.
Fig.4.1reprezint diagrama de funcionare fara schimbtor intern regenerativ
Fig.4.1 Diagrama de funcionare
Fig.4.2 Este reprezentat schema simplificat dup care funcioneaz o pomp de cldur fr
schimbtor intern regenerativ
- 34 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.4.2 Schema de funcionare
Agentul de lucru trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- presiunea de vaporizare apropiat de presiunea atmosferic i uor superioar
acesteia
- presiunea de condensare cat mai redus
- cldura preluat prin vaporizare s fie ct mai mare
- cldura specific n stare lichid s fie ct mai mic
- volum specific al vaporilor ct mai mic
- sa nu fie inflamabili, explozivi sau toxici
- s nu fie poluani
Utilizarea unor freoni necorespunztori poate duce la scderea eficienei instalaiei sau
La supradimensionarea elementelor componente ale instalaiei ceea ce atrage dup sine
creterea preului de achiziie. Cea mai bun soluie la alegerea freonului este efectuarea
unui calcul cu ajutorul programului coolpack.
Tabelul 4.1
- 35 -
Fig.4.3
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
R407C Propan
.
m
.
[kg/s]
0,0566 0,0329
Cop
(eficienta)
3,16 3,23

is
0,7 0,7
n tabelul 4.1 de mai sus sunt rezultatele obinute pentru un necesar de cldur de 10
kw i temperaturile de vaporizare respectiv condensare de 10 si 35 de grade celsius
Am ales in urma studiului asupra celor doua tipuri de ageni ca agent de lucru pentru
pompa de cldur propanul deoarece avem un debit de agent mai mic deci o instalaie mai
mic i o eficien mai mare faa de agentul R407C ,propanul fiind un agent natural adic
nepoluant.
- 36 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
5.Calculul termic al sistemului de inclzire utiliznd pompe de cldur
n figura 5.1 este prezentat schema de funcionare a pompelor de cldur care au schimbtor
intern regenerativ.
Fig.5.1 Schema de funcionare a pompei de cldur cu schimbtor regenerativ intern
Figura 5.2 reprezint diagrama de funcionare a unei pompe de cldur cu schimbtor intern
regenerativ
Fig.5.2 Diagrama de funcionare a pompelor cu schimbtor intern regenerativ
5.1aCalculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta
- 37 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
sol-ap cu captatori plani.

) (
0
' 3 2
.
.
h h
Q
m

(5.1)
) (
0
4 ' 1
.
.
h h m
Q


(5.2)
) (
' ' 1 2
.
h h m P
c


(5.3)
P
Q
c
cop
0
.

