CUPRINS

Capitolul I. Prezentarea generala a ntreprinderii I.1.Scurt istoric I.2.Obiectul de activitate I.3.Resursele ntreprinderii I.3.1.Resursele financiare I.3.2.Resursele umane I.3.3.Resursele materiale I.4.Caracterizarea economicofinanciara a activitilor ntreprinderii Capitolul II. Implicarea factorilor de mediu in activitatea ntreprinderii II.1.Macromediul ntreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitii ntreprinderii II.2.Micromediul ntreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitii ntreprinderii II.3.Relatia ntreprindere-piaa II.4.Obiectivele economice ale ntreprinderii in condiiile pieei concureniale Capitolul III. Structura organizatorica a ntreprinderii III.1.Prezentarea structurii funcionale (de conducere) a ntreprinderii III.2.Prezentarea structurii operaionale (de producie si concepie)a ntreprinderii III.3.Documentele de formalizare a structurii organizatorice (registru de organizare si funcionare; organigrama; fisa postului) III.4.Masuri de perfecionare a structurii organizatorice Capitolul IV. Funciunile ntreprinderii IV.1.Functiunile componente ale sistemului organizrii procesuale a ntreprinderii IV.2.Mecanismul funcionarii ntreprinderii IV.3.Interdependenta funciunilor ntreprinderii Capitolul V. Strategii economice ale ntreprinderii. Planul ca instrument de concretizare si realizare a acestora V.1.Importanta strategiilor economice pentru activitatea a ntreprinderii V.2.Elaborarea strategiei economice a ntreprinderii

V.3.Elaborarea planului economic al ntreprinderii V.4.Elaborarea planului de afaceri al ntreprinderii Capitolul VI. Eficienta economica a activitatii ntreprinderii VI.1.Indicatori de exprimare a eficientei economice VI.2.Indicatorii rentabilitatii VI.3.Indicatori de eficienta a utilizrii forei de munca VI.4.Posibilitati de cretere a eficientei economice CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII I.1.Scurt istoric

S.C. BUNEM S.R.L. s-a infiintat la data de 18 iulie 1997 ca societate cu rspundere limitata.Numarul acionarilor era de 5,cu un capital social de 2.000.000. Societatea a fost nscrisa la Registrul Comerului cu numrul J39/326/18.07.1997. Infiintarea societatii a fost publicata in Monitorul Oficial partea a IV-a,numarul 197/1991.Sediul societatii a fost stabilit in Strada Clementei, nr.41. la 16 mai 2000 se majoreaz capitalul de la 2.000.000 la 20.000.000 lei. Suma de 18.000.000 lei rezultnd din profitul net al firmei realizat in primii 2 ani de activitate. La data de 1 ianuarie 2000 numrul asociailor micsoreaza de la 5 la 4, prin plecarea unui asociat, aciunile acestuia fiind cumprate de ceilali acionari. La data de 1 iulie 2002 numrul acionarilor se reduce de la 4 la 1, societatea devenind societate cu rspundere limitata cu asociat unic. In data de 1 ianuarie 2004 societatea isi majoreaz capitalul de la 20.000.000 la 30.000.000, majorarea capitalului se face prin prelevri ale profitului net conform bilanurilor contabile din perioada 2001-2003. Societatea isi construiete un sediu in Comuna: Filipestii de Padure, sat:Ghitesti ,durata funcionarii firmei fiind pe termen nelimitat de la data nmatriculrii in Registrul Comerului. In funcie de cerinele activitatii societatea isi deschide birouri ,sucursale, depozite, magazine in tara sau strintate cu ndeplinirea formalitatilor legale in vigoare.In data de 29 iunie 2000 societatea isi mareste numrul asociailor de la

1 la 2,cei doi asociai detinand la aceasta data, in cote egale de 50% fiecare , capitalul social de 1.345.455 mii lei. In anul 2000 Consiliul Naional al ntreprinderilor Mici si Mijlocii din Romnia a acordat societatii comerciale BUNEM S.R.L. Diploma pentru Locul 3 pe domeniul Protecia de rezervoare, cisterne si containere metalice;productia de radiatoare si recipienti sudati pentru nclzire centrala conform clasificrii din Topul Naional al Firmelor Private 2000. In anul 2001 Consiliul Naional al ntreprinderilor Mici si Mijlocii din Romnia a acordat societatii comerciale BUNEM S.R.L. Diploma pentru Locul 4 pe domeniul Producia de rezervoare, cisterne si containere metalice; producia de radiatoare si recipienti sudati pentru nclzire centralaconform clasificrii din Topul Naional al Firmelor Private 2001.

I.2.Obiect de activitate
Societatea BUNEM S.R.L. este o societate de producie si prestri servicii, obiectul de activitate principal,in conformitate cu activitatile prevzute in Codul Caen este 2821 producia de rezervoare, cisterne si containere metalice;productia de radiatoare si recipienti sudati pentru nclzire centrala. Societatea desfasoara pe lng obiectul de activitate principal si alte activitati: Proiectare, avizare, execuie, montaj si reparaii recipiente metalice stabilite sub presiune cu parametrii maximali p=250 bari; tmax.=850 grade C si t min.=-196 grade C; Proiectare, montaj si reparaii recipienti sudati de abur, apa calda si recuperatoare cu parametrii maximali:420t/h*100 bari *550 grade C;

 Construire, montare si reparare recipiente cisterne, recipiente container si butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, conform PT C 27-Colectia I.S.C.I.R.; Construire, montare conducte tehnologice conform PT C1-85 Colecia I.S.C.I.R.cu parametrii mximali:p=100 bari, t=550 grade C; Construire, montare conducte tehnologice conform PT Expertize tehnice, proiecie execuie, execuie modificri, consolidri si reparaii construcii metalice industriale , afectate de coroziuni sau cutremure, conform cu cerinele Legii nr. 10/1998 privind calitatea in construcii. Execuie structuri navala, tubulaturi si recipienti sub presiune, conform prescripiei Registrului Naval Roman. Proiectare, execuie instalaii de automatizare. Proiectare, execuie fabrici de bere ,de prelucrare a laptelui, buturi spirtoase, dedurizarea apei, fabrici de sucuri naturale; Reconditionari prin sudura elemente metalice ale preselor, cilindri laminor, maini, unelte, etc. Toate lucrrile se exacuta in sistem de asigurarea calitatiii conform cerinelor ISO 9002-1987. Autorizat I.S.C.I.R. pentru execuie nr. 106/11.06.1997 Autorizat I.S.C.I.R. pentru proiectare nr. 36/03.08.1998 Autorizat R.N.R. pentru execuie nr.17/09.01.2001 Autorizat Renel pentru instalaii electrice de JT si MT nr.2878 D3

I.3.Resursele ntreprinderii 1.3.1.Resursele financiare

Societatea BUNEM S.R.L. la sfarsitul anului 2004 are resurse totale de

13.626.115 mii lei care se compun din : 9.059.649 mii lei capitaluri proprii; 4.566.466 mii lei surse atrase.

Societatea nu are credite la bnci.

1.3.2.Resursele umane
Societatea are angajai cu carte de munca un numr de 110 salariai si cu contracte de colaborare 10 salariai. Structura personalului salariat se compune din: Personal conducere:25; TESA Ex.:12; Maistri:15; Muncitori:58.

Cei 10 colaboratori sunt specialiti ing topometrie, controale cu ultrasunete si ingineri proiectani in domeniul construciilor.

1.3.3.Resursele materiale

Societatea dispune de fonduri fixe in valoare neta de 238.487 mii lei din care :

terenuri 396.488 mii lei; construcii 761.776 mii lei; utilaje tehnologice 448.714mii lei; mijloace transport 493.917 mii lei; alte mijloace de uz gospodresc 66.170 mii lei.

Investiiile in curs in valoare de 1.414.220mi lei reprezint secia de producie a societatii unde aceasta a nceput sa-si desfasoare activitatea de producie urmnd ca pe msura finalizrii halei sa-si transfere ntreaga activitate de producie de la hala nchiriata de la industria mica la noua hal ade producie, proprietatea societatii.Sectia de producie a fost construita in regie proprie de ctre angajaii societatii.

I.4.Caracterizarea economico-financiara a activitatilor ntreprinderii

In exerciiul financiar contabil ncheiat la 31.12.2004 S.C. BUNEM S.R.L. Ploieti a realizat o cifra de afaceri de 37.645.637 mii lei,veniturile fiind realizate din activitatea de producie a societatii, in suma de 34.549.504 mii lei si 1.226.271 mii lei din vnzri materiale. Comparativ cu anul 2000, cifra de afaceri prezint o cretere de 213,4%.Administratorii societatii au luat masuri de organizare si conducere corecta a contabilitatii, in conformitate cu prevederile Legii 82/1991.In acest sens, au fost respectate principiile fundamentaleale contabilitatii si anume: principiul prudentei metodelor; principiul continuitatii activitatii;

principiul independentei exercitiului financiar-contabil; principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; principiul necompensarii.

Posturile inscrise in bilant corespund cu datele inregistrate in contabilitate puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale. Balanta de verificare a conturilor sintetice a stat la baza intocmirii bilantului contabil si a anexelor. I.PATRIMONIUL Societatea comerciala S.C. BUNEM S.R.L. Ploieti are la data de 31.12.2002 un activ de 13.626.115 mii lei, ce se compune din urmatoarele valori nete: terenuri constructii utilaje mijloace de transport alte mijloace fixe investitii in curs imobilizari financiare stocuri producie in curs de executie marfuri clienti alte creante mijloace banesti cheltuieli anticipate 396.488 mii lei 771.767 mii lei 448.714 mii lei 493.917 mii lei 661.170 mii lei 1.414.220 mii lei 2.227 mii lei 88.608 mii lei 52.577mii lei 308.531 mii lei 1.633.328 mii lei 33.011mii lei 7.913.056 mii lei 13.492 mii lei

Pasivul se compune din: capital social diferente din reevaluare rezerve alte fonduri profit nerepartizat provizioane furnizori alte datorii II. VENITURI Societatea comerciala BUNEM S.R.L. a realizat in anul 2004 venituri totale de 37.645.637 mii lei,venituri ce se compun din: producie vanduta venituri din producie stocata 34.549.304 mii lei 630.621 mii lei 1.245.450 mii lei 560.773 mii lei 252.101 mii lei 909.927 mii lei 4.907.002 mii lei 452.242 mii lei 2.915.854 mii lei 2.380.766 mii lei

venuituri din productie de imobilizari 1.058.036 mii lei venituri financiare venituri din vanzari de marfuri alte venituri 93.030 mii lei 1.226.271 mii lei 88.375 mii lei

III.CHELTUIELI

Pentru obtinerea acestor venituri societatea a efectuat cheltuieli totale de 25.694.359 mii lei, cheltuieli ce se compun din: cheltuieli materiale (inclusiv energie) cheltuieli cu lucrari executate de terti cheltuieli cu taxe si varsaminte asimilate cheltuieli totale cu personalul cheltuieli cu amortizarile cheltuieli exceptionale diferente de curs valutar 10.639.965 9.404.895 245.712 4.492.190 726.484 143.152 41.961

In anul 2004 cheltuielile au crescut procentual cu 168,4% fata de anul 2000.Cheltuielile materiale au fost in ponderea cifrei de afaceri cu 7,94% mai mici decat in anul 2000,iar gheltuielile cu tertii au crescut cu 121,66%,in timp ce cheltuielile cu personalul au fost mai mici cu 6% fata de anul precedent. IV.PROFITUL Societatea a realizat la data de 31.12.2004 un profit brut de 9.590.990 mii lei, pentru a calcula un impozit pe profit de 2.377.497 mii lei.Profitul net de 7.132.493 mii lei a fost repartizat astfel: dividende acionari fond de dezvoltare profit ramas nerepartizat 2.139.748 mii lei 356.625 mii lei

4.636.120 mii lei

Rentabilitatea societatii(profit net/ venituri) in anul 2004 a fost de 18,95%.Fata de anul 200, rentabilitatea a crescut cu 10,4% ca urmare a cresterii de afaceri si a diminuarii cheltuielilor. V.INVESTITII

10

In anul 2004 societatea a realizat cheltuieli de investitii in valuoare de 1.587.259 mii lei, din care: investitii sectia de producie utilaje mijloace de transport 920.033 mii lei 257.827 mii lei 409.400 mii lei

VI.IMPOZITE SI TAXE DATORATE SI VARSATE

Societatea a calculat si evidentiat urm. impozite si taxe: Impozit pe profit ototal datorat ovarsat efecti oramas de varsat Taxa pe valoarea adaugata ototal datorat ovarsat efectiv oramas de varsat Impozit pe venituri salariale ototal datorat ovarsat efectiv oramas de varsat Impozit pe dividende ototal datorat ovarsat efectiv Majorari ototal datorat 64.922 mii lei 213.974 mii lei 213.974 mii lei 353.029 mii lei 313.029 mii lei 40.000 mii lei 2.790.515 mii lei 1.463.515 mii lei 1.327.008 mii lei 2.377.497 mii lei 1.540.000 mii lei 837 497 mii lei

11

ovarsat efectiv

64.922 mii lei

Lichiditatea globala indicator economic ce reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile a inregistrat in anul 2004 o valuare buna: Active circulante/ Datorii curente = 8.720.965/ 4.605.757 x 100 = 19%. Solvabilitatea patrimoniala Capitaluri proprii/ Total active = 6.858.008/ 11.848.794 = 57,9% - a inregistrat o valoare considerata buna, in sensul ca sursele proprii in total pasiv depasesc 50%. In concluzie,apreciem ca rezultatele exercitiului financiar-contabil 2004 sunt bune,iar la data de 31.12.2004 societatea nu are obligatii restante fata de bugetul de stat sau terti.

