TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

CUPREINCCCCCCC

CC

CUPRINS
ARGUMENT ....................................................................................................................................... 1 1. 2. STRUNJIREA. CONSIDERAII GENERALE. FILETAREA PE STRUNG ......................... 3 SCULE I DISPOZITIVE FOLOSITE LA FILETARE ........................................................... 5

2.1. Tarozi .................................................................................................................................................5 2.2. Filiere .................................................................................................................................................6 3. TEHNOLOGIA FILETRII EXTERIOARE ............................................................................ 7 3.1. Filetarea exterioar manual ..............................................................................................................7 3.2. Filetarea mecanizat i filetarea mecanic .........................................................................................8 4. 5. 6. 7. 8. STABILIREA ITINERARIULUI TEHNOLOGIC. .................................................................. 9 NORMAREA TEHNIC......................................................................................................... 10 NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII ................................................................. 12 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 13 ANEXE .................................................................................................................................... 14

CCCCCCCCCCCCCC

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

ARGUMENT
Asamblrile filetate se realizeaz cu cel puin urmtoarele organe de maini: urubul i piulia. Este ns posibil ca piulia s lipseasc ca pies propriu-zis, aa cum se indic n asamblarea de fixare din fig. 1.c, n care urubul se nurubeaz ntr-o pies. urubul i piulia sunt denumite elemente filetate conjugate.. Asamblarea filetat poate conine i alte elemente, cum sunt cele de asigurare contra deurubrii (n fig.1: aiba Grower).

Fig. 1. Tipuri de asamblri filetate: a- obinuit; b - cu urub prezon; c - numai cu urub (1 urub; 2 piuli; 3 - aib Grower) Proeminena caracteristic a asamblrilor filetate este filetul.

Clasificarea filetelor
Filetul constituie partea caracteristic a urubului. Dup forma i rolul funcional filetele pot fi: a) de fixare, respectiv de strngere de obicei filetul triunghiular b) de strngere i etanare, pentru evi (filetul triunghiular fr joc la vrfuri, filetul conic) c) de micare (filetul dreptunghiular, trapezoidal n form de ferstru, rotund Dup sensul de nfurare a) spre dreapta
TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

b) spre stnga (pentru reglarea coincidenei sensulului strngerii piuliei i cel al rotaiei unui arbore spre a nu se slbi n timpul exploatrii, filetul de la buteliile de aragaz, etc.) Dup numrul de nceputuri a) cu un singur nceput b) cu mai multe nceputuri (la uruburile de micare pentru mbunirea randamentului)

Fig.2 Clasificarea filetelor Dup forma lui : a) triunghiular cu unghiul la vrf 600 (filete metrice) sau de 550 (la uruburile n oli Whitworrh) (fig.3.a) b) ptrat sau dreptunghiular (fig.3.b) c) trapezoidal (fig. 3.c) d) fierstru (fig. 3.d) e) rotund (fig. 3.e)

Fig.3 Tipuri de filete

Caracteristicile geometrice ale filetului

Elementele geometrice ale unui filet sunt standardizate (STAS 3872) i reprezentate n fig.4
TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

profilul unghiul pasul

nalimea

profilului primitiv (generator

la vrf

pentru filetul metric H=0,8660p)

p de inceputuri i exterior d; D interior d1; D1 mediu d2; D2

nlimea efectiv H1 de nfaurare (dreapta, stnga) de nfurare (nclinarea elicei )

numarul

sensul

diametrul diametrul diametrul

unghiul

Fig.4 Elementele geometrice ale filetului

1.

STRUNJIREA. CONSIDERAII GENERALE. FILETAREA PE STRUNG

Strunjirea este unul din procedeele de prelucrare prin achiere cele mai rspndite

(cca 30% din totalul operaiilor de achiere), care const din compunerea micrii principale de rotaie a piesei I (n,v) cu micarea de avans continuu II (s), executat de scula achietoare, pe direcie longitudinal, transversal sau combinat (cazul generrii suprafeelor conice sau profilate) (fig.5). naintea fiecrei treceri, se realizeaz poziionarea relativ scul pies, pentru stabilirea adncimii de achiere, prin deplasarea cuitului pe direcie normal direciei de avans (transversal sau longitudinal).