(5.4)
n tabelul 5.1a.1 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan fr subrcire avansat.
Tabelul 5.1a.1
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m]
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -5 4,09 470,37 0.11 1.77 1
1 0 4,09 478,99 0.116 1.8 -
2 56,19 16,33 546,34 - 1.8 -
3 43 16,33 217,16 - 0.782 -
4 -5 4,09 217,16 - - -
n tabelul 5.1a.1a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C fr subrcire avansat .
- 38 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tabelul 5.1a.1a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -5 3,79 410,06 0,064 1,79 1
1 0 3,79 415,19 0,066 1,81 -
2 68,20 18,81 456,18 - 1,81 -
3 43 18,81 260,62 - 1,20 -
4 -5 3,79 260,62 - - -
n tabelul 5.1a.2 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan si subrcire avansat
Tabelul 5.1a.2
- 39 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -5 4,022 567,47 0,11 2,37 1
1 0 4,022 577,01 0,115 2,40 -
1 5 4,022 585,68 0,118 2,438 -
2 63.37 16,47 655,02 0,03 2,438 -
3 48 16,47 328,24 0,0022 1,42 0
3 43 16,47 313,5 0,0021 1,337 -
3 40 16,47 304,83 0,0021 1,350 -
4 -5 4,022 304,83 0,035 1,392 0,268
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
n tabelul 5.1a.2a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C cu subrcire avansat
Tabelul 5.1a.2a
Figura 5.1a.1 i 5.1a.2 reprezint diagrama de funcionare pentru pompa de caldur sol-ap cu
captatoare plane
- 40 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -5 4,22 412,04 0,056 1,79 1
1 0 4,22 414,06 0,057 1,8 -
1 5 4,22 418,09 0,058 1,815 -
2 68,18 18,63 456,43 0,0139 1,815 -
3 48 18,63 279,39 0,001 1,262 0
3 43 18,63 269,3 - 1,23 -
3 40 18,63 265,27 0,001 1,217 -
4 -5 4,22 265,27 0,018 1,245 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig5.1a.1 Diagrama pentru propan Fig5.1a.2 Diagrama pentru R407C
Tabelul 5.1a.3reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa folosit fr subrcire avansat .
Tabelul 5.1a.3
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,629 1,66
cop 4,2 4,03
Q
0
.
[kw] 6,331 6,292
m
.
[kg/s] 0,024 0,041
Tabelul 5.1a.3a reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa folosit cu subrcire avansat
Tabelul 5.1a.3a
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,614 1,631
cop 4,93 4,881
Q
0
.
[kw] 6,33 6,33
m
.
[kg/s] 0,023 0,043
5.1bCalculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta
- 41 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
sol-ap cu sonde
n tabelul 5.1b.1 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C cu subrcire avansat.
Tabelul 5.1b.1
n tabelul 5.1b.1a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului
pompei de cldur care funcioneaz cu R407C fr subrcire avansat.
- 42 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,39 415,9 1,78 0,044 1
1 10 5,39 420,42 1,803 0,045 -
1 15 5,39 424,94 1,81 0,046 -
2 66,86 18,63 457,25 1,81 0,013 -
3 48 18,63 278,93 1,261 0,001 0
3 43 18,63 269,89 1,232 - -
3 40,9 18,63 265,37 1,218 - -
4 5 5,39 265,37 1,23 0,011 0,286
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tabelul 5.1b.1a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,42 416,32 0,044 1,78 1
1 10 5,42 420,88 0,045 1,80 -
2 64,7 18,81 452,48 - 1,80 -
3 43 18,81 260,62 - - -
4 5 5,42 260,62 - - -
n tabelul 5.1b.2 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan cu subrcire avansat.
Tabelul 5.1b.2
- 43 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,48 578,31 0,083 2,36 1
1 10 5,48 587,84 0,085 2,39 -
1 15 5,48 597,38 0,088 2,427 -
2 62,16 16,47 651,98 0,0299 2,427 -
3 48 16,47 329,54 0,0022 1,42 0
3 43 16,47 313,50 0,0021 1,37 -
3 39,73 16,47 303,96 0,00212 1,34 -
4 5 5,48 303,96 0,022 1,37 0,25
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
n tabelul 5.1b.2a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului
pompei de cldur care funcioneaz cu propan fr subrcire avansat.
Tabelul 5.1b.2a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,552 481,86 0,084 1,765 1
1 10 5,552 490,92 0,086 1,797 -
2 54,87 16,33 543,33 - 1,797 -
3 43 16,33 217,16 - 0,782 -
4 5 5,552 217,16 - - -
Tabelul 5.1b.3 reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit.
Tabelul5.1b.3
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,282 1,373
cop 6,207 5,79
Q
0
.
[kw] 6,668 6,512
m
.
[kg/s] 0,023 0,042
Tabelul 5.1b.3a reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit.
Tabelul5.1b.3a
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,279 1,31
cop 5,64 5,3
Q
0
.
[kw] 6,68 6,64
m
.
[kg/s] 0,024 0,041
Fig5.1b.1 Diagrama pentru R407C Fig5.1b.2 Diagrama pentru propan
- 44 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
5.2Calculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta
ap-ap
n tabelul 5.2.1a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C fr subrcire avansat.
Tabelul 5.2.1a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 2 5,079 478,43 0,091 1,76 1
1 7 5,079 487,35 0,093 1,79 -
2 55,21 16,33 544,12 - 1,79 -
3 43 16,33 217,16 - 1,784 -
4 2 5,079 217,16 - - -
n tabelul 5.2.1 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C cu subrcire avansat.
Tabelul 5.2.1
- 45 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 2 4,87 414,27 0,048 1,78 1
1 7 4,87 419,12 0,05 1,8 -
1 12 4,87 423,43 0,051 1,82 -
2 70,42 18,63 458,47 0,013 1,82 -
3 48 18,63 279,26 0,0011 1,26 0
3 43 18,63 269,56 - 1,123 -
3 41 18,63 265,25 0,0010 1,215 -
4 2 4,87 265,25 0,013 1,23 0,3
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
n tabelul 5.1.2a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C fr subrcire avansat.
Tabelul 5.2.2a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 2 4,89 414,28 0,048 1,78 1
1 7 4,89 418,81 0,05 1,80 -
2 66,32 18,81 453,37 0,013 1,80 -
3 43 18,81 260,62 - - -
4 2 4,89 260,62 - - -
n tabelul 5.2.2 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan.
Tabelul 5.2.2
Tabelul 5.2.3a reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit fr subrcire avansat.
- 46 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 2 5.009 574,84 0,09 2,36 1
1 7 5.009 585,24 0,093 2,4 -
1 12 5.009 593,24 0,0961 2,43 -
2 62,53 16,47 652,85 0,030 2,43 -
3 48 16,47 329,54 0,002 1,427 0
3 43 16,47 313,07 0,0021 1,374 -
3 39,7 16,47 304 0,0021 1,34 -
4 2 5.009 304 0,025 1,378 0,268
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tabelul5.2.3a
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,382 1,427
cop 5,69 5,32
Q
0
.
[kw] 6,578 6,53
m
.
[kg/s] 0,024 0,041
Tabelul 5.2.3 reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit cu subrcire avansat.
Tabelul5.2.3
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,38 1,476
cop 5,76 5,39
Q
0
.
[kw] 6,389 6,484
m
.
[kg/s] 0,023 0,042
Fig5.2.1Diagrama pentru propan Fig5.2.2 Diagrama pentru R407C
5.3Calculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta
aer-ap
n tabelul 5.3.1a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C fr subrcire avansat.
Tabelul 5.3.1a
stare T P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
- 47 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
[c]
1 -32 1,24 393,29 0,179 1,83 1
1 -27 1,24 397,81 0,184 1,84 -
2 79 18,81 468,32 - 1,84 -
3 43 18,81 260,62 - - -
4 -32 1,24 260,62 - - -
n tabelul 5.3.1 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C cu subrcire avansat.
Tabelul 5.3.1

n tabelul 5.3.2a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan fr subrcire avansat.
- 48 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -32 1,26 393,93 0,177 1,83 1
1 -27 1,26 397,81 0,181 1,87 -
1 -22 1,26 401,69 0,185 1,86 -
2 82 18,63 472,43 0,015 1,86 -
3 48 18,63 278,93 0,001 1,26 0
3 43 18,63 269,89 - 1,233 -
3 41,4 18,63 266 0,001 1,22 -
4 -32 18,63 266 0,071 1,291 0,47
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tabelul 5.3.2a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -32 1,55 438,66 0,279 1,82 1
1 -27 1,55 446,28 0,281 1,85 -
2 62,8 16,33 561,30 - 1,85 -
3 43 16,33 217,16 - 0,782 -
4 -32 1,55 217,16 - - -
n tabelul 5.3.2 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan cu subrcire avansat.
Tabelul5.3.2
- 49 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 -32 1,51 536,7 0,283 2,42 1
1 -27 1,51 544,5 0,29 2,45 -
1 -22 1,51 553,17 0,298 2,488 -
2 70,65 16,47 671,92 0,031 2,488 -
3 48 16,47 328,67 0,0022 1,425 0
3 43 16,47 313,07 0,00215 1,376 -
3 39,8 16,47 304,4 0,0021 1,348 -
4 -32 1,51 304,4 0,123 1,455 0,436
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tabelul 5.3.3a reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit fr subrcire avansat.
Tabelul5.3.3a
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 2,66 2,7
cop 2,90 2,76
Q
0
.
[kw] 5,3 5,258
m
.
[kg/s] 0,023 0,038
Tabelul 5.3.3 reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit cu subrcire avansat.
Tabelul5.3.3
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 2,634 2,78
Cop [-] 3,022 2,86
Q
0
.
[kw] 5,326 5,18
m
.
[kg/s] 0,022 0,039
Fig5.3.1 Diagrama pentru R407C Fig5.3.2 Diagrama pentru propan
5.4Calculul sistemului de nclzire utiliznd pompa de cldur n varianta cu
vaporizare direct n sol
- 50 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
n tabelul 5.4.1 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C cu subrcire avansat.
Tabelul 5.4.1
n tabelul 5.4.1a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu R407C fr subrcire avansat.
Tabelul 5.4.1a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,42 416,32 0,044 1,78 1
1 10 5,42 420,88 0,045 1,80 -
2 64,7 18,81 452,48 - 1,80 -
3 43 18,81 260,62 - - -
4 5 5,42 260,62 - - -
- 51 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,39 415,9 0,044 1,78 1
1 10 5,39 420,42 0,045 1,802 -
1 15 5,39 424,94 0,046 1,817 -
2 69,21 18,63 457,25 0,013 1,817 -
3 48 18,63 278,93 0,001 1,26 0
3 43 18,63 269,89 - 1,23 -
3 40,9 18,63 265,37 0,001 1,218 -
4 5 5,39 265,37 0,011 1,236 0,287
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
n tabelul 5.4.2 sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan cu subrcire avansat.
Tabelul 5.4.2