12

CAPITOLUL II IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII

Ca agent economic S.C. BUNEM S.R.L. isi orienteaza si

desfasoara

activitate sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant, aceasta notiune este foarte complexa incluzand in ansamblul de factori eterogeni de natura economica, politica, sociala, juridica, geografica, demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra ntreprinderii influentand relatiile de piata. In conceptie macroeconomica intreprinderea poate fi parte integranta a mediului ambiant si a componentelor economice ale acestuia. Analiza diferitelor circumstante existente si a efectelor acestora asupra economiei si gestiunii ntreprinderii pune in evidenta trei tipuri de mediu: previzibile; mediul schimbator, unde schimbarile sunt frecvente de amploare mediul turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente de variata si in general previzibile; de anticipat. S.C. BUNEM S.R.L. isi desfasoara activitatea in cadrul unui macrosistem, ca orice alta ntreprindere. Influenta acestuia asupra ntreprinderii se manifesta amploare variata si cu incidente profunde asupra activitatii ntreprinderii si greu mediul stabil, unde schimbarile sunt rare de mica amploare si usor

13

prin mediul ambiant in care isi desfasoara activitatea si in care aceasta isi gaseste valorificarea rezultatelor sale. Cunoasterea mediului ambiant este necesara S.C. BUNEM S.R.L. cel putin pentru: satisfacerea cantitativa si calitativa a unor cerinte ce nu pot fi analiza factorilor de mediu care face posibila satisfacerea in conditii asigurarea conditiilor pentru elaborarea unor strategii, respectiv identificate decat din analiza evolutiei mediului ambiant; de eficienta a necesitatilor de resurse materiale, financiare si umane; planuri, la nivel de ntreprindere, realiste si competitive. Principalele dezavantaje ale mediului ambiant pentru o societate comerciala sunt: intensificarea si modernizarea concurentei; complexitatea mediului ambiant; pozitia ocupata la un moment dat in cadrul unor anumite piete; reducerea duratei de viata a produselor etc.

II.1. Macromediul ntreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii ntreprinderii

Intreprinderea functioneaza in conditii de eficacitate ridicata atunci cand iesirile corespund sub toate aspectele cerintelor mediului ambiant extern. Macromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general ai mediului ambiant cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii firmei si asupra agentilor economici cu care aceasta se afla in contact nemijlocit.

Componentele macromediului sunt urmatoarele:

14

factori economici; factori tehnici si tehnologici; factori de management; factori socio-culturali; factori ecologici si naturali; factori politici; factori demografici; factori juridici.

Factori

economici.Mediul

economic

este

alcatuit

din

ansamblul

elementelor care compun spatiul economic in care actioneaza firma,putem mentiona: piata, puterea de cumparare a populatiei, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar. Piata interna si externa influenteaza activitatea firmei astfel incat pe baza studiului cererii aceasta isi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, cantitatea de fabricat, preturile precum si serviciile ce vor fi oferite si alte elemente ale strategiei acesteia. Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare de optica in sensul orientarii productiei firmei catre ceea ce se cere pe piata. Prin intermediul petei interne si externe firma influenteaza si ea mediul in sensul schimbarii exigentelor consumatorilor. Puterea de cumparare a populatiei influenteaza activitatea unei intreprinderi prin dimensionarea productiei la nivelul cererii impuse la un moment dat. Cu cat puterea de cumparare creste cu atat productia va creste si invers. Prin intermediul acestor factori mediul este si influentat de activitatea firmei. Nivelul si ritmul dezvoltarii economice influenteaza nivelul de dezvoltare al firmei, marimea capacitatii de producie, nivelul productiei si alte caracteristici ale activitatii firmei. Prin activitatea desfasurata si firma influenteaza nivelul si ritmul dezvoltarii economice, spre

15

exemplu desfasurarea unei activitati la un nivel inalt calitativ in cadrul unei institutii de invatamant superior favorizeaza dezvoltarea economica a tarii ca urmare a asigurarii forei de munca specializate cu toate efectele pozitive ce decurg din folosirea acesteia. Potentialul financiar al unei tari influenteaza activitatea unei firme in sensul ca un potential ridicat va favoriza activitatea firmei si invers, un potential financiar ridicat favorizeaza creditarea activitatii productive, finantarea invatamantului cultura, ocrotirea sanatatii etc. Pe de alta parte o activitate eficienta desfasurata in cadrul unei intreprinderi, a institutiilor de invatamant, in cercetare contribuie la cresterea potentialului financiar al mediului national respectiv. Prin intermediul acestei grupe de factori economici se realizeaza un schimb permanent intre firma si mediu. Factori tehnici si tehnologici. Sunt reprezentati in special de: nivelul tehnic al masinilor, echipamentelor, instalatiilor furnizte intrepinderii din tara sau strintate, nivelul tehnologiilor folosite, licentele cumprate, capacitatea de documentare, capacitatea de inovare.Mediul acesta prin ansamblul factorilor specifici influienteaza nivulul productivitatii muncii si al costurilor de productie,calitatea produselor, nivelul profitului, in general rezultatele economice finale ale societatii.In condiiile impactului, rezultatele cercetarilor stiintifice,acesti factori au o influienta din ce in ce mai mare ca urmare a accelerarii uzurii morale a produselor si tehnologiilor, a reducerii duratei de aplicare in toate domeniile de activitate.Analizand nivelul dotarii tehnice si a tehnologiilor folosite de S.C. BUNEM S.R.L. in comparatie cu alte intreprinderi din tara si din strintate cu obiect de activitate similar, se constata ca aceasta se afla la un nivel egal sau superior nivelului acestora.Rolul managementului consta in luarea unor decizii care sa vizeze eliminarea decalajelor nefavorabile firmei in scopul cresterii competitivitatii acesteia.

16

Factori de management.Acestia sunt necesari in cadrul S.C. BUNEM S.R.L. pentru crearea premiselor de folosire corecta si eficienta a sistemelor, metodelor, tehnicilor si procedeelor specifice.Factorul de management exprima gradul de organizare, coordonare, evaluarea mediului ambiant , masura in care cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul din societate sa foloseasca posibilitatile respectivului madiu. Functionarea ntreprinderii este influientate puternic de sistemul de management practicat la nivelul mediului national si international in care S.C. BUNEM S.R.L. functioneaza, activitateas acesteia fiind influientata si de nivelul managementului practicat pe plan mondial astfel daca la nivel mondial se practica o serie de metode, tehnici performante de management acestea pot face obiectul transferarii de cunostinte si pot fi folosite si in firmele de la nivel national. Factori socio-culturali.Mediul acesta se compune din :populatia urbana si rurala, nivelul de ocrotire al sanatatii, ponderea si calitatea activitatilor cultural artistice, mentalitatea; acest mediu este format din elemente referitoare la sistemul de valori, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, structura sociala a populatiei.Aceste componente pot influienta in anumite conditii decisiv asupra comportamentului consumatorilor, segmentarii pietelor, comunicarii firmei cu piata.In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. ponderea ce mai mare o detine populatia urbana, aproximativ 90%, in general cu un nivel de calificare superior ce determina dezvoltarea societatii in mod pozitiv sub aspectul calitatii produselor, nivelului productiivitatii muncii, in general prin prizma eficientei economice.Nivelul de dezvoltare al invatamantului favorizeaza pregatirea forei de munca si implicit eficienta activitatii unei societati, spre exemplu un invatamant de inalt nivel calitativ reprezinta o premisa favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicari lor in activitatea productiva si invers. Mentinerea capacitatii de lucru a forei de munca prin actiuni de ocrotire a
17

sanatatii printr-un sistem sanitar bine dotat si structurat contribuie la buna desfasurare a activitatii in cadrul firmelor si invers.Activitatile cultural artistice, pentru unii fara nici o legatura cu activitatea ntreprinderii influienteaza aceasta activitate prin faptul ca ele contribuie la refacerea forei de munca, simuleaza creativitatea personalului, incurajeaza comunicarea, cu toate efectele favorabile asupra eficacitatii societatii comerciale.Mentalitatea ca un ansamblu de concepte si convingericare determina comportamentul si gandirea unei persoane, influienteaza activitatea desfasurata de respectiva persoana in cadrul firmei. Factori ecologici. Acestia sunt reprezentati de componentele inconjurator omului si anume:relieful,resursele subsolului, clima, flora, fauna, in general cadrul natural de desfasurare a vietii materiale.Inca din faza de proiectare a unei intreprinderi si apoi in fata de constructi a acesteia se va tine seama de condiiile de relief si clima, de necesitatea amplasarii cestei in aproprierea surseler de materie prima si de apa, functionarea firmei depinzand de componentele mediului inconjurator si in primul rand de resursele de materie prima,De asemenea alegerea mijloacelor de transport ce se vor utiliza intr-o anumita zona geografica va depinde de relief si clima;astfel societatea S.C. BUNEM S.R.L. avand sediul in Ploieti si colaborand la nivel national este influientata atat de relieful judetului Prahova etajat de la nord spre sud cuprinzand trei trepte:in nord se afla m-tii Bucegi, Garbova si m-tii Grohotis urmati de zona deluroasa cu altitudini de 400-900 metrii(sub Carpatii Buzaului si Prahovei), apoi zona de campie cu ponderea cea mai mare din suprafata judetului,cat si de relieful tarii format din munti 26,2%, dealuri 36,5% si campii 37,3%. Resursele naturale si in special apa au cea mai mare influienta asupra activitatii firmelor, caracterul practic neregenerabil al unor resurse, combinat cu cresterea galopanta a preturilor influienteza costurile de producie, rata rentabilitatii si preturile de vanzare.Prin activitatea desfasurata intreprinderea influienteaza si ea mediul inconjurator,fie in sensul mentinerii si pastrarii lui, fie
18

prin degradarea lui.De aceea se impune o cretere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung in vederea cunoasterii si protejarii mediului inconjurator. Factori politici.In acest mediu pot fi incluse ritmurile de dezvoltare a unor ramuri,obtiunile privind ponderea privata proprietatilor private si publice, politicile de creditare si sustinere a exporturilor si importurilor,precum si politicile de impozitare.Cu cat ritmurile de dezvoltare sunt mai mari cu atat activitatea unei intreprinderi productive,va fii influientata favorabil si invers.Important este ca manementul firmei sa sesizeze influienta acestui mediu asupra firmei, cat si a firmei asupra acestui mediu si sa ea deciziile care se impun. Factori demografici. Mediul demografic include totalitatea elementelor demografice ce actioneaza asupra firmei atat direct cat si indirect. Acesta se poate definii prin indicatori specifici precum numrul populatiei, structura pe varsta si sexe, structura socio-profesionala, populatia activa, populatia ocupata si ponderea lor in totalul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala a populatiei, pe mediul urban si rural. Judetul Prahova are o populatie de 829.945 locuitori, populatia urbana 420.162, populatie rurala 409.783 locuitori.Din numrul total al populatie sunt de sex masculin 403.139 si de sex feminin 426.806. Densitatea medie a populatiei din judetul Prahova este de 176 locuitori/kmp.S.C. BUNEM S.R.L. are un numar total de 110 salariati din care aproximativ 90% din mediu urban,repartizati astfel:23 femei si 87 barbati si dupa varsta, intre 18 si 30 ani 27%,intre31 si 45 ani 60%, iar intre 46 si 65 ani 9%.Analiza acestor indicatori permitand o evaluare corecta atat a dimensiunii cererii potentiale a petei ntreprinderii cat si a eficientei acesteia.

19

Factorii juridici. Mediul juridic este format din ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea unei intreprinderi.Cei mai semnificativi factori juridici sunt legile, hotararile guvernamentale, ordonantele, ordinele ministrilor, hotararile prefecturilor sau primariilor, Consiliilor locale si Judetene, care cuprind o serie de norme de drept de a caror respectare sunt reponsabili agentii economici. Dintre legile pe baza carora functioneaza S.C. BUNEM S.R.L. putem amintii Legea 82/91 ce rteprezinta Legea Contabilitatii, legea 15/94 ce reprezinta Legea amortizarii capitatalului fix, Legea 64/95 ce se refera la procedura reorganizarii si lichidarii juridice.Legea 10/95 ce se refera la calitatea in constructii si nu in ultimul rand Legea 31/90 ce reprezinta Legea Societatiilor Comerciale.

II.2Micromediul ntreprinderii si influienta componentelor acestora asupra activitatii ntreprinderii

Micromediul cuprinde ansamblul componentelor cu care firma este in relatie directa, dictate de necesitatea atingerii obictivelor sale si de perspectiva. Aceste componente sunt reprezentate de: furnizorii de marfuri prestatorii de servicii furnizorii de forta de munca clientii concurenta organismele publice
20

Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diferiti agenti economici care in baza unor relatii contractuale ii asigura firmei resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente si utilaje,etc. In contactarea agentilor economici de mediu firma trebuie sa dispuna de informatii referitoare la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al ntreprinderii furnizoare (de exemplu stabilitatea economica, disciplila tehnologica, precum si alte informatii refiritoare la factorii perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea firmei printre furnizorii firmei S.C. BUNEM S.R.L. putem enumera S.C. ITALINOX S.R.L. TARGOVISTE S.C. METALROM S.A. S.C. DIRECTLINE S.A. S.C. EXPOTEHNICA S.R..L S.C. BADUC S.A. S.C. ROMART S.R.L. S.C. SILCOTUB S.A. ZALAU

Prestatorii de servicii sunt reprezentati de persoane fizice si juridice care pot oferii o gama larga de servicii utile realizarii obictului de activitate al ntreprinderii cum ar fi firmele de transport, agentii de publicitate, firmele care presteaza servicii de reparatii, servicii bancare, telefonice, etc.Printre prestatorii de servicii ai S.C. BUNEM.S.R.L. putem aminti: S.C. AUTOTRANS S.A. S.C. ASESOFT S.R.L. S.C. PLATIN SYSTEM S.R.L. S.C. GEMACENTER S.R.L.
21

S.C. CONDURI SULT S.R.L. S.C. ROMTELECOM S.A. S.C DISTRIGAZ S.A. S.C. ELECTRICA S.A. Banci: B.C.R., EUROMBANK, REIFFEISEN, BANCA

TRANSILVANIA, B.R.D.

