CUPRINS

Argument2 1.Masurarea tensiunilor electrice..3

1.1 Masurarea directa in circuitul de c.c....3 A. Montarea voltmetrelor in circuit..4 B. Extinderea domeniului de masurare.....................................................5 C. Voltmetre cu mai multe domenii de masurare ....................................................6 1.2 Masurarea direcata in circuitul de c.a ............................................................7 A. Transformatorul de masurat................................................................................7 B. Transformatoare de curent.................................................................................10 C. Marcarea bornelor si montarea in circuit.......................................................... 11 D. Erori , clase de precizie. 12 E. Tipuri constructive ............................................................................................14 1.3 Extinderea domeniului de masurare..............................................................15 A. Transformatoare de tensiune..............................................................................15 B. Marcarea bornelor si montarea in circuit............................................................16 C. Erori , clase de precizie......................................................................................16 D. Tipuri constructive ............................................................................................18

2. Masuri de protectie a muncii...............................................................19 Bibliografie.....................................................................................22

Argument
tiinta este un ansamblu de cunotine abstracte i generale,fixate ntr-un sistem coerent obinut cu ajutorul unor metode adecvate i avand menirea de a explica , prevedea i controla un domeniu determinat al realitaii obiective. Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n urm cu un secol si jumatate,au deschis o er nou civilizaiei omeneti. Problema mecanizarii n procesul de producie a aparut odat cu primele mijloace tehnice (obiecte,materiale) care adoptau eforturile fizice ale omului la cerinele interveniei asupra proceselor n sensul minimizarii acestor eforturi.n aceast etap omul este nemijlocit legat de procesul de producie , iar interveniile sale fizice si intelectuale sunt absolut necesare producerii de bunuri materiale .Conceptul de mecanizare a cunoscut o continu evoluie in strns corelaie cu evoluia proceselor de producie i cu evoluia tehnologic. Utilizarea unor manipulatoare , sisteme complexe de alimentare i transport, scule i materiale in procesul de producie , n cadrul unor fluxuri tehnologice bine definite reprezentnd etapa important in asigurarea produciei de bunuri materiale si n acelai timp cerina primar n vederea trecerii la etapa automatizrii. Prin automatizarea proceselor de producie se urmarete asigurarea tuturor condiiilor de desfaurare a acestora far intervenia nemijlocit a operatorului uman.Aceast etap presupune crearea a acelor mijloace tehnice capabile s asigure evolutia proceselor ntr-un sens prestabilit asigurndu-se producia de bunuri materiale la parametrii dorii. Lucrarea de faa realizat la sfaritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului, consider c se incadreaz in contextul celor afirmate mai sus. Doresc s fac dovada gradului de pregatire in meseriaTehnician in instalatii electrice avand cunotine dobandite in cadrul disciplinelor de invtmnt: Masinii electrice , Sisteme de reglare automata si Tehnici de masurare in domeniu Lucrarea cuprinde 2 capitole conform tematicii primite.

1 Masurarea tensiunilor electrice

1.1 Masurarea directa in circuitul de c.c
Tensiunea electrica este definite ca diferenta de potential electric dintre doua puncte.Unitatea de masura pentru tensiuni in sistemul S1 este voltul, avand ca sinbol V. In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire directa, cu

aparate gradate in volti, numite voltmeter. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie. La trecerea curentului electric printr-un aparat conform legii lui Ohm, la bornele acestuia apare o tensiune : U=Ira (1) Din relatia (1) se deduce :
I = U ra

( 2 )

Daca in caracteristica statica de functionare se exprima I prin U/ra se obtine:

= f = f 1 (U ) r a
U

( 3 )

Din aceasta relatie se observa ca indicatia este o functie si de tensiunea de la bornele aparatului, deci acesta poate functiona si ca voltmetru. Daca prin aparat trece un curent egal cu curentul sau nominal atunci indicatia sa va fi maxima si tensiunea la bornele sale va reprezenta tensiunea nominala a aparatului : Ua =Iarr ( 4 ) Deci, orice aparat de masurat se caracterizeaza, pe langa curentul sau nomonal Ia si rezistenta sa proprie ra, si prin tensiunea sa nominala Ua .