n tabelul 5.4.2a sunt prezentai parametrii principalelor stri caracteristice ale ciclului pompei
de cldur care funcioneaz cu propan fr subrcire avansat.
Tabelul 5.4.2a
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
- 52 -
stare
T
[c]
P
[bar]
H
[kj/kg]
V [m
S
[kj/kgK]
X
[kg/kg]
1 5 5,48 578,32 0,083 2,360 1
1 10 5,48 587,84 0,0857 2,39 -
1 15 5,48 597,38 0,0881 2,427 -
2 62,16 16,47 651,98 0,0299 2,427 -
3 48 16,47 329,54 0,0022 1,42 0
3 43 16,47 313,07 0,0021 1,376 -
3 39,42 16,47 303,53 0,0021 1,34 -
4 5 5,48 303,53 0,022 1,37 0,248
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
1 5 5,552 481,86 0,084 1,765 1
1 10 5,552 490,92 0,086 1,797 -
2 54,87 16,33 543,33 - 1,797 -
3 43 16,33 217,16 - 0,782 -
4 5 5,552 217,16 - - -
Tabelul 5.4.3 reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit cu subrcire avansat
Tabelul 5.4.3
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,282 1,373
Cop [-] 6,207 5,799
Q
0
.
[kw] 6,678 6,587
m
.
[kg/s] 0,023 0,042
Tabelul 5.4.3a reprezint rezultatele calculului sistemului de nclzire n funcie de agentul i
pompa de cldur folosit fr subrcire avansat
Tabelul5.4.3a
Agentul folosit propan R407C
Pc [kw] 1,279 1,31
Cop [-] 5,64 5,3
Q
0
.
[kw] 6,681 6,649
m
.
[kg/s] 0,024 0,041
- 53 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig5.4.1 Diagrama pentru propan Fig5.4.2 Diagrama pentru R407C
6.Analiza comparativa tehnico-economica si alegerea solutiei optime
Tabelul 6.1 reprezint eficiena frigorific a pompelor de cldur studiate
Tabelul 6.1
Varianta de pomp de
cldur
Eficiena n funcie de agentul termic (cop)
propan R407C
Cu subrcire
avansat
Fr
subrcire
avansat
Cu subrcire
avansat
Fr
subrcire
avansat
Ap-ap 5,76 4,2 5,39 4,03
Aer-ap 3,022 2,9 2,86 2,76
Sol-ap cu colectori liniari 4,93 4,2 4,88 4,1
Sol-ap cu sonde 6,207 5,63 5,79 5,3
Vaporizare direct n sol 6,207 5,65 5,79 5,5
- 54 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.6.1 Eficiena pompei n funcie de tipul acesteia
Fig.6.2 Eficiena pompei n funcie de tipul acesteia
Pompa aer-sol datorit eficienei termice sczute nu este recomandat deoarece duce la
preuri de exploatare ridicate .Varianta sol-ap cu colectori orizontali necesit o suprafa mare
- 55 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
a colectorului n jur de 400 m i are i o eficien termic mai sczut ,varianta ap-ap are o
eficiena mai sczut fa de variantele cu vaporizare direct n sol i sol-ap cu sonde deci ias
din calcul.
Varianta sol-ap cu sonde i cu vaporizare direct n sol sunt cele mai recomandate
variante deoarece au o eficien ridicat .
n alegerea variantei de pomp de cldur care va fi folosit n nclzirea locuinei pe lng
factorul economic mai trebuie inut cont i de o serie de factori de alt natur cum sunt:
dimensiunile grdinii locuinei, existena unei pnze freatice cu un debit ridicat,
cunoaterea compoziiei solului, tipul solului, modul de dispunere a straturilor de
roci etc.
Am ales pompa de cldur cu vaporizare direct n sol ,prezentat n figura 6.3, pentru c
nu necesit un circuit secundar de agent ca i varianta de pomp de cldur cu sonde care are
nevoie de antigel ca s preia cldura din sol, deci n acest caz avem nevoie de o pomp i o reea
de evi n plus faa de pompa cu vaporizare direct n sol.
Fig.6.3 Pompa de cldur cu vaporizare direct
n tabelul 6.2 sunt prezentate datele tehnice ale pompei alese
Tabelul 6.2
SuPRO Therma
- 56 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
7 DS
Capacitate termic la W10/W35 [kW] 7,98
Capacitate de rcire la W10/W35 [kW] 6,47
Puterea instalat la W10/W35 [kW] 1,51
Cifra de eficien W10/W35 5,30
Intesi curentului n timpul fucionrii la W10/W35 [A] 3,80
Nr. Regitrii vaporizator direct [Stck] 4
Cantitate agent frigotehnic Propan R290 [kg] 2 bis 2,5
Intesitatea maxim[A] 8,3
Curentul la pornire (*1) [A] 36
Sigurana la alimentare 20 trge
Tensiunea [V] 3 x 400
Frecvena [Hz] 50
Turaia compresorului [s^-1] 2950
Debit volumic al compresorului la 2900s^-1 [m/h] 8,10
Cantitate ulei n compresor [ltr] 1,00
Racord aspiraie [mm] 19,20
Racord refulare [mm] 12,80
nlimea de construcie a compresorului [mm] 412
Greutatea compresorului [kg] 28,50
Dimensiuni pompa de cldur L/l/ [mm] 1060/620/ 1040
Greutate pompa de cldur [kg]
Dimensiuni panou de comand L/l/ [mm] 560/160/530
7.Calculul de dimensionare i alegere a aparatelor componente
Una dintre cele mai importante activiti n proiectarea instalaiilor de
nclzire este reprezentat de calculul sau alegerea componentelor instalaiei. Importana
- 57 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
acestei etape provine din faptul c aparatele proiectate sau alese pentru a face parte din
instalaie sunt cele care trebuie s asigure n timpul funcionrii acesteia, temperatura
interioar i temperatura apei calde menajere solicitate de beneficiar.
Elementele de alegere sau proiectare a componentelor instalaiilor de nclzire
provin din calculul termic al instalaiei, de unde rezult urmtoarele:
- Schimburile energetice:
- Sarcini termice ale schimbtoarelor de cldur;
- Puterile de comprimare;
- Debitele masice i volumice de agent frigorific i ageni secundari (aer, ap,
ageni intermediari, etc.);
- Regimul termic al schimbtoarelor de cldur (temperaturile de intrare i ieire n
i din schimbtoarele de cldur);
- Presiunile de lucru ale agentului frigorific i ale agenilor secundari;
- Valorile parametrilor termodinamici n strile caracteristice ale ciclului de
lucru, care reprezint stri de intrate sau ieire n i din aparatele instalaiei.
Alegerea corect a aparatelor componente are o mare importan asupra
funcionrii instalaiei. O alegere supradimensionat sau subdimensionat a aparatelor
componente ar duce la scderea eficienei instalaiei i la creterea cheltuielilor pentru
exploatare.
7.1 Alegerea vaporizatorului i a condensatorului
Schimbtoarele de cldur clasice tip multitubulare necesit o suprafa mare de
schimb de cldur ceea ce ar duce la gabarite mari ale pompelor de cldur. Pentru a scpa
de acest dezavantaj, condensatorul este de tipul schimbtorului cu plci brazate.
Schimbtoarele de cldur cu plci brazate sunt realizate din oel inoxidabil asamblate
prin lipire cu ajutorul unui aliaj pe baz de cupru n cuptoare sub vid dup cum se poate vedea i
din figura 7.1.1
- 58 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Figura 7.1.1 Realizarea schimbtoarelor cu plci brazate
- 59 -
Figura 7.1.2 . Realizarea schimbtoarelor cu
plci brazate
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Condensatorul este un schimbtor de cldur cu plci brazate tip Sl-IT10-15-TLA-
LIQUID.
Vaporizatorul este ngropat n pmnt si este fcut din evi de cupru acoperite cu un
anticoroziv. Adncimea de ngropare a vaporizatorului este aproximativ 1,3 metri distana de
aezare dintre spire fiind de 60-80 de cm.
Calculul de dimensionare al vaporizatorului:
2 kw corespund la 75 de metri de eav de 12 (date luate din documentaia firmei Oeko-
Therm)
42 . 250 75
2
0
.