Furnizorii forei de munca sunt agenti de mediu cu influiente considerabile asupra ntreprinderii datorata rolului factorului uman in procesul muncii. In sfera acesto furnizori pentru S.C. BUNEM S.R.L. intra: Institutii de invatamant Oficiul de plasare si ocupare a forei de munca PRAHOVA Alte institutii specializate

Clientii, in aceasta categorie intra consumatorii, utilizatorii, diverse intreprinderin comerciale, agentii guvernamentale care alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si al persoanelor fizice carora le sunt oferite pentru utilizare si consum marfuri, bunuri, servicii realizate de firma. Printre clientii S.C. BUNEM S.R.L. putem enumera: S.C. TIMKEN S.A. S.C. DANONE S.R.L. S.C. CAHIRO S.A. S.C. BRITHIS AMERICAN TABACCO S.A. S.C. COCA COLA S.A. S.C. UNILEVER S.A.

22

Concurenta, aceasta componenta poate fi reprezentata de firme si persoane fizice care isi disputa aceleasi categorii de clienti, iar in situatiile frecvente aceeasi furnizori sau prestatori de servicii. Concurentii se deosebesc intre ei prin rolul pe care il au in raporturile cu clientii, atitudinea fata de noutati, stilul de interventie pe piata, formele de comunicare cu utilizatorii si consumatorii. Pruintre aceste elemente de diferentiere ei pot fi grupati in:lideri, inovatori, conservatori, timizi. Printre concurentii firmei S.C. BUNEM S.R.L. se enumara S.C. INSERV S.R.L. si S.C. MANTICAR S.A. Organismele publice sunt reprezentate de asociatii profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa, publicul consumator, organismele de stat locale si centrale, financiare,vamale de justitie fata de care intreprinderea are obigatii legale. In concluzie mediul ambiant determina multitudinea de efecte asupra ntreprinderii cum ar fi: oAdoptare de structuri organizatorice suple, adecvate frecventei, complexitatii si amplitudinii schimbarilor oMultiplicarea punctelor de contact intre firma si mediul exterior pentru sesizarea operativa si corecta a schimbarilor oDiferentierea modului de definire atributiilor in cadrul activitatii firmei in funcie de gradul de afectare a acestora la shimbarile mediului oCresterea rolului activitatilor de prognoza, de anticipare a schimbarilor.

23

II.3 Relatia ntreprindere-piata

Principala componenta a mediului in care o firma apare atat in calitate de ofertant cat si de cumparator este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale ntreprinderii cu mediul sau si este un sistem de coordonare si cooperare care are la baza schimbul si contractul. Relatia poate fi reprezentata astfel: PIATA FORTEI DE MUNCA
aentiile de plsare a fortei de munca persoane fizice patronatul sindicatele

PIATA FINANCIARA
bancile bursa

Materiile prime Materiale Furnizorii de informatii Furnizorii de servicii

S.C. EMSERV S.R.L.

Concurenta Clienti

S.C. CORMY S.R.L.

PIATA DE APROVIZIONARE

PIATA DE DESFACERE

In relatia complexa ntreprindere-mediu in general, respectiv ntreprinderepata in particular pot fi subliniate urmatoarele aspecte: 1. Studiul petei este premisa, punctul de plecare in activitatea firmei. Mecanismele petei reprezentative pentru firma sunt: Teren de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva;

24

 Sursa de idei pentru produse si servicii noi sau modernizarea celor existente; Mediul de testare pentru unele produse si servicii noi; Mediul de testare a metodelor noi de distributie si promovare a produselor si serviciilor. Pentru fundamentarea deciziilor privind activitatea de aprovizionare, producie, desfacere sunt necesare urmatoarele informatii( despre piata): - referitoare la consumatorii actuali si potentiali; - referitoare la studierea si caracterizarea canalelor de distributie; - referitoare la firmele concurente; - referitoare la categoriile de preturi practicate de concurenta si nivelul lor. 2. In fluxul aprovizionare-productie-desfacere primul stadiu aprovizionarea si al treilea desfacerea reflecte legatura cu piata. 3. Succesiunea logica in fundamentarea activitatii ntreprinderii trebuie sa fie desfacere, aprovizionare, producie, desfacere. Initial trebuie sa se identifice cererile nesatisfacute ale petei, se va fundamenta initial planul de desfacere, apoi de aprovizionare si programul corespunzator de producie care vor asigura realizarea programului de desfacere. 4. Orientarea activitatii ntreprinderii catre obiectivele prioritare si anume: satisfacerea in conditii optime a nevoilor consumatorilor prin produsele cresterea eficientei economice si rentabilitatii pe baza cresterii Acestea definesc scopul si insasi ratiunea existentei ntreprinderii iar realizarea lor e conditionata de: 1. cresterea supletei adaptabilitatii si flexibilitatii firmelor in raport cu mediul; 2. promovarea unui management anticipativ;
25

create si oferite; volumului vanzarilor si a profitului realizat pe seama fiecarui produs.

3. cunoasterea, prevederea per- manenta a modificarilor in perspectiva ale petei; 4. stabilirea strategiei optime de actiune.

II.4 Obictivele economice ale ntreprinderii in condiiile petei concurentiale

Ofirma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obictive care sa contribuie la cresterea cifrei de afaceri , a solvabilitatii, a profitului, la mentinerea firmei pe piata si la cucerirea de noi piete.In condiiile actuale sub raportul concurentei intreprindera este un organism complex care are ca obiectiv in principaln maximizarea profitului, si care se confrunta cu o multitudine de obictive contradictorii de tactica si strategia dezvoltarii ei si de satisfacerea intereselor proprii, managerului, salariatilor care uneori pot fi divergente. Analiza concurentei si a factorilor de monopol nu poate gravita doar in jurul pretului. Profitul nu poate fi considerat ca simplu motiv in functiunea mecanismelor economiei de piata, oricat ar fi el de important.Concurenta consta intr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cazul relatiilor dintre furnizori pentru captarea unei clientele cat mai numeroase. Pentru definirea acestei forme de comportament trebuie avute in vedere urmatoarele specte: interesele si aspiratiile clientelei tinand cont de faptul ca aceasta libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor in este eterogena; calitate de ofertanti. Fimele nu actioneaza pe principiul primului impus, ci pe baza unor scenariisrtategige cautand sa coreleze interesele curente de asigurare a
26

veniturilor cu cele viitoare dezvoltare si consolidare a pozitiilor pe piata recurgand la un set diversificat de masuri si metode. Existenta in mediul economic a unor stari psho-sociale care impun necesitate obictiva sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentilor economici.In economia de piata concurenta apare ca o facand parte din regulile de joc ale pietei.Activitatea de piata a intreprinderilor este marcata de prezenta intreprinderilor concurente care isi disputa oportunitatile oferite de aceste pite.In dubla lor ipostaza (cumparatorul si vanzatorul ) intreprinderea isi plaseaza competitia dintreele in doua planuri: ele isi disputa furnizorii,prestatorii de servicii, disponente de forta de munca; isi dusputa clientii, furniozorii urmarind obtinerea celor mai avantajoase conditii in asigurarea resurselor si in plasarea productiei proprii pe piata. Competitivitatea agentilor economici este determinata in principal de urmatorele marimi caracteristici: 1)costuri 2)pret 3)calitatea Sistemul relatiilor de concurenta este format din ansamblul raporturilor de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pitelor de desfacere.Gradul de intensitate al concurentei este impus de raporul cerere-oferta, masura echilibrarii raporului cerere-oferta, raporul de forte in care se plaseaza pe piata agentii economici. In general mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul celor 4 piloni ai politicii de marketing, si anume: produs-promovare-pretplasament.Concurenta directa se manifesta intre firmele care apar pe piata cu bunuri identice sau cu mici diferente destinate satisfacerii aceluiasi game de

27

nevoi.In acest caz diferentiere dintre concurenti se realizeaza prin imaginea de marca, prin concurenta dintre marci. Concurenta directa se manifesta cand intreprinderea se adreseaza aceleiasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferta unei gama variate de bunuri. Forta comprtitiei si implicarea ei asupra activitatii ntreprinderii depinde de marirea si pozitia economica a celor care se confrunta.

28

CAPITOLUL III STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII

Aceasta ca expresie a organizrii formale se proiecteaza pe baza unor norme, reguli, principii si documente oficiale. Structura organizatorica componenta acesteia a structurii activitatiile generale impuse de a firmei realizarea reflecta obiectivelor anatomiaintreprinderii.Modul de concepere detaliere si implementare a influienteza intreprinderii.Structura organizatorica reprezina ansamblul persoanelor sub diviziunilor organizatorice(divizii, directii, servicii, birouri, sectii, ateliere) si al relatiilor dintre ele orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale ntreprinderii. Aprecierea structurii organizatorice a unei firme reprezinta un proces de cunoastere, intelegere si explicarea situatiilor existente, prin analiza detaliata a factorilor care influienteaza starea ei.Acesti factori sunt:strategia de dezvoltare a firmei, tipuri si complexitatea productiei, talia ntreprinderii, calitatea resurselor umane utilizate, mutatiile ce au loc in cadrul firmei, cadrul juridic. In ansamblul ei structura organizatorica prezinta: structura functionala(de conducere) structura operationala(de conceptia si executie)

29

III.1 Prezentarea structurii functionale (de conducere) a Intreprinderi

Structura de conducere reprezinta ansamblul functiilor de conducere si compartimentelor(servicii, birouri) tehnice, economice, comerciale, administrative, modul de constituire si grupare al acestora precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare al procesului managerial si al proceselor de executie.In parte referitoare la conducerea firmei si planul de afaceri trebuie sa se prezinte structura organizatorica, date cu privire la personalul de conducere si responsabilitatile acestora, iar in partea referitoare la personal trebuie prezentate date cu privire la personalul care este necesar pe total, pe structura, pe categorii economice, categorii de calificare precum si salarizarea acestuia. Structura organizatorica functionala a S.C. BUNEM S.R.L. cuprinde: 1)componente (functia, nivelul ierhic, postul, compartimentul) 2)ordinea (nivelul ierhic si ponderea ierhica) 3)relatiile organizatorice Componentele : Postul-reprezinta cea mai simpla sub diviziune organizatorica putand fii definita prin ansamblul obiectivelor cu atributiile, sarcinile, competentele si responsabilitatile asociate care revin in mod regulat unei persoane care se angajeaza in cadrul firmei.Fisa postului reprezinta instrumentul prin baza careia se realizeaza aprecierea si a competentelor necesare ocuparii postului. Evaluarea, salarizarea si premiile acordate personalului au la baza atributiile si sarcinile prevazute in fisa postului si modul lor de indeplinire. Obiectivele
30

postului justifica ratiunea infiintarii si funcionarii lui. Pentru realizarea obiectivelor titularului postului ii sunt conferite atributii, sarcini, competente si responsabilitati adecvate. A. Sarcina proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala fiind efectuata de regula de o singura persoana. Ele sunt componentele cele mai dinamice ale postului si ca atare schimbarile calitative care se manifesta in cadrul lor atrag modificari in structura organizatorica. B. Atributii ansamblul sarcinilor precis conturate care se executa periodic sau continuu de salariati care au cunostiinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. Trasaturile unui post sunt: autoritatea formala (limitele in care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale postului), competenta profesionala (nivelul de pregatire, experienta), prestigiul profesional (realizarea obiectivelor individuale si implicit a celor fundamentale si derivate ele firmei), responsabilitatea (obligatia titularului postului de a indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului).

Functia constituie factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, autoritatii si responsabilitatii. Analizate dupa natura competentelor responsabilitatilor si atributiilor functiile pot fi grupate in: - de conducere, caracterizate print-o pondere ridicata a competentelor, responsabilitatilor si atributiilor implicate de executarea atributelor (functiilor) conducerii (previziune, organizare, coordonare, control, antrenare, evaluare); de executie, in a caror componenta se regasesc competentele, responabilitatile si atributiile a caror desfasurare implica transpunerea in practica a deciziilor emise de titularii functiilor de conducere.
31

Compartimentul reprezinta un grup inchegat de persoane reunite sub aceeasi autoritate ierarhica carora le revin atributii si sarcini cu caracter permanent bine precizate. Caracteristicile de baza sunt: existenta relatiilor intre membrii grupului determinate de omogenitatea sau complementaritatea activitatii exercitate; existenta relatiilor de dependenta a tuturor membrilor grupului fata de un manager; caracterul stabil al atributiilor si sarcinilor pe care le are de indeplinit. Tipuri de compartimente: ele pot fi grupate dupa urmatoarele criterii : In funcie de individualitatea atributiilor si sarcinilor, de volumul -elementare; -complexe. Cele elementare sunt cele in care se realizeaza de regula o activitate omogena. Managerul sau seful de compartiment aflandu-se pe ultima treapta de delegare a autoritatii, toti ceilali fiind executanti. Cele complexe sunt cele care grupeaza sub o autoritate unita fie mai multe compartimente fie compartimente elementare si executanti nemijlociti. In funcie de natura autoritatii compartimentele pot fi: -ierarhice; -functionale; -de stat major. Cele ierarhice sunt cele care se caracterizeaza prin dreptul de dispozitie si control pe care il au sefii acestora asupra sefilor compartimentelor direct subordonate. Cele functionale sunt cele care caracterizeaza prin dreptul de conducerii acestora de a formula prescriptii, reguli si indrumari in domeniul special lor. acestora si de nivelul de delegare a autoritatii:

32

Cele de stat major sunt cele care au un rol consultativ, de specialitate pentru compartimentele ierarhice contribuind la pregatirea si controlul deciziilor si realizarea acestora. Sefii acestor compartimente nu dispun de autoritate ierarhica asupra celorlalte compartimente (marketing, management). Directorul. Este subordonat direct directorului general al societatii S.C. BUNEM S.R.L., in fata caruia este unicul raspunzator de bunul mers al activitatii filialei. El este presedintele comitetului director al filialei si asigura conducerea curenta, ducand la indeplinire sarcinile si hotararile comitetului director si al Consiliului de Administratie al societatii. Este reprezentantul directorului general al societatii S.C. BUNEM S.R.L. pe plan comercial, social, juridic si penal in limitele de competenta atribuite lui de catre acesta din urma. Directorul coordoneaza activitatea inginerului sef si a directorului economic. Impreuna cu directorul economic angajeaza cheltuieli materiale si banesti ale societatii, raspunde de respectarea disciplinei contractuale si financiare, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii patrimoniului, dezvoltarea si gospodarirea eficienta a bunurilor incredintate, de desfasurarea unei activitati productive la un nivel calitativ superior in vederea obtinerii de profit. Inginer sef. Este subordonat directorului si executa sarcinile stabilite de acesta, de comitetul director al firmei si de Consiliul de Administratie al societatii. Este membru al comitetului director si organizeaza, coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea financiar-contabila si de gestionarea bunurilor materiale. Asigura indrumarea, coordonarea si controlul urmatoarelor compartimente: contractere si derulare contracte, tehnic-tehnologic, aprovizionare, preturi su tarife, gestiuni.