A. Montarea voltmetrelor in circuit Pentru ca voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit, el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte,astfel in cat tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la bornele sale. Ca si cazul ampermetrelor, la mutarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin. In circuitul din figura 1,a,inainte de montare voltmetrului tensiunea intre punctele a,b este :
U= RE = R + ri 1 r 1+ i R E

Dupa montarea voltmetrului (figurei 1.b), tensiunea intre punctele a, b devine:

Rrv R + rv E Um = E= Rrv r R + rv ri + 1+ i R + rv R rv

Pentru ca U = Um este necesar ca raportul

R = rv rv

sa fie aproximativ egal

cu 1. Acest lucru este posibil numai daca rv R (in suma R+rv, R sa poata fi neglijat fata de rv). Concluzie ! Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea acestuia din urma sa se modifice cat mai putin, este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie ct mai mare decat rezistenta in paralel pe care se monteaza. Important ! La montarea gresita a voltmetrului, in serie cu circuitul, datorita rezistentei foarte mari a acestuia curentul in circuit scade foarte mult.

Fig 1

B. Extinderea domeniului de masurare De obicei, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica, sub un volt. Cand tensiunea de masurat U este mai mare decat tensiunea nominala a aparatului, se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive numite rezistente aditionale. Rezistenta aditionala este o rezistenta de valuare mare, care se monteaza in serie cu aparatul magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masurat . Pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din figura 2 . Se observa ca atat prin instrumentul de masurat, cat si prin rezistenta aditionala, trece acelasi curent, Ia :

Fig 2
Ia = Ua Ua = ra ra + rad

(3.16)

Din aceasta relatie se poate deduce:

r + rad r U = a = 1 + ad = n, Ua ra ra

(3.17) in care n indica de cate ori tensiunea de masurate este mai mare decat tensiunea nominala si se numeste coeficient de multiplicare. Din relatia:
n =1 + rad ra

se obtine :

rad = ra ( n 1)

Rezistenta in ohmi pe volt. Aparatel utilizate ca voltmetre sunt caracterizate adesea prin rezistenta necesara pentru a extinde domeniul de masurare cu un volt, cunoscuta sub denumirea de "rezistenta in / V In relatia (3.19), daca se considera U = 1V, se obtine:

R[/ V ] = 1 Ia

Relatia (3.20) arata ca rezistenta in ohmi pe volt ce caracterizeaza un aparat este inversul curentului sau nominal. Rezistenta aditionala pentru un anumit domeniu de masurare se va obtine inmultind rezistenta in ohm pe volt cu tensiunea corespunzatoare intervalului respectiv :
rad = U 1 U = Ia Ia

(3.21)

Avand in vedere ca voltmetrele trebuie sa indeplineasca conditia rv > R, cu cat voltmetrul are rezistenta in ohm pe volt mai mare, cu atat el este mai bun. Cele mai bune voltmetre care se construiesc in prezent folosesc A aparate magnetoelectrice avand curentul nominal de 10 , adica o rezistenta de 100 000 /V.

C. Voltmetre cu mai multe domenii de masurare Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai multe domenii de masurare, ce se schimba cu ajutorul unui comutator. Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cate una pentru fiecare interval de masurare, sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie (fig. 3, a si b). Pentru cel de-al doilea caz
rad 1 = R1 ; rad 2 = R1+ R2 ; .......... .......... .... radk =R 1 +R2 +... + Rh

Figura 3

VOLMETRU CU MAI MULTE INTERVALLE DE MASURARE

a- cu cate o rezistenta aditionala pentru fiecare interval ; b- cu rezistenta in serie