Q
l
m (7.1)
Fig7.1.3 eava de cupru cu izolaie anticoroziv
n figurile 7.1.4,7.1.5,7.1.6 este prezentat modul de aranjare al evilor vaporizatorului.
- 60 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.1.4modul de aranjar al tevilor vaporizatorului
Fig7.1.5Dispunerea evilor unui vaporizator
Fig.7.1.6Acoperirea evilor
7.2ncalzirea n pardoseala
n alegerea sistemului de nclzire prin pardoseal exist astzi preri diferite.
Datorit numeroaselor probleme generate de colmaterea cauzat de difuzia oxigenului. n anii
80 n Germania au fost realizate numeroase sisteme de nclzire, care utilizeaz surse
- 61 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
clasice de cldur (cazane) i folosesc eava ce nu permite difuzia oxigenului.
Problemele apreau ns n acele instalaii de nclzire unde era prelucrat oelul. Aici
producea oxigenului coroziune i conducea la apariia depunerilor sub form de nmol.
Dac instalaia nu conine elemente ce pot fi corodate, nu se formeaz nici depunerile sub
form de nmol. n unele ri europene se utilizeaz de asemenea evi care permit
difuzia oxigenului, dar materialele sunt rezistente la coroziune i cazanul este protejat prin
intercalarea unui schimbtor de cldur. Aceast experien tehnic a condus i n
Germania la utilizarea evilor din polipropilen, care chiar dac sunt mai scumpe, prezint
o foarte bun rezisten la difuzia oxigenului i compenseaz astfel cheltuielile
suplimentare pentru instalaia de nclzire cu pompa de cldur.O schem a nclzirii prin
pardoseal este prezentat n figura 7.2.1
Fig.7.2.1 Modul de aezare al evilor pentru nclzirea n pardoseal
Sistemele de nclzire prin pardoseal lucreaz cu temperaturi superficiale sczute chiar i
la sarcini termice mici.
7.3Calculul de alegere al compresorului
n alegerea compresorului, la fel ca i n cazul alegerii vaporizatoarelor i
condensatoarelor un criteriu important l-a reprezentat dimensiunile de gabarit. Din aceast cauz
nu s-a optat pentru un compresor cu piston ci la unul cu spirale.
- 62 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.3.1 Compresor cu spiral
Modul de funcionare al acestor tipuri de compresoare este ilustrat n figura 7.3.2
Figura 7.3.2 Principiul de funcionare al compresorului cu spiral
Fazele funcionrii:
-aspiraia 1: n timpul deplasrii spiralei inferioare se formeaz dou zone prin care sunt
aspirai vaporii de agent frigorific pn n momentul n care cele dou zone se nchid
-comprimarea 2 i 3 : micarea spiralei antreneaz vaporii spre zona central, iar
volumul ocupat de vapori se reduce treptat ceea ce produce comprimarea acestora.
-refularea 4 : vaporii comprimai sunt evacuai prin orificiul din zona central.
Se observ c n timpul funcionrii cele trei faze se desfoar simultan,
simetric i continuu, ceea ce reprezint o caracteristic a acestui tip de compresor, care va
- 63 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
fi supus unei variaii de cuplu mai redus dect n cazul compresorului cu piston. Compresorul
nu necesit supape, fiind suficient o simpl clapet unisens, care mpiedic rentoarcerea
vaporilor refulai. Raportul de comprimare este fix iar coeficientul de debit este foarte bun
pentru c nu exist spaiu mort.
Alegerea compresorului se face n funcie de debitul de agent frigorific aspirat.
Calculul acestui debit se face cu relaiile urmtoare:
]
]
]
]
]
]

,
`

.
|

1
0
1
1
0
1
p
n
p
p
m
k

(7.3.1)
p
p p
0
0 0
3

(7.3.2)
9 , 0
2

(7.3.3)
95 , 0
4

(7.3.4)

4 3 2 1

(7.3.5)

v
v
a
t
.
.