33

Compartimentul

salarizare.

Este

subordonat

directorului,

seful

compartimentului coordoneaza direct intregul personal din subordine si are urmatoarele atributii: elaboreaza criterii de evaluare a muncii fiecarui post, evalueaza performantele in munca obtinute de fiecare salariat, stabilete veniturile in funcie de munca prestata si de condiiile specifice ale locului de munca. Compartimentul Personal, Invatamant, Protectia Muncii. Seful compartimentului coordoneaza direct intregul personal si din subordine si are atributii in urmatoarele domenii: elaborarea strategiei si politicii de personal, aplicarea normelor de determinare a necesarului de resurse umane, motivarea personalului, calificarea si ridicarea pregatirii profesionale a personalului, promovarea personalului, asigurarea conditiilor de munca. Compartimentul financiar. Asigura planificarea financiara si urmareste modul de utilizare a resurselor banesti. Este subordonat directorului economic al firmei si are urmatoarele atributii si raspunderi la ndeplinirea activitatilor: planificarea financiara, obtinerea si utilizarea creditelor, administrarea disponibilitatilor banesti (trezorerie), fiscalitatea, relatiile cu angajatii si tertii. Compartimentul Aprovizionare. Este subordonat inginerului sef, avand urmatoarele obiective: asigurarea ritmica cu resurse tehnice, materiale si energetice, dimensionarea rationala a stocurilor, buna gospodarire si gestionare a depozitelor, promovarea unei politici de aprovizionare care contribuie la mentinerea in firma a unei economii echilibrate. Pentru a ajunge la stabilirea unui sistem de salarizare rational, competitiv, coerent si stimulativ, cu costuri efectiv reduse si avantaje majore actuale si de perspectiva, S.C. BUNEM S.R.L. foloseste o metodologie speciala pentru evaluarea posturilor de munca si stabilirea unei grile de salarizare in
34

conformitate cu complexitatea sarcinilor si raspunderea in munca. Astfel stabilirea limitelor salariului pentru un anumit post are la baza criterii clare precise, obiective tinand seama de evaluarea postului respectiv, evitandu-se aprecierile arbitrare si subiective. Ordinea Compartimentelor Organizatorice: Aria de control sau ponderea ierahica reprezinta numrul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si in mod eficient de un manager. Eficienta activitatii managerului este influentata in mare masura de numrul subordonatilor a caror activitate trebuie indrumata, coordonata si controlata de el. Numrul subordonatilor nu poate fi prea mic pentru ca in acest caz nu se realizeaza o incarcare corespunzatoare a managerului S.C. BUNEM S.R.L., insa nu poate fi nici prea mare pentru ca nu se poate asigura coordonarea si controlul tuturor persoanelor subordonate datorita incarcarii excesive a managerului. Aria de control trebuie dimensionata in raport de factorii care influenteaza numrul, durata si complexitatea relatiilor conducatori-subordonati. Cei mai semnificativi factori sunt: natura problemelor si a lucrarilor ce se executa si care pot fi: de conceptie (cercetare, studii, proiectare, analize etc) situatie in care aria de control este mai mica, de rutina sau cu caracter repetitiv (de producie, lucrari de evidenta) situatie in care aria de control poate fi sensibil mai mare; gradul de independenta al sarcinilor care revin executantilor, aria de control poate fi mai mare daca executantii nu sunt legati intre ei prin natura sarcinilor pe care le executa; dispersia teritoriala a locurilor de munca in care actioneaza subordonatii. In cazul in care personalul e grupat in acelasi loc, aceeasi arie geografica, aceeasi ntreprindere aria de control poate fi mai mare si invers in cazul unor subordonati dispersati pe o arie geografica mai mare;

35

 capacitatea organizatorica si nivelul al managerului si al subordonatilor. Cu cat acestea sunt mai ridicate cu atat aria de control poate fi mai mare. Ei actioneaza diferit la nivele ierarhice diferite, astfel: la nivelul superior aria de control este mai mica; la nivelul inferior aria de control este mai mare. Se apreciaza ca numrul optim de subordonati pentru manager aflati la nivelul superior este 5-6. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atat in ceea ce priveste numrul de compartimente cat si numrul de trepte/nivele ierarhice. Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de top managerul firmei. Factorii care influenteaza numrul nivelelor ierarhice sunt: dimensiunea firmei, diversitatea activitatii si atributiilor, complexitatea productiei, factori cu influente direct proportionale asupra numarului de nivele ierarhice; competenta managerului care influenteaza invers proportional numrul de nivele ierarhice. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. ordinea componentelor este urmatoarea: pe nivelul I se situeaza:directorul tehnic, directorul economic, directorul comercial, serviciul R.U.I.S.S., oficiul juridic, birou inspectia si asigurarea calitatii; pe nivelul II se situeaza:productie, proiectare si dezvoltare si S.D.V., mecano-energetic, C.T.C.laboratoare, contabilitate, financiar, aprovizionare, desfacere, administrativ; pe nivelul III se situeaza:sefii de control, sefii de sectii.

36

Structuri formale si informale Structurile organizitionale formale se refera la structurile definite in mod oficial de organizatie. Structura reprezinta modul dupa care sunt stabilite relatiile membrilor unei organizatii si dintre pozitiile pe care acestia le ocupa. Spre deosebire de organizarea formala , care este construita conform unor norme, registre, principii si este instruita prin documente oficiale, organizarea informala este alcatuita din ansamblul grupurilor si al relatiilor interumane stabilite spontan atunci cand oamenii se asociaza intr-un domeniu de munca. Organizarea informala nu este impusa si nici interzisa de manageri, ci si acestia trebuie sa accepte si sa inteleaga organizarea informala, sa ia in considerare efectele posibile ale reactiilor grupurilor informale la aciunile pe care acestia le intreprind, sa coreleze cat mai rapid interesele grupurilor informale cu cele ale organizrii formale. Organizarea informala trebuie sa fie suficient de puternica pentru a influenta, dar insuficient de puternica pentru a domina. In cadrul organizrii informale se pot identifica mai multe tipuri de grupuri, cum ar fi: Grupuri orizontale- includ persoane a caror pozitie este situata pe acelasi nivel ierarhic. Membrii grupului pot fi din acelasi compartiment sau din compartimente diferite. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. un astfel de grup se poate realiza intre persoanele din birourile compartimentului de R.U.I.S.S. Grupuri verticale- includ persoane situate la diferite nivele ierarhice formale, cel mai adesea persoanele pot fi in acelasi domeniu de activitate (exemplu:intr-o sectie de producie grupul poate include maistrul si muncitorii din subordine). In cazul acestor grupuri exista riscul ca seful sa-si piarda autoritatea fata de subordonati.

37

 Grupuri mixte- combinatii de doua sau mai multe persoane din diferite domenii de activitate si diverse pozitii ierarhice. Astfel de grupuri se formeaza deseori pe baza unor relatii comune in afara organizatiei. Avantaje ale organizrii informale: contribuie la cresterea eficientei organizatorice, usureaza sarcinile si atributiile managerului si subordonatilor tinand sa incurajeze cooperarea, ofera satisfactii si stabilitate grupurilor de munca, imbunatateste comunicarea. Dezavantaje ale organizrii informale: produce zvonuri nedorite, incurajeaza atitudini negative, conduce la amplificarea rezistentei la schimbari, duce la conflicte interpersonale si de grup care pot dauna firmei, respinge anumiti salariati, opereaza in afara controlului managementului. Managerul general are in subordinea sa sapte compartimente:tehnic, economic, comercial, serviciul R.U.I.S.S., oficiu juridic, biroul de inspectia si asigurarea calitatii. Directorul comercial are ca sarcini: cunoasterea cerintelor, dorintelor, motivelor, preferintelor, gusturilor si posibilitatilor consumatorilor, cu alte cuvinte trebuie sa cunoasca piata actuala si viitoare, iar productia sa se adapteze consumatorilor. Acesta are in subordine trei servicii: de aprovizionare, de desfacere si administrativ. Directorul economic are in subordine doua servicii: financiar si contabil. Directorul tehnic are in subordinea sa: sectia producie, atelier de proiectare si dezvoltare si S.D.V., atelier mecano-energetic, serviciu C.T.C.,laboratoare. Relatiile organizatorice: Relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice instituite prin reglementari oficiale reflectand complexitatea raporturilor care se stabilesc intre compartimentele primare (post-functie) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice.
38

Pot fi grupate dupa continutul lor in : - ierahice; - functionale; - de stat major; - de cooperare; - de reprezentare; - de control. Relatiile ierahice- sunt legaturi de autoritate, se stabilesc intre manageri si executanti, intre sefi si subordonati. Se concretizeaza in dispozitii transmise inh sens descendent si rapoarte efectuate cu sens de circulatie ascendent. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii ierarhice intre Managerul General si Directorul tehnic, economic, comercial si consiliul juridic. Relatiile functionale- servesc la transmitetrea reglementarilor, indrumarilor, sugestiilor privind modul de actiune intr-un anumit domeniu de activitate. Se stabilesc intre persoane si compartimente care exercita o autoritate functionala si precizeaza cum trebuie facut. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii functionale intre serviciul financiar-aprovizionare-contabilitate sau intre serviciul desfacere si cel financiar. Relatii de stat major- se stabilesc intre persoane din compartimente de stat major si celelalte persoane incadrate in orice alt compartiment al firmei. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii de stat major intre consiliul juridic si directorul economic pentru probleme legislative, intre managerul general si directorul comercial pentru probleme administrative, intre managerul general si directorul economic pentru probleme financiar-contabile. Relatii de cooperare- se stabilesc intre persoane ce detin functii situate pe aceeasi treapta ierarhica dar in compartimente diferite in scopul realizarii in comun a unor activitati complexe.

39

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii de cooperare intre directorul tehnic si cel economic, intre maistrul X din sectia producie si maistrul Y de la serviciul C.T.C. Relatii de reprezentare- apar si functioneaza intre compartimentele specializate in efectuarea controlului si compartimentele din structura organizatorica. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relati de reprezentare intre managerul general si liderul sindical la care se afla firma, intre managerul general si Camera de Comert si Industrie Prahova. Relatii de control- se stabilesc intre managerii de nivel superior ai firmei si reprezentantii unor organizatii profesionale, sindicate din interiorul firmei sau persoane fizice si juridice din afara acesteia. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii de control intre serviciul C.T.C. si sectia producie, intre Curtea de Conturi si serviciul financiar si/sau cel contabil.

III.2. Prezentarea structurii operationale (de producie si conceptie) a ntreprinderii

Structura

operationala

este

alcatuita

din

ansamblul

persoanelor

compartimentelor si relatiilor organizatorice constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al firmei. Elementele componente ale structurii operationale a S.C. BUNEM S.R.L. sunt: 1)sectia de producie; 2)atelierul de producie;

40

3)locul de munca. La nivelul structurii de producie se pot identifica urmatoarele verigi structurale specifice: uzine, fabrici sau alte unitati similare fara personalitate juridica, sectii de producie si de service, ateliere de producie si proiectare, laboratoare de control si cercetare, locuri de munca. Veriga structurala de baza a unei intreprinderi o reprezinta sectia de producie, ca unitate determinata sub aspect administrativ in cadrul careia se executa fie un produs sau o parte a acestuia fie o parte a procesului tehnologic. In funcie de rolul pe care il au in procesul de fabricatie a produselor incluse in planul de producie al firmei sectiile pot fi: de baza; auxiliare; de servire.

In sectiile de baza se desfasoara procese de producie specifice, in urma carora rezulta produsele ce reprezinta obiectul de activitate al firmei sau dau profilul ntreprinderii. Aceste sectii pot fi organizate astfel: -pe principiul omogenitatii produsului fabricat (cand se executa un produs sau o parte componenta a acestuia); -pe principiul omogenitatii tehnologiei de fabricat (cand in cadrul lor se desfasoara o parte a procesului tehnologic). In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. sectia de baza o reprezinta sectia de producie. In sectiile auxiliare se executa procese de producie auxiliare productiei de baza, proces care ajuta la reakizarea in bune conditii a produselor care dau profilul firmei. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. distingem urmatoarele sectii auxiliare: sectia mecano-energetica si S.D.V.-uri.

41

In sectiile de servire care sunt formate in principal din depozitele si magaziile ntreprinderii, se desfasoara procesul de servire pentru activitatile din sectiile de baza si auxiliare. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. distingem urmatoarele sectii de servire: depozite de materii prime si materiale, magaziile cu materii prime si materiale, magaziile cu produse finite. La proiectarea structurii operationale se au in vedere o serie de factori cu influenta tehnica, sociala etc. Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata; formele si nivelul specializarii si cooperarii; specificul procesului tehnologic utilizat si particularitale produsului fabricat; zona de amplasare a societatii comerciale etc. Atelierul de productie. Reprezinta o unitate de producie ce se poate constitui independent sau in cadrul unei sectii de producie si care reuneste mai multe locuri de munca la care se executa aceeasi operatie tehnologica sau toate operatiile necesare obtinerii unui produs sau unei parti componente a acestuia. Pot fi si ele organizate pe baza principiului omogenitatii productiei sau omogenitatii procesului tehnologic. Locul de munca.Reprezinta veriga primara a structurii de producie si reprezinta o anumita suprafata de producie inzestrata cu mijloace de munca si organizata pentru realizarea unei operatii sau lucrari de catre un muncitor sau unui grup de muncitori.