1.2 Masurarea Directa a tensiunilor in circuitul de c.a A. Transformatorul de masurat

7

Transformatoarele de masurat sunt transformatoare electrice, speciale, larg utilizate in tehnica masurarilor datorita urmatoarelor avantaje : permit extinderea intervalelor de masurare ale aparatelor de masurat utilizate in curent alternativ (ampermetre, voltmetre, wattmetre, varmetre, contoare etc.) ; asigura protectia personalului de deservire, prin izolarea aparateior de masurat fata de circuitele de inalta tensiune; permit standardizarea aparatelor de masurat pentru anumite valori adoptate la fabricarea in serie a acestora : 5 A sau 1 A pentra ampermetre si 100 V sau 110 V pentru voltmetre. | Dupa marimea pe care o reduc, transformatoarele de masurat se | impart in transformatoare de curent si transformatoare de tensiune. Uneori ele sunt numite reducatoare" de curent sau de tensiune. | Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator cu cel al transformatoarelor de forfa si consta in transferul de energie electromagnetica de la o infasurare primara la o infasurare secundara, prin fenomenul de inductie electromagnetica. Constructia. Un transformator este un ausamblu de bobina (infasurari) cuplate magnetic. Pentru a se realiza un cuplaj magnetic strans, cele doua infasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun astfel incat aproape tot fluxul magnetic crcat_de. o infasurare sa treaca si prin cealalta. In figura 7.1 este reprezentat scheatic un transformator. Pe miezul magnetic sint infasurate N1 spire_reprezentand infasurarea primara si N2 spire reprezentand infasurarea secundara. La bornele infasurarii primare se aplica o tensiune U1, iar la bornele infasurarii secundare se ob|ine o tensiune U2. Prin infasurarea primara trece un curent de intensitate Ilt iar prin infasurarea secundara un curent de intensitate I2. Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din circuitul primar in circuital secundar, modificand parametrii care caracterizeaza aceasta energie (tensiunea si intensitatea curentului de la .iesire au valori diferite de cele ale tensiunii si ale intensitatii curentului de la intrare).

Figura 7.1. Transformatorul

a-principiul ;b-reprezentare.

In cazul unui transformator ideal, la care se neglijeaza pierderile, notind cu P1 puterea in circuitul pritnar si cu Pz puterea in circuitul secundar, se poate scrie :
P = P2 1

Sau de unde :

I 1U 1 = I 2U 2

U2 I = 1 U1 I2

\Stiind ca ambele infasurari sint strabatute de acelasi flux magnetic si considerind lungimea tuturor spirelor egala, se poate afirma ca in fiecare spira se induce aceeasi tensiune Usp. lnfasurarea primara, care are Nl spire, va avea la bornele sale o tensiune Ul ==;N1Usp iar infaurarea secundara, care are N2 spire, va avea la bornele sale o tensiune U2 = N2Usp. Reluind relatia (7.3), se poate scrie :
N 2U sp I1 U 2 N = = = 2 I 2 U1 N 1U sp N1

De aici rezulta ca raportul intensitatiior curentilor este invers proportional cu raportul tensiunilor si ca raportul tensiunilor este proportional cu raportul numarului de spire. La un transformator real aceste proprietati se pastreaza, cu o anuinita aproximatie, datorita unor fenomene care vor fi aratate in continuare.

B . Transformatoare de curent La masurarea intensitatilor unor curenti alternativi care depasesc 50A, ajung pana la zeci de mii de amperi, se folosesc ampermetre de 5 A sau de 1 A impreuna cu transfermatoare de curent . 1. FUNCTIONARE In secundarul transformatorului de curent .se monteaza ampermetre de 5 A sau de 1A, sau circuite de curent ale altor aparate ; toate acestea au o impedanta foarte mica. Din acest motiv, regimul normal de functionare al transformatorului de curent este asemanator cu regimul de scurtcircuit al transformatoarelor de forta.

Figura 7.2 Transformator de curent Fluxul magnetic al transformatorului este creat de curentii care trec prin cele doua infasurari. Fluxul magnetic creat de infasurarea primara este proportional cu intensitatea curentului I1 si cu numarul de spire N1. Fluxul magnetic creat de infasurarea secundara este proportional cu intensitatea curentului I2 si cu numarul de spire N2. Din insumarea celor doua fluxuri, se obtine unflux rezultant O. La transformatoarele de curent, in funcfie de valorile impedantei secundare ZS si ale intensitatii curentului primar It se disting urmatoarele . regimuri de functionare: regim normal si rcgim de avarie. Regim normal: Zs Zsn (cos 0,8) si I1 = (0,1.. 1.2) Zsn si I1n fiind valorile nominale ale impedantei secundare si respectiv ale intensitatii curentului din primar. in aceste conditii, atat fluxul creat de infasurarea primara, cat si fluxul creat de mfasttrarea secundara, sint mari, dar fiind de sens contrar ele se compenseaza astfel incat fluxul rezultat este mic. In acest caz, transformatorul functioneaza normal. Fluxul primar si fluxul secundar fiind aproximativ egale, se poate scrie:
N1 I1 N 2 I 2