(7.3.6)
3600
.
.

v
v
t
(7.3.7)
n tabelul 7.3.1 sunt prezentate valorile debitelor volumice si a coeficientului de debit ,n
funcie de acestea am ales n continuare compresorul pentru pompa de cldur.
Tabelul7.3.1
v
t
.
[m
3
/s]
v
.
[m
3
/h] [-]
0,0051 18,62 0,65
Notatiile utilizate reprezinta :
m
0
spaiu mort relativ
- 64 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
- coeficient de debit
n
p
- indicele transformrii politropice
p
k
- cresterea presiunii naintea nceperii procesului de refulare
p
0
- scderea presiunii naintea nceperii procesului de aspiraie
v
a
.
-debitul volumic efectiv
v
t
.
-debitul volumic teoretic
v
.
-debitul volumic teoretic orar
Fig7.3.3 Diagrama de alegere a compresorului
De la firma german Bitzer, pe baza diagramei 7.3.3 se alege un compresor ES622 cu
un debit de 20 m/h.
7.4Alegerea schimbtorului intern de cldur
Schimbtorul intern de cldur are rolul de a permite nclzirea vaporilor de agent
frigorific aspirai de compresor pe baza rcirii lichidului, mrindu-se astfel eficiena
pompei de cldur. Schimbtorul intern de cldur este un schimbtor tip tub n tub.
Astfel de schimbtoare sunt prezentate n figura 7.4.1.
- 65 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.4.1Schimbatoare interne de cldur
Alegerea schimbtorului regenerativ de cldur se face pe baza produsului relaiei 7.4.3.
t s k
rg
Q
.
(7.4.1)

,
`

.
|

t
t
t t
t
m
min
max
min max
ln
.
(7.4.2)
t
Q
m
rg
s k


.
(7.4.3)
Tabelul 7.4.1
s k
[w/c]
tm
[ c]
Q
rg
.
[kw]
7,62 28,704 0,219
Pe baza acestui produs de la firma danez Danfoss se alege din tabelul 7.4.2
schimbtorul regenerativ HE 4.0 .
- 66 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Tabelul7.4.2
Desenul de execuie al acestui schimbtor regenerativ este prezentat n figura 7.4.2.
Figura 7.4.2 Desenul de execuie al schimbtorului regenerativ
7.5Alegere ventilului de laminare termostatic
Ventilele de laminare termostatice sunt echipamente sunt elemente specifice
instalaiilor frigorifice destinate reglrii automate a gradului de supranclzire a
vaporilor care prsesc vaporizatorul. Alegerea ventilului de laminare termostatic se
face n funcie de o serie de parametri cum sunt: tipul agentului frigorific, presiunea de
lucru, sarcina termic a vaporizatorului, temperatura de evaporare i valoarea punctului
MOP. Ventilele de laminare tip MOP protejeaz instalaia mpotriva creterii presiunii de
- 67 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
aspiraie.
Din catalogul firmei daneze Danfoss prezentat n tabelul 7.5.1se alege pentru propan
un ventil de laminare termostatic tip TX/TEX2-1.5 care poate fi folosit pentru o sarcin
termic a vaporizatorului de pn la 10 KW.
Pentru o reglare ct mai exact a gradului de supranclzire bulbul ventilului de
laminare termostatic trebuie montat pe conducta de ieire din vaporizator analog intervalul
dintre orele 1 i 4 pe cadranul unui ceas.
Tabelul 7.5.1 Catalog pentru ventile de laminare termostatice
- 68 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig7.5.1 Ventile de laminare termostatice TEX2
Fig7.5.2 Desenul de execuie al ventilelor de laminare
7.6Alegerea pompei de recirculare a agentului termic
- 69 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Alegerea pompelor se face n funcie de debitul volumic de lichid vehiculat de pomp
i de nlimea de pompare.
Debitul de agent termic vehiculat se face cu ajutorul relaiei 7.6.2
Calculul debitului volumic de agent termic secundar (apa)

m
D
.
3600

(7.6.1)
t
k
c
Q
m
p

.
.
(7.6.2)
unde:
m
.
-debitul de agent secundar
c
p
- cldura specific a agentului secundar
Q
k
.
-puterea condensatorului
t -cderea de temperatura pe condensator
D-debitul orar de agent secundar