III.3. Documente de formalizare a structurii organizatorice

42

Pentru formalizarea structurii organizatorice sunt necesare urmatoarele documente: -Regulamentul de Organizare si Funcionare (R.O.F.) -Fisa postului -Organigrama Regulamentul de Organizare si Funcionare poate fi structurat pe capitole: Capitolul I contine organizarea firmei (dispozitii generale, activitati normative de infiintare, obiectul de activitate, tipul de societate, statutul juridic si prezentarea structurii organizatorice). Capitolul II contine atributiile firmei. Capitolul III prezinta conducerea firmei precizandu-se atributiile A.G.A., ale C.A. si ale departamentului executiv cu detalierea competentelor si responsabilitatilor pentru directorul general si directorii pe functiuni. Capitolul IV contine atributiile si diagrama de relatii pentru fiecare compartiment functional si de producie. Intreaga activitate in cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se desfasoara in baza principiilor, regulilor si rutinelor proprii, concretizate in Regulamentul de organizare si funcionare, Regulamentul de ordine interioara, regulamente si norme specifice, Contractul colectiv de munca; toate in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare.

Regulamentul de Organizare si Funcionare

Dispozitii generale Art.1. S.C. BUNEM S.R.L. este unitate economica si persoana juridica romana, avand forma de societate cu rspundere limitata.

43

Art.2. S.C. BUNEM S.R.L. are program propriu incheind contracte directe cu beneficiarii, cont la banca, beneficiaza de credite bancare, relatii directe economico-financiare si juridice cu diverse societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat, independente sau profesionale din tara sau din strintate. Art.3. S.C. BUNEM S.R.L. utilizeaza formele de salarizare in funcie de competente, realizarea atributiilor posturilor, rezolvarea problemelor in limite precise si cu toata responsabilitatea. Art.4. S.C. BUNEM S.R.L. se organizeaza pe principiul rentabilitatii maxime fara restrictii sau indicatii de ordin organizatoric. Art.5. S.C. BUNEM S.R.L. poate incheia contracte la intern si export pentru produsele pe care le realizeaza si serviciile pe care le presteaza, are preocupari interne pentru retehnologizari, reproiectarea produselor si proiectarea altor conditii, parametrii conform celor existente pe plan mondial-realizand in acest mod nomenclatorul de produse al societatii comerciale si permitand o mai mare flexibilitate productiva. Adunarea Generala a Asociailor Adunarea Generala a Asociailor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala. Adunarea Generala a Asociailor are urmatoarele atributii principale: -aproba structura organizatorica a societatii, numrul de posturi precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si operationale; -numeste managerul, stabilete salarizarea, il descarca de activitati si il revoca; -stabilete competentele si raspunderile managerului; -aproba si modifica programul de activitate al societatii si bugetul societatii;

44

-hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare, la acordarea de garantii; -hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de asociati; -hotaraste cu privire la adaptarea sau modificarea statutului precum si la transformarea formei juridice a societatii (numai cu aprobarea guvernului); -hotaraste cu privire la actionarea in justitie a managerului general si a directorilor p0entru pagubele pricinuite societatii. Managerul general al societatii Acesta este numit de Adunarea Generala a Asociailor si are urmatoarele atributii: -organizeaza si conduce, prin directori executivi, toate activitatile tehnice, economice, sociale si de alta natura ale societatii, permitandu-i acestuia un grad mare de flexibilitate si adaptare la mediu si reorganizare; -asigura realizarea de produse fiabile, conform cerintelor si normelor internationale, in funcie de restrictiile comerciale; -concepe si aplica strategii si politici de dezvoltare a societatii comerciale; -selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat; -negociaza contractul colectiv de munca; -negociaza contractele individuale de munca; -reprezinta societatea comerciala; -incheie acte juridice in numele si pe seama societatii comerciale, in limita imputernicirilor acordate prin contract; -asigura, prin verigile din subordine, constituirea unui climaqt normal de munca in societate; -ia masuri in perspectiva pentru asigurarea forei de munca, perfectionarea si specializarea acesteia; -rezolvarea sarcinilor trasate de A.G.A.;
45

-rezolva alte sarcini stabilite prin contract de catre A.G.A.; -conlucreaza cu Oficiul Juridic pentru rezolvarea problemelor si lucrarilor curente in acest domeniu luand deciziile ce se impun.

Oficiul Juridic Compartimentul juridic reprezinta interesele societatii comercile in fata instantelor judecatoresti si altor organe de jurisdictie, organelor de urmarire penala si notariatului de stat, precum si in raporturile cu persoane fizice si juridice pe baza declaratiei date de conducerea societatii comerciale. Este subordonat managerului general si raspunde direct fata de acesta prin activitatea sa si are urmatoarele atributii: -ia masuri de respectare a deciziilor si dispozitiilor legate cu privire la gestionarea societatii comerciale, a drepturilor si intereselor personalului societatii, analizand cauzele care genereaza savarsirea de infractiouni si litigii; -ia masurile necesare pentru realizarea cerintelor prin obtinerea titlurilor executorii si sprijinirea executarii acestora; -asigura respectarea stricta a legalitatii de catre toate compartimentele si la toate nivelele din societatea comerciala; -avizeaza asupra legalitatii proiectelor de contracte economice, contractelor de munca si deciziilor de importare, oricaror masuri care sunt de natura sa angajeze raspunderea patrimoniala a societatii comerciale, ori sa aduca atingerea intereselor acesteia sau ale personalului; -intocmeste sau avizeaza proiectele de hotarari, regulamente, ordine, decizii si instructiuni, precum si orice este de caracter normativ care sunt in legatura cu atributiile si activitatea societatii comerciale; -tine evidenta actelor normative ale compartimentelor interesate, carora le revine obligatia sa ia masuri concrete de realizare a lor.
46

Prin avizele date compartimentul juridic raspunde pentru coordonarea legislatiei si pentru tehnica legislatiei.

Compartimentul juridic rezolva orice alte lucrari cu caracter juridic. Fisa postului. Este documentul operational care prezinta in detaliu elementele impuse unui salariat pentru a exercita in conditii normale activitatea. Aceasta contine:denumirea postului; compartimentul de care apartine postul; relatiile organizatorice cu alte posturi si functii din cadrul firmei; atributii; sarcini; lucrari specifice; competente; responsabilitati; cerinte pentru ocuparea postului. Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui salariat si ca suport pentru evaluarea muncii compartimentului salariatului.

47

Exemplu de Fisa de Post S.C. BUNEM S.R.L. APROBAT, DIRECTOR. FISA DE POST 1.Denumirea postului: 2.Obiectivele postului: 3.Compartimentul din care face parte: 4.Tipuri de relatii: 4.1.Relatii ierarhice 4.2.Relatii functionale 4.3.Relatii de stat major 5.Atributii: 5.1.Atributii de aprovizionare si planificare 5.2.Atributii de organizare 5.3.Atributii de coordonare 5.4.Atributii de control 5.5.Atributii de executie 6.Componente: 6.1.Componente de propunere 6.2.Componente de avizare 6.3.Componente de aprobare 7.Responsabilitati: 8.Conditii de ocupare a postului: 8.1.Studii 8.2.Experienta in domeniu
48

8.3.Conditii specifice 8.4.Starea sanatatii Sef birou, serv., atelier, sectie Nume si prenume: Semnatura: Data: S.C. BUNEM S.R.L. APROBAT DIRECTOR: Luat la cunostiinta Salariat: Nume si prenume: Semnatura:

49

FISA POSTULUI
1.Denumirea postului: Sef Serviciu R.U.I.S.S. 2.Obiectivele postului: Coordonarea activitatii compartimentului de resurse umane cu activitatea intregii societati si conducerea personalului de executie din subordine. 3.Compartimentul din care face parte: Serviciul Resurse Umane, Invatamant, Salarizare, Sanatate 4.Tipuri de relatii: 4.1.Ierarhice:este subordonat managerului general 4.2.Functionale:cu salariatii din cadrul serviciului R.U.I.S.S. 4.3.De colaborare:cu toate sectoarele din cadrul societatii 4.4.De reprezentare:pe baza de delegatie fata de conducerea societatii 5.Atributiile postului: Seful Serviciului R.U.I.S.S. este subordonat Managerului Generalsi are atributii si raspunderi in urmatorele domenii: Recrutarea, incadrarea si promovarea personalului Invatamant Salarizare Sanatate In domeniul recrutarii, incadrarii si promovarii personalului. Asigura necesarul de personal pe meserii, functii si specialitati stabilit Stabilete necesarul pentru calificarea, recalificarea sau pentru productia curenta si pentru noile obiective de investitii; policalificarea in firma a anumitor categorii de personal, in meserii si specialitati pentru care acesta are deficit;

50

Asigura recuperarea si pregatirea personalului necesar noilor obiective de Stabilete necesarul de absolventi ai invatamantului superior; Stabilete efectivul de personal excedentar de meserii si specialitati pentru Asigura masurile necesare pentru repartizarea absolventilor in producie; Urmareste modul de utilizare a personalului de specialitate, precum si

investitie care urmeaza sa intre in functiune;

redistribuirea acestuia;

integrarea in munca personalului nou incadrat, ia masuri pentru repartizarea si utilizarea mai judicioasa a acestui pe compartimente de munca a societatii comerciale corespunzator sarcinilor de plan ale acestuia; Asigura, recrutarea, selectia si promovarea profesionala a personalului, in Raspunde de cunoasterea, aprecierea si promovarea in munca funcie de aptitudinile si experienta acestuia, de cerinele productiei; personalului; Ia masuri pentru aplicarea uhor criteri obiective de apreciere anuala a Raspunde de organizarea examenelor si concursurilor pentru incadrarea si personalului muncitor si de repartizare si utilizare judicioasa a acestuia; promovarea in munca a personalului, precum si de verificarea indeplinirii de catre solicitanti a conditiilor prevazute de lege; Raspunde de verificarea personalului din aparatul societatii comerciale; Propune masuri pentru constituirea fondului de catre ntreprindere; Stabilete, impreuna cu sectiile de productie,masurile pentru intarirea Efectueaza lucrari privind evidenta si miscarea pesonalului; Verifica legitimatiile de serviciu si ecusoanele pentru personalul Avizeaza adeverintele solicitate de personalul societatii comerciale

starii disciplinare, reducerea fluctuatiei si asigurarea stabilitati personalului;

societatii; privind calitatea de persoana incadrata in munca;

51

Controleaza intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de Verifica intocmirea dosarului de pensii pentru personalul muncitor al

munca in conformitate cu prevederile legale; societatii comerciale, precum si evidenta corecta a tuturor datelor necesare la stabilirea pensiei; Ia masuri ori de cate ori este nevoie pentru redistribuirea forei de munca transferand personalul auxiliar in activitatea de producie si investitii in vederea indeplinirii integrare a planului de producie si investitii. In domeniul invatamantului Aproba programul propriu de asigurare, pregatire si perfectionarea forei de munca pe meserii si specialitata masurii de realizarea acestuia; Organizeza perfectionarea pregatirii personalului muncitor prin instruirea la locul de munca, cursuri organizate in societatea comerciala, studiul individual, stagii de practica sau alte forme ce se desfasoara in cadrul sau in forma societatii comerciale; Raspunde de pregatirea si calificarea forei de munca necesara societatii comerciale, potrivit cerintelor stabilite pentru fieccare loc de munca; Raspunde de pregatirea si calificarea forei de munca necesara societatii comerciale, potrivit cerintelor stabilite pentru fiecare loc de munca; Raspunde de perfectionarea pregatirii profesionale si reciclarea tuturor cadrelor din societatea comerciala; Elaboreaza proiectul programului anual si de perspectiva de pregatire a personalului; Raspunde de oragnizarea cursurilor de calificare, scoli profesionale, practica la locul de munca, scoli de maistrii si altele pe baza planului de scolarizare si in limitele fondurilor alocate prin programul ce raspunde de recrutarea candidatilor si incheierea contractelor cu cei ce urmeaza cursurile cu scoatere de la locul de munca;

52

 Stabilete impreuna cu conducatorii compartimentelor de munca necesitatile perfectionarii pregatirii profesionale a personalului pe nivele de studii, meserii, specialitati si functii in rapot cu cerinele actuale si de perspectiva ale societatii comerciale; Organizeaza actiuni de orientare profesionala penru meseriile specifice societatii comerciale; Asigura participarea, conform programului al personalului societatii comerciale, tine legatura permanenta cu acestea, controleaza periodic si informeaza conducerea asupra modului de participare, verifica si vizeaza contractele incheiate cu unitatile respective; Initiaza si pregateste cu aprobarea conducerii societatii comerciale, actiuni de popularizare, extinderea si generalizarea rezultatelor bune din activitatea de perfectionere profesionala a personalului; Colaboreaza cu alte societati comerciale in organizarea si realizarea unor programe de perfectionare; Propune revizuirea nomenclatorului de functii, meserii si specialitati; Urmareste cresterea ponderii muncitorilor calificati; In conformitate cu prevederile Manualul de Calitate seful serviciului R.U.I.S.S. raspunde pentru:solicitarea sefilor de sectii pentru transmiterea nevoilor de instruire si calificare;centralizarea nevoilor de instruire si calificarea personalului;stabilirea formelor de instruire;exercita orice alte atributii si raspunde cu privire la perfectionarea personalului, date de conducerea societatii comerciale. In domeniul salarizare Asigura si raspunde de aplicarea stricta a prevederilor legale privind sistemul de salarizare;