de unde:
10

I1 N 2 I2 N1

De obicei, I1 > J2 si ca urmare Nl < N2. In cazul intensitatilor I1 foarte mari, N1 se poate reduce la o singura spira. Rcgim de avarie : II 0 si Zs = oo. Aceasta situate poate sa apara cind secundarul ramane deschis. Astfel I2 = 0 si fluxul rezultant creste foarte mult, devenind egal cu fluxul creat de infasurarea primara (avind In vedere valoarea mare a intensitatii cureattilui I1 acest flux este foarte mare). O data cu cresterea fluxului resultant cresc foarte mult, pierderile in fier, ceea ce face ca miezul magnetic sa se incalzeasca, iar tensiunea la bornele infasurarii secundare create si ea foarte mult, putind deveni periculoasa pentru personalul de deservire. Pentru a evita regimul de avarie, este necesar ca transformatoarele de curent sa aiba montate in secundar impedante mici (ampermetre sau circuite de curent ale altor aparate de masurat ca : wattmetre, varmetre, contoare), iar in cazul in care acestea lipsesc, bornele infasurarii secundare sa fie legate in scurtcircuit. C . Marcarea bornelor si montarea in circuit Pentru conectarea corecta a transformatorului de curent in circuitul de masurare, bornele sale sint marcate de regula cu litere .P1 P2 (sau K, L] pentru infasurarea primara si S1 $2 (sau k, I) pentru infasurarea secundara (v. fig. 7.2). La montare, borna P1 (sau K) se leaga spre sursa, iar Sl (sau k) la bornele polarizate ale aparatelor de masurat (in cazul \ya,ttmetrelor, contoarelor etc.). In figurile 7.3, a si 7.3, b este reprezentata conectarea transformatoarelor de curent in circuit.

Fig . 7.3
11

D . Erori, Clase de precizie La utilizarea transformatoarelor de curent in masurari, intervin unele erori specifice, cunoscute sub numele de eroare de curent si eroare de unghi. Eroarea de curent intervine ca urmare a diferentelor ce apar intre valoarea intensitatii curentului I1 masurata prin intermediul transformatorului si valoarea reala a intensitatii aceluiasi curent.

Figura 7.3 Montarea transformatoarelor de masurat

a,b-transformatoare de curent ; c-transformator de tensiune

Pentru determinarea valoari intensitati curentului masurat prin intermediul unui transformator de curent, se utilizeaza raportul nominalde transformare intre valorile nominale ale intensitatilor curentilor I n1 si I 2 n
K 1n = I 1n I 2n

Raportul nominal este determinat 'prin constructie si este inscris pe carcasa transformatorului. Valoarea intensitati curentului masurat se va calcula cu relatia : I1m=I2 * K1n unde I2 este intensitatea curentului citita la ampermetrul montat in secundarul transformatorului. j Trebuie definit insa si raportul real de transformare, adica raportul valorilor efective ale intensitatilor curentilor I1 si I2 din primaru si respectiv secundarul transformatorului de curent. El se noteaza cu K1
K1 = I1 I2

12

Acest raport nu este constant, el putind fi influentat de valoarea intensitatii curentului I1 si de conditiile de functionare a transformatorului. Eroarea de curent este rezultatul inegalitatii raportului de transformare nominal cu raportul de transformare real. Ea reprezmta eroarea relativa cu care se masoara intensitatea curentului din pri-marul transformatorului:
=
I 1m I 1 K 1m I 2 K 1 I 2 K 1n K 1 = = I1 K1 I 2 K1

Eroarea de unghi se defineste ca fiind egala cu unghiul de defazaj mtre\ curentul II si\ curentul I2, luat cu semn schimbat (fig. 7.4, a) Prezenta erorii de unghi arata ca in cazurile reale defazajul intre curentii I1 si I2 nu este de 180, ca in cazul ideal. Eroarea de unghi nu afecteaza indicatiile ampermetrelor,dar introduce erori in indicatiile wattmetrelor, contoarelor si ale altor aparate, la care indicatia depinde de defazajul curentilor din cir-cuitele lor. Clase de preeizie. ln,functie de erorile de curent si de unghi se definesc de precizie ale tansformatoarelor de curent, conform