-densitatea agentului secundar


Tabelul7.6.1
m
.
[kg/s] D [m
3
/h]
0.91 0.686
De la firma Grundfos am ales pompa UPS 40-50FB 250
Caracteristica Pompei este prezentat n figura 7.6.2 iar n figura 7.6.1 este prezentat
desenul de execuie al acestei pompe.
- 70 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.6.1 Pompa de recirculare
Fig.7.6.2 Caracteristica pompei de recirculare
7.7Alegerea boilerului pentru prepararea apei calde menajere
Alegerea boilerului pentru ap cald menajer s-a fcut n funcie de numrul de
- 71 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
persoane care lucreaz n imobilul cu birouri i n funcie de necesarul de ap cald menajer
calculat la capitolul 2.
Firma Viessmann recomand ca n cazul n care prepararea apei calde cu ajutorul pompelor de
cldur nu se face instantaneu ci cu un rezervor de acumulare s se foloseasc un boiler
Vitocell L-300.. Cteva din caracteristicile acestui tip de boiler sunt :capacitatea de 350 litri,
izolaie de mare eficiena care reduc simitor pierderile de cldur, nclzirea ntregului volum
de ap prin serpentina boilerului care ajunge pn la baza acestuia, prepararea rapid a apei calde
menajere, este realizat din oel inoxidabil, prezint doi anozi din magneziu mpotriva coroziunii
i o rezisten electric.
Prezentarea acestui boiler s-a fcut n figura7.7.1 n figura 7.7.2 este prezentat desenul de
execuie
Fig.7.7.1 Boiler Vitocell L300
- 72 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.7.2 Desenul de execuie al boilerului
7.8Alegerea pompelor de recirculare a apei calde menajere
Firma Viessmann, firma productoare a boilerului recomand s se utilizeze ca
pomp de recirculare o pomp Grundfos UP25-40.
Caracteristicile acestei pompe sunt redate n figura 7.8.1
Fig.7.8.1 Caracteristica pompei
7.9Alegerea electroventilelor
- 73 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Electroventilele sunt aparate de automatizare care nchid sau deschid un circuit atunci cnd
primesc o comand de la un termostat sau presostat. n figura 7.9.1 sunt prezentate
electroventilele produse de firma Danfoss.
Fig.7.9.1 Electroventile
Alegerea acestor electroventile se face n funcie de debitul de agent vehiculat.
Din catalogul firmei Danfos prezentat n figura 7.9.2 pentru nclzire pe baza relaiei 7.6.2 se
alege cte un electroventil MEV 80-2 att pentru circuitul de nclzire a apei calde menajere
ct i pentru circuitul de nclzire al imobilului.
- 74 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.9.2 Catalog de electroventile Danfoss
Desenul de execuie al acestui electroventil este prezentat n figura 7.9.3
Fig.7.9.3 Desenul de execuie al electroventilului
7.10Alegerea termostatelor
Termostatele nchid sau deschid circuite electrice de comand, n funcie de
- 75 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
valoarea temperaturii reglate, care este detectat prin intermediul unul bulb, sau un element
termosensibil conectat la un burduf elastic. Principiul de funcionare al termostatelor este
prezentat n figura 7.10.1.
Fig.7.10.1 Principiul de funcionare al unui termostat
Traductorul de temperatur este reprezentat de bulbul 29, legat prin tubul
capilar 28 de burduful elastic 23. n bulb se gsete agent frigorific lichid n echilibru cu
vapori, iar presiunea din bulb este proporional cu temperatura. Astfel, variaia
temperaturii controlate de termostat este transformat n variaia unei presiuni, care
acioneaz asupra burdufului elastic. Mecanismul termostatului cuprinde tija principal
15, care este acionat de burduful elastic i de resortul principal 12. Tensiunea
resortului poate fi reglat cu ajutorul urubului de reglaj 44, acionat prin intermediul
butonului 5. Sub aciunea diferenei de for datorate presiunii din bulb i cea datorat
resortului principal, tija termostatului se poate deplasa, modificnd poziia contactelor 16.
Alegerea termostatelor se realizeaz innd seama de tipul aplicaiei n care vor fi
utilizate,deci de funciile pe care trebuie s le ndeplineasc. n figura 7,.22 sunt
prezentate domeniile de utilizare a termostatelor tip KP de la firma Danfoss
- 76 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.10.2 Domeniile de funcionare ale termostatelor
Din figura 7.10.2 se alege pentru reglarea temperaturii interioare un termostat KP 69 iar
pentru reglarea temperaturii apei calde menajere din boiler un termostat KP 79.
7.11Alegerea presostatelor
Presostatele nchid sau deschid circuite electrice de comand, n funcie de valoarea
presiunii reglate, care este detectat prin intermediul unui burduf elastic. Principiul de
funcionare a unui presostat este prezentat n figura 7.11.1.
- 77 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.11.1 Principiu de funcionare al unui presostat
Presiunea care trebuie reglat, acioneaz prin intermediul racordului 27 i al
burdufului elastic 23, asupra tijei principale 15. Valoarea de referin a presiunii controlate,
este materializat cu ajutorul resortului principal 12, care acioneaz asupra tijei 15, n
sens opus. Valoarea presiunii de referin, la care presostatul acioneaz este reglat cu
ajutorul urubului de reglaj 44.
Presostatele pot fi utilizate att pentru reglarea presiunii joase (de vaporizare) ct i
pentru reglarea presiunii de condensare, corespunztor presostatele fiind numite presostate de
joas presiune sau de nalt presiune.
Selecia presostatelor din cataloagele firmelor productoare se realizeaz n funcie
de nivelul presiunii pe care trebuie s o controleze. n figura 7.11.2 sunt prezentate
domeniile de utilizare a presostatelor KP ale firmei Danfoss.
- 78 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.7.11.2 Domenii de funcionare ale presostatelor
Din tabelul din figura 7.11.2 pentru reglarea presiunii de vaporizare s-a ales de la firma
danez Danfoss un presostat KP2 iar pentru reglarea presiunii de condensare un presostat KP
5A.
8.Schema de automatizare
- 79 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.8.1 Schema de automatizare a instalaiei
Problema principal a automatizrii instalaiilor de nclzire este meninerea temperaturii
mediului nclzit la valoarea prescris, n condiii acceptabile, din punct de vedere economic
i tehnologic, de funcionare a instalaiei de nclzire.
Instalaiile de nclzire consum energie, pentru producerea efectului util. Eficiena
sistemelor de nclzire depinde de cantitatea de energie consumat n vederea realizrii
efectului util. Aceasta la rndul ei depinde de condiiile n care se desfoar procesele
din aceast instalaie dar i de cantitatea i calitatea informaiilor despre sistem, precum i de
modul n care informaiile sunt preluate i folosite.
Una din problemele fundamentale ale nclzirii este reducerea consumurilor energetice, iar
acest obiectiv se poate atinge numai n condiiile n care funcionarea instalaiei i a
componentelor acesteia este automatizat.
Meninerea temperaturii constante la valoarea prescris a mediului nclzit trebuie
realizat indiferent de variaia temperaturii externe Unul din cei mai importani factori
externi, care schimb condiiile interne de funcionare a instalaiei este necesarul de cldur.
Instalaiile de nclzire se proiecteaz s poat asigura necesarul de cldur nominal, n cele mai
grele condiii externe de funcionare, previzibile pentru acea instalaie.
Regimul staionar nominal de funcionare a instalaiei este caracterizat de egalitatea
dintre puterea termic a instalaiei i necesarul total de cldur.
Atta timp ct instalaia funcioneaz n regimul nominal, nu este necesar nici un
sistem de reglare i automatizare a acesteia.
- 80 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
n timpul funcionrii instalaiei aceasta va funciona ns extrem de rar n condiiile
nominale, prevzute la funcionare.Astfel pot fi menionate cel puin dou tipuri de elementa
care determin funcionarea n condiii diferite de cele nominale:
-Necesarul de cldur pe care trebuie s l asigure instalaia este variabil n timp
-Condiiile externe de lucru sunt caracterizate de fluctuaii mari att diurne ct mai ales
sezoniere, iar modificarea condiiilor externe determin modificarea condiiilor interne
de funcionare a instalaiei.
Se poate spune c n general reglarea temperaturii mediului nclzit se realizeaz prin
reglarea diferitelor componente ale instalaiei astfel nct puterea termic a instalaiei s fie