53

 Studiaza si isi insuseste reglementarile in viguare cu privire la salarizarea muncii, tine legatura cu organele superioare competente in acest domeniu si elaboreaza indicatiile metodologice necesare; Analizeaza si rezolva sesizarile si cererile angajatilor care solicita rezolvarea unor probleme sau nemultumiri legata de modul de salarizare sau alte drepturi banesti de personal; Propune completarea nomenclatorului de functii ale societatii comerciale, cu unele functii specifice altor ramuri sau activitati; Participa la intocmirea structurii organizatorice si asigura aplicarea corecta a elementelor sistemului de salarizare pentru personalul societatii comerciale; Seful serviciului R.U.I.S.S. prezinta A.G.A in domeniului specific activitatii orice alte documentatii, care potrivit reglementarilor legale sunt de competenta acestora; Potrivit obligatiilor ce-i revin , raspunde dupa caz disciplinar, material, civil, contraventional sau penal, pentru incadrarea cu vinovatie a prevederilor Decretului nr.400/1981; Impreuna cu sefii de sectii sau al altor compartimente cu activitati care folosesc in procesul de producie, instalatii, utilaje si masini ca grad ridicat de pericol in exploatare,este obligat sa asigure selectionarea si incadrarea personalului cu calificare necesara si sa organizeze forme de perfectionare a pregatirii profesionale, precum si verificarea periodica a cunostintelor; Seful serviciului R.U.I.S.S. raspunde de intocmirea, prezentarea sau transmiterea raportarilor respective; Seful serviciului R.U.I.S.S in activitatea sa exercita atributii in acest domeniu, atat cele prevazute mai sus cat si altele cu caracter specific ce decurg operative respectand perioadele si termenele

54

din actele normative viitoare sau dispuse de organul ierarhic superior si de conducere a societatii comerciale; Seful serviciului R.U.I.S.S. verifica intocmirea, prezentarea sau transmiterea raporturilor operative specifice domeniului de activitate respectand perioadele si termenele de intocmire si transmitere. In domeniul sanatate Organizeaza, controleaza si indruma din punct de vedere metodologic activitatea personalului din cadrul dispensarului medical al societatii comerciale; Informeaza conducerea unitatii asupra activitatii dispensarului medical, sesizand asupra masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii lipsurilor constante; Urmareste asigurarea asistentei medicale de specialitate; Urmareste asigurarea primului ajutor medical si a asistentei medicale de urgenta, in caz de boala sau accidente; Urmareste organizarea si efectuarea persoanelor medical la angajare si controlul medical periodic al salariatilor; Urmareste si ia masuri de respectare a programului orar de lucru a personalului din dispensar; Urmareste felul cum se actioneaza si se asigura necesarul de medicamente si materiale sanitare ; Controleaza si raspunde de aplicarea normelor de igiena; Urmareste periodic modul in care se efectuieaza activitatea de educatie sanitara a personalului cu pregatire medie sanitara. 6.Competente: 6.1.Competente de propunere-face propuneri pentru intretinerea activitatii ce o coordoneaza, in toate sferele de activitate. 6.2.Competente de avizare-avizeaza programele, planurile, procedurile elaborate in domeniul de competenta.Avizeaza documentele ce

55

privesc plata serviciilor din sfera de activitate, alte documente cu caracter de personal. 6.3.Competente de aprobare-in limita celor acordate de conducerea societatii comerciale. 7.Responsabilitati: indicate; Raspunde de respectarea prevederilor R.O.F. si a deciziilor conducerii societatiilor; Raspunde de ndeplinirea sarcinilor si a personalului din subordine. 8.1.Studii:superioAre 8.2.Experienta in domeniu:minim 5 ani 8.3.Conditii specifice:nu este cazul 8.4.Starea sanatatii:foarte buna Am luat la cunostinta si am primit un exemplar Nume si prenume Data. 8.Cerinte pentru ocuparea postului: Raspunde de sinceritate, axactitatea si calitatea lucrarilor efectuate sau a datelor si informatiilor furnizate si de efectuarea la termenele prescrise sau

56

Organigrama. Este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale care reda o parte din componentele structurii organizatorice: directii, divizii, firmei. compartimente, nivele ierarhice, ponderea ierarhica, relatii organizatorice. Este un instrument important folosit in analiza managementului

A.G.A.
CENZORI

C.A.
Director Manager Comercial general

Director Tehnic

Director Economic

Comercia lCCCGH CComerci al Comercia l

Serviciu R.U.I.S.S.

Oficiul Juridic Birou Inspectia Calitatii

Birou Asigurare Calitatii

GRUPE C.T.C.pe

flux si receptii

Laborator Metrologic

Laborator Incercari

Laborator Sudura

P.S.I.

Birou Protectia Muncii

Magazie Depozite

Auto

Compartimente elementare

57

Sef Compartiment Financiare

Economist

Contabil

Casier

Sef Serviciu C.T.C.

Laborant

Metrolog

Operator

Sudor

Sef Serviciu Aprovizionare

Gestionar

Magazioner

Soferi

Muncitori necalificati manipulanti

Compartimente complexe Manager General

58 Sef Contabilitat e

Director Tehnic

Director Comercial Comportimente ierarhice

Director Economic

Sef financiar

Director Comercial
Serviciu Aprovizionare Serviciu Desfacere Serviciu Administrativ

Director Economic Serviciu Contabilitate Serviciu Financiar

Director Tehnic Sectia Productie Atelier Proiectare

Atelier MecanoEnergetic Serviciu C.T.C. Laboratoare

Compartimente funcionale Director Tehnic

59

Inginer Sef Productie - Sef -Asigurarea 72 Calitatii

Sef Atelier Mecano-Energetic

Sef Atelier Proiectare , dezvoltare si C.T.C.

Sef Sectie de Productie

Relatii ierahice Manager General

Director Tehnic

Director Economic

Director Comercial

Consilier Juridic

III.4. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice

Pentru perfectionarea structurii de organizare vor fi luate o serie de masuri, printre care: -aplicarea responsabilitati; -shimbarea conducerii de nivel mediu (maistrii, sefi de atelier, sef sectie) in subunitatile unde s-a pierdut autoritatea oficiala si morala; principiului privind neconcordanta dintre autoritate si

60

-analiza

concordantei

dintre

autoritatea

oficiala

conferita

si

responsabilitatea dovedita, echilibrarea inclusiv prin schimbarea din funcie; -pentru eliminarea suspiciunilor privind subordonarea interesului particular celui general, se vor face cunoscute cazurile nelegale; -eliminarea dualitatii in conducerea pregatirii fabricatiei prin subordonarea compartimentelor de pregatirea fabricatiei sub un singur sef; -crearea unor forme de conducere participativa a ntreprinderii; -modificarea continutului postului; -infiintarea unui birou de proiectare mai bine organizat; -crearea unor compartimente specializate pe anumite domenii sau activitati; -crearea unor subdiviziuni organizatorice cu dubla functionalitate; -constituirea unor echipe intercompartimentale.

61

CAPITOLUL IV FUNCTIUNILE INTREPRINDERII

S.C. BUNEM S.R.L. isi desfasoara activitatea intr-un anumit cadru organizatoric ce presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe care se pot grupa pe functiuni care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze corespunzator la solicitarile mediului, sa evolueze eficient si sa se dezvolte continuu. Functiunea reprezinta ansamblul activitatilor specifice, omogene care se desfasoara in cadrul intrepriderii in vederea realizarii unor obiective partiale derivate din obiectivele generale ale firmei.

IV.1.Functiunile componente ale sistemului organizrii procesuale a ntreprinderii

Activitatea cuprinde ansamblul actiunilor de aceeasi natura (economica, comerciala, tehnica) a caror realizare necesita cunostiinte dintr-un domeniu dat sau determinat de specialitatea, care au drept rezultat ndeplinirea unei parti dintr-o anumita functiune. La proiectarea funciunilor se va tine seama de urmatoarele criterii: cel al identitatii activitatii grupate intr-o functiune; de complementaritate care cere gruparea intr-o functiune a unor

activitati intre care exista relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate;

62

convergentei care cere gruparea intr-o functiune a unor activitati

diferite orientate insa spre realizarea acelorasi obiective. In prezent in tara noastra la nivelul de ntreprindere se gasesc urmatoarele functiuni: 1. 2. 3. 4. 5. Cercetare dezvoltare Producie Comerciala Financiar contabila De personal sau resurse umane

Functiunea de cercetare-dezvoltare.

Aceasta cuprinde ansamblul

activitatilor prin care se studiaza, concepe, elaboreaza si realizeaza cadrul tehnic, tehnologic si organizatoric al firmei. Aceasta functiune impreuna cu cea comerciala asigura adaptarea ntreprinderii la mediul economico-social existent. In cadrul ei se disting 2 grupe de activitati: A. Cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic. In cadrul acesteia sunt cuprinse: elaborarea planurilor si programelor de cercetare stiintifica; introducerea documentelor tehnicoeconomice pentru introducerea progresului tehnic prin automatizare, robotizare; efectuarea diferitelor studii, experimentari, incercari privind asimilarea de noi produse, tehnologii, servicii precum si modernizarea celor existente. B. Investitii, modernizari, retehnologizari. In cadrul acesteia sunt cuprinse activitati privind: elaborarea planului de investitii; intocmirea documentatiei tehnico-economice pentru investitii; efectuarea diferitelor lucrari de constructii pentru investitii prevazute sau montarea diferitelor echipamente, utilaje, instalatii si efectuarea probelor. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. aceasta functiune de dezvoltare-cercetare este asigurata de urmatoarele compartimente:
63

 Proiectare-dezvoltare Mecanic Energetic Inspectia si asigurarea calitatii Administrativ Functiunea de cercetare-dezvoltare asigura competitivitatea S.C. BUNEM S.R.L., principiul dezvoltarii unor noi atuuri concurentiale sau fortificarii celor existente, toate in raport cu oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza mediul ambiant; de aici rezultand ca dezvoltarea unei societati se bazeaza in principal pe functiunea de dezvoltare-cercetare. Functiunea de productie. Cuprinde o serie de activitati referitoare la

organizarea de ansamblu a firmei, organizarea sectiilor si atelierelor de productie de baza, organizarea desfacerii in conditii optime a proceselor de productie auxiliare, de servire si anexe. Cuprinde toate activitatile legate nemijlocit de realizarea productiei. Scopul productiei il reprezinta realizarea produselor, bunurilor conform standardelor de calitate cu forta de munca, materii prime, materiale, echipamente si tehnologiile aflate la dispozitia intreprinderii. Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse in functiunea de productie sunt: De pregatire a productiei care este influentata de gradul de noutate al produselor ce urmeaza a se fabrica. Din acest considerent activitatea de pregatire este legata direct de activitatea de cercetare-dezvoltare si de marketing fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni intreprinse in cadrul functiunii cercetare-dezvoltare; Executia propriu-zisa cuprinde totalitatea acti8vitatilor intreprinse in scopul realizarii atributiilor si sarcinilor pentru fabricarea produselor finite;

64

Lansarea si urmarirea productiei, controlul tehnic, activitatea de

intretinere si reparare a utilajelor, echipamentelor si activitatilor auxiliare. Volumul activitatii functiunii de productie este influentat de profilul firmei, gradul de inzestrare tehnica, caracteristicile materiilor prime, complexitatea produselor realizate. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de intelegerea clara si ordonata a modului in care aceasta functiune se integreaza celorlalte functiuni si activitati. Odata cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei , a utilajelor, echipamentelor, a normelor de consum, a standardelor de calitate si tinand seama de achizitionarea materiilor prime, materialelor necesare si a fortei de munca utilizate se stabileste costul produsului. In cadrul societatii aceasta functiune este asigurata de urmatoarele compartimente: Mecanic Energetic Protectia muncii Paza si protectia mediului Investitii si dezvoltare

Functiunea Comerciala. Aceasta cuprinde activitati ce pot fi grupate in 3 categorii si anume: a. Cea a activitatii de aprovizionare tehnico-materiala b. Cea de desfacerea/livrarea produselor c. Cea de marketing In cadrul activitatii de aprovizionare sunt incluse totalitatea actiunilor privind aprovizionarea cu materii prime si materiale, precum si cele prin care se asigura repartizarea acestora in mod organizat, fundamentat stiintific (conform normelor de consum) in cadrul sectiilor si atelierelorv in care se desfasoara

65

procese de productie de baza, auxiliare, de servire. Printre activitatile specifice acestei categorii pot fi mentionate: determinarea normelor de consum specific, de materii prime, materiale, combustibil; determinarea nivelurilor diferitelor categorii de stocuri; incheierea contractelor de aprovizionare cu diferiti furnizori aprovizionarea propriu-zisa cu resursele respective; organizarea aprovizionarii locurilor de munca.