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

Fig.5 Micrile de lucru la strunjirea suprafeelor cilindrice (a) i a celor plane frontale (b) pe strungul normal Prin strunjire se pot realiza suprafee de revoluie (cilindrice i conice, exterioare sau interioare, riglate sau profilate), suprafee plane, elicoidale, spirale i chiar suprafee poligonale. Procedeul este caracterizat printr-o mare productivitate, iar precizia de prelucrare este suficient de ridicat, nct, pentru multe situaii, strunjirea poate costitui operaie final de prelucrare. Operaia caracteristic pe strungul normal este cea de strunjire (cu cuite de strung), dar se pot efectua i alte tipuri de operaii, ca de exemplu: gurirea (cu burghiul); lrgirea (cu burghiul sau cu lrgitorul); adncirea (cu adncitorul sau cu cuitul); lamarea (cu lamatorul sau cu cuitul); alezarea (cu alezorul sau cu cuitul); filetarea (cu tarodul, cu filiera sau cu cuitul); rectificarea; chiar i frezarea dac freza este fixat n arborele principal, iar semifabricatul pe sania transversal sau direct pe crucior. Pe strungul normal, filetarea se poate face cu ajutorul tarozilor, filierelor sau a cuitelor de filetat. La filetarea cu tarodul (filete interioare) sau filiera (filete exterioare)

semifabricatul este fixat n dispozitivul universal de prindere al strungului (sau n alt dispozitiv similar) i execut micarea principal de rotaie. Scula se fixeaz n pinola ppuii mobile prin intermediul unei mandrine speciale, care i asigur deplasarea axial liber, dar o mpiedic la rotire. Tarodul sau filiera pot fi acionate i manual, de ctre operator, cu ajutorul unor dispozitive simple (port-tarodul sau port-filiera).

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

Filetarea cu ajutorul cuitelor are la baz generarea suprafeelor elicoidale cu

ajutorul cinematicii strungului, care asigur interdependena dintre micarea de rotaie a piesei i micarea de avans a cuitului, astfel nct, la o rotaie complet a semifabricatului, s corespund o deplasare a cuitului egal cu pasul elicei. Aceast condiie cinematic se realizeaz printr-un lan cinematic rigid (cu raport de transfer constant), numit lan de filetare, a crui reglare pentru diveri pai ai elicei, se realizeaz cu ajutorul roilor de schimb sau cu ajutorul cutiei de filete i avansuri.

2.

SCULE SI DISPOZITIVE FOLOSITE LA FILETARE

Principalele scule utilizate la filetare sunt tarozii si filierele. Tarozii si filierele pot fi actionate cu ajutorul unor dispozitive de prindere a acestora.

2.1. Tarozi
Tarozii sunt scule aschietoare utilizate la filetarea interioara. Conditiile constructive ale tarozilor sunt prevazute in standardede stas. Partea aschietoare (activa) a tarodului, numita si con de atac, este de forma tronconica, pentru a usura introducerea acestuia in gaura de filetat. Partea de calibrat serveste la ghidarea tarodului in timpul filetarii si calibrarea gaurii filetate, iar capul patrat la fixarea tarodului in timpul filetarii manuale in dispozitivul portscula. Canalele au rolul de a evacua aschiile metalice precum si de a forma muchiile aschietoare. In functie de modul de actionare, tarozii pot fi: de mana si de masina . Tarozi de mana utilizati la filetarea manuala sunt fabricati si folositi in seturi de cate doua bucati, pentru executrea filetului metric fin si a filetuluipentru tevi sau in seturi de cate trei bucati, pentru executarea filetului metric normal si a filetului in inch (tarod de degrosare, mediu si de finisare).

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

Fig.6 Tipuri de tarozi In timpul filetarii tarozii de mana sunt antrenati prin intermediul unei manivele cu gaura patrata sau manivela reglabila. Tarozi de masina se deosebesc de tarozii de mana prin lungimea conului de atac. Astfel la filetarea gaurilor strapunse conul de atac este mai lung, iar la filetarea gaurilor infundate conul de atac are aproximativ doi pasi. Fixarea tarozilor pe arborele principal al masinii se realizeaza prin intermediul mandrinelor sau durect in universal in cazul strungurilor.