Figura 7.4 Erori de unghi

a-Transformatoare de curent ;b-la transformatoare de tensiune

13

E . Tipuri constructive Exista un numar foarte mare de tipuri si forme constructive de transformatoare de curent. Ele se construiesc fie ca transformatoare industriale, fie ca transformatoare de laborator, In tara noastra, la uzina Blectroputere din Craiova, se construiesc transformatoare de curent pentru tensiuni de la 0,5 la 400 kV si pentru intensitati ale curentilor primari nominali de la 5 la 5 000 A. Transformatoarele industriale se realizeaza ca transformatoare portative de tip cleste (fig. 7.5, c) sau ca transformatoare fixe tip suport (fig. 7.5, a) cind se monteaza pe console, si de tip bara (numite si transformatoare de trecere fig. 7.5, b) cind infasurarea primara este realizata chiar de bara prin care trece curentul de masurat. Transformatoarele destinate functionarii la tensiuni de peste 10 kV au de regula doua sau trei infasurari secundare, una de masurare, iar celelalte pentru protectie.

Figura 7.5 Tipuri constructive de transformatoare de curent

a-tip support ;b-tip bara ;c-tip cleste ;d-de laborator

Transformatoarele de laborator au de obicei mai multe intervale de masurare, obtinute prin modificarea numarului de spire (fig. 7.5)

14

1.3 Extinderea domeniului de masurare A. Transformatoare de tensiune Pentru masurarea tensiunilor alternative ce depasesc 100 V, ajungand la 400 kV, se folosesc voltmetre de 100 V sau 110 V im-preuna cu transformatoare de tensiune. ' FUNCTIONARE , In cazul transformatoarelor de tensiune (fig. 7.6) Ul > U2 si, conform relatiei (7.4), Nl > N2. De aceasta data, infasurarea primara are un numar mare de spire.

Figura 7.6 Transformatorul de tensiune In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza voltmetre de 100 V sau de 110 V, sau circuite de tensiune ale altor aparate (wattmetre, contoare etc.). Toate acestea prezinta o impe-danta foarte mare, deci regimul de functionare al transformatoa-relor de tensiune este asemanator cu regimul de mers in gol al transformatoarelor de forta. In cazul cand circuitul secundar este deschis (in gol), intensitatea curentului absorbit de primar este I10, necesara producerii fluxului magnetic 2. Daca in circuitul secundar se conecteaza o impedanta mare, cum sunt impedantele circuitelor de tensiune ale aparatelor de masurat, curentul secundar I2, desi mic ca valoare, produce un flux de semn contrar fluxului creat de primar si fluxul total tinde sa scada. In acest caz, intensitatea curentului din primar va creste pina la valoarea I1 care restabileste echilibrul, astfel incat fluxul in miezul magnetic ramane aproape constant ( 0) In cazul transformatorului de tensiune, intensitatile curentilor fiind mici si producand caderi de tensiune neglijabile in infasurari, se mentine cu o buna aproxirmatie relatia de proportionalitate intre tensiuni si numerele corespunzatoare de spire:

15

B. Marcarea bornelor si montarea in circuit Pentru conectarea corecta a transformatoarelor de tensiune in circuitele de masurare, bornele sunt marcate de regula cu Pl P2 (sau A, X) pentru infatisuarea primara si) pentru infasurarea secundara. In cazul transformatoarelor trifazate, bornele primare se noteaza cu A, B, C pentru inceputurile infasurarilor si cu X, Y, Z pentru sfirsiturile in-fasurarilor, iar pentru bornele secundare se noteaza cu a, b, c in-ceputurile infasurarilor si cu x, y, z sfirsiturile infasurarilor; punctul neutru se noteaza cu N in prirriar si cu n in secundar. La conectarea transformatoarelor de tensiune in circuit, bornele P1. (sau A, B, C) se leaga spre sursa, iar bornele S1 (sau a,, b, c) se leaga la bornele polarizate ale aparatelbr de niasurat iri cazul wattmetrelor, contoarelor etc.), asa cum arata si figura 7.3, c.. C . Erori , clase de precizie Ca si la utilizarea transformatoarelor de curent, si la utilizarea transformatoarelor de tensiune intervin erori specifice, cunoscute sub numele de croare de tensiune si eroare de unghi. Eroarea dc tensiune intervine datorita faptului] ca valoarea tensiunii masurate prin intermediul transformatorului, Um, poate fi diierita de valoarea reala U1 a tensiunii. Pentru determinarea valorii tensiunii masurate prin intermediul transformatorului se utilizeaza raportul nominal de transformare, intre valorile nominale ale tensiunilor U1N si U2n
K Un = U 1n U 2n

Raportul nominal de transformare este determinat prin constructie si este inscris pe transformator. Valoarea tensiunii masurate se calculeaza cu relatia : Ulm = UzKUn, unde U2 este tensiunea citita la voltmetrul montat in secundarul transformatorului.