Activitatea privind desfacerea produselor se refera la: prospectarea pietei in vederea stabilirii relatiilor contractuale de desfacere pentru produsele fabricate, lucrarile executate sau serviciile prestate de firma; -incheierea contractelor pe aceste directii; -expedierea produselor, executarea lucrarilor si urmarirea incasarii drepturilor financiare ca urmare a acestei activitati, asigurarea service-ului. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe, a necesitatilor si comportamentului consumatorilor in scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a activitatii firmei si de crestere a volumului vanzarilor. Aceasta se concretizeaza in: functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum; functia de adaptare a firmei la dinamica mediului; functia de crestere a eficientei economice. In prezent marketingul are un pronuntat caracter prospectiv asigurand suportul adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice ale firmei. Functiunea comerciala a S.C. BUNEM S.R.L. este asigurata de urmatoarele compartimente: Marketing Relatii Contracte Aprovizionare

66

 C.T.C. laborator

Functiunea financiar contabila. Cuprinde activitatile prin care se asigura obtinerea si utilizarea rationala a resurselor financiare necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a intreprinderii, evidenta valorica a mijloacelor materiale precum si urmarirea modului de reakizare a rezultatelor economice generale. Obiectivele activitatii financiare sunt: constituirea, repartizarea, utilizarea si pastrarea mijloacelor banesti si a fondurilor existente la dispozitia firmei. Obiectivele activitatii contabile sunt: evidenta intregii activitati economice si a miscarii mijloacelor de baza ale firmei, stabilirea pe baza de evidenta a rezultatelor financiare. Exercitarea activitatilor componente ale functiunii financiar contabile se face in mod activ prin stabilirea cadrului financiar al procesului economic care se desfasoara in firma si in mod pasiv prin inregistrarea datelor economice a tuturor activitatilor intreprinse si a schimbarilor ce se petrec in relatiile firmei cu partenerii de afaceri din afara firmei. In cadrul societatii functiunea financiar contabila este asigurata de urmatoarele compartimente: Contabilitate Administrativ Secretariat Prognoze si analize economice, tarife Financiar

Functiunea de personal sau resurse umane. Cuprinde activitatile prin care se asigura resurse umane necesare realizarii obiectivelor firmei, utilizarea

67

rationala a acestora, dezvoltarea continua a competentei personalului, rezolvarea problemelor de salarizare si celor sociale. Cuprinde un ansamblu de activitati ce se grupeaza astfel: de adminuistrare a personal;ului; de prestari servicii pentru personalul firmei; administrative: de secretariat si protocol.

In organizarea acestei functiuni managerul general trebuie sa asigure in oermanenta un echilibru intre interesele salariatilor si rezultatele intreprinderii. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. este asigurata de compartimentul de resurse umane.

IV.2. Mecanismul functionarii intreprinderii

F1
A1 A2

F2

F1 functiunea comerciala
68

F2 functiunea de productie A1 activitatea de aprovizionare tehnico materiala din cadrul functiunii comerciale A2 activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei

IV.3. Interdependenta functiunilor

In practica functiunile intreprinderii se afla intr-o stransa interdependenta, se intrepatrund si se completeaza reciproc formand sistemul organizarii procesuale a intreprinderii. Interdependenta dintre activitatile ce se desfasora in cadrul S.C. BUNEM S.R.L., componente ale functiunilor acestora, determina implicit interdependenta intre functiuni. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. toate cele cinci functiuni sunt intr-o stransa interdependenta si se completeaza reciproc formand sistemul realizarilor procesuale ale intreprinderii. Manifestarea corecta ale unei functiuni permite manifestarea corecta si a celorlalte funciuni ale intreprinderii, precum aparitia unor dereglari in cadrul unei functiuni produce perturbatii in cadrul celorlalte functiuni. Interdependenta dintre functuinile din cadrul S.C. BUNEM S.R.L. este reflectata in schema de mai jos, astfel pe baza functiunii cercetare-dezvoltare firma stie ce si cum sa produca, facandu-se legatura dintre cele doua functiuni. In procesul de productie sunt necesare materii prime care sunt asigurate de compaertimentul de aprovizionare.Functiunea comerciala asigura desfacerea produselor pe piata, iar prin studii de marketing va stii ce produs si ce tehnologie trebuie proiectata. Rezultatele vanzarii produselor (incasarile) sunt preluate de functia financiar contabila, care la randul ei va influienta functiunea de personal prin beneficiul care il vor dobandii persoanele salariate din ntreprindere.

69

FUCTIUNEA CERCETAREDEZLVOTARE

FUCTIUNEA DE PRODUCTIE

Comanda materii prime

FUNCTIUNEA COMERCIALA

Proiectare -produs -tehnologie

marketing
FUNCTIUNEA FINANCIARCONTABILA

Aprovizionare Desfacere

Incasari

FUNCTIUNEA DE PERSONAL

Exemplu de interdependenta intre functiunile din cadrul S.C. BUNEM S.R.L.:

F1

A1

A2

F2

F1 functiunea comerciala
70

F2 functiunea productie A1 activitatea de marketing si aprovizionare A2 activitatea de pregatire a productiei Daca in cadrul functiunii comerciale intervin nereguli ca de exemplu din cauza unor preturi mari scaderea volumului vanzarilor sau chiar nulitatea acestuia efectele negative se vor transmite functiunii productie prin lipsa fondurilor financiare pentru a putea realiza activitatea de aprovizionare ceea ce duce la stoparea sau reducerea intensitatii activitatii de pregatire a productiei. Exista si cazul in care sa gasim nereguli in cadrul functiunii productie ce vor avea influente negative asupra functiunii comerciale. Ca de exemplu realizarea unei productii cu costuri ridicate sau de calitate inferioara duce la un volum al vanzarilor foarte scazut afectand astfel functiunea comerciala.

71

CAPITOLUL V STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR
Strategia economica reprezinta un proces complex care defineste ansamblul obiactivelor economice pe care conducerea firmei isi propune sa le realizeze, obiective stabilite pe baza de studiu, cercetari, prognoze, actiunile ce tebuia intreprinse pe diferite orizonturi de timp si modul de alocare a resurselor in vederea mentinerii competitivitatii si a dezvoltarii viitoare a firmei.

V.1.Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii

Intr-o econnomie de piata o ntreprindere isi desfasoara activitatea in conditiile unei puternice competitii atat pe piata interna cat si pe cea externa. Pentru a-si putea realiza obiectivele propuse ia trebuie sa isi desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii bine fundamentate sub rapot economic si tehnic.In conducerea si organizarea activitatii intreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescanda ca urmare a faptului ca pe plan mondial sau realizat mari progrese in teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa. Importanta si necesitatea crescanda a adoptarii unei strategii economice este determinata de actiunea puternica a unor factori, dintre care cei mai importanti sunt:

72

 Accentuarea competitiei intre firmele pe pietele interne si externe, competitie in care intra si firme apartinand tarrilor in curs de dezvoltare; Aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unui produs; Cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pe piata, ceea ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor in ceea ce priveste calitatea; Aplicarea de catre unele intreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor; Extinderea folosirii calculatoarelor in cadrul managementului productiei ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si tehnic; O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: Sa permita o confruntare eficienta a firmei cu alta firma intr-un Sa faca fata cu succes prin produse si servicii noi sau modernizate Sa realzeze o perfectionare continua a structurii organizatorice proces economic concurential si in conditiile unui mediu in permanenta evolutie; exigentelor consumatorilor, utilizatorilor sub raportul calitatii si al preturilor; existente astfel in cat acestea sa fie cat mai bine adaptate noilor exigente impuse de modificarile care survin in tehnologii pe pietele de desfacere si cerintelor in continua schimbare ale consumatorilor. Stabilirea obiectivelor reprezinta o componenta de baza a strategiei economice, obictivul strategic reprezinta ceea ce isi propune sa realizeze o firma

73

in cadrul unei perioade de timp.Pentru a-si putea atinge scopul acesta trebuie sa fie precis formulat, cuantificabil si masurabil.

V.2.Elaborarea strategiei economice a intreprinderii

Obiectivul prioritar al S.C. BUNEM S.R.L. este reprezentat de a oferii atat produse cat si servicii complexe si de calitate pentru clienti din toate sectoarele economice. Pentru a putea fi in mod judicios elaborata o strategie economica trebuie sa defineasca in mod clar patru componente de baza si anume sfera de aplicare desfasurarea resurselor caractreristica distinctiva, senergia. 1). Sfera de aplicare a strategiei economice:S.C. BUNEM S.R.L. isi desfasoara activitatea in domeniul productiei de rezervoare, cisterne si containere metatlice si a productiei de radiatoare si recipienti sudati pentru incalzirea centrala cu desfacere pe mai multe pite printre care:Ploiesti,Timisoara,Craiova. 2). Desfasurarea resurselor. Desfasurarea resurselor de munca deoarece societatea realizeaza in cursul unei luni mai multe contracte cu clienti diferioti personalul este impartit in functie de specialitate , pe grupe pentru ca fiecare grupa sa poata desfasura unul sau mai multe contracte. Desfasurarea resurselor materiale, societatea se aprovizioneaza in functie de cererile privind contractele incheiate neavand stocuri mari pentru a bloca utilitatile societatii. Desfasurarea resurselor banesti, societatea duce o politica economica elastica adaptandu-se bine la conditiile actualei piata avand mereu disponibilitati in conturi; 3). Caracteristica distinctiva. Societatea are ca parteneri de afaceri in special societati cu capital strain care la incheierea contractelor solicita de fiecare data respectarea conditiilor de calitate, fapt ce facut ca societatea sa introduca un sistem de calitate si anume ISO 9002. Urmatoarea conditie ceruta de partenerii straini este termenul de executie din aceasta cauza societea

74

lucreaza cu un progran prelungit de 10-12 ore zilnic, pentru ca termenele de executie sa fie respectate. 4). Sinergia. Societate nu se ocupa doar de realizarea de produse finite ce accepta si lucrari de prestari servicii la instalatiile executate de alti parteneri din tara, sau importate. Analiza situatiei curente S.C. BUNEM S.R.L. actioneza intr-un mediu dinamic, piata dar si celelalte componente ale mediului ii ridica frecvent probleme obligand-o la schimbari, la eforturi, la surse noi de dezvoltare si consolidare. Conectarea la un asemenea mediu nu mai reprezinta o obtiune ce reprezinta o contingenta, necesitate, de unde si inscrierea ei intr-un climat economic, social si politic care se caracterizeaza prin instabilitatea fiecarui mediu in parte. Din acestata analiza sa ajuns la concluzia ca firma a vut profit si are in continuare o activitate rentabila.Unitatea si-a realizat toti indicatorii de plan la parametrii propusi, in acest mod sau gasit rezerve pentru cresterea economica si accelerarea performantelor. Avand in vedere ca misiunea firmei este eceea de obtinere de profit si analizand strategiile din anii trecuti care au fost de crestere si diferentire a aproduselor sa ajuns la concluzia ca aceste strategii adoptate a fost adoptate corect si ca au raspuns obiectivelor firmei. Examinarea perspectivelor de viitor Aceasta etapa permite stabilirea unui set de obiective pe termen lung. In acest scop se face o analiza a tendintelor sociale si la conditiile economice generale, poate fi remarcata scaderea continua a puterii de cumparare ce implica o restrangere substantiala in ceea ce priveste manifestarea libera a necesitatilor. In ceea ce priveste activitatea viitoare a firmei urmarindu-se activitatea trecuta si progresele societatii comerciale se pot surprinde si aspectele activitatii de productie in care trebuie sa actioneze mai mult. Diminuarea cheltuielilor pe
75

unitatea de produs este determinata si de cresterea productivitatii muncii la un pret dat, profitul creste corespunzator reducerii costurilor. Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor Aceasta etapa presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea acestora cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei de aplicare. In sensul reducerii costului pe unitatea de produs firma analizata urmareste sa incheie contracte cu furnizorii incercand astfel sa obtina un pret avantajos la achizitionarea materiilor prime. Punerea strategie economice adoptate in functiune Aceasta etapa necesita stabilirea strategiei functionale ce urmeza a fii adoptata si precizarea masurilor prin inermediul carora sa se actioneze asupra factorilor de natura organizatorica pentru a acrea conditiile optime pentru punerea in funtiune a strategiei. Evaluarea strategiei si controlul aplicarii ei. Evaluarea strategiei trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective care sa stabileasca compatibilitatea constanta, analiza avantajului aplicarii si fezabilitatea. Prin analiza compatibilitatii, strategiei, se verifica daca acesta corespunde cu obiectivele firmei. In principal S.C. BUNEM S.R.L. isi planifica activitatea de productie in baza vanzarilor estimate si in baza comenzilor. Acesta este recomandata ca aspect economic. Activitatea de evaluare a strategiei cat si controlul acesteia presupune existenta unui acord intre obiectul strategiei si tendintele mediului ambiant. Aplicarea strategiilor elaborate ridica firma deasupra concurentilor pe intregul segment de piata, conferind personalului un nivel de calificare superior. S.C. BUNEM S.R.L. , prin traditie, profesionalism si-a creat o pozitie de lider pe piata, iar personalul se mandreste atat cu renumele firmei, cat si remuneratia
76

primita. Actiunea evaluare si control se desfasoara cu regularitate lipsurile constate sunt remediate in cel mai scurt timp, prin functiunile abilitate ale firmei.

V.3.Elaborarea planului economic al intreprinderii

Planificarea reptrezinta o functie de baza a managementului.Planificarea la nuvelul firmei reprezinta programarea, organizarea, coordonarea si conducerea pe baza de plan a activitatii economice.Planul reprezinta documentul elaborat sub o anumita forma scrisa, pe baza unei metodologic bine precizate prin care se concretizeaza prevederile strategiilor economice in ansamblul ei sau pe diferite componente de productie si funcioneaza pe o anumita perioada de timp. In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. planul economic cuprinde urmatoarele sectiuni de planuri: Cercetarea stiintifica, dezvotarea tehnologica si introducerea Investitii , constructii, reparatii capitale; Asigurarea pregatirii si perfectionarii fortei de munca; Productivitatea muncii, fortei de munca si salarizare; progresulu tehnic;

Nivelul de pregatire si modul de utilizare a lucratorilor si timpului de lucru se manifesta in mod nemijlocit in eficacitatea sau productivitatea muncii. O conditie esentiala a progresului o constituie utilizarea rationala a timpului de lucru.Forma fundamentala prin care se realizeaza economia de timp de munca o constituie cresterea productivitatii muncii, micsorarea cantitatii de timp pentru crearea unei unitati de produs sau serviciu. Identificarea factorilor si cailor de crestere a productibilitatii muncii este foarte importanta in planificarea economica a firmei. Dupa continutul lor se pot deosebii urmatoarele grupe de factori:tehnici, economici, de organizare a productiei si a muncii naturali, psihologici.