n permanen egal cu necesarul de cldura.
8.1 Reglarea temperaturii interioare
Meninerea temperaturii interioare la valoarea de 21 C se realizeaz prin intermediul
unui termostat ,i un electroventil montat pe circuitul de nclzire n pardoseal iar termostatul n
- 81 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
una din ncperi .
Termostatul sesizeaz modificarea temperaturii din camer i acioneaz asupra unui
electroventil montat pe circuitul de nclzire prin pardoseal nchizndu-l sau deschizndu-l
n funcie de modul de variaie al temperaturii interioare. Dac temperatura interioar
crete termostatul nchide ventilul electromagmetic iar dac temperatura scade termostatul
deschide ventilul elecromagnetic permind astfel vehicularea unui debit mai mare de
agent termic secundar prin instalaia de nclzire prin pardoseal. Reglarea temperaturii
interioare este prezentat n figura 8.1.1.
Fig.8.1.1 Reglarea temperaturii interioare
Electroventilele pot s realizeze o reglare continu a debitului de agent termic secundar
pentru c n funcie de temperatura din camer detectat de traductorul de
temperatur, regulatorul comand coborrea sau urcarea organului de nchidere a
robinetului, ceea ce determin scderea sau creterea seciunii de curgere n funcie de
necesiti.
8.2.Reglarea temperaturii apei calde menajere
Reglarea temperaturii apei calde menajere se realizeaz prin intermediul unui termostat
montat pe boiler fig.8.2,1.
- 82 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.8.2.1.Reglarea temperaturii apei calde menajere
Termostatul este reglat s asigure o temperatur a apei din boiler de 45C.
Cnd temperatura apei calde menajere ncepe s scad, termostatul acioneaz
asupra pompei (figura 8.2.1) montat pe circuitul de agent termic secundar deschiznd-o i
pornete alimentarea cu energie electric a rezistenei . Cnd temperatura apei din boiler
atinge temperatura de 45C, termostatul nchide electroventilul i oprete alimentarea cu
energie a pompei de recirculare a apei din boiler, acesta urmnd a fi deschis cnd
temperatura apei calde menajere ncepe s scad.
8.3 Reglarea supranclzirii vaporilor de agent termic primar (propan)
Reglarea supranclzirii vaporilor se face cu ajutorul ventilului de laminare termostatic
prezentat n figura 8.3.1
- 83 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.8.3.1 Reglarea supranclzirii vaporilor
Dac diferena dintre temperatura de vaporizare, msurat la intrarea n vaporizator i
temperatura vaporilor la ieirea din vaporizator, scade atunci presiunea din bulbul
montat pe ieirea din vaporizator scade i reduce seciunea de curgere prin ventil.
Dac diferena dintre cele dou temperaturi, care msoar gradul de supranclzire
devine prea mare, corespunztor unui necesar de frig mai mare dect puterea frigorific
a vaporizatorului, atunci ventilul termostatic determin creterea seciunii de curgere prin
ventilul de laminare. Corespunztor va crete debitul masic de lichid care alimenteaz
vaporizatorul, iar acest debit mrete puterea frigorific a vaporizatorului, i se supranclzete
mai greu. Cnd diferena dintre temperatura de vaporizare i temperatura vaporilor la
ieirea din vaporizator, este prea mare ventilul electromagnetic oprete alimentarea cu agent a
vaporizatorului.
8.4 Reglarea sarcinii termice a compresorului
Reglarea sarcinii termice a compresorului reprezint soluia la problema fundamental a
automatizrii instalaiei de nclzire, i anume realizarea unei permanente corelaii
intre necesarul de cldur i puterea termic a instalaiei, n condiii acceptabile din punct de
vedere tehnic, economic, tehnologic i energetic.
Sarcina frigorific a compresorului depinde direct proporional de turaia arborelui
acestuia. Modificarea turaiei compresorului se poate realiza prin utilizarea unui motor
- 84 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
de antrenare a compresorului asincron cu mai multe trepte de turaie.
Dac se dorete o reglare mai precis a turaiei, se pot utiliza un redresor cuplat cu un
motor de curent continuu sau un convertizor de frecven cuplat cu un motor de
curent alternativ. Cnd necesarul de cldur scade, temperatura de condensare crete
deoarece agentul termic secundar nu mai poate s preia cldura degajat n urma
condensrii. Crescnd temperatura de condensare crete i presiunea de condensare , cretere
de presiune sesizat de presostatul montat pe conducta de refulare (figura7.4). Presostatul
comand un convertizor de frecven care determin scderea turaiei arborelui
compresorului. Cnd presiunea de condensare scade, acelai presostat acioneaz asupra
convertizorului de frecven determinnd creterea turaiei arborelui.
O alt metod de reglare a puterii compresorului este prezentat n continuare.
Ea const n realizarea unui circuit de scurtcircuitare (by pass) ntre conducta de refulare
i de aspiraie a compresorului ca n figura 8.4.1.
Fig.8.4.1 Reglarea sarcinii termice a compresorului
ntre conducta de refulare 2 i cea de aspiraie 8 a compresorului 1 se montreaz ventilul
de reglare 4 acionat de regulatorul de presiune de aspiraie 5. Acest sistem de reglare a
puterii frigorifice este prevzut i cu un regulator al temperaturii de refulare 3 care
acioneaz asupra ventilului de injecie 6, ce realizeaz o legtur ntre conducta de
lichid 7 i conducta de aspiraie. Cnd necesarul de cldur scade, presostatul 5
sesizeaz creterea presiunii de condensare i deschide treptat ventilul de by-pass 4.
Astfel o parte din vaporii refulai de compresor se vor ntoarce n conducta de aspiraie
ceea ce determin o scdere a presiunii de condensare. Datorit faptului c pe timp de var
necesarul de cldur este redus deoarece se prepar doar ap cald menajer utilizarea
acestei metode de reglare a puterii compresorului nu este rentabil deoarece duce la
cheltuieli de exploatare ridicate.
- 85 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
O alt metod de reglare a puterii instalaiei este utilizarea a dou compresoare legate
n paralel. n anotimpul rece funcioneaz ambele compresoare iar n anotimpul cald se
sisteaz funcionarea unui compresor. Nici aceast soluie nu este rentabil din punct de
vedere economic deoarece preul de achiziie al celui de-al doilea compresor este ridicat.
Fig.8..4.2 reprezint automatizarea pentru oprirea si pornirea compresorului cu un presostat de
joasa presiune ,oprirea si pornirea compresorului corespunznd cu oprirea si pornirea
pompei de cldur.
Fig.8.4.2 Oprirea i pornirea compresorului
8.5 Pornirea si oprirea pompelor de cldur
Cnd una din temperaturile reglate a sczut (s-a deschis electroventilul de pe circuitul
de agent termic secundar) termostatul comand deschiderea electroventilului de pe intrarea n
vaporizatorul pompei de cldur. Deschizndu-se electroventilul, agentul frigorific intr n
vaporizator i vaporizeaz, n urma vaporizrii presiunea de pe aspiraia compresorului
crete. Creterea presiunii de vaporizare este sesizat de presostatul de pe conducta de aspiraie
care determin pornirea compresorului.
Cnd necesarul de cldur pentru instalaie este zero (temperaturile din camere i din
boiler au atins valorile prestabilite) i compresorul funcioneaz la turaia
- 86 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
minim termostatele determin nchiderea electroventilului de pe intrarea vaporizatorului
pompei de cldur. Compresorul aspir n continuare vapori crend o depresiune n
vaporizator . Scderea presiunii este sesizat de presostatul de joas presiune care oprete
instalaia. Oprirea direct a compresorului la atingerea valorilor de temperatur
prescrise pune mari probleme la pornire, cnd compresorul aspir i lichidul care nu a
apucat s vaporizeze producnd aa numitele lovituri hidraulice.
Fig.8.5 Schema de functionare a instalaiei
9.Tema tehnologic
La tema tehnologic s-a ales tehnologia de fabricaie a piesei de legtur a
racordurilor schimbtoarelor de cldur cu plci. Pentru fabricarea acestor piese se folosete
eav de cupru de 20x10 mm.
Itinerarul tehnologic de execuie al acestei piese este prezentat in Plansa nr.1.
- 87 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
10. Tema economic
Am luat n calcul cinci tipuri de pompe de cldur si o central pe gaz, calculele sau fcut pentru
un necesar de 7,16 Kw cu urmtoarea formul:
p
P c c