16

Raportul valorilor efective ale tensiunilor Ul si U2, din primarul si respectiv secundarul transformatorului de tensiune, se numeste raport real de transformare si se noteaza cu Kv :
KU = U1 U2

Acest raport nu este constant, el putind fi influentatde conditiile de functionare a transformatorului . Neegalitatea raportului de transformare nominal cu raportul de transformare real conduce la aparitia de erori. Eroarea relativa cu care se masoare tensiunea din primarul transformatorului se numeste eroare de tensiune si este data de relatia :
U =
U 1m K UnU 2 K U U 2 K Un K U = = U1 K UnU 2 KU

Eroarea de unghi este egala cu unghiul de defazaj intre tensiunea U1 si tensiunefi U2 luata cu semn schimbat (fig. 7.4, b). Eroarea de unghi indica faptul ca in cazurile reale defazajul dintre terisiunile Ut si U2 nu este de 180, ca in cazul ideal. Eroarea de unghi nu afecteaza indicatiile wltmetrelor, dar introduce erori in indicatiile wattmetrelor, contoarelor, fazmstrelor etc. Clase de precizic. In functie de erorile de tensiune si de unghi se definesc clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune, conform STAS 4323-70. Se construiesc transformatoare de tensiune industriale, avind clasele 0,2; 0,5; 1 si 3, si transformatoare de laborator avmd clasele 0,1; 0,05; 0,02 si 0,01.

D . Tipuri constructive

17

Transformatoarele de tensiune se reallzeaza ca fransformatoare industriale sau de laborator. In tara noastra, la uzina Electroputere- din Craiova, se construiesc transformatoare de tensiune cu tensiuni nominale pina la 400 kV. Tipurile industriale dc transformatoare de tensiune pot fi de interior sau de exterior, monof azate sau trifazate, cu izolatie de ulei, porelan, rasini sau aer (fig. 7.7). Se construiesc de obicei cu doua sau trei infasurari .secundare, una de masurare si celelalte de protectie. Transformatoarele de laborator au mai multe intervalle de masurare, care se comuta prin modificarea conexiunilor unor prize din primar si secundar.\

Figura 7.7 Transformatoare de tensiune

a-schema unui transformator de laboartor ;b-trnsformator izolat in rasini ;c-transformator izolat in portelan

2 Msuri de protecia muncii la utilizarea instalaiilor i

18

echipamentelor
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare este necesar eliminarea posibilitaii de trecere a unui curent periculos prin corpul uman. Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt: 1. Asigurarea inaccesibilitaii elementelor care fac parte din circuitele electrice i care se realizeaz prin amplasarea conductelor electrice , chiar izolate precum i a unor echipamente electrice la o nalime inaccesibila pentru om. Normele prevd ce minim la care se pozeaz orice fel de conductor electric s fie de 4km , la traversarea prtilor carosabile de 6m iar acolo unde se manipuleaz materiale \piese cu un gabarit mai mare , aceast naltime s depaeasc cu 2 pan la 2,5m gabaritele respective. 2. Folosirea tensiunilor reduse(de 12,24 si 36V) pentru lmpile i sculele electrice portative. 3. Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloace de avertizare 4. Deconectarea automat n cadrul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scrugeri de curent periculoase. 5. Separarea de protecie se realizeaz cu ajutorul unui transformator de separaie.Prin aceasta se urmarete crearea unui circuit izolat faa de pmant pentru alimentarea echipamentelor electrice la care trebuie nlaturate pericolul de electrocutare. In cazul unei defeciuni intensitatea curentului electric care se inchide prin om este foarte mic deoarece trebuie s treaca prin izolaia care are o rezistent foarte mare. 6. Izolarea suplimentar de protecie .Se poate realiza prin:aplicarea unei izolri suplimentare ntre izolaia obinuit de lucru i elemente bune conducatoare de electricitate ale utilajului; aplicarea unei izolaii exterioare pe carcasa utilajului electric; izolarea amplasamentului muncitorului fat de pmant. 7. Protecia prin legatura la pmnt.Este folosit pentru asigurarea personalului contra electrocutrii prin atingerea echipamentului si instalaiilor care nu fac pare din circuite de lucru dar care pot intra accidental sub tensiune din cauza unui defect de izolaie. Sistemul de priz(legat la pmant) separat pentru fiecare utilaj prezint urmtoarele dezavantaje: este costisitor (cantitti mari de materiale si manoper), unele utilaje