77

Biroul International al Muncii propune clasificarea factorilor de crestere a nivelului productivitatii munciii in trei mari grupe: factori generali:clima, repartitia geografica a resurselor de materii prime, factori tehnici si de organizare:grad de integrare al productie, grad de factori umani:relatiile din cadrul colectivului de munca, structura fortei de Sporirea productivitatii muncii se poate obtine pe trei cai principale:crestera volumului prestatiei, pastrand constant numarul de personal;pastrarea constanta a volumului prestatiei si micsorand numarul personalului, prin sporirea volumului prestatiei si micsorand numarul de personal.O influienta importanta asupra nivelului productivitatii muncii o are productivitatea mijloacelor de transport si productivitatea instalatiilor.Cu cat acestea sunt mai importante cu atat productivitatea muncii este mai mare. raportun dintre forta de munca si populatie; folosire a capacitatilor de productie, volumul si stabilitatea productiei; munca.

V.4.Elaborarea planului de afaceri

Planul de afaceri defineste modul de a intra in competitie pentru o perioada de timp.Poate fi: Concurential la nivel de afacere caz in care alternativele strategice dominarea globala prin costuri; diferentierea produsului sau serviciului; concentrarea asupra unui segmentede piata; Ofensiv permite obtinerea unor avantaje din punct de vedere al atacul pozitiilor tari ale competitorilor; fundamentale sunt:

competitivitatii. Caile de promovare a obiectivelor strategice pot fi:

78

fructivicarea punctelor slabe; initierea unor ofensive de amploare; ofensiva; ofensiva de gherila; lovituri prioritare prealabile. Defensive protejeaza avantajele competitive ale firmei, micsorarea

riscului de a fi prinsa de concurenta, scaderea intensitatii oricarui atac din partea altei intreprinderi, determinarea competitorilor de a renunta la declansarea a mici ofensive strategice, mentinerea la un anumit nivel. Metode de protectie a pozitiei competitive a intreprinderii pot fi: -asigurarea unei game sortimentale largi pentru a inchide orice nisa care ar putea fi folosita de competitori; -mentinere de preturi mai mici de cat competitorii; -introducerea pe piata a metodelor sau sortimentelor care se aseamana; -introducerea pe piata a metodelor sau sortimentelor care se aseamana cu cele pe care competitorii intentioneaza sa le comercializeze; -semnarea unor contracte cu clauza de exclusivitate cu comerciantii; -acordarea de discount; -cresterea perioadei de garantie pentru produsele proprii; -renuntarea la furnizorii care aprovzioneaza pe competitori.

79

MODEL PLAN DE AFACERI A.PREZENTAREA GENERALA A AFACERII

A.1.Societatea denumirea societatii forma juridica adresa data inmatricularii in Registrul Comertului data inceperii activitatii valoarea capitalului social subscris principalulobiect de activitate produse realizate A.2. Afacerea propriu-zisa scurta descriere a afacerii stadiul actual al afacerii (profit sau pierderi) actiuni intreprinse pana la solicitarea creditului necesar surse finantare B.ANALIZA PIETEI B.1.Produsul denumirea exacta a produsului, serviciului sau activitatii prestate parametrii economici ai produsului

80

B.2.Segmentul de Piata definiti piata dumneavoastre localizarea pietei tendinte actuale ale pietei caracteristici ale cererii produsului sau serviciului analizat tipul clientilor B.3.Strategia de comercializare politica produsului politica de preturi politica de distributie modalitati de vanzare mijloace de promovare(reclame) C.ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE 1.Cerintele produsului de productie C.1.Personal numarul angajatilor calificarea acestora C.2. Echipamente si Utilaje mijloace fixe si circulante conditii de achizitie si exploatare materiale, materii prime C.3.Furnizori ponderea cheltuielilor de aprovizionare in totalul cheltuielilor de productie
81

 necesarul de aprovizionare cu materii prime stadiul contractelor cu furnizorii 2.ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE C.1.ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRODUCTIE C.2.MODALITATI DE ORGANZARE A CALITATII SI CONTROLUL ACESTEIA

82

CAPITOLUL VI EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII VI.1.Indicatori de exprimare a eficientei economice, prezentarea si analiza lor
Ca orice agent economic, S.C.BUNEM S.R.L. urmareste in mod sistematic sa obtina un volum de produse cat mai mare si de calitate, cu eforturi, cheltuieli cat mai mici. In acest scop, din variantele de productie posibile firma are in vedere solutia cea mai eficienta, adica aceea care asigura realizarea unor efecte maxime cu eforturi minime, intr-o perioada de timp cat mai scurta. Calculul si analiza principalilor indicatori economici financiari reprezinta o nota explicativa deosebit de importanta pentru evaluarea activitatii si asigurarea unei imagini fidele in ceea ce priveste pozitia financiara si performanta societatii comerciale BUNEM S.R.L. Eficienta economica presupune compararea rezultatelor cu eforturile. Potrivit practicii agregarii din Contabilitatea Nationala, resultatele se exprima sub forma valorii productiei (valoarea adaugata sau nivelul indicatorilor macroeconomici agregati), iar eforturile, sub forma valorii resurselor atrase si utilizate. Intre prime aproximare eficienta depinde de evaluarile valorice ale acestor componente. De aceea aici rezulta ca eficienta oricarui proces economic se poate schimba in functie de modificarile de valuare care la randul lor sunt rezultatul schimbarilor in preferintele noastre, in modul in care utilitatile de care avem nevoie depind de altele etc.

83

VI.2.Indicatorii rentabilitatii

1.INDICATORI DE PROBABILITATE Rata rentabilitatii costurilor (%):

exprima eficienta societatii

comerciale in realizarea de profit din resursele disponibile. profit brut/total cheltuieli x 100 8.765.890 mii lei /23.786.987 mii lei x 100 Rata rentabilitatii vanzarilor (%) : profit net / cifra de afaceri x 100 6.853.454 mii lei/31.766.989 mii lei x 100 2INDICATORI DE ACTIVE CIRCULANTE Viteza de rotatie a activelor circulante (zile): active circulante/cifra de afaceri x 100 8.776.786/365*31.876.769 mii lei Viteza de rotatie a stocurilor (zile): stocuri/cifra de afaceri x 360 Durata de recuperare a creantelor (este) creante/cifra de afaceri x 360 ---------------------------------------------------------

VI.3.Indicatori de eficienta a utilizarii fortei de munca

3.EFICIENTA MUNCII productivitatea muncii(mii lei/salariat): cifra de afaceri/numar de personal in activitate
84

---------------------

VI.4.Posibilitati de crestere a eficientei economice

Sporirea eficientei economice reprezinta o conditie obiectiva atat pentru societate, cat si pentru fiecare agent economic in parte.Daca suntem de acord ca, echitatea este strict legata de eficienta atunci inseamna ca intelegem caracterul operativ al cresterii acesteia ca elemen hotarator al alegerii dimensiunilor calitative ale actualei paradigme economice.Cresterea eficientei este impusa de insasi mecanismele pietei concurentiale firmele care se afirma si rezista pe piata fiind numai cele profitabile. Pentru a intelege cat mai bine necesitatea acestui proces trebuie avut in vedere si caracterul limitat al resurselor, realitate care impune unitatilor economice un comportament economic cat mai rational. In esenta, cresterea eficientei economice are in vedere doua dimensiuni: sporirea rezultatelor micsorarea cheltuielilor Principalele directii de actiune pentru cresterea eficientei economice sunt: 1.Reducerea costurilor de productie (C+V) si in primul rand a cheltuielilor materiale (C), a consumatorilor specficati in fundamentarea stiintifica a normelor; - Introducerea de tehnologii noi:achizitionarea de instalatii de sudura performante in vederea reducerii cheltuielilor de adaos (electrozi de sudura de inox), care are un pret de achizitie foarte ridicat; - Reproiectarea;

85

-Eliminarea rebuturilor : imbunatatirea conditiilor privind debitarea tablelor pentru a evita pierderile(deseurile); -Folosirea de inlocuitor. 2.Ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de noi tehnologii, concomitent cu realizarea aparatului tehnic existent. Se stie ca, in general utilajele, echipamentele perfectionate sunt mai scumpe de aceea pentru a se obtinespor de eficienta este necesar ca preturile instrumentelor capitalului fix nou sa fie mai mici decat sporul de randament al noilor masini si instalatii.In acest context evidentiem ca mai buna folosire a capacitatilor, incarcarea corespunzatoare a masinilor, instalatiilor, deci accentuarea laturii intensive nu exclude si folosirea extensiva. Trebuie avuta insa in vedere faptul ca pe seama factorilor intensivi, plusul de eficienta realizat esta mai mare. 3.Innoirea si modernizarea produselor: realizarea de plasa de sarma sudata prin punct de diferite dimensuini. De retinut ca, inovatiile se refera intotdeauna la produse noi, acest produs existente. Trebuie avut in vedere si faptul ca modernizarile structurale, concomitent cu imbunatatirea calitatii produselor sau dimensiuni economice care au implicatii pozitive nu numai asupra societatii comerciale, ci si in plan social, nevoile oamenilor fiind in aceste conditii satisfacute la nivel superior; 4.perfectionarea continua a calificarii salaritilor,impusa de insasi nevoia utilizarii tehnicilor si tehnologiilor economice.Legat de forta de munca, o parghie economica importanta de crestere a eficientei este motivatia, stimularea angajatilor. Nu trebuie uitat ca principalamotivatiepentru desfasurarea unor activitati cat mai performante o reprezinta existenta si intarirea proprietatii private. putand sa se aplice si inoirea unor produse

86

5.promovarea toate nivelurile a unor forme moderne de

organizare a

productiei, muncii si conducerea concomitent si in interdependenta cu perfectionarea continua a mecanismului economico-financiar in ansamblul sau. In acest context se disting prin efectele lore pozitive, actiunile intreprinse in domeniul de marketing-management, cat si cele care au in vedere accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, in special a mijloacelor circulante: valorificarea superioara a resurslor; cresterea productivitatii muncii.

Realitatea a dovedit ca aceste actiuni nu pot fi plasate separat, ele formand un sistem complex, in care fiecare modalitate, aflata in legatura cu toate celelalte are ca efect reducerea costurilor, soprirea rezultatelor deci, ridicarea eficientei economice in ansamblul sau. In legatura cu problematica eficientei, viata economica a impus cateva concluzii generale: eficienta nu trebuie apreciata doar prin prisma masurarii si compararii rezultatelor cu cheltuielile. O viziune curenta asupra ei impune in acelasi timp si luarea in considerare a parametrilor sociali, ecologici si de timp; avand in vedere complexitatea acestei categorii, eficienta nu poate fi exprimata cu ajutorul unui singur indicator sa printr-un sistem corelat de indicatori, fiecare evidentind o forma sau alta a activitatii economice; cu toate ca, mai ales din motive de analiza economica, eficienta este urmarita si partial, o apreciere juridica a acesteia cere punerea in evidenta a tuturor laturilor sale, conditia de baza pentru realizarea unei aprecieri de ansamblu constituind-o determinarea eforturilor integrale depuse pentru obtinerea rezultatelor. In acest fel este eliminata posibilitatea poluarii nejustificate a consumului de factori de productie, ceea ce ar conduce la deformarea nivelurilor costurilor de productie si implicit a rentabilitatii. Eficienta economica trebuie gandita si masurata nu numai pe baza efectelor la zi, ci si a celor viitoare, aceasta cu atat mai mult cu cat, in
87

prezent, omenirea este confruntata cu situatii nedorite, epuizarea sistematica a resuurselor si cresterea pericolului deteriorarii mediului inconjurator.

88

CONCLUZII

Societatea S.C. BUNEM S.R.L. acopera aproximativ 6% din valoarea totala a pietei romanesti de instalatii, desfasurandu-si activitatea pe piata interna din Bucuresti si 20 de judete din Romania, unde sunt localizate principalele santiere de lucru. Gradul inalt de pregatire al fortei de munca este confirmat de faptul ca, in prezent, in cadrul societatii nu mai exista muncitori necalificati. Acest lucru a fost posibil datorita eforturilor sustinute, depuse in vederea organizarii, cu specialisti, a numeroase cursuri de calificare si specializare, programe de pregatire, perfectionare si trening, ca si participarea la seminarii si simpozioane de specialitate. In ultimii cinci (5) ani au fost organizate peste 90 de programe de specialitate de pregatire si perfectionare la care au fost cuprinsi circa 100 de salariati. Folosirea tehnologiilor avansate si realizarea de lucrari complexe si de calitate a fost si este posibila in continuare datorita preocuparii continue pentru pregatirea si dezvoltarea angajatilor, prin acumularea si transmiterea experientei specialistilor firmei catre tanara generatie.

89

PROPUNERI
Pentru ca pe viitor sa nu isi piarda principalii clienti S.C. BUNEM S.R.L. trebuie sa continue si chiar sa imbunatateasca politica economica actuala astfel incat pretul produselor sale sa ramana competitiv. Calea reala de ridicare a eficientei economice adoptata de S.C. BUNEM S.R.L. este reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. Ar trebui ca firma sa recurga la urmatoarele directii de actiune pentru cresterea eficientei economice: reducerea costurilor de productie si in primul rand al cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice, prin:fundamentarea stiintifica a normelor, introducerea de terhnologii noi, reproiectarea sistemelor de productie, eliminarea rebuturilor, folosirea de inlocuitori,etc. ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de tehnologii noi, concomitent cu utilizarea mai buna buna a aparatului tehnic existent; inoirea si modernizarea produselor; perfectionarea continua a calificarii salariatilor; accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor; cresterea productivitatii muncii; cresterea adaptabilitatii la cerere; reducerea cheltuielilor cu transportul materiilor prime si materialelor.

90

BIBLIOGRAFIE
1.Economia si Gestiunea Intreprinderii Constantin Barbulescu, Tatiana Gavrila, editura Economic, Bucuresti, 2002 2.Economia si Gestiunea Intreprinderii Gheorghe Carstea, Florea Parvu, editura Economic, Bucuresti, 1999 3.Strategii Manageriale de Firma Ovidiu Niculescu, editura Economic, Bucuresti, 2000 4.S.C. BUNEM S.R.L. 5.Curs Economia Intreprinderii Lect.univ.Daniela Buzoianu

91