2.2. Filiere
Filiere sunt scule aschietoare formate dintr-un inel intreg sau spintecat prevazut cu un filet interior cu elemente taietoare. In functie de forma lor, Filierele pot fi: rotunde, patrate si hexagonale, precum si cuburi dde filetat montate in dispozitive de actionare numite clupe. Filierele dintr-o bucata sunt rigide, executa un filet curat, insa se uzeaza repede. Filetele spintecate permit modificarea diametrului cu 0,1-0,25 mm, ele putand fi utilizate la mai multe treceri, permitand astfel micsorarea efortului de aschiere. Filierele rotunde, pentru a putea fi actionate manual, se fixeaza in portfiliere.

Fig.7 Filiera

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

3.

TEHNOLOGIA FILETRII EXTERIOARE

In functie de piesa care se prelucreaza, filetarea pate fi: interioara (la alezaj) si exterioara (la arbori). In timpul filetarii se executa o miscare combinata formata dintr-o miscare de rotatie si una de translatie. Filetarea exterioara a piaselor se executa cu filiere.

3.1. Filetarea exterioara manuala

Inainte de filetare, tija se strunjeste pe intreaga lungime care trebuie filetata, iar capul se teseste. Suprafata tijelor trebuie sa fie cat mai neteda , iar diametrul lor sa fie cu 0,3.....0,4 mm mai mic de cat diametrul exterior al filetului.

Fig.8 Scule pentru filetarea exterioara Dupa diametrul tijei este mai mare decat cel necesar, filiera nu se va insuruba pe tija; daca diametrul este mai mic, filetul va fi incomplet. Pentru filetarea cu filiera rotunda, se strange bine tija in menghine, cu capul care trebuie filetat in sus si se unge abundent cu ulei. Apoi se monteaza filiera in portfiliera, se aseaza pe capul tijei si se incepe rotirea lor in sensul acelor ceasornic pentru filetul de dreapta, si in sens invers a acelor de ceasornic pentru filetul de stanga. Filetarea se executa complet dintr-o singura trecere. Pentru filetarea cu filiera prismatica, dupa fixarea si ungerea tijei, se monteaza filiera in clupa, se introduce pe capatul tijei si se apasa in asa fel incat dintii sa intre in metal pe o adancime de 0,2-0,5 mm. Se roteste slupa spre dreapta cu una sau mai multe rotatii, apoi cu o jumatate derotatie spre stanga, si operatia se repeta pana cand filiera ajunge la capatul parti ce se fileteaza. Dupa aceea se rasuceste filiera pana la pozitia
TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

initiala se-a lungul fletului, se strange surubul de apasare si se repeta operatia pana la obtinerea filetului complet; la fiecare trecere se unge tija cu ulei. Filetarea manuala a tevilor se executa cu o clupa speciala cu patru falci, care pot fi schimbate de diametrul tevii. Falcile se pot apropia sau departa in acelasi timp. Pentru filetare, se fixeaza teava si si se unge capatul care trebuie filetat cu ulei de fiert. Dupa aceea se aseaza clupa pe capatul tevii, pe o lungime de circa doua-trei spire si se apropie falcile intre ele pana la o distanta stabila, astfel incat taierea completa a filetlui sa se faca in mai multe treceri. Apoi se roteste clupa in jurul tevii pana se ficseaza lungimea necesara. Pentru executarea unei noi treceri, clupa clupa nu ce desurubeaza de pe teava, ci se indeparteaza radial falcile si se scoate clupa liber de teava.

3.2. Filetarea mecanizat si filetarea mecanic

a. Filetarea mecanizat. Se executa cu masini de filetat manuale, cu masini de filetat portabile actionate electric, cu masini de filetat fixe, pe strunguri paralele, pe strunguri levorver, pe strunguri automate si pe masini radiale de gaurit sau pe masini de alezat orizontale. b. Masina de filetat manual. Functioneaz cu rotirea manuala a manivelei , dupa fixarea masinii in umar prin suportul. Tarodul este montat in capul axului al masinii. Masina de gaurit manuala se foloseste pentru prelucararea filetelor pn la 6mm diametrul. Fat de filetarea manual, prin folosirea acestei masini, productivitatea creste pn la de trei ori. Masinile portabile actionate electric au aceiasi constructie ca si masinile de gurit, deosebindu-se numai prin turatii si prin faptul ca turatia masinii, in cursa de desurubare, este de trei ori mai decat in cursa de insurubare. c. Masinile de filetat fixe. Sunt in general masini verticale cu o coloana care se compune, in mare, dintr-un motor electric, o cutie de viteze, o cutie de avansuri, un abore principal si o papusa mobila. Papusa mobila se poate deplasa pe ghidajul suportului, permitand filetarea pieselor d lungimi diferite. d. Structuri paralele si strunguri revolvere. Pot fi, de asemenea, filetarea pieselor. Pentru filetarea pe strunguri paralele piesa se prinde in universal, iar tarodul in papusa
TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

mobila sau in suportul cutitului. La strungurile revolver filetarea se executa in general cu piepteni de filetat si cutite disc. e. Masini radiale de gurit sau masinile de alezat orizontale. Se folosesc la executarea filetelor de diametre mari. La aceste masini filetarea se face unor tarozi de constructie speciala. Masinile de filetat trebuie sa aiba avans si oprire automata, sa asigure un avans egal cu pasi standardizati ai filetului, sa fie prevazute cu dispozitive de inversat a miscarii, sa asigure o viteza de aschiere mica (10-15 m/min). Se realizeaza astfel filete de buna calitate, productivitate in acest caz, fiind superioara filetarii manuale.

4. STABILIREA ITINERARIULUI TEHNOLOGIC.

In prezentul capitol este prezentat itinerariul tehnologic pentru mansonul portfiliera din desenul din anexa . Inainte de inceperea proiectarii tehnologice este necesar sa stabilim seria de fabricatie. Alegem fabricatie de serie mic , 20 bucati. Semifabricatul din care se executa mansonul este bara laminata de 50 mm din OL60, STAS 880 80 . Executia mansonului port-filiera se face in 3 operatii , 2 operatii de strunjire si o operatie de verificare. Strunjire 1: Prima faza a acestei operatii consta in centrarea si fixarea semifabricatului in universal. Se executa strunjirea frontala urmata de strunjire exterioara la 35 x 50 mm si tesire 1,5 x 45 . Faza a treia in cadrul acestei operatii este strunjirea exterioara la 45 x 22 mm. , urmata de gaurire la 20 x 72 mm. Ultima faza este debitarea la lungimea de 72 mm. Strunjire 2: Prima faza a acestei operatii este strunjirea frontala la cota de 70mm. Urmeaza tesirea la 1,5 x 45 si strunjirea interioara la 38 x 16mm.
TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

Ultima operatie este controlul tehnic de calitate care consta in verificare vizuala a piesei si masurarea cotelor cu ajutorul sublerului universal. Sculele utilizate la prelucrari sunt: cutit de strunjit exterior cutit de strunjit interior burghiu de diametru 20 mm cu coada conica. Fisa tehnologica si planele de operatii sunt prezentate in anexe. Calculul regimului de aschiere Tinand cont de seria mica de realizare a mansonului port-filiera, calculul regimului de aschiere se face prin metoda experimental statistica folosind tabele. Regimul de aschiere se stabileste tinand cont si de caracteristicile strungului SNA320. Regimul de aschiere la strunjirea cilindrica exterioara la 35 x 50 mm. Adancimea de aschiere este : t=1,5 mm . Numarul de treceri : 5 Avansul se alege din tabel in functie de adancimea de aschiere de materialul cutitului si al piesei ,diametrul piesei: s = 0,45 mm/rot. Viteza de aschiere se alege in intervalul 20 40 m/min. Turatia se calculeaza cu relatia: n =320 x v / d Unde v este viteza de aschiere si d diametrul piesei. Rezulta n = 320 x 30 / 40 = 240 rot/min. Din tabelul de turatii al strungului SNA320 se alege: n=250 rot/ min

5.

NORMAREA TEHNIC

Norma tehnica de timp pentru realizarea unei operatii se calculeaza ca fiind o suma de timpi , astfel : Tn = Tb + Ta +To + Td + Tpi /n, Tn = timpul normat pe operatie Tb = timpul de baza
TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

unde:

10

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

Ta = timpul auxiliar To = timpul de odihna Td = timpul de deservire Tpi = timpul de pregatire -incheiere n= lotul de piese care se prelucreaza la aceeasi masina in mod continuu. La prelucrarea mansonului port-filiera : n = 1. Normarea la operatia de strunjire frontala. Din tabel se extrage urmatorul timp operativ : pentru strunjirea frontala : Top = 2 min Timpul de pregatire- incheiere la strunjirea frontala este : Tpi = 12 min. Timpul de deservire : Td = Top x 10/100 = 0,2 min. Timpul de odihna : To = Top x 10/100 = 0,2min. Timpul normat la operatia strunjire 1 este : Tn = Top + Td + To + Tpi = 2 +0,2 +0,2 + 12= 14,4min.

Normarea la de strunjirea cilindrica exterioara. Timpul operativ la strunjirea cilindrica exterioara la 40 x50: Top = 0,8 x 5= 4 min. (5 treceri) Timpul de deservire: Td = Top x10/100= 0,4min. Timpul de odihna: To = Top x 10/100 = 0,4min. Timpul normat la strunjirea cilindrica exterioara este: Tn = 4 +0,4 +0,4 =4,8min. La controlul piesei se considera un timp normat Tn = 2,5min.

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

11

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

6.

NORME DE TEHNICA SECURITTII MUNCII

Pentru inlaturarea accidentelor,in timpul prelucrarii prin aschiere,tebuie respectate principalele masuri de tehnica a securitatii muncii,si anume: sa se controleze starea masinii inainte de inceperea lucrului verificandu-se toate manetele de comanda si indeosebi daca ambreiajul miscarii principale si mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla,instalatia de ungere si racire sa se controleze instalatia electrica a masinii unelte ,indeosebi legatura cu pamantul a instalatiei electrice si integritatea izolatiei conducatoarelor, buna functionare a sistemelor de blocare si siguranta electrica a masinilor etc sa se controleze buna fixare a piesei,a sculelor si a dispozitivelor pe masina unealta
sa se foloseasca dispozitivele de siguranta si de ingradire a transmisiilor angrenajelor

si a altor organe in miscare in timpul lucrului sa se foloseasca dispozitivele de protectie impotriva aschiilor nu se admite franarea organelor in miscare cu mana nu se admite indepartarea aschiilor cu mana,ci cu un carlig special sau cu o perie controlul starii sculei si controlul prelucrarii piesei nu se admite a fi facute in timpul functionarii masinii hainele de protectie (halatul sau salopeta) sa fie incheiate la toti nasturii,mansetele se fie stranse elastic,iar capul trebuie neaparat acoperit locul de munca trebuie se mentinut in curatenie si ordine.

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

12

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

7. BIBLIOGRAFIE
Marginean V. , Utilajul si tehnologia meseriei, Buc. 1993 Manea Gh, Organe de masini , Buc. 1956 Colectie STAS vol 1 + 2 , Scule ascietoare si portscule pentru prelucrarea metalelor, Buc. 1987 Vlase A, vol 1 + 2, Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp , Buc. 1985 Picos C, vol 1 + 2, Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere, Chisinau 1992 Biber Gh, Manualul strungarului, Buc. 1977 Husein Gh, Desen tehnic de specialitate, Buc. 1992 Zgura Gh, Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice, Buc. 1984

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

13

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A REPERULUI MANSON PORTFILIER DE LA DISPOZITIVUL DE FILETARE PENTRU STRUNG

8. ANEXE

TEHNICIAN PRELUCRRI MECANICE Crinicescu Ciprian

14