(10.1)
unde:
c- preul de cost estimativ
Pc- puterea compresorului
P- pretul unui kw de energie electric sau gaz metan n cazul centralei pe gaz
Tabelul 10.1
Sursa de energie folosit Preul de cost
Gaz metan 0,40 [$/m
3
]
Curent electric 0.16 [$/kw]
Rezultatele obinute sunt prezentate n tabelul 10.2
- 88 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Costuri estimative de exploatare exprimate n [$]
Interv
alele
de
calcul
Pompe de cldur
Central
pe gaz
Vaporiz
are
direct
Ap-
ap
Aer-
ap
Sol-apa
cu
captatori
plani
Sol-ap
cu sonde
Pe zi 2,461 2,65 5,057 3,099 2,46 3,362
Pe
lun
73,84 79,488 151,71 92,966 73,84 100,863
Fig.10.1 Diagrama estimativ a costurilor de exploatare
11.Prezentarea instalaiei
- 89 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.1 Vedere lateral
Fig.11.2Vedere frontal
- 90 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.3 Vedere lateral
Fig.11.4 vedere de sus
- 91 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.5 Pompa de cldur
Fig11.6 Compresorul pompei de cldur
- 92 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.7 Condensatorul pompei de cldur
Fig.11.8 Schimbtorul intern regenerativ de cldur
- 93 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.9 Ventilul de laminare termostatic
Fig.11.10Vaporizatorul pompei de cldur
- 94 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.11Prezentare instalaie de nclzire i ap cald menajer
Fig.11.12 Instalaia de nclzire a apei calde
- 95 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.13 Boiler
Fig.11.14 Serpentin si rezistena electric din boiler
- 96 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.15 Pompa de recirculare a apei calde menajere
Fig.11.16 Instalaia de ap cald
- 97 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.17 Sistemul de nclzire al imobilului
Fig.11.18 Vas de expansiune
- 98 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig. 11.19 Pompa de recirculare a agentului termic secundar
Fig. 11.20 Distribuitorul de agent termic
- 99 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.21 Aerisitorul instalaiei de nclzire
Fig.11.22 Instalaia de nclzire n pardoseal
- 100 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Fig.11.23 Amplasarea instalaiei de remprosptare a aerului viciat
Fig.11.24 Instalaia de remprosptare a aerului viciat
- 101 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri
de instalaii de nclzire
Pentru executarea lucrrilor efectuate n vederea realizrii instalaiei termice aferente
locuinei unifamiliale considerate este necesar respectarea Instructiunilor proprii de
securitate si sanatate in munca pentru lucrri de instalaii de nclzire, care sunt obligatorii
pentru toate activitile cu acest profil. Acestea sunt prevzute de Legea nr. 319/2006 i
de H.G.1425/2006.
Reglementarea msurilor de securitate a muncii n cadrul normelor specifice de
securitate a muncii, viznd global desfurarea uneia sau mai multor activiti n condiii de
securitate, se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul
fiecrui element al sistemului.
Prevederile sistemului naional de reglementri normative pentru realizarea securitii
muncii constituie alturi de celelalte reglementri juridice referitoare la sntatea
i securitatea n munc, baza pentru activitatea de concepie i proiectare a echipamentelor
de munc i tehnologiilor, autorizarea funcionrii unitilor, instruirea salariaiilor cu privire
la securitateamuncii,cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor i
responsabilitilor, controlul i autocontrolul de protecie a muncii precum i fundamentarea
programului de protecie a muncii..
Lucrarile ce trebuie executate vor fi facute numai de personal calificat cu instructajul de
securitate si sanatate in munca la zi.
Lucrarile nu vor incepe decat dupa obtinerea tuturor avizelor si acordurile stabilite prin
certificatul de urbanism.
Dupa executia lucrarii se face spalarea instalatiei, proba de etanseitate la 5 bari, proba de
dilatare contractare si proba de functionare a instalatiei.
Masuri de protectie si paza contra incendiilor
Se vor respecta in totalitate prevederile normativelor, reglementarilor in vigoare
referitoare la protectia la foc a constructiilor si instalatiilor aferente;
Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/99;
L307 /2006 privind prevenirea si stingerea incendiilor ;
O 163/2007-Norme generale psi ;
Normativ PSI pe durata executarii executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora C 300/94.
- 102 -
Instalatia de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru un imobil
Bibliografie
[1] Radcenco V. Instalaii de pompe de cldur Edit Tehnic Bucureti 1985
[2] Popa B. Termotehnic,maini i instalaii termice Edit Didactic i pedagogic
Bucureti 1971
[3] Blan M, Plea A. Instalaii frigorifice Construcie, funcionare i calcul. Cluj Napoca 2002.
[5] Gavriliuc R. Pompe de cldur de la teorie la practic Edit Matrix Buc. 1999
[6] www.danfoss.com
[7] www.vissman.de
[8] www.vissman.com
[9] www.oekoterm.com
[10] www.ochsner.ro
[11] www.pompedecaldura2005.ro
- 103 -