19

(transformatoare de sudur , benzi , etc.) se mut frecvent dintr-un loc n altul; legtura este de multe ori incorect, executat datorit caracterului de provizorat al instalaiei. 8. Protecia prin legarea la nul.Se realizeaz reele generatoare de protecie care insoesc n permanent reeaua de alimentare cu energie electric a utilajului. 9. Protecia prin egalizarea potenialelor.Este un mijloc secundar de protecie i const n toate prile metalice ale diverselor instalaiilor i construciilor care n mod accidental ar putea intra sub tensiune i ar putea fi atinse de ctre un muncitor ce lucreaz sau de ctre o persoan care trece prin acel loc.

Accidente electrice Se produc prin aciunea violent i vtmat a curentului electric asupra omului.Ele se pot imparti in 2 mari categorii: 1. Electrocutri(ocul electric) sunt accidente provocate de trecerea prin corpul omenesc al unui curent electric de intensitate periculoas care conduce in general la vtmarea organelor interne sau la moarte. 2. Electrotraumatisme-produc de obicei vtmari externe. In cazul electrocutarii curentului electric strbtnd corpul omenesc acionnd asupra centrilor nervoi i a muchilor inimii putnd provoca n cazuri grave stop respirator , stop cardiac i moartea. Electrocutarea se poate produce atunci cnd omul atinge simultan 2 puncte care au ntre ele o diferena de potenial de 40V. Gravitatea accidentului este dependent de intensitatea curentului care strbate organismul influenat la randul ei de rezistena electric a corpului.Aceasta depinde de starea stratului superficial al pielii (grosimea stratului superficial al pielii , curtenia epidermei). Dac pielea este uscat i nu prezint vreo ran, existent ei electrica este 40.000 de pn la 100km dac nu scade sub 1000 . 3. Gravitatea electrocutrii este determinat de: -intensitatea curentului care trece prin corpul accidentatului intre 0,01-0,05A in cazul current alternativ si 0,05-0,09 n caz curent continuu.

20

Nu se produce moartea ns accidentatul nu se poate elibera singur de sub aciunea curentului , dac nu se intervine rezistivitatea electric a corpului scade ceea ce atrage creterea curentului depind 0,09A n curent continuu sau 0,05A n current alternativ. Se produce fibrilaia inimii i moartea victimei . -traseul urmat de curent prin corpul accidentatului cnd curentul strbate organele vitale (inim , plamani, centri nervoi), electrocutarea este deosebit de periculoas. -durata aciunii curentului.n cazul n care curentul trece prin inim iar accidental rmne sub aciunea acesteia mai mult de 0,1; 0,2 secunde accidental este mortal. Electrocutrile sunt provocate prin atingere direct sau prin atingere indirect Atingerea indirect const n atingerea elementelor metalice neizolate sau cu izolaia defect. Atingerea indirect const n atingerea unor elemente metalice ale instalaiilor , elementelor care nu fac parte din circuitul electric i care nu trebuie s fie sub tensiune dar care datorit deteriorarii izolaiei au intrat accidental sub tensiune.

21

Bibliografie

1. Masurari electronice Anca Georghiu Ion Spanulescu Editura Victor, Bucuresti 2002 2. Masurari electrice si electronice Ing. Eugenia Isac Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1993 3. Manualul inginerului electronist dr. doc. ing. Edmond Nicolau dr. ing. Vasile Catuneanu ing. M. Dragulinescu Editura Tehnica, 1987, vol. I 4. Manualul montatorului de aparatura electronica ing. E. Abrankion ing. A. Coliu ing. M. Dumitrescu Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1